politicienii s[tm[reni au fost cuminii de s[rb[tori...`n cantonament cu echipa sa, din liga a 2-a...

Fotbalistul Vlad Bujor, un s[tm[rean care joac[ la o echip[ din Turcia

S-a apucat de fotbal de la opt ani, la juniorii Olimpiei, sub ̀ ndrumareaantrenorului Iosif Kalmar, a fost un an la Some;ul, iar la 16 ani CFR Clujl-a luat la echip[, unde a stat aproape 5 ani, dar a jucat mai mult pentruechipa de juniori "A".

Fotbalistul s[tm[rean Vlad Bujor se afl[ ̀ n aceast[ perioad[ ̀ n Antalya,`n cantonament cu echipa sa, din liga a 2-a turc[, Mersin I.Y.

S[rb[torile de iarn[ ;i le-a petrecut la Satu Mare, cu familia iar Reve-lionul la Bor;a cu prietenii, iar pe 3 ianuarie a plecat `n Turcia. A fost operioad[ de cinci luni de c]nd nu a venit acas[.

PAGINA 8

de

Anul IX Nr. 418 Duminic[ 9 ianuarie 2011

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

Aurelian Gheorghiu este arhitectul;ef al jude\ului de aproape 20 de ani. A fost primul ;i singurul “primar dejude\” dup[ Revolu\ia din ‘89. Esteapreciat at]t de autorit[\i c]t ;i defunc\ionarii din PalatulAdministrativ.

Aurelian Gheorghiu, arhitectul ;ef al jude\ului estedezam[git de noile construc\ii

PAGINA 5

Dup[ ce ;i-a petrecut ultimele lunila clinica de dezintoxicare Betty Ford,actri\a american[ `n v]rst[ de24 de ani se bucur[ `n sf]r;itde libertate, vedeta p[r[sindcentrul de tratare a depen-den\ei de medicamente ;i altesubstan\e pe 3 ianuarie.

PAGINA 11

Lindsay Lohan a ie;it de ladezintoxicare ;i s-a mutatl]ng[ fosta ei iubit[

Politicienii s[tm[reni au fost cumin\i de S[rb[toriMormintele faraonice din Egipt, vechi

de milenii, care şi-au conservat până înzilele noastre culorile vii ale picturilor in-terioare, îşi vor închide porţile pentruturişti, ca să se evite deteriorarea lor dincauza vizitelor continue. Ca urmare, înviitor nu vor putea fi admirate decât copiiale acestora. "Aceste morminte se vor dis-truge total în decurs de 200 de ani, dincauza respiraţiei turiştilor care le vizitea-ză", a avertizat, în cadrul unui interviu,secretarul general al Consiliului Suprempentru Antichităţi, Zahi Hawass. În prin-cipal, sunt vizate mormintele regale dinmonumentalul oraş Luxor, aflat la circa700 de kilometri sud de Cairo.

"Unica soluţie pentru a proteja anti-chităţile este să le închidem şi să realizămreplici ale acestora, care vor putea fi vizi-tate de turişti", a afirmat Hawass, al căruidepartament controlează sectorul anti-chităţilor din ţară. Celebrul mormânt allui Tutankamon (1361-1352 î.e.n.), des-coperit în 1922 în Valea Regilor din Lu-

xor, şi cunoscut a fi unicul găsit în stareintactă, va fi unul dintre cele care în cu-rând îşi vor închide porţile. În proiect vorfi incluse şi morminte ale lui Seti I, tatăllui Ramses al II-lea, care a domnit între1314 şi 1304 î.e.n, din Valea Regilor, şi alreginei Nefertari, soţia lui Ramses al II-lea, aflat în Valea Reginelor. De fapt, am-bele morminte sunt deja închise.

Mormintele faraonice,închise din cauza

respira\iei turi;tilor

PAGINA 2 N[stase interpreteaz[ afirma\iile lui B[sescu

Ploaia de păsări moarte care a sur-prins, în 1 ianuarie, locuitorii orăşeluluiBeebe din statul american Arkansas a fostcauzată în mod cert de spaimă, au explicatspecialiştii. Misterioasa "ploaie de păsări"a început în seara de Sfântul Sylvestre.Serviciile municipale au numărat peste5.000 de păsări pe străzile oraşului, celemai multe fiind mierle, uşor de recunos-cut după petele roşii de la baza aripilor."Acum suntem aproape siguri că este vor-ba despre o traumă care a cauzat moartealor ", a declarat un responsabil al servicii-lor veterinare oficiale ale statului, BadleyGeorge. Păsările speriate de focurile deartificii s-ar fi lovit de case sau de copaci.Statul Arkansas a decis totuşi începereaunei anchete, pentru a se asigura că nu afost vorba de otrăvire sau de vreo boală.

Primul weekend din acest an nu a fostunul bun pentru fauna din aceste stat dinsudul Statelor Unite ale Americii. Sute demii de peşti au fost găsiţi morţi în râulArkansas, la 160 de mile de oraşul Beebe.

:i Autorităţile din statul americanMaryland anchetează moartea a aproxi-mativ două milioane de peşti în GolfulChesapeake.

P[s[rile care au c[zut în 1 ianuarie în Arkansas

au murit de spaim[

Viaţa preoţilor, în pofida multor dificultăţi, este înainte de toate,o viaţă bogată în harul lui Dumnezeu şi în iubirea credincioşilor.Preotul se face distins prin darul preoţiei pe care îl poartă. Cu acesthar a fost înzestrat şi regretatul preot Cornel Lenghel care a slujit cudăruire, timp de 19 ani, la Sfântul Altar al bisericii din comuna Sa-nislău. ~n 8 ianuarie se împlinesc 11 ani de când preotul iconom sta-vrofor Cornel Lenghel a trecut în lumea celor drepţi. PAGINA 4

PAGINA 7

PAGINA 6

PAGINA 9

Profit[ de plaj[ ;i soare, chiar ;i `n vacan\a de iarn[

Luiza Fatyol a devenit una dintre cele mai bune tinere soprane din \ar[

Fiind fiica unui reputat violonist, maestrul Rudolf Fatyol, era natural s[`nceap[ muzica studiind acest instrument, ceea ce a ;i f[cut `ncep]nd cuv]rsta de 5 ani, ;i a apucat s[ c]nte ca solist[ cu orchestra Filarmonicii. ~n pa-ralel `ns[ a ar[tat c[ `i place mult s[ c]nte. Desigur, nu oper[, ci piese pop lamod[. ~n 1990 Luiza avea 3 ani ;i s-a terminat cu comunismul, ;i marilevedete interna\ionale au n[v[lit pe micile ecrane rom]ne;ti, a;a c[ a avut dela cine se inspira.

~n liceu a c]ntat muzic[ u;oar[ ̀ n c]teva ocazii, iar pasul decisiv l-a f[cutla 17 ani. Cea care a ;lefuit-o ca sopran[, poten\]nd evidentele calit[\i vocale,e o expert[ `n formarea de voci mari< doamna Claudia Popdan, profesoar[ la:coala de Arte.

Luiza Fatyol a participat la concursuri na\ionale ;i interna\ionale, dintrecare amintim< Concursul “Ionel Perlea” – Slobozia 2006 ( Premiul 2)> Con-cursul Liedului Rom]nesc- Bra;ov 2007 ( Premiul 2)> Concursul FerdinandWeiss - Cluj Napoca 2009 (Premiul Mozart ;i Premiul Funda\iei SigismundTodu\[)> Concursul Liedului Rom]nesc - Bra;ov 2009 (Premiul 1). V]rfulcarierei sale competi\ionale este Concursul Interna\ional de Canto “HaricleaDarclée” - Br[ila 2010 (Premiul 3).

~nainte de apari\ia superb[ din Concertul de Anul Nou, Luiza a interpretatde Ziua Na\ional[ a Rom]niei partea sopranei din “Mica Miss[ Solemn[“ deRossini, al[turi de Corul “Antifonia” ;i trei tineri colegi de la Cluj. La ceiaproape 24 de ani ai ei, este ̀ n plin[ for\[ creatoare ;i e foarte frenetic[, mereudornic[ de noi provoc[ri.

Preotul Cornel Lenghel a slujit 19 ani la Biserica ortodox[ din Sanisl[u

EVENIMENTELE S~PT~MÂNII

2 Informa\ia de Duminic[/9 ianuarie 2011

Director general - D. P[curaruDirector editor - Ilie S[lceanuDirector revista Poesis - George Vulturescu

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia(Informa\ia Zilei de Duminic[, Informa\ia TV, Informa\ia SF)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-735195.

e-mail< [email protected]

Redac\ia Baia Mare<Str. Culturii nr. 5, Baia Mare

Telefon< 0262/212020.e-mail< [email protected]

www.informatia-zilei.ro

Cotidian al judetului Satu Mare,

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Luni Joi

Ministrul de externe, TeodorBaconschi, declară într-un interviu căexistă posibilitatea ca România să denunţeunilateral Mecanismul de Cooperare şiVerificare pe justiţie, în condiţiile în careacesta devine pretext de presiune în altedomenii, cum ar fi Schengen. Referindu-se la Mecanismul deCooperare şi Verificare, şeful diplomaţiei aspus că guvernul care a finalizat negocierilede aderare a ţării noastre la UE "ne-a in-trodus în Uniunea Europeană cu aceastăghiulea de picior", iar în condiţiile în careacest Mecanism este folosit acum şi înalte domenii, el devine un handicap. "Şi trebuie să ne gândim foarte seriosdacă mai merită să continuăm acest lucru.Noi am făcut progrese în reforma sistemuluijudiciar. Dacă ele nu sunt încurajate maideparte, într-o logică de cooperare, existăposibilitatea de a denunţa unilateralMecanismul de Cooperare şi Verificare,rămânând să informăm Comisia cu privirela progresele noastre în domeniul reformeiJustiţiei", a declarat ministrul de externe."Dacă MCV va fi folosit nu atât ca mijlocde cooperare, ci mai curând ca pretext depresiune în alte domenii, nu avem de ce

să-l mai menţinem", a continuat Baconschi. El a sugerat, de asemenea, că Româniaar putea condiţiona aderarea Croaţiei laUE de impunerea aceluiaşi mecanism demonitorizare a justiţiei. În ceea ce priveşte strategia pe careRomânia o va aplica în încercarea de arezolva problema pe care o are cu Franţaşi Germania, care se împotrivesc aderăriinoastre la Schengen, Baconschi a precizatcă Bucureştiul va adopta o atitudine demnă,

nu se va autoculpabiliza şi nici nu va intraîn negocieri cu cele două ţări.

Parlamentarii, primarii ;i ;efiide CJ - avoca\i f[r[ definitivat

Legea privind exercitarea profesiei deavocat, ce a trecut recent de Parlament,fiind publicată în Monitorul Oficial, pre-vede că parlamentarii, primarii, şefii deCJ care sunt avocaţi stagiari pot deveniavocaţi definitiv, fără a mai da examenulnaţional, ca ceilalţi candidaţi. Astfel, potrivit unui amendament alpreşedintelui Comisiei juridice a CamereiDeputaţilor, Daniel Buda (PDL), şi al de-putatului Gabriel Andronache (PDL), avo-catul stagiar care a exercitat cel puţin unmandat de parlamentar, primar, viceprimar,preşedinte de consiliu judeţean sau vice-preşedinte de consiliu judeţean dobândeştela cerere calitatea de avocat definitiv.Deputaţii jurişti motivau că, în cazul unorpersoane cu "notorietate publică" şi pre-gătire juridică demonstrată în activitateaprofesională anterioară, intrarea în profesietrebuie făcută "direct".

Mar\i

Preşedintele Traian Băsescu a semnat,marţi, decretul pentru promulgarea Legiieducaţiei naţionale, informeazăAdministraţia Prezidenţială. Anunţul privind promulgarea de cătreşeful statului a Legii educaţiei naţionale afost făcut la circa două ore după cel privinddecizia CC conform căreia legea este con-stituţională. Curtea Constituţională a decis, marţi,cu majoritate de voturi, că este consti-tuţională Legea educaţiei naţionale adoptatăprin asumarea răspunderii Guvernului.CCR a respins ca inadmisibilă atât sesizareapreşedintelui Senatului, Mircea Geoană,cât şi pe cea formulată de 108 deputaţiPSD, PC şi PNL, apreciind astfel că Legeaeducaţiei este în acord cu prevederile legiifundamentale. Decizia a fost luată cu şaptevoturi "pentru" şi două "împotrivă". Vicepremierul Marko Bela a declaratmarţi că decizia CCR de a declara consti-tuţională Legea educaţiei este o satisfacţieşi şi-a exprimat încrederea că proiectulcare se află în continuare în dezbatereaSenatului nu va primi susţinerea majorităţiiguvernamentale. "Pentru mine este o satisfacţie aceastădecizie fiindcă de la început am spus cănu există niciun motiv procedural pentru

care adoptarea Legii educaţiei nu ar ficonstituţională, am spus de la început căasumarea răspunderii Guvernului este unact constituţional. Pe de altă parte, în ceeace priveşte conţinutul, este un momentfoarte important fiindcă zilele următoaredeja Ministerul Educaţiei poate să înceapăimplementarea reformei într-un domeniuvital pentru întreaga societate. Şi aşa amîntârziat foarte mult, dar totuşi iată căputem începe aplicarea reformei", a spusMarko Bela. PSD i-a cerut preşedintelui Băsescusă nu promulge Legea educaţiei, desprecare social-democraţii spun că este "undictat", un act normativ care conţine pre-vederi "inacceptabile".

Evacuare cu scandalla sediul PRM

C.V. Tudor a adresat marţi injurii şi astropit cu apă executorul judecătorescvenit să evacueze sediul PRM, printre ex-presiile pe care liderul PRM le-a adresatfemeii fiind "căţea turbată", "pitică neno-rocită" sau "vită încălţată", el acuzând dinnou că în spatele evacuării se află pre;edin-tele Traian Băsescu.

Puţin după ora 8.00, executorul jude-cătoresc a ajuns în sediul PRM pentru adispune evacuarea clădirii ce a fost câştigatăîn instanţă de urmaşul fostului proprietar.Peremiştii pregătiseră însă un asalt mediatic,anunţând presa de luni seară că se va în-cerca o nouă executare silită, astfel că maimulţi jurnalişti se strânseseră la biroul luiVadim din strada Emile Zola. Scena cea mai dură din confruntareacelor de la PRM cu cei veniţi să aplicelegea a avut loc în sala de conferinţe apartidului, unde europarlamentarul s-alansat în atacuri dure la adresa executorului,o femeie. "Du-te dracu de aici, imbecilo!",a ţipat Vadim către femeie, după care aluat un pahar cu apă pe care a aruncat-oînspre aceasta. "Hoţilor, hoţilor!! Folosiţipoliţia la furat. Poliţia, arestaţi hoaţa asta!Ea a promis lui Videanu lui Băsescu că nescoate de aici. Nu ne daţi voi afară penoi. Ce căutaţi voi aici, ce sunteţi voidomnule? Iesiţi afara!", a continuat Vadim. Liderul PRM a continuat să o jigneasc[pe femeie. "Cine eşti tu fă, proasto, eu amfăcut legi în ţara asta! Pitica dracului, pi-tică nenorocită, uită-te în oglindă. (...)Taci dracu din gură, căţea turbată, vităîncălţată! Faci tu ordine în partidul meu?",şi-a continuat atacul furibund şeful PRM.

Ministrul de interne al Ungariei, SandorPinter, a sugerat că aderarea României şiBulgariei la Schengen ar putea fi amânată,pentru că depinde încă de anumite condiţii,susţine presa germană, care parafrazeazădeclaraţii făcute miercuri, la Budapesta,de oficialul ungar. Potrivit agenţiei dpa,ministrul, a cărui ţară se află la preşedinţiaConsiliului Uniunii Europene, "se bazeazăpe faptul că abia în luna iunie va fi clar ceangajamente mai au România şi Bulgariade îndeplinit" - o aluzie, după toate pro-babilităţile, la raportul pe justiţie care ur-mează a fi dat publicităţii în vara acestuian. Franţa şi Germania au anunţat oficialîn decembrie că cer amânarea aderăriiRomâniei şi Bulgariei la Schengen pânădupă raportul pe justiţie din vară. Ulterior,biroul de presă al Ministerului de Internede la Budapestea a precizat că ministrulSandor Pinter nu a dat niciun interviupentru agenţia DPA. La r]ndul s[u, ambasadorul Ungarieila Bucureşti, Fuzes Oskar, a declarat joi căBudapesta susţine în continuare aderareala termen a României şi Bulgariei în spaţiulSchengen, dar a indicat unele probleme"de imagine" şi de "reputaţie" care ar trebui

îmbunătăţite de România. Premierul ungar, Viktor Orban, a căruiţară deţine preşedinţia UE, a admis, joi,că este "dificil" pentru România şi Bulgariasă adere la Schengen din cauza opoziţieiunora dintre statele membre, dar a promiscă Ungaria va depune toate eforturile pen-tru îndeplinirea acestui obiectiv.

Ministrul Baconschi are demisia `n buzunar

Ministrul de externe Teodor Baconschia declarat miercuri seară că este dispus sădemisioneze, dacă premierul îi va cereacest gest sau dacă se va considera că eleste vinovat pentru neaderarea Românieila Schengen. Baconschi a declarat că nuvede niciun motiv să-şi dea demisia şi cănu i s-a cerut să renunţe la postul dinGuvern de către preşedintele Băsescu şipremierul Boc, cu toate c[ st[ cu demisia`n buzunar. "Nu văd niciun motiv să-midau demisia", a declarat ministrul. El aadăugat că MAE şi-a făcut treaba şi a ab-sorbit fondurile necesare pentru condiţiiletehnice în vederea aderării la Schengen.

Vineri

Miercuri S]mb[t[

Biroul Politic Central al PNL aadoptat, miercuri, cu unanimitate devoturi, propunerea lui Crin Antonescude încheiere a unei alianţe cu PC, audeclarat surse liberale, construcţia politicăurmând a se numi Alianţa de Centru-Dreapta. :i Biroul Executiv Central şiBiroul Politic ale PC au votat pentru oalianţă cu PNL. Liderul PNL Crin Antonescu aanunțat că alianța PNL- PC se va numide centru-dreapta şi va reprezenta un pascătre o construcție mai largă care săincludă şi PSD, adăugând că aceastăconstrucție mai largă ar putea fidefinitivată până la 1 martie şi ar puteafuncționa inclusiv ca alianță electorală.

Antonescu a precizat că PNL s-aangajat faţă de conservatori ca aceştia săaibă în alegerile parlamentare viitoare unnumăr suficient de voturi pentru a-şiputea constitui propriile grupuriparlamentare. "Noi ne-am angajat princonţinutul acestui protocol ca undeziderat mai vechi al PC şi anume acelade a avea un număr suficient deparlamentari pentru a putea constituigrupuri parlamentare proprii în Camerăşi în Senat să fie îndeplinit", a spusliberalul. De asemenea, preşedintele PNLa arătat ca liderului PC Dan Voiculescu is-ar putea oferi în următorul mandataceeaşi funcţie pe care o deţine în prezent,de vicepreşedinte al Senatului.

Indicatorul încrederii populaţiei şicompaniilor în economia românească acontinuat să crească uşor în decembrie,în special privind sectorul construcţiilorşi serviciilor, potrivit unui sondaj lunar alComisiei Europene (CE). Indicatorul CEal încrederii în economia românească acrescut de la 81,1% în noiembrie la 81,6%în decembrie, după evoluţii pozitive şi înnoiembrie, octombrie şi septembrie. Componenta referitoare la încredereadin sectorul construcţiilor a înregistratcel mai dinamic avans, de la -36,4% înnoiembrie la -33,8% în decembrie. Oîmbunătăţire amplă a fost consemnată şiîn sectorul serviciilor, al cărui subindicatora urcat de la -4,1% la 2%.

Componentele industrie şi comerţ cuamănuntul au crescut de asemenea, darcu un ritm mai slab, de la -5,4% la -4,5%,respectiv de la -8,1% la -7,8%. Percepţias-a înrăutăţit, însă, în rândul populaţiei,subindicele referitor al această componentăscăzând de la -54,5% la -55,4%. La nivelul Uniunii Europene (UE),indicatorul încrederii în economie pentruluna decembrie a anului trecut a avansatde la 105,1% la 106,1%. "Majoritatea statelor membre ale UEau raportat îmbunătăţirea sentimentului",menţionează CE. Dintre cele mai marişapte state membre, doar Spania aînregistrat o scădere a indicatoruluiîncrederii în economie (de 0,9%).

Declara\ii contradictorii legate de intrarea Rom]niei `n Schengen

PNL ;i PC au decis `ncheierea unei alian\e de centru-dreapta

Încrederea în economia României a crescut

Liderul PSD Adrian Năstase comen-tează intervenţia de la TVR a preşedintelui,susţinând printre altele că mesajele luiTraian Băsescu către Franţa şi Germaniatrebuie interpretate ca o ameninţare către"licuricii care au devenit obraznici". Într-o postare pe blog intitulată ironic "Săiubim râmele, licuricii sau trandafirii?“,fostul premier abordează punctual maimulte teme aduse în discuţie de şefulstatului. "«Noi vrem respect». «Noi nu vremsă ne purtăm ca nişte râme dar nici nusuntem de acord ca toţi licuricii să fietrataţi la fel. Spre exemplu, licuriciul fran-cez şi cel german au devenit cam obraznici,aşa că vom acţiona în consecinţă. Îi vompedepsi. Şi ca să simtă lucrul ăsta şi maitare, vom pedepsi şi licuriciul croat»",crede Năstase că ar trebui interepretateafirmaţiile lui Traian Băsescu în chestiuneaSchengen. El povesteşte şi de o discuţiecu un jurnalist francez despre Băsescu."În legătură cu o previzibilă amânare aintrării în spaţiul Schengen, poate că aredreptate şi ziaristul francez care îmi spu-nea< "Domnule, în definitiv, ţara voastră

e condusă de un infractor ce a modificatlegea pe care aţi negociat-o cu noi ca sănumească direct procurorul care să-i «re-zolve» dosarul cu dispariţia flotei. El estecel care se ascunde în spatele imunităţiipentru a nu fi judecat. Şi pe omul ăstasă-l ascultam când e vorba de credibilitateajustiţiei voastre? Poate el să dea lecţii demorală liderilor noştri? Cu ce autoritate?>",relatează liderul PSD. "Şantajul politic împotriva unora dinmembrii importanţi ai Uniunii Europenenu poate aduce beneficii politice decâtîn mintea iresponsabilă a lui Băsescu.Ponoasele le vor trage însă toţi românii.Pentru interese mărunte, pentru a acţionaîmpotriva adversarilor politici, Băsescua folosit MCV-ul ca element de presiuneprin Bruxelles. După ce i-a convins pecei de la Bruxelles că justiţia merge rău,cei de acolo au început să se uite maiatent şi au văzut şi cine face numirile dejudecători şi de procurori, au văzut pro-blemele legate de lipsa de sedii, de lipsade finanţare, de lipsa de dialog, de imix-tiunile politicului în justiţie", opineazăAdrian Năstase.

N[stase interpreteaz[ afirma\iile lui B[sescu

Ministrul de Externe propune ruperea protocolului pe justi\ie cu Uniunea European[

B[sescu a promulgat Legea Educa\iei

TRADI}IIOriginea calendarului este foarte ̀ ndep[rtat[ ;i diversificat[. Multe dintre popoarele antice aveaupropriile calendare. Unele dintre culturi foloseau s[pt[m]na de 4 zile, probabil dup[ cele 4 direc\ii<nord, sud, est ;i vest.

9 ianuarie 2011/Informa\ia de Duminic[ 3

Termenul de calendar vine dela cuv]ntul latinesc “kalendae”care se traduce prin “a chema”sau “a convoca”. Primele calenda-re au luat na;tere din nevoia pecare au sim\it-o oamenii de a-;ifixa ̀ n timp s[rb[torile religioase;i de a introduce o regularitateperiodic[ `n ocupa\iile lor dinvia\a zilnic[.

Calendarul este de fapt, un sistem deorganizare a timpului care are ca scoprecunoa;terea timpului pe perioade`ntinse. El mai era important `n planifi-carea agriculturii, a v]n[torii, ;i as[rb[torilor civile.

Principalele cicluri astronomice sunt<ziua - sau timpul necesar pentru caP[m]ntul s[ fac[ o rota\ie `n jurul axeiproprii> luna - c]t dureaz[ ca luna s[ fac[o rota\ie `n jurul P[m]ntului ;i anul -at]t dureaz[ ca P[m]ntul s[ fac[ o rota\ie`n jurul Soarelui. Duratele acestor eve-nimente nu sunt `ntotdeauna constante;i nu se potrivesc unele cu altele, ceea cea dus la existen\a unei complexit[\i decalendare, fiecare organizat dup[ diverseprincipii.

Originea calendarului este foarte`ndep[rtat[ ;i diversificat[. Multe dintrepopoarele antice aveau propriile calen-dare. Unele dintre culturi foloseaus[pt[m]na de 4 zile, probabil dup[ cele4 direc\ii< nord, sud, est ;i vest. Asirienii`n schimb, foloseau calendarul `n cares[pt[m]na avea 6 zile. Romanii din se-colul 1 foloseau calendarul `n cares[pt[m]na avea 8 zile, iar grecii ;i egip-tenii au ̀ mp[r\it pentru multe secole lu-nile de 30 de zile, `n p[r\i a c]te 10 zile,numite decade.

Rom]nia a fost printre ultimele state care au adoptatcalendarul gregorian

Calendarul gregorian a fost adoptatde Rom]nia `n 1919, substituindu-l pecel iulian, sau pe stil vechi. Numele celuidint]i vine de la Papa Grigore al XIII-lea. Astronomii s[i au realizat c[ s-a acu-mulat o ̀ nt]rziere semnificativ[, din cau-za unei erori de calcul `n calendarul iu-lian. Papa Grigore a dispus reformareaacestuia, ;i a introdus noul calendar co-rectat, care `i poart[ numele. Acesta afost rapid adoptat de aproape toat[ lumeacatolic[, `n anul 1582, iar mai t]rziu delumea protestant[.

Pe de alt[ parte, \[rile ortodoxe, prin-tre care ;i Rom]nia, au p[strat calendaruliulian, p]n[ `n primele decenii ale seco-lului XX. ~n contextul Unirii, a ap[rutproblema unific[rii stilului calendaristic,deoarece stilurile practicate ̀ n provinciileistorice erau diferite. Transilvania ;i Bu-covina foloseau deja calendarul grego-rian, `n timp ce Regatul Rom]niei ;i Ba-sarabia foloseau stilul vechi. Necesitateaera una de ordin intern ;i extern, de con-solidare ;i modernizare a noului stat uni-tar. Trecerea la stilul nou s-a f[cut ̀ n anul1918, c]nd data de 1 aprilie a devenit `nmod oficial data de 14 aprilie.

~n \ar[, printre cele mai afectate demen\inerea calendarului iulian erau in-dustria ;i comer\ul. Comercian\ii ;i in-dustria;ii rom]ni care f[ceau schimburicu str[in[tatea erau nevoi\i s[ respectepatru scaden\e pe lun[, fa\[ de dou[, c]tera obi;nuit, la 1 ;i la 15 ale lunii. O alt[problem[ destul de grav[ o puneau ;istatisticile. Statisticile rom]ne;ti erau di-ficil de utilizat, iar unele ministere sauinstitu\ii erau obligate s[ redacteze sta-

tistici `n stiulul nou. B[ncile, telegraful,po;ta, c[ile ferate ;i altele au fost nevoites[ adopte c]t de repede calendarul gre-gorian.

Stilul gregorian a fost introdusmai `nt]i `n armat[

Ministerul de R[zboi a solicitat in-troducerea stilului gregorian ̀ nc[ din ia-nuarie 1919. Armata a `nt]mpinat nu-meroase dificult[\i, erori ;i confuzii `norganizarea unitar[ `n toate provinciile.Astfel, la 1/14 februarie s-a introdus stilulgregorian mai `nt]i `n armat[. Apoi, ca-lendarul a fost acceptat pe `ntreg terito-riul \[rii, cu toate c[ existau diverse pro-bleme de adaptare, `n special `n Basara-bia, care nu era preg[tit[ pentru schim-barea ce avea s[ urmeze. Conform de-cretului, ziua de 1 aprilie 1919 stil vechia devenit oficial ziua de 14 aprilie stilnou. ~ncep]nd cu aceast[ dat[, toate da-tele din Rom]nia s-au scris conform ca-lendarului gregorian.

Adoptarea noului stil de c[treBiserica Ortodox[ Rom]n[

La fel ca orice lucru nou, ;i introdu-cerea calendarului gregorian `nt]mpinaunele reticen\e. Acestea ̀ ;i aveau originile`n special `n dogmele religioase. Dac[institu\iile statului au adoptat prin legenoul calendar ̀ n 1919, nu se poate spuneacela;i lucru despre Biserica Ortodox[Rom]n[. Pe de-o parte, ea nu putea ig-nora uzan\ele, pe de alt[ parte exista oproblem[ de ordin dogmatic. ~n urmaconferin\ei pan-ortodoxe de la Constan-tinopol din 1923, Biserica Rom]n[ or-todox[ a hot[r]t `n cele din urm[ `nlo-

cuirea calendarului iulian cu cel grego-rian. Astfel, lumea ortodox[ s-a ̀ mp[r\it`n dou[. Pe de-o parte era Biserica Or-todox[ Greac[, Rom]n[, Bulgar[, Pa-triarhia Constantinopolului, a Alexan-driei ;i mai t]rziu a Antiohiei, care auacceptat noul calendar, iar pe de alt[ par-te se afl[ Biserica Ortodox[ Rus[, S]rb[,;i p[r\i din Biserica Ortodox[ Greac[,Bulgar[ ;i Rom]n[, Sf]ntul Munte Athos

;i Patriarhia Ierusalimului, care aup[strat calendarul iulian p]n[ ast[zi. Bi-serica Orotdox[ Rom]n[ a trecut la noulcalendar `n octombrie 1924. Cu toateacestea, o parte a ierarhilor nu au acceptatschimbarea calendarului bisericesc ;i auhot[r]t s[ se desprind[ de Biserica ofi-cial[. Astfel s-a `nfiin\at Biserica Orto-dox[ de Stil Vechi.

Text prelucrat de Mirela Filimon

Numele calendarului vine de la Papa Grigore al XIII-lea, care a dispus reformareacalendarului iulian, `n anul 1582

Calendarul gregorian a fost introdus ̀ n Rom]nia

`n 14 aprilie 1919

Zilele geroase din ultima pe-rioad[ `nt[resc ;i mai mult ovorb[ din popor ;i anume c[ ia-nuarie este luna lui Gerar. Primalun[ din an mai este cunoscut[sub mai multe forme< genarie,ghenarie, ghenare, c[lindariu,c[rindariu, c[rindar sau gerariu.

La orice `nceput de an, oamenii, `nspecial cei de la sate aveau obiceiul de aface diverse prevestiri de timp pentrurestul perioadelor din an.

Prevestiri de timp

Se spune c[ dac[ luna lui ianuarieeste cu moin[ (lapovi\[), prim[vara va fifriguroas[, iar vara c[lduroas[, iar dac[ianuarie e moale, atunci greul vine ̀ n fe-bruarie. Se mai spune c[ ianuarie cumoin[ aduce o prim[var[ friguroas[ ;i ovar[ cald[. ~ns[ dac[ ̀ n prima lun[ a anu-lui e cald nu e semn de an m[nos.

"Ianuarie uscat ;i geros aduce Faurcu nea. C]nd se trag norii spre miaz[zi,urmeaz[ frig, c]nd spre miaz[noapte –c[ldur[. Dac[ picur[ de la stre;ini, adic[este vreme moale ;i se tope;te z[pada `ns[pt[m]na dint]i, dup[ Anul Nou, atuncivara poamele vor fi vierm[noase. Dac[sunt sloiuri mari la stra;ini, vor fi mul\i;i mari cucuruzii peste an. Dac[ `n ia-

nuarie e ger bun, atunci va fi var[ sece-toas[ ;i c[lduroas[, iar dac[ ̀ n luna aceas-ta va fi vremea domoal[, vara va fi plo-ioas[."

Se mai spune c[ dac[ primeledou[sprezece zile din an sunt seci, cuger, celelalte dou[sprezece zile cu om[t,

atunci vara vor fi tot c]te dou[sprezecezile de secet[ ;i dou[sprezece zile plo-ioase.

Omul harnic ;i gospodar era preo-cupat s[ \in[ `n bun[ ordine toate soco-telile. Dup[ obicei, la `nceput de an sef[cea un bilan\ al activit[\ii desf[;urate

`n anul precedent. Apoi, tot `n aceast[ lun[, chiar dac[

frigul e mare ;i ar `ndemna pe oricine laun strop de odihn[, omul obi;nuit cumunca ̀ ;i g[se;te ceva de f[cut. ~n urm[cu un jum[tate de secol, gospodarii sefoloseau frecvent de calendarele agricole

alc[tuite sub forma unor bro;uri. Acesteacuprindeau diverse informa\ii, sfaturiutile, recomand[ri din partea speciali;ti-lor, paginile fiind pres[rate pe alocuri cumaxime, cuvinte de folos, vorbe ̀ n\elepte,proverbe, zic[tori, iar pentru gospodine,re\ete ;i alte sfaturi.

C]teva sfaturi generaleculese din aceste calendare

"~ncepe\i s[ derege\i gardurile, cer-ceta\i des prin pivni\[ poamele, zarzava-turile, aerisi\i pe la amiazi grajdurile, da\isare la vite. Car[ gunoi, c[ locurile altcums[r[cesc ;i nu-\i r[spl[tesc munca.

Drege uneltele de economie, c[ciacum av]nd timp, po\i s[ stai l]ng[m[iestru, ca s[-\i fac[ un lucru de treab[.Vitelor d[ nutre\ul m[run\it, c[-lm[n]nc[ ;i mistuie mai bine. Num[r[s[pt[m]nile p]n[ la S]n George ;i vezicum stai. Cur[\e;te pomii de mu;chi,coaj[ b[tr]n[, crengi uscate ;i, pe timpumed, de iasc[.

Unge ranele cu o amestec[tur[ debaleg[, p[m]nt cleios ;i p[r de bou t[iatm[runt.

Adun[ neaua cu lopata gr[mezi `njurul pomilor. Astfel umpli p[m]ntul deumezeal[ ;i faci pomii s[ `nt]rzie cu`nflorirea, prin ce-i scapi de brum[. Dinpivni\[ dep[rteaz[ legumele putrede."

A consemnat Irina Maier

Dac[-n ianuarie e frig, `n iulie va fi cald

Ianuarie uscat ;i geros aduce Faur cu nea. C]nd se trag norii spre miaz[zi, urmeaz[ frig, c]nd spre miaz[noapte – c[ldur[

RELIGIEViaţa preoţilor - în pofida multor dificultăţi - este înainte de toate, o viaţă bogată în harul lui Dumnezeu

şi în iubirea credincioşilor. Preotul se face distins de restul lumii prin darul preoţiei pe care îl poartă. Cu acesthar a fost înzestrat şi regretatul preot Cornel Lenghel care a slujit cu dăruire, timp de 19 ani, la Sfântul Altaral bisericii din comuna Sanislău.

Preotul Cornel Lenghel a slujit 19 ani la Biserica ortodox[ din Sanisl[u


~n 8 ianuarie se împlinesc 11ani de când preotul iconom sta-vrofor Cornel Lenghel a trecut înlumea celor drepţi, dar `n acela;itimp se `mplinesc 30 de ani decând a fost instalat ca preot în pa-rohia Sanislău.

Red[m ̀ n cele ce urmeaz[ c]teva datedespre cel ce a fost preotul Cornel Len-ghel - tat[, so\ ;i duhovnic spiritual, cuajutorul informa\iilor furnizate de so\iadefunctului, preoteasa Florica Lenghel.

Viaţa preoţilor - în pofida multor di-ficultăţi - este înainte de toate, o viaţăbogată în harul lui Dumnezeu şi în iubi-rea credincioşilor. Preotul se face distinsde restul lumii prin darul preoţiei pe careîl poartă. Cu acest har a fost înzestrat şiregretatul preot Cornel Lenghel care aslujit cu dăruire, timp de 19 ani, la SfântulAltar al bisericii din comuna Sanislău.S-a născut la 26 august 1945 în comunaPişcolt, judeţul Satu Mare, din părinţiiIoan şi Emilia, oameni evlavioşi pe carebunul Dumnezeu i-a binecuvântat cucinci copii, dintre care Cornel a fost aldoilea născut. Primii ani de şcoală i-a fă-cut în comuna natală, după care a urmatcursurile Liceului de Cultură Generalădin oraşul Carei, `n 1964 obţinând di-ploma de maturitate. A satisfăcut stagiulmilitar după care a funcţionat ca peda-gog, apoi ca profesor suplinitor `n dou[şcoli din judeţul nostru.

A simţit încă din copilărie vocaţia sapentru haina preoţească, pentru slujirealui Dumnezeu în Sfânta Biserică. Era totmai aproape de împlinirea acestui viscând în anul 1969 a fost admis ca studentla Institutul Universitar din Sibiu, pe carel-a absolvit în anul 1973. La Sibiu o cu-noaşte pe Florica Goman, cu care s-a că-sătorit în anul 1971. Dumnezeu le-a dă-ruit dou[ fiice< Ariana ;i Ramona Lore-dana, de care era tare mândru şi pe carele-a educat în spirit creştinesc.

După hirotonisirea de către ÎnaltPreasfinţia Sa Dr. Vasile Coman din Ora-dea, tânărului preot Cornel Lenghel i-au fost încredinţate spre păstorire sufle-tele credincioşilor din satul Tarcea, ju-deţul Bihor, o localitate modestă dar cuoameni evlavioşi ;i cu frică de Dumne-zeu.

În perioada 1972-1981 şi-a des-făşurat activitatea în parohia Tarcea, Pro-topopiatul Marghita. Parohia din Tarceaera mică, cu numai 80 de familii, darenoriaşii aveau un suflet mare, iar părin-

tele Cornel a putut face lucruri mari cuajutorul şi cu sacrificiul lor. A făcut ne-num[rate lucrări de renovare la biserică;i a reconstruit o alt[ cas[ parohial[, chiardin temelii.

~n 15 martie 1981, preotul Cornel Lenghel este repartizatla Sanisl[u

În data de 15 martie 1981, fiind nu-mit preot la o altă parohie, s-a despărţitfoarte greu de oamenii şi de biserica dinTarcea, dar a plecat cu sufletul împăcatcă şi-a îndeplinit misiunea, aşteptându-l o altă misiune, cu mult mai grea şi cumult mai multe cerinţe, dar pe care cucredinţă, a reuşit să le îndeplinească!

La data de 15 martie 1981 este numitpreot paroh la Parohia Sanislău, fiind ne-voit să lase pe seama altui slujitor bisericadin Tarcea, cu tot ceea ce a început şi arealizat acolo. Aici şi-a petrecut restulvieţii până când a fost chemat la celeveşnice şi din această biserică a fost în-

mormântat în luna ianuarie a anului2000.

Cornel Lenghel i-a ajutat pe credin-cioşi să-l găsească pe Dumnezeu prin să-vârşirea Sfintei Liturghii în duminici, însărbători şi în alte zile de peste an, princuvintele de înţelepciune rostite în pre-dicile din amvonul Bisericii şi care îi aducpe oameni mai aproape de mântuire.

~mpreună cu Consiliul Parohial,preotul Lenghel a întreţinut, a reparat, arestaurat edificiile parohiale< biserica şicasa parohială.

Sub ocrotirea p[rintelui Lenghel, l[ca;ul a avut partede repara\ii capitale

Biserica din comuna Sanislău a fostridicată în anul 1910, iar reparaţiile ca-pitale s-au realizat abia în 1983, când pă-rintele Cornel Lenghel a avut ambiţia dea pune la punct fiecare coltişor al bisericiişi nu numai. Înfăţişarea actuală a bisericiidatează din 1987, când a fost terminată

frumoasa capodoperă pictată de marelepictor Gheorghe Busuioc şi elevul săuIoan Barna.

Această măreaţă lucrare s-a pututrealiza prin marea jertfă pe care au fă-cut-o credincioşii comunei, cu binecu-vântarea lui Dumnezeu, şi sub conduce-rea preotului paroh Lenghel Cornel. Pen-tru că atât casa parohială cât şi bisericaau fost găsite într-o stare jalnică, au ne-cesitat o reparaţie capitală. Familia pă-rintelui nu s-a putut muta în parohie de-cât abia în 18 iunie 1981, când au fostterminate lucrările de renovare.

După doi ani de pauză, în anul 1983a început să adune bani pentru renovareaacoperişului bisericii, a lemnăriei din celedouă turnuri, a pereţilor exteriori. A ur-mat apoi în anul 1984 repararea capitalăa pereţilor din interior.

În acele timpuri, materialele de con-strucţie se puteau procura foarte greu,dar cu eforturi deosebite, părintele areuşit să achiziţioneze ulei de in şi vopselede cea mai bună calitate precum şi toatecele necesare picturii pereţilor interiori.

Pictura a fost executată de marele si re-numitul pictor Gheorghe Busuioc, caredin păcate a reuşit să picteze doar SfântulAltar, deoarece a căzut de pe schele de lao în[l\ime de 12 m, fracturându-şi bazi-nul. El nu a mai putut sa-şi finalieze lu-crarea, dar pictura a fost continuată şi fi-nalizată în acelaşi stil de către elevul său,Ionică Barna.

P[rintele s-a dedicat munciisale p]n[ `n ultima clip[

Pe data de 8 iunie 1987 s-a făcutsfinţirea lăcaşului de cult. Slujba desfinţire a fost săvârşită de PreasfinţitulEpiscop Dr. Vasile Coman şi un soborde preoţi, prilej cu care i-a fost înmânatăpreotului Lenghel Cornel distincţia destavrofor.

În momentul în care Episcopul VasileComan a intrat în biserică, a rămas foarteimpresionat de picturile de pe pereţi şide tot ce a găsit la biserică şi parohie.

În anul 1995 s-au finalizat lucrărilede renovare a bisericii din exterior. PereţiiBisericii au fost fisuraţi, tabla zincată depe acoperiş a început să se desfacă înunele locuri.

Lucrările de renovare a bisericii şi acasei parohiale au însumat un mare vo-lum de muncă, o muncă jertfelnică, demulte ori cu mari greutăţi impuse decondiţiile acelor vremuri. Peste toate însăa fost harul şi binecuvântarea divină îm-preună cu vrednicia preotului Cornel ;ihărnicia credincioşilor săi, care l-au ur-mat ca pe un adevărat păstor.

În ultimii trei ani ai activităţii sale afost foarte bolnav dar nu s-a lăsat dobo-rât. A lucrat până în ultima clipă. S-astins din viaţă în 8 ianuarie 2000 în timpce se întorcea de la o înmormântare. Lacatafalcul său, depus în Biserica pe careatât de mult a iubit-o, au depus o floare,au aprins o lumânare, au rostit o rugă-ciune şi au vărsat o lacrimă un numărmare de credincioşi, de prieteni, de co-legi. A fost înmormântat de PreasfinţiaSa Episcopul Justinian Chira, alături decare au slujit vicari, diaconi şi un sobornumeros de preoţi. Işi doarme somnulde veci în mormântul din ţintirimul Bi-sericii, la mică distanţă de Sfântul Altarîn care a slujit.

Regretatul preot Cornel Lenghel aavut o viaţă împlinită pe plan profesionalşi personal, ştiind să împletească muncacu rug[ciunea.

Mirela Filimon

Un serviciu telefonic costisitor,prin care credincio;ii `;i potm[rturisi p[catele “direct lui Du-menzeu”, dup[ cum a declarat ceacare l-a ̀ nfiin\at, a fost creat recent`n Fran\a. Bine`n\eles c[ episcopiicatolici au fost intriga\i ;i dorescs[ ob\in[ desfiin\area lui.

Apelurile cost[ 34 cen\i pe minut,la care se adaug[ taxa de conectare. Cre-dincio;ii care sun[ la acest serviciu te-lefonic sunt "`nt]mpina\i" de o vocemasculin[ suav[, care ̀ i l[mure;te caresunt pa;ii ce trebuie urma\i<

"Pentru sfaturi privind spovedania,ap[sa\i tasta 1> pentru a v[ spovedi,ap[sa\i tasta 2> pentru a asculta c]teva

spovedanii, ap[sa\i tasta 3", la care seadaug[ men\iunea "~n cazul unor p[ca-te mortale, este indispensabil s[ v[ spo-vedi\i unui preot".

"Le Fil du Seigneur" sau "Linia c[treDumnezeu", a fost ̀ nfiin\at[ de CamilleHautier, care se declara catolica practi-cant[ ;i care sus\inea c[ o parte din ba-nii `ncasa\i de pe urma apelurilor suntdirec\iona\i c[tre opere filantropice.

Ea a precizat ;i c]teva dintre limiteleacestui serviciu< nu ofer[ iertarea p[ca-telor (lucru pe care numai un preot `lpoate face)> ideea este de a sluji lam[rturisirea p[catelor m[runte - nu acelor capitale - direct lui Dumnezeu ;ide a oferi p[c[to;ilor o atmosfer[ depietate ;i reculegere, cu rug[ciuni ;imuzic[ `n[l\[toare.

~n prima s[pt[m]n[ de func\ionare, au apelat la acest serviciu telefonic aproximativ 300 de persoane

Autorit[\ile religioase din Fran\a ;i-au manifestat dezaprobarea, afirm]ndc[ "Le Fil du Seigneur" a fost `nfiin\atf[r[ acordul Bisericii Catolice. Totu;i,Biserica a admis faptul c[ un serviciutelefonic de acest gen ar putea fi de aju-tor persoanelor izolate, v]rstnice oricelor cu dizabilit[\i, dar sus\ine c[ oastfel de abordare a spovedaniei esteinacceptabil[, deoarece spovedania are,`n tradi\ia cre;tin[, un `n\eles sacra-mental ;i trebuie s[v]r;it[, ̀ n mod obli-gatoriu, `n prezen\a unui preot.

P[rintele Cornel Lenghel al[turi de consiliul parohial al Bisericii “Sfin\ii Arhangheli Mihail ;i Gavriil” din Sanisl[u

~n Fran\a s-a lansat o nou[ mod[< spovedania prin telefon

Cercet[torii nem\i au realizat unstudiu `n urma c[ruia s-a constatatfaptul c[ num[rul ateilor este `n con-tinu[ sc[dere, deoarece natura `i fa-vorizeaz[ pe oamenii credincio;i.

Se pare c[ persoanele credincioasefac mai mul\i copii, ̀ n consecin\[ suntfavorizate de evolu\ie. Aceasta esteconcluzia unor cercet[ri realizate deMichael Blume, un cercet[tor de la ouniversitate din Germania.

Studiul s[u a fost intitulat "Avan-tajul reproductiv al religiozit[\ii" ;i afost aplicat pe un e;antion de 83 dena\iuni, `n acele \[ri `n care locuitoriilor particip[ regulat cel pu\in o dat[pe s[pt[m]n[.

Aceste familii au cel pu\in doi co-pii, ̀ n vreme ce ̀ n societ[\ile laice me-

dia este de 1,7, ceea ce `nseamn[ c[media este mai mic[ dec]t ar fi nece-sar pentru a men\ine stabil num[rulpopula\iei.

Dup[ cum afima Michael Blume,evolu\ia `i favorizeaz[ pe credincio;i,deoarece principiile ;i credin\ele reli-gioase impun, `ntr-o m[sur[ sau alta,reproducerea ca datorie religioas[.Unele confesiuni chiar interzic utili-zarea oric[ror m[suri de protec\ie`mpotriva unor sarcini nedorite, con-sider]nd `nc[lcarea acestei reguli cafiind un p[cat.

"Societ[\ile `n care ateii au maipu\ini copii pe o scar[ evolutiv[ desute de mii de ani, se afl[ pe cale dedispari\ie", a afirmat Blume.

Maria F.

Ateii sunt pe cale de dispari\ie

INTERVIU

Arhitectul ;ef al jude\ului este dezam[git de noile construc\ii


Aurelian Gheorghiu este arhitec-tul ;ef al jude\ului de aproape 20 deani. A fost primul ;i singurul “primarde jude\” dup[ Revolu\ia din ‘89.Este apreciat at]t de autorit[\i c]t ;ide func\ionarii din PalatulAdministrativ pentru seriozitatea cucare `;i desf[;oar[ munca. ~n cadrulinterviului de mai jos, AurelianGheorghiu r[spunde la c]teva`ntreb[ri legate de activitatea sa ;iarhitectura jude\ului.

- Ce înseamnă de fapt funcţia dearhitect şef al judeţului?

- Mai întâi că încă nu se ştie preabine ce înseamnă „arhitect şef ”! Lanivelul judeţelor înfiinţarea „instituţieiarhitect şef ” a fost motivată de nevoiaexistenţei unei structuri care să identifice,să iniţieze, să coordoneze realizareaobiectivelor de dezvoltare de interes ju-deţean şi care în plus să asigure corelareadezvoltărilor comunităţilor locale dinjudeţ. Ceea ce ar presupune ca orice do-cumentaţie care propune o dezvoltarelocală să fie trecută prin filtrul structuriiarhitectului şef al judeţului, nu pentrucă ar fi mai deştept, ci pentru că asta artrebui să înseamne parteneriat, corelareşi dezvoltare durabilă. Însă, cel puţin înrelaţia cu structurile municipale şiorăşeneşti la noi (dar şi în alte judeţe)din motive de mândrie şi ca demonstraţiea autonomiei locale în luarea deciziei,nu se prea practică acest parteneriat,aşa că arhitectul şef al judeţului este maidegrabă arhitectul şef al mediului rural(!).

Totuşi, este necesar să subliniez faptulcă în conformitate cu LegeaAdministraţiei Publice Locale dar şi cuLegea amenajării teritoriului şi urbanis-mului, responsabil pentru dezvoltareeste Consiliul Local, singurul care într-o comunitate adoptă strategii, prognozeşi programe de dezvoltare economico-socială. Aşa că iniţiatorul, coordonatorulşi responsabilul oricărui proiect de dez-voltare comunitară nu poate fi altcinevadecât Consiliul Local sau Judeţean.Arhitectul şef este funcţionarul publicspecializat căruia îi este încredinţată în-deplinirea hotărârilor acestora.

- Ce s-ar fi întâmplat dacă mai trăiaCeauşescu? Câte localităţi ar fi fost rasede pe hartă?

- Din judeţ? Nu prea multe şi înorice caz nu neapărat direct datorită or-dinelor lui Ceauşescu. Am intrat în ad-ministraţie în anii 85 la municipiu res-pectiv 87 la judeţ aşa că vorbesc în cu-noştinţă de cauză< au existat programemobilizatoare pe hârtie, au existat ra-portări la organele centrale care înşiraucifre privind strămutarea populaţiei laoraş. Cifre reale dealtfel dar care eraurezultatul pe de o parte al unor fenomenenaturale de depopulare în general a ru-ralului şi în particular a cătunelor, agrupurilor de gospodării dispersate înteritoriul agricol care, în condiţiile co-masării terenurilor în CAP-uri nu maibeneficiau de surse de venit de tip mi-crofermă proprie. Pe de altă parte statulorienta investiţiile în drumuri, infras-tructură socială şi edilitară către locali-tăţile mari, cu potenţial de creştere, faptcare în teorie este corect strategic şi ge-neral profitabil. În practică însă era opolitică brutală, aservită dictatorial de-ciziei de a controla total destinele socie-tăţii.

Sigur că trebuiau făcute liste de co-masare a comunelor, a satelor. Aşa apăruseîn loc de două comune una singură,precum Urziceni-Foieni (!). Şi alte astfelde abile fofilări!

Dacă însă privim comparativ datelestatistice ale perioadelor ante şi post

1990 constatăm că nu pe vremea luiCeauşescu a scăzut cel mai mult numărulde sate, deci populaţia rurală, ci după90. Între 1990 şi 2010 populaţia judeţuluia scăzut de la 400 mii loc. la 369 miiloc. adică cu cca 32 mii loc. Descreştereapopulaţiilor rurale şi urbane este apro-ximativ egală şi ea se datorează migraţieiîn afară dar şi reducerii sporului natural.Avem acum sate al căror număr de lo-cuitori descurajează orice investiţie, maiales în drumuri de acces şi infrastructurăedilitară< Raţiu, Ganaş, Ţeghea, Satu Mic,Vânătoreşti, Viişoara, Văgaş, Aliza, toatecu sub 50 locuitori la recensământul din2002. Iar Cucu şi Eteni nici nu mai existăca populaţie, dar asta datorită inundaţiilordin 1970.

- Unde se construieşte mai mult `njude\?

- Evident în zonele de interes pentrucei care investesc. Dacă vorbim de inte-resul unui privat, acesta construieşteacolo unde este pentru cine, adică vaavea beneficiari, utilizatori, acolo undeeste pe ce şi cu ce (teren ieftin, resurse)şi dacă merită investiţia, adică dacă vaaduce profit. Astfel de zone de interespentru dezvoltatori, în afara localităţilorurbane, sunt zonele din vecinătateaoraşelor importante, acele localităţi ruralecare dispun de legături imediate şi bune,care oferă şi rezerve funciare şi utilităţişi facilităţi administrative de interes,cum ar fi comunele Păuleşti, Botiz,Odoreu, Vetiş, Lazuri, Certeze, Bixad,Vama, Căpleni, lista putând continua.Aceste localităţi vor avea în viitorul apro-piat un caracter aproape urban, poatemai puţin în ce priveşte serviciile so-cial-culturale.

Apoi ar mai fi zonele de interes trans-naţional (Halmeu, Dorolţ, Urziceni). Înplus, autorităţile, atât ale statului cât şicele locale, mai speră să primească dez-voltări importante zonele care dispunde un important potenţial turistic, deagrement montan sau balnear, zonelecare găzduiesc valori de interes cultural,monumente istorice, sau cele în care auloc manifestări populare tradiţionale,etc.

Cât despre zona Oaşului, zonă re-

cunoscută la noi şi în ţară ca fiind mareconsumatoare de materiale de construcţieşi de imaginaţie (!), aici este în primulrând vorba de un spirit de competiţie,de mândrie a locuitorilor de a se arătacomunităţii mai de frunte şi mai de nă-dejde, şi desigur e vorba şi de un potenţialfinanciar dobândit cu sudoare şi multerenunţări.

Aş menţiona însă şi eforturile in-vestiţionale ale autorităţilor publice, celecare, din bugetele destul de subţirele,încearcă să asigure serviciile de interesşi utilitate publică cum ar fi drumurimodernizate, transport public, reţeleedilitare de apă, canalizare, gaze, de co-lectare şi transport a deşeurilor menajere,a serviciilor sociale de învăţământ, desănătate şi aşa mai departe.

- Cum vedeţi dezvoltarea urbană?- După 1990 legislaţia românească

în amenajarea teritoriului şi urbanism afost practic rescrisă şi în mod firescpreocuparea de a evita ca decizia să maiaparţină dictatorial unei persoane sauunui grup şi-a pus amprenta pe demer-suri. S-au impus astfel, cel puţin formal,principiile europene ale dezvoltării du-rabile, implicarea şi responsabilizareaspecialiştilor, practica democratică a in-formării şi consultării publice. S-a stopatprocesul de „sistematizare” brutală, acţio-nând prin negarea valorilor morale şiculturale, materializată prin distrugeriireparabile ale patrimoniului şi peisaju-lui.

Noi am avut şansa situării la o maimare distanţă faţă de zonele de interespolitic aşa că demolările au fost multmai potolite, dar şi investiţiile pentrudezvoltare alocate nouă au fost reduse.

Cu mâhnire trebuie să remarc faptulcă intervenţiile urbanistice din ultimeledouă decenii sunt caracterizate de pasi-vitatea sau chiar de absenţa autorităţiipublice dintre actorii implicaţi în dez-voltare. Ansamblurile de azi sunt punc-tuale şi nelegate în organismul urban>sunt nişte biete bucăţi protezate pe trupuloraşului. Este rezultatul lipsei condiţio-nărilor de integrare şi a criteriilor deperformanţă care ar fi trebuit impusede autoritatea publică.

Urbanismul este o activitate de interespublic general, care priveşte întreaga co-munitate. Urbanismul presupune stabi-lirea unei viziuni dorite privind nivelulde dezvoltare al comunităţii precum şistabilirea direcţiilor dezvoltării. Vorbimde dezvoltarea spaţială atât a localităţilorurbane cât şi a celor rurale. Aceasta înacord cu potenţialul lor, cu oportunităţiledar şi cu aspiraţiile şi dorinţele locuitorilor.

Orice dezvoltare presupune planifi-carea procesului prin stabilirea obiecti-velor de atins, a etapelor de parcurs, aresurselor necesar a fi mobilizate. Poatecă termenul de „planificare” a fost de-monetizat, rostit până la saturaţie în re-gimul cu greu depăşit. Dar planificareastrategică a fost utilizată cu succes decătre toate marile companii ca o metodăde fundamentare a deciziilor. La rândulei, administraţia publică din ţările dez-voltate s-a inspirat din experienţa sec-torului privat preluând şi adaptând me-todele şi tehnicile planificării strategicela cerinţele specifice colectivităţilor.Experienţa ţărilor dezvoltate a demonstrateficienţa metodei iar noi trebuie să facemeforturi mentale, de a o înţelege, acceptaşi a o aplica.

În administraţie, în proiectarea dez-voltării am identificat destule obstacole,unele de conjunctură (bugete insuficientecare-ţi taie cheful de a mai face proiecte),altele legislative (legislaţie uneori in-completă, contraproductivă), altele dementalitate (dependenţa faţă de deciziileautorităţilor centrale, rutina, presiuneaproblemelor curente, percepţia că studiilerisipesc neprofitabil bugetele, că „regulilePUG-ului alungă voturile”, chiar teamade nou), altele datorate lipsei de expe-rienţă şi de cunoaştere (lipsa deprinderilormanageriale, frica de a greşi, percepţiadificilă a schimbărilor legislative, como-ditatea obişnuinţelor, nepricepere în con-ducerea dezvoltării).

Sper într-un viitor mai favorabil „afa-cerilor profitabile interesului public”.Avem nevoie de o administraţie implicatăşi consecventă, care să-şi asume rolulde gestionar responsabil al viziunii vii-torului asumat de comunitate.

A consemnat Mihai S[lceanu

“Guerilla gardening” e un conceptrecent ;i o preocupare tot mair[sp]ndit[ ̀ n ora;ele Occidentului< f[r[s[ cear[ ;i s[ a;tepte aprob[ri de laprim[rie, “gr[dinarii subversivi” aparpe nea;teptate, “`narma\i” cu lope\i,r[saduri de flori ;i `ngr[;[minte ;i, `nc]teva ore, transform[ un petic dep[m]nt gola; dintre blocuri sau de lamarginea trotuarului `ntr-un micspa\iu verde, plin de flori. Cu noua inven\ie - bombele cusemin\e - treaba devine mai simpl[ ;imai "subversiv[" ca oric]nd< doiintreprinz[tori din Los Angeles, SUA,au modificat obi;nuitul "aparat debomboane", transform]ndu-l `ntr-undistribuitor de semin\e. Aparatul con\ine sfere modelatedintr-un amestec de lut, compost -`ngr[;[m]nt natural provenit dindescompunerea resturilor vegetale - ;isemin\e de diferite specii ;i soiuri deplante. O astfel de sfer[ cost[ 50 cen\i. Din bilele aruncate pe un terenviran sau chiar puse `n cr[p[turileasfaltului, vor r[s[ri, `n c]teva zile,p]lcuri de plante ornamentale. Distribuitoarele sunt dejadisponibile `n c]teva dintre cele maimari ora;e americane - Los Angeles,San Francisco, Chicago ;i New York -, d]nd locuitorilor acestora prilejul dea lua parte, `n mod direct, la"`nverzirea" spa\iului urban.

Arhitectul rom]n Dorin :tefan ac];tigat recent concursul pentru aproiecta Turnul din Taiwan (TaiwanTower), o construc\ie de cel pu\in 300de metri `n[l\ime, care ar urma s[devin[ un nou simbol pentru teritoriulasiatic. Proiectul arhitectului Dorin Ştefana fost selecţionat dintre 237 de schiţe,propuse de arhitecţi din 25 de ţări.Juriul internaţional, care a selecţionatproiectul arhitectului român, a cuprinsspecialişti din Taiwan, Statele Unite,Marea Britanie şi Japonia. Pentrureuşita sa Dorin Ştefan a primit şi unavans de 125.000 de dolari.

Construcţia va avea cel puţin 300de metri înălţime şi va cuprinde o te-rasă imensă, un restaurant şi mai multespaţii de birouri. "Va fi at]t o emblem[,c]t ;i o oper[ de art[. Structura ;imaterialele sale sunt o adevarat[provocare", a declarat An Yu-chien,membru taiwanez al juriului.

Construc\ia începe în 2012 şi artrebui să fie finalizată în următorii doiani. Taiwan Tower va fi cea mai înaltăstructur[ din Taichung, al treilea oraşca mărime din ţară. Turnul nu va fiînsă cel mai înalt zgârie-nori din insulă.În capitala Taipei există deja o clădirede 508 metri. Turnul va avea o teras[, unrestaurant ;i spa\iu de birouri. De peteras[, care va servi drept "punte deobservare", turi;tii vor putea avea oprivire de ansamblu asupra ora;ului ;ivor putea vedea Str]mtoarea Taiwan,care separ[ insula de Chinacontinental[.

În ultimii 20 de ani, semnătura luiDorin Ştefan a marcat fundamental ar-hitectura Bucureştiului, dar şi a altorclădiri importante din oraşe mari aleRomâniei. Dorin Ştefan are 60 de anişi este singurul arhitect român ale căruilucr[ri apar în atlasul arhitecturii mon-diale.

Arhitectul rom]n Dorin :tefan va proiecta

o cl[dire turn de 300 metri `n Taiwan

O nou[ inven\ie pentru`nverzirea ora;elor<bomba cu semin\e

“Cu mâhnire trebuie să remarc faptul că intervenţiile urbanistice din ultimele două deceniisunt caracterizate de pasivitatea sau chiar de absenţa autorităţii publice dintre actorii implicaţi îndezvoltare. Ansamblurile de azi sunt punctuale şi nelegate în organismul urban> sunt nişte bietebucăţi protezate pe trupul oraşului. Este rezultatul lipsei condiţionărilor de integrare şi a criteriilorde performanţă care ar fi trebuit impuse de autoritatea publică.”

Aurelian Gheorghiu< “Avem nevoie de o administraţie implicată şi consecventă, care să-şi asume rolul de gestionarresponsabil al viziunii viitorului asumat de comunitate.”

VACAN}E

Profit[ de plaj[ ;i soare, chiar ;i `n vacan\a de iarn[


~n aceste zile de mijloc de iarn[ar putea fi momentul ideal pentruplanificarea unei vacan\e< din Pe-tra ̀ n Marbella, din Creta ̀ n ValeaNilului, iat[ c]teva destina\ii pen-tru cei interesa\i s[ “c];tige” o va-can\[ de var[ ratat[ din vari mo-tive.

Lucrurile sunt simple< cu c]t te apro-pii de Tropicul Cancerului cu at]t ai partede mai mult[ c[ldur[, r[m]n]nd totu;i`n aceea;i emisfer[ boreal[, ;i ̀ n cele maimulte din cazuri, doar la c]teva ore dezbor cu avionul.

Canare

Vamos alla playa. Iarna? De ce nu!Clima bl]nd[ pe tot parcursul anului ;io temperatur[ medie de 22 grade fac dinInsulele Canare un loc privilegiat pentrucei interesa\i de c[ldura. Fuerteventura(95 km la est de Maroc), Gran Canaria,Lanzarote, La Palma, La Gomera ;i El

Hierro sunt cele mai mari insule apre-ciate ̀ nc[ din secolul XIX de nord-euro-peni, care veneau aici pentru a "ierna"sau a-;i trata boli respiratorii. Pentru ceiinteresa\i s[ stea la soare exist[ dou[ plajeextrem de apreciate la sud de Gran Ca-naria.

Miami

Din Canare, cobor]nd pu\in neoprim de cealalt[ parte a Oceanului. Petimpuri era ora;ul preferat al pensiona-rilor din America dar acum estedestina\ia preferat[ a tinerilor. Vara,c[ldura din Miami este sufocant[, prinurmare iarna este momentul perfect pen-tru a vizita acest ora;, c]nd temperaturileaici variaz[ `ntre 18 ;i 26 de grade. IarMiami nu `nseamn[ doar South Beach,fotomodele, localuri la mod[, emigran\icubanezi ;i studenti `n c[utare de esca-pade.

La mai pu\in de 18 km de Miami Ci-ty, exist[ , un "creuzet" de plaje neconta-minate, ape cristaline ;i 21 de hectare ac-vatice.

Luxor

Cunosc[torii spun c[ `n Egipt estevalabil[ regula "spune-mi unde vrei s[mergi ;i `\i spun c]nd s[ te duci. PentruMarea Ro;ie, cele mai bune perioade suntfebruarie-iunie ;i septembrie-noiembrie,`n timp ce, dac[ v[ atrage ideea unei croa-ziere pe Nil, momentul cel mai potriviteste chiar acesta. S[ vizitezi Luxorul (cua sa Vale a Regilor) pe timpul verii poatefi o experien\[ extrem[, dar acum, cutemperatura maxim[ care nu dep[;este30 de grade ;i minima care nu scade sub12, este ideal[ pentru a vizita minunileanticei Teba, de la templele Luxor, Kar-nak, Hatshepsut ;i Ramses II ;i p]n[ lasiturile arheologice ̀ nvecinate, din ValeaRegilor ;i a Reginelor.

Abu Dhabi

Din Egipt, survol]nd Arabia Saudit[,mai cobor[m un grad pe linia paralelelor;i g[sim Abu Dhabi. Vara, c]nd coloanade mercur atinge 40 de grade, ora;ulr[m]ne pustiu. Din noiembrie ̀ n aprilie,

clima uscat[ ;i temperaturile bl]nde fac`ns[ din Abu Dhabi o destina\ie "paradi-siac[". De exemplu ̀ n capitala EmiratelorArabe se `nregistreaz[ o medie zilnic[de 24 grade. A;adar, ceea ce nu va lipsicu siguran\[ din peisaj este soarele str[lu-cind ̀ n ̀ naltul cerului. Dar atrac\iile aces-tui loc nu se reduc la plimb[rile pe plajelealbe. ~n ultimii ani, zg]rie-norii au ap[rutca ciupercile dup[ ploaie, iar Abu Dhabi-ul seam[n[ tot mai mult cu Manhattanul.:i dac[ dori\i s[ v[ aventura\i `n de;ert,`ncerca\i un safari cu c[milele ̀ n c[utareaAl Ain-ului, ora;ul-oaz[.

Creta

Iarna este perioad[ optim[ pentru avizita vechiul p[m]nt al Minotaurului<clima este bl]nd[, iar hotelurile nu suntaglomerate. Prima oprire poate fi palatullui Cnossos (Knossos), timp de secoleinima civiliza\iei minoice, aflat la c]\ivakilometri de Heraklion, capitala insulei.Dup[ ce te pierzi ;i te reg[se;ti `n labi-rinturile subterane (sau ceea ce a mair[mas din ele) `n care se spune c[ ar fi

tr[it himera jum[tate om-jum[tate taur,te po\i bucura de cele 17 grade, tempe-ratura medie din aceast[ perioad[,plimb]ndu-te printre vilele vene\iene ;ibisericile bizantine, cu oprirea "de rigoa-re" la unul dintre restaurantele de pe;tedin Kato Zakros.

Agadir

Aflat la aceea;i distan\[ de Ecuatorcu Petra (31 grade nord) este Agadir. Kas-bah-ul antic a fost distrus de un cutremur`n 1960, dar capitala turismului balnearmarocan are totusi doi a;i `n m]nec[<mul\i kilometri de plaj[ ;i 300 de zile cusoare pe an. Complet reconstruit ̀ n urmaseismului, de;i ora;ul nu se poate l[udacu ;armul antic ;i misterios al Tanger-ului sau Marrakech-ului, aerul sofisticatal Essaouirei sau magia hollywoodian[ acelebrului Casablanca, prea pu\in con-teaz[. Pute\i alege Agadir chiar ;i doarpentru clima salutar[, bl]nd[ ;i `nsorit[,din noiembrie (c]nd temperatura medieeste de 20 grade) ;i p]n[ `n martie.

Viorica Shibata

Este ̀ nc[ un an de criz[ ;i dac[nu vrei s[ rupi gura t]rgului ci vreidoar s[ te relaxezi ;i s[ teodihne;ti, o vacan\[ ̀ n extrasezonpoate fi o variant[ ieftin[ ;i con-venabil[.

Alte argumente ar fi lipsaaglomera\iei, mai multe op\iuni ;i poatechiar promo\ii de genul pl[te;ti 5 nop\i;i stai 6. Pe de alt[ parte, s[ c[l[tore;ti `nextrasezon ̀ nseamn[ program mai scurtla obiectivele turistice, zone turistice`nchise etc. Iat[ `n continuare c]teva lu-cruri pe care este bine s[ le ;tii, c]nd pla-nifici o vacan\[ `n extrasezon.

~ntr-o destina\ie aflat[ ̀ n extrasezon,ofertele de cazare ;i transport sunt maiavantajoase ca pre\, din cauza cereriisc[zute. Chiar dac[ unele unit[\i de ca-zare ar putea fi `nchise, r[m]n cele carefunc\ioneaz[ ;i care ̀ ncearc[ prin diversepromo\ii ;i reduceri s[-;i atrag[ pu\inaclientel[ existent[. Este, a;adar, vremeas[ te t]rguie;ti.

Po\i pleca `n ultimul moment

~n extrasezon, g[se;ti oferte accesibile;i dac[ pleci `n ultimul moment. Nu e;tinevoit s[ faci rezerv[ri din timp pentruc[ oricum g[se;ti transport ;i cazare la

pre\uri mici. Dac[ dispui de suficienttimp, `\i po\i lua o vacan\[ mai lung[,merg]nd dintr-un loc `n altul pe contpropriu sau prin intermediul unei agen\ii.

Unul dintre cele mai mari beneficiiale vacan\ei ̀ n extrasezon ̀ l constituie vi-zita la obiectivele turistice mari, pentruc[ nu mai e;ti nevoit s[ stai la cozi lungisau s[ faci rezervare. Dezavantajul `ns[este programul, adesea acesta fiind maiscurt dec]t ̀ n plin sezon. De exemplu, laPalatul Schonbrunn din Viena, ̀ ntre no-iembrie ;i martie programul cu publiculeste de la 8.30 la 16.30, ̀ n timp ce ̀ n iulie;i august, turi;tii pot vizita palatul p]n[la orele 18.00.

:i centrele de informare turistic[ pot

avea program redus `n extrasezon, astfel`nc]t este indicat s[ te interesezi bine`nainte, pentru a te `ncadra `n timp.

Vremea poate fi un inconvenient

Dac[ `ns[ mergi la Bora Bora `n ex-trasezon, ̀ nseamn[ s[ prinzi sezonul plo-ios. Ofertele de cazare sunt mai ieftine,dar ;i inconvenientele legate de vremesunt de luat ̀ n considera\ie. Marile ora;eeuropene sunt mai pu\in spectaculoaseiarna (`n perioada de dinainte sau dup[s[rb[tori) ̀ n compara\ie cu vara, iar tem-peraturile joase nu te `mbie la plimb[ri

lungi.Extrasezonul este definit numai de

loca\ia aleas[ pentru vacan\[. Odat[ ce;tii unde vrei s[-\i petreci vacan\a, po\iafla detalii despre ofertele de transport,cazare, mas[, divertisment, activit[\i i`timpul liber etc, disponibile ̀ n extrasezon,`n \ara, ora;ul sau sta\iunea ̀ n cauz[. Ast-fel, ̀ n timp ce la noi perioada decembrie-aprilie ̀ nseamn[ extrasezon (cu excep\ias[rb[torilor de iarn[ ;i a scurtelor vacan\edin februarie), `n Maldive aceea;i pe-rioad[ `nseamn[ v]rful de sezon. Estevorba despre anotimpul secetos, c]ndmajoritatea hotelurilor ;i resorturilor suntpline cu turi;ti.

V. S.

Concediile din extrasezon, o variant[ la `ndem]na oricui

PERSONALIT~}I


Noaptea dintre ani, noaptea deRevelion, are o semnifica\ie apar-te ;i diferit[ pentru fiecare dintrenoi. Pentru unii, Revelionul`nseamn[ speran\a de mai bine,un nou `nceput, noi vise ;i spe-ran\e. Pentru al\ii, noaptea de Re-velion ̀ nseamn[ doar m]ncare ;ib[utur[, petrecere ;i voie bun[.O alt[ categorie a;teapt[ Revelio-nul pentru a se retrage `n s]nulfamiliei ;i pentru a se odihni.

Dup[ un an greu, marcat de criza fi-nanciar[, social[ ;i politic[,personalit[\ile politice s[tm[rene au ales`n marea lor majoritate s[ `;i petreac[Revelionul acas[ sau cel pu\in `n SatuMare, la vreun local. Extrem de pu\inisunt cei care au plecat peste hotare sau`n alt[ localitate din \ar[. S[ fie oare crizade vin[ sau s[ `n\elegem c[ politicieniis[tm[reni sunt at]t de ocupa\i `nc]t nu;i-au permis, din punctul de vedere altimpului vorbind, s[ p[r[seasc[ jude\ul?Iat[ ce ne-au spus autorit[\ile publice lo-cale, jude\ene ;i parlamentarii s[tm[renidespre modul ̀ n care au trecut ei ̀ n noulan ;i care este urarea lor c[tre s[tm[reni`n 2011.

Dac[ ̀ n anul precedent a fost la mun-te la Bra;ov, ̀ n acest an, senatorul ValerMarian a stat acas[, cu familia. "Anulacesta am petrecut Revelionul `n moddiscret, `ntruc]t am avut un deces `n fa-milie". ~n ceea ce prive;te urarea sa c[tres[tm[reni, Valer Marian ne-a declaraturm[toarele< "Le doresc tuturor s[tm[re-nilor un an mai bun, cu s[n[tate, bucurii;i ̀ mpliniri al[turi de cei dragi. Le trans-mit s[ nu `;i piard[ speran\a `n sine ;isperan\a de mai bine".

Deputatul Viorel Buda a stat ;i elacas[ ̀ n acest an, asta dup[ ce anul trecuta fost la schi, la o caban[ ̀ n Mun\ii Apu-seni. "Anul 2011 m-a prins `n companiaso\iei ;i a fiului meu. Am ie;it la plimba-re, am fost s[ vedem focul de artificii,dup[ care ne-am ̀ ntors acas[. Ce le urezs[tm[renilor ̀ n 2011? Un an c]t se poatede bun, cred c[ acest lucru spune totul".

Deputatul Ioan Holdi; nu a maimers la schi ̀ n acest an, a;a cum ne spu-nea c[ va face anul trecut, declar]ndu-seun schior `mp[timit. Nu a stat `ns[ niciacas[, ci a petrecut la cabana de la No-roieni, al[turi de so\ie ;i de c]\iva prieteni;i "colegi de via\[", dup[ cum ne-a spuschiar el. Pentru anul 2011, liderul PDLle ureaz[ s[tm[renilor mult[ s[n[tate,un an mai bun ;i mai lini;titit, "pentruc[ avem nevoie de lini;te".

Gheorghe Ciocan, deputat PSD, nu;i-a schimbat obiceiul ;i, `ntocmai ca `nanul precedent, a stat acas[ de Revelion,`mpreun[ cu familia< "Am ales ;i ̀ n acestan s[ stau acas[ `n noaptea de Revelion,al[turi de familie, s[ m[ bucur de c]tevamomente de lini;te, dup[ un an ̀ nc[rcat",ne-a spus oficialul. Gheorghe Ciocan letransmite s[tm[renilor pentru 2011 s[aib[ parte de un an plin de bucurii,s[n[tate, fericire ;i tot ce e mai bun pelume.

Deputatul UDMR Erdei D. Istvanne-a spus c[ a avut parte de un Revelionceva mai sobru, petrecut `n companiafamiliei ;i a unor prieteni< "Unul dintreprietenii no;tri a avut un deces ̀ n familie,a;a c[, din respect pentru el, nu am pe-trecut `n acest an. Am stat `mpreun[ cualte trei familii, am povestit, dar f[r[ mu-zic[ ;i dans. Iar ̀ n ceea ce prive;te urareac[tre s[tm[reni, le doresc un an mult mai

bun dec]t 2010, mult[ r[bdare ;i s[n[ta-te", ne-a declarat deputatul.

:i senatorul Tiberiu Gunthner a ur-mat exemplul colegului s[u de partid ;ia petrecut noaptea dintre ani acas[. ~ns[,ne spune el, este o excep\ie, pentru c[ `nanii anteriori nu obi;nuia s[ stea acas[<"S-a ̀ nt]mplat ca ̀ n acest an, ̀ ntreaga fa-milie, familia l[rgit[ m[ refer, neamuridin mai multe localit[\i, s[ ne adun[mla mine acas[. Din acest motiv am f[cutun mic chef la noi acas[, nu am mersnic[ieri. ~n anii trecu\i `ns[ mergeam`ntotdeauna la balul UDMR", a spus se-natorul. Ce le ureaz[ el locuitorilor ju-de\ului Satu Mare pentru anul care toc-mai a ̀ nceput? "Un an mai bun, mai alesdin punct de vedere economic, s[ fies[n[to;i, optimi;ti, iar 2011 s[ le aduc[o ̀ mbun[t[\ire a situa\iei materiale, a to-nusului ;i a bunei dispozi\ii".

Pre;edintele Consiliului Jude\ean,

Csehi Arpad ne-a spus c[ a stat acas[ ̀ nnoaptea de Revelion, cu familia, `n ceamai mare parte a nop\ii, a ie;it doar cas[ ciocneasc[ un pahar de ;ampanie cuprietenii. Iat[ ce le ureaz[ pre;edinteleCJ s[tm[renilor `n 2011< "Le doresc `nprimul r]nd s[n[tate ;i `n al doilea r]ndsper s[ trecem cu to\ii peste aceast[ pe-rioad[ dificil[, peste aceast[ criz[ eco-nomic[ care se transform[ `ntr-o criz[social[. Iar eu unul, `mi doresc caRom]nia s[ devin[ anul acesta stat mem-bru Schengen".

Adrian :tef, vicepre;edintele Con-siliului Jude\ean nu a mai stat acas[ `nacest an, ci a petrecut la restaurantul Poe-sis, al[turi de so\ie ;i prieteni. Urarea sac[tre s[tm[reni pentru anul 2011 esteurm[toarea< "Le transmit s[tm[renilors[ nu `;i piard[ speran\a `n aceste mo-mente c]nd legea este str]mb[. Legeaeste f[cut[ de oameni ;i tot oamenii opot schimba. Mereu e loc de speran\[,

de schimbare, de for\[ de a ne reveni. Lamul\i ani ;i un an nou fericit!".

Cel[lalt vicepre;edinte al Consiliu-lui Jude\ean, Mircea Govor, ne-a spus,extrem de m]ndru, c[ ;i-a petrecut noap-tea dintre ani `n s]nul familiei, `ntruc]teste proasp[t bunic< "Nu am mers nic[ieri`n acest an de Revelion, am stat acas[ cufamila, cu so\ia, copiii ;i nepo\ii. Nu afost an `n care s[ nu mergem undeva deRevelion, `ns[ acum am avut un motiv`ntemeiat, `ntruc]t nora mea ne-a maiadus pe lume un nepo\el, chiar `n ajunde Anul Nou. A;a c[ am stat acas[ ;i ne-am bucurat de cel mic ;i de cel[lalt ne-po\el". Iar `n ceea ce ì prive;te pes[tm[reni, Mircea Govor le transmiteurm[toarele g]nduri pentru 2011< "Leurez s[ fie mai ferici\i, s[ aib[ parte demai mult[ aten\ie din partea autorit[\ilor,s[ aib[ for\a s[ treac[ peste neajunsurilevie\ii, s[ se bucure de familiile lor ;i s[aib[ s[n[tate, c[ e mai bun[ dec]t toate

;i s[ aib[ parte de bucurii ;i `mpliniri".

Prefectul Radu Giurc[ a participat;i anul acesta la o petrecere, la fel ca `n2010< "~n noaptea dintre ani am fost lacabana silvic[ de la Noroieni, `mpreun[cu colegi de tot felul. A fost al[turi denoi primarul Iuliu Ilyes, Csehi Arpad,pre;edintele Consiliului Jude\ean ;i al\ii.Eu ì iubesc pe to\i, din toate partidele.A fost o atmosfer[ restr]ns[, dar ne-amsim\it foarte bine. ~n ltimii ani nu preaam plecat din Satu Mare de Revelion, amparticipat aici la petreceri, cu prieteni ;icolegi". Pentru 2011, prefectul le ureaz[s[tm[renilor s[n[tate ;i noroc. "Am con-vingerea c[ va fi un an mai bun. E o con-vingere, nu doar o speran\[ ;i spun acestlucru ;i din prisma proiectelor pe care leavem , proiecte ale c[ror roade se vor ve-dea din prim[var[", a afirmat RaduGiurc[.

Subprefectul Pataki Csaba senum[r[ ;i el printre personalit[\ile care;i-au petrecut Revelionul pe meleaguriautohtone< "Am r[mas la Satu Mare,al[turi de un cerc foarte restr]ns de prie-teni. Adev[rul este c[ `n ultimii ani amr[mas `n ora; de Revelion". Urarea sub-prefectului pentru 2011 este urm[toarea<"Le doresc s[tm[renilor toate cele bune;i un an cu mai multe speran\e ;i maimulte realiz[ri".

Primarul municipiului Satu Mare,Iuliu Ilyes, se pare c[ a avut o noapteplin[ de Revelion< "~n noaptea dintre aniam cutreierat tot ora;ul. ~n prima partea serii am fost la Teatrul de Nord, undeam urm[rit o pies[ a sec\iei maghiare.Apoi am petrecut la cabana Noroieni,al[turi de prefectul Radu Giurc[ ;i al\idemnitari, dup[ care m-am `ntors `nCentrul Nou, pentru a urm[ri focul deartificii. Dup[ aceasta m-am al[turat co-legilor din UDMR, la petrecerea pe careau \inut-o la restaurantul Miori\a. ~n ceeace prive;te ur[rile mele pentrus[tm[reni, acestea sunt doar de bine. Ledoresc ̀ ncredere, s[ aib[ ambi\ia ;i stareas[ treac[ peste aceste momente grele,pentru c[ exist[ semnale c[ lucrurilemerg spre bine!", ne-a declarat Iuliu Ilyes.

Viceprimarul Kereskenyi Gabor senum[r[ printre pu\inele personalit[\i ca-re au p[r[sit S[tmarul pentru petrecereade Revelion. El a fost ̀ n Ungaria, la Gyor,al[turi de so\ie, fiic[ ;i c]\iva prieteni<"Am `nchiriat o pensiune, unde am fostnumai noi. Am luat-o ;i pe fiica mea,`ns[ nu a fost prima ei vacan\[, deoareceam obi;nuit-o din primele luni de via\[cu excursiile. Am stat trei nop\i ;i pot s[spun c[ a fost foarte frumos, ne-am sim\itfoarte bine. Am mers ;i la ;trandul cuap[ termal[, am f[cut un bogracs imens,deci pot s[ spun c[ ne-am relaxat ;i ne-am distrat". Iat[ ce le ureaz[ viceprimaruls[tm[renilor< "Le doresc s[ fie optimi;ti,s[ sper[m c[ vom ie;i odat[ din aceast[criz[. Le transmit s[tm[renilor s[ aib[`ncredere, nu ̀ n promisiuni, ci ̀ n schim-bare ;i `n mai bine, pentru c[ ;i nou[ nee greu s[ gospod[rim pu\inii bani pe careì are municipiul, dar avem speran\a c[`n cur]nd va fi mai bine".

Nici viceprimarul Adrian Albu nu;i-a petrecut Revelionul ̀ n Satu Mare. Elne-a spus c[ a fost la Felix, `mpreun[ cufamilia ;i cu un grup de prieteni. "~n ge-neral r[m]nem ̀ n Satu Mare de Revelion,iar apoi mergem undeva la ski. Anulacesta am f[cut `ns[ o mic[ excep\ie",ne-a spus Adrian Albu. Pentru 2011, vi-ceprimarul le dore;te s[tm[renilor s[aib[ curaj, pentru c[ s-ar putea s[ fie ;imai bine p]n[ la urm[ ;i s[ nu se speriede prima jum[tate a anului.

Laura Micovschi

~n an de criz[, personalit[\ile ;i-aupetrecut Revelionul `n Satu Mare

Dup[ ce Florin Gheorghiu ;iLiviu Dieter Nisipeanu au intrat`n elita mondial[ a ;ahului, un noucontingent de rom]ni inteligen\i;i-a f[cut o carier[ de succesjuc]nd poker. ~n anul 2010rom]nii au ob\inut multe victoriide prestigiu, iar campionatulna\ional a fost c];tigat de uns[tm[rean.

Tot anul trecut Asocia\ia Interna\io-nal[ a Sporturilor Min\ii (IMSA), careorganizeaz[ Jocuri Olimpice paralelecu Olimpiada de var[, a inclus pokerulprintre sporturile sale, al[turi de ;ah,GO sau bridge, un eveniment impor-tant ̀ n dezbaterea foarte aprins[ pe te-ma raportului dintre pricepere ;i noroc`n acest joc.

Liviu Ignat, `n primii 100 dinlume la jocul cash pe internet

Toat[ lumea ̀ l ;tie ;i ̀ l place pe Da-niel Negreanu, unul din cei mai marijuc[tori de turnee live, n[scut ̀ n Cana-da din p[rin\i rom]ni. El este o prezen\[constant[ `n marile evenimente ale jo-cului ;i ̀ n spectacole televizate gen “BigGame” ;i a fost un model pentru mul\irom]ni inspira\i de succesul s[u ̀ n Te-xas Hold’em ;i nu numai.

Daniel fiind totu;i canadian, nu-iputem acorda titlul de cel mai bunjuc[tor rom]n. De altfel el a jucat pen-tru Canada ̀ n Cupa Mondial[ din 2007,

cul 2, dup[ Statele Unite, ;i un juc[torrom]n, Cristian Rajal[, l-a `nvins peNegreanu `n duel direct `n man;a lorpreliminar[. Cel mai bun rom]n ̀ n po-kerul actual - atestat de statistici oficialeale site-ului Poker Table Ratings (PTR)- se nume;te Liviu Ignat ;i are ID-ul“0Human0” `n re\eaua Pokerstars, ceamai mare comunitate de poker pe in-ternet din lume.

Olimpic na\ional la matematic[ `nliceu ;i absolvent al facult[\ii de Ingi-nerie Civil[ `n Bucure;ti, a;adar o fireanalitic[, Liviu a ̀ nceput s[ joace online`n toamna anului 2008, iar din aprilie2010 c];tigurile sale la jocurile cash

(unde banii `;i schimb[ proprietaruldup[ fiecare m]n[ ;i nu `n urma unuiclasament, ca la turnee) au `nceput s[creasc[ exponen\ial. Actualmente PTR`l claseaz[ pe locul 81 `ntre milioanelede juc[tori de pe net, cu profituri depeste 1,2 milioane de dolari (;i un re-cord de peste 92.000 de dolari profit`ntr-o singur[ zi).

Liviu Ignat joac[ Hold’em la meselecu mize de 25/50 de dolari, unde nu seintr[ f[r[ minimum 5.000 de dolari, ;ia ̀ nceput s[ atace, cu succes, miza ime-diat urm[toare, 50/100. ~n viitorulapropiat s-ar putea s[-l vedem ̀ n grupulrestr]ns al elitei mondiale, av]nd ;anse

mari s[ fie primul rom]n invitat la jo-curile cash pe mize foarte mari ;i tele-vizate.

Mihai Niste, s[tm[reanulcare i-a `nvins pe speciali;tii`n turnee

~n luna mai 2010 la cazinoul hote-lului Radisson din Bucure;ti s-adesf[;urat edi\ia a doua a campionatu-lui na\ional de poker (Hold’em, des-igur). Campion a devenit Mihai Niste,24 de ani, din Satu Mare, juc[tor ;i elpe Pokerstars (cu ID-ul “Mihai Nutt”).Masa final[ a adunat c]\iva renumi\ispeciali;ti ̀ n turnee, dar Mihai i-a ̀ ntre-cut pe to\i. Duelul final cu :tefan Ciuc[s-a desf[;urat ̀ n holul hotelului, iar Mi-hai a triumfat p]n[ la urm[ cu o chint[c];tig[toare realizat[ pe ultima carte,primind trofeul, titlul de campionna\ional ;i un cec de 50.000 de euro.

Juc[tor de ;ah ̀ n copil[rie, a desco-perit pokerul `n anii de student la Fa-cultatea de Construc\ii ;i este `n acestmoment juc[tor profesionist, stabilit ̀ nBucure;ti. ~n 15 noiembrie 2010 a c];ti-gat un turneu online cu 11 dolari in-trarea (cu posibilitatea de re`nc[rcarea fiselor ̀ n prima or[ de joc), ̀ nving]nd4.243 de adversari ;i ̀ ncas]nd aproape18.000 de dolari. Via\a de juc[tor deturneu este mult mai supus[ capriciilornorocului dec]t cea de juc[tor cash, dar;i c];tigurile, c]nd vin, sunt substan\ia-le. Mihai spune c[ e nevoie de o disci-plin[ de fier ;i mult studiu. O vorb[ de

duh adaug[ c[ un campion de pokerare nevoie mai ales de o vezic[ rezis-tent[.

Un sport `n plin[ ascensiune

Exemple de rom]ni cu succese `npoker mai sunt destule. Ramon Csereidin Timi;oara, fost osp[tar, autodidact`n ale jocului, a pornit de la zero,c];tig]nd 5,5 dolari ̀ ntr-un turneu gra-tuit, ;i a devenit unul din cei mai valo-ro;i juc[tori de turnee online din lume,carier[ `ncununat] `n 25 octombrie2010, c]nd a c];tigat primul loc, dinpeste 8.200 de participan\i, `n cel maireputat turneu de pe Pokerstars, “Sun-day Million”, cu intrarea de 215 dolari;i premiul campionului dep[;ind `nmod regulat 200.000 de dolari. De altfelrom]nii au un palmares frumos ̀ n Sun-day Million, un juc[tor din Pite;tiob\in]nd de cur]nd locul 2.

Mihai Manole este profesionistsus\inut de Full Tilt Poker ;i a c];tigatMastersul European de la Viena, iarToni Jude\, fost campion de biliard, aintrat `n echipa celor de la Pokerstars.Dan Murariu este unul dinprofesioni;tii re\elei Unibet. PTR ̀ nre-gistreaz[ aproape 40.000 de juc[torionline, la care se adaug[ marea mas[de juc[tori amatori din cluburi sau jo-curi private ̀ ntre prieteni. La emisiunea“Clubul de Poker” de la finalul lui 2010a participat ;i careianul Robert Csen-teri. S[ vedem ce va aduce 2011.

Vasile A.

SPORTS-a apucat de fotbal de la opt ani, la juniorii Olimpiei, sub ̀ ndrumarea antrenorului Iosif Kalmar, a fost

un an la Some;ul, iar la 16 ani CFR Cluj l-a luat la echip[, unde a stat aproape 5 ani, dar a jucat mai multpentru echipa de juniori "A".

Fotbalistul Vlad Bujor, un s[tm[reancare joac[ `n Turcia


Fotbalistul s[tm[rean Vlad Bu-jor se afl[ `n aceast[ perioad[ `nAntalya, ̀ n cantonament cu echipasa, din liga a 2-a turc[, Mersin I.Y.

S[rb[torile de iarn[ ;i le-a pe-trecut la Satu Mare, cu familia iarRevelionul la Bor;a cu prietenii,iar pe 3 ianuarie a plecat ̀ n Turcia.A fost o perioad[ de cinci luni dec]nd nu a venit acas[.

S-a apucat de fotbal de la opt ani, lajuniorii Olimpiei, sub `ndrumarea an-trenorului Iosif Kalmar, a fost un an laSome;ul, iar la 16 ani CFR Cluj l-a luatla echip[, unde a stat aproape 5 ani, dara jucat mai mult pentru echipa de ju-niori "A".

La Cluj s-a `mprietenit cu Deac ;icu Panin ;i i-a avut antrenori pe DorinelMunteanu, Ioan Andone, pe Trombetta;i pe Uhrin. Pentru a afla mai multedespre el ne-a r[spuns la c]teva`ntreb[ri<

- Dup[ experien\a de la CFR, de ce aiales Poli Ia;i?- Am ales ̀ n 2009 s[ merg la Ia;i, pentruc[ `mi doream s[ joc, la CFR nu amreu;it s[ m[ impun, iar p]n[ ̀ n vara lui2010 am jucat la Ia;i. Am reu;it s[ mar-chez de cinci ori, dar din p[cate echipaa retrogradat, dup[ care a intrat `n in-solven\[.

- Cum ai ajuns `n Turcia?- Dup[ ce am `ncheiat contul cu PoliIa;i, mi-am dorit o schimbare, m-am

g]ndit c[ din Liga a II-a Bank Asia, laMersin, pot oric]nd s[ ajung `n primalig[, iar nivelul de acolo este mult mairidicat dec]t cel din \ara noastr[.

Dar pentru asta trebuie s[ muncescmult ;i s[ joc bine.

- Care este locul ocupat de echipa tadup[ tur?- ~nainte de ultima etap[ am fost pe cinci,dar am pierdut ultimul meci ;i am c[zutpe ;apte, dar echipele sunt desp[r\ite dec]teva puncte, a;a c[ sunt ;anse s[ urc[m

`n clasament `n retur.

- Ai avut oferte ;i din \ar[?- Da, pot dau c]teva nume de echipe<Steaua, CFR, Rapid, Pandurii Tg. Jiu,Vaslui ;i O\elul Gala\i.

- Au o echip[ sau vreun fotbalist favo-rit?- ~n Turcia ̀ mi place Galatasaray, iar dinEuropa \in cu Barcelona. Nu am nici unfotbalist preferat.

- Cum sunt condi\iile de antrenament?- Condi\iile de preg[tire sunt foarte bu-ne, locuiesc `ntr-un complex, `n fiecarezi merg la antrenament, dar din p[cateacum s-a schimbat antrenorul ;i nu preamai joc.

- Cum te `n\elegi cu turcii?- ~n general vorbim pe englez[ pentruc[ majoritatea sunt turci, limba lor nu ocunosc, dec]t cuvintele uzuale.

- Te-ai adaptat culturii de acolo?- Trebuie s[ v[ spun c[ este foarte greus[ te adaptezi, cultura ;i toate lucrurilesunt diferite fa\[ de noi. Mult mai dife-rite. Trebuie s[ ai grij[ ce vorbe;ti, undete ui\i, ce m[n]nci, s[ nu superi legilelor.

- Vin mul\i spectatori la meciurile luiMersin?- Tribunele seam[n[ cu cele de la Olim-pia, vin aproximativ 10.000 de spectatori,`ns[ mul\i sunt fanatici.

- C]nd `ncepe campionatul?- Pe 3 intr[m ̀ n cantonament ̀ n Antalya,campionatul ̀ ncepe pe 23 ianuarie, c]nd`nt]lnim pe Adana Spor. Va fi un derbylocal, cu multe orgolii.

D. Chiorean

Juc[torii rom]ni `ncep s[ se impun[ pe scena mondial[ a pokeruluiCampionul na\ional al anului 2010 provine din Satu Mare ;i se nume;te Mihai Niste

Mihai Niste a c];tigat cu o chint[Romanian Poker Championship 2010

Liviu Ignat joac[ la mize `naltepe re\eaua Pokerstars

Vlad Bujor se afl[ `n aceast[ perioad[ `n cantonament `n Antalya cu echipa sa, Mersin I.Y.

OPER~Fiind fiica unui reputat violonist, maestrul Rudolf Fatyol, era

natural s[ `nceap[ muzica studiind acest instrument, ceea ce a ;if[cut `ncep]nd cu v]rsta de 5 ani, ;i a apucat s[ c]nte ca solist[ cuorchestra Filarmonicii. ~n paralel `ns[ a ar[tat c[ ì place mult s[c]nte.


Luiza Fatyol a devenit una din celemai bune tinere soprane din \ar[

Dublul Concert de Anul Noug[zduit joi ;i vineri de Filarmonica“Dinu Lipatti” ;i dirijat de japo-nezul Shinya Ozaki a avut-o ca so-list[ pe soprana Luiza Fatyol. Dou[seri la r]nd sala a fost arhiplin[ ;iLuiza a fost aplaudat[ `ndelung.Povestea succesului ei `n lumeaoperei ̀ ncepe, paradoxal, cu vioa-ra.

Fiind fiica unui reputat violonist,maestrul Rudolf Fatyol, era natural s[`nceap[ muzica studiind acest instru-ment, ceea ce a ;i f[cut ̀ ncep]nd cu v]rstade 5 ani, ;i a apucat s[ c]nte ca solist[ cuorchestra Filarmonicii. ~n paralel `ns[ aar[tat c[ ì place mult s[ c]nte. Desigur,nu oper[, ci piese pop la mod[. ~n 1990Luiza avea 3 ani ;i s-a terminat cu comu-nismul, ;i marile vedete interna\ionaleau n[v[lit pe micile ecrane rom]ne;ti,a;a c[ a avut de la cine se inspira. ~n liceua c]ntat muzic[ u;oar[ `n c]teva ocazii,iar pasul decisiv l-a f[cut la 17 ani.

Urcu; pe scara muzicii vocale

Cea care a ;lefuit-o ca sopran[, po-ten\]nd evidentele calit[\i vocale, e o ex-pert[ ̀ n formarea de voci mari< doamnaClaudia Popdan, profesoar[ la :coala deArte. D]nsa a preluat-o pe Luiza ;i a`nceput studiul de la lucrurile de baz[,inspir]ndu-i tinerei artiste o disciplin[de fier, necesar[ pentru succes ̀ ntr-o lu-me `n care concuren\a e cr]ncen[, ceamai recent[ ;i trist[ dovad[ fiind sinu-ciderea sopranei Roxana Briban dup[ cea fost anun\at[ c[ nu mai face parte din“lotul” Operei Rom]ne din Bucure;ti.

Dup[ absolvirea liceului a intrat laAcademia de Muzic[ “Gh. Dima” dinCluj-Napoca, la clasa reputatei mezzo-soprane Ana Rusu, cu care sus\ine `nprezent ;i cursurile de masterat.

Luiza Fatyol a participat la concur-suri na\ionale ;i interna\ionale, dintrecare amintim< Concursul “Ionel Perlea”– Slobozia 2006 ( Premiul 2)> Concursul

Liedului Rom]nesc- Bra;ov 2007 ( Pre-miul 2)> Concursul Ferdinand Weiss -Cluj Napoca 2009 (Premiul Mozart ;iPremiul Funda\iei Sigismund Todu\[)>Concursul Liedului Rom]nesc - Bra;ov2009 (Premiul 1). V]rful carierei sale...competi\ionale este ConcursulInterna\ional de Canto “Hariclea Dar-clée” - Br[ila 2010 (Premiul 3).

Repertoriul s[u cuprinde numeroaselucr[ri, at]t lieduri pentru voce ;i pian,lucr[ri vocal-simfonice, c]t ;i roluri deoper[. ~n data de 14 mai 2009, Luiza Fa-tyol ;i-a f[cut debutul `n rolul Carolineidin opera “C[s[toria secret[” de Dome-nico Cimarosa, pe scena Operei Maghia-re din Cluj-Napoca, ̀ n cadrul festivalului“Opera Viva”. Repertoriul operistic al

Luizei cuprinde roluri ca< Adina din ope-ra “Elixirul dragostei”, Gemma din opera“Gemma di Vergy”, Norina din opera“Don Pasquale”, toate trei scrise de Gae-tano Donizetti, ;i Rosina din opera“B[rbierul din Sevilla” de GioacchinoRossini.

Soprana Luiza Fatyol a participat lamasterclass-ul sus\inut de maestrul Ge-orge Emil Cr[snaru ̀ n luna martie 2009la Oradea, av]nd prilejul de a c]nta `nrecital al[turi de maestru, iar ̀ n luna au-gust 2009 a participat la Cursurile deM[iestrie sus\inute de soprana MarianaNicolesco la Br[ila ̀ n cadrul Festivalului“Hariclea Darclée”.

A avut onoarea de a c]nta `n prim[audi\ie, pe data de 24 aprilie 2009, la

Craiova, Missa “Lauda Sion” de FelixMendelssohn-Bartholdy.

A sus\inut numeroase concerte at]t`n \ar[ - Satu Mare, Oradea, Cluj-Napo-ca, Bra;ov, Sibiu, Craiova, Br[ila, T]rguMure; - c]t ;i `n str[in[tate (Ungaria,Austria, Elve\ia, Germania, Italia), av]nd`n repertoriu compozitori ca Mozart, Ci-marosa, Donizetti, Bellini, Rossini, Gou-nod, Delibes, De Falla, Puccini, Verdi,dar ;i compozitori rom]ni.

Actualmente studiaz[ cu celebra so-pran[ Viorica Cortez la Paris, unde a cu-noscut-o pe o alt[ vedet[ rom]n[ a ope-rei, soprana Angela Gheorghiu. ~ncur]nd va intra ̀ n cursurile unei acade-mii private la Roma, cu profesoara Cris-tina Park, originar[ din Coreea de Sud.

A intrat cu siguran\[ pe orbita mare aperforman\ei `n genul liric, deveninduna din cele mai bune tinere soprane aleRom]niei.

Pasul spre consacrare<concursul “Darclée”

~n luna august 2010 a avut loc o nou[edi\ie a celui mai important concurs decanto organizat ̀ n Rom]nia< ConcursulInterna\ional “Hariclea Darclée”, patro-nat de Mariana Nicolesco. ~n aceast[competi\ie dur[ au intrat peste 200 detineri c]nt[re\i, iar Luiza a primit pre-miul III, `mpreun[ cu sopranele Valen-tina Naforni\[ ;i Adela Zaharia ;i bari-tonul Bogdan Baciu. ~n cadrul aceluia;ieveniment, care s-a constituit ̀ ntr-un ve-ritabil festival de oper[ `ntins pe durataunei s[pt[m]ni, Luiza Fatyol a evoluat`n opera “Don Pasquale” ;i a prezentat,al[turi de tenorul Cristian Mogo;an, sce-ne din mai pu\in c]ntata lucrare “Gem-ma di Vergy”. Repertoriul ei favorit estecel din epoca bel-canto (Rossini, Doni-zetti, Bellini), dar s-a aventurat ;i `n ba-roc, c]nt]nd Händel sau Vivaldi (un me-morabil “Domine Deus” al[turi de tat[lei, la Catedrala Romano-Catolic[, acumc]\iva ani).

~nainte de apari\ia superb[ din Con-certul de Anul Nou, Luiza a interpretatde Ziua Na\ional[ a Rom]niei partea so-pranei din “Mica Miss[ Solemn[“ deRossini, al[turi de Corul “Antifonia” ;itrei tineri colegi de la Cluj. La cei aproape24 de ani ai ei, este ̀ n plin[ for\[ creatoare;i e foarte frenetic[, mereu dornic[ denoi provoc[ri. O fire vesel[ ;i generoas[,\ine leg[tura mereu cu prieteni de pestemun\i ;i peste v[i ;i e gata s[ sar[ `najutor oricui ì cere. Are mare grij[ devocea ei ;i c]nd am ̀ nt]lnit-o, ̀ nainte deo repeti\ie, discuta aprins detalii tehnicecu dirijorul japonez. De Revelion a c];ti-gat marele premiu la tombol[, pe care,evident, l-a d[ruit. :tie bine c[ d[ruindva dob]ndi cele bune.

Vasile A.

Conceptul spectacolului deoper[, ca teatru muzical integralc]ntat, s-a n[scut `n Italia anului1600, dar gloria adev[rat[ a venitun secol mai t]rziu, ̀ n plin[ epoc[a soli;tilor castra\i, care electrizaupublicul cu vocile lor `nalte ;imig[los cultivate. Unul din mo-mentele decisive `n istoria opereia fost crea\ia lui Georg FriedrichHändel, care scria prima sa lucrarepentru scen[ acum mai bine de300 de ani.

Acesta s-a n[scut `n 23 februarie1685, `n acela;i an cu ilustrul s[u con-temporan Johann Sebastian Bach, `nora;ul nordic Halle din Germania. Pă-rinţii lui Georg Friedrich Händel erauchirurgul Georg Händel şi Dorotheea.La vârsta de 17 ani, activa deja ca orga-nist în ora;ul natal, iar ̀ n 1703 este an-gajat ca violonist şi "Maestro di Cem-balo" în orchestra Operei din Hamburg.Aici a avut loc `n data de 8 ianuarie1705 premiera primei sale opere, “Al-mira”, cu subiect mitologic oriental,scris[ pe un libret `n limba german[.

Din distribu\ia original[ nu f[cea parteniciun castrato, c[ci Germania erat[r]m protestant, iar fenomenulb[ie\ilor sacrifica\i pe altarul artei liriceapar\inea Italiei catolice, care nu admi-tea prezen\a femeilor pe scen[.

Italia fiind totu;i patria muzicii,Händel pleac[ acolo în primăvara anu-

lui 1707 şi studiază timp de doi ani înFlorenţa şi Roma. Chiar dac[ la înce-putul anului 1710 revine în Germaniapentru a prelua postul de Kapellmeisterla curtea prinţului din Hannover, spresfârşitul aceluiaşi an, în urma unui suc-ces cu opera feerică "Rinaldo" la Hay-market Theatre din Londra (oper[ ce

con\ine faimoasa arie “Lascia ch’iopianga”), rămâne definitiv în Anglia încalitate de compozitor şi muzician alcurţii regale. În 1713 succesul lui esterecunoscut oficial ;i primeşte o pensieanuală din partea casei regale britani-ce.

În 1727 Händel devine cetăţean bri-tanic. I se cere să scrie 4 compoziţiiadecvate pentru încoronarea regeluiGeorge al II-lea. Una dintre aceste piese,intitulată “Zadok the Priest”, a fost in-terpretată din acel moment la fiecareceremonie de încoronare din MareaBritanie.

În 1719 este desemnat să înfiinţezeun teatru de operă la Londra, "TheRoyal Academy of Music", unde ;i-aprezentat lucr[rile ;i ;i-a dezvoltat ca-riera de impresar. ~ns[ gustul englezilor,protestan\i ;i ei, face ca ̀ n 1740 s[ sufereo pierdere financiară importantă înceea ce reprezenta opera (castra\ii eraudeja ̀ n mare vog[ ;i angajarea lor costasume exorbitante) şi a fost nevoit să re-nun\e în totalitate la ea. Totuşi a conti-nuat să compună alte genuri de muzicăpentru a-şi câştiga existenţa, impun]nd`n con;tiin\a publicului genul concer-

tistic al oratoriului.Îşi pierde vederea în 1751 ;i moare

pe 14 aprilie 1759 la Londra, fiind`nmorm]ntat cu onoruri na\ionale.

Händel a compus 50 de opere, 23de oratorii şi un num[r considerabil demuzică sacră şi religioasă, împreună cupiese instrumentale. Muzica sa se ca-racterizeaz[ printr-o virtuozitate de-osebit[, vivacitate ;i suflu eroic, ;i a de-venit o mare atrac\ie ̀ n urma rena;teriigustului pentru opera baroc[ ̀ n ultimiiani.

Printre operele sale se num[r[Agrippina (1709), Rinaldo (1711), Ra-damisto (1720), Giulio Cesare (1724),Tamerlano (1724), Rodelinda (1725),Scipione (1726), Orlando (1733), Ario-dante (1735), Alcina (1735), Serse(1735), Giustino, Berenice (1737), Im-eneo (1740), Deidamia (1741). Orato-riile au de regul[ teme biblice< Athalia(1733), Saul (1739), Israel în Egipt(1739), Messiah (1742), Samson (1743),Belshazzar (1745), Judas Maccabaeus(1747), Joshua (1747), Susanna (1749),Solomon (1749), Theodora (1750), Jep-htha (1752).

V. Andreica

Prima oper[ a lui Händel, “Almira”, a avut premiera pe 8 ianuarie 1705

Spectacolele de oper[ baroc[ sunt renumite pentru costumele lor luxuriante

Luiza c]nt[ un Bolero din “Vecerniile siciliene” de Verdi `n Concertul de Anul Nou. Dirijor< Shinya Ozaki

DIN LUMEA LARG~


Prinţul William şi KateMiddleton nu îşi doresc servitoriîn casa lor după ce se vor căsători.Cuplul regal nu are nicio intenţiede a angaja bucătar, majordom sauvalet, dar nici alte tipuri deservitori (excepţie făcând doarsecuritatea) în casa cu patrudormitoare din Nordul ŢăriiGalilor, unde vor trăi dupăcăsătorie.

Decizia contrastează cu viaţa tatăluilui William, Charles, care are un personalnumeros. Potrivit unor surse de la Palat,cei doi tineri logodnici "nu au personal,în prezent, şi nu doresc să schimbe acestlucru".

C[s[toria va avea loc `n 29 aprilie

Decizia lui William pare să fieinfluenţată de stilul bunicii sale, Elisabeta,care şi ea a ales să aibă un început decăsnicie fără armate de servitori. Prinţul William şi Kate Middleton,ambii în vârstă de 28 de ani, şi-au petrecutRevelionul împreună şi se pregătesc denunta din primăvară. Prinţul William şi Kate Middleton,care s-au cunoscut pe când erau studenţila Universitatea St. Andrews din Scoţia,au o relaţie de aproape 10 ani, marcatăde câteva despărţiri şi reîmpăcări. William, fiul cel mare al prinţeseiDiana, decedată în 1997, şi KateMiddleton, ambii în vârstă de 28 de ani,s-au logodit în luna octombrie, cu ocaziaunei vacanţe private pe care au petrecut-o în Kenya. Căsătoria lui Kate Middleton cuprinţul William - pe 29 aprilie 2011, lacatedrala Westminster din Londra - vaavea loc la 30 de ani de la somptuoasacăsătorie dintre prinţul Charles şiprinţesa Diana, celebrată în 1981, laCatedrala Saint-Paul din Londra. Cuplula divorţat în 1996, iar prinţesa Diana amurit în urma unui accident deautomobil, la Paris, în 1997. Ulterior,Charles s-a căsătorit cu Camilla, o veche

prietenă a sa.

Detalii despre nunt[

Familia regală britanică a făcutpublice detalii despre nunta dinprimăvară a prinţului William cu KateMiddleton, relatează presainternaţională. Cei doi vor fi căsătoriţi dearhiepiscopul de Canterbury, RowanWilliams, la Westminster Abbey. Middleton va sosit la WestminsterAbbey cu maşina, trecând prin locuriemblematice ale Londrei. Ceremoniareligioasă va începe la 11.00, ora locală. După ceremonie, cei doi vor sosi cuo trăsură la palatul Buckingham, unde

Regina va găzdui o recepţie privată. Seara,tatăl lui William, Charles, va găzdui ocină privată la palat, urmată de opetrecere pentru prietenii apropiaţi şifamilie. Cheltuielile se vor `mp[r\i`ntre familiile mirilor

Costul nunţii va fi împărţit întrefamilia regală şi familia miresei. KateMiddleton a participat la numeroaseevenimente regale şi a ajuns pe lista "celormai bine îmbrăcate personalităţi". Potrivit unui sondaj, 55% dintrebritanici îl vor mai degrabă pe prinţulWilliam, decât pe Charles, pe tronulAngliei. Doar 19% îl susţin pe Charles.

Dosarul privind beatificarea lui IoanPaul al II-lea a făcut un pas înainte odatăcu aprobarea unui miracol atribuitpredecesorului Papei Benedict al XVI-lea. Potrivit cotidianului Il Giornale şiagenţiei de informaţii religioase i.media,care citează surse apropiate dosarului,comisia medicală condusă de mediculparticular al lui Benedict al XVI-lea,Patrizio Polisca, a apreciat drept validmiracolul necesar pentru continuareaprocedurii. El a recunoscut vindecareamiraculoasă a unei maici franceze, MarieSimon-Pierre, care a scăpat de Parkinson,maladie de care a suferit însuşi Ioan Paulal II-lea, decedat pe 2 aprilie 2005, la vârstade 84 de ani. Purtătorul de cuvânt al Vaticanului,Părintele Federico Lombardi, a refuzat săfacă vreun comentariu, precizând că el nuse va exprima decât după semnarea unuidecret de către Papă în legătură cu aceastăchestiune. Il Giornale afirmă că validareamiracolului a intervenit ''înainte de sfârşitullui 2010''. Dosarul, studiat şi de cătreteologi, ar urma să fie examinat în curândde o comisie de cardinali şi episcopi,membri ai Congregaţiei pentru CauzaSfinţilor. Reuniunea este prevăzută să aibăloc spre jumătatea lunii ianuarie.

Vacanţa lui Barack Obama în Hawaiia costat un milion şi jumătate de dolari.Un ziar local a calculat câţi bani a cheltuitpreşedintele american în perioada deodihnă. Cei mai mulţi bani s-au dat pecălătoria liderului de la Casa Albă cuavionul Air Force One. Potrivit ziaruluiHawaii Reporter, zborul dus întors acostat un milion de dolari. Prima doamnă şi fiicele sale şi-auînceput sejurul mai devreme. Astfel cătransportul lor a costat încă 63.000 dedolari în plus. Pe insulă, Obama a cheltuit250.000 de dolari pe ore suplimentarepentru poliţiştii locali. O ambulanţă ceînsoţea familia prezidenţială peste tot, acostat 10.000 de dolari. Liderul de laWashington era acompaniat de 24 deangajaţi ai Casei Albe. Iar nota de platăpentru cazarea lor la un hotel de lux, adepăşit 130.000 de dolari. Şi agenţiiserviciilor secrete au fost găzduiţi încondiţii de invidiat. Ei au stat într-o casăde la malul mării, pentru care s-au plătitaproape 17.000 de dolari. La rândul lor, soţii Obama auînchiriat o vilă luxoasă cu 3.500 de dolaripe zi. Jurnaliştii nu au mai calculatcheluielile minore precum mese laresturant sau alte distracţii. Astfel că notade plată a vacanţei prezidenţiale ar putea

fi chiar mai mare. Aflat în concediu, cel mai puternicom al planetei, preşedintele american, aîncins o partidă de golf alături de câţivaprieteni. Obama a fost urmăritîndeaproape de ocupanţii resturantelordin Hawaii, de pe marginea traseului.Şeful de la Casa Alb[ s-a apucat de golfla îndemnul soţiei sale, care i-arecomandat acest sport în loculbaschetului, mult prea periculos.

Papa Ioan Paul al II-lea a vindecat o maic[

francez[ care sufereade Parkinson

Liderii Bisericilor copte din Europaau anunţat că lăcaşurile lor de cult suntvizate de ameninţări cu moartea, dupăun atentat din Egipt. Un preot din Parisa depus o plângere la poliţie, care a dus lao anchetă a unităţii antiterorism. Un oficial din Marea Britanie a vorbitdespre ameninţări la adresa a douăbiserici, iar un preot din Germania a cerutprotecţie guvernamentală. Atentatul din Alexandria s-a soldatcu 21 de morţi, iar temerile de securitatedin Europa vin cu câteva zile înainte camembrii comunităţilor copte să celebrezeCrăciunul, la 7 ianuarie. "Tratăm cu mareseriozitate fiecare ameninţare", a spus unmembru al clerului.

Bisericile copte din Europa sunt vizate

de amenin\[ri

Arnold Schwarzenegger, care luni s-aretras din funcţia de guvernator deCalifornia, l-a invitat pe liderul rus DmitriMedvedev să schieze cu el. "Îţi mulţumesc! @MedvedevRussiaE.Sper că vei avea un an grozav şi de abiaaştept să ne revedem - poate la schi?"-spune starul din Terminator pe Twitter. Medvedev i-a urat succes.""@Schwarzenegger, îţi urez succes înaceastă nouă etapă a vieţii tale. Vor apăreaoportunităţi şi mai interesante", i-a scrisliderul rus, tot pe Twitter. Medvedev s-aîntâlnit cu Schwarzenegger în vară, cândguvernatorul l-a dus în Silicon Valley.Fostul guvernator a venit în Rusia întoamnă, la conducerea unei delegaţii deoameni de afaceri. Schwarzenegger a fost guvernatorrepublican timp de şapte ani. El a fost alespentru prima dată în funcţie în octombrie2003 şi a obţinut un al doilea mandat înnoiembrie 2006. Atunci când a devenitguvernator al statului american cu cea maimare populaţie, el a promis că va reformacomplet administraţia statului federal. Însăşapte ani mai târziu statul său este afectatde datorii şi de o rată crescută a şomajului.

Preşedintele Iranului, MahmoudAhmadinejad, a fost pălmuit de uncomandant militar, în ianuarie 2010, încursul unei reuniuni tensionate pentrugăsirea metodelor de reprimare aprotestelor postelectorale, aratădocumente dezvăluite de WikiLeaks. Incidentul, care se pare că a avut locîn cursul unei reuniuni a ConsiliuluiSuprem de Apărare Naţională la douăsăptămâni după uciderea mai multorprotestatari, a fost descris într-un mesajdiplomatic american trimis la Washingtonde ambasada americană din Azerbaidjanîn februarie 2010. Potrivit unei surse iraniene,preşedintele Mahmoud Ahmadinejad afost pălmuit de Mohammad Ali Jafari,comandantul Gardienilor Revoluţiei,pentru că sugerase că unele dintre măsurilerestrictive impuse presei ar trebui relaxate.Potrivit sursei, Ahmedinejad declarase că"lumea se simte sufocată", sugerândacordarea unor drepturi sociale şipersonale suplimentare. Mohammed AliJafari s-a enervat şi a spus< "Vă înşelaţi!Dumneavoastră aţi creat aceastădezordine! Iar acum vreţi să daţi mai multălibertate presei?!". Conform oficialuluiiranian citat în mesajul diplomaticamerican, Jafarli l-a pălmuit peAhmadinejad, iar reuniunea a fost anulatădupă acest incident.

Schwarzenegger l-a invitat pe Medvedev

la schi

Pre;edintele Iranului,p[lmuit de comandantul

Gardienilor Revolu\iei

Kîrgîzstanul a decis să dea numeleVladimir Putin unui vârf din munţii TianChan, cu altitudinea de 4.446 de metri, aanunţat marţi un purtător de cuvânt alGuvernului de la Bişkek. Un alt vârf dinmunţii Tian Chian poartă deja numelefostului preşedinte rus Boris Elţîn. Decizia Guvernului acestei fosterepublici sovietice din Asia Centralătrebuie ratificată de Parlament, ceea ce vatrebui să fie însă doar o formalitate, potrivitobservatorilor. Noul Parlament kîrgîz esteprorus şi noul premier AlmazbekAtambaiev a efectuat prima sa vizită înstrăinătate la Moscova, pentru a se întâlnicu omologul său Vladimir Putin. Kîrgîzstanul a fost teatrul mai multorvaluri de violenţe, în special etnice, îniunie, în sudul ţării, soldate cu moarteacâtorva sute de persoane.

Un munte din Kîrgîzstanva purta numele

lui Putin

Prin\ul William ;i Kate Middletonnu `;i vor angaja servitori

Roman Abramovici nu se uită la baniatunci când vrea să se distreze. Odemonstrează din plin evenimentul pecare l-a organizat cu ocazia Revelionului2011, `n Caraibe. Miliardarul rus a fostgazda unei petreceri spectaculoase, pentrucare a cheltuit nu mai puţin de cincimilioane de lire sterline. La extravagantapetrecere au participat250 de invitaţi. Listainvitaţilor a fost şi ea una pe măsuragrandorii evenimentului. Salma Hayek,Demi Moore şi Ashton Kutcher suntnumai câteva dintre vedetele care s-audistrat în vila magnatului rus din insulaSt. Barts. La petrecere au mai participat omulde afaceri francez Francois-Henri Pinaultşi modelul Alessandra Ambrosio.Atmosfera a fost intreţinută de celebraformaţie Black Eyed Peas, iar invitaţii aufost aduşi pe insulă cu elicopterul. Abramiovici, unul dintre cei maibogaţi oameni ai lumii, este cunoscutpentru extravaganţa sa. În 2009, el şi-aachiziţionat cel mai mare şi mai scumpiaht privat din lume, prevăzut cu un scutanti-paparazzi. Roman Abramovici,patronul clubului de fotbal londonezChelsea, şi-a cumpărat o vilă în insula St.Barts din Caraibe în valoare de circa 90milioane de dolari. Domeniul cuprinde

bungalow-uri, numeroase piscine şipavilioane pentru muzică şi servireamesei. Abramovici mai are un apartamentde lux şi un conac în Londra, o vilă însudul Franţei, alta ̀ n Toscana, un complexhotelier în Cipru şi o casă la Moscova. Abramovici a mai atras atenţia, dupăce a luat prânzul la restaurantul Nello'sdin New York. Nota de plată amiliardarului s-a ridicat la nu mai puţinde 47.221 de dolari.

Concediul familiei Obama a costat 1,5 milioane dolari

Abramovici a cheltuit 5 milioane liresterline pentru petrecerea de Revelion

VEDETE

Lindsay Lohan a ie;it de la dezintoxicare ;i s-a mutat l]ng[ fosta ei iubit[


După ce s-a ales praful de căsnicialui, actorul a luat decizia de a căuta ajutorpentru dependen\a sa de alcool. Iar gestulsău a atras admira\ia so\iei lui, CourteneyCox, de care s-a despăr\it în octombrie2010.

David are sprijinul ei de a încerca să-;i învingă demonii, a;adar s-a internatfără să ezite într-o clinică de dezalcooli-zare, unde `;i poate înfrânge ;i depresiade care suferă de ceva vreme. „Îl admirfoarte mult pe David pentru decizia pe

care a luat-o ca să încerce să-;i îmbună-tă\ească via\a”, a declarat Courteny, carea \inut să adauge că-l iube;te încontinuare pe tatăl copilului ei ;i-l vasprijini cât de mult va putea în demersulsău.

David Arquette s-a internat într-o clinic[ de dezintoxicare

Matt Bellamy, solistul trupei Muse,a declarat că a discutat cu colegii săi înlegătură cu posibilitatea de a sus\ineun concert în spa\iu, iar aceste discu\iiau fost cât se poate de “reale”.

Solistul britanic spune c[ de;i acestproiect pare destul de ambi\ios, sperăca într-o bună zi tehnologia din viitorsă permită trupei din Devon să sus\inăun concert în spa\iu.

“Am avut câteva discu\ii despre po-sibilitatea de a cânta în spa\iu. Uneoriaceste conversa\ii au fost foarte coeren-te, de;i câteodată erau purtate noaptea,foarte târziu. Însă ele au fost cât se poa-te de reale.”

Bellamy a mărturisit cu aceastăocazie că nici el, nici colegii săi nu auînceput vreun program pentru astro-nau\i, însă se gânde;te tot mai mult lagăsirea unei posibilită\i pentru a-;i rea-liza acest vis.

“Mă gândesc să-l contactez pe Ri-chard Branson ;i să vedem dacă vomputea sus\ine acest concert în navetasa Virgin Galactic. Avem, totu;i, multeechipamente ;i trebuie să folosim mul-te valize pentru a le transporta ;i tre-buie să reprogramăm multe dintre con-certele noastre. Cred, însă, că acest lu-cru va fi posibil în viitor ;i sunt absolut

convins că va avea loc în timpul vie\iimele. Ne-ar plăcea să fim implica\i înacest proiect.”

Muse este una dintre cele mai apre-ciate forma\ii de rock alternativ din

Europa. Povestea lor a început în 1999,la Londra, cu Matthew Bellamy (voce,chitară ;i clape), Chris Wolstenholme(chitară bass ;i voce) ;i Dominic Ho-ward (tobe ;i percu\ii).

Dup[ ce ;i-a petrecut ultimele lunila clinica de dezintoxicare Betty Ford,actri\a american[ `n v]rst[ de 24 deani se bucur[ ̀ n sf]r;it de libertate, ve-

deta p[r[sind centrul de tratare a de-penden\ei de medicamente ;i alte sub-stan\e pe 3 ianuarie. Paparazzii n-aua;teptat prea mult p]n[ s-o fotografieze

pe controversata vedet[, surprinz]nd-o p[r[sind o sal[ de fitness `n Los An-geles pe 4 ianuarie.

Lindsay, care pare a fi decis[ s[

`nceap[ o nou[ via\[, dup[ ce anul 2010i-a adus numai nepl[ceri, a hot[r]t s[-;i schimbe ;i domiciliul, `nchiriind ocas[ chiar l]ng[ locuin\a fostei sale iu-

bite, Samantha Ronson (33 de ani). Lo-han va pl[ti 7.600 de dolari pe lun[pentru noul ei c[min, situat `n VeniceBeach.

Actorul de comedie va fi plătit cu unmilion de lire sterline (1,54 milioane dedolari) pentru un show de 90 de minutepe care îl va sus\ine la O2 Arena din Lon-dra, în vara anului viitor. Spectacolul pro-gramat pentru data de 3 iunie 2011 va fiprimul pe care Jerry Seinfeld îl va sus\inela Londra în ultimii 12 ani, relatează mir-ror.co.uk.

Peste 20.000 de bilete au fost puse învânzare, iar pre\ul acestora este de circa110 lire sterline (170 de dolari). “Chiarvalorez atât de mult? Nu-mi vine să cred.Sper că există în Marea Britanie un public

dispus să mă vadă”, a glumit actorul, rugatsă se pronun\e asupra pre\ului. “O2 Are-na este un loc destul de mare. Am auzitlucruri minunate despre ea de la buniimei prieteni Chris Rock ;i Ricky Gervais.Prefer însă teatrele mai vechi, pentru căpublicul este, într-un fel, mai prins înacea atmosferă”, a mai spus comicul învârstă de 56 de ani.

Ultima dată când Jerry Seinfeld asus\inut un show de comedie la Londraa fost în 1998, la Palladium Theatre. Bi-letele s-au epuizat atunci în mai pu\in de30 de minute.

Jerry Seinfeld va primi un milion de lire sterline

pentru un spectacol la Londra

Trupa Muse vrea s[ concerteze pe Marte

Dup[ ce ;i-a petrecut ultimele luni la clinica de dezintoxicare Betty Ford, actri\a american[ `n v]rst[ de 24 de ani se bucur[ `n sf]r;it delibertate, vedeta p[r[sind centrul de tratare a dependen\ei de medicamente ;i alte substan\e pe 3 ianuarie. Paparazzii n-au a;teptat prea multp]n[ s-o fotografieze pe controversata vedet[, surprinz]nd-o p[r[sind o sal[ de fitness `n Los Angeles pe 4 ianuarie.


Shania Twain s-a c[s[torit cu fostul so\al femeii din cauza c[reia a divor\at

Nu a stat prea mult în postura de logodnică;i iată că Shania Twain a decis să spună „Da”chiar în noaptea de Revelion, în Porto Rico.

Cântărea\a de muzică country s-a c[s[toritcu Frédéric Thiébaud, fostul bărbat al femeii dincauza căreia interpreta a divor\at de primul eiso\. Vestea a fost confirmată chiar de reprezen-tantul vedetei. „S-au căsătorit la apus, în Rincon,Porto Rico, în fa\a a 40 de prieteni apropia\i ;imembri ai familiei”.

Cei doi, care ;i-au confirmat logodna lunatrecută, au `nceput rela\ia `n 2009, în timp ce în-cercau să se consoleze pentru infidelitatea parte-nerilor lor.

Într-un interviu acordatpostului CNN, starul a de-clarat că e foarte tentat sădea actoria pe fotoliul depolitician. „Da, acest lu-cru mă intereseazăfoarte tare. După 22 deani în care \ara aceastaa fost condusă de oa-meni pregăti\i la Har-vard ;i Yale, problemeletot nu s-au rezolvat”, i-aspus Baldwin jurnalistuluiCNN Elliot Spitzer.

Declara\iile actoruluidin serialul „30 Rock” vinîn urma unor mărturisirirecente, cum că ar vrea să re-

nun\e la actorie ;i să-;i ia o „slujbăadevărată”.

„Oricât de mult mi-ar plăceasă joc, îmi doresc foarte mult

să am altă via\ă, o via\[personală normală. Să

trăie;ti din actorieeste foarte, foartegreu. A; prefera săam altă meserie ;i săfolosesc timpul liberrămas, atât cât ar fiel, ca să trăiesc nor-mal. :i chiar sunt cu-

rios să văd dacă acestlucru e posibil. Să vădcât de mult mă pot

apropia de acest ideal”.

Alec Baldwin se g]nde;tes[ intre în politic[

Au trecut peste 30 de ani de când ce-lebrul grup a urcat ultima dată pe scenă;i zece de când a refuzat o ofertă de unmiliard de dolari pentru al 100-lea tur-neu.

De curând, cântărea\a blondă a for-ma\iei, Agnetha Faltskog, s-a declarat fa-vorabilă reunificării trupei, scrie DailyMail, citat de Agerpres. Având astăzi 60de ani, Faltskog, căsătorită pentru scurttimp cu colegul de trupă Bjorn Ulvaeus,s-a retras pe o mică insulă, aproape deStockholm după ce ABBA s-a destrămatîn 1982, fiind de părere că “acumulasedeja prea multă faimă”.

Până acum, ea a fost consideratăprincipalul obstacol în calea reconstitui-rii grupului, dar chiar ea a anun\at posi-bilitatea reunirii pentru un spectacol în-tr-un interviu acordat unei reviste sue-deze.

“Cred că ar fi amuzant să ne întâlnim,să vorbim despre timpul trecut ;i poatesă cântăm împreună”, a spus ea. “Nu nevom reuni pentru un turneu ca RollingStones ;i alte grupuri vechi. Cred că neputem gândi la o singură apari\ie, poatepentru o cauză bună”, a adăugat ea.

~ntrebarea care se pune este dacă ;iceilal\i membri ai trupei - Ulvaeus, 65de ani, Benny Andersson, 64, ;i fosta saso\ie, Anni-Frid Lyngstad, 65 - doresc săse reunească, fie ;i numai pentru un spec-tacol. În interviu, Faltskog recunoa;te cănu s-a consultat cu fo;tii ei colegi în pri-vin\a unui asemenea proiect.

Trupa ABBAs-ar puteareuni

Actorul consideră că imaginea luieste atât de mult asociată cu cea a per-sonajului Joey Tribbiani, pe care l-ainterpretat în serialul “Friends”, încâtfoarte multe persoane cred că el esteun om foarte prost.

Matt LeBlanc, în vârstă de 43 deani, sus\ine că, din cauza personajuluiJoey Tribbiani, foarte multe persoanei-au vorbit rar ;i încet, însă această si-tua\ie poate fi în avantajul său, infor-mează femalefirst.co.uk.

“Fiind cunoscut gra\ie lui Joey, be-

neficiez de avantajul de a intra oare-cum într-o situa\ie în care oamenii\in garda jos. Ei cred că sunt prost.Îmi vorbesc încet ;i rar”, spune acto-rul.

De;i nu regretă faptul că a inter-pretat rolul îndrăgitului Joey, un băr-bat american de origine italiană, mareamator de pizza ;i de femei, Matt con-sideră că publicul a crezut atât de multîn jocul său actoricesc încât nu maiface diferen\a dintre el ;i personaj.“Nu am considerat niciodată acest lu-

cru ca fiind ceva rău. Dacă cineva cre-de în jocul tău ;i crede cu adevărat căe;ti acea persoană, atunci acesta esteun fel de compliment”, a explicat el.

Matt LeBlanc a jucat timp de 10ani în serialul “Prietenii tăi”, ob\in]nd;ase nominalizări la premiile Emmy;i Globul de Aur pentru rolul său.

Totodată, LeBlanc a jucat în seria-lul de televiziune “Joey”, în care per-sonajul său din “Friends” a făcuttranzi\ia de la New York la Holly-wood.

Matt LeBlanc< “Oamenii cred c[ sunt prost”

Cele două staruri au început noul ancu o dona\ie. Banii au revenit unui adă-post pentru animale sălbatice din Nami-bia, \ară în care s-a născut ;i fiica loradoptivă, informează popeater.com.

Jolie a declarat că dona\ia a fost făcutăîn numele fiicei lor Shiloh< “Dorim ca ea

să se implice în astfel de activită\i ;i săîn\eleagă, pe măsură ce cre;te, multe lu-cruri legate de \ara în care s-a născut”.

Angelina Jolie ;i Brad Pitt doneazădes sume semnificative de bani prin in-termediul Jolie/Pitt Foundation, organi-za\ie înfiin\ată în 2006.

Angelina Jolie ;i Brad Pitt au donat 2 milioane de dolari unui ad[post pentru animale

politicienii s[tm[reni au fost cuminii de s[rb[tori...`n cantonament cu echipa sa, din liga a 2-a...

Documents