POLUAREA

Poluarea aerului – se refera la introducerea substantelor chimice si particulelor in atmosfera. Substantele uzuale variaza de la monoxid de carbon pana la oxizi de nitrogen si sunt produse in urma proceselor industriale si a consumului de

carburant de catre automobile, pe sticide.

Poluarea reprezintă contaminarea mediului înconjurător cu materiale care interferează cu sănătatea umană, calitatea vieţii sau funcţia naturală a ecosistemelor (organismele vii şi mediul în care trăiesc).

Poluarea apei – se refera la deversarea in apele curgatoare sau balti de substante contaminante, cel mai adesea rezultate in urma unor procese industriale

• Poluarea solului – principalele substante care polueaza solul sunt hidrocarburile, metalele grele, ierbicidele

• Contaminarea radioactiva – rezultata in urma testelor nucleare, accidentelor nucleare sau pur si simplu rezultata in urma exploatarii centralelor nucleare. Este cea mai “moderna” forma de poluare, aparuta in secolul XX.

• Principalele unităţi ce contribuie la poluarea aerului în judeţului Olt sunt: • - Unităţile de pe platforma industrialăSlatina, care evacuează în atmosferă noxe după cum urmează: pulberi de cocs,

gudroane, hidrocarburi, fluor, dioxid de sulf, dioxid de azot, monoxid de carbon, etc. Acestea sunt : S.C. ALRO S.A., S.C. ELECTROCARBON S.A., S.C. ALPROM S.A.

• S.C. ALRO S.A. Slatina emite în atmosferă polunti ca: fluor formă de acid fluorhidric, săruri de fluor, pulberi de cocs, dioxid de carbon, monoxid de carbon şi hidrocarburi.

• S.C. ELECTROCARBON S.A. Slatina al doilea mare poluator al atmosferei, are ca ramură de activitate metalurgia. Poluanţii rezultaţi din procesul tehnologic şi emisi în atmosferă sunt: pulberi de grafit, pulberi de cocs metalurgic, pulberi de cocs de petrol, pulberi cu smoală, pulberi antracit, gudroane, monoxid de carbon şi bioxid de sulf.

Poluarea data de automobileExista milioane de masini pe soselele din Statele Unite, si fiecare dintre acestea este o sursa potentiala de poluare a aerului. În special în orasele mari, nivelul poluarii pe care masinile o produc împreuna poate crea mari probleme. Pentru a rezolva aceste probleme, orasele, statele si guvernul federal emit legi pentru protectia calitatii aerului si au fost adoptate mai multe legi care limiteaza poluarea care poate fi produsa de masini. Pentru a tine pasul cu aceste legi, producatorii de masini au realizat multe îmbunatatiri ale motoarelor si sistemelor de alimentare ale masinilor. Pentru a reduce si mai mult emisiile, acestia au dezvoltat un dispozitiv interesant numit convertizor catalitic, care trateaza gazele de esapament înainte ca acestea sa fie evacuate si elimina o parte importanta a poluantilor.În acest articol, veti afla ce poluanti produce un motor si de ce, si cum trateaza un convertizor catalitic fiecare dintre acesti poluanti. Convertizorii catalitici sunt dispozitive surprinzator de simple, de aceea este incredibil sa descoperiti ce impact major au acestia! Poluanti produsi de motorul unei masiniPentru a reduce emisiile de poluanti, motoarele moderne controleaza cu precizie cantitatea de carburant pe care o consuma. Acestea încearca sa mentina raportul aer-carburant foarte aproape de punctul stoichiometric, care reprezinta raportul ideal calculat pentru aer si carburant. Teoretic, la acest raport, tot carburantul ar fi ars utilizând tot oxigenul din aer. Pentru benzina, raportul stoichiometric este de aproximativ 14,7:1, adica pentru fiecare livra de benzina vor fi arse 14,7 livre de aer. Amestecul carburant variaza în realitate de la raportul ideal destul de mult în timpul functionarii motorului. În unele cazuri amestecul poate fi sarac (un raport aer-carburant mai mare de 14,7) iar în alte cazuri amestecul poate fi bogat (un raport aer-carburant mai mic de 14,7)

• Poluarea fonica – apare indeosebi in zonele urbane industriale

• Poluarea cu lumina – apare tot in zonele urbane aglomerate• Poluarea vizuala – este o forma mai putin nociva, dar care are

un impact vizual semnificativ. In aceasta categorie intra banerele outdoor, panourile publicitare, cablurile aeriene etc

• Poluarea termala – este schimbarea temperaturii apelor ca urmare a influentei umane precum folosirea apelor pentru racirea instalatiilor industriale.

Poluarea solului

În ţara noastră protecţia mediului înconjurător constituie o problemã de interes naţional în

scopul păstrării echilibrului ecologic, menţinerii si imbunatatirii calitaţii factorilor

naturali, asigurării unor condiţii de viaţa şi de muncã tot mai bune generaţiilor actuale şi

viitoare.

• Degradarea mediului are drept cauze atât unele fenomene naturale cât şi cele datorate activitãţii umane.Dacã factorii naturali cum ar fi uraganele, cutremurele de pãmânt, eruptiile vulcanice, ele acţionând intermitent, la intervale de timp variabile şi pe durate scurte, factorii antropicii ( datoraţi acţiunii omului ) se manifestã continuu şi drept urmare efectele negative ale acestorã sunt mult mai grave, amenintând chiar cu producerea unor dezastre la nivel planetar.

• Problema protecţiei mediului prin adoptarea mãsurilor de prevenire şi respectiv de combatere a poluãrii mediului a constituit una din preocupãrile comunitãţii ştiintifice de pe malurile Atlanticului, concretizatã prin conferintele internaţionale in cadrul cãrora s-au stabilit proceduri coerente de identificare şi limitare a impactului surselor de poluare.

• Legãtura dintre dezvoltarea economica durabilã şi protecţia mediului evidentiatã încã de la începutul anilor 90, este unanim acceptatã la ora actualã prin implementarea sistemului de management al calitãtii produselor in corelaţie cu sistemul managementului de mediu de cãtre marile companii comerciale.

• Cele mai renumite firme internaţionale au promovat proceduri noi, moderne în domeniul atestarii şi verificãrii gradului de protecţie a mediului prin apelarea la cele mai avansate cunoştinte tehnico-ştiintifice.

• Una dintre componentele deosebit de importante ale biosferei este solul, corp natural tridimensional situat la suprafaţa uscatului cu proprietati si funcţii specifice, capabil sa intretina viata plantelor teresre, produs in timpuri geologice prin acţiunea factorilor climatici si biotici asupra rocilor de la suprafaţa uscatului, conditionati de relief si uneori de apa freatica, la care se adaugă, tot mai mult si mai intensiv, acţiunea omului.

• Prin natura lui, solul prezintă particularitati pe cat de deosebite de ale celorlalţi factori ai mediului inconjurartor, pe atât de importante pentru biosfera, pentru om.• Ca suport si mediu de viata pentru plantele superioare, solul, mai ales orizontul sau cu humus este unul dintre principalii depozitari ai substanţei vii ai uscatului si ai energiei potenţial biotice captate prin fotosinteza, ca si al celor mai importante elemente vitale ( carbon, azot, calciu, fosfor etc. ). Multitudinea ierburilor si a florilor din pajişti, pădurile, câmpurile de plante cultivate, toata aceasta vegetatie diversa depinde de energia solara si de fertilitatea solului. In orice ecosistem care cuprinde si solul, are doua funcţii esenţiale: de depozitar si furnizor de elemente nutritive si apa, pe de o parte, si de recipient si transformator de reziduuri si deşeuri, pe de alta parte, având deci rolul de reglator al ecosistemului si de purificator al mediului înconjurător.

Poluarea ApeiPoluarea apelor afecteaza calitatatea vietii la scara

planetara. Apa reprezinta sursa de viata pentru organismele din toate mediile. Fara apa nu poate exista viata. Calitatea ei a inceput din ce in ce mai mult sa se degradeze ca urmare a modificarilor de ordin fizic, chimic si bacteriologic. Daca toata apa de pe pamant ar fi turnata in 16 pahare cu apa, 15 si jumatate dintre ele ar contine apa sarata a oceanelor si marilor. Din jumatatea de pahar ramasa, mare parte este inglobata fie in gheturile polare, fie este prea poloata pentru a fi folosita drept apa potabila si astfel, ceea ce a mai ramane pentru consumul omenirii reprezinta continutul unei lingurite.

Poluarea Apei

Cererea de apă potabilă este în creştere continuă cât timp populaţia globului creşte. Din anul 1942 până în anul 1990 preluarea apei potabile din râuri, lacuri, rezervoare şi alte surse a crescut de patru ori. Din totalul apei consumate în Statele Unite în 1995, 39% a fost pentru irigaţie, 39% a fost pentru generarea de curent electric, 12% a fost folosită pentru alte utilităţi; industria şi mineritul au folosit 7% şi restul a fost folosită pentru animalele domestice şi în scopuri comerciale.

Ingrasamintele Chimice

Îngrăşămintele chimice cum ar fi fosfaţii şi nitraţii folosiţi în agricultură sunt vărsate în lacuri şi râuri. Acestea se combină cu fosfaţii şi nitraţii din apa menajeră şi măresc viteza de dezvoltare a algelor. Apa poate sa ajungă "sufocantă" din cauza algelor care sunt în descompunere şi care epuizează oxigenul din ea. Acest proces, numit eutrofizare, poate cauza moartea peştilor şi a altor forme de viaţă acvatice. La sfârşitul anilor '90 în apele dintre Golful Delaware şi Golful Mexic au murit mii de peşti din cauza dezvoltării unei forme toxice de alge numită Pfisteria

Pescadoarele marine

Pescăriile marine naturale suportate de ecosistemul oceanului sunt o sursă esenţială de proteine, mai ales pentru oamenii din ţările în curs de dezvoltare. Totuşi, poluarea din golfuri şi estuare ameninţă rezervele de peşte care şi asa sunt aproape epuizate din cauza pescuitului excesiv. În 1989, 260.000 barili de petrol s-au vărsat din petrolierul Exxon Valdez în Strâmtoarea "Prince William" din Alaska, un vechi şi bogat loc de pescuit. În 1999 s-au raportat 8.539 accidente petroliere în apele şi în jurul apelor Statelor Unite, vărsându-se 4,4 miliarde de litri de petrol.

Eroziunea Contribuie la poluarea apei

Eroziunea contribuie şi ea la poluarea apelor. Pământul şi nămolul duse de apă de pe dealurile defrişate, pământurile arate sau de pe terenurile de construcţie pot să blocheze cursul apelor şi să omoare vegetaţia acvatică. Chiar şi cantităţi mici de nămol pot să elimine unele specii de peşti. De exemplu, când defrişările îndepărtează învelişul de plante al versanţilor dealurilor, ploaia poate să ducă pământ şi nămol în râuri, acoperind pietrişul din albia unui râu unde păstrăvii sau somonii îşi depun icrele.

Cauzele poluarii apei: Scurgeri accidentale de reziduuri de la diverse fabrici, dar si deversari

deliberate a unor poluanti; Scurgeri de la rezervoare de depozitare si conducte de transport

subterane, mai ales produse petroliere; Pesticidele si ierbicidele administrate in lucrarile agricole care se

deplaseaza prin sol fiind transportate de apa de ploaie sau de la irigatii pana la panza freatica;

Ingrasamintele chimice si scurgerile provenite de la combinatele zootehnice;

Deseurile si reziduurile menajere; Sarea presarata in timpul iernii pe sosele, care este purtata prin sol de

apa de ploaie si zapada topita; Depunerile de poluanti din atmosfera, ploile acide. Poluantii apei sunt produsele de orice natura care contin

substante in stare solida, lichida sau gazoasa, in conditii si in concentratii ce pot schimba caracteristicile apei, facand-o daunatoare sanatatii.