CAPITOLUL IIIPoduri dalate

III. t. GENERALITAII AVANTA JE, DEZAVANTAJE

Podurile dalate au suprastrucfura alc[tuitb din elemente de rezisten]i ale c[ror dimensiuni in plan

orzorftal sunt comparabile, iar inillimea este mult mai mic[.Dintre avantalele podurilor dalate se pot enumera:

oinilltimea de construclie redus[ (lll2 - 1/16 din deschidere la podurile de qosea din beton

armat, ll25 - 1/30 din deschidere la podurile dalate cu deschideri mai mari din beton

precomprimat);

o Nu sunt sensibile la tasiri ale infrastructurilor, deoarece se adoptd in general scheme static

determinate qi se pot executa in zone cu pdmdnturi slabe fiard a se adopta fundatii indirecte;o Suprastructurile dalate se preteazd latipizarc qi prefabricare;

o Execulia lor (armare "

cofrare, betonare) este mai simpl6 decdt la podurile pe gnnzi;rPodurile dalate de cale feratl sunt indicate in zona schimbEtoarelor de cale sau in statii,

deoarece asigur6 continuitatea platformelor qi rezemarea cdii pe piatr6, spart[ pe l[1imea

necesarl in aceste cazr$t

Totugi aceste poduri au qi o serie de dezavattaje:

r Consumul mare de material;

o Solicitdri din greutatea proprie mare in comparatie cu solicitlrile din trafrc;o Deschideri relativ mici pentru soluliile economice: 6 - 18m pentru podurile de qosea, respec{iv

3-l2m pentru cele de cale feratd,.

ttt.z.ALCAruIREA PODURILOR DALATE DE $OSEA

IIL 2. A. Poduri dalate monoliteln general, podurile dalate de qosea au suprastructura simplu rezematd, Aceasti este o dalS cu

grosime variabild (figura 66), mai mare ?n zona centrall unde solicitlrile sunt mai mari si pentru a

realiza pantele necesare asigur[rii scurgerii apelor spre drenurile din spatele culeelor.

Sipca lemn

b) Sectiune longitudinala c) Sectiune transversala

Figura 66. Pod dalat monolit de qosea

Infra$rucrura acestor poduri este alcbtuitd din doul culee masive. in cazul deschiderilor mici,

dala este articulall de cele dou[ culee prin intermediul unor ancore din o!el. Acestea preiau fo4ele

Anmra otel

anzotrtale ce apar in structuri gi asigur[ o solicitare mai favorabili a culeelor. Ancorele trebuie s6 fiecel putin 3 pe metru liniar.

Schema statici a acestor poduri este prezentat[ in figura 67.La dimensionarea dalei se neglijeazd,

efectul fo4elor de leg5tur6, considerindu-se simplu rezematd,

Figura 67 Schema static[ a podurilor dalate articulate in culee

Culeele nu au zid de gard6, hidroizolatia continuindu-se de pe suprastructurb pe culee cel pulin50cm. $ipca de lemn are doui roluri: protejeazd, colpl culeei impotriva ruperii gi asigur[ fretarea(confinarea) betonului pe zona pe care reazemd suprastructura, acesta av0nd rezistente mai mari lacompresiune.

Talpa fundaliei infrastructurii trebuie dus[ sub ad0ncimea afuierilor generale qi locale gi ptnl lap[mtntul bun de fundare. Daci acesta se gSsegte la suprafa![ gi ad0ncimea afuierilor este mare, se

poate funda gi la suprafa{i, respectdndu-se addncimea de inghe{ de 1.20- 1.50m. fn aceast[ situalietrebuie sd se protejeze fundul albiei cu un pereu de fund din piatr[ brut[ pe un strat de beton sau nisipsau cu un radier din beton.

Datorit[ lungimii mici a suprastructurii nu necesiti guri de scurgere, apele scurgtndu-se de pe

pod datorit[ pantelor longitudinale de 1-2Yo, corelate cu cele transversale de2-2,5Yo.

Evacuarea rapidi a apelor din terasamentele din spatele culeei se realizeazl cu un dren de 50 -80cm grosime, agezat pe o rigoli. Apele sunt evacuate din rigold prin barbacane in corpul culeei sau

prin tuburi care ies prin sferturile de con. Panta minim[ pentru scurgerea apelor prin dren trebuie sd fiede3Yo.

Pentru deschideri mai mari greutatea proprie mare este vn dezavantal major, iar reducerea

acesteia se face prin prevederea unor goluri longitudinale de diferite forme (figura 68). La rcalizareaacestor goluri de obicei se executd cofraje pierdute, din lemn, tuburi din material plastic gi mai noupolistiren.

Figura 68. Poduri dalate cu goluri

Urm[toarea solulie pentru suprastructur6 este cea cv ginzi late (figura 69).

Figura 69. Poduri pe grirzilatePodurile de acest tip pot si nu fie previzute cu trotuar, ci numai cu o bordurd pe care se

monteazd un parapet direclional (figura 70 a), pot avea trotuare de siguranl[ de 40 - 50cm 161ime,

scoase parfial in consold (figura 70 b) sau pot avea trotuare normale, de 1.00 - 1.50m, scoase inconsoll (figura 70 c).

b

Figura 70

IIL 2. B. Poduri dalate prefabricatePodurile dalate se preteaz[ foarte bine la tipizare qi prefabricare., micqor0ndu-se in acest fel at6t

manopera pe gantier c0t gi timpul de executie. Deoarece este dificil sd se prefabrice gi mai ales s[ se

transporte o suprastrudurb intreag5, podurile dalate prefabricate se realizeazt din frqii longitudinalejuxtapuse.

Una din primele solutii a constat in ffiqii din beton armat, pline, cu ldlimea de 98cm gi rosturiintre ele de 2cm (figura 71). Fdqiile sunt solidarizate intre ele prin betonarea rosturilor in care sunt

introduse armdturi longitudinale (doud sau patru bare Q 6mm) in interiorul unei frete. De asemenea, pe

toatl ldtimea dalei, la capetele elementelor prefabricate, se toarnb o antretoazd monoliti, in care se

ancoreazd, mustdtile de arm[turi din acestea qi ancorele din culee. Astfel este asigurati conlucrarea

intre fhgii qi comportarea structurii ca o dal[. tn fbqiile marginale trebuie s[ existe must6li de armdturlpentru fixarea grimii de parapet.

Aceast[ solulie implicd totuqi consum mare de beton, in consecint[ se folosesc pentru deschideri

mici (maxim 6.00m).

*mrrrFfrr7T Trrfirl'T'm

Freli lJtm ctpo.ral & 6u

Frefti ll nn cupttd de 6cn

Figura 71. Poduri dalate din elemente prefabricate

I - element prefabricat;2 - antretoaze pentru solidarizarea transversald,;3 - bordur6; 4 - straturile c[ii

Dac[ deschiderile sunt mai mari se folosesc prefabricate cu goluri, in general din beton

precomprim at cu corn aderente (armdturi preintinse). tn anii 1970 la IPTANA a fost intocmit un

proiect tip pentru astfel de suprastructun cufd'gii eu goluri (frguta72).

Proiectul cuprinde detalii de cofrare, armare qi secliuni transversale pentru deschideri de la 5.30

la 17 .30m. indllimea ffigiilor este de 52 crry pentru lungime ale suprastructurii intre 6 qi 12m, de 72 cm,

pentru lungimi ale suprastructurii de 8 - l6m gi de 80 cm, pentru lungimi de 16 - 18m-

\ a), "/

\ Qd"/

f: i:)l) /?

FiguraT2Betonul prevdzut pentru fbqii este de marci 8400 (clasa C25l30l). Armdtura longitudinal[ de

rezistenld este realizatd din toroane TBP9 sau TBP12, realizate din impletituri de sirmS SBPI.Golurile frqiilor sunt realizate printr-un cofraj pierdut, amenajat din armdturi preintinse ?nvelite

in folie de polietilenl. in proiect sunt prevIzute pentru fiecare flgie cffte doul gluri in placa inferioard,pentru aerisirea golurilor.

Solidarizarea frqiilor, pentru ca acestea sd lucreze ca o dald, se realizeazi in lungul lor prin dou[

frete O 6 cu pasul de 5cm, care se intrep[trund gi in interiorul cdrora se gdsesc 6 armdturilongitudinale. Ansamblul de armdtui este amplasat in bulbul care se formeazd, prin golurile de laexteriorul fhqiilor, lapartea superioarl a lor. Aceastl solidarizare creazd, o aqa numitd,articula\ie intreffiqii, s[gelile elastice a douS fhqii aliturate fiind egale. tn plus, pe reazeme se toarnd antretoazemonolite in care se ancoreazd armdtunle ce ies din fhqii.

Aceastd solulie pentru podurile dalate, in afara avantajelor certe, are si unele dezavantaje. Celmai sup[r[tor este faptul cb acele gduri pentru aerisirea golurilor fie nu s-au executat, fre au fostobturate in timp. Faptul acesta a fbcut ca apa care a pdtruns ?n urma unei exploat[ri defectuase a

podurilor (degradarea hidroizola{iei qi nerepararea ei) sd stagneze ?n golurile frqiilor gi s[ corodeze

betonul qi armltura de rezistent[ preintinsd. Fenomenul a fost agravat de grosimea foarte mic[ (1,5cm)

a stratului de acoperire cu beton.

Figura 73. Secfiune transversald printr-un pod dalat cv elemente prefabricate T intors

Ca urmare, solulia a fost inlocuitd ulterior cu dale realizate din elemente prefabricate tip T ?ntors,

aqezatejuxtapus, ?ntre care se toarnl beton monolit (figura 73,74).

t.02 n .a2 , t.a2 ', LA2 a La2 u 1.02 r l.A2 'u 1.02 |{*r7i'7'}'Y-T>'

f ,r.'At,r';'4&1 r!;

Figura 74. Ctrinzi prefabricate din beton precomprimat,tip T ?ntors

Pentru deschideri mai mari se folosesc grinzi I, juxtapuse, peste care se toarnd beton demonolitizare (figura 7 5, 7 6).

i--- ---1.50

Ft'illrxil

i..1.: t.:..i 'l:.::t., ;:r, i::':.',,,),. -i:t):.1:::.:::.:.:,41:trt:;,:':l:;, /:-ti."'):,':.:,.: ta.:.:,,'..'..:,.. -,a.::,.:a

Figura 75. Sec{iune trailsversall printr-un pod dalat cu elemente prefabricate I

Figura 76. Ginzi prefabricate din beton precomprimat, tip I, pentru poduri dalate

Pentru a putea folosi tiparele existente pentru fbqiile cu goluri, grinzile T intors qi cele

aceleaqi in[ltimi cu fbqiile cu goluri (52,72,80cm).

2o/o 2o/o

Iau

Prefabricatele preiau singure atdt grevtatea lor cdt gi greutatea betonului monolit, iar apoiansamblul prefabricat - beton monolit lucreaz[ ca o dal[, pentru preluarea solicitdrilor prevenite dincale qi trafrc.

Aceste sol4ii sunt mai performante gi tind s[ ?nlocuiascb suprastructurile cu fhqii cu goluri, carereprezintl, cel mai mare procent din podurile de beton din Rom0nia.

III.3. ATCATUIREA PODURILOR DALATE DE CALE FERATA

m. 3. A. Poduri dalate monolitePentru podurile dalate de cale feratd, dala formeazd,impreunl cu timpanele o cuv6 care susline

calea ferat6, de obicei amplasat[ pe prism de piatrd spart[. Ld\imea dalei este de minim 4.00m gi poate

atinge maxim 5.00m. Circulalia pietonilor se face pe trotuare de serviciu, executate ?n consolX, de 75 -80cm.

Alcltuirea suprastructurii podurilor dalate de cale ferati ca in figura77, prezint[ avantajul c[dimensiunile prismei de piatr6, spartd sunt cele din linie curent[ (l[1ime de 4.40m qi grosime minim[ de30cm sub talpa traversei) ceea ce permite ca intrelinerea linie sf, se facl cu utilajele obignuite. Faptulcd trotuarul se gbsegte sub nivelul inferior al traversei permite inlocuirea unor traversenecorespunzdtoare. Dezavantalul este c[ ldlimea dalei este mai mare, de 5.00m.

-0.25

) 601')

l/' /' " < I

,"'1."1/

-

Figura 77 . Sectiue transversal[ printr-un pod dalat de cale feratd pe prism de piatrl spart5, executat

monolitGrosimea dalei se recomand[ si fie 118 - Il10 din deschiderea de ca1cul a dalei, astfel incdt

procentele de armare rena.ltate s[ fie economice.Pantele longitudinale qi transversale se realizeaztr prinbetonul de pantd, peste care se amenajeazd stratvile hidroizolante.

m.3. B. Poduri dalateprefabricatePentru reteaua de c[i ferate din Rominia au fost tipizate suprastructurile podurilor de cale feratl

simple, duble gi multiple, situate in aliniament sau curbe sr raza mai mare de 300rn, rcalizate din frqiide dale prefabricate, cu goluri, din beton precomprimat C25130.

Proiectul a fost realizrt de Institutul de Construclii Bucureqti, in colaborare cu I. S. P.C.F.

Armarea acestora a fost flcut[ cu toroane TBPI2 (7 $4mm SBP I). Deschiderile pentru care a

fost realizat proiectul tip sunt 6, 8, 10, 12m. Aceste deschideri sunt foarte frecvente pe releaua de cdiferate din Romdnia. Suprastructura unui pod de cale ferat[ simpll este alcltuit5 din doul fhgii

prefabricate din beton precomprimat, solidarizrtepnn3 antretaaze prefabricate (doud pe reazeme qi

una central[), precomprimate transversal cu c6te trei fascicule de armdturd (figura 78).

t-A 8-8

Figura 78 . Suprastructura unui pod de cale feratd simpld din fbgii cu goluri, cu deschiderea 10.00m1- fdqie cu goluri prefabricalL;2 - antretoazdprefabricatS;3 - trotuar .rr.efatrilcat-4 - dalhprefafficatd intre f6gii; 5 - dale prefabricate

pentru acoperirea golurilor din totuar; 6 - fascicule pentru precomprimarea transversaltr a podului; 7 - apau:ate de reazem din neopreq 8 -betondepant{9-hidroizolatie;10-qap6deprotectieahidroizola}iei; l1 -prismidepiatrdspart6; 12-traverle; 13-guridescurgere;

1 4 - parapetp; 1 5 - bancheta cuzinelilor; I 6 - mascd din beton pentru acoperirea ancoraj elor fasciculelor transversale.

Liltimea frqiilor este de l.60rn, iniltimea lor fiind de 1/10 din deschidere. Astfel, pentru

deschiderea de 6.00m (lungimea fbqiei de 6.80m) iniltimea fhqiilor este de 60cnr, iar pentru

deschiderea de 12.00m (lungimea fhqiei de 12.80m) in[llimea figiilor este de L2Am.Calea pe pod este a$ezat[ pe prisma de piatr[ spartd, alcltuit[ cu acelea$i dimensiuni ca qi in

linie curent[. Trotuarele prefabricate sunt rcalizate din beton armat qi sunt asamblate cu pl[cu]emetalice sudate.

III. 4. COMPORTAREA $I CALCULUL PODURILOR DALATE

m.4. A. Comportarea sub acfiuni din traficSub actiuni din trafic, dalele au o comportare diferit[ in func1ie de raportul intre deschidere (L) qi

lfiime (B).

Pentru structurile cu deschideri mari gi l[1imi mici (rapofiLlB mare) ( figura79) comportweadalei se apropie de cea a unei grinzi. tn sens transversal podului nu apar ?ncovoieri importante,indiferent de pozilia pe cale a vehiculelor. Practic, la acest tip de dale se dezvoltd momenteincovoietoare numai pe direclie longitudinal5.

gt o*t

12 MZ

f;-

Figura79.

Comportarea dalelor cu raportul L/B mare

Sageti in stadiul elastic

Sageti in stadiul Plastic

Dimpotrivi, la dalele cu raport L/B mic (poduri mai mult late dacdt lungi) se observe incovoierea

dalei gi in sens longitudinal qi in sens transversal (figura 80). Curburile pe cele dou[ direclii sunt p" (in

sens longitudinal) gi pyr qi pye (in sens transversal). Relatiile intre curburi qi momente incovoietoare,

conform rezisten{ei materialelor, sunt.

. longitudinal dalei: I I p": -M" / EI"

. longitudinal dalei: I I p .a: -Mvr / EIyr i | / pvz: -Myz lEIy2

Figura 80.

Comportarea dalelor cu raportul L/B mic

in func1ie de varialia rigidithlilor datontl fisurdrii betonului in zonaintinsd se modific[ valoarea

momentelor incovoietoare.

'*ff'-

Sageti in stadiul elastic

m. 4. B. Calculul podurilor dalate de gosea prin metoda ff,giilorCalculul exact al podurilor dalate este laborios qi destul de dificil, datoritl variabilitfiii

convoaielor de calcul gi a varialiei rigidit[tilor. Av0nd in vedere acest lucru, pentru situatii curente, se

admite efectuarea unor calcule aproximative dar acoperitoare, justificate pe baze experimentale.

Acliunile traficului sunt reprezentate fie de acliuni distribuite pe o anumit6 suprafa{b,

cvasiconcentrate, provenind din sistemul TS (figura 81) sau modelul de calcul LM2 (figura82), fie din

acliuni uniform distribuite, provenind din sistemul UDL sau convoiul de calculLM4 (aglomeratii cu

oameni)' -r i r

qN

+ A{ni- - rtr->50-+--]_f,,- - !fl

i:-liertd

,A AI!F_'l - r_ir-

.'-1- i

. ir.2oi+X

44

l= l-TI toI I *+

Figura 81. Sistemul TS, ao :40cm; bo:40cm.

Legendax Axa longitudinala podului1 Bordura

Figura 82. ConvoiulLlvIz, aa:35cm; bo : 60cm

incircirile concentrate diferite, asociate convoaielor de calcul LMI qi LM2 care se utilizeazd

pentru verificlri locale, se considerd uniform distribuite pe suprafala de contact. Distribuliaincirc[rilor prin straturile rutiere si prin dala de beton se considerd cu panta de 1:1, pdnd la centrul de

greutate al dalei (figura 83).

in axa dalei in[rcdrile aclioneazdpe o suprafa]i dreptunghiulard av0nd dimensiunile urmltoare:

. in sens longitudinal podului: dt: d0 + 2(s+ha6/2);

. in sens transversal podului: br : bo + 2(s+ha^1 12);

unde ao qi bs sunt dimensiunile suprafelei de contact dintre roat[ gi cale, s : grosimea straturilor

c[ii; haaa: grosimea dalei.

lr --I irLi L-rliril

Ii '.r-. *xir!rir__I l'1 Ii Li L8l

illc;l+l t

b.:d- -+--l--

Ibo 1)l-- *l ..t -'

-t' -(g

Legenda1 Presiunea de contact a rotii2 Sistem rutier3 Dala din beton4 Suprafata mediana a daleide beton

Figura 83. Distribulia ?nc[rc6rilor prin straturile rutiere si prin dala de beton

Cercetdrile teoretice gi experimentale au arltat cA pentru preluarea eforturilor seclionale produse

de inc[rc[ri concentrate, nu participl numai zona inclrcat[ a dalei b1, ci qi zonele invecinate. Ldlimeade dalb care particip[ la preluarea soliciterilor din incdrcdri concentrate este:

r b: bl +Ll3> 2L13, pentru acAiuni situate inzona de mijloc a deschiderii dalei (care produc

moment incovoieto r mar e) ;

o b: bl>L13, pentru acliuni situate inzona reazemelor dalei (care produc fo46tiietoare mare).

L[timile astfel determinate nu pot dep[gi ldtrimea ce reanltd, din condilia de nesuprapunere a

efectelor a dou[ ro{i aldturate.

tn figura 84 sunt prezentate l61imile maxime de calcul pentru sistemul TS pentru ipotezainclrcdrii zonei centrale a dalei b, $i a zonei marginale bn'.

bg = ^,25

(?*y)a)

Figura 84.

Liltimi de da16 maxime care

participS la preluarea eforturilorseclionale pentru sistemul TS

a)-b"b)_b_

tn figura 85 sunt prezentatel[{imile de da16 care preiau acliunile pentru convoiul de calcul LM2.

t. = A,oa -y 06o2_ a)

ry-"2* 2. 50

Figura 85.

L timi de dald maxime care

particip[ la preluarea eforturilorsec{ionale pentru convoiul LM2

a)-b"b)_b_

Pentru calculul dalelor, ca gi pentru pllci, este util ca si se efectueze calculul pe fhqii de 1.00ml[1ime de dal6. Calculul pentru determinarea momentelor incovoietoare M" se strucicureaz[ astfel:

o Se calculeazd eforturile sectionale din acliuni permanente pentru o fhgie de dal6 egal6 cu

1.00m, avind in vedere grosimea dalei qi a straturilor ediio Se calculeazd, eforturile sectionale din acliuni ale traficului. Pentru sistemul IIDL (inclrc[ri

uniform distribuite) se determini eforturile sectionale direct pentru o lilime de dal6 egal[ cu

1.00m. Pentru sistemul TS, respectiv LM| eforturile sectionale calculate din intreg sistemul se

impart la ldlimea de dall care preia aceste eforturi seclionale (bc sau bm), oblindndu-sevalorile pentru o faqie de dal6 egal6 cu 1.00m.

o Se adund eforturile seclionale din ac{iuni permanente cu cele din a4iuni ale traficului qi apoi se

dimensioneazd eantitatea de arm5turd, pentru fiecare metru de dall.Avind ?n vedere c6 solicitirile dalei nu sunt aceleaqi in zona centrald qiin zona marginall" a ei, se

?mparte dala in trei zone (figura 86):

o o zonb cerrtrald, egal[ cu jumdtate din l[1imea dalei;o doui zone marginale, egale cu c0te un sfert din l{imea dalei.

Yariatia momentelor M" qi M, este prezentad" de asemenea in figura 86. De obicei pentrupreluarea momentelor M, se prevede armdturd constructivd,Isyo din arm[tura de rezisten{d pentru I!I,..

b)

I -tbo-toc c/-\

lo 6r=[o Ca.^ . !o= 6o t*tl-'"1

tFigura 86.

Y ariatia momentelor incovoietoare pe

l[1imea dalei in sectiunea de la

mijlocul deschiderii

a) imp64ireape zone

b) Varialia M"c) Varialia M,

1- curba real6;2 - curba

convenlion alL; 3 - moment incovoietor

din consola trotuarului

m. 4. C. Calculul podurilor dalate de cale feratiDimensionarea gi calculul podurilor dalate de cale feratd, se efectueazd, pe baza unor dimensiuni

de anteproiect adoptate pentru structura de rezistentb.

incdrcdrtIe petvnanenle se evalueazdin func{ie de alcdtuirea cdii, in conformitate cu standardele

?n vigoare. Pentru piatri spartE?n stare indesat[ se considerd,y:20kN/#.Acliunile din traftc se considerb in fun4ie de stratul de piatrd spart[ pe care este agezatd calea.

Pentru poduri gi podele la care grosimea stratului depiatrd, spart[ este mai micd de 1.00m se iau inconsiderare toate fortele care provin din trafic (forfele verticale, fo4a de qerpuire, forfa centrifugI,fo4ele de fr0nare sau de tracliune etc. in cazul podelelor inecate la care grosimea stratului de piatrdspartd este mai mare de 1.00m, se poate neglija influenta gerpuirii, a fo4ei centrifuge gi a fo4ei de

frAnare ltraqiune asupra dalei podefului.

Q,l2

Q.J4 ) Q,J4

,r!,riiti_

*alalF-*1.--..i

Legenda

Q", Forta concentrata pe fiecare sina a convoiului de calcul LM71,a trenurilor reale, a trenurilor pentru verificarea la obosealasau trenurilor HSLM (cu exceprie HSLM-B)

a Distanta dintre traveGe

Figura 87 - Distrib4ia longitudinald a unei forte concentrate prin qin[

lQuil

I

Calculul eforturilor sectionale produse in dal6 de actiunile din trafic trebuie s[ lini seama demodul real in care acestea se repartizeazdpdnd la planul median al dalei (figurile 87, 88, 89).

in general, fortele concentrate ale convoiului de calcul LMrTI sau o osie unica pot fi distribuiteuniform in sens longitudinal caii.

Pentru considerarea efectului local al incarcarilor la proiectarea elementelor incarcate direct,distributia longitudinala prin traverse a incarcarilor este prezentata in figura de mai jos unde planul de

referirfia este definit ca nivelul superior al platelajului care sustine calea.

--r_ 'l (z)

biFigura 88 - Distributia longitudinala aincarcarli prin traversa si balast

La podurile cu cale ferata pe balast fara suprainaltare, incarcarile se distribuie transversal astfel:

Legenda(1) Plan de referinta

Figura 89 - Distributia transversala a incarcarii prin traverse si balast la calea fara suprainaltare

(efectul excentricitatii incarcarilor verticale nu este prezent)

Calculul podurilor dalate de cale feratb este simplifrcat, prin prisma faptului c[ se poate admite

cd,intreagd,lftime de dal6 participb la preluarea solicitilor din acliuni ale traficului. Dala se calculeazd

qi se armeaz[ pentru a prelua eforturile sectionale din acliuni permanente gi din trafrc.

$/