UNIVERSITATEA DIN CRAIOVAFACULTATEA DE AGRICULTURĂ ŞI HORTICULTURĂ

POLUAREA ORAŞULUI BALŞ

Masterand : Artan Andreea Mihaela Specializarea:B.C.E.

Anul II

CRAIOVA

1

2015POLUAREA ORAŞULUI BALŞ

Oraşul Balş este situat în vestul judeţului Olt, la 44021’ latitudine nordică şi 45021’ longitudine estică, la contactul dintre Platforma Olteţului şi Câmpia Română, pe valea râului Olteţ.

Astfel,fiind situat la contactul dintre podiş şi câmpie, oraşul Balş nu dispune de un cadru natural deosebit, însa el îşi pune amprenta, într-o oarecare măsură, asupra condiţiilor de viaţă şi de locuire ale oamenilor din acest spaţiu.Prin text, imagini şi elemente cartografice sunt înfăţisate aspecte fizico-geografice corelate cu cele sociale şi economice, specifice localităţii şi zonei din care ea face parte,pentru a putea evidenţia evoluţia acestui spaţiu.

  De asemenea,în această formă, acest articol are drept scop informarea pentru toţi cei interesaţi de trecutul, prezentul şi de viitorul acestei aşezări, dar mai ales de implicaţiile conferite de antropizarea mediului.

Putem spune că mediul este un receptor al tuturor disfuncţionalităţilor de mediu create de societate şi de activităţile antropice. Calitatea mediului este o componentă importantă în procesul destinat îmbunătăţirii calităţii vieţii, acesată componentă depinzând activităţile antropice şi modul de viaţă al oamenilor.

Mediul este un sistem complex care influenţează şi este influenţat de către societatea umană, căreia îi asigură resurse şi servicii necesare dezvolării şi pe care o integrează între componentele sale.

Mediul este sistem de suport pentru viaţă, amenajările si activităţile antropice, prin resursele şi serviciile pe care le generează (Mihăilescu, 1942).

Putem spune că mediul este un receptor al tuturor disfuncţionalităţilor de mediu create de societate şi de activităţile antropice.

Principalii factori ce intervin in calitatea mediului sunt:

factorii demografici factorii urbanistici factorii agrozootehnici şi cei industriali

Sursele principale de poluare a mediului sunt reprezentate de:

sursele industriale surse agricole surse menajere surse mobile

2

1. Sursele industriale. Industria este factorul care îşi pune amprenta asupra calităţii mediului, aceasta având cea mai mare pondere ca sursă de poluanţi.Principalele instituţii industriale prezente in arealul oraşului Balş si pentru care s-au depistat emisii de substanţe nocive sunt:SC SMR SA- pulberi, monoxid de carbon, dioxid de carbon, dioxid de sulf, oxizi de azotSC TERMEX SA- pulberi, monoxid de carbon, dioxid de carbon, dioxid de sulf, oxizi de azot, zgurăSC INSTIRIG SA- pulberi, monoxid de carbon, dioxid de carbon, dioxid de sulf, oxizi de azotSC PRODCHIM SRL- pulberi si compusi organici volatili

Industria alimentară este reprezentată de următoarele instituţii:SC VELPITAR SA- pulberi, monoxid de carbon, dioxid de carbon, dioxid de sulf, oxizi de azotSC EUROCOM SRL- (deseuri animaliere, gaze din procese metabolice şi din manipularea dejecţiilor în incintă NH3 , H2S si CO2 )SC SIMONA SRL- (deşeuri animaliere, gaze din procese metabolice şi din manipularea dejecţiilor în incintă NH3 , H2S si CO2 )

Industria prin activitatea sa de bază are cel mai mare impact asupra mediului, în special industria ce are ca bază a activităţilor prelucrarea metalului. Reprezentative pentru acest tip de industrie sun cele 3 intreprinderi: SC SMR SA, SC INSTIRIG SA şi SC TERMEX SA.

SC SMR SA

SC SMR SA Bals a fost proiectatã si construitã în perioada 1965÷1970 si a fost cunoscutã pe plan mondial pânã în 1989 sub denumirea de Întreprinderea de Osii si Boghiuri Bals (IOB), iar dupã aceastã datã este înregistratã la Camera de Comert Olt cu numãrul  J28/31 din 1991, sub actuala denumire.

Deschiderea României dupã anul 1989, cãtre economia de piatã a fãcut ca profilul uzinei sã fie mult mai complex, sã se asimileze noi produse, sã se dezvolte activitãtile de marketing şi management  performante.

Societatea este situatã în orasul Bals în apropierea drumului european E70, la o distantã de 200 km de capitala tãrii, Bucuresti. Suprafata incintei societãtii este de 50 ha, din care 60% suprafete de productie, iar restul retele de cale feratã, drumuri de acces si spatii anexe.

Obiectul de activitate al SC SMR SA il constituie in principal proiectarea, fabricatia si repararea materiantului rulant.

Prin produsele realizate si prin tehnologiile aplicate, bazate pe o îndelungatã experientã, SC SMR SA si-a câstigat de-a lungul timpului un loc de frunte printre producãtorii de material rulant de cale feratã din lume.

Fiind specializatã în producerea de material rulant de cale feratã, SC SMR SA este dotatã cu utilaje moderne si de înaltã productivitate care permit desfãsurarea unui flux de fabricatie de la materia primã pânã la produsul finit.Otelul este elaborat în cuptoare electrice cu arc cu

3

cãptusalã bazicã, fiind apoi degazat si rafinat într-o instalatie specializatã, fapt ce conduce la obtinerea unor mãrci de otel de calitate foarte bunã.

O parte a otelului este dirijat spre turnãtoria de piese unde este stocat în cuptoare de mentinere, iar cealaltã parte se toarnã în lingouri necesare fabricatiei rotilor si osiilor.

Rotile de cale feratã se forjeazã pe douã linii tehnologice de mare productivitate care includ cuptoare de încãlzire, prese, laminoare si cuptoare de tratament termic.  Osiile se forjeazã tot pe douã linii tehnologice prevãzute cu cuptoare de încãlzire, prese si cuptoare de tratament termic.  

Sursa principală de poluare a mediului este constituită din cele cinci cosuri de la centralele termice utilizate pentru activităţile principale, prin faptul că societatea nu a relizat investiţiile necesare.

În ceea ce priveste emisiile de poluanţi rezultate în urma procesului de producţie, acestea sunt reduse, cauza fiind pe deoparte natura procesului tehnologic, iar pe de altă parte investiţiile noi realizate .

În ceea ce priveste monitorizarea emisiilor atmosferice de poluanti evacuati la cosurile de la cele cinci centrale termice, utilizate pentru activităti auxiliare, precum si în punctele stabilite în actul de reglementare a activităţii, acesta se face de către societate, în general conform cerinţelor.

SC TERMEX SA - obiectul de bază  al activităţii aceste întreprinderi este prelucrarea metalelor cum ar fi : fontă, oţel si transformarea materiei prime în sobe, calorifere, mobilier stradal, stâlpi de iluminat, tratarea si acoperirea metalelor, recuperarea deşeurilor metalice,şi piese turnate din fontă.

Principalii poluanţi rezultaţi în urma activităţilor de producţie, tratare si recuperare deşeuri sunt:  pulberi, monoxid de carbon, dioxid de carbon, dioxid de sulf, oxizi de azot, zgură.

SC Instirig S.A., produce şi comercializează, mobilier grădină din fontă, uşi sobă teracotă, tucerie din fontă, instalaţii de irigat, utilaje - instalaţii şi unelte agricole etc.principalii poluanţi emişi în atmosferă sunt: pulberi, monoxid de carbon, dioxid de carbon, dioxid de sulf, oxizi de azot.

SC “Instirig” SA a fost fondată în anul 1948 fiind cunoscută sub denumirea de Întreprinderea Mecanică Agricolă şi Instalaţii Agricole (IMAIA) şi având ca obiect de activitate repararea utilajelor agricole şi execuţia pieselor de schimb necesare pentru repararea şi întreţinerea acestora. Începând cu anul 1970 obiectul de activitate a devenit fabricaţia maşinilor şi utilajelor agricole şi a pieselor de schimb nesesare acestora. În anul 1998 s-a modificat structura capitalului social, societatea devenind cu capital integral privat. Dupa această dată s-a extins obiectul de activitate cu activităţi din industria mineralo-ceramica şi silico-aluminoasă, industria lemnului, echipamente de irigaţii, turnătorie de fontă şi aliaje neferoase, deformări mase plastice, industria cauciucurilor etc.

Sursele agricole

Conform hărţii utilizării terenurilor se poate afirma că agricultura ocupă ponderea cea mai mare din utilizarea terenurilor din cadrul arealului oraşului Balş. Sursele agricole, prin caracterul lor intensiv (prin mecanizare, irigaţii,utilizarea excesivă a îngrăşămintelor)

4

contribuie la degradarea calităţii solurilor, apelor de suprafaţă şi subterane, afectarea ecosistemelor naturale şi a calităţii locuirii.

De asemenea, şi agricultura de subzistenţă, prin utilizarea inadecvată a substanţelor chimice, abandonarea lucrarilor de îmbunatatiri funciare şi fragmentarea excesivă a proprietăţii are o influenţă considerabilă asupra calităţii solului şi a aerului.

În cadrul activităţilor de creştere a animalelor, probleme apar în urma amplasării necorespunzătoare a agrofermelor faţă de zonele cu nivel ridicat al pânzei freatice, sau în albia râului Olteţ, sau a abatoarelor in proximitatea cursurilor de ape şi lipsei, în cadrul acestora de instalaţii de reducere a impactului asupra mediului. Acestea generează un impact consistent asupra mediului prin mirosuri neleplacute, volumele ridicate de ape uzate încărcate cu substanţe organice poluante dar siprin cantităţile mari de deşeuri zootehnice. Acestea din urmă, erau folosite ca şi ingraşăminte dar, datorită chimizării din agricultura şi datorită caracterului intensiv, şi-au pierdut din valoarea de utilizare constituind un pericol la adresa calităţii mediului.

Având în vedere că agricultura nu se practică la un nivel centralizat decât intr-o pondere relativ mică,iar suprafaţa ocupată de aceasta este destul de extinsă, o evaluare a impactului acesteia asupra mediului este dificil de realizat ca de altfel şi o limitare a utilizarii excesive a ingrăşămintelor pe bază de chimicale.

5

 3.  Sursele menajere

Alături de sursele industriale şi de cele agricole, sursele menajere constituie unele dintre cele mai importante surse de degradare a mediului şi a calităţii vieţii, în general.

Gospodăriile devin prin concentrare sau din cauza lipsei unor dotări edilitare (alimentare cu apa, canalizare, încălzire centralizată), surse de poluare a aerului (iarna, prin încălzirea locuinţelor pe baza de combustibili fosili) şi a apelor (prin scurgerea apelor uzate în reţeaua hidrografică sau prin infiltrarea lor în pânza freatică).Pe perioada iernii, datorita faptului că majoritatea locuinţelor nu sunt racordate la reţeaua publica de termoficare, cantitatea de pulberi in suspensie, a CO, SO2, şi a altor substanţe rezultate în urma arderii incomplete a combustibililor fosili, creşte considerabil datorită utilizării cărbunilor şi massei lemnoase la incălzirea locuinţelor.

De asemenea, apele uzate rezultate reprezintă un factor important în calitatea apelor de suprafaţă şi a celor subterane. Pentru apele de suprafaţă, în speţă râul Olteţ, indicatorii de calitate le fac nepotabile. Apele subterane sunt în general potabile, dar se remarcă câteva zone din jurul Balşului, cu un conţinut ridicat de elemente peste limitele de excepţie: Oboga, Găvănesti, Leotesti, Baldovinesti.

Un indicator pentru calitatea apelor este cantitatea de fluor din apele uzate.

O altă sursă de poluare a apelor o reprezintă lipsa canalizării în special în zonele din proximitatea cursurilor de apă, procentul gospodăriilor racordate la reţeaua publică de

6

canalizare fiind doar de 47%, dar şi utilizarea foselor septice prin care este afectata panza freatică, şi, implicit apele de suprafaţă.

Canalizarea apelor uzate, industriale şi menajere, precum şi a apelor pluviale, se face în sistem unitar, printr-o reţea de canalizare cu o lungime de 20 km, cu deversare în râul Olteţ (direct şi indirect prin afluenţii săi de la marginea oraşului).

Oraşul Balş este alimentat cu apă potabilă din 2 fronturi de captare formate din puţuri de mare adâncime şi este distribuită la consumatori în sistem centralizat.Apa brută extrasă din cele 2 fronturi este tratată prin intermediul staţiilor amplasate la cele 2 rezervoare (2500 mc) cu clor lichid .

O altă problemă impusă de către sursele menajere o constituie deseurile care pot fi: menajere şi asimilabile.

În urma studiilor efectuate s-a estimat cantitatea de deseuri produse pe cap de locuitor în decursul unui an, si anume: 0,3tone/locuitor/an.

Compoziţia deseurilor hârtie-7% sticla-0.1% metale-0.1% plastice-4% textile-5% materiale organice-82% altele-1%

Gradul de reciclare hârtie-10% sticlă-20% metale-10% (plastic)PE-30%

Volumul haldelor de depozitare a deşeurilor menajere este de 300000 mc

În mediul urban colectarea deşeurilor poate fi realizată de catre administraţia publică locală sau de socităţi private. În oraşul Balş activităţile de colectare, depozitare şi compactare a deşeurilor este asigurată de firma S.C. ACVATERM SA Bals.

Deşeurile menajere sunt transportate cu vehiculele de transport spre rampa de depozitare.

Evacuarea deşeurilor solide din oraş, este organizată în mod diferenţiat pentru populaţia din blocuri şi locuinţe vechi, întreprinderi, instituţii şi pieţe agro-alimentare, prin utilizarea containerelor amplasate în vecinătatea acestora şi golirea lor săptămânală la groapa de gunoi a oraşului, aflată la câţiva km de oraş, pe raza comunei Braneţ. Aceasta a fost dată în folosinţă în anul 1969, fiind primul depozit de deşeuri controlate din judeţul Olt şi urmează a fi închisă în anul 2017.

Colectarea se face : Zilnic, la punctele de colectare orăsenesti

7

La 2-3 zile, în funcţie de anotimp, la agenţii economici La solicitarea în diverse situaţii

 

O altă problemă este reprezentată de către depozitarea necontrolată a deşeurilor. Acest fenomen este vizibil mai ales în zonele in care predomină casele datorită, fie lipsei de interes din partea locuitorilor fie costurilor ridicate pntru colectarea deşeurilor din cadrul gospodăriilor. Un alt factor este şi educaţia şi nivelul de conştietizare a importanţei colectării deşeurilor şi depozitarea lor în cadrul unor depozite controlate.

Depozitarea necontrolată nu este prezentă doar în aceste areale ci şi în areale intens circulate cum ar fi parcurile, străzile din zona  centrală si mai ales în zona gării.

3. Surse mobile.

8

Un factor foarte important in calitatea mediului este intensitatea traficului, oraşul Balş avand caracterul de  „oraş-drum”, sau „oraş-linear”. Oraşul Balş este situat la jumătatea distanţei dintre municipiile Craiova şi Slatina, fiind străbătut de la Est la Vest de drumul europena E70. Acest factor are o importanţa deosebită asupra calităţii mediului din punctul de vedere al zgomotului, poluarii aerului, dar şi din punct de vedere economic.

Poluarea fonică: Zgomotul provenit din trafic afectează indivizii în diferite moduri: cauzează atât disconfort cat şi probleme de sănătate. Efectele asupra stării fizice includ: un ritm cardiac mai înalt (şi deci un risc mai mare de boli cardiovasculare), dereglări psihice şi un nivel mare de stres, dereglări de somn,probleme cognitive ,de înţelegere şi concentrare la copii,iar la nivele foarte înalte de zgomot ,probleme auditive

Impactul zgomotului determinat de sursele rutiere variază în funcţie de caracteristicile străzii  măsurile de protecţie, caracteristicile construcţiilor din proximitate, tipul de vehicule care participă la trafic şi comportamentul conducatorilor auto.

Traficul produce disconfort locuitorilor din zonele căilor rutiere importante prin gazele de eşapament şi prin zgomot şi vibraţii, scăderea valorilor estetice ale peisajului generată de emisiile de gaze arse şi de fum, creşterea costurilor pentru îngrijirea medicală şi pentru întreţinerea locuinţelor

Gazele emise din trafic contribuie atât la creşterea acidităţii atmosferei, cât şi la formarea ozonului troposferic, cu efecte directe şi/sau indirecte asupra tuturor componentelor de mediu (vegetaţie, fauna, sol, apă). Prezenta metalelor în gazele de eşapament afectează calitatea solului şi apelor, starea de sănătate a florei şi faunei. De asemenea, are loc poluarea solului cu diferite deşeuri (în special în locurile de parcare) cu produse petroliere provenite de la unele defecţiuni ale autovehiculelor, precum şi cu diferite substanţe provenite din accidente rutiere.

În vederea reducerii traficului din interiorul oraşului şi, implicit reducerea efectelor pe care acesta îl are asupra mediului, există un plan ce are în vedere realizarea unei variante ocolitoare a oraşului prin sudul acestuia. Această variantă va aduce beneficii din punct  de vedere al calităţii mediului dar, efectele asupra economiei nu sunt ignorate, luandu-se în considerare mai mulţi factori în realizarea acesteia.

De asemenea, o alta sursă mobilă de degradare a mediului este reprezentată de traficul feroviar reprezentat de magistrala ce leagă Craiova de Bucureşti şi care trece prin sudul oraşului Balş. Acest tip de trafic are implicaţii in primul rând asupra poluării fonice dar si sub aspectul vibraţiilor produse ce pot avea efecte grave asupra infrastrucurii dar şi asupra sănătăţii oamenilor.

Pe lângă acestea traficul feroviar implică şi o intensificare a fenomenului de degradare a mediului prin depozitarea necontrolată a deşeurilor, mai ales în zona gării.

CONCLUZII

Puternicele transformări prin care a trecut ţara noastră în ultimii 16 ani au determinat schimbări ridicate în toate localităţile urbane, inclusiv în oraşul Balş, care pe parcursul dezvoltării sale, a înregistrat perioade de restructurări şi reînviorări ale potenţialului economic

9

şi uman, modernizări ale structurilor economice şi creşterea considerabilă a rolului factorului uman asupra celorlalte componente ale mediului sau geografic.

Condiţiile naturale favorabile şi situarea localităţii la distanţă mică de oraşele Slatina şi Craiova, adevărate vetre de cultură şi civilizaţie, au favorizat dezvoltarea unei vieţi urbane bine organizate, de tip agro-industrial, având un aspect edilitar în curs de modernizare, cu edificii culturale şi administrative bine conturate.

Beneficiind de un cadru natural favorabil locuirii, oraşul Balş s-a manifestat încă din secolul trecut, ca un centru polarizator pentru zona de nord-vest a judeţului Olt, din punct de vedere al vieţii politice, economice şi culturale, cunoscând astăzi o dezvoltare complexă.

În prezent, una dintre problemele majore în continuarea dezvoltării economiei oraşului, este dezvoltarea unei infrastructuri moderne, care să satisfacă cerinţele tot mai exigente ale po pulatiei. Se poate observa tendinţa de modernizare a oraşului Balş, prin remodernizarea caselor vechi sau prin construirea altelor noi şi investiţiile consistente în infrastructură.

Astfel, cunoaşterea şi înţelegerea locului şi rolului populaţiei urbane, ca factor modelator conştient al naturii, şi factor esenţial al progresului, conduce cercetarea geografică la reliefarea raporturilor ce se creează la un moment dat între populaţie, producţie şi consum, şi căutarea unor soluţii în ceea ce priveşte raportul optim posibil între relaţiile om-natură.

Un rol important în dezvoltarea oraşului îl reprezintă calitatea mediului. În acest context nu există îmbunătăţiri majore, politica de mediu din cadrul oraşului Balş având un caracter vag.

Este important sa conştietizăm efectele nefaste la care ne supunem atunci când gestionarea consumului de resurse şi gestionarea activităţilor ce au un efect negativ asupra calităţii mediului nu este realizată corespunzător.

Pentru a reuşi să reducem aceste activităţi sauu să le controlăm pentru a impune un impact cât mai scăzut asupra mediului e nevoie de conştientizare, voinţă, un cadru legislativ adecvat şi de măsuri exacte, prompte şi sigure de management al calităţii mediului.

10

BIBLIOGRAFIE

Câmpia Română- Coteț P.,  Judeţul Olt- Coteţ,P., Urucu VeselinaMonografia Judeţului Olt- Gheorghe,C., Mărunţelu,VInspectoratele pentru Protectie a MediuluiInstitutul National de StatisticaAPM Olt

11

12