politologie proiect

7/24/2019 politologie proiect

1/17

PLANUL LUCRRII

I. Introducere

II. Constituirea ParlamentuluiIII. Structura constitutiv a Parlamentului

IV. Mecanismul de func ionare a Parlamentului

V. Func iile ParlamentuluiVI. Rela ia Parlamentului cu Guvernul

VII. Parlamentul n Romnia

I. INTRODUCERE

Alaturi de institutia sefului statului si guvern !arlamentul constituie in

cadrul oricarei societati democratice institutia !olitica cu rol ma"or in structurarea

si functionarea acesteia. #a este creatia !olitica a $urg%e&iei a a!licarii in !ractica

a !rinci!iilor se!aratiei !uterii si al re!re&entativitatii !romovate de aceasta clasa.

1


2/17

A!aruta inca din !erioada moderna de'a lungul vremii aceasta institutie a

cunoscut numeroase transformari atat in modul de constituire structurare

functionare al atri$utiilor si functiilor cat si in !rivin(a rolului si locului in

societate a relatiilor cu celalalte institutii ale statului.

)Interesul fata de Parlament si de rolul !e care acesta il inde!lineste in

societate este legitim avand in vedere ca el constituie autoritatea re!re&entativa a

oricarei natiuni. Parlamentele constituie asta&i cele mai largi forumuri democratice

nationale si inde!linesc rolul de la$oratoare de ela$orare a legilor factori de

ras!undere ai vietii !u$lice verita$ile elemente de contra!ondere fata de orice

tentativa de a diminua dre!turile omului ori valoarea institutiilor statului de dre!t.

Princi!iul suveranitatii ocu!a unul dintre cele mai im!ortante locuri in

gandirea de dre!t constitutional si de dre!t international contri$uind la formareastatelor nationale si la edificarea unui sistem al relatiilor dintre state $a&at !e o

serie de !rinci!ii fundamentale. Forta guvernamantului re!re&entativ consta in

!rinci!iul suveranitatii nationale in ideea ca Parlamentul re!re&inta insasi

natiunea iar !arlamentarii sunt delegatii sai care nu mai !ot delega !rerogativele

lor unor alti functionari ai statului. *atiunea ca titular al suveranitatii nationale nu

!oate e+ercita singura !uterea motiv !entru care o incredintea&a unor re!re&entanti

alesi !rin intermediul ra!ortului de re!re&entare.,-

I. CONSTITUIREA PARLAMENTULUI

Modul de constituire a !arlamentului are o deose$ita im!ortanta !entru rolulsi locul acestuia in societate a conferirii autoritatii sale si totodata in a!recierea

nivelului de&voltarii vietii democratice. Practica social'!olitica a !us in evidenta

e+istenta a trei cai moduri de constituire a !arlamentului

1 R. D. Popescu, Raspunderea Parlamentului in dreptul constitutional (teza de

doctorat),Bucuresti, 2011, p. 8

2


3/17

numirea !artiala sau totala a mem$rilor !arlamentului/

constituirea sa !e calea electorilor a censului/

votul universal.

A. Numirea partiala a membrilor parlamentului este caracteristica !erioadeimoderne atunci cand monar%ul sau !resedintele in calitatea sa de sef al statului isi

re&erva dre!tul de a numi o !arte a legislativului din dorinta de a'l controla si

c%iar su$ordona. #ste o !relungire intar&iata a vec%iului a$solutism o incercare de

mentinere intr'un fel sau altul a acestuia.

Si asta&i intr'un anumit fel destul de multe sisteme constitutionale

indeose$i sistemele $icamerale mai !astrea&a formula numirii unor senatori de

dre!t sau !e viata. Asa este ca&ul in S.0.A. Iordania Italia. #a !riveste !e fostii

!resedinti !rim'ministri lideri religiosi !ersonalitati !olitice culturale artistice.

Cel mai concludent e+em!lu este Italia unde !resedintele !rin !rerogativele

constitutionale !oate numi cinci cetateni cu o !restatie deose$ita ca senatori !e

viata.

1 asemenea situatie !are mai mult ca o recom!ensa a natiunii fata de

activitatea de!usa de aceste !ersonalitati ca o recunoastere a meritelor lor. #a nu

este in masura sa modifice sau sa influente&e structura si activitatea !arlamentului

sa'i confere o alta orientare !olitica.

Sunt insa si sisteme constitutionale unde in $a&a unor dis!o&itii legale

anumite categorii sociale in s!ecial minoritatile nationale care desi nu intrunesc

numarul de voturi necesare mandatului !rimesc re!re&entare in !arlament.

Si in Romania sistemul constitutional !revede ca in afara de minoritatea

mag%iara toate celalalte minoritati nationale sir$i ce%i slovaci rusi li!oveni

greci al$ane&i $ulgari !olone&i ucrainieni etc. care desi nu intrunesc numarul

de voturi necesare mandatului sunt re!re&entati in !arlament in Camera

2e!utatilor. 1 asemenea situatie tre$uie !rivita mai mult ca un gest de de&voltare a

vietii democratice de creare a condi(iilor !entru re!re&entarea tuturor categoriilor

sociale si nationale.

Ramane totusi o realitate fa!tul ca in anumite sisteme constitutionale o !arte

a mem$rilor !arlamentului in s!ecial a senatului sunt numiti. 2esi in cele mai

3


4/17

multe sisteme constitutionale numirea acestor mem$ri este mai mult sim$olica

!rin !onderea lor ei nefiind in masura sa im!rime o anumita linie o orientare vietii

!arlamentare fiind numiti de e+ecutiv de cele mai multe ori de seful statului ei

sunt intr'o anumita masura legati si intr'un fel mai mult de!endenti de e+ecutiv

decat de electorat.

*umirea in totalitate a mem$rilor !arlamentului nu mai este asta&i o

!ro$lema de actualitate sau cel !utin aceasta nu este o caracteristica unui sistem

democratic ci totalitarismului. Asa a fost ca&ul in regimurile fasciste si c%iar

comuniste.

In ca&ul regimului comunist c%iar daca in acest sistem nu era legiferata

numirea mem$rilor !arlamentului modul lor de desemnare de catre aceeasi unica

forta aflata la !utere li!sa !luri!artidismului si a o!o&itiei !olitice legale facea cain !ractica sa ai$a loc de fa!t o numire o diri"are a acestora.

Situatia nu s'a sc%im$at in esenta ei nici cand sistemul comunist a incercat

sa cosmeti&e&e sistemul electoral in sensul ca in aceeasi circumscri!tie au fost

acce!tate doua sau c%iar trei candidaturi. *u era vor$a de o alternativa !luralista

sau !luri!artidista alegerea se facea in continuare intre mem$rii aceluiasi !artid

acestia fiind desemnati de aceeasi forta !olitica si !e aceleasi criterii si o!tiuni

!olitice. Cel mult se !utea vor$i de alegeri intre candidati $a&ata !e anumite

caracteristici !ersonale 3!rofesie !restanta sociala moralitate etc.4

5. Alegerea membrilor parlamentului prin electori, pe baza de cens este o forma

caracteristica !erioadei moderne care incerca sa lege dre!tul de vot al cetatenilor

de cens. Acesta a im$racat mai multe forme censul de avere de se+ de varsta de

stiinta de carte sau de ca!acitate. Cetatenii care nu inde!lineau conditia de cens nu

!uteau sa fie alegatori directi ci ei delegau un re!re&entant care !artici!a direct la

vot.

Censul de avere lega !artici!area directa la vot sau alegerea de un venit al

cetatenului. In ca&ul in care el nu era inde!linit res!ectivii cetateni in diferite

!ro!ortii - la 67 - la 78 desemnau un re!re&entant care !artici!a la vot.

4


5/17

Censul de se+ a fost cel mai discriminatoriu el e+cludea de la vot un mare si

im!ortant gru! social cel al femeilor. Acest cens s'a !astrat !ana in !erioada

contem!orana si asta&i mai sunt este adevarat !utine societati unde se mai a!lica

censul de se+.

Censul de varsta e+cludea de la viata social'!olitica tineretul !rin im!unerea

unei varste ridicate 67'98 de ani atat !entru e+ercitarea dre!tului de vot cat si

!entru cei ce urmau sa fie alesi.

0n asemenea sistem de desemnare a !arlamentului era restrictiv votul

cen&itor su$ diferitele sale forme constituie o limitare serioasa a e+ercitarii unui

dre!t fundamental al cetateanului si a generat o re!re&entare restrictiva si elitista a

gru!urilor si categoriilor sociale. Parlamentul constituit !e !rinci!iul votului

cen&itor nu e+!rima vointa interesele intregii natiuni ci a unei !arti a acesteiastructura sa fiind determinata de !onderea formei de cens avere varsta se+

instructie.

C. Votul universal

:a ince!utul secolului al ;; lea in !rocesul general de radicali&are a vietii

!olitice tot mai multe si diverse gru!uri sociale au cerut dre!tul de !artici!are

direct si activa la constructia noii de&voltari sociale. Radicali&area vietii !olitice

nevoia de democratism teama de a nu ramane i&olati de noul curs al de&voltarii

sociale a determinat ca tot mai multe sisteme !olitice si doctrine !artide si

formatiuni !olitice sa includa in !rogramul lor !olitic votul universal.

Votul universal este dre!tul cetatenilor de a !artici!a direct si egal indiferent de

se+ rasa religie nationalitate nivel de !regatire stare materiala la alegerea si

constituirea institutiilor centrale si locale ale !uterii de stat dar si de a fi ales. Votul

universal contine trei elemente esentiale distincte atat su$ as!ectul continutului

cat si al conditiilor ce tre$uie sa le intruneasca.

Dreptul de a alege

Partici!area la e+!rimarea votului universal este conditionata doar de inde!linirea

unei limite minime de varste in cele mai multe ca&uri -< ani !recum si de li!sa

5


6/17

unor interdictii "uridice cum ar fi decaderea din dre!turilor civile si !olitice !ro!rii

celor condamnati definitiv !e !erioada is!asirii !ede!sei si a !erioadei sta$ilite de

"ustitie.

Dreptul de a fi ales im!une inde!linirea unor conditii in vederea reali&ariimandatului incredintat cum ar fi

'sa dis!una de dre!t de vot/

'cetatenia romana domiciliul in tara/

'!regatirea intelectuala si a!titudini morale care sa'l faca a!t !entru e+ercitarea

mandatului.

Dreptul de revocare nu este !reva&ut in toate sistemele constitutionale totusi inunele ca cele din Indone&ia #lvetia :ic%einstein el este inscris. Acest dre!t isi are

temeiul in fa!tul ca !arlamentul este re&ultatul unei comunitati si el tre$uie sa

actione&e in conformitate cu interesele si o$ligatiile asumate fata de alegatori si in

consecinta acestea il !ot revoca.

Privit insa din alta !ers!ectiva dre!tul de revocare este contestat.

Parlamentarii !rimesc un manadat colectiv din !artea electoratului in $a&a unui

!rogram cu care acestia au !artici!at in cam!ania electorala.

*ici alegatorii si nici !arlamentarii nu sunt in masura sa sta$ileasca dinainte

sarcinile directiile de actiune ale !arlamentului si in consecinta e+ista !remi&a ca

!rogramul cu care el a o$tinut mandatul sa nu fie reali&at fie in totalitate fie

!artial. Primind mandatul alesul face !arte dintr'o institutie !u$lica !olitica.

Res!ectiva institutie nu ras!unde fata de alegatori nu tine ca institutie legatura cu

electoratul si in consecinta mem$rii sai nu !ot fi revocati.

Votul universal a avut darul de a adanci si e+tinde democratismul !olitic atat

!rin inlaturarea oricarei restrictii cat si a aducerii in !lanul vietii !olitice a noi sidiverse categorii si gru!uri sociale. Asta&i orice sistem !olitic democratic sistem

doctrinologic nu !oate e+ista si functiona fara votul universal.

II. STRUCTURA CONSTITUTIV A PARLAMENTULUI


7/17

In re!re&entarea functionarea si eficienta activitatii !arlamentului un rol

ma"or il are structura acestuia. 2in aceasta !ers!ectiva constatam asta&i !arlamente

constituite dintr'o singura adunare numite !arlamente unicamerale si din doua

adunari = !arlamente $icamerale. 0nii autori s!ecialisti vor$esc si de e+istenta asa'

numitelor !arlamente multicamerale luand in consideratie anumite adunariconsilii comisii ce se !ot crea !e langa !arlament. #le nu sunt insa sinonime cu

!arlamentul nu e+ercita functiile acestuia au de regula un rol consultativ cel mult

ele !ot !une la dis!o&itia !arlamentului unele date informatii solutii !roiecte

!rograme data fiind structura lor academica stiintifica. In adevaratul sens al

cuvantului ca structuri modalitati s!ecifice de constituire si functionare

!arlamentul im$raca asta&i forma unicamerala sau $icamerala.

Actuala structura a !arlamentului este re&ultatul actiunii si com$inarii a mai

multor factori structura statala sistemul constitutional necesitatea moderni&arii si

cresterii eficientei factori national'istorici traditii. Ponderea contri$utia acestor

factori in sta$ilirea structurii !arlamentului varia&a de la o societate la alta. In

unele ca&uri au !rimat factorii ce tin de traditie in altele structura de stat in cele

mai multe ca&uri insa structura !arlamentului a fost re&ultatul actiunii tuturor

factorilor.

In ra!ort cu ceilalti factori structura de stat s'a im!us in sta$ilirea structurii

!arlamentului. Structura unitara a statului a determinat in cele mai multe ca&uridar nu in mod o$ligatoriu un !arlament unicameral.

In ca&ul statelor federale necesitatea re!re&entarii si !romovarii intereselor

statelor mem$re a im!us !arlamentul $icameral. In situatia !arlamentelor

$icamerale caracteristice statelor feudale rolul si functiile celor doua camere sunt

im!artite una dintre camere re!re&inta si !romovea&a interesele statului federal

cealalta camera se !re&inta si actionea&a ca !romotoare a intereselor !o!oarelor

natiunilor mem$re.

#+em!le de state federale cu !arlament $icameral S.0.A. 5ra&ilia

Germania #lvetia India Marea 5ritanie. Sunt insa numeroase ca&uri cand statele

unitare au un !arlament $icameral ca Romania Polonia Portugalia 1landa dar si

situatii de state federale cu !arlament unicameral de e+em!lu Rusia. Parlamentele

!


8/17

!oarta diferite nume Congres'S.0.A 2uma in Rusia Statele generale in 1landa

Adunarea *ationala in Franta etc.

In legatura cu structura !arlamentului una dintre !ro$lemele viu dis!utate

atat in literatura !olitologica cat si cea "uridica este aceea a ti!ului de !arlament3unicameral sau $icameral4 care este cea mai adecvat actualei de&voltari sociale.

2e regula dis!uta este centrata !e doua as!ecte !rinci!ale' cel al democratiei si al

eficientei. Parerile sunt contradictorii e+istand argumente !ro si contra atat !entru

forma unicamerala cat si !entru cea $icamerala.

Parlamentul unicameral

Argumente !ro

Parlamentul unicameral asigura ra!iditate fluiditate cursivitate activitatii

legislative. 0n asemenea !arlament ar fi foarte util si eficient societatilor

care trec de la un sistem !olitic totalitar de genul comunismului la unul

democratic unde e+ista o mare nevoie de reformare si restaurare

legislativa/

Fiind redus numeric !arlamentul unicameral necesita mai !utine c%eltuieli

!entru intretinerea si functionalitatea sa/

#+istenta sistemului !arlamentar unicameral usurea&a relatia dintre

!arlament si e+ecutiv evitand eventualele tensiuni o!o&itii ce s'ar !uteanaste in ca&ul !arlamentul $icameral intre camerele acestuia intre acesta si

e+ecutiv sau institutia sefului statului.

Argumente contra

Su$ as!ectul democratiei !arlamentul unicameral nu ar constitui o

re!re&entare !rea fidela a vointei !o!orului intrucat !rin numarul redus al

mem$rilor sai acesta ar fi un element restrictiv limitativ.

Intr'un !arlament unicameral se creea&a o mult mai mare !osi$ilitate desu$ordonare sau de dominare a sa de catre forta !olitica care detine

ma"oritatea sau de e+ecutiv fa!t ce ar !utea crea !remisele instaurarii

des!otismului sau c%iar a dictaturii. 1 asemenea !osi$ilitate se !oate crea si

!entru seful statului sau cel !utin acesta si'ar !utea im!une mai usor

!ro!ria strategie !olitica.

8


9/17

0surinta ra!iditatea fluiditatea in ado!tarea legilor care ar fi caracteristica

!arlamentului unicameral ar fi in detrimentul calitatii si consistentei actului

legislativ.

Parlamentul bicameral

Argumente !ro

Prin !re&enta a doua camere si im!licit a unui numar mai mare de mem$ri

!arlamentul $icameral va reali&a o re!re&entare mai larga mai fidela a

vointei !o!orului a tuturor claselor si gru!arilor sociale a fortelor !olitice

din societate fa!t cu consecinte !o&itive !entru democratismul sau !olitic.

Sfera mult mai larga si mai variata a fortelor !olitice re!re&entate in

!arlamentul $icameral ar inlatura !osi$ilitatea su$ordonarii sale fie de fortasocial'!olitica ma"oritara fie de e+ecutiv sau de seful statului. In felul

acesta s'ar diminua considera$il !osi$ilitatea instaurarii dictaturii sau a unui

regim totalitar.

Sistemul $icameral ar !ermite o de&$atere mai am!la mai !rofunda a

!roiectelor legislative ar aduce in !lanul de&$aterilor o!tiuni solutii

multi!le si diverse fa!t cu efecte !o&itive asu!ra calitatii consistentei

!rofun&imii actului legislativ.

Argumente contra

Multi !oliticieni si "uristi contesta !lusul de democratie !e care l'ar conferi

sistemul $icameral facand trimitere la fa!tul ca in multe sisteme mem$rii

uneia din camere de regula Senatul sunt !artial numiti de seful statului.

Sistemul $icameral !rin !re&enta a doua camere ar genera tensiuni o!o&itii

atat intre cele doua camere com!onente cat si intre acestea si e+ecutiv fa!t

ce ar agita tensiona viata social'!olitica.

*umarul mult mai mare al mem$rilor !arlamentului $icameral ar genera o

crestere considera$ila a efortului financiar !entru intretinerea si functionarea

sa fa!t ce ar agrava si in unele ca&uri ar intrece !osi$ilitatile economice ale

societatilor mici si mi"locii. Acest fa!t ar im!iedica insasi !olitica de

de&voltare a acestor societati.

Parlamentul $icameral !rin mecanismul sau mult mai greoi de ado!tare a

legilor cu !osi$ilitate marita de res!ingere de catre camera a unui !roiect

"


10/17

legislativ sau a im!osi$ilita(ii reali&arii medierii intre cele doua camere

constituie motive !entru re&erve sau critici la adresa acestui sistem.

Structura !e care o im$raca !arlamentul tine de sistemul constitutional din

fiecare societate de necesitatea reali&arii anumitor cerinte sociale in s!ecial in

!erioada de tran&itie cum este ca&ul societatilor foste comuniste. In ultima

instanta modul de constituire si functionare al !arlamentului tine de insasi

identitatea si inde!endenta fiecarei natiuni ea fiind o com!onenta a suveranitatii

nationale.

Structura politica a parlamentului

Indiferent de modul sau de constituire de numarul camerelor in cadruloricarui sistem !arlamentar democrat se constituie doua ti!uri de forte social'

!olitice ma"oritatea !arlamentara formata din !artidul sau coalitia de forte !olitice

care au castigat alegerile si care im!reuna formea&a ma"oritatea sim!la de !este

78> cat si cea a$soluta adica 6?9 din numarul mem$rilor !arlamentului ma"oritate

necesara votarii guvernului a !roiectelor de legi ordinare si organice/ o!o&itie

!olitica care intruneste su$ 78> din numarul total al voturilor !arlamentarilor.

2eose$irea dintre cele doua structuri !olitice este evidenta. Ma"oritatea

!arlamentara este cea care !rin votul sau da nastere guvernului ii acorda votul de

investitura si ii sustine activitatea. #a are rolul esential in activitatea legislativa

im!unand !rin sistemul votului !rogramul !olitic al !artidului sau coalitiei !e

care o re!re&inta. Prin !olitica guvernului legile votate ma"oritatea !arlamentara

are un rol ma"or in orientarea si diri"area evolutiei societatii in conducerea

acesteia. 1!o&itia !arlamentara este necesara si o$ligatorie in cadrul unui sistem

!olitic democratic a unui stat de dre!t. In societatile totalitare in cele mai multe

ca&uri o!o&itia !olitica li!seste sau este formala.

In ra!ort cu ma"oritatea !arlamentara o!o&itia are un rol mult mai mic in

de&$aterea si ado!tarea legilor si de aici in orientarea si conducerea societatii.

Rolul o!o&itiei !olitice este acela de a cen&ura activitatea ma"oritatii !arlamentare

de a informa si sensi$ili&a o!inia !u$lica de eventualele deficiente neam!liniri sau

c%iar de acte de neconstitutionalitate. @otodata o!o&itia !olitica este cea care

10


11/17

!re&inta alternative sociale si !olitice la !olitica desfasurata de ma"oritatea !olitica

de guvernare.

III. MECANISMUL DE FUNCTIONARE A PARLAMENTULUI

Parlamentul isi desfasoara activitatea in sesiuni. Se cunosc doua ti!uri de

sesiuni sesiunea ordinara si sesiunea e+traordinara.

Sesiunea ordinaraeste !erioada o$ligatorie de activitate a !arlamentului. #a este

de regula convocata de doua ori !e an !rimavara'vara toamna'iarna. Sunt si

e+ce!tii de la regula in #lvetia !arlamentul convocandu'se de !atru ori !e an.

Sesiunea extraordinara se convoaca la initiativa a cel !utin -?9 din mem$rii

!arlamentului in situatii deose$ite stare tensionala in tara stare de ra&$oi

inc%eierea !acii ado!tarea unor legi im!ortante ce nu au !utut fi reali&ate in

sesiunea ordinara. Perioada de tim! a activitatii sale este limitata.

Sedintaeste cea mai u&uala forma de lucru a !arlamentului. In functie de

structura !arlamentului se !ot distinge sedinte in !len s!ecifice !arlamentului

unicameral si $icameral sedinte !ro!rii fiecarei camere caracteristice

!arlamentului $icameral. 2e asemenea !arlamentul lucrea&a si in sedinte de

comisie !e s!ecialitate. 1 sedinta este legal constituita si !oate functiona numai

cand este intrunit cvorumul necesar ado!tarii de deci&ii de vot etc.

Durata mandatului parlamentului

Fiecare sistem constitutional fi+ea&a durata mandatului de functionare a

!ro!riilor sale institutii. In general mandatul !arlamentului este de sau 7 ani el

fiind corelat cu cel al guvernului si al sefului statului. Sunt si unele ca&uri unde

mandatul legislativului este mai mare de B ani sau c%iar ani ca in S.0.A. sau in

Franta sau cand la o anumita !erioada de tim! 6 sau 9 ani o !arte din mem$rii

!arlamentului circa -?9 sunt reinvestiti ca in ca&ul Senatului din S.0.A. In situatii

s!eciale durata mandatului !arlamentului !oate fi !relungita.

*u !utine sunt ca&urile cand unele !arlamente nu sunt in masura sa'si duca

!ana la ca!at mandatul ca urmare a modificarilor ce au loc in cadrul ma"oritatii

!arlamentare. In ca&ul in care nu se mai reali&ea&a ma"oritatea !arlamentara

11


12/17

!arlamentul nu mai !oate functiona sustine guvernul si ado!ta legi. Sunt si situatii

ca in Rusia sau Franta cand seful statului !rin unele !rerogative !oate di&olva

!arlamentul.

In urma di&olvarii !arlamentului se organi&ea&a noi alegeri generale !entru!arlament numite antici!ate care vor da nastere la un nou !arlament cu o noua

structura !olitica si deci cu o noua ma"oritate si o!o&itie !arlamentara.

IV. FUNCTIILE PARLAMENTULUI

Institutia cu rol ma"or in societatile democratice !arlamentul desfasoara in

cadrul acestora im!ortante si multi!le functii.

A. Functia legislativaeste activitatea fundamentala !e care o desfasoara !arlamentul.

#l este unicul organ legiuitor din cadrul statului de dre!t. C%iar daca guvernul

!oate emite ordonante acestea se fac numai cu acordul !arlamentului a unei legi

s!eciale votate de acesta iar orice ordonanta emisa de guvern urmea&a a fi

de&$atuta si a!ro$ata de !arlament tot !rintr'o lege.

Parlamentul emite trei categorii de legi

legi constitutionale ce au ca o$iectiv modificarea revi&uirea

constitutiei votate cu ma"oritate a$soluta/

legi organice adica legi de o deose$ita im!ortanta !entru viata

sociala care se votea&a cu ma"oritate de 6?9/

legi ordinare' acestea se votea&a cu o ma"oritate sim!la.

Prin legile !e care le ela$orea&a !arlamentul sta$ileste si orientea&a directia de

activitate sociala economica culturala si !olitica a societatii.

Activitatea legiuitoare a Parlamentului este insasi ratiunea sa de a fi de a

func(iona.

. Alegerea, formarea, numirea, avizarea sau revocarea unor autoritati statale si

a membrilor acestora.

12


13/17

Parlamentul este institutia care acorda votul de investitura a !rimului'

ministru si guvernului sau il !oate revoca si di&olva !rin mecanismele sale legale'

motiunea sim!la sau de cen&ura. @otodata el este cel care avi&ea&a sau numeste

unii demnitari in stat "udecatori am$asadori sau mem$rii unor institutii centrale.

!. Functia de control

Investit cu !uterea !o!orului !arlamentul reali&ea&a si o im!ortanta functie

de control. In !rinci!iu aceasta vi&ea&a constitutionalitatea legilor a unor deci&ii si

masuri intre!rinse si a!licate de guvern revocarea unor organe de stat sau inalti

functionari. Controlul are in vedere si !langerile sesi&arile cetatenilor adresate

!arlamentului unele a$u&uri intre!rinse de unele institutii si re!re&entantii acestora

im!otriva lor.

D. Stabilirea directiilor principale ale activitatii sociale, economice,

culturale si politice

Fiind ales de catre cetateni !rin vot re!re&entand vointa acestora

!arlamentul are dre!tul sa e+ercite cele mai im!ortante dre!turi si atri$utii ale

acestora sa decida in !ro$lemele ma"ore ale de&voltarii sociale.

Acest fa!t se reali&ea&a !rin legile ela$orate de !arlament cum ar fi

votarea $ugetului de stat si a !rogramului de guvernare !rin care sedirectionea&a evolutia sociala a tarii/

declararea mo$ili&arii generale sau !artiale a starii de ra&$oi sau a

sus!endarii ostilita(ilor militare/

reglementarea organi&arii si functionarii institutiilor de stat a activitatii

!artidelor !olitice etc.

V. RELATIA PARLAMENTULUI CU GUVERNUL

Relatia dintre guvern si !arlament este e+trem de com!le+a ea este nu

numai de interactiune com!lementare reci!roca ci si de control. Sensul directia

acestui control este dins!re !arlament s!re guvern. Acest fa!t este normal intrucat

!arlamentul este e+!resia vointei natiunii ori aceasta e+!resie tre$uie sa se

regaseasca si asu!ra e+ecutivului.

13


14/17

Parlamentul dis!une de numeroase mi"loace !rin care controlea&a

directionea&a e+istenta si activitatea guvernului cum ar fi

votul de investitura dat e+ecutivului la formarea acestuia !recum si a

!rogramului sau de guvernare/ motiunile de cen&ura ale !arlamentului care !ot demite guvernul/

legile ela$orate de legislativ si im!use guvernului s!re a!licare si e+ecutare/

$ugetul acesta desi este ela$orat de guvern el este insa votat de !arlament/

inter!elarile orale scrise ale !arlamentarilor la adresa mem$rilor guvernului

a acestuia in ansam$lu/

comisiile de anc%eta ale !arlamentului.

Cu toate acestea asta&i in lumea !olitica moderna se constata un !roces decrestere a rolului e+ecutivului. #l nu este intam!lator sau su$iectiv ci tine de o

serie de factori ca

com!le+itatea si dinamica vietii sociale contem!orane. Acest fenomen

im!une luarea unor deci&ii ra!ide si !ertinente !e care !arlamentul !rin

mecanismul sau greoi si de durata nu este in masura sa le infa!tuiasca/

initiativa legislativa ca si !osi$ilitatea de emitere de ordonante face din

guvern un !artener im!ortant si in acest domeniu de conducere. Prin aceste

!osi$ilitati guvernul este in masura sa im!una sa dea o anumita orientare

tenta !oliticii generale a societatii/

cresterea rolului !artidelor !olitice in viata !olitica. Partidul este atat cel ce

creea&a institutiile statului ale !arlamentului si indirect ale guvernului

asigurandu'i totodata si functionalitatea. 1rice !artid !olitic ce a castigat

alegerile si detine !uterea este interesat sa !romove&e un guvern !uternic si

!rofesional intrucat !rin acesta el isi reali&ea&a !ro!riul !rogram si !olitica

isi formea&a si !romovea&a imaginea de forta !olitica ca!a$ila sa guverne&e/

!rin natura activitatii sale !rin ra!ortul direct cu realitatea sociala guvernuleste in masura sa sesi&e&e eventualele cerinte necesitati disfunctionalitati si

sa intervina !rin masuri deci&ii ra!ide si !ertinente in re&olvarea sau

de$locarea lor.

2esi este o caracteristica a de&voltarii contem!orane cresterea rolului

e+ecutivului in conducerea sociala tre$uie sa ramana in cadrul legal orice de!asire

14


15/17

sau incalcare a acestuia !utand genera efecte sau consecinte negative !entru viata

democratica.

VI. PARLAMENTUL IN ROMANIA

Parlamentul in Romania are vec%i traditii el regasindu'se inca din e!oca

medievala este adevarat ca nu in forma si acce!tiunea de asta&i. Sfatul $oieresc de

ti! feudal desi era o re!re&entare e+trem de limitata si doar a unei anumite !arti a

unei clase a marii $oierimi constituia totusi o forma inci!ienta de !arlament sau

de institutie de consultare de catre domn.

):a ince!utul secolului al ;I;'lea odata in lu!ta !entru redeste!tarea

nationala de restructurare si moderni&are a institutiilor statului este inclus si!arlamentul. Procesul de creare si moderni&are a institutiilor !olitice a ince!ut

odata cu a!licarea in cele doua !rinci!ate a Regulamentelor organice. Conce!ute

!e $a&a !rinci!iului se!ararii !uterilor in stat Regulamentele organice im!uneau

!entru !rima data im!artirea !uterii legislative intre domn si Adunarea legiuitoare

care se constituie ca un adevarat !arlament.

A!aritia !arlamentului de ti! modern este legata de domnia si reformele

$urg%e&o'democratice ale lui A.I.Cu&a. Parlamentul im!us de domnul !rimei uniri

romanesti era $icameral constituit !e $a&a votului cen&itor de avere varsta se+

carte si unde o im!ortanta !arte a mem$rilor Cor!ului Ponderator erau numiti de

domn.,6

@oate !arlamentele romanesti !ana la !rimul ra&$oi mondial au fost

constituite !e !rinci!iul votului cen&itor unde s'a mentinut censul de se+ avere

varsta si carte.

In conte+tul marilor reforme democratice im!use la sfarsitul !rimului ra&$oi

mondial si in Romania ince!and din -D-


16/17

In !erioada regimului comunist !arlamentul va suferi im!ortante limitari

atat in ceea ce !riveste activitatea sa functiile si atri$utiile cat si in !rivin(a rolului

si locului sau in cadrul institutiilor statale. @oate acestea il vor transforma intr'o

institutie societala formala. Parlamentul din !erioada comunista incetea&a a mai

desfasura o activitate !ermanenta ci se trece la convocari !eriodice ale acestuia.2in structura sa !olitica dis!are com!let o!o&itia !olitica. 2esi se mentine votul

universal in desemnarea mem$rilor sai aceasta este formala re!re&entantii sai sunt

diri"ati numiti de conducerea !olitica si are in vedere numai re!re&entantii !uterii

ai !artidului !olitic.

Votul de&$aterile confruntarile !olitice isi !ierd din valoare si semnificatie

!arlamentul de acest ti! avand doar menirea de a da o forma legitima legala

actelor masurilor si deci&iilor luate si im!use de autoritatile comuniste.

Reconstructia vietii democratice du!a decem$rie -D


17/17

R. 2. Po!escu Ras!underea Parlamentului in dre!tul

constitutional 3te&a de doctorat45ucuresti 68--

G. Pr(ac *ote de curs Politologie 3Ciclul I4

C%isinau 6889

S. Cornea )Introducere n !olitologie E!entru u&ul

studen(ilor, #ditura 0SC Ca%ul 688

politologie proiect

Documents