S.O.S. Natura in pericol

Poluarea p r ez in t ă   con t amina rea  med iu lu i   î ncon ju ră to r   cu  ma t e r i a l e   c a r e   c auzează instabilitate, dezordine şi duc la disconfortul sau chiar afectarea sănătăţii organismelor vii dinacel mediu. Chiar dacă uneori poluarea mediului înconjurător este un rezultat al cauzelor naturalecum ar fi erupţiile vulcanice, cea mai mare parte a substanţelor poluante provine din activităţileumane.Principala cauza a poluării, cum este şi de imaginat este omul. Printre felurile în careomul  po luează  p l ane t a   de  men ţ i ona t   sun t   ex t i nde rea   cons t ruc ţ i i l o r ,  consumul  de  ma t e r i a l e ( s ch imba rea u l e iu lu i l a maş ină , vops i r ea une i c a se ş i ch i a r masa de p r ânz sun t exemple de consumuri care cauzează poluarea mediului) şi reziduurile menajere.Principaleleforme de poluaresunt:•Poluarea aerului  – s e r e f e r ă l a i n t roduce rea subs t an ţ e lo r ch imice ş i pa r t i cu l e lo r i n atmosferă. Substanţele uzuale variază de la monoxid de carbon până la oxizi de nitrogenş i sun t p roduse î n u rma p roce se lo r i ndus t r i a l e ş i a consumulu i de c a rbu ran t de c ă t r e automobile.•Poluarea apei– s e r e f e r ă l a deve r sa r ea î n ape l e cu rgă toa re s au bă l ţ i de subs t an ţ e contaminante, cel mai adesea rezultate în urma unor procese industriale.•Poluarea solului–  p r i nc ipa l e l e   subs t an ţ e   c a r e   po luează   so lu l   sun t   h id roca rbu r i l e , metalele grele, erbicide, pesticide.•Contaminarea radioactivă– rezultată în urma testelor nucleare, accidentelor nucleares a u   p u r   ş i   s i m p l u   r e z u l t a t ă   î n   u r m a   e x p l o a t ă r i i   c e n t r a l e l o r  n u c l e a r e .   E s t e   c e a   m a i “modernă” forma de poluare, apăruta in secolul XX.•Poluarea fonică– apa re î ndeoseb i î n zone l e u rbane ag lomera t e s au i n ap rop r i e r ea aeroporturilor, şoselelor şi zonelor industriale.•Poluarea cu lumina– apare tot în zonele urbane aglomerate.•Poluarea vizuală– e s t e o f o r m a m a i p u ţ i n n o c i v ă , d a r c a r e a r e u n i m p a c t v i z u a l semnificativ. In aceasta categorie intră bannerele outdoor, panourile publicitare, cablurileaeriene etc.•Poluarea termală– este schimbarea temperaturii apelor ca urmare a influentei umane  precum folosirea apelor pentru răcirea instalaţiilor industrial

POLUAREA AERULUIEste cauzata de ardereacombustibililor fosilinecesara transporturilor,consumul de electricitate,încălzirea locuinţelor side procesul de producţieal bunurilor si serviciilor  pe care le cumpăram.Poluarea urbană aaerului este cunoscută subdenumirea de smog.Smogul este în general unamestec de monoxid decarbon şi compuşiorganici din combustiaincompletă a combustibililor fosili cum ar fi cărbunii şi de dioxid de sulf de la impurităţile dincombustibili. În timp ce smogul reacţionează cu oxigenul, acizii organici şi sulfurici secondensează sub formă de picături, înteţind ceaţa.Majoritatea poluanţilor sunt eventual "spălaţi" de către ploaie, zăpadă sau ceaţă dar dupăce au parcurs distanţe mari, uneori chiar continente. În timp ce poluanţii se adună în atmosferă,oxizii de sulf şi de azot sunt transformaţi în acizi care se combină cu ploaia. Aceasta ploaie acidăcade peste lacuri şi păduri unde poate duce la moartea peştilor sau plantelor şi poate să afectezeîntregi ecosisteme. În cele din urmă, lacurile şi pădurile contaminate pot ajunge să fie lipsite deviaţă. Regiunile care sunt în drumul vântului care bate dinspre zone industrializate, cum ar fiEuropa şi estul Statelor Unite şi Canadei, sunt cele mai afectate de ploi acide. Ploile acide pot săafecteze şi sănătatea umană şi obiecte create de oameni; ele dizolvă încet statui istorice din piatrăşi faţade din Roma, Atena si Londra.

Incalzirea globala

Incalzirea globala este fenomenul de crestere a temperaturilor medii inregistrate ale atmosferei in imediata apropiere a solului, precum si a oceanelor.Fenomenul de incalzire globala a inceput sa ingrijoreze dupa anii ’60, in urma dezvoltarii industriale masive si a cresterii concentratiei gazelor cu efect de sera care sunt considerate in mare masura responsabile de acest fenomen.Cauza principala a incalzirii globale este cresterea concentratiei de CO2 in atmosfera in ultimele secole.Aceasta ar putea duce in imediata perioada la o crestere cu inca 2°C. Aceasta este probabil sa se intample daca tinem seama de dezvoltarea impetuoasa a economiilor in China, India, Brazilia, Australia, Asia de Sud-Est sau in Europa rasariteana si de faptul ca SUA nu a ratificat inca Protocolul de la Kyoto, in timp ce utilizarea surselor inlocuitoare regenerabile curate de energie si retinerea CO2 la centralele pe combustibili fosili avanseaza greu.Pe langa dezvoltarea industriala, o alta cauza la fel de importanta o reprezinta defrisarile masive ale padurilor. Acestea duc la o crestere a concentratiei de noxe, ceea ce provoaca efectul incalzirii globale si epuizarea stratului de ozon. Pentru a stopa efectele negative provocate de aceste defrisari, specialistii spun ca ar fi nevoie de o impadurire cu 20% fata de totalul deja existent la nivlul intregului glob.Efectele incalzirii globaleExpertii Grupului Interguvernamental asupra Evolutiei Climei (GIEC) au lansat un diagnostic alarmant asupra pericolelor incalzirii globale. Potrivit acestora, o incalzire cu 2 sau 3 grade Celsius pe plan global fata de nivelul mediu de temperatura din 1990 va avea un impact negativ urias asupra tuturor regiunilor planetei.Pana in anul 2080, circa 3,4 miliarde de oameni vor suferi de pe urma penuriei grave de apa provocata de topirea ghetarilor, iar alti 600 de milioane de oameni vor suferi de foame de pe urma secetei, degradarii si salinizarii solului.Seceta va afecta regiuni intinse din sudul Africii, America Latina, zona mediteraneeana, Orientul Mjlociu si Africa de Nord.Unele studii prezic spre exemplu ca padurile amazoniene s-ar putea usca pur si simplu, antrenand pieirea unui numar urias de specii de animale si plante.. Acele specii care nu se pot adapta sau nu pot sa migreze, risca sa dispara din cauza schimbarilor climatice din habitatul lor. De exemplu, speciile din zonele montane nu vor avea unde sa se mute in zone mai inalte si mai reci ceea ce ar duce la disparitia lor daca acestea nu se vor adapta. O situatie similara se va inregistra in regiunea Arctica. Flora si fauna din zona nu se pot muta mai spre nord pentru a se feri de incalzirea globala si risca sa dispara.Valurile de caldura – consecinta a incalzirii globale – implica unele riscuri pentru sanatatea populatiei, mai ales in zonele urbane, unde temperaturile sunt mai ridicate.Se cunoaste ca vremea caniculara poate creste riscul de deces, indeosebi la persoanele susceptibile de sensibilitate la efectele stresului termic. Cea mai mare vulnerabilitate o au, in general persoanele din grupele de varsta care depasesc 65 de ani.Canicula poate cauza de asemenea si dezastre naturale. Aceasta poate produce incendii, sau poate intretine incendiile de padure provocate din neglijenta omului. In acest caz sunt distruse suprafete insemnate de padure (uneori, zeci de mii de ha), punand, totodata, in pericol viata persoanelor aflate in apropiere. De asemenea, ele provoaca nori de fum care impiedica desfasurarea in conditii bune a transporturilor.

Taierea masiva a padurilorPadurile cuprind formatii vegetale extrem de complexe si de diverse, asezate in mai multe straturi, ca si fauna si flora pe care o gazduiesc. P ă durea e o bog ăţ ie natural ă , al c ă rei rol în economia na ţ ional ă ş i ale c ă rei multiple func ţ ii în

men ţ inerea echilibrului ecologic sunt greu de evaluat. Secole la rînd, p ă durea a fost ( ş i mai continu ă s ă fie) privit ă doar ca o surs ă de materii prime.           Datorit ă omului, în prezent,cele mai mari p ă duri ale lumii sunt în grav pericol. Jum ă tate din suprafa ţ a original ă de p ă dure a fost distrus ă ş i lucrurile sunt pe cale s ă se înr ă ut ăţ easc ă , dac ă rata actual ă de desp ă durire nu este încetinit ă . Acest lucru ar fi catastrofic nu numai din pricina faptului c ă multe speciide animale î ş i au habitatul în p ă dure , ci ş i deoarece p ă durile joac ă un rol important în reglarea climei planetei.Ca urmarea a defri şă rilor masive criza ecologic ă se acutizeaz ă tot mai vertiginos:   • s-au intensificat procesele de erodare a solurilor; • sunt tot mai frecvente secetele;• s-au intensificat alunec ă rile de terenuri, ce produc grave pierderi materialeeconomiei na ţ ionale;   • a degenerat starea masivelor forestiere; • a s ă r ă cit flora ş i fauna, s-a creat pericolul dispari ţ iei unor specii de animale ş i plante.           Nici un alt ecosistem terestru, nu asigur ă un echilibru mai complex ş i o mai mare stabilitate, decat p ă durea. Spa ţ iile verzi, indiferent de apartenen ţă ş i destina ţ ie, servesc la îmbun ă t ăţ irea calit ăţ ii mediului, men ţ inerea echilibrului ecologic.   Rolul fizico-geografic al p ă durilor se manifest ă în câteva direc ţ ii:geomorfologic, climatic, asupra solului, hidrologic, asupra culturilor agricole, asupra sanatatii oamenilor si un rol social.          Influienta geomorfologic (rolul p ă durilor asupra form ă rii ş i model ă rii scoar ţ ei terestre)- pe lâng ă rolul pe care p ă durile l-au jucat în acumularea marilor depozite de c ă rbuni din subsol, ele au întârziat producerea eroziunilor ş i a alunec ă rilor de teren în p ă r ţ ile ridicate ale reliefului, favorizând în acela ş i timp depunerile în depresiuni. De asemenea, prezen ţ a p ă durilor a împiedicat ac ţ iunea destructiv ă a vânturilor.

Poluarea apei

Poluarea aerului

Poluarea solului