POLITICA VAMALĂ A UNIUNII EUROPENE

Politica vamală este unul dintre fundamentele Uniunii şi este esenţială pentru existenţa pieţei unice, care nu poate funcţiona corect fără reguli comune aplicate uniform la toategraniţele externe ale Comunităţii. Acest set de reguli formează politica vamală şi reprezintămotivul pentru care cele 15 autorităţi vamale ale statelor membre lucrează ca o singurăentitate.

Politica vamală comunitară se bazează pe aplicarea uniformă a legislaţiei vamale decătre administraţiile vamale ale statelor membre. Legislaţia privind politica vamală cuprinde:Codul vamal comunitar şi prevederile de aplicare a Codului Vamal, Nomenclatura combinată,Tariful vamal comun, precum şi legislaţia aferentă ce depăşeşte sfera codului vamal (legislaţia privind bunurile contrafăcute sau piratate, exportul de bunuri culturale, comerţul preferenţial,controalele sanitare şi de mediu, politicile comune în domeniul pescuitului şi a agriculturii, protejarea intereselor economice prin aplicarea instrumentelor netarifare sau măsurile desecuritate şi politică externă).

 În timp ce libera circulaţie a bunurilor este principala manifestare internă a uniuniivamale, Tariful Vamal Comun (TVC) formează aspectul extern, deoarece face posibilăaplicarea uniformă a taxelor vamale la produsele importate din alte ţări decât cele ale UniuniiEuropene, indiferent de ţara de destinaţie.Iniţial, în 1968, Tariful Vamal Comun a fost creat ca o medie a tarifelor celor şasestate membre. Pe baza articolului 28 al Tratatului, Consiliul a introdus de-a lungul timpuluimulte amendamente, fie din proprie iniţiativă, fie datorită negocierii tarifelor în cadrulOrganizaţiei Mondiale a Comerţului (Acordul General asupra Tarifelor şi Comerţului – GATT).Tariful Vamal Comun conţine atât nomenclatorul bunurilor supuse taxelor vamale(nomenclatura combinată) cât şi nivelul taxelor vamale pentru fiecare linie tarifară. TarifulVamal Comun este un instrument important nu numai pentru colectarea taxelor vamale dar şi pentru întocmirea statisticilor privind comerţul exterior şi pentru aplicarea măsurilor dindomeniile politicii fiscale şi monetare, a agriculturii sau a comerţului. Nomenclatura combinată este o listă a tuturor tipurilor de bunuri ce pot face obiectulcomerţului internaţional, bunurile fiind împărţite în funcţie de caracteristicile lor în 96 de    capitole şi aproximativ 10400 de încadrări tarifare. Nomenclatura combinată este folosită atât pentru aplicarea sau negocierea tarifelor cât şi în scopuri statistice; ea are la bază uninstrument internaţional de clasificare, Sistemul Armonizat, administrat de OrganizaţiaMondială a Vămilor.Anual, Comisia face o actualizare a Anexei I a Regulamentului nr. 2658/87,actualizare ce ţine cont de schimbările intervenite la nivel internaţional sau de cele necesitatede reflectarea evoluţiei politicii comerciale. Actualizările tarifului valabile pentru anulurmător se publică în general în luna octombrie, cea mai recentă actualizare, valabilă pentruanul 2004, fiind Regulamentul (CE) 1789/2003.Din 1983, disparităţile dintre statele membre privind aplicarea scutirilor de taxevamale de import şi de export au fost eliminate prin înfiinţarea unui sistem comunitar descutire de la plata taxelor vamale (Regulamentul nr. 918/83), regulamentul prevăzândcategoriile de bunuri importate sau exportate scutite de astfel de taxe.Începând cu 1999 Uniunea Europeană a introdus o versiune electronică a TarifuluiVamal Comun, numită TARIC. Principalul avantaj al TARICului este faptul că acestaconţine, pe lângă nomenclatura bunurilor şi taxele vamale, şi toate prevederile legaleaplicabile în vămuirea unui anume bun, ceea ce face ca TARIC-ul să fie un instrumentoperaţional extrem de puternic în asigurarea uniformităţii aplicării legislaţiei vamale de cătretoate administraţiile vamale comunitare. Pe lângă aceasta, TARIC-ul are avantajul că esteactualizat zilnic şi poate fi consultat online, pe 

Internet, atât de către autorităţi cât şi de către public (prin sistemul numit DDS- Sistemul de Distribuirea a Datelor privind Tarifele). Prinacelaşi sistem DDS poate fi consultată şi baza de date privind contingentele şi plafoaneletarifare, numită TQS – Contingente Tarifare şi Supraveghere.Un alt instrument al politicii vamale este reprezentat de NCTS– Noul SistemComputerizat de Tranzit. Acesta înlocuieşte vechile modalităţi de urmărire a tranzitelor, bazate pe schimbul de documente tipărite, care s-a dovedit de-a lungul timpului greoi, dificilde gestionat şi expus fraudelor de proporţii. NCTS permite schimbul electronic de date întreadministraţiile vamale în paralel cu circulaţia propriu-zisă a bunurilor aflate în tranzit,existând astfel un control mult mai bun asupra celor aproximativ 20 de milioane de tranziteinterne sau externe efectuate la nivel comunitar într-un an.Declararea bunurilor în vamă se face prin folosirea Documentului Administrativ Unic(SAD – Single Administrative Document); acesta a început să fie folosit în 1988, simplificândmult procedurile vamale prin înlocuirea a aproximativ 150 de documente vamale folositeanterior de administraţiile vamale ale statelor membre.

Eliminarea formalităţilor vamale la frontierele interne în 1993 a condus la introducereasistemului Intrastat(Regulamentul nr. 3330/91) prin care se face colectarea informaţiilor statistice referitoare la comerţul cu bunuri între statele membre direct de la comercianţi.Pentru a asigura o funcţionare cât mai bună a Uniunii vamale la nivelul statelor membre, Comisia Europeană a lansat începând cu 1996 o serie de programe (Customs 2000,Customs 2002, Customs 2007) ce au ca obiectiv asigurarea uniformităţii aplicării legislaţieivamale, prevenirea fraudelor, cooperarea dintre administraţiile vamale şi dezvoltarea utilizăriisistemelor informatice precum TARIC sau NCTS.Codul Vamal Comunitar (Regulamentul nr. 2913/92) a fost înfiinţat pentru a codificaşi simplifica legislaţia vamală, care până la acea dată făcea obiectul a peste 30 de directive şiregulamente, adoptate în perioada 1968 – 1990. Prin cod sunt stabilite procedurile vamaleaplicabile bunurilor intrate în teritoriul Comunităţii precum şi regimurile vamale sub careacestea pot fi declarate (de exemplu import, export, tranzit, etc.). Începând cu 1991, au fost abolite formalităţile vamale pentru bunurile aparţinând saudestinate forţelor NATO (Regulamentul nr. 3648/91), iar din 1989 au fost eliminatecontroalele vamale la graniţele dintre statele membre pentru transporturile rutiere sautransporturile pe căi navigabile interioare. Mărfurile înregistrate sau puse în circulaţie într-oţară ce nu este membră a Uniunii Europene, transportate rutier sau pe căi navigabileinterioare, sunt supuse controlului vamal la frontiera externă a Comunităţii (Regulamentul nr.3912/92).Pentru asigurarea liberei circulaţii a bunurilor pe piaţa internă, au fost eliminatecontroalele şi verificările bagajelor persoanelor ce întreprind zboruri sau deplasări maritimeintra- comunitare (Regulamentul nr. 3925/91).În ceea ce priveşte reţele de comunicare a datelor între administraţiile vamaleConvenţia privind folosirea tehnologiei informaţiilor în scopuri vamale (Sistemul InformaticVamal – CIS) a fost ratificată de statele membre pentru a se preveni, investiga şi urmăriinfracţiunile stipulate de legislaţiile naţionale a statelor membre. Prin folosirea SistemuluiInformatic Vamal se urmăreşte diseminarea rapidă a informaţiilor, cooperarea dintreadministraţiile vamale a statelor membre ca şi folosirea unitară a procedurilor de control.Sistemul Informatic Vamal a fost înfiinţat prin Regulamentul nr. 515/97.   

Abolirea verificărilor veterinare la graniţele dintre statele membre a dus laimplementarea unei reţele computerizate privind procedurile de import în domeniu veterinar (Proiectul SHIFT).De asemenea, au fost facute o serie de aranjamente specifice cu privire la droguri şisubstanţe psihotrope, bunuri culturale.

 

Pentru a preveni comercializarea ilegală a drogurilor, prin Regulamentul nr. 3677/90şi Directiva nr. 92/109 au fost stabilite măsurile ce trebuie luate pentru fabricarea şi plasarea pe piaţă a anumitor substanţe care sunt folosite pentru fabricarea substanţelor psihotropice şi anarcoticelor.

Prin Regulamentul nr. 3911/92 se stabilesc măsurile referitoare la exportul bunurilor de patrimoniu cultural. Bunurile aparţinând tezaurului cultural naţional exportate ilegal de peteritoriul unui stat membru şi confiscate, sunt returnate statului de pe teritoriul căruia provin(Directiva nr. 93/7).Măsuri privind libera circulaţie, exportul, regimul suspensiv de perfecţionare pasivă şiactivă a bunurilor falsificate, piratate sau care aduc atingere drepturilor de proprietateintelectuală sunt stabilite de Regulamentul nr. 3295/94.Armonizarea legislaţiei statelor membre referitoare la plasarea pe piaţă a explozivilor folosiţi în scopuri civile, libera circulaţie a acestora precum şi procedura de inspecţie suntstabilite prin Directiva 93/15.Regulamentul nr. 1334/2000 stabileşte procedura de control a exportului bunurilor şitehnologiilor cu dublă utilizare (atât civilă cât şi militară) iar prin Directiva nr. 91/477 estestabilită procedura de control a achiziţionării armelor de foc.Uniunea Europeană este membru fondator al Convenţiei de la Washington (ConvenţiaCITES), convenţie ce reglementează protejarea şi garantarea conservării speciilor de flora şifauna sălbatică aflate în pericol sau pe cale de dispariţie (Regulamentul nr. 338/97).

Măsurile pe care Guvernul României le va promova în ceea ce priveşte politica vamalăa României pornesc de la funcţiile de bază pe care instituţia vamală le îndeplineşte încontextul procesului de integrare a României în Uniunea Europeană.În timp ce funcţia fiscalăa vămii se redimensionează, funcţiile de facilitare a comerţului precum şi de protejare acetăţenilor din spaţiul comunitar, dată fiind poziţionarea noastră la graniţa exterioară UniuniiEuropene, îşi vor spori în mod semnificativ importanţa.Disfuncţiile existente, care afectează bugetul de stat şi mediul de afaceri, urmează săfie înlăturate prin accelerarea măsurilor de reformă instituţională şi legislativ-procedurală:   

includerea autorităţii vamale în administraţia fiscală centrală, ca organ executiv autonom alMinisterului de Finanţe, atribuirea de noi competenţe autorităţii vamale pe linia administrăriişi a altor categorii de impozite, cu precădere a accizelor, a TVA-ului ş.a., ceea ce va duce lacreşterea gradului de colectare a acestor impozite, prin dispariţia unor verigi administrative şisimplificarea procedurilor de constatare, calculare, încasare şi urmărire a creanţelor bugetare;legiferarea unui nou Cod şi Regulament vamal român complet armonizat cu acquis-ulcomunitar; generalizarea procedurilor simplificate de vămuire, aplicabile agenţilor economicicu volume de activitate, active, investiţii şi personal angajat semnificative, personalul eliberat putând fi focalizat pe activităţile de depistare a evaziunii, a traficului ilicit de frontieră etc.

Deşi în interiorul Uniunii Europene nu mai sunt graniţe, serviciul vamal rămâne încontiunuare foarte important, 20%din comerţul internaţional fiind procesat de vamileeuropene, aceasta însemnand mai mult de 2 miliarde de tone de mărfuri anual şi 100 demilioane de declaraţii vamale. 

Politica vamala

 

Politica vamala constituie unul din elementele de baza ale Uniunii Europene si este esentiala pentru buna functionare a pietei interne, ce nu poate exista fara un set comun de reguli, aplicabil la granitele externe ale Uniunii.

Uniunea vamala pe care au constituit-o statele membre ale UE presupune eliminarea taxelor si barierelor vamale la importul si export intra-comunitar. De asemenea, presupune adoptarea unui Tarif Vamal Comun, un tarif ce se aplica tuturor bunurilor importate din state terte.

Un alt instrument al politicii vamale comune il constituie Tariful Integrat al Comunitatilor Europene (TARIC) infiintat pentru a incorpora toate masurile comerciale si comunitare ce se aplica bunurilor importate si exportate din Uniunea Europeana.

Pe baza nomenclatorului international, Sistemul Armonizat, Uniunea Europeana a adoptat Nomenclatorul Combinat care este un instrument tarifar si statistic. Uniunea Europeana foloseste acest instrument pentru a colecta taxele vamale, pentru a centraliza date statistice privind comertul intra- si extra-comunitar.

In 1994, toata legislatia europeana a fost adunata in Codul Vamal Comunitar care are ca scop sa asigure o interpretare comuna, in toate statele membre ale Uniunii, a prevederilor vamale.

Desi in interiorul Uniunii Europene nu mai sunt granite, serviciul vamal ramane in continuare foarte important, 20% din comertul international fiind procesat de vamile europene, aceasta insemnand mai mult de 2 miliarde de tone de marfuri anual si 100 de milioane de declaratii vamale.

bibliografie

Florica Ştefănescu,

 Politici economice europene

, Editura Universităţii din Oradea, 2005, p. 82.

2

Ileana Pascal, Monica Vlad, Ştefan Deaconu, Codru Vrabie, Elena Simina Tănăsescu, Aurel Ciobanu Dordea,

Uniunea vamală

, Editura Dacris, Bucureşti, 2004, p. 11

Marius Profiroiu, Irina Popescu,

 Politici europene

, Editura Economică, Bucureşti,2003Florica Ştefănescu,

 Politici economice europene

, Editura Universităţii din Oradea,2005