Popoarele Orientului antic

Oameni şi locuri

Civilizaţiile Orientului antic Cele mai vechi civilizaţii din Antichitate s-au

dezvoltat în nord-estul Africii şi în Asia. Primele state apar în mileniul IV î.H. în sudul

Mesopotamiei (Sumer-Ur si Uruk) şi pe Valea Nilului (Egipt).

Treptat, se formează şi alte state în Mesopotamia (babilonian, asirian), în Pod. Iranului (Persia-mezii şi perşii), pe ţărmul răsăritean al Mediteranei (Palestina-evreii,

Fenicia-fenicienii). State puternice au fost în India şi China.

CIVLIZAŢIILE

ANTICHITĂŢII

Mesopotamia Ţinutul cuprins între Tigru şi

Eufrat s-a numit mai întâi Câmpia

lui Şinar, apoi Babilonia şi, abia

mai târziu, Mesopotamia,

adică Ţara dintre râuri.

De timpuriu s-a dezvoltat

agricultura bazată pe irigaţii.

În mil IV î.H. aici s-a născut cea

mai veche dintre toate civilizaţiile

antichităţii (Sumer).

Tot aici s-au format şi regate

puternice: Regatul Babilon şi Regatul

Assiria.

În Mesopotamia au trăit popoare diferite:

sumerienii, akkadienii, amoriţii, assirienii,

chaldeenii.

Scriere cuneiforma

Zigguratul din Ur

Egiptul Herodot spunea: ,,Egiptul

este pentru egipteni un pământ cucerit şi un dar al

fluviului’’.►Nilul se revarsă în fiecare vară (iun-sept), iar după retragerea apelor, în mâlul gras şi

umed se aruncă sămânţa.

►Apele Nilului erau bogate în peşte, iar în preajma lui trăiau o mulţime de păsări (ibişi, raţe, gâşte) şi animale (rinoceri, crocodili,

elefanţi, lei, leoparzi, gazele, antilope).

►Oamenii cultivau cereale, pomi fructiferi, plante-trestia de zahăr, lotusul, papirusul.

Tulpina acestuia se folosea pentru construirea luntrelor şi pentru prepararea

materialului numit papirus, pe care se scria.

►Din munţi se extrăgeau: cupru, aur, pietre prţioase şi semipreţioase (safir), dar mai ales piatră de construcţie (granit, calcar).

Egiptenii şi-au desfăşurat întreaga viaţă în jurul Nilului

Sfinxul din Gizeh

Palestina La început s-a numit Canaan. Romanii îi vor spune Palestina

(Ţara filistenilor).

Este antica ţară a evreilor, un ţinut în mare parte sărac, un mic

teritoriu cuprins între deşert şi mare.

Singura zonă mai fertilă este valea râului Iordan.

Palestina forma un culoar de trecere între Egipt şi

Mesopotamia şi de aceea era râvnită de puternicele state

vecine.

,,… Învăţaţii persani susţin că fenicienii… veniţi de pe ţărmurile Erythreei (M. Roşie),

pe cele ale Mediteranei… se apucară îndată de un intens negoţ pe mare; cărând cu corăbiile lor mărfuri din Egipt şi din Asia în diferite locuri.”

Herodot, Istorii

Răspundeţi următoarelor întrebări:

De unde proveneau fenicienii, după părerea autorului?Transcrieţi din text ocupaţia lor principală.

De unde proveneau mărfurile comercializate de fenicieni?

Fenicia

►Numele de Fenicia ("Ţara

purpurei")

Este locuita de fenicieni

►Lipsită de terenuri pentru agricultură, se bucura de alte

avantaje.

►Ţărmul era prielnic acostării vaselor şi construirii porturilor. Astfel, în curt timp, Fenicia a devenit punct de legătură între comercianţii greci, egipteni şi cei din Orient.

►În munţi se găsea din belşug lemnul de cedru, care lipsea atât de mult egiptenilor

şi mesopotamienilor. Scriere-Primul alfabet

►Numele de fenicieni (poinikes) a fost dat de greci.

Persia ►Civilizaţia persană a apărut şi s-a dezvoltat

în Pod Iran.

►În această regiune era culoarul de trecere al

principalelor drumuri

comerciale ce legau Orientul

Apropiat de India şi China.

►Clima se caracterizează prin mari diferenţe de temperatură.

►În sud se practicau agricultura şi pomicultura. În nord se întindea o imensă stepă, prielnică păstoritului.

►Munţii şi chiar deşertul central adăposteau preţioase zăcăminte mult căutate de negustorii vremii.

Perşii s-au unit cu mezii şi au întemeiat împreună un puternic imperiu.

Persepolis

Brăţară

Cupă cu lei

India Valea Indusului se înscrie, alături de cea a Nilului, Tigrului şi Eufratului,

printre regiunile în care omul a păşit pentru prima

dată de la preistorie la civilizaţie.

Oraşele ocupau suprafeţe de până la 80 ha,

adăpostind o populaţie de 30-40.000 locuitori. Erau riguros proiectate, aveau

străzi pavate, case de cărămidă arsă cu 1-3 etaje, cu băi şi un avansat sistem

de canalizare.

Produsele meşteşugăreşti erau exportate până în Mesopotamia şi Asia

Centrală.

Herodot afirma că indienii (inzii)

reprezentau poporul cel mai numeros al

lumii antice.

Harappa

China ►Teritoriul chinez se împarte în trei mari

zone naturale: China de Nord sau a

Fluviului Galben, China Centrală sau a Fluviului Albastru şi China de Sud sau a Fluviului Perlelor.

.►De timpuriu,

chinezii s-au ocupat cu agricultura. Au

construit canale de irigaţii dirijând apele în zonele în care ele

lipseau.►Au construit marele ZID CHINEZESC

►În nord aveau ierburi bune pentru păşunat, copaci de diferite esenţe în centru, jungle şi mirodenii în sud, bogăţii minerale (cărbuni, fier, pietre

preţioase), peşte, animale sălbatice căutate fie pentru blănurile, fie pentru pielea lor, toate acestea au făcut ca teritoriul chinez să fie locuit foarte timpuriu

şi să devină un important centru de civilizaţie.

Marele zid chinezesc Cal de porţelan

Marele

zid chinezescMarele zid chinezesc

ŢARA MEDIUL POPULAŢIE OCUPAŢII

MESOPOTAMIA -între fluv. Tigru şi Eufrat câmp fertilă,climă blândă

-sumerieni, akkadieni, assirieni, chaldeeni

-agricultura (canale şi şanţuri de irigaţii)

EGIPT -în N Africii/ câmpie fertilizată de Fluviul Nil

-egipteni -agricultura(canale de irigatii)

PALESTINA -pe ţărmul M Mediterane-ţinut sărac, deşertic

evrei -comerţ-pomicultură

FENICIA -ţărmul E al Mediteranei-relief muntos, porturi

fenicieni -navigaţie, comerţ cu grecii şi pop.Orientului

PERSIA -în Pod Iran / relief înalt, climă aspră

-perşi-mezi

-creşterea animalelor-pomicultura

INDIA -în Pen India / câmpie fertilă - Indus/Gange

-indieni -agricultura (irigaţii)-creşterea animalelor

CHINA -de-a lungul Fl. Galben şi Albastru / climă blândă

-chinezi -agricultura (irigaţii)-păstoritul

Schemă recapitulativă