planurile de acţiune pentru aglomerarea ploiești ... final.pdf · În preajma şi în timpul...

E

N I

SO

90

01

/20

08

E

N I

SO

14

00

1/2

00

5

Planurile de Acţiune pentru aglomerarea Ploiești

Beneficiar Primăria Municipiului Ploiești ; 100066 Bulevardul Republicii, nr. 2, Ploiești, jud. Prahova

Primăria Comunei Bărcănești; 107055 Comuna Bărcănești, Sat Bărcănești, nr. 63, jud. Prahova

Primăria Comunei Blejoi; 107070 Comuna Blejoi, Șoseaua Ploiești – Văleni, nr. 1003, jud. Prahova

Primăria Comunei Brazi; 107083 Comuna Brazi, Sat Brazii de Jos, Strada Teilor, nr. 45, jud. Prahova

Denumire contract:

Nr/Data contract:

Dr. Ing. Cristian Alionte

Ing. Cornel Rădulescu

ACCON Environmental Consultants S.R.L

10.2013

Municipiul Ploiești Comuna Bărcănești Comuna Blejoi Comuna Brazi

Pag· 2

CONTACT: Cornel Radulescu/Cristian Alionte • Tel.: 0724026070/0727855309 • [email protected]/[email protected]

ACCON Environmental Consultants • Str. Covasna •nr 9/Ap.13 • Bucuresti • Tel./Fax: 031/417.65.79 • www.accon.ro • J40/2094/11•

RO37 BTRL 0650 1202 S810 76XX•Banca Transilvania - Bagdasar

E

N I

SO

90

01

/20

08

E

N I

SO

14

00

1/2

00

5

Rezumat:

Acest Plan de Acțiune este realizat pentru a fi supus avizării din partea autorității de mediu competente, potrivit prevederilor legale.

În cadrul acestui plan de acţiune s-a încercat să se identifice toate problemele acustice ale Aglomerării Ploiești. Planul de acțiune se bazează pe informaţii oferite de Primăriile: Municipiului Ploiești, Comunei Bărcănești, Comunei Blejoi, Comunei Brazi şi din terţe părţi, primite în mod oficial de la autorităţile responsabile.

Pag· 3




E

N I

SO

90

01

/20

08

E

N I

SO

14

00

1/2

00

5

Cuprins

Motivaţia executării contractului problematica propusă spre rezolvare ............ pag. 4

1 Descrierea aglomerării urbane PLOIEȘTI .................................................. pag. 5

2 Autoritatea responsabilă ........................................................................ pag. 10

3 Contextul juridic .................................................................................... pag. 11

4 Valorile limită stabilite ............................................................................ pag. 11

5 Rezumatul rezultatelor muncii de cartografiere a zgomotului …….................. pag. 13

6 Determinarea problemelor şi situaţiilor care trebuie îmbunătăţite ................. pag. 13

7 Date despre consultaţii publice organizate................................................. pag. 23

8 Măsuri ce sunt deja aplicate pentru reducerea zgomotului şi proiecte în pregătire ............................................................................................................. pag. 23

9 Identificarea zonelor liniştite din aglomerarea urbană Ploiești....................... pag. 27

10 Acţiuni prevăzute de către autorităţile competente pentru următorii cinci ani, inclu-siv măsuri pentru protejarea zonelor liniştite................................................ pag. 29

11 Strategie pe termen lung ………………………..………………………........................... pag. 35

12 Surse de Consultaţie ........................................................................... pag. 37

Pag· 4




E

N I

SO

90

01

/20

08

E

N I

SO

14

00

1/2

00

5

Motivaţia executării contractului problematica propusă spre rezolvare

Un plan de acţiune acustică reprezintă un set de acţiuni pe termen lung care au ca scop reducerea nivelului de zgomot care reprezintă un factor dăunător din punctul de vedere al sănătăţii umane. Astfel, scopul acestor planuri este de a contribui la crearea unui mediu înconjurător sănătos, iar acţiunile cuprinse în el să influenţeze dezvoltarea socio-economică a zonei şi strategia teritorială globală, implicând participarea diferitor departamente ale administraţiei şi a cetăţenilor în general.

Urmând specificările din HG nr. 321/2005 republicată, inclusiv HG nr. 1260/2012, pre-zentul Plan de Acţiune se structurează în baza următoarelor paragrafe:

1. Descrierea aglomerării urbane Ploiești.

2. Autoritatea responsabilă.

3. Contextul juridic.

4. Valorile limită stabilite.

5. Rezumatul rezultatelor muncii de cartografiere a zgomotului.

6. Determinarea problemelor şi situaţiilor care trebuie îmbunătăţite.

7. Date despre consultaţii publice organizate.

8. Măsuri ce sunt deja aplicate pentru reducerea zgomotului şi proiecte în pregătire.

9. Identificarea zonelor liniştite din aglomerarea urbană Ploiești.

10. Acţiuni prevăzute de către autorităţile competente pentru următorii cinci ani, inclu-siv măsuri pentru protejarea zonelor liniştite.

11. Strategie pe termen lung.

12. Surse de Consultaţie.

În procesul de elaborare și/sau revizuire a planurilor de acțiune, autoritățile administra-ției publice locale au obligația să îndeplinească procedura de participare şi consultare a publicului potrivit art. 11, alin. (8).

Pag· 5




E

N I

SO

90

01

/20

08

E

N I

SO

14

00

1/2

00

5

1 Descrierea aglomerării urbane PLOIEȘTI

Municipiul Ploiești este așezat în centrul Munteniei, în partea central-nordică a Câmpiei Române. Este unul din orașele mari ale României, reședință a județului Prahova, fiind situat la 60 km nord de București, pe coordonatele de 25°2'48" longitudine estică şi 44°56'24" latitudine nordică. Orașul este așadar așezat la jumătatea distantei dintre Polul Nord şi Ecuator şi aproximativ la jumătatea celei dintre extremele estica şi vestica ale continentului nostru. Deși se află la cea mai mică distanță de capitală, și cu toate că pe parcursul a patru secole a avut strânse legături cu aceasta, el şi-a păstrat perso-nalitatea. Suprafața actuală a Municipiului Ploiești este de aproape 60 km², din care 35 km2 reprezintă comunele suburbane. Se învecinează la nord cu comuna Blejoi, la sud cu comunele Bărcănești și Brazi, la vest cu comuna Târgșoru Vechi, la est cu comuna Bucov. Este străbătut de importante cai de acces către restul tarii şi în același timp către ves-tul Europei, atât rutiere cat şi feroviare: coridoarele TEN-IV și TEN-IX, Drumul National 1, Autostrada A3. Totodată se afla în apropierea Aeroportului International Henri Coan-dă.

Istoric

Tradiția acreditata de Nicolae Iorga, leagă numele orașului de întemeietorul sau legen-dar, un anume “Moș Ploaie”, care a venit sa se așeze pe aceste meleaguri împreuna cu alte câteva familii de moșneni, atrase de bogăţia locului. Desigur, urmele civilizației materiale în perimetrul actual al orașului datează din Neolitic, dar primele atestări ale acestuia sunt legate de cărăuşii ploieșteni, în documentele comerciale brașovene din anii 1503,1543 şi 1545. Abia la sfârșitul secolului XVI Mihai Viteazul va ridica așezarea moșnenilor liberi la rangul de târg, încartiruindu-și trupele aici şi oferind unele privilegii comerciale. Primul document care amintește numele orașului este o lista de cărăuşie, în care figurează numele lui “Radu de la Plorescht”, cunoscut în istorie ca “Radu de la Ploiești”. Epoca de după 1878 va aduce transformări profunde în evoluția economica şi social-politica a orașului. Încă din 1871 a funcționat în Ploiești un socialism, ale cărui tradiții vor fi continuate de C. Dobrogeanu Gherea, stabilit aici în 1876, şi de doctorul Nicolae Russel. În preajma şi în timpul celui de-al doilea război mondial, orașul Ploiești devine, datorita resurselor sale industriale, unul din principalele centre de aprovizionare a armatelor germane de ocupație. Spre sfârșitul războiului, orașul este supus mai multor bombar-damente, care provoacă mari pagube materiale şi umane. Declanșarea Revoluției de Eliberare Naționala şi Sociala, antifascista şi antiimperialista de la 23 august 1944 gă-sește formațiune patriotica de lupta şi Corpul 5 teritorial de armata pregătite se întâm-pine şi sa neutralizeze rezistenta trupelor naziste de pe valea Prahovei. Industrie

Municipiul Ploiești, oraș de reședința al județului Prahova, oraș al petrolului şi al chimi-ei, al construcțiilor, centru universitar, se prezintă cu noi şi noi valori care intra cu

Pag· 6




E

N I

SO

90

01

/20

08

E

N I

SO

14

00

1/2

00

5

prestigiu în circuitul avuției naționale. Așezarea geografica a permis, industrializarea complexa a zonei înconjurătoare şi dezvoltarea orașului ca exponent principal şi coor-donator al celor mai importante ramuri industriale din zona şi din județul Prahova. Da-torită exploatării de petrol din zona orașului, încă de timpuriu acesta a devenit un oraș industrial, aici construindu-se prima rafinărie din lume. Deoarece Ploieștiul era cel mai mare producător de petrol din Europa, acesta a fost denumit „Capitala aurului negru”. În 1856, când s-a ridicat prima rafinărie lângă Ploiești, orașul avea doar 26000 de locu-itori. Acest leagăn al petrolului românesc, astăzi o regiune cu un bine meritat prestigiu în tara, şi-a trimis produsule şi experții nu numai de-a lungul întregii curburi a Subcar-paților noștri – în Oltenia, Argeș şi Moldova – ci şi în Cuba, Indonezia, Grecia, India şi China. Obiective

Palatul prefecturii este una dintre cele mai frumoase construcții din Ploiești, un mic pa-lat. Clădirea, aflata chiar în capătul bulevardului, a fost proiectata de arhitectul I. Ne-grescu din București, pentru Ghiţă Ionescu, fost negustor toptangiu, devenit petrolist, bancher, chir primar al orașului. După moartea proprietarului, urmașii săi, solicitați de prefectul C. D. Anghel, au vândut aceasta moștenire. Timp de șase decenii, până în 1968, Prefectura Județului Prahova, apoi Sfatul Popular Regional au avut unul dintre cele mai frumoase sedii din tara. Din anul 1968, localul a fost atribuit Muzeului de Arta. Casa Casatorilor a fost construita cu un secol în urma, pentru Radu Stanian, om politic cunoscut. După 1910, urmașii acestuia au vândut-o avocatului şi petrolistului N. Con-stantinescu-Bordeni, politician liberal, ajuns şi el deputat şi senator. Acesta a renovat-o radical în perioada interbelica, cu concursul arhitectului N.Z.Smina. După renovare, clădirea adăpostește Oficiul Stării Civile al municipiului Ploiești.

Palatul Culturii a fost construit pentru Tribunalul județului. Clădirea, una dintre cele mai impunătoare dintre construcțiile cele mai vechi ale municipiului a fost realizata pe baza planurilor arhitectului francez E. Doneaud, care a colaborat în definitivarea lor cu arhi-

Pag· 7




E

N I

SO

90

01

/20

08

E

N I

SO

14

00

1/2

00

5

tectul ploieștean Toma T. Socolescu. Lucrările au fost terminate la sfârşitul anului 1930. În anii 1951-1953, clădirea a fost destinata Palatului Culturii. Halele centrale au fost construite din necesitatea vânzării centralizate ale alimentelor. Inițiativa a avut-o primăria, în 1925, incredinţând lucrarea arhitectului Toma T. Socolecu. Funcționarea lor a început în 1934-1935, chiar daca lucrările au continuat şi în anul următor. Au fost reparate radical în 1982-1983. Palatul Justiției a fost construit de Ministerul de Finanțe pentru Administrația Financiara prin anii 1934-1936, autorul fiind S. Cioran. Localul a fost atribuit în 1951 Tribunalului, care a început sa se mute în anul următor, transformându-l în Palatul Justiției. Palatul Postei-prin anii 1952-1953 s-au făcut planurile, realizate de arhitectul Enrico Fanciotti, iar în a doua jumătate a deceniului al șaselea s-a realizat lucrarea, sub con-ducerea inginerului Elizeu Oanta. Teatrul Municipal - Scena Teatrului Municipal Ploiești a fost slujita de Toma Caragiu(şi director intre anii 1953-1965). El a îndrumat activitatea artiștilor amatori din Ploiești sau din alte localitatea. Din 1957 a luat ființa şi o secție de estrada, cu un colectiv pro-priu. Spectacolele sale la sediu şi în nenumărate turnee au obținut succese remarcabi-le. Muzeul “Ceasul de-a lungul vremii” - lucrările s-au terminat în 1971 şi s-a deschis în 1972. În prezent muzeul are aproximativ 1000 de piese care datează din 1634, 1654, 1693 etc. Muzeul de Arta a fost făurit la propunerea lui Toma T. Socolescu în 1928. Este alcătuit în mare parte din donații făcute de străini. Colecțiile muzeului, îmbogăţite continuu prin achiziții, donații şi transfer, sunt educative şi finalizate în condiții optime. Statuia Libertăţii a fost cumpărata în 1876 şi dăruita, în numele tuturor cetăţenilor Ro-mâniei. Lucrările au început abia la 1 septembrie 1879, când s-a pus piatra fundamen-tala în Piața Unirii şi au avut loc sub conducerea arhitectului Toma T. Socolescu. În pre-zent este reinstalata în rondul de la Catedrala Sf. Ioan Muzeul de Istorie şi Arheologie a fost executat din iniţiativa lui Toma T. Socolescu şi datorita strădaniei lui Nicolae Simache. Aici s-a deschis la 10 ianuarie 1955, Muzeul Regional de Istorie Ploiești. Muzeul oferă 10000 de exponate de mare valoare istorica, documentara şi artistica, constituind un mijloc de instruire şi educare.

Gările CFR din Ploiești

Orașul este legat prin linii de cale ferată de București, Buzău (prin calea ferată Bucu-rești - Galați - Roman), Brașov (prin calea ferată Ploiești-Brașov, ambele căi ferate du-blu electrificate), Urziceni, Măneciu, Slănic și Târgoviște. Nodul feroviar are două gări de călători importante (Ploiești Sud şi Ploiești Vest), precum şi gările secundare Ploiești

Est (spre Buzău), Ploiești Nord (spre Măneciu), plus Ploiești Triaj (stație de triaj) aflată la sud de oraș.

Pag· 8




E

N I

SO

90

01

/20

08

E

N I

SO

14

00

1/2

00

5

Bărcănești

Comuna Bărcănești este situată la sud de orașul Ploiești, pe coordonatele 44°52′47″N 26°3′4″E și este traversată de șoseaua națională DN1 care vine de la București și duce către Brașov, precum și de autostrada București–Ploiești, care are aici nodul de legătură cu DN1. Aceasta cuprinde localitățile: Bărcănești, Ghighiu, Puș-cași, Românești, Tătărani. Comuna Bărcăneşti este așezata în partea sudica a județului Prahova fiind formata din satele Bărcăneşti, Ghighiu, Pusc şi Valea şi Tătărani. Terito-riul administrativ al comunei Bărcăneşti se învecinează astfel:

• La est cu comuna Rafov;

• La nord cu municipiul Ploiești;

• La sud cu comuna Puchenii Mari;

• La vest cu comuna Brazi;

• La nord-est cu comuna Berceni.

Din punct de vedere hidrologic pe teritoriul comunei nu este traversat de nici un râu sau parau important.

În 1898, comuna era în plasa Crivina, județul Prahova și era formată doar din satul de reședință, cu 502 locuitori, o biserică fondată în 1838 de Scarlat Bărcănescu, și o școa-lă înființată în 1890, funcționând într-o clădire deținută de același Scarlat Bărcănescu, cu 45 de elevi. Comuna Românești era formată din satele Românești și Pușcași, avea 794 de locuitori, o școală şi o biserică datând din 1792. Comuna Tătărani era formată dintr-un singur sat, având 683 de locuitori, o școală şi o biserică zidită la 1744 de ju-pân Gherghiceanu și jupâneasa Joița şi renovată în 1830. Pe teritoriul acestei comune se afla şi un eleșteu pe pârâurile Recelea şi Calda, eleșteu amenajat de Cotman Vel Mi-

Pag· 9




E

N I

SO

90

01

/20

08

E

N I

SO

14

00

1/2

00

5

halache Cornescu, care se ocupase și de renovarea bisericii în 1830. Satul Ghighiu făcea parte din comuna Corlătești.

Blejoi

Comuna se află la nord şi nord-est de Ploiești, pe malul drept al Teleajenului, şi este străbătută de șoseaua națională DN1B, care leagă Ploieștiul de Buzău, precum și de șo-seaua națională DN1A, care leagă Bucureștiul de Ploiești şi mai departe de Brașov pe o variantă diferită de cea principală. Cele două drumuri, DN1A şi DN1B se intersectează în sudul comunei, lângă Țânțăreni, și au parcurs comun de-a lungul satului Ploieștiori şi până la Blejoi, unde se despart. Comuna este deservită şi de stația feroviară Blejoi de pe calea ferată Ploiești Sud-Măneciu. Aceasta cuprinde localitățile: Blejoi, Ploieștiori, Țânțăreni. Beneficiază de o amplasare strategica, aflându-se la doar 70km de Bucu-rești, capitala tarii şi 55km de cel mai mare aeroport al României şi la 113km de muni-cipiul Brașov.

În 1902, comuna era formată din satele Strâmbeni, Blejoi şi Cocoșești și făcea parte din plasa Târgșor. Avea 998 de locuitori, o școală înființată în 1889 și o biserică foarte veche, reparată în 1764. Celelalte două sate ale comunei făceau parte din comuna Ploieștiori, care avea în satele Târgșoreanca, Moara Nouă, Ploieștiori şi Țânțăreni, 893 de locuitori; aici funcționau 2 mori pe un iaz din Teleajen, o biserică construită în 1885 de Cantitili, proprietarul moșiei, și o școală din 1866, cu 52 de elevi. În comună se aflau și o biserică mai veche, părăsită deja la 1901, şi ruinele unei alte biserici despre care se zicea că ar fi fost centrul unui oraș numit Bereasca şi fondat de coloniști bulgari veniți din Rusia, unde se refugiaseră în timpul Războiului Ruso-Turc din 1711.

Brazi

Comuna Brazi se află situată în zona de câmpie din sud-vestul județului Prahova, pe malul stâng al râului Prahova. Cuprinde satele: Brazii de Sus, Brazii de Jos, Popești, Bătești, Negoiești și Stejaru.

Pag· 10




E

N I

SO

90

01

/20

08

E

N I

SO

14

00

1/2

00

5

Din harta patrimoniului cultural al județului Prahova, elaborat de Muzeul de Istorie și Arheologie al județului Prahova în 1974 rezulta faptul că pe teritoriul comunei Brazi s-au descoperit vestigii din neolitic (în satul Negoiești), din prima treaptă a fierului (în sa-tul Popești) și din perioada geto-dacilor și din cea a formării poporului român (în satul

Bătești).Atestarea documentară datează și ea de pe la începutul secolului al XV-lea, când Mircea cel Bătrân întărește, prin 1400-1403, locurile numite "la Mociurite" (care

prin influența antroponimica vor deveni cu timpul Batești), scutind locuitorii acestor zo-ne de dări şi slujbe. Satul Negoiești apare şi el atestat la mijlocul aceluiași veac, la 30 septembrie 1454, când Vladislav al II-lea ratifică unui anume Dragomir Coman o "oci-na" la Negoiești. Satul Popești apare atestat documentar pentru prima oară la 28 mai 1691 , când printre martorii unui proces figurează și un anume Stan, logofăt din Po-pești. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, în 1776, se dă autorizația pentru înfi-ințarea unei manufacturii de hârtie pe moșia Batești, iar în veacul următor, în 1841, la Popești ia ființă o fabrică de tutun. La numai câțiva ani, în 1854-1856, o echipă de ge-odezi austrieci , sub comanda lui Fligely, lucrează la alcătuirea unei noi hărți a Țării Românești, lucrările de finisare având loc la Negoiești. De menționat că Brazii făceau parte din plasa Câmpu (1872), iar spre sfârșitul veacului (1890) din plasa Crivina, apoi iar din plasa Câmpu.

2 Autoritatea responsabilă

Autoritățile responsabile cu elaborarea şi implementarea Planului de Acţiune Acustică pentru aglomerarea urbană Ploiești sunt Primăria Municipiului Ploiești cu adresa: 100066 Bulevardul Republicii, nr. 2, Ploiești, jud. Prahova; Primăria Comunei Bărcă-nești cu adresa: 107055 Comuna Bărcănești, Sat Bărcănești, nr. 63, jud. Prahova; Pri-măria Comunei Blejoi cu adresa: 107070 Comuna Blejoi, Șoseaua Ploiești – Văleni, nr. 1003, jud. Prahova; Primăria Comunei Brazi cu adresa: 107083 Comuna Brazi, Sat Brazii de Jos, Strada Teilor, nr. 45, jud. Prahova, potrivit prevederilor Hotărârii de Gu-vern nr. 321/2005, republicată.

Pag· 11




E

N I

SO

90

01

/20

08

E

N I

SO

14

00

1/2

00

5

3 Contextul juridic

Cadrul legislativ român de care trebuie să se ţină cont la realizarea prezentului Plan de Acţiune este prezentat în tabelul de mai jos :

Tabelul 1.1 Transpunerea Directivei 2002/49/CE în legislaţia română

HG nr. 321/2005 (MO nr. 19/10.01.2008) privind evaluarea şi gestionarea zgomo-tului ambiental (republicat)

T

OM MMGA/MTCT/MS/MAI nr. 678/1344/915/1397/2006 (MO nr. 730/25.08.2006) pentru aprobarea Ghidului privind metodele interimare de calcul al indicatorilor de zgomot pentru zgomotul produs de activităţile din zonele industriale, de traficul rutier, feroviar şi aerian din vecinătatea aeroporturilor

I

OM MT nr. 720/2007 (MO nr. 583/24.08.2007) privind modificarea OM MTCT nr. 1258/2005 (MO nr. 766/23.08.2005) pentru stabilirea unităților responsabile cu elaborarea hărților de zgomot pentru căile ferate, drumurile şi aeroporturile aflate în administrarea lor, a hărților strategice de zgomot şi a planurilor de acțiune aferente acestora, din domeniul propriu de activitate, precum şi limitele de competență ale acestora

I

OM nr. 1830/2007 (MO nr. 864/18.12.2007) pentru aprobarea Ghidului privind realizarea, analizarea şi evaluarea harților strategice de zgomot

I

OM MMDD/MT/MSP/MIRA nr. 152/558/1119/532/2008 (MO nr. 531/15.07.2008) pentru aprobarea Ghidului privind adoptarea valorilor-limită şi a modului de aplicare a acestora atunci când se elaborează planurile de acţiune, pen-tru indicatorii Lzsn şi Lnoapte , în cazul zgomotului produs de traficul rutier pe dru-murile principale şi în aglomerări, traficul feroviar pe căile ferate principale şi în aglomerări, traficul aerian pe aeroporturile mari şi/sau urbane şi pentru zgomotul produs în zonele din aglomerări unde se desfăşoară activităţi industriale prevăzute în anexa nr. 1 la OUG nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al po-luării, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2006

I

T = transpunere; I = implementare ; T,I se refera la Directiva 2002/49/CE

4 Valorile limită stabilite

Valorile limită stabilite atât pentru cartografierea strategică a zgomotului din Aglomera-rea Ploieşti, cât şi pentru elaborarea Planului său de Acţiune au fost cele stabilite în ORDINUL nr. 152/558/1119/532 din 2008 al ministrului mediului şi dezvoltării durabile, al ministrului transporturilor, al ministrului sănătăţii publice şi al ministrului internelor şi

Pag· 12




E

N I

SO

90

01

/20

08

E

N I

SO

14

00

1/2

00

5

reformei administrative pentru aprobarea Ghidului privind adoptarea valorilor-limită şi a modului de aplicare a acestora atunci când se elaborează planurile de acţiune, pentru indicatorii Lzsn şi L noapte, în cazul zgomotului produs de traficul rutier pe drumurile principale şi în aglomerări, traficul feroviar pe căile ferate principale şi în aglomerări, traficul aerian pe aeroporturile mari şi/sau urbane şi pentru zgomotul produs în zonele din aglomerări unde se desfăşoară activităţi industriale prevăzute în anexa nr. 1 la Or-donanţa de urgenţă a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2006.

Lzsn - dB(A) Lnoapte - dB(A)

Surse de zgo-mot

Ţinta de atins pentru valorile maxime

permise

Valori maxime permise

Ţinta de atins pen-tru valorile maxime

permise

Valori maxime permise

Străzi, drumuri şi autostrăzi

65 70 50 60

Căi ferate 65 70 50 60 Aeroporturi 65 70 65 70 Zone industria-le

60 65 50 60

Porturi (activi-tăţi de trans-port feroviar şi rutier din inte-riorul portului)

65 70 50 60

Porturi (activi-tăţi industriale din interiorul portului)

60 65 50 60

Pentru identificarea zonelor liniştite s-au folosit datele preluate în tabelul 2 din ORDI-NUL nr.152/558/1119/532 din 2008 care stabileşte o limită de 55 dB(A) pentru toate sursele de zgomot şi o suprafaţă minimă de 4,5 hectare.

Lzsn - dB(A) Lnoapte - dB(A)

Surse de zgomot

Valori maxime permise Lzsn - dB(A)

Suprafaţa minima pentru care se defineşte o zonă liniştită – (ha)-

Străzi, drumuri naţionale şi auto-străzi

55 4,5 Căi ferate Aeroporturi Zone industriale, inclusiv porturi

Pag· 13




E

N I

SO

90

01

/20

08

E

N I

SO

14

00

1/2

00

5

5 Rezumatul rezultatelor muncii de cartografiere a zgomotului

Au fost elaborate hărţi acustice strategice globale şi individuale pentru următoarele surse de zgomot :

• Trafic rutier: străzi principale şi alte străzi care provoacă o poluare acustică notabilă.

• Activităţi industriale

Rezultatele obţinute din munca de cartografiere şi care sunt cuprinse în prezentul para-graf se pot împărţi în:

• Rezultatele hărţilor cu nivele sonore.

• Rezultatele hărţilor de conflict.

• Numărul de persoane expuse la diferite nivele de zgomot.

6 Determinarea problemelor şi situaţiilor care trebuie îmbunătăţite

Au fost analizate datele din hărțile de zgomot specifice în funcție de normele de zgomot

stabilite legal prin HG nr. 321/2005 republicată.

6.1 Zgomotul traficului rutier

6.1.1 Harta de zgomot privind traficul rutier pentru parametrul Lzsn

Rezultatele trasării hărţii strategice de zgomot pentru traficul motorizat arată că cele mai mari nivele sonore se înregistrează pe principalele căi de comunicare ale localităţi-lor: mari bulevarde, drumuri Judeţene şi Drumuri Naţionale. Conform datelor obținute în urma realizării hărții de zgomot pentru traficul rutier se evidențiază următoarele străzi:

BULEVARDUL BUCURESTI BULEVARDUL GARII BULEVARDUL INDEPENDENTEI

BULEVARDUL LIBERTATI BULEVARDUL PETROLULUI BULEVARDUL REPUBLICII

DC 91 DJ 102 DN 1

DN 1A DN 1B DRUM NATIONAL 1A

DRUM NATIONAL 1B E60 SOSEAUA NORDULUI

SOSEAUA VESTULUI STR. NICOLAE IORGA STR. 1907

Pag· 14




E

N I

SO

90

01

/20

08

E

N I

SO

14

00

1/2

00

5

STR. 23 AUGUST STR. 8 MARTIE STR. ABRUD

STR. ACVILEI STR. AL.LAPUSNEANU STR. ALEXANDRU ODOBESCU

STR. ANDREI MURESANU STR. ARCASI STR. ARMASI

STR. AZUGA STR. BAICOI STR. BANATULUI

STR. BARBU STIRBEI STR. BARCANESTI STR. BERZEI

STR. BOBALNA STR. BODOCULUI STR. BRANDUSELOR

STR. BRAZDEI STR. BUNAVESTIRE STR. BUSTENARI

STR. BUZAULUI STR. CALARASI STR. CALTUNASILOR

STR. CANARULUI STR. CANDIANO POPESCU STR. CAPSUNELOR

STR. CARPENULUI STR. CAVALULUI STR. CLOPOTEI

STR. CORLATESTI STR. CORNATEL STR. COSTACHE NEGRUZZI

STR. COZIA STR. CPT AV POPESCU CIOCANEL

STR. CRAITELOR

STR. CRANGULUI STR. CRISTIANUL STR. DEMOCRATIEI

STR. DEPOULUI STR. DUMBRAVEI STR. ELENA DOAMNA

STR. ENERGIEI STR. FABRICILOR STR. FABRICILOR-BARCANESTI

STR. FERIGEI STR. GAGENI STR. GH GR CANTACUZINO

STR. GHEORGHE COSBUC STR. GHEORGHE DOJA STR. GHIGHIULUI

STR. GRADINARI STR. I. L. CARAGIALE STR. IASULUI

STR. INDUSTRIEI STR. IZVOARELE STR. LABORATORULUI

STR. LASTUNULUI STR. LOGOFAT TAUTU STR. LUPENI

STR. MALU ROSU STR. MARASESTI STR. MIHAI BRAVU

STR. MUSCEL STR. NICOLAE BALCESCU STR. NICOLAE TITULESCU

STR. NUCILOR STR. OLTULUI STR. PADINA

STR. PIELARI STR. PLUTELOR STR. PODUL INALT

STR. POLIGONULUI STR. RACHITEI STR. RIFOV

STR. RUDULUI STR. SONDELOR STR. SPATAR MILESCU

Pag· 15




E

N I

SO

90

01

/20

08

E

N I

SO

14

00

1/2

00

5

STR. ST. GHEORGHIU STR. ST. GRECEANU STR. STEFAN CEL MARE

STR. TORCATORI STR. TRAIAN STR. TRANDAFIRILOR

STR. TRESTIOAREI STR. VALENI STR. VASILE ALECSANDRI

STR. VENIAMIN COSTACHE STR. VIILOR STR. VLAD TEPES

unde valorile înregistrate ale zgomotului depășesc 70dB(A).

6.1.2 Harta de zgomot privind traficul rutier în regim Lnoapte

Conform datelor obținute în urma realizării hărții de zgomot pentru traficul rutier se evidențiază următoarele străzi:

BULEVARDUL BUCURESTI BULEVARDUL GARII BULEVARDUL INDEPENDEN-TEI

BULEVARDUL LIBERTATI BULEVARDUL PETROLULUI BULEVARDUL REPUBLICII

DC 91 DJ 102 DN 1

DN 1A DN 1B DRUM NATIONAL 1A

DRUM NATIONAL 1B E60 SOSEAUA NORDULUI

SOSEAUA VESTULUI STR. 8 MARTIE STR. AL.LAPUSNEANU

STR. ALEXANDRU ODOBES-CU

STR. ALEXANDRU VLAHUTA STR. ALUNILOR

STR. ANDREI MURESANU STR. APELOR STR. ARMASI

STR. AZUGA STR. BAICOI STR. BANATULUI

STR. BANESTI STR. BARAOLTULUI STR. BARBU STIRBEI

STR. BARCANESTI STR. BERZEI STR. BIHORULUI

STR. BOBALNA STR. BRANDUSELOR STR. BRAZDEI

STR. BUNAVESTIRE STR. BUSTENARI STR. CALARASI

STR. CALIMAN STR. CALOMFIRESCU STR. CANDIANO POPESCU

STR. CAPSUNELOR STR. CAVALULUI STR. CERECELUS

STR. CETINEI STR. CLOPOTEI STR. COLINEI

STR. CONSTANTIN BREZEA-NU

STR. CORLATESTI STR. COSTACHE NEGRUZZI

Pag· 16




E

N I

SO

90

01

/20

08

E

N I

SO

14

00

1/2

00

5

STR. CRANGULUI STR. CRASMARITELOR STR. CRISTIANUL

STR. DECEBAL STR. DEMOCRATIEI STR. DEPOULUI

STR. DIMITRIE BOLINTI-NEANU

STR. DOBROGEANU GHEREA STR. DOMNISORI

STR. DORULUI STR. DUMBRAVEI STR. ELENA DOAMNA

STR. EMIL ZOLA STR. FORTUNEI STR. EROILOR

STR. FABRICILOR-BARCANESTI

STR. GARLEI STR. FIERARILOR

STR. FLUTURILOR STR. GHEORGHE PETRESCU STR. G. TITEICA

STR. GAGENI STR. INDUSTRIEI STR. GHEORGHE COSBUC

STR. GHEORGHE DOJA STR. LABORATORULUI STR. GRADINARI

STR. I. L. CARAGIALE STR. IZVOARE

STR. LOGOFAT TAUTU STR. LUPENI STR. MALU ROSU

STR. MARAMURES STR. MARASESTI STR. MIHAI BRAVU

STR. MIRCEA CEL BATRAN STR. MIRON COSTIN

STR. MUNTII DOBROGEI STR. MUSCEL STR. MUSETELULUI

STR. N. LOBACEVSCHI STR. NEGRU VODA STR. NICOLAE BALCESCU

STR. NICOLAE TITULESCU STR. OLTULUI STR. PACURETI

STR. PADINA STR. PODUL INALT STR. PIELARI

STR. PLUTELOR STR. REZERVOARELOR STR. POLIGONULUI

STR. POSTEI STR. RUDULUI STR. RACHITEI

STR. RAHOVEI STR. STADIONULUI STR. RIFOV

STR. ROMANA STR. TEMISANA STR. SONDELOR

STR. ST. GHEORGHIU STR. TRANSILVANIEI STR. STEFAN CEL MARE

STR. TARNAVA STR. VENIAMIN COSTACHE STR. TORCATORI

STR. TRANDAFIRILOR STR. ZAVOIULUI STR. UDRISTE NASTUREL

STR. VALENI STR. VINTILEANCA STR. VRANCEI

Pag· 17




E

N I

SO

90

01

/20

08

E

N I

SO

14

00

1/2

00

5

STR. ZEFIRULUI

unde valorile înregistrate ale zgomotului depășesc 60dB(A).

6.1.3 Evaluarea numărului de persoane expuse la zgomot trafic rutier

Numărul estimat de persoane expuse la zgomot ambiental în sute

Nr. persoane expuse la Lden(Lzsn)

55-59


60-64


65-69


70-74


>75

469 612 543 141 9

Nr. persoane expuse la LNight(Ln) 45-49





Nr. persoane expuse la LNight(Ln)

>70 495 539 534 316 41 0

Lzsn dB(A) expunere la zgomot ambiental generat de trafi-cul rutier pe străzile principale estimat (în sute)

Suprafața afec-tata

Km2

Locuinţe Şcoli, Educaţie Spitale,clinici, sanatorii

Peste Până la

Lzsn Ln Lzsn Ln Lzsn Ln Lzsn Ln

55.0 59.0 98 72 0 0 0 0

27,34 11,62 60.0 64.0 91 32 0 0 0 0

65.0 69.0 64 4 0 0 0 0

8,75 1,77 70.0 74.0 14 0 0 0 0 0

75.0 1 0 0 0 0 0 1,00 0,03

Pag· 18




E

N I

SO

90

01

/20

08

E

N I

SO

14

00

1/2

00

5

6.2 Zgomotul traficului feroviar

6.2.1 Harta de zgomot privind traficul feroviar CFR în regim Lzsn

Conform tabelului 1 privind valorile maxime permise (70 dB) pentru traficul pe căi fera-te nu se evidențiază zone cu depășiri.

6.2.2 Harta de zgomot privind traficul feroviar CFR în regim Ln


6.2.3 EVALUAREA NUMĂRULUI DE PERSOANE EXPUSE LA ZGOMOT



55-59


60-64


65-69


70-74


>75 11 7 0 0 0







>70 9 5 0 0 0 0

Lzsn dB(A) expunere la zgomot ambiental generat de traficul feroviar, trenuri estimat (în sute)

Suprafața afec-tata în km2

Locuinţe Şcoli, Educaţie

Spitale,clinici, sanatorii

Peste Până la


55.0 59.0 2 1 0 0 0 0

1,95 0,87 60.0 64.0 1 0 0 0 0 0

65.0 69.0 1 0 0 0 0 0

0,44 0,01 70.0 74.0 0 0 0 0 0 0

75.0 0 0 0 0 0 0 0,00 0,00

Pag· 19




E

N I

SO

90

01

/20

08

E

N I

SO

14

00

1/2

00

5

6.3 Zgomotul traficului feroviar uşor (tramvai)

6.3.1 Harta de zgomot privind trafic tramvai în regim Lzsn


6.3.2 Harta de zgomot privind trafic tramvai în regim Ln





55-59


60-64


65-69


70-74


>75 59 15 0 0 0







>70 59 28 5 0 0 0

Lzsn dB(A) expunere la zgomot ambiental generat de traficul feroviar, trenuri estimat (în sute)

Suprafața afectata în km2



Peste Până la Lzsn Ln Lzsn Ln Lzsn Ln Lzsn Ln

55.0 59.0 1 1 0 0 0 0

0,45 0,15 60.0 64.0 1 0 0 0 0 0

65.0 69.0 0 0 0 0 0 0

0,06 0,00 70.0 74.0 0 0 0 0 0 0

75.0 0 0 0 0 0 0 0,00 0,00

Pag· 20




E

N I

SO

90

01

/20

08

E

N I

SO

14

00

1/2

00

5

6.4 Zgomotul în zonele industriale

6.4.1 Harta de zgomot privind activitatea industriala în regim Lzsn

Conform tabelului 1 privind valorile maxime permise (65 dB) pentru industrie nu se evidenţiază zone cu depășiri.

6.4.2 Harta de zgomot privind activitatea industrială în regim Ln

Conform tabelului 1 privind valorile maxime permise (55 dB) pentru industrie nu se evidenţiază zone cu depăşiri.




55-59


60-64


65-69


70-74


>75 47 14 1 0 0







>70 29 9 0 0 0 0

Lzsn dB(A) expunere la zgomot ambiental generat de ac-tivităţi industriale estimat (în sute)

Suprafaţă afec-tată în km2



Peste Până la


55.0 59.0 11 0 0 0 0 0

3,13 0,04 60.0 64.0 4 0 0 0 0 0

65.0 69.0 1 0 0 0 0 0

0,08 0,00 70.0 74.0 0 0 0 0 0 0

75.0 0 0 0 0 0 0 0 0,00

Pag· 21




E

N I

SO

90

01

/20

08

E

N I

SO

14

00

1/2

00

5

6.5 Problemele zgomotului asupra sănătăţii populaţiei, societăţii şi economiei

Este necesar ca populaţia Aglomerării Ploieşti să fie informată în legătură cu nivelele de zgomot suportate de organismul uman şi la ce pericole se supun prin expunerea timp îndelungat la un zgomot de intensitate prea mare. Atunci când acesta depăşeşte anu-mite limite, pot apare surzenia sau efecte patologice. La nivele mai scăzute, zgomotul poate produce disconfort şi greutăţi sau împiedică atenţia, comunicarea, concentrarea, relaxarea şi somnul, care la o acţiune repetată poate provoca stări cronice de nervozi-tate şi stres care, la rândul lor, duc la tulburări psihofizice, boli cardiovasculare şi dere-glări ale sistemului imunitar.

6.5.1 Efecte asupra persoanei

6.5.1.1 Disconfort

Aceasta este efectul cel mai frecvent al zgomotului asupra persoanelor şi cauza imedia-tă a majorităţii plângerilor. Persoane afectate simt nelinişte, agitaţie, tulburări, depre-sie, neputinţă, anxietate sau furie. Nivelul de disconfort variază în funcţie de intensita-tea zgomotului, de alte caracteristici fizice ale acestuia care sunt mai puţin obiective şi de factori ca temerile asociate sursei de zgomot. Dacă zgomotul este intermitent acest fapt amplifică efectele fiecărui episod şi numărul acestora. În timpul zilei se spune că de obicei se simte un disconfort moderat începând de la 50 decibeli şi puternic începând de la 55. În timpul serii, în stare de veghe, aceste cifre scad cu 5 sau 10 decibeli. 6.5.1.2 Comunicarea

Se cunoaște faptul că nivelul sunetului unei conversaţii pe ton normal este între 50 şi 55 dBA, considerând o distanţă de un metru de vorbitor. O discuţie pe un ton ridicat se pot atinge 75 sau 80. Pentru ca cuvântul să fie perfect inteligibil este nevoie ca intensi-tatea sa să depăşească cu aproximativ 15 dBA zgomotul de fond. Astfel, un zgomot peste 35 sau 40 de decibeli poate provoca dificultăţi în comunicarea orală. Începând de la 65 de decibeli de zgomot, conversaţia devine dificilă. 6.5.1.3 Probleme legate de atenţie, concentrare şi randament

În realizarea oricărei activităţi unde este necesară utilizarea de semnale acustice, zgo-motul de fond poate masca aceste semnale sau interfera percepţiei. Însă, orice zgomot neaşteptat conduce la distrageri care vor reduce randamentul în multe locuri de muncă, în special în acelea care au nevoie de un anumit nivel de concentrare. Astfel pot apărea greşeli, o diminuare a calităţii muncii sau pot apărea accidente, atât de muncă cât şi rutiere. În alte cazuri, consecinţele pot fi de durată cum ar fi cazul copiilor supuşi unor niveluri ridicate de zgomot în perioada vârstei şcolare, vor învăţa să citească cu dificul-tate şi vor avea tendinţa de a atinge nivele mai scăzute de însuşire a lecturii din cauza atenţiei scăzute. 6.5.1.4 Probleme ale somnului

Pag· 22




E

N I

SO

90

01

/20

08

E

N I

SO

14

00

1/2

00

5

Zgomotul afectează în mod negativ somnul în trei moduri diferite care au loc începând de la 30 decibeli: 1. dificultatea sau incapacitatea de a dormi. 2. întreruperi ale somnului, care, dacă se repetă, pot duce la insomnie din cauza atât intensităţii incidentului zgomotos, cât şi a diferenţei între aceasta şi nivelul precedent de zgomot stabil. 3. scăderea calităţii somnului, acesta devenind mai puţin liniştit şi scurtându-se fazele sale cele mai profunde, atât cele din somnul paradoxal (vise) cât şi în cele non-paradoxale. Acestea afectează tensiunea arterială, ritmul cardiac şi produce modificări ale respiraţiei. Aceste efecte conduc la o persoană odihnită insuficient care va fi în imposibilitatea de a efectua în mod adecvat în ziua următoare sarcinile sale zilnice, iar dacă situaţia se va prelungi, echilibrul fizic şi psihic va fi grav afectat. 6.5.1.5 Daune ale auzului

În surditatea tranzitorie sau oboseala auditivă încă nu există leziuni. Recuperarea este completă la 16 ore după încetarea zgomotului, dacă se stă într-o stare de confort acus-tic (mai puţin de 50 de decibeli în stare de veghe sau de 30 în timpul somnului). Surditatea permanentă este cauzată de expunerea prelungită la nivele de peste 75 dBA, prin expunerea la sunete de scurtă durată de peste 110 dBA, sau prin acumularea de oboseală auditivă fără timp suficient pentru recuperare. Pot apare leziuni ale auzului intern (celulele ciliate externe din suprafaţa vestibulară şi cele de sprijin Deiters). Dacă sunetul apare la frecvenţe neconversaţionale, persoana afectată nu o va observa decât când este prea târziu şi pot fi însoţite de ţiuit în urechi (acufenă) şi tulburări de echili-bru (vertij). 6.5.1.6 Stresul, manifestările sale şi consecinţe

Persoanele supuse în formă prelungită la situaţiile descrise mai sus, pot să dezvolte unele din următoarele sindroame:

• oboseală cronică; • predispoziția la insomnie; • boli cardio-vasculare: hipertensiune arterială, schimbări în compoziţia chimică a

sângelui, ischemii cardiace etc.; • tulburări ale sistemului imunitar; • tulburări psihofizice, cum ar fi anxietate, mânie, depresie, iritabilitate, greaţă,

dureri de cap şi nevroză sau psihoză la persoanele cu predispoziţie la acestea; • modificări de comportament, în special comportamentul antisocial, cum ar fi osti-

litate, intoleranţă, agresivitate, izolare socială şi diminuare a tendinţei naturale spre ajutorul reciproc.

Grupurile vulnerabile sunt cele sensibile la zgomot precum: copiii, persoanele în vârstă, bolnavii, persoanele cu dificultăţi auditive sau de vedere şi fetuşii.

Pag· 23




E

N I

SO

90

01

/20

08

E

N I

SO

14

00

1/2

00

5

6.5.1.7 Efecte sociale şi economice

Asocierea unora dintre factorii descrişi anterior au transformat multe oraşe, deteriorând în cadrul acestora nivelele de comunicare şi normele normale de convieţuire, condu-când la o tendinţă a cetăţenilor de a-şi fixa reşedinţa în locurile mai puţin zgomotoase. Împreună cu oraşele se abandonează stilurile de viaţă şi de convieţuire care au durat milenii, fără să existe momentan alte alternative acceptabile. Acest lucru contribuie la reducerea preţului locuinţelor, costurilor sanitare, reducerea posibilităţilor de exploatare a terenului şi costul zilelor de lipsă de la locul de muncă. Alte efecte secundare care sunt dificil de estimat sunt productivitatea scăzută a muncii, diminuarea veniturilor din turism a anumitor oraşe importante din punct de vedere istoric şi economic, pagube materiale provocate clădirilor de sunetele de frecvenţă joasă şi vibraţii etc. 7 Date despre consultaţii publice organizate.

HOTĂRÂREA nr. 321 din 14 aprilie 2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental stabileşte că în timpul procesului de elaborare a Planurilor de Acţiune se va asigura că populaţia este consultată cu privire la propunerile incluse în acestea, care să le ofere la timp posibilitatea efectivă de a participa la pregătirea şi revizuirea planurilor de acţiune, că rezultatul respectivei participării va fi luat în considerare şi că se menţine informată populaţia asupra deciziilor adoptate.

Datele privind organizarea dezbaterilor publice au fost publicate pe site-ul RASP Plo-ieşti.

8 Măsuri ce sunt deja aplicate pentru reducerea zgomotului şi proiecte în pregătire

În prezent, Primăriile din Aglomerarea Ploieşti aplică atât măsuri directe cât şi indirecte pentru reducerea zgomotului inclusiv prin implementarea unor panouri cu rol de atenu-are fonică care să reducă zgomotul în zonele cu trafic feroviar intens. Astfel amintim soluţia care scade cu 2dB nivelul de zgomot prin montarea unor panouri din beton pe strada Depoului şi strada Sondelor care diminuează zgomotul provenit de la trenurile care circulă spre şi dinspre Gara Ploieşti Sud, montarea panourilor din beton de pe strada adiacente străzii Erou Nicolae Arhip şi liniile CFR dintre Gara Ploieşti Vest şi nor-dul oraşului.

Din acest punct de vedere sunt în desfășurare activități de planificare în Primăria Plo-ieşti (ex. realizarea noului Plan Urbanistic General, proiecte de reabilitarea și/sau mo-dernizare a căilor de rulare rutiere și pe șină, dezvoltarea de noi zone rezidențiale, etc.) cu termene de finalizare diferite, dar care nu depășesc termenul de 5 ani asumat:

o Reabilitarea/modernizarea reţelei de drumuri locale inclusiv pasaje şi poduri. Direcția Tehnic Investiții din Primăria Municipiului Ploiești a înce-put lucrările de refacere a sistemului rutier din cartierul Râfov. Mai multe străzi vor intra în reparații. Acțiunea de modernizare are în vedere reface-

Pag· 24




E

N I

SO

90

01

/20

08

E

N I

SO

14

00

1/2

00

5

rea sistemului rutier prin executarea terasamentelor, așternerea straturilor sistemului rutier, înlocuirea bordurilor și aducerea la cotă a capacelor de cămine, guri de scurgere și răsuflători. Lucrările au demarat pe strada Dr. Gheorghe Petrescu şi vor continua pe străzile Petru Cercel, Jiului, Ghim-pați, Crișului, Cosmești, Bihorului, Fundătura Petrolului, Argeș și Intrarea Sticlarului. Primăria Ploiești, prin Direcția Tehnic Investiții, continuă lucră-rile începute anul trecut pe mai multe străzi din oraș. Mai multe artere vor fi reparate și dotate cu sistem de canalizare şi parcări. În cartierul Bereasca Sud se vor finaliza lucrările de refacere sisteme rutiere pe străzi-le: Râului, Lacului, Bădești, Pelinului, Narciselor, Romulus, Rozetei, Mărgă-ritarului, Garoafelor, Mușcatelor, Lămâiței, Lalelelor, Căpșunilor, Busuiocu-lui, Liliacului, Margaretelor, Trandafirilor, Salcâmilor, Gorunului, Molidului, Bradului, Castanilor, Pădurii, Luminișului, Drumul Serii sud, Tisei . Lucrări-le care se execută vizează reabilitarea străzilor și parcărilor betonate exis-tente cu mixturi asfaltice, reparațiile parcărilor existente asfaltate, reabili-tarea trotuarelor, amenajarea zonei cu pavele înierbate. Pe strada Con-stantin Brezeanu se va reabilita sistemul rutier existent cu îmbrăcăminte asfaltică, carosabil nou pentru realizarea supralărgirilor din stația TAXI, reabilitare trotuare, reparații trotuare complet degradate, trotuare noi, alei blocuri, dale înierbate), accese și zona înierbată lângă cimitirul Viișoara, zona adiacentă blocurilor (refacere sistem rutier carosabil și trotuare). Di-recția Tehnic Investiții a început lucrări de modernizare şi în cartierul Peneș Curcanul. Planul include refacerea străzilor, lucrări de canalizare şi asfaltare. Astfel, acțiunea de modernizare se va executa prin refacerea sistemului rutier pe străzile: Peneș Curcanul, Călărași, Cristianu, Păcii, Și-pote, Regimentului, Cazărmii, Reconstrucției. În cartierul Bereasca lucră-rile se vor desfășura după cum urmează: modernizare şi reabilitare străzi, inclusiv canalizare, pe străzile: Pădurii, Crângului, Lucernei, Crâşmăriţelor, Stânjeneilor, Zorelelor, Trandafirilor.

o Creşterea suprafeţei zonelor verzi, parcuri şi grădini

o Reabilitarea liniilor de tramvai. Există un proiect care prevede îmbunătăţi-rea căii de rulare a tramvaiului din municipiul Ploiești pe o lungime totală de 20 de kilometri, atât pentru traseele 102, cât şi pentru 101. Proiectul care se doreşte a fi realizat cu bani europeni vizează refacerea infrastruc-turii şi suprastructurii căii de rulare a tramvaiului, refacerea peroanelor, a cablurilor de alimentare cu energie electrică, dar şi a liniei aeriene de con-tact şi a stâlpilor de susţinere a reţelei. Nu în ultimul rând, potrivit proiec-tului, se va lucra la refacerea structurii rutiere adiacente căii de rulare a tramvaiului. Proiectul presupune realizarea lucrărilor de modernizare a in-frastructurii de transport public aferenta liniei de tramvai 102 etapa I pe o lungime de 4,55 km cale simpla de rulare şi a sistemului rutier adiacent,

Pag· 25




E

N I

SO

90

01

/20

08

E

N I

SO

14

00

1/2

00

5

intr-o perioada de 24 de luni. Pentru atingerea acestui obiectiv specific, se vor realiza următoarele masuri:

� refacerea infrastructurii şi suprastructurii caii de rulare a tramvaiului din linie curenta şi intrare în depou;

� refacerea peroanelor;

� refacerea cablurilor de curent continuu;

� refacerea liniei aeriene de contact;

� refacerea stâlpilor de susținere a rețelei de contact;

� refacerea structurii rutiere adiacente caii de rulare a tramvaiului.

o Program de reabilitare a trotuarelor şi aleilor dintre blocuri în toate cartie-rele - în lucru. Acest program se execută etapizat pe măsura întocmirii do-cumentaţiei tehnico-economice.

o Realizarea unui studiu de trafic în vederea optimizării circulaţiei prin identi-ficarea unor metode de descongestionare şi fluidizarea a traficului şi im-plementarea sistemelor de semaforizare inteligentă; modernizarea sensu-rilor giratorii, bifurcaţiilor şi intersecţiilor.

o Continuarea programului de deviere a traficului greu şi de tranzit (centuri ocolitoare, inele de circulaţie, orientarea spre zonele periferice a structuri-lor care atrag trafic auto ridicat).

o Întocmirea unui studiu privind constituirea unei infrastructuri de circulaţie, în conformitate cu progresul tehnologic actual şi cu necesităţile previziona-te ale circulaţiei zonei, asigurarea legăturilor între drumurile urbane şi periurbane, corelarea proiectării şi executării etapizate ale acestora, dez-voltarea infrastructurii pentru transport şi armonizarea acestuia.

o Extinderea sistemului rutier prin modernizarea (reabilitarea) străzilor cu îmbrăcăminte asfaltică.

o Sporirea capacității de circulație a unor porțiuni de rețea stradală prin: lăr-giri, modernizări, prelungiri de traseu, etc.

o Reducerea traficului în zona centrală, înfiinţarea şi dezvoltarea de zone ex-clusiv pietonale în centrul oraşului şi în cartierele de locuit.

- Locuinţe

Pag· 26




E

N I

SO

90

01

/20

08

E

N I

SO

14

00

1/2

00

5

o Reabilitarea termică a unităţilor de învăţământ şi a blocurilor - în derulare

la: bl.1, 9A, 9B, 10 Șoseaua Vestului 2,4,5,9,10 str. Sg. Erou Mateescu Gh., bl.10E,G, str. Malu Roșu, bl.125E, 124B str. Cosmonauților bl.101A,B,C,D, 110A,B, 49, 103A,B, 108A,B, 109A,B Șoseaua Vestului, bl.38A,B, bl.39 str. Anotimpului bl.M8, M14 str. Soldat Erou Arhip Nicolae, bl.130,138,144A,B,C, 145A,B,C, 146,147 str. Bahluiului bl.7A1, 7A2 Aleea Mureș, bl.17 str. Mărăşeşti.

- Spatii verzi:

o Amenajarea zonelor verzii şi a parcurilor.

o Constituirea unor perdele forestiere în lungul drumurilor de centură, care reduc nivelul poluării fonice şi cantitatea de suspensii solide din aer.

o Realizarea de noi spații verzi orășenești, precum şi realizarea unor parcuri cu caracter sportiv.

o Amenajarea de aliniamente pe arterele principale şi a intrărilor în oraş.

o Amenajarea unei perdele de protecție vegetală în jurul zonelor industriale.

Tot în această idee, sunt în desfășurare activități de planificare în Primăria Comunei Blejoi cu termene de finalizare diferite, dar care nu depășesc termenul de 5 ani asu-mat:

o Reabilitarea/modernizarea reţelei de drumuri locale inclusiv pasaje şi po-duri. Refacerea străzilor interioare (balastare / betonare / asfaltare).

o Realizarea unui studiu de trafic în vederea optimizării circulaţiei prin identi-ficarea unor metode de descongestionare şi fluidizarea a traficului şi im-plementarea sistemelor de semaforizare inteligentă; modernizarea sensu-rilor giratorii, bifurcaţiilor şi intersecţiilor.

o Întocmirea unui studiu privind constituirea unei infrastructuri de circulaţie, în conformitate cu progresul tehnologic actual de pasaje de trecere şi sen-suri giratorii.

o Extinderea sistemului rutier prin modernizarea (reabilitarea) străzilor cu îmbrăcăminte asfaltică.

- Spatii verzi:

o Amenajarea zonelor verzii şi a parcurilor.

o Constituirea unor perdele forestiere în lungul drumurilor de centură, care reduc nivelul poluării fonice şi cantitatea de suspensii solide din aer.

Pag· 27




E

N I

SO

90

01

/20

08

E

N I

SO

14

00

1/2

00

5

Strategia de dezvoltare locala a comunei Bărcăneşti pentru perioada 2014 - 2020, a fost realizata pe o perioada de 7 ani şi urmărește dezvoltarea durabila prin valorificarea potențialului local pentru a fi în concordanta cu obiectivul general al Planului National de Dezvoltare 2014-2020. Astfel, se propune:

• Modernizarea drumurilor comunale;

• Extinderea rețelei de alimentare cu apa, rețelei de canalizare şi stației de epura-re;

• Realizarea rețelei de alimentare cu gaz metan;

• Organizarea sistemului de colectare selectiva, a spațiului de depozitare tempora-ra şi transportul deșeurilor;

• Realizarea de alei pietonale în comuna;

• Realizarea lucrărilor de cadastru imobiliar intravilan şi extravilan, reactualizare PUG;

• Accesarea de fonduri destinate dezvoltării infrastructurii rurale;

• Dezvoltarea economiei rurale şi creșterea productivității în sectorul agricol;

• Regenerarea comunităţii rurale.

Strategia de dezvoltare locala a comunei Brazi pentru perioada 2014 - 2020, a fost realizata pe o perioada de 7 ani şi urmărește dezvoltarea durabila prin valorificarea potențialului local pentru a fi în concordanta cu o obiectivul general al Planului National de Dezvoltare 2014-2020. Astfel:

- amenajarea intersecțiilor arterelor principale cu celelalte străzi;

- modernizarea străzilor prin aplicarea de îmbrăcăminţi rutiere, prin corectarea ele-mentelor geometric necorespunzătoare şi lărgiri,

- reglementarea circulației pietonale prin refacerea continuității trotuarelor existen-te, amenajarea de trotuare, amenajarea de treceri pentru pietoni,

- propunerea de drumuri noi, de completarea rețelei stradale existente;

- rezolvarea problemei parcajelor în zonele de interes social şi comercial

9 Identificarea zonelor liniştite din Aglomerarea Ploieşti

Din analiza hărților de zgomot realizate s-au identificat ca zone posibile de a fi declara-te zone liniștite (valori maxime permise Lzsn < 55dB(A) pentru toate sursele de zgo-mot):

• Parcul Olimpia

Pag· 28




E

N I

SO

90

01

/20

08

E

N I

SO

14

00

1/2

00

5

Parcul Olimpia, Vedere satelitara, Sursa: Google Maps

Parcul Olimpia, Lzsn

Pentru conservarea acestora trebuie asigurate anumite condiții cum ar fi:

Pag· 29




E

N I

SO

90

01

/20

08

E

N I

SO

14

00

1/2

00

5

• monitorizarea nivelului de zgomot pentru fiecare tip de sursă de zgomot în area-lele adiacente zonelor liniştite;

• studierea implementării unor soluţii de “ecranare acustică”, acolo unde acestea se impun, cu respectarea aspectului peisagistic al zonei de recreere, a zonelor de acces în aceste spaţii;

• limitarea desfășurării activităților generatoare de zgomot în zona liniștită şi în imediata vecinătate a acesteia.

10 Acţiuni prevăzute de către autorităţile competente pentru următorii cinci ani, inclusiv măsuri pentru protejarea zonelor liniştite

Sunt cuprinse în acest paragraf diverse acţiuni care trebuie întreprinse de către Primă-riile din Aglomerarea Ploiești în următorii cinci ani, cu scopul de a realiza o reducere a nivelelor de zgomot, inclusiv măsuri destinate pentru protejarea zonelor liniştite.

10.1 Măsuri legate de trafic

Aceste măsuri reduc poluarea fonică fără a afecta circulaţia motorizată în sine. Efectele măsurilor de administrare a traficului ca mecanisme de reducere a nivelelor de zgomot va depinde întotdeauna de fiecare reţea rutieră şi de locaţia specifică de aplicare. Cos-turile pentru a pune în aplicare această măsură de administrare a traficului sunt greu de evaluat pentru că sunt alcătuite din două părţi:

• prima parte se referă implementarea măsurii în cauză (de ex. costurile pentru indicatorul de schimbare a limitei de viteză)

• a doua parte se referă la efectele măsurii (de ex. valorile schimbărilor în durata călătoriei, costurile emisiei de gaze şi costurile accidentelor).

10.2 Închiderea drumurilor pentru trafic

Închiderea anumitor drumuri pentru trafic în cadrul reţelei de trafic a unei localităţi poate conduce la o importantă diminuare a zgomotului în cazul în care reducerea zgo-motului este impusă de trafic. Aceste măsuri se pot adopta treptat în funcţie de necesi-tatea care există de a reduce zgomotul şi importanţa drumului pentru trafic. O astfel de măsură nu trebuie luată în considerare pe drumurile a căror funcţionalitate este esenţi-ală, dar aceasta poate fi justificată în cazurile concrete în care este posibilă stabilirea de rute alternative sau ocolitoare de circulaţie şi dacă se produce o reducere substanţi-ală a nivelelor de zgomot. Exemple de zone în care trebuie introdusă măsura ar fi îm-prejurimile şcolilor, centrelor medicale, culturale sau rezidenţiale. Instituirea unei astfel de măsuri necesită participarea unor experţi în trafic şi a unor experţi în poluarea foni-că, deoarece trebuie să se evalueze în paralel efectele sale pentru ambele zone.

Subiect: Zgomot produs de trafic.

Pag· 30




E

N I

SO

90

01

/20

08

E

N I

SO

14

00

1/2

00

5

Descriere: Limitarea traficului şi crearea unor zone pietonale.

Reducere estimată a nivelului de zgomot: o reducere substanţială a zgomotului, între 3-14 dB (A).

Costul estimat: Cost scăzut de implementare.

Posibile limitări: Importanţa efectelor de deviere a traficului.

10.3 Reducerea limitei de viteză

Se propune ca pe diferite drumuri nepreferenţiale din localităţi să fie stabilită limita de viteză la 40 chiar şi la 30 de km/h deoarece aceasta este una dintre cele mai impor-tante mijloace de reducere a poluării şi a zgomotului în mediul urban. Zgomotul scade în funcţie de viteza, intensitatea traficului şi tipul de trafic (la viteză limitată condusul este mai regulat, cu mai puţine accelerări şi frânări). În localităţi poate persista o sepa-rare fizică, mai mult sau mai puţin marcată, între trotuarul pentru pietoni şi şoseaua pentru trafic, instalându-se limitatoare pe bază de platformă ridicată la intrarea în zona de moderaţie.

Subiect: Zgomot legat de traficul rutier.

Descriere: Reducerea limitelor de viteză şi reducerea nivelelor de zgomot.

Reducere estimată a nivelului de zgomot: o reducere substanţială a zgomotului, între 3 şi 14 dB(A).


Posibile limitări: Importanţa efectelor asupra traficului.

10.4 Restricţii ale traficului prin introducerea barierelor pe străzile din anu-mite zone în scopul diminuări poluării fonice.

Măsura constă în aplicarea de restricţii privind vehiculele zgomotoase de a intra în aceste zone care presupune însă oferirea de locuri de parcare adiacente şi de existenţa de vehicule cu emisii sonore scăzute în parcul auto. Restricţiile privind intrarea vehicu-lelor în zone liniștite se realizează prin bariere fizice chiar pe şosea.


Descriere: restrângerea accesului în zonele liniştite a vehiculelor foarte zgomotoase prin plata de taxe sau prin construcţia unor bariere pe şosea.



Pag· 31




E

N I

SO

90

01

/20

08

E

N I

SO

14

00

1/2

00

5

Posibile limitări: Importanţa efectelor asupra traficului, necesitatea existenţei de ve-hicule silenţioase şi zone de parcare adiacente.

10.5 Dezvoltarea şi modernizarea serviciilor de transport public.

Dezvoltarea se poate face prin creşterea frecvenţei vehiculelor de transport public. Ca rezultat, oamenii vor avea o mai mare predispoziţie pentru a alege să călătorească în autobuz sau tramvai, lucru care conduce la o diminuare a folosirii vehiculelor particula-re şi la o diminuare a nivelelor de zgomot.


Descriere:

• Prin îmbunătăţirea și modernizarea transportului public local, persoanele care că-lătoresc cu autoturisme personale vor substitui acest mijloc de transport.

• Prin crearea pistelor de biciclete pentru îmbunătăţirea calităţii prin reducerea no-xelor şi zgomotului

Reducere estimată a nivelului de zgomot: o reducere mică a zgomotului.

Costul estimat: Cost ridicat de implementare.

Posibile limitări: este necesar să se ia în considerare şi alte efecte.

10.6 Crearea de rute pentru traficul greu

Unul dintre principalii factori care influenţează zgomotul este numărul de vehicule grele care circulă. Traficul camioanelor în interiorul localităţii provoacă probleme de zgomot, presupune un risc pentru pietoni, creează grave daune ale pavajului şi împiedică consi-derabil fluiditatea traficului. Această măsură presupune devierea traficului greu prin centuri periurbane, limitând şi stabilind restricţii ale accesului camioanelor pe drumurile din localităţi.

Subiect: zgomotul din trafic generat de către traficul rutier greu

Descriere: Restricţii de circulaţie a traficului greu în interiorul localităţii şi stabilirea unor rute alternative pentru acesta.

Reducere estimată a nivelului de zgomot: o reducere importantă a zgomotului în-tre 1-10dB(A)

Costul estimat: pe termen scurt un cost scăzut de implementare.

Posibile limitări: este necesar să se ia în considerare şi alte efecte.

Pag· 32




E

N I

SO

90

01

/20

08

E

N I

SO

14

00

1/2

00

5

10.7 Măsuri legate de zgomotul traficului feroviar

În traficul feroviar, acţiunile din cauza zgomotului este afectată de viteza şi lungimea fiecărui tren, precum şi de numărul de trenuri care circulă, calitatea platformei şi alţi factori, în principal tipul frânei (de disc sau de sabot).

Trenurile de marfă pot duce la vibraţii ale solului şi la zgomote de joasă frecvenţă. Aceste vibraţii sunt rareori un risc pentru structurile clădirilor, dar pot cauza anxietate, precum şi disconfort pentru populaţie.

10.7.1 Tipul structurii şi calităţii – incluzând contactul cu materialul ru-lant.

Optimizarea proiectării şi managementul contactului roată-şină, constituie la nivel teh-nic maxima prioritate pentru reducerea zgomotului căilor ferate deoarece zgomotul ge-nerat de frecarea dintre materialul rulant şi şină este principala sursă în cazul trenurilor electrice şi diesel. Astfel:

• roţile de fier topit şi frânele de sabot sunt cu 8 dB (A) mai zgomotoase decât ro-ţile cu frâne pe disc. Înlocuirea frânelor de sabot la vehiculele feroviare cu mate-riale mult mai moderne care folosesc frâne de disc a contribuit în general la re-ducerea nivelelor de zgomot. Tradiţionalele frâne de sabot de fier cauzează răzu-irea saboţilor roţilor.

• Pe parcursul suprafeţei de rulare a şinei se pot forma ondulaţii cu o grosime în general între 30 mm şi 80 mm (care pot creşte nivelele de zgomot în jur de 10 - 20 dB (A)) care pot fi eliminate prin sfărâmarea capului feroviar. Aceste nivele de zgomot pot fi reduse printr-o întreţinerea corespunzătoare a structurii căii de rulare şi înlocuirea lor periodică.

• În curbe cu rază îngustă se ating nivele de zgomot cu componente tonale ridica-te. Sunetele acute pot fi enervante şi roţile pot fi deteriorate, creând mai mult zgomot.

• Şinele sudate în formă continuă sunt mai silenţioase decât şinele tradiţionale cu joncţiuni.

• Întreţinerea şinelor în perfectă stare include garantarea ca traversele de cale fe-rată să fie fixate ferm în balast. Structura de balast permite o absorbţie a zgo-motului (de aproximativ 2 dB), comparativ cu drumurile pe plăci, pe care şinele sunt fixate pe o placă solidă de beton.

• Reducerea vibraţiilor pe interfaţa roată-şină constituie de asemenea o linie de urmat.

Subiect: Zgomot legat de traficul feroviar.

Pag· 33




E

N I

SO

90

01

/20

08

E

N I

SO

14

00

1/2

00

5

Descriere: reducerea nivelelor de zgomot printr-o mentenanţă corespunzătoare a căii de rulare.

Reducere estimată a nivelului de zgomot: o reducere importantă a zgomotului, între 3 şi 10 dB(A).

Costul estimat: Cost mediu de implementare.


10.7.2 Ecranarea acustică pe căile ferate

Construirea digurilor de pământ pot reduce zgomotul, chiar dacă sunt mai puţin eficien-te pentru atenuarea zgomotului de joasă frecvenţă. Stabilirea unor zone de vegetaţie densă pe ambele părţi ale drumului poate, de asemenea, reduce zgomotului. Amplasa-rea de obstacule în aproprierea drumurilor este condiţionată, însă, de siguranţă şi alte limitări operaţionale. Ecranele sonore (cu suprafeţe interne de absorbţie sau să aibă o anumită inclinaţie referitor la unghiul vertical, pentru a evita multiple reflecţii între ecran şi pe partea laterală a trenului) pot reduce zgomotul de rulare cu peste 10 dB, deşi acestea sunt mai puţin eficiente la locomotivele diesel, unde sursa de zgomot este mai mare.

Subiect: Zgomot legat de traficul feroviar.

Descriere: atenuarea nivelelor de zgomot.


Costul estimat: Instalarea de ecrane sonore pe liniile feroviare poate fi foarte compli-cată din cauza costurilor economice ridicate.


10.8 Măsuri legate de zgomotul traficului feroviar uşor (linii de tramvai)

Unul dintre cele mai importante mijloace de transport local din punct de vedere al im-pactului asupra mediului îl reprezintă tramvaiele sau calea ferată uşoară. Acest mijloc de transport este nepoluant şi implică un zgomot generat redus ca intensitate. Deoare-ce zgomotul produs poate fi modelat prin asimilarea cu căile ferate modelarea şi studiul traficului feroviar uşor se face separat de celelalte tipuri (rutier sau industrial).

În traficul feroviar ușor, acţiunile din cauza zgomotului este afectată de viteza şi lungi-mea fiecărui vehicul, precum şi de numărul de acestora care circulă, calitatea platfor-mei, etc.

Pag· 34




E

N I

SO

90

01

/20

08

E

N I

SO

14

00

1/2

00

5

Tramvaiele induc vibraţii ale solului mai ales de joasă frecvenţă. Aceste vibraţii sunt ra-reori un risc pentru structurile clădirilor, dar pot cauza anxietate, precum şi disconfort pentru populaţie.

10.8.1 Tipul structurii şi calităţii – incluzând contactul cu materialul ru-lant.

Optimizarea proiectării şi managementul contactului roată-şină, constituie la nivel teh-nic maxima prioritate pentru reducerea zgomotului deoarece zgomotul generat de fre-carea dintre materialul rulant şi şină este principala sursă în cazul trenurilor electrice. Astfel:

• Pe parcursul suprafeţei de rulare a şinei se pot forma ondulaţii cu o grosime în general între 30 mm şi 80 mm (care pot creşte nivelele de zgomot în jur de 10 - 20 dB (A) care pot fi eliminate prin sfărâmarea capului feroviar. Aceste nivele de zgomot pot fi reduse printr-o întreţinerea corespunzătoare a structurii căii de ru-lare şi înlocuirea lor periodică.

• În curbe cu rază îngustă se ating nivele de zgomot cu componente tonale ridica-te. Sunetele acute pot fi enervante şi roţile pot fi deteriorate, creând mai mult zgomot.

• Şinele sudate în formă continuă sunt silenţioase mai ales dacă adaosul este eli-minat iar şina devine netedă cu o rugozitate bună.

• Întreţinerea şinelor în perfectă stare include garantarea ca traversele de cale fe-rată să fie fixate ferm în balast. Structura de balast permite o absorbţie a zgo-motului (de aproximativ 2 dB), comparativ cu drumurile pe plăci, pe care şinele sunt fixate pe o placă solidă de beton. Sunt indicate şi căile de rulare înierbate care permit absorbţia vibraţiilor.

• Reducerea vibraţiilor pe interfaţa roată-şină constituie de asemenea o linie de urmat.

Subiect: Zgomot legat de traficul feroviar ușor.

Descriere: reducerea nivelelor de zgomot printr-o mentenanţă corespunzătoare a căii de rulare.

Reducere estimată a nivelului de zgomot: o reducere importantă a zgomotului, între 3 şi 10 dB(A).

Costul estimat: Cost mediu de implementare.


Pag· 35




E

N I

SO

90

01

/20

08

E

N I

SO

14

00

1/2

00

5

10.9 Măsuri generale.

10.9.1 Ferestre cu izolare fonică.

Atunci când nu există nici o posibilitate de reducere a nivelului de zgomot prin limitarea sau reglarea sursei sau de a atenua zgomotul pe calea de răspândire, se impune utili-zarea de ferestre cu izolare fonică. Acest tip de măsuri de izolare fonică funcţionează numai atunci când ferestrele sunt închise şi nu au nici un efect asupra zonelor din afara locuinţelor (de exemplu, terase).

Subiect: Zgomot legat de orice tip de sursă.

Descriere: reducerea nivelelor de zgomot la receptor.

Reducere estimată a nivelului de zgomot: o reducere mare a zgomotului, între 3 şi 10 dB(A).

Costul estimat: Cost ridicat de implementare.

Posibile limitări: Pentru ca această abordare să fie eficientă, în procesul de evaluare ar trebui să includă măsurile de construcţie prevăzute.

11 Strategie pe termen lung

Stabilirea unei strategii de atenuare a poluării fonice pe termen lung pentru Aglomera-rea Ploiești trebuie să ia în considerare analiza măsurilor cu orizonturi temporare largi, care au mai mult scopul de prevenire a poluării sonore decât eficienţa lor. Principalele aspecte care trebuie considerate de o astfel de strategie sunt:

• Măsurile trebuie să soluţioneze probleme potenţiale viitoare în sensul în care trebui luată în considerare timpul de implementare lung. Mai mult aceste măsuri trebuie să aibă în vedere limitele ţintă de atins precizate în OM MMDD/MT/MSP/MIRA nr. 152/558/1119/532/2008.

• Trebuie să fie luate măsuri pentru a rezolva problemele majore de poluare fonică, ca-re să evite creşterea nivelelor de zgomot şi care afectează suprafeţe mari. Un exemplu în acest caz sunt zonele industriale care pot aplica măsuri de reducere în timp a activi-tăţii pe timp de noapte şi pentru a reduce doza de expunere la zgomot. Trebuie înţeles că o estimare corectă se face pentru întreaga perioadă luată în considerare: de zi, soa-re sau de noapte.

• Strategia trebuie să ia în considerare economisirea posibilelor costuri viitoare care să contribuie la evitarea, pe viitor, a întreprinderii de acţiuni de remediere care să implice o investiţie financiară. În acest sens, de exemplu nu trebuie să se construiască panouri fonice într-o zonă industrială pentru ca apoi activitatea acesteia să se diminueze gene-rând zgomot sub nivelul limită. Astfel, se pot aplica măsuri care să rezolve problemele rapid dar care să nu fie integrate în planurile de dezvoltare urbană sau să nu ia în con-

Pag· 36




E

N I

SO

90

01

/20

08

E

N I

SO

14

00

1/2

00

5

siderare problemele pe care le pot conduce şi care nu sunt vizibile imediat. Un exemplu ar putea fi aplicarea unor limitări ale accesului autovehicule în zone care se vor dezvol-ta comercial şi care nu pot avea limitări al fluxului de aprovizionare. În cazul în care costurile aprovizionării cresc, societăţile comerciale îşi vor stopa activitatea şi se vor muta în alte zone. Zona respectivă nu va fi utilizată şi va fi transformată în alte scopuri care nu coincid cu dezvoltarea armonioasă a municipiului.

În continuare se prezintă abordările principale care trebuie luate în considerare în ca-drul unei strategii pe termen lung pentru reducerea zgomotului:

1. Planificarea teritorială şi proiectarea urbanistică.

Planificarea teritorială şi urbanistică constituie un instrument puternic de prevenire a poluării fonice în cadrul organizării spaţiului dintr-o localitate. O alocare corespunzătoa-re a utilizării spaţiului disponibil, o dimensionare corectă a infrastructurii de transport şi o dezvoltare a sistemelor de transport public, pot contribui la dezvoltarea sustenabilă a urbei cu o incidenţă a poluării sonore asupra populaţiei mai mică.

Planificarea urbană trebuie să se asigure ca o creştere compactă şi nu difuză, adică să tindă spre o ocupare raţională a terenului şi nu spre o ocupare masivă.

Rolul infrastructurilor este fundamental pentru obţinerea unei gestionări optime a trafi-cului, motiv pentru care construcţia de noi drumuri poate favoriza aplicarea măsurilor care să reducă nivelele sonore în aglomeraţii şi să contribuie la o îmbunătăţire a calită-ţii vieţii.

Mărirea lăţimea străzilor şi a bulevardelor în dezvoltarea noilor planuri urbanistice şi în reforma zonelor urbane consolidate presupune crearea de drumuri mai largi, de prefe-rat cu sens unic, care prin natura dimensiunilor lor să poată cu uşurinţă include măsuri care să încurajeze mersul pe jos, cu bicicleta prin încorporarea benzilor pentru biciclete sau utilizarea transportului public.

2. Acţiuni pe drumuri de trafic rutier

Axele prioritare sunt devierea traficului de camioane şi traficului convenţional care în prezent trece prin interiorul aglomerării cu ajutorul centurii. O analiza cost-beneficiu a unei astfel de măsuri, unde se prezintă toate impactele pozitive ale acesteia (inclusiv reducerea nivelelor sonore în interiorul localităţii), suntem siguri că va conduce la ideea mai mult decât justificată a necesității construcţiei sale. Modernizarea centurii Municipiului Ploiești prin soluții specifice, ca realizarea de pasaje supraterane, sensuri giratorii etc., ar avea următoarele efecte pozitive din punct de vedere al poluării fonice:

o Va permite devierea traficului greu (camioane) prin exteriorul localităţilor, pe cât este posibil.

Pag· 37




E

N I

SO

90

01

/20

08

E

N I

SO

14

00

1/2

00

5

o Va evita traficul greu care circulă prin interiorul localităţilor numai în zona de tranzit, pe centura ocolitoare localităţii.

o Va evita traficul vehiculului uşor prin interiorul localităţilor.

o Reducerea traficului în interiorul localităţilor sporește fluiditatea acestuia în interiorul localităţilor. Acest lucru ar evita regimurile de circulaţie de acce-lerare-decelerare care sporesc nivele de zgomot.

12. Surse de Consultaţie

• Primăria Municipiului Ploiești, http://www.ploiesti.ro/

• Primăria Comunei Blejoi, http://www.primariablejoi.ro/

• Primăria Comunei Bărcăneşti, http://www.barcanesti.ro/

• Primăria Comunei Brazi, http://www.pcbrazi.ro/

• Qcity. (Quiet City Transport). European Commission. 6th Framework Programme. http://www.qcity.org/

• CityHush, Acoustically Green Road Vehicles and CityAreas 7th Framework Programme. http://www.cityhush.org/

planurile de acţiune pentru aglomerarea ploiești ... final.pdf · În preajma şi în timpul...

Documents