Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RominieiCONKAN, MARIUSPortalul 9i lumile secundare: tipologii ale spafiuluiin literatura fantasy / Marius Conkan- Buorregti: Tracus Arte,2017ISBN 978-60 6-654-7 67 -0

821.13s.1.09

www.tracusarte,roEditura Tracus ArteBucuregti, str. Sava Henfia nr. 2, sector 1

@2017 Tracus Arte

Manrus CoNraN

Portalul gi lumilesecundare

Tipologii ale spafiului inliteratura fantasy

,ffiTst*ut*rh

2017

Todorov 15, 112, LLs, 114, 127, 327, 394

Tolkien 8, !L, L2, L6, 37, 4'l', 59, 60, 62, 72, 101', 1'J"4, LW,'!.46, L54,'L63, 17 2, 17 3, 17 5, L7 6, L77, 202, 2L7,

329,38'1.,398

Tuan 9,226,394

UlJltima bdtdlie 267, 280, 285, 287 , 288, 372, 374, 376,

Vvetsiune identitari 64, 225, 226, 227, 228, 296,299,

versiune spaliald 225, 227, 228, 239, 289, 293

vizuina iepurelui 17, 20, 21, 26, 27, 45, 47, 53, 77 ; lftla'

229, 235, 259,264, 290, 295, 302, 309,323, 367 i't

wWonderland 7, 17, 20, 21., 42, 54, 64, 77, lOL, T04, L

125, t28, 129, 13L, 132, L45, 161, 1.62, L63,

223, 225, 2{9;255,256, 257, 258, 259,260,

292, 293, 294, 296,29:7, 299,300, 30L, 30e

305, 306 307, 308, 30% 3L0, }LL, 3L2, 313, 316;r

3\7, 318, 319, 320, 321, 323, 367

Cuprins

.*PartentilAiPortalul ?n literatura fantasy I 5

Capitolull l7(A) Introducere: de la geografia umanisti

la teoria literafi,l7(B) Metamorfoza culturald a ideii depoftal117(C) Portalul metaforic sau frontiera dintre

posibil qi imposibil I 31(D) Rituri de trecere gi non-locuri I 34(E) Portalul in teoriile despre ficliunea

fantasy I 40Capitolul IIPortalul: qtudii de caz I 47(A) $ifonierul vrdjit gi portalul mterior I 47(B) Spatii intermediare: fereastra-portal

gi Neverland I 64(C) Axa lume primar[-portal-lume

Partea a douaNatura lumilor fantasy I 87

Capitolul I / 89(A) Defamiliarizarea ca procedeu

structural / 89(B) Gradele defamiliafizdrii 1100

(C) Cele trei planuri ale defamiliarizarii inllter atur a fant asy I 104

(D) Lumile fantasy prin lentila geografieiimaginare / L11

Capitolul IIHeterotopllle fantasy I 118Capitolul IIIDistoplile fantasy I L38(A) Distopia fantasy: context cultural 9i

teoretic I 1'40.

(B) Doud tipuri majore de distoPii

fantasy 11.58

Capitolul IVSpafiul teratologic intre eutopie gi

distopie 1164

Partea a treiaConstruclia lumilor fantasy I 187

Capitolul IFicfionalitatea lumilor fantasy I 189

(A) Lumi posibile, lumi ficfionale, lumi

fantasy I 189(B) Portalul qi lumile diadice 1223Capitolul IIModalitdli narative in lumilef ntasy

diadice 1241'(A) De la mitul clasic la ficfiune gi la mitul

modern: granifa rigidi gi portalul 1 24L(B) Portalul ca operator modal / 250(C) Lumea primard intre refuzul gi invocarea

miraculosului 1254

&ffii

(D) Port.rlrrl 3t lrlrrth'rr,r unrl.t vltqlrrnlidentiIrrn., vplslrurl r1rrrllrrle / JBft

Capitolul lllSpa{iul ficliorral pi rclrlrofrptrta irr l\,rtlu.lttlrAlisei in'litru Mnnuuhtr / ).ltlCapitolul lVCronicik, ditt Nnruut: lrrnree ftr'lkrnrrlil (,d rlhllltlreligios / 326(A) NrTxrtrl nuryitiutt ullll lrrrrrl irrlrr lrrrtrl

geneza pi apot'nlipsrr krr / ,l:12

(B) $ifoniarul, ltul Si urdjilmrr'rt Hrru lrrtr',trllnrrlrecucerit / 336

(C) Calul qi bdiatul vs. () rrir'yi u,,il ilt, trrtltli I .14?.

(D) Prinlul Caspian - il ('rt.(l(, gi rt vr,tlt,,t / .l4ll(E) Cdldtoric pc murc cu Z,ori-ir,zi iii sng,r tr.ltir'.1

lmram Brain maic r^ebail I 354(F) lillul de argint: descensus acl infcros I ll(r5(G) Ultimabdtdlie sau Narnia ca tilrinr

eschatologic I 372

in loc de concluzieCititorul gi lumile secundare / 37tl

Bibliografie selectiad I 3tl5

lndex 1399

Capitolul I

(A) Introducere:de la geografia umanisti la teoria literari

Scriitorii fantagti gi literatura fantasy scrisi deacegtia au inlesnit aparilia unei varietdfi uriage despafii care alc[tuiesc o hartd complexi a lumilorimaginare. Wonderland, Neverland, Narnia,Middle Earth, ca sd amintesc doar cAteva dintrecele mai faimoase, sunt asemenea lumi1 care gi-aufixat deja specificul gi coordonatele in imaginarulcolectiv, putAnd fi vdzute ca spalii adiacente Iaceea ce noi percepem ;i gAndim drept realitate -cu toate cd realitatea insigi reprezintd astizi unconcept revizur| pus la indoiald sau chiar contestatin mai multe domenii.

Este posibil ca explozia de spafii gi lumi imagi-nare (fantnsy Ei science-fiction), iniliatd in secolulal XIX-lea gi continuatl apoteotic pAnd in secolulXXI, sI fie o reaclie fireasci, de sincronizare incon-gtientd cu teoriile tot mai rafinate despre spafiu,care au inceput si aparH mai ales in a doua jum6-tate a acestei perioade. Nu poate fi considerat nici-decum o coincidenli faptul cd, odatd cu publicarea

1. Pentru o viziune enciclopedici asupra lumilor imaginare,recomand Alberto Manguel gi Gianni GuadahryL The

Dictionary of lmaginary Plqces,Londra, Bloomsbury, 1999.

7

Marius Conkan

Stupilnufui inelelor Ei a Cronicilor din Narnia, careqi-au cAgtigat rapid notorietatea in rAndul citi-torilor, a avut loc in anii '60:70 un fenomenteoretic de amploare, pe care cercetltorii gi, inspecial, geografii il numesc the spatial turn1. Cu altecuvinte, revolufia literaturii fantasy realizatd de J.R. R. Tolkiery urmat indeaproape de C. S. Lewis,autori care au confirmat gi intdrit importanfa spafi-ilor imaginare pentru individ, in relalia acestuia cucelElalt qi cu lumeaz, qi-a gdsit un rdspuns incon-gtient in revizitarea conceptului de spaliu, produsiin rAndul geografilor qi extinsd, spre exemplu,pAnd la nivelul filosofiei si al teoriei literare. Eseulintroductiv laKey Thinkers on Space and Place, semnatde Phil Hubbard qi Rob Kitchin, surprinde tocmaimodul in care spafiul gi locul au devenit ,,conceptetotemice"3 in explorarea relaliilor sociale si culturale.

1.. Schimbarea concepliei despre spaliu, fraduere care ilustreazd maiadecvat ideea de ,,spatial fl)rd', v. Phil Hubbard gi Ron Kitchin(ed.), Key Thinkrs on Spare and Place, Londra Sage 2011DW4, p.2.2. Documentarul /. R. R. Tolkien: Master of Middle Earthlwstreazl, de pild5, impachrl pe care trilogia Stapknul inelelorI-a avtrt asupra generafleifower puaer. Mulf, tineri ai acesteigmerafii si.aq fdcut un manifest din atitudinea si vestimentatialor, furkucat imitau (vestimentar gi comportamental) personajereprezentative pentru lumea creatl de Tolkien.Sursa: https : I lwww.y outube.com/watch?v=orhnSy4wkqE,accesatd la 10. 05. 2014.3. Phil Hubbard gi Ron Kitchin (ed.), op. cit., p. 2. Sp a$ul (sp ace) qiIoctil (place) sunt concepte dar delimitate de geografi, aga incAtele nu sunt intergan;'abile in cadrul discursului teoretic. Cu toateacestea, voi folosimai ales termmul despa[iu(imagirnr, fiqtionaletc.) gi voi pistra termenul de locir disculia despre portal.

8

Portalul qi lumile secundnre

,,Disputa" subtil5 a fost purtat5, in mod firesc,rrrtru geografii fizicigti gi cei umanigti, mirul,list'ordiei fiind natura conceptului de spafiu. inpit'ografia hzicd a continuat, insd, si predominerro[iunea de spaliu absolut, care este un confi-rriitor neutru al fenomenelor sociale gi culturale.( it,ografii umaniEti (precum Anne Buttimer, Davidl,t'y, Edward Relptr, Yi-Fu Tuan gi Nigel Thrift) au,r Pclat, in schimb, la metode fenomenologice gi exis-It'rrfialiste, in efortul 1or de a analiza interacliuneatlintre individ gi spaliu/loc, insistAnd asuPra exPe-

ricnlei umane a spatiului gi relevAnd implicaliilett'oretice care decurg din aceasta. Disputa privi-toare la caracterul concret sau, dimpotriv5, absolutal spatiului nu s-a ivit brusc in secolul al XX-lea, ci

ca a fost formulatd periodic inci din Antichitate. intimp ce Thales din Milet a meditat, Pentru intAiaoard, asupra nafurii concrete a spafiului, suslinAndcd materia primordiall a universului este apa,

Anaximandru, un gAnditor din generafia imediaturmitoare, a considerat cd o asemenea materieprimordiald nu poate fi decAt Infinitul gi Nelimi-tatull. De altfel, pozifiile pro gi contra ale geogra-filor gi filosofilor, legate de aceasti chestiune, aucontinuat pAniin secolul al XX-lea gi s-au remarcatprin rafinamenful pledoariilor pentru naturaconcretd qi existenliali a spaliului sau, dimpotrivd,pentru cea absolutd. incepAnd cu anii '70, geograhi

1. v. joseph A. Kesbrer, The Spatiality of the Noael, Detroit,Wayne State University Press, 1978. In capitolul Spatial

Secondary lllusion (lluzia secundard spaliald), Keskrer re alizeazd

o scurtd istorie a conceptului de spaliu, de la originile sale

antice pAni in secolul al XX-lea.

9

Marius Conkqn

umanigti au reugit, astfel, sd regAndeasce/reexa-mineze treptat nofiunile de spa{iu gi loc: intAi audemontat inlelegerea lor clasicd, apoi au furnizatteorii consistente cu privire la relalia dintre spaliu/loc qi fenomenele culturale, sociale, politice gieconomice din interiorul lor1. Astfel, spafiul a ajunssd fie ,,intrumenful-cadru in construcfia imaginari-ilor culfurale"2, sao chiar concepful,,regdsit prefu-tindeni in gAndirea modernd"3.

Ceea ce a urmat acestei expansiuni a geografieiumaniste a fost o influenfl reciprocd intre discursulgeografic gi cel filosofic gi literar. in aceeagi per!oadd, cuprinsd intre anii '60 gi inceputul secoluluiXXI, au fost publicate mai multe studii care trateazdspafialitatea gi rolul spafiului/locului in cadrulromanului: dintre acestea le amintesc pe cele scrisede Joseph A. Kestner, Leonard Lutwack Ei WesleyA. Kor#. Cel dintAi a lansat spre exemplu, ideeaci, degi este o arti temporald (in viziune canonici),

1. Contribuf,ile geografilor umanisti in dezbaterile desprespafiu si loc sunt inventariate in Key Thinkers on Space andPlace. Fiecdrui cercetitor reprezentativ ii este dedicatd cAte ofigi de dictionar care confine o sintezi a teoriei sale, dar siobservafli cu privire la influenla pe care o asemenea teorie aavut-o i::r spaliul academic.2. Phil Hubbard gi Ron Kitchin (ed.), op. cit., p. 2: ,,the framingdevice in the creation of cultural imaginaries".3. ,fhe everywhere of modem thought": constatare a luiNigel Thrif! apudPkil Hubbard gi Ron Kitchin (ed.), op. cit.,p.2.4. ioseph A. Keshrer, op. cit.; Leonard Lutwack, The Role ofPlace in Literature, Syracuse, Syracuse University Press, 1984;Wesley A. Kort, Place and Space in Modern Fiction, Gainesville,University Press of Florida 2004.

10

Portalul gi lumile secundare

romanul confine o relea spafiald care nu poateli defel ignoratd teoretic. La rAndul 1or, geografiitrmanigti gi-au indreptat atenfia asupra legdturiitlintre geografie gi literaturE, relevant fiind, in acestsens, volumul de eseuri Humanistic Geography andl,ituature, coordonat de Douglas C. D. Pocockl.irr ultimii ani, accenful a fost tot mai mult pus perelafia dintre structurile spafiale si cele culturale.llcrtrand Westphal, spre exemplu, a introdus unrrou domeniu de cercetare, cel al geocriticii2, in timpct' alli cercetitori actuali analizeazl legdtura dintrespatiile reale gi cele ficfionale, folosind metodele

lieografiei literare3. Aceasta ar fi o trecere in revistd,r principalelor transformdri de care a avut partetrrnceptul de spafiu, in transferul continuu dintrernctodele geografiei gi cele ale altor gtiinfe umaniste(lie ci este vorba de filosofie sau teorie literari).

Ce s-a intAmplat ins5, in tot acest timp, cutliscursul critic despre literaturu fantasy? Degi oilst-, menea literaturi a rendscut sub condeiul lui J. R.

l(, 'folkien gi C. S. Lewis (care rdmAru pAnd astd.zi,

rt'prezentanfi de vArf ai genului fantasy) criticiis-au confrunta! incd din anii'60, cu cel pufin doud

l. Douglas C. D. Pocock (ed.), Humanistic Geography nnd

Lilcrature, Londra, Croom Helm, 1981.

2. v. Bertrand Westphal, La Gocritique. Rdel, fiction, espace,

l'aris, Editions de Minuit, 2007.Ediliape care am consultat-ocste cea din limba englezd: Bertrand Westphaf Geocriticism:

lk:al and Fictional Spnces, traducere de Robert T. Tally Jr., NewVrrk, Palgrave Macmillan, 2011.

3. ln spaliu1 academic romAnesc, o carte recenti in care suntlolosite metodele geografiei literare este cea semnati deAndreea Rdsuceantl Bucuregtiul lui Mircea Eliade: elemente de

gngrafie literard, Bucuregti, Humanitas, 2013.

11,

Marius Conkan

probleme care cereau solufii Pertinente: definireaqi legitimarea termenului general de fantasy-Construclia fulminantd de lumi imaginare, alter-native (cum sunt Narnia ori Middle Earth), a fostrelativ sincrond cu turnura pe care conceptul de

spafiu a luat-o in cadrul teoriilor geografice, filo-sofice Ei literarel. DacH, pentru geografii umaniEti,centrald este experienfa culturali a spafiului real,pentru fantagti precum Tolkien gi Lewis Provo-carea a constituit-o experienfa umanl a spaliuluiimaginat (transcris in hdrfi aminunlite ce alcdtu-iesc imagini alternative ale lumii sau chiar lumiposibile, cu o ontologie proprie). De aceea, maiproductivd, ar h fost, in opinia mea, folosireainstrumentelor deja dobAndite, sPre exemplu, de

geografia umanisti sau ficlionalism in inlelegerea

Ei definirea literaturli fantasy (qi a spaliului mira-culos). Or, pringi tocmai in demersul de a defini

Ei legitima, prin mijloace canonice, acest tip de

literaturd, cei mai cunoscufi cercetHtori (precumC. N. Manlove, W. R. Irwin ori Brian Attebery)s-au vdzut nevoili, cu puline exceplii, sI se

intoarcd la aceleagi ipoteze gi demonstrafii care

ilustreazd un cAmp restrins de interpret5ri gi nu

1. Chiar dac5, incepAnd cu George MacDonald" WilliamMorris gi Lewis Carroll (in secolul al XIX-lea), literatura

fantasy a inflorit, la inceputul secolului trecrrt, 9i prin autoriprecum ]. M. Barrie (cu seria volurnelor Peter Pan), noile teoriidespre spafiu apar in aceeagi perioadd postbelici in care

sunt publicate romanele de cipXtAi ale lui C. S. Lewis qi J.

R. R. Tolkieru exponenf,i grupului The lnklings, alcdtuit dinscriitori care au inovat literaturafantasy.

12

Portalul gi lumile secundare

srrnt deschise la un dialog interdisciplinarl. Pe de.tlti parte, chiar gi cercetdrile recente asupra lite-raturii fnntasy s-au dovedit imune la contribuliat'scnfiald pe care teoriile despre lumile ficlionale(t'um este cea a lui Toma Pavel2 sau a lui Lubomirl)oleZel3) au avut-o in plan cultural. Fiind, intAitlt'toate, o literaturd a spa{iuluia, literaturafantasylx)ate h astd,zi cititd gi interogati din perspectivet'or-rsiderate pAnd acum excentrice, dar care pot firrlilc in analiza spaliului imaginar.

l. Irr acest sens, termeni precum imposibilul, supranaturalul,trrtrtginarul, irealul, anormalul, aiolare alegii naturale sunt folositi,rrltrsea in analiza ficfiuniifantasy, care este vizutX prin lentilarrrgrrstd a opoziliei dinke realitate gi lumea imaginatd. Pentrur lctalii, vezi capitolul Spaliul teratologicintre eutopie gi distopie.

.). v.'fhomas G. Pavel FictionalWorlds, Carnbridge Harvardt lrriversity Press, 1985. Edifia in limba romAn6: Toma PavelLttni fictianale, traducere de Maria Mociomi!5, prefald del',rrrl Come4 Bucuregfl Editura Minewa,1992..t. v. Lubomir DoleZel, Heterocosmica: Fiction and Possible

Worltls, Baltimore gi Londra, The John Hopkins Universityl'rr'ss, 1998.,1. Michel de Certeau, unul dintre pionierii cercetlrilor,rt'ttrirle despre spafiu qi loc, afirmd: ,,Every story is a travelstrrry-a spatial practice" (in cartea The Practice of eaeryday

l,i/i', tserkeley, University of Califomia Press, 1984, p.11,6).Arr.astd afirmafie, ,,fiecare poveste este o poveste de cilitorie

o practicl spa[i.a16", a devenit extrem de importantd inr';rtlrul discutiilor despre spafiul social gi ficflonal, numerogirtrt'ctitori folosind teoria lui De Certeau i:r analizele lor.l)irci literatura fantasy contine, prin definifia ei, poveEti delillirtorie, atunci ea este, intAi de toate, o literaturd a spafiului,rlakrriti diversitdtii de lumi imaginare Pe care le descrie Eir.xploreazd.

13