[asile $ebastian [)6neu

$eenarii penfru o ftomdnie posibill

Editia a III-a

POLruCALLY

KruCORRECT

ffip\

Cuprins

ftominia bloeatl. faradoxul soeiefdfii frr[ insuEiri

POLIIICA

ft[zboaiele penfru minte, inimd Ei... politied

I polific[ paralizaf[ de fricdPolitiea psihedelied

SffirEitul unei eiviliza{ii polifice? flespre eum mor parfidele

Proieetul de fericire na{ional[ Ei bdlciul degertdeiunilor

[f espre ideologizarea ferieirii)

ftomdnia - un eaz de miopie s[rafegicl

Lungul drum al cftrt[rii eonsensului polifie

Mutagii politree politrca-mutant Ei rdzboiul nesfrrsit aI polificienilor

23

35

fl+7

57

67

79

109

STATUL

Statul roman gi inamicii sdi

25 de ani. fe nu s-a schimbat?

ftomdnia pesfe 25 de ani.

fileme Ei ambifii penfru un seenariu noneatastrofie

fl ftomdnie invizibil[

franzela exilului. fieinfelegerea qi visul de a schimba ftom0nia

123

127

r33

l{3

l{9

SOCIITATI.A

fum moare $peran(a?

Singurdtatea Estului qi frisfe{ea pdpugilor de e6rpd

lidul care cade, ziduri eare erese

159

163

t67

intre Big $rofher Ei fiad fiax

flmeriea din ceruri qi de pe pdmdnf

[Jn refresh penfru ameriean dream?

leqirea din neinmedere

Salvati ftomdnia rurald

ftehgie, cotidianitate qi poli{icd in ftom6nia

173

lB3

tB9

203

zfl

CULTURA

[-dsa[i qcoala in pace! freliminarii la modernizarea Ecolii noastre

flrma eulfural[ - nucleul unui soft power rom0nese

flbsesia imaginii frumoase qi a brandului luminos

Jirania televiziunii

Insuporfabila uqurdtate a lumii kitsch.

in aplrarea pificilor de Eddind

fiilineriada Ei banalizarea rdului

ftepublica ideilor sinEre

@nd artiEtii ies in stradd

NOI

fienera{ia infr6ntl a fiomiiniei

flcesfe maqini minunate Ei selavii lor imperfecfi

[[mul imhundtdtit Ei ideologiile tehnicisfe]

tocietatea lichidi qi fuga spre easd

[u regalitatea nu-fi po(i faee selfie

[,linerii - copiii orfani ai comunismului

in cdufarea duEmanului interior

ftomdnia oamenilor singlri

225

235

215

253

263

27t

283

289

309

317

323

329

3fl

3{9

Politically ineorueet [flineolo qi dineoaee de [oleefiv) lol

t

a4

ftom0nia bloeat[.

faradoxul soeiet[liiI:\, \, .r\ . .Iara lnsusrr

ocietatea romAneasci este o societate greu deinteles, chiar daci egti de meserie cercetitor in

domeniul;tiingelor sociale. Daci te uili la situagia li.riidin perspectiva resurselor de toate felurile (naturale,umane, strategice), pogi vedea o lari cu un statut deinvidiat. Este membri a comunitigii europene gi,pentru prima dati in istorie, se afl5. intr-o coaliliecare ii poate asigura sentimentul securitlgii intr-ozoni carc a fost mereu tensionati si nesiguri. Cifrelemacroeconomice aruti o cre$tere economici de topeuropean, iar cilitorul striin vede cu ochiul liberschimbarea majori fagl de anii '90. Mediul social estepugin afectat de delincvenle sau tulburlri de ordinepublici. Mediul politic nu are ingrijori.ri din parteacurentelor extremiste, incercirile unor politicieni dea recrea curentul nagionalist se lovesc de un curiosrefuz din partea maselor, daci ne gindim la ceea ce seintAmpli in societigile din vecinitate.

$i totqi, RomAnia nu este o 1ar5" cu cetileni fericigi,iar progresele sunt greoaie;i nesigure. Oamenii se simt

instriinagi, pi.risesc lara cu milioanele, doul treimidintre romAni consideri c5. tara merge intr-o direcgiegregiti. in analogie cu o cunoscuti lucrare a lui Musill(Omulfird insu;iri), a; putea spune c5. RomAnia pare,,s o c ietate A fdrd insug iri ".

floherr I'lusil, Omul firi insusiri,Vol. l-ll, Polirom, laii, 100$.

Personajul cunoscutului roman nu este individulfrri calitigi, frri umanitate, in niciun caz. Lipsainsusirilor esre generati de o suspendare voluntari acaracterului, ca un fel de proiect de viagi. Ulrich nueste lipsit de insusiri, ba, din contri., isi suspendicalititile, uneori ca mecanism de apirarc si alteorica o formi. de a se opune, de a protesta. Desi estedotat cu talent si inspiratie, personajul refuzi si.-gi valorifice insusirile, asteptend altceva de la viitor,ceva imprecis si inci neintuit, lsi conservi o stare delatengl.. Personajul devine un om posibil, poate maipufin probabil, deoarece nici el nu sde ce asreapri. Elvorbeste despre neputinla de a ajunge la o concluzieinleg5"turi cu lumea, si nu despre nehoti.rA.rile proprieisale persoane individuale. Apare o tulburi.toareinstriinare a sinelui de lume, dar o instrlinare ft.ri.izolare, chiar o participare energici.. Personalitatea luieste o personalitate impersonali. De fapt, el observi. cLexperientele se detaseazi de om, experiente tri.ite, darpe care nimeni nu 9i le asuml.

Societatea noastri pare a avea acest tip de imper-sonalitate, o instri.inare de ea insisi, o neparticiparela propriul destin. Avem un porenrial pe care nu-lactualizilm, nu-l scoatem la suprafali. Totul este posibil,se poate intimpla, poate fi gi"ndit, dar societarea nuse mobilizeazl. pentru ca aceasr;. virtualitate sI" devini.fapt. Astfel ci. putem vorbi despre o Romi.nie absenti,o RomAnie probabilil Ai senzatia ci romAnii se uiti.la propria viari" ca la o pies5. de teatru pe care ei ing$io consideri proasti". Dar, ca gi personajul lui Musil,societatea noasrri pare incapabili a se dezvolta, rcfuzi.actiunea penrru schimbare, tri"ieste un fel de scindareinterni., poate din teama de a iesi din nefericirea pecare o confundS. cu normalitatea. Ulrich isi ia un fel deconcediu de la viatl, iar societatea noastri parci.nu are

o

n1

uD.

a

)d.

x

'-:5

mult la generatiile tinere o dezangajare a indivizilor.Legi"tura sociali. poate fi mai degrabi. fragmentarl simai pugin necesari sau resimriti ca necesari.. Tliimintr-o etapl a disjuncgiei, a legiturii facultative cualtul, relatiile sunt int6"mplitoare si de scurti duratl",farLangajamenr (prieteniile de pe retelele de socializaresunt un simulacru al relagiei sau legi.tura cu eroii dinserialele de televiziune2). Identitatea individului sepoate falsifica virtual, iar prezenta altuia poare fi pusiin paranteze. Exigenta este conectarea la societate, nulegi.tura sau relagia. David Le Breton3 numeste asrazgomlt alb (blancheur), o stare de absenti a sinelui,o saturarie, un prea-plin in ciutarea identititii prinraportare la ceilalti si la organismul social. isi pistreazi.spatiul bknk (ln sensul memoriei nearinse a unuiCD), un fel de psihozi. aIbi4, o ci.dere generari. desentimentul ci. nu poare schimba lucrurile si niciactiona consisrent asupra propriului destin. Starea deindiferengi domini" viara sa pentru ci are sendmentulci. aceasti lume ii scapi. printre degete. Apare un felde vointi" de a tri.i o experientl" neurri, lari a miza perecunoasrere sociali. A tri.i un fel de destin de umbrd.

De fapt, o parre a populatiei poate chiar aspira spreinvizibilitare, dar aceasri srare oricum se int6.mpli.,ca rczultat al indiferentei care creste tot mai mult castare de retragere si non-raport social. LJneori, cohortelntregi de subiecgi pe care ii cercetlm sociologic nuse pronungi asupra unor chestiuni importante si nupentru ci nu ingeleg sau le este frici de ceva, pursi simplu recunosc ci. nu s-au gAndit la respectivaprobleml, chiar daci pare un lucru fundamentalpentru societate. O mare parte din societate devine tot

tnItJ

aa

v)

)drd

)69o)

69

)d

mai mult o parte absentS. si, de cele mai multe ori,vedem acest lucru la populagia foarte tinlri, segmentult8-35 de ani.

Am vrut sl pun intreg demersul acestui volum subsemnul operei lui Musil Omul fira calitdyi, un fel detratare a absengei sociale. Voi face insi aceasti tratareprobabil intr-o lucrare viitoare, cl.nd voi aduna maimulte cerceti"ri gi mai multl experiengi in domeniulcercetirii sociologice a absengei, indiferengei 9idezangajirii sociale sau, cum numeau teologii cre;tini

acest comportament, un fel de akedia-

Pentru teologii crestini, akedia este boala sufleteasci

cea mai grea si cel mai mare pericol pentru cregtini,

cilugS.ri, pentru preoti gi ceilal$ oameni care facasceziextramundanis. Cuvint greu de tradus, dar carecuprinde pirgi din ldncezeali, amorgeal5., lehamite,sili gi urit, akedia este o boali a sufletului in caremintea nu se poate opri la un lucru, ci hoinlreqteoarbi peste lucruri, oameni ;i idei. Cum scriau SfingiiPirinli, akedia il impinge Pe om spre intilnirea cuceilalgi, intr-o fugi de sine, dar este o intilnire stearpi,degarti;i fbri de rost.

Ne confruntlm cu un fel de oblornouism socialdescris cu mai mare expresivitate de scriitori caGoncearov6 sau Georges PerecT, o indiferenli caretransformi tot mai mulgi actori sociali in spectatoriindiferengi ai acestei lumi.

tr)up6 [otrectiv - s nouX srdine?

Ca gi Revolutia, evenimentele tragice de la Colectiv

au creat cererea sociali pentru o noui ordine, pebazaimperativului unei tabula rasa.Penuu asta, exponengii

5

6

1

Andr6 Green,Jran-Luc 0onnet, lEnfant de Ea, Ler iditioni de [{inuit, Paris' 1973.

LA. Goncearov, 0blomov, lditura Allfa, Blcurepi, ]014.

Georges Perec, Un homme qui dort (colleetion les lettres nouvelle$, Denoll, Par;t, l9d?

puterii au plasat catrza principali a ri"ului in coruptie,avAnd in vedere puternicul instrument legitimat socialcare este l)rrecria NagionalS" Anticorupgie (DNA), cusloganul ,,Corupyia ucid.e!". Ca 9i dupi comunism, s-a

Directia Nationall" Anticoruptie

iterat nevoia unei societigi integrale, cum este descriside Hannah Arendts, o socierare care sI refaci legituracu corpul social nediferentiat. Tot poporul, in afaraunei mici pituri de corupti, esre corect si vrea binele,frumosul si dreptatea. Aga se nasre o politici ce areambigia de Iumea,

l3

w6

rc€Ht(s

)cgq)

6

x

)€d

(cs

€,

Nu se mai simte obligati. Doar principii ;i discugiadespre valori, o discugie vagl", fard' garanlii prea multe.

Noii politicieni, venind mul9i dinspre societatea civil5.,vor un alt fel de legitimare decit cel tradilional gi o altilegituri cu masele. O democrayie utirelhs, unde votulnu mai este chiar atAt de important sau, cel putin, nui se mai acordi nicio importantS. reprezentS.rii in urmavotului, importante sunt contestarea, lupta impotrivasistemului gi victoria de etaPi.

lndividuatrisnnul demoeratie

Tliim in tot mai mare misuri in ceea ce sociologiieticheteazi ca fiind un individualism de tip nou10,poate o realizare tirzie a perceptului iluminist,eliberarea reall, a omului de prejudeclgi ;i credingelegate de emanciparea de sub formele de autoritateconsacrate, cd.stigarea, de fapt, a unei reale autonomii

personale. Diferenga fagi de individualismul tradigional

ar fr aceea ci se adaugi dimensiunii de emancipare,o dimensiune noui, o derobare sociali, o izolare desemeni, o adeviratS. dorinti de dezafiliere.

Lipovetskyll observase inci din anii 90 o dezafilierepolitici si civicl, precum si forme accentuate denarcisism, iar Castoriadisl2 sublinia criza proceselor de

rcprezentare gi autorePrczerfiare, generind tulbuririidentitare, mai ales un relativism cultural care rescrieprocesele identificatorii prin slibirea etnocentrismelorgi idealizarea unor culturi striine. Noul individualismse reliefeazi mai bine printr-un tot mai important locoferit emoliilor in viaga personali, dar mai ales publici.Televiziunea mai ales, cinematografia, dar si alte forme

de media creeazi multimi sentimentale, legate de

t0

ilt2

jean-Pierre Le Golf, l'lalaise dans la d6mocratie, lditions Stock, Paris' l0ld.

Gilles l"ipovetsky, [tre du vide, Gallimard, Paris, 1983'

lornelius fastoriadil, l]lnstitution imaginaire de la soci6t6, Seuil, Parii, 1975.

emotii si, mai ales, egalitatea contopirii sentimentalein teme sau subiecte. Mulgimile sentimentale seorganizeazi in jurul unor teme sau in jurul unorteleviziuni si devin astfel zone care sunr persuadatepolitic sau chiar comercial prin aceste tipuri noi desemnale, emotionale, mai mult deci"t rationale, carepun semnul de conrinuirate direct in om gi lume gineagl astfel multiplele medieri societale. De aici o cursiinfernali" in ci.utarea performantei absolut e, bazate pepropria personalitate, iar lipsa succesului continuudeterioreazi. raportul armonios cu Sinele, dar si cuAltul, deci cu Ceilalgi. Apare nevoia unui activism socialsi a unui soi de militantism de identificare, facilitate cuprecS.dere de retelele sociale, dar care devin un fel deautovictimizare gi lupti impotriva structurilor socialede toate felurile care sunt percepute ca dominatore sauabuzive.

Noul individualism esre ror mai dependentde noile media, cele care permit contactul direct,instantaneiratea, indivizii sunr mereu stimulati si iacontact direct, si reaction eze in timp real, si. aprobesau si dezaprobe, si decidl lucruri importante. Odemocratie participativl. creeazi, fluxuri continuede idei amestecate cu emotii si sentime rrte, creeazd,o buli narcisico-mediatici, cum spune J.P. Le Gofidar gi o presl. de opinie agresivl., unde demersul estebazat nu pe date sau demers rational, ci pe alte criterii.Apare jurnalistul-cool, insotit de mii de adulatoricu care interactioneazi, pe Facebook, specialist intoate domeniile, justitiar absolut gi militant radicalpentru orice cauzi. care poate crea spectacol mediatgi adeziuni emorionale. Nici politica nu poarescipa acestei tendinte tot mai puternice, tendinticare porneste din desacralizarea starului, dar gi dinnegarea aspectelor de interes comun, in serviciul

t4

q.g

€Y

wo

)69

td

)ctq)

v)

x

qd

(ct

apiririi unor ,,victime" reale sau inventate, practicindindignarea ca tip personal de angajament, tmpotrivaunui cinism demonstrat sau nu al structurilor sau alstatului. Politicienii unor cauze devin politicienii-cool,

ei cauti autenticitatea cu orice pre1, proximitateacompasionali cu publicuri considerate drept victime,

se extrag din interiorul comportamentelor politicelegitimate tradigional (renungi lagilrzi de corp, la locul

in prezidii sau la discursuri formale), in loc punXnd o

teatrologie a proximitigii emolionale, a simplitilii ;i aunei autenticitS.li jucate.

De f"pa, analiza la fece a rezultatelor acestorpoliticieni aratl grave deficiente, lipsa de orientarestrategici sau a unor politici aplicate, majoritateaacliunilor lor 6ind un fel de zapping emotional,tn cS.utarea ocaziilor de a urca pe micile sau marilevaluri de emolie colectivi. Dincolo de incerciri siexperimente, dincolo de efuziuni colective, societatea

noastrl rlmine o societate blocati.

$ingularismul

Cllitorind pe o autostradi de la NewYork spre LongIsland am avut sentimentul fizic al singularitigii. Pe o

autostradi cu 5 sau 6benzi, toate ocupate, cilltoreampe banda de mijloc, in vitezi, doar cAteva magini.Celelalte mergeau in coloane, la jumitatea vitezei,chiar daci nimeni nu claxona, nu se enerva. Banda de

mijloc era speciall pentru ma;inile care au cel putindoi pasageri, fbcuti cu scopul de a incuraja oameniisI se grupeze. Cind m-am uitat la ;irurile de masinide pe celelalte benzi, pe lAngl care treceam, am rimas

inmi"rmurit. in toat| acea mulgime de ma;ini, eradoar un singur om, cel de la volan. Foarte Pulini erau

tentati si se foloseascl de facilitatea unei benzi speciale,

cei multi, dintre cei de pe celelalte benzi, cilitoreau