JLxral XVI. Paarfaeeă, 21 Decemvrie 1908 (3 Ianuarie 1909) Nr. 52

% e ' A *Jv *1%

î V?■. ii

■

t-'?

•

|,V s

“ i / /i \j i

Vw -5 f . i

m m

B l F^i

thjâ

. f * a * © f a a f f l f e © a a m ® M t e l w î « -

a « -. « . a »*.»... A 60f. 40 bftSU* #9 s fsaMatt Sa sa " , , , ; , 8 mi. 39 ka»i,; flhiartwa, tessîasi 0 stt* (M Bfeilaa l i eor. anusL•

^ » w % ^ i9 s « & a la ilT^ssBraia‘' M. HBlfcrar, Biblia■M r = r r - ^ - ~ ■ ■ ---------------- ------ -------------------- - v — - .................................................. —

F o a i e polltfto&. p ar» în flao&re D nm ineoă.

INSERATE t H prineu la biroul admlnlatraţlnnll, (at>.

M ăcelarilor nr. 12).Un ţi* gmraond priaa-dată 11 bani, a dona-oar& 12 ban

a trela-eară 10 bani.

La ziua Naşterii Domnului.

2 * Naşterii D o m * * e ziua iubirii. b M n . deaproapelui ţ .e b « e * ne e tâ^ eascâ tatotdema, c m Domnu.

« a tr a I.ns Chri.tos a fost pâtrun» « t e t a ‘^ r V mâ»gSie pe biata babi, care c micuţ-epoţel Iubirea « întrpchipa.S * ă pertru . purta cu bărbăţie .arcina vieţii.

* . « J e lo ,„pta Vieţii de toate zJeie * ta tapta mare ca popor.

Dorim sărbători vesele şi fericite!

Pag. 576 FOAIA PO PO R U LU I Nr. 52

S 11 oaza Se ©tăclutt.\

— Colindă. —D astă sară ce sară ?Domnului Doamne.Sara mare de ajun Domnului Doamne, înspre ziua de Crăciun Umbla ju n ii colindând Cum e legea la Crăciun.E i umblând ş i colindând A flată pe Dnul Sfânt ‘Tr’o iesle de boi născând M ititei în jâşeţel Scutecel de bumbăcelt Ş ’un leagăn de dor jeln ic Unde Dnul când năştea Roaua peste boi cădea ~Ş i prin p e r i fă c lii ardea Dnul lim ba’ş i dobândea Ş i din graiu aşa g r ă ia :— Voi voinici colindători Pomeniţi numele meu Pe la curţi de m ari boeri%Că ei bin vor dărtă Cu’n colac de grâu curat Ş ’o spatâ de godănac Ş i cu trei vedre de vin L e ’nchinăm cu sănătate L a casa de bogâtate,Sănătatea las’o ’n casă Bogâtatea în ju r de casă Mulţam ţie jupâneasăt Domnului Doamne.

** *Suntem în preajma marei zile a

Naşterii Mântuitorului lumii, în preajma frumoaselor sărbători ale Crăciunului.

In aceasta zi s'a întrupat Dum- nezeu-Fiul, ca să mântuiască omeni- raea de relele, ce o bântuiau şi să o scoată la calea adevărului şi luminii, din întunerecul, in care rătăcea.

In aceasta zi »răsărit-a lumii lu­mina cunoştinţei*, vestind pretotindinea »pe pământ pace şi intre oameni bună- voire*.

In aceaBta zi s’a întrupat Cel ce pentru iubirea de oameni a venit Intre ei şi pentru ei a pătimit.

Lumină, adevăr şi iubire a pro* povăduit Ei, Domnul nostru Iaui Chri- Btos, in viaţa s’a pământească şi lumina, ce a aprins o, a străbătut ţâri şi mări şi a străbătut veacurile.

O vecinică şi neperitoare pildă Dzeiască a statorit Fml-lui D-zău, prin învăţăturile sale neîntrecute şi pătrunse de sfinţenie.

Ca oameni şi ca creştini datori suntem a-i urma pilda dată, şi a ne sili să ne desâvîrşim, cum desăvîrşite snnt adevărurile propovăduite de EL Numai astfel nş putem câştiga fericirea vremelnică, pe pământ şi cea vecinică, după moarte.

Să ne luminăm mintea şi să ce . curăţim şi nobiiităm sufletul. Să ne dedâra la învăţătura de carte, care ne arată şi ne conduce pe căi drepte, is- băvitoare şi plăcute lui D zău.

Să propovăduim întotdeuna ade­vărul ş?, dacă trebuie, să ştim Buferi pentru el, cum a suferit pe cruce Isus Christos.

Sâ cultivăm iubirea între oameni, iubirea de sproapesui, şi pacea şi buna înţelegere între noi. Crăciunul este în*

I deosebi serbătoarea iubirii şi a bunei înţelegeri. De iubire şi bunalnţelegere avem lipsă mai cu samă noi, neamul românesc, cari suntem incunjuraţi şi

| loviţi de pretotindenea de valuri duş­mănoase. Să ne iubim deci anul pe altul şi să na ne gâlcevim, ci mai mult să ne închegăm, căci atonei vom patea da pept cu toate năcazurile şi na va fi putere pământească, care să ne sfarme şi să ne răpăie.

învăţăturile şi pildele date de Mân­tuitorul lumii să le avem înaintea ochilor tn sfânta zi a Naşterii Lui şi sâ ne silim din răsputeri a le urma.

Numai aşa, ca sufletul curat şi împăcaţi ca noi înşine, vom putea ser- bători în pace şi mulţumiţi serbătorile Naşterii. ^

In aceasta credinţă »F oaia Popo­rului*, după frumoasa datină Btrăbună românească, întră azi in casa cetitorilor, salutându i în preajma serbătorilor cu doue Colinde şi dorindu-le tot binele şi tot darul dela Cel de sus, dela Mântuitorul nosira Isus Christos.

** *

J 3 a Ş f i a o t c z e a { D o m n u l u i .— Colindă. —

Trei cocoşi negri cântară Zorile se revărsară Popii ’n slujbă se băgată,M ândră slujbă că făceau Pe Dmnnezeu pomeneau.Dumnezeu i i auzea J o s la e i se coborea Prin turnul bisericii L a Icoana Precestii.Ş i din gură cuvânta:F irea-ţi p op i blagosloviţi Că jrum os mă pom eniţi D e cu seară ’n vecernie M iez de noapte ’n vanghelie Z ori de ziuă ’n lăturghie.

Sibiiu, 1 Ianuarie n.Votul plural — osândit. Re-

dacţiunea valoroasei reviste sociologice, »Hu- szadik Szdzad* din Budapesta s’a adresat mai multor politiciani de frunte din lumea întreagă, cu rugarea, să-şi spună părerea asupra pro­iectului de lege al contelui Andrâssy despre alegerile de deputaţi, şi mai ales asupra vo­tului plural. Patruzeci şi şapte de bărbaţi cu greutate în ţSrile lor au răspuns celor dela revistă numită, osândind cu asprime votul plural şi constatând, că singura reformă dreaptă şi modernă electorală pentru un stat civilizat este: votul universal, egal şi secret, aşa cum î! cerem noi şi maioritatea cetăţenilor.

Revista »Huszsdik Szâzad* publică toate aceste păreri şi scrie şi un articol despre » Di­recţia politicei de naţionalităţi în Ungaria* osândind pornirile şoviniste.

î m p o t r i v a proiectului l u iA n d r â s s y . Foaia slovacă »Narodnie No- viny* e informată din Cleveland, că aduna­rea >Ligei americane slovace* a hotărît să trimită o telegramă Maiestăţii Sale în care în numele la jumătate milion de slovaci din America să cere, ca Maiestatea Sa să nu în- găduiască votul plural şi împărţirea măie­strită şi falsă a cercurilor de alegere. — Bravi Slovaci! ■ . - . ;

P r i m a r u l B l a j u l u i . Dcpă ce Ia alegerea de membri în reprezentanţa comu­nală a Blajului. Românii au triumfat, Miercuri,

în 23 Dec. c. flcându-se alegerea de primar^ a fost ales cu aclamaţiune dl N. Dragoş. Con­trarii au tăcut chitic. Românii BISjeni în lup­tele lor municipale au fost conduşi de frun­taşii Dr. L Maniu, Dr. Aug. Bunea, Precup prof, Dr. D. Sabo şi alţii. Bravi conducători şl brav popor.

La sfărâmarea Pietrii-Libertăţii «rşşfa e cel mai bun răspuns.

Pentru lum inarea poporului.»Asoeiaţiunea« (Sibiiu) a luat şi de astădată măsurile de lipsă, de-a să ţinea prelegeri po­porale în despărţăminte. In scopul acesta a dat o circulară cătră directorii despărţămin- telor, arătând planul, după care au să se ţie prelegerile. Vom da în curând şi noi acest circular de însemnătate.

D enunţare. Cu privire la ştirea datS în nrul trecut despre cercetarea făcută la. gimnaziul nostru din Brad, am aflat urmă­toarele:

La procuratura din Dsva s’a făcut ară­tare în felul, că directorul gimnaziului ar fî »agitator* între elevi prin aceea, că a pove­stit în prelegeri, în clasa a IV . că Mihaiu Viteazul a cuprins Ardealul; că Românii a® fost totdeauna buni cetăţeni şi viteji; că a. recomandat elevilor să ceteasoă cărţile istorice ale învăţatului profesor Nic. Iorga etc.

Procurorul şi judele de instrucţie făcândi cercetare, n’au aflat nimic, adecă denunţare» a arătat lucruri neadevărate.

Cine-i însă nemernicul de denunţiant î Din unele semna să poate deduce, că denun- ciantul e Român, cunoscut bun cu trebik dela gimnaziu.

Ticăloşie şi nemerniciei

Din ţări străine.Din Răsăritul Europei.

Ceva schimbări deosâbite în situaţia din Răsăritul Europei nu s’au întâmplat în zilele, din urmă. De războiu, cel puţin acum, ne este, vorbă. Credinţa oamenilor, aşa în gene­ral, este, că războiul va isbucnl la primăvară* ceea-ce nu e eschis, dacă pe cale diplomatică nu să vor putea netezi neînţelegerile, prin ţi­nerea unei conferenţe etc.

Tratările între Austro-Ungaria şi Turcis, decurg şi acum, dar merg cu greu’ înainte. Turda ar vrea să capete despăgubire de bani pentru Bosnia, pe când Austria nu ofere; decât favoruri comerciale şi altele de felul acesta.

In Bosnia e pace, dar la graniţa Sâr- biei sau întâmplat în doue locuri ciocniri sângeroase.

O ciocnire sângeroasă.Din Seraievo să vesteşte, că îa

22 Dec. c. s’a întâmplat o ciocnire sângeroasă la graniţa Sârbiei, pe matei Drinei, între gendarmi de ai noştri şî soldaţi Sârbi. Gendarmii noştri patrulaţi la graniţă, pe termul apei Drina, când sau pomenit că ds pe celalalt ţărm s& îndreaptă paşcături asupra lor. Eraor ioldaţi sârbi, cari păşeau. Un sergent de gendarmi a fost rănit grea de on glonţ. Gendarmii au puşaat şi ei de- câteva ori, apoi s’a făcut linişte. Eşintl o comisie 1a faţa locului, s’au aflat doisoldaţi sârbi morţi. . -

Uciderea unei sentinele.La graniţa Sârbiei de cătră Un­

garia, pe malul Danării a fost pnşeat an soldat austro ungar, care stătea ca sentinelă. Lucrai s’a întâmplat noaptea.

Nr. 52 FO A IA P O P O R U L U I Pig. 577

Caporalul Ioan Francu din Jebeli (Bănat), din regim. 33 era de pază. Când să-l schimbe, l an găsit mort, puşcat prin cap. Să crede, câ a fost puşcat de pe «salul sârbesc, de finanţi sârbi. S ’a in­trados cercetare. Cazului li să dă puţină însemnătate.

Busia şi statele slave.In şedinţa de Vineri a Dumei ruseşti a

finut o vorbire Isvoliky, ministrul trcbilor din aiară ale Rusiei. Intre altele el a arătat, că Rusia să poartă cu iubire şi grije faţă de statele slave din Balcani, anume faţă de Bul­garia, Sârbia şi Muntenegru şi doreşte şi con­solidarea Turdei. A sfătuit însă Sârbiei şi Montenegrului să se astâmpere şi să nu pro­voace războiu, căci numai aşa va piutea între- veni pentru ele,' ca să capete ceva despăgubire.

avem lntiliginţa noastră. De faţă la aceasta adunare au foBt şi deputatul Ales. Vaida Voivod, spoi advocaţi, pro* topopj, preoţi (învăţătorii au lipsit, sin­gur unul a luat parte) şi alţi oficiali, ear ţăranii au fost reprezentaţi numai prin ţeranii din Feneşul săsesc, cari au datina de a lua parte la toate mişcă­rile noastre, ceea-ce ar putea servi de esemplu şi altor comune, dar mai cu samă preoţilor şi învăţătorilor, cari ar trebui să 8 rate calea ţăranilor, dacă să mândresc cu titula de luminători şi conducători ai poporului.

Destul că la Claj s’a făcut ceea ce de mult ar fi trebuit să se facă. Dar Bă zicem: mai bine şi târziu decât nici odată.

femei patriotice, hotărltc să facă ca minunatele cnBâturi şi olarii naţionale Eă nu dispară. Sistemul de Bpitale ale Statului, dotate cu mari averi, care este poate unic. Minunatele privelişti ale Carpaţilor, cari vor face odată din România locul de petrecere al Euro­pei; staţiunile balneare (scâlzile) dătă­toare de sănătate; vânâtorile de urşi şi de mistreţi tn codrii nemărginiţi; oraşele cele mari şi activitatea orăşe­nească: toate aceste Bunt lucruri cari trebuesc văzute. Dar toate aceste amă­nunţimi, chiar acele părţi din viaţa na­ţională despre care am vorbit mai pe larg, nu sunt decât manifestaţiuni ale activităţii spiritului naţional român, ho- târlrea patriotică a unui popor întreg de a săvârşi propria lui mântuire şt uitându-se inapoi spre marele Bău tre­cut, să ajungă la un viitor şi mai mare.

Politica externă a României.Politica românească a fost In tot-

deuna pacinică, consacrânda-Be dezvol­tării tuturor puterilor naţiunii, progre­sului sub toate formele, şi a veghia mai ales ca progresul Bă Be realizeze, respectând tratatele internaţionale şi fără a vătăma pe vecinii săi.

Care a fost şi trebue să fie rolul României în Macedonia? Mai întâiu ea trebue eă convingă pe Europa că prin­tre Bu’gsri, Greci şi Albanezi există în această provincie otomană o popora- ţiune de sânge român, frate după ori­gine, doritoare de a se desvolta dapă felul rasei sg le, credincioasă limbei şl tradiţiunilor sale. Pe lângă aceasta, aceşti Români sunt un element de or­dine, muncitori şi paşnici, şi sunt cei mai credincioşi supuşi ai Sultanului,

România nu urmăreşte o politică de aventuri; ea nu se lasă a fi târltă in întreprinderi nebuneşti, întă în ace­laş timp ea urmăreşte cu interes în­tâmplările care se desfăşoară la gra­niţele sale şi este pregătită 'pentru ori ce întâmplare.

Dacă s'ar ridică din non Gestiu­nea Donării, România ar fi perfect jus­tificată de a ridiiâ vocea, de oarece ea s’a arătat capabilă de a supravegh â Dunărea de Jos şi de s lucră împreună cu marile Puteri în comisiunea euro­peană a Dunării.

Dacă o conferenţă europeană să va ţinea, reprezentanţii României vor avtâ intr’insa un loc însemnat.

Despărţământul Medaş al Asociaţ.Adunarea extraordinară a despărţământului

X X IX Mediaş al rAsociaţiunei“.La convocarea dlui Dr. D:onîsia

Roman, advocat !n Mediaş, prin carea Invitat pe toţi membrii şi binevoitorii neamului nostru la adunarea extraor­dinară a despărţ X XIX Mediaş si »A- sociaţiuniic, d:n intei gnfa dm Mediaş şijur au grăbit a se prezenta mulţi la acea­sta adunare, aşa Încât una din şalele hotelului »S:hiizen« era îndesuită de public.

Şedinţa care s’a ţinut In 17 Dec. n. a. c. să deschide prio dl Dr. Dion. Roman, carele prin o vorbire avântată şi prin destoinicia oratoriei sale arată

'-v-ŞttarT mâirvmte. VContra Şahului Perziei s’a făcut un aten­

tat. Şahul a fost rănit la umăr. Amănuntelipsesc. ;

După-ce Sultanul a întărit alegerea lui Achmed Riza-bei, ca prezident al parlamen­tului turcesc şi a lui Takat-bei, ca vicepre- sident» ei au fost instalaţi sărbătoreşte în Bcau- iml lor, SâmbSta trecută. In parlament să dis­cută acum răspunsul la vorbirea de deschi­dere a Sultanului

Priministrul României, dl Sturza a ple­cat în Btreinătate spre a-şi căuta de sănătate, îlecarea Iui nu stă în nici, o legătură cu politica.

In Venezula (America stid.) prezidentul Castro, care-şi caută de sănătate în Europa, să poate conzidera de lipsit de prezidenţie. Oamenii să grupează în jurul viceprezidentului Gomez, care va cerca împăcarea cu Olanda f i alte state. £ temere însă de răscoale, ide «trece şi Castro are partLsani.

Ţ a ™ ™ ;Din Salonic sâ vesteşte, că după

ştiri sosite din sandjacul Novibazar, la graniţa Muntenegrului sâ observă miş­cări duşmănoase.

Uriaşă catastrofă.In Italia sudică şi Sicllla a fost în noap­

tea de 28 Dec. un grozav cutremur de pă- jmSnt, care a nimicit marile oraşe Messina şi Heggio din Catabria. Telegramele mai noue -adec ştiri îngrozitoare. Să vorbeşte de 100 anii de morţi. Toată Italia e în doliu. Regele .|i regina a sosit la locul nonoroeirii,

DEL& CLUJ.— Organizarea partidului naţional —

îAdunare învăţătorească. — Sinod mixt protopopesc. —

După-cum s’a fost luat notiţă şi in »Foaia Poporului*, pe la Cluj încă să pun oamenii pe lucru. S ’au organizat In toată forma partodal naţional. Adu­larea a fost convocată de dl Dr. Şte­fan Morar advocat, ca de Incredinţatul partidului naţional şi a mai multor frun­taşi din Cluj şi jar. Adunarea a succes bine, c ă c i a fost reprezentat întreg comitatul afară de Cluj, care nu şi a trimis decât câţiva oameni. Pe semne şi In chestiuni de acestea e z dai des­părţitor între noi, ura aceea personală -care bântuie mai piin toate oraşele unde

In 24 Dec. au avut loc în şcoala gr.-cat din Cluj ţinerea adunărei a Il-a învăţătorilor gr.-cat. din despărţământul Cluj. După ascul­tarea slujbei Dumnezeieşti s’a ţinut prelegere practică cu elevele şcoalei de fete prin d-na înv. Gizela Vilt n. Turcu.

Prelegerea a fost foarte succeasă. După- prelegere a urmat cuvântul de deschidere a preşedintelui dl înv. Ioachim Pop, care în­deamnă învăţătorii pentru înfiinţarea de şcoale pentru analfabeţi. In aceasta adunare a di- zfrtat înv. Ioan Goţa din Feiurd. S ’a dat apoi cetire apelului trimis de directorul desp. Cluj al >Asotiaţiunei« neobositul Eugen Pop Pă­curar, care îndeamnă învăţătorimea pentru în- ştruarea analfabeţilor şi aduce Ia cunoştinţă că sunt puse la dispoziţie mai multe premii cari să vor distribui acelor învăţători, cari vor dovedi, că au înştruat mai mulţi analfabeţi.

De faţă la aceasta adunare au fost şi preoţii în frunte cu şeful tractului P. O. D. Dr. Eli® Dăianu şi alţi inteligenţi. E vorba ca fiecare preot să ss facă membra la reuniunea înv. ear învăţătorii să se facă membrii la fondul tractual. In aceasta cauză a iost şi o discuţie cam vehementă. Ce-i ce voiesc să desbine pe aceşti doi factori şi cari au început discuţia aşa de copilăreşte şi-au dat atestat slab de nepricepere.

In acesta t dunăre s’au ales oficialii. Sau ales toţi oficialii ce-i vechi.

*

Dapă adanarea învăţătorilor a urmat sinodul m xt protopopesc, tn care sa espus pe larg starea clerului din protopopiat. A fost vorbă şi de congruă şi alte afaceri bisericeşti şi preoţeşti. Sâ înţelege nici aici n’a lipsit un pic de frecare Partidul care de atâtea ori s’a arătat neputincios, earâş a eşit Ia iveală cu unt le propuneri fără nici o Vcloare. In loc de frecările acestea ar fi bine să lucre altceva şi in timpul de acum nu le-aş propune slîcevj», decât să Inştraeze fiecare barâmi 10 analfa­beţi. Prin asta ar folosi mai mult decât gâcirea de certe şi a pune beţe în roate.

Mai ou Bânge rece domnilor, că şi aşa nu puteţi resturna lumea.

Cel de faţă.

ROMÂNIA.(Urnare ţi line).-

Alte chipuri de lucrare.Alte părţi din viaţa României mo­

derne sunt: însemnata desvoltare a in­dustriilor ţărăneşti sub călăuzirea unor

Pag. 578 W Q A l ă FO P 0S O L O T Ms. 52

şi documentează, că o naţiune nntnai înaintând în ccUură şi ştiinţă poate să existe, să se desvoalte şi întărească, şi că unul dintre focularele acelea, cari au menirea de a răspândi razele luminei printre poporal nostru român este »Aso- ciaţiunea pentra literatara şi cultura poporalul româa«, Împreună ca ficeie ei, ca despărţămintele. Aci este menirea de a Îndemna poporal nostra la îna­intare şi progresare, a ei este datorinţa de a păşi în mijlocul poporului nostra spre a-i arăta calea cea oablă, pe care să meargă şi a ei este menirea ca să deschidă inimele şi să lumineze minţile poporului nostra ca să vadă şi să creadă, că ne eflăm în ceasul al 11-lea, când trebue ori să înaintăm ori ne nimicim, trebue să sdroblm ogorul înţelenit, căci numai astfel făcând ne vom putea sus­ţinea ca popor in împrejurările In care trăim. Vorbeşte foarte frumos curagioaul şi înflicăratul advocat român, carele prin dibăcia, hărnicia şi popularitatea sa a câştigat iubirea şi încrederea tu­turor acelora care-1 cunosc, iar dapăce aalută cu toată dragostea inimei sale pe cei presenţi, declară şedinţa de de­schisă.

Urmează alegerea preşed ntelui şi a notarului adhoc pentru acea şedinţă, aclamânduse de preşedinte dl Dr. Dio­nisiu Roman, iar de notar adhoc dl Marius Păculea, contabil la filiala >Ra- coţana« in Mediaş.

îndată după aceea urmează înscrie­rea membrilor vechi şi noi — Inscriin- du-să toţi cei presenţi de membrii ordinari şi plătind câte 10 cor. B’au în­casat la vre o 500 cor.

Dupăce şedinţa să suspendă pe 5 minute pentru consultarea alegerii co­mitetului, cei presenţi aleg prin acla­maţie pe următorii: director,al despăr­ţământului pe dl Dr. D.onisiu Roman, de casariu pe dl M hail Popoviciu, de secretar (notariu) pe M^ihail Tătar Înv. în Aţei, de controlor pe Vasile Larga din Dârlos; iar comitetul de 4 să compune din daii Ioan Moldovan protopop gr.- c a t Romul Mircea protopop gr.-or. Dio- nisie Chec di paroch gr.-or. în Şaroş şi Gavril Bozoşan înv, gr.-cat. în Biertan.

Nemai fiind alte obiecte de per- tractat la ordinea zilei, iubitul nostru director al despărţământului, prin o vor­bire frumoasă îndemnând pe toţi aceia cărora le zace la inimă binele şi feri­cirea poporului nostra iubit, la muncă, declară şedinţa de închisă.

Michail Tătar, înv.

<3râ c itn a ? î.i.

Un om trece Ia târg cu o căruţă, in oare duce gâşte şi porci. Cineva îl întreabă zicându-i: >Câte gâşte şi câţi porci sunt în căruţă?« Iar acesta răspunde: *36 capete şi 9 4 picioarec.

Câte gâşte şi câţi pord sunt?

II.Gâciţi gâcitoarea m ea:Vin şi rachiuAmândouă într’un butoi.Ce-i?

III.Ciobanul Badea zice ciobanului Bucur;Dă-mi ana din oile tale şi o să am

atâtea cât tiai.

Bucur răspunde: Dă-mi tu una din oile tale şi o să am îacăodată pe atâte cât tine.

Câte oi are fieccre?

IV.Un om s’a dus Ia târg să cumpere 100

de animale, anume viţei, gâşte şi găini. Et a cumpărat viţelul cu câte 10 cor. gâscă cu câte 5 cor. şi găina cu câte 50 bani. Câţi viţei şt câte gâşte şi găini a cumpărat el, ca pentru 100 de cor. să aibă o sută de capete de viţei, gâşte şi găini?

V .A . B. C. Are 4 roste

Şi cu cl tot strângi.

C. B. A. Să nu-ţi apuceDegetul, că plângi.

B. C. A . Dacă-1 îacorzi bine Să te omoare poate.

A . C. B. E o strigare a unei Paseri, de departe.

In locul littrelor (slovelor) să se pună literele cuvenite, ca să iase cuvintele cu în ­semnătatea arătată.

Terminul dîslegării este pănă la Bobo­tează. Dislegătorii să vor publica în foaie şi între deslegătorii abonaţi să vor sorta mai multe cărţi frumoase.

Oetitorule!lăţeşte „Foaia Poporului* între

cnnoscutii tăil "

RĂSPUNSURI.La întrebările, cu privire la cale 10

porunci ale sănătăţii, am dat în nrul trecut doue răspunsuri generale. Azi dăm cu plăcere un răspu »s, trimis de un bărbat competent, pricepător, un doctor, cum am zice, deşi puţin esagereazS.

Iată acest răspuns:Sibiiu î i 26 Decemvrie 1908.

Mult Stimate Domnule Redactor!Referitor la aaelea 10 poraaci pu­

blicate în foaia D-Voastre Îmi iau voie a vă respunde şi eu c&teva cuvinte.

Ţăranul nostra dela sate are o mulţime de obiceiuri rele, ca : necură­ţenia, nepăsarea şi lenea etc. Şi acestea sâ datorează îa prima linie lipsei de creştere. El na ştie să-şi crească copii pentra că nici el na a primit dela părinţii lui educaţie bună şi a crescut în voia sorţii. Decâte ori nu mi sa dat ocasiune, să văd copii de ţăran amblând pe etrade golani şi murdari, poate de luni de zile nespălaţi şi dacă il întrebi dece-i lasă aşa, îţi respunde: lasă să umble, domnule, că nu li nimic. Pe lângă aceasta mai auzi neşte înjurături şi vorbe scârboase eşind din gara astorfel de copii, şi părinţii în loc să-i oprească de pe calea greşită, îşi fac încă haz din ei, rid şi sâ minunează, că copil aşa cuminte ca alui nu mai este. Am observat mai departe că ţăranul no3tra nu să spală buauros, decât poate Da- mineca, când merge la biserică şi şi atunci îşi udă un pic faţa, pe lângl aceasta să culcă mai totdeuna Îmbrăcat şi chiar vasele din care mâacă el, rar sunt spălate. Am văzat cu ochii mei cum în o casă de ţăran, de altfel ca stare bană, şi-au pus zama lor pe masă in un blid poate nici când spălat, şi oală de mămăligă o găseşti mai tot­deuna cu rămăşiţa de mămăligă uscată pe ea. Doar locuinţa şi anume odaia

de paradie saa casa ia mare, cam o numesc ei, e un pic mai carată, cel puţin în aparenţă; mă prind Insă că şi acolo, dăcă veţi mişca o mobilă dela loc să găseste gunoi şi pangini destui. Apoi despre curăţenia din curte, grajd şură, pivniţă, etc. nici nu mai vorbesc) mai ales pe!a acelea sate, cari sunt situate aproape de munţi.

Relele acestea trebue mai antâiu Înlăturate dela ţăranii noştri, apoi să ne gândim la porancile acelui doctor învăţat.

Şi la înlăturarea acestor rele, să găsesc mijloace destule, na trebaie sS ne gândim că numai cultura poate ajuta, mai ales când avem aţa de puţinţ dascăli şi-şi aceia astăzi cam vitregi, căci au multe beţe în roate . . .

Trebue îndemnat pe ţăran mat ântâiu ds toate să se spele bine în fiecare dimineaţă, până la pept, iar barem odată pe săptămână să-şi spele picioarele şi sâ ştie că e păcat, să se culce îm­brăcat când poate sâ se desbrace. Mal consult ar fi, dacă s’ar înfinţa în fiecare sat o baie de ţărani, ande să se scalde grătuit, atât vara cât şi earna, dar mai alss iarna când staa închiş? în casă. No­tarul sau primarul satului poate laflainţs malt asupra ţăranilor din satallor, sub diferite prete3turi saa ordiaaţiani mai înalte, ca să se scalde odată pe săptă- mână fiecare ţăran. Dar ei o fac asta şi aşa, numai să fie gratuit Ş i o astfel de baie se poate uşor construi, căci toate satele, de regală Îşi aa câte un rluleţ, care prodace apă, peatră şi năsip, n’are decât satul să zidească o sală aproape de rla şi să facă apoi un basin pentru 3 0 —40 oameni Pentru încăl­zitul apei, primăria să se prevadă din vară cu lemnele necesare.

Este ştiut că apa întăreşte corpul şi-l carăţă de materii morbide; i va lua ţăranului ca un văl de pe oshi şi -1 ra deştepta din somn, atunci şi numai a - tunci patern spera că sămânţa culturei ce se va sădi cu uşurinţă, va avea roa­dele dorite.

Mai departe, atât în casă cât şi îa carte să caute ţăranul a ţinea o cură­ţenie cum se cade. Locul de gunoiu să fie acoperit cu aşi de lemn şi comodi­tatea (privada) încă să fie săpată cel puţin IV» metru în pământ, na cam ans văzat aproape în toate satele, fără nicio săpătură în pământ.

Organele competente numeatc£ un controlor, care să facă câte o in- specţiane pe la casele ţăranilor şi pe cei cari nu se ţin de regalele igienice, cari le prescrie medical aparţinător, în conţelegere ca forările competente, să t pună la amendă, eventual pablice chiar înaintea bisericii.

Revenind acum asupra întrebărilor D voastre, pot afirma, că conform

, *aact 1* puţini oameni de-ai no­ştri vor fi, cari să îndeplineaică acelea poranci ;

Pauct 2. e cauzi neştiinţa şi nepă­sarea sau mai bine zis lipsa de indramare ;

Pauct 3 . Să caute a ţinea curăţenie corPQl l° r cât şi în locuinţă;

să mânce mâncări omeneşti şi preste tot să pună cel mai mare pond pe apă, care face minuni dacă ştie cum sâ o folosască.

Un vechia abonat.

FO A IA POPOROL,OS

Socoteala îa economie.*)Puţini vor fi între economii noştri,

cari să’şi fi Însuşit banul obiceiu, de a-şi face la fifîrşitul anului socoteala economiei lor. De aceea şi Bufer cei snai mulţi mari perderi, căci nu lucrează cu cumpăt şi cu socoteală Intru toate, şi aşa nu prea pot da înainte. Socoteala in economie este ca şi o cumpănă, după «ore ne putem orienta, dacă mergem înainte sau dăm Îndărăt.

Averea economului constă mai cu sesmă din pământ şi din vite. Pământul formeeză partea nemişcătore sau imobilă, ear vitele, bucatele, uneltele de plugărit şi banii formează partea mişcătoare sau mobilă a averei lui. Să poate zice dar

pământul şi vitele sunt capitalul economului, cu care el are să lucre şi lâ dobândească.

Precum să Întâmplă In lumea ne* Hcţătorilor şi măiestrilor, că cu capitale mari să poate câştiga mult, aşa să în­tâmplă şi In economie, că cu pământ f i vite multe să poate câştiga mai mult, m cu mai puţine. Aşa stând lucrul este prea firesc, ca economii harnici să-şi socotească, fie şi numai pe foaia cea albă a unui călindar, cât preţuieşte averea lor, In pământ şi vite, dcpă-cumi i vinde aceea în comuna, In care locuesc.

Mai ântâiu să socoteşte preţul curţe), grddinei, casei, şurei şi al celor­lalte clădiri economice. După aceea să la işa numita coală de posesiune sau cartea funduară despre pământuri, de cari trebue să se sfle In cancelaria fiecărei comune şi despre cari ar tre­bui tă aibă câte-o parie sau copie şi fiecare econom, ca să-şi poată şti mâ- Timea la toate pământurile sale şi astfel lă nu fie silit a tot umbla în tot de­cursul verei cu pălăria In mână pe la notarul, ea să-i caute cutare sau cutare parcelă că cât li de mare. Dapă coala numită să poate socoti apoi parcelă de parcelă, cât venit curat are şi cam cât preţuieşte.

*) Din prilejul, că despărţământul Âiud-Teiuş a l «Asociaţiunii» a pus un premiu penttu o lucrare? «care să arete economului cum să poarte socoteala sau comptahilitatea în economie — dăm acest arti- xol, care să ocupă cu «ceasta temă.

V e s e l ia .--ţ-EfrifrrPT--------—— .......— « a s — g a a e î M f M a

— ffstfa gfemnfl a »Seil P o p eia lat«. —

Care e mai tare?L a nn neamţ în prăvălie în ajunul de Crăciun,O muere îşi Irimote Bărbatul, să-ia săpun Şi pipsr, săi pună ’n varză Ş i zăhar pentru copii Şi-i dădu în griji să vadă,Dacă află jucării,Ştiţi D-voastră, doar bina Nu trâbue să vă spun;Că ceva Ia tot copilul,li aduce moş Crăciun.»Ce face voi cu sepunul> Chiar acnma la Creciun ?>Face doare mumuliga »Şi muncateţi cu sepun?Zice neamţul; — dar românul Om la minte aşezat, f»Ba, mâ iartă* — îi respunde, |

După-ce s’a socotit preţul carţei, grădinei, casei şi celelalte, apoi şi al parcelelor de pământ, că adană toate la olaltă şi aceasta ne va da suma to­tală a averei nemişcătoare Bau imobilă.

Socotită odată averea nemişcătoare, să va începe la cea mişcătoare. Aci să socotesc mai ântâiu animalele de caiă: boi, vaci, bivoliţe, cai, oi, porci ş. c. L, dela cari să trece la bucate, uneltele de economie şi bani gata. Pe urmă să adaoge suma aceasta la cea dintâiu, adecă la averea nemişcătoare.

Să punem caşul, că averea nnui econom de mtjloc, cum să află partea cea mai mare pe la noi, In pământuri şi vite face suma de 4000 cor. Având cdată Buma aceasta a întregului capital mişcător şi nemişcător, ne apucăm şi luăm parcelă de parcelă şi socotim lucrul săvârşit pe acelea, ear la urmă subtragem venitul curat. Aşa de pildă să luăm on pământ In ogoare, de o găleată sămânătură (800 stângini pă­traţi), fn care voim a sămăna grâu de toamnă. Socoteala unui asemenea pă­mânt ar fi cam următoarea: aratul de ogor 5 cor., la întors şi sămănat alte4 cor., transportare alor 10 cară de gucoiu put râd socotit carul cu câte1 cor. fac 10 cor., un hectolitru de grâu cu 12 cor., seceratul 6 cor. şi imblâtitul 4 cor. Sama tuturor cheltus- Iilor ar face deci 40 cor.

Un pământ lucrat şi gunoit bine, ca cel mai de sos, In ani buni, in păr­ţile noastre, dă câte 20 clăi de grâu, de câte 20 snopi claia, cari dapă îm­blătit lasă câte 30 măsuri noue de gră­unţe de câte 20 litre sau 6 hectolitri grâu ales. Acesta vâczâcda-se cu câte12 coroane ne dă suma de 72 coroane, la cari mai sunt de a se socoti paiele, târnometele. şi pleava, să zicem toate numai 8 coroane, fac la olaltă 80 co­roane. Prin urmare pământul de mai sus ne ar da un venit curat de 40 co­roane. Aşa Ee socoteşte parcelă de parcelă, până ce isprăvim pământul să- mânat cu holde, dapă aceea ne apu­căm de cel sămănat cu cucuruze, ear’ mai pe urmă de fânaţe.

Socoteala aceasta e cam grea pen­tru economii, cari nu ştiu carte de log. De aceea vedem, că cei mai mulţi Işi

*Ne trebue la spălat* I— »Dar ce face cu piperul ?— >Tot ce face lumea toată »Mai cu seamă, şti, pe varză »Că-i mai bună la mâncat.

— »Da, tot varze că, rumunii »Nu ştiţi alte să muncaţi.•Munca varze, momoliga »Pănă dobe ve umflaţii Vizând, omul că cu neamţul,No mei poate scoate 'n cap;Dă să plece ! . . dară neamţulŞti ca omul, — care n’are de lucrat. Ear începe, — >moi rumune!>Dă la dracu varza vost,»Muncaţi voi, zupe de carne »Şi calciu de ale nostl Şi cum din fire românul,Rabdă toate pân odată,»Şti ce ? . . . zice. . . >Hai să punem »Să se lupte varza noastră.»Cu cafeiul vost cel bun;»Care va putea învinge,•Acela e cel mai bun.

fisc socoteala numai aşa în cap cu pri­lejul Imblătitulni şi dacă văd, că grâul a lăsat bice, sunt mulţumiţi, măcar că de multe-ori se Înşeală,

Dacă nu se poate face o socoteală amănunţită in economie, apoi la tot caşul trebue făcută una măcar mai pe de asupra, după Îmblătit şi culesDl cu- curuzelor. Dopă Îmblătit Bă se soco­tească totdeauna, cât grâu trebue pen­tru «ămănat, cât pentru trebuinţele cas­nice şi cât mai rămâne de vânzare, ear’ dapă culesul cucuruzelor, Bă Be socotească cât trebue pentru casă, pentru galiţe şi rlmători şi cât mai rămâne de vânzare. Grâul de vânzare e mai bine dacă se poate vinde căt mai de tim­puriu, de oare-ce atunci se plăteşte mai bine, ear’ cucuruzul numai după-ce s’a uscat.

In anii, când bucatele Bunt ieftine, e bine dacă economul le poate preface In râmători, Bau alte vite grase, cari se caută mai bine.

Treptat cu socoteala pământurilor, trebue să se facă şi una pentru nu­trirea şi îngrijirea vitelor. Astfel se poate socoti de fiecare vită mare câte un car de fân, câte unul de paie, un loi- trar bun de otavă, cam la o sută co­ceni de cucurcz, puţin ovăs şi frenze de cucuruz.

Nutreţul adunat peste vară trebue să ’şi-’l ştie preţui fiecare econom Încă de toamna, ca să-'şi mai poată cumpăra de timpuriu, pănă este lesne, dacă are lipsă, şi se nu se lase pănă primăvara, când de cele mai multe-ori este foc de scump.

Dacă economul este aproape de oraş, atunci e bine să se ţină mat multe vaci fătate, de oare-ce laptele dulce In asemenea locuri este foarte căutat, ear' dacă e mai departe, de nu poate vinde laptele dulce, atunci e bine să se ţină şi crească viţăi, de cari se poate vinde în tot anul câte o păreche- două când sunt mari.

Prisosul bucatelor şi al vitelor arată totdeauna venitul curat dintr’o econo­mie. De aceea fiecare econom ar tre­bui să ţintească, ca la încheierea anului şi a socotelei economice, să a bă cât mai multe de acelea. I. G.

________________Pag. 579

Şi zicând aceasta vorbă,Pe neamţ mânile Ie pune,>Ţineta cafeiu şi varză >Să văd, cari sunteţi mai bune 1 Dupăce-a măsurat bolta Cu neamţul în lung şi l a t . . .Zice neamţul: >earte bade 1 »Varza vost e minunat >Dacâ Iaşi, pe D-zău »Tot varze munca şi eu!

Petru O. Orlăţanu.

IMâJx*nxiţişiixai.Să face alt om. Ştii tu, mă, pentru ce

beau porţiile de rachiu una după alta? Când beau porţia dintâie simt că mă fac alt om şi omul ăla vrea şi el o porţie — şi aşa mai departe.

♦A . Ai auzit, că au închis temniţa de

stat din Seghedin?B. Cum aşa? Doar B’a ivit vre-o boalS

lipicioasă, ca lungoarea în Sibiiu?A . Nu, dar a trebuit să o închidă, ca

Bă nu fugă >agitatorii« români şi slovaci» aflători în ca.

Pag. 580 F O A I A - P O P O R U L U I... ’i 3?»ţ RN f. 5 2

SFATURI.N utrirea vitelor cu pleavă. Pleava,

fiindcă conţine mai multă albumină ca paiele, este mai gustoasă şi mai nutri- toare decât acelea. Afară de aceasta, fiindcă e mai măruntă, e mai uşoară şi de mistuit ca paiele. Intre nutreţu­rile de pleavă, locul cel dintâiu 21 ocupă pleava de ovăs. Aceasta findcăj e mai moale, o mănâncă vitele cu mare poftă. Dapă pleava de ovăs urmează cea de grâu. Pleava de grâu, fiindcă are ţâpi mai ascuţite, trebue mai Intâiu opărită şi numai In starea aceasta să se dee la vite, de oare-ce ţepele numite In­trând prin cerul gurii şi In gingii poate causa vitelor aprinderea părţilor numite şl în cele din urmă durere de gură. Pleava de săcară şi orz, fiindcă are ţăpi şi mai mari ca cele amintite mai sus, nu să poate recomanda la nutri­rea vitelor.

Cum se cunoaşte un cal orb. Adesea- ori necunoscătorii se pot înşela cum­părând câte un cal, care nu vede de loc, cu toate că lumina ochilor este cu­rată şi exteriorul nu prezintă nici o boală, care să ne dea de bănuit. Ca să putem şti că calul nu vede, se re- somandă a face mai multe semne cu mâna înaintea ochilor calului ca şi cum am voi să i speriăm. Un cal care nu vede, se înţelege că nu se va speria, Afară de aceasta ne putem uită şi la urechi, care la un cal orb se mişcă neîncetat, spre a preveni toate mişcă­rile din jurul lui şi a şi dâ cont de ceeace se petrece în jurul lui, aşa că vede cu urechile, cum Be zice în popor.

N o u t ă t i .Pentru fondul cultural, archidiecezan

cu menirea de-a ajutora şcoalelc, după esem- plul dat de I. P. S. Sa metropolitul Meţianu, s'au început deja contribuiriie. Dl Nicolae Vecerdea, dirigentul filialei din Braşov a dat suma de 1000 cor. Preotul P. Pintea din Caţa a dat 50 cor. şi din plata sa în timp ds 10 ani, pe fiecare an 2»/#. Aflăm apoi că valorosul nostru bărbat Alexandru Mo- csoayi a dăruit fondului 5000 cor. In acţii. Mocsonyi totdeuna în frunte — la jertfe.

BombardaVe din balon* Din Newyork să scrie, că aieronautul Knabeushe a zburat în una din nopţile trecute cu balonul său preste oraşul Los-Angelos din California şi lără să bage de samă nime, a umplut oraşul cu bombe imitate de hârtie. Prin aceasta a voit să dovedească că ce uşor să poate nimici un oraş din un balon cu cârmă.

Pentru o gâscă. O jidancă din Timi­şoara cumpărase o gâscă în piaţa de acolo, dar pe drum cătră casă gâscă i-a murit, S ’a întors îndată la muerea dela care cumpărase gâscă, şi i-a cerut banii îndărăpt, arătând că gâscă a murit, dar muerea n’a vrut să-i îm­plinească dorinţa, iar poliţistul, chsmat întru ajutor, a dat drept vânzătoarei. Faptul acesta a supărat atât de mult pe Jidanca cu gâscă moartă, încât a căpătat un atac de gută de inimă şi a căzut moartă Ia pământ, cu gâscă snoartă în mână.

Agraţiat. DI T. V. Păcăţianu, redac­torul «TeUgr. Român* a fost agraţiat prin Mai. Sa de padeapsa de 10 luni temniţă de stat, Ia care a fost osândit în procesul de agitaţie, săvârşită prin publicarea articolului «Agitatorii* din numărul 133, anul 1906, al »Telegr. Rom.» lăsându-isă însă pedeapsa se­cundară, de 400 coroane amendă în bani, sventual 40 de zile temniţă de stat.

La fondul de 20 băni al «Reuniunei sodalilor români din Sibiiu*, pentra cumpă­rarea unei case cu hală ds vânzire au mai dăruit: Învăţătorul Antoniu Hodoş din Aciliu, in amintirea neuitatei sale mama Maria Ho­doş, 1 cor., iar In amintirea copilei Paraschiva Perea din Guşteriţă 50 bani; mai departe Ilie Perea din Guşteriţă, îa amintirea fiicei

'sale Paraschiva, 1 cor, şi Vie. Tordaşianu, prez., 10 bani.

Poştă jă fa ltă . A fost jăfaită poşta din Deta (Banat), furânda-se din ea în una dia nopţile trecute mai multe mii de cor. Făp­tuitorii nu sunt cunoscuţi.

Poporaţiunea Chinei. Deregătoria sta­tistică a Ch nei a publicat de curând resulta- tele numărării poporaţiunii in China, ce s’a făcut de curând. După aceasta statistică China are 438 milioane de locuitori, dintre cari abia 69 mii sunt streini, un număr foarte mic, faţă de uriaşa mnlţime a Chinezilor şi altor mongoli.

Lă „Reuniunea română de agricul­tu ră din comitatul Sibiiu". ău fost primiţi următorii membri ordinari înscrişi din prilegiul expoziţiei de copii din Poiana, şi anume: doamna Agnes Dr. Măcelariu, soţie de adv., Hermann Mangesius, prim pretor, ambii din Mercurea; Dem. Măniţ Nr. 460, Ioan Fântână Nr. 152, Const. Fântână Gălucuţ, Ioan Ghişe Nr. 1136, Ioan Bozdog al Bâji, neguţ, Aron Muntean Nr. 499, Ioan Dăncilă Nr. 905 şi Nicolae Ghişe, ales paroh în Rodii, Ioan Pă­cală, înv. în Jina, Remus Popp. înv. în Rodu.

Oase de m am ut. Din Braşov să vesteşte, că deregătorul orăşenesc de acolo Niemanz a afiat în jurul Braşovului oase de mamut. Mamutul, cum să ştie, a fost un uriaş animal, străbunul elefantului de azi.

Nu vă bateţi joe de lucruri sfinte. Ni să scrie: Ţeranul Lazar B. din Feneş zilele trecute fiind supărat că de ce are el atâta da lucru şi iarna şi vara, s’a apucat să bată o icoană de pe părete cu lemnul. Icoana înfă­ţişa pe Adam şi Eva, ear el îi bătea într’una că de ce au păcătuit aceşti protopărinţi, căci de nu păoătuiau ei nici oamenimea nu ar fi ajuns să-şi căştige pănea în sudoarea feţei sale. Acest bătăuş la 4 zile după aceasta bajocură a murit zăcând numai 2 zile. L-a bătut Dumnezău 1

Câne turbat. In Lipova un câne turbat a apucat pe uliţa cea de frunte a comunei şi a muşcat pe câţiva oameni. Câţiva feciori de Român s’au luat după el şi l-au omorît. Oamenii muşcaţi au fost trimişi în spitalul Pasteur din Budapesta.

Fam ilie năduşită. Nagy Gâbor, pan­tofar în Braşov, cu nevastâ-sa şi fica lor de5 ani, au fost aflaţi morţi în dimineaţa unei zile din săptămâna trecută. Ei s’au năduşit de gazurile aeriane de iluminaţie, cari au pătruns în locuinţa lor saterană prin pământ, căci ţevile de gaz să afli în o depărtare oare­care de casa, în care locuia familia Nagy.

0 scăpare eludată. Un bSeş care ascăpat din catastrofa uriaşă dela Hamm, __despre care am dat ştire — ajufîs acasă îa Bucovina, povesteşte în chipul următor scă­parea lui miraculoasă: Ne-am pogorît în bae 400 înşi. Eu eram fără voie, fiindcă soţia îmi plecase la Bucovina, unde mama ei trăgea de moarte. Cum lucram jos, deodată mi-s’a părut, că văd plutind prin gangul întunecos o vedenie nebuloasă c® avea chipul soţiei mele. Vedenia îmi făcea semne să-i urmez. Am început să mă rog de groază ce-mi era. Vedenia Imi arăta acum figura fetiţei mele şi ambele mă chemau. Vedeam bine şi lămurit Am părăsit lucrul şi m’am luat după ele. Asa am ajuns la eşire. Am spus că sunt bolnav şi m’am dus acasă. A doua zi am auzit de catastrofă. Nici unul din soţii mei n’a mai văzut lumina soarelui.

In flecara odaie de copil sâ-şi âducă aminte cu mulţumită de pescarii norvegiani cari pa marea viforoasă prind ştiucele, din cari să scoate escelentul uleiu de peşte. Uleiul de peşte să ofere în forma cea mai gustoasă şi mai uşoară în » E m u I s i u n e a S c o t t * unul din cele mai bune mijloace da nutrire şi de cură, care să capătă în farmacii.

Neştiutor de carte — mlliow%r. I -Cardiff a murit nu tocmai de mult un nnumu Solomon Andrews, care a lăsat în ui na st o avere frumoasă de zece milioane, p« care şi-a agonisit-o oa fabricant de pastete fără să fie cunoscut însă scrisul şi cetitul. A murit în vârstă foarte înaintată. Ce noroc, că nu a fost cetăţan ungar, pentrucă în înţelesul pro­iectului nou de lege al contelui Andrâssy, la noi ar fi fost milionar fără — drept de alegere.

„Deşteaptă-te române". Am dat ştirea, că mai mulţi domni şi doamne din Blaj au fost daţi în judecată de un sfătos procuror din Afba-Iulia, ca agitatori, pentru-că la un bal din Blaj, au cântat în cor «Deşteaptă-te române*, cântec naţional, care nu-i oprit Io cauza aceasta s’a ţinut pertractarea în Alba- Iulia, la 19 şi 20 Dec. c. şi tribunalul a achi­tat pe toţi acuzaţii. Apărarea acuzaţilor s susţinut-o domnul Dr. Iuliu Maniu, deputat dietal şi domnul Dr. Camil Velican, advocat în Alba-Iulia.

Alegere de protopop: L a alegeres de protopop, săvârşită Joi în 24 Dec. c. pentra tractul Devei, a primit candidatul Adam Groza 31 voturi, Dr. I. Dobre 18 voturi ţi Oţoiu 11 voturi.

Coroane eterne. Doamna văd. Sidonia Munteanu n. Roşiu, în Ioc de cunună trecă­toare pe sicriul iubitei sale fine Sabina Preda n. Andrei ca, a dăruit 20 cor. fondului văduvelor şi orfanilor, întemeiat de «Reuniunea sodalilor români din Sibiiu*.

Cărţi p oştale ilu strate . In li­brăria »Foii Poporului* să află cărţi poştale ilustrate de Crăciun şi Auul- nou — de toată frumseţea. Ilustratele sunt de tot felul, între ele vederi fru­moase de iarnă. Ele poartă inscripţiile: •Serbători fericite* »An-nou fericit* etc. Preţuri ieftine. Revânzătorilor să dă rabat mare.

N ul Iertare* Cum ştim, slovacul Iurigs deputat dietal, a fost osândit la temniţă de stat timp mai lung şi stă închis în temniţa d« stat din Vaţ. Implinindu-şi trei din 4 părţi a pedepsei, a cerut, pe bazi că s’a purtat bine, să ii se ierte restul pedepsei, cum să face de obioeiu. Procurorui îasă a respins ce­rerea. «Agitatorilor* nu să dă iertare.

Distincţie. Părintele protopop gr.-cat. din Timişoara, George Trăilă din prilejul ser- bărei jubileului ds 50 ani a preoţiei sale, a iost distins de cătră Majestatea Sa Regele, cu crucea de aur pentru merite.

Mulţumită. Din prilejul concertului no­stru, aranjat la 21 Nov. au binevoit a supra- solvi următorii: Ioan de preda, Dem. Cun- ţanu, prof. sem., Iosif Marcu sen., pardositor, Ioan Muţiu, cand, de adv., Ioan Sociu, func­ţionar financiar, Pant. Lucuţa, căpitan in penz, câte 2 cor, Iulius Tischler, calfă de boltă cor. 1 5 0 , Mihail Munteanu, sod. croitor, cor. 1 .40; Ioan Duşe, sodal croitor, Dr. Holom, cand! de adv., Radu Barcianu, librar, Dem. de Her- bay, c. şi r. căpitan, Adalbert Schiau, & şi r. sublocotenent la artil. şi Ioan Inisca, calfă de prăvălie, câte 1 cor.; Dr. Ioan Borciz, prof..

Nşusii compactor, Tino. Popovid, prof. sent, N. N., Dr. Petru Şpan, prof. sem., câte SO bani; Adrian Pop, sod. măsar, Dem. Po- povici, dir. şcol. (Sadu), Dr. Vasile Stan, prof. sem., Petru Simtion, funcţ. la «Albina*, N.N. câta 60 bani; Ioan Părău, măestru croi- or, 50 bani; Emil Petruţ, măestru măsar,

Lazar Banciu^ măsar, câ te '40 bani; N. N. 30 . Coman Mânzat, măestru mScelsr

L “ lc° îa® Nedslcu, ooperitor de case câte 20 bani. Cu pălăria »Dzeu vede*, purtată de prezident s’a adunat cor. 21.40. Din venito! curat realizat am adaus Ia fondul fericitului Episcop Nicolae Popea, cor. 83-12 şi Ia fon­dul văduvelor cor. 21-40. Aducem cuvenite mulţămită şi recunoştinţă tuturor acelora, cari au ţinut să ne sprijinească şi din prile­ju l acestei întreprinderi culturale-sociale, me­nite a întări clasa noastră de mijloc şi a ne apropia pe unii da alţii. Sibiiu, 17 Decern- « î» #1908. Comitetul «Reuniunei sodalilor ro­mâni* din Sibiiu. — Vie. Tordăşianu pre- zidentg Stelaa Duca notar. *

î-ViP S%IOt

al M ii de Crăciun. L * numărul ace- S'®1 *a oii Poporului* alăturăm ca »Dar

^3 Crănion» un Călindar de părete pe 909. *Estş un lncru folositor pe care

cetitor ţ lpinda-1 pe părete în un loc potrivit al odăii, II pot întrebuinţa un a n întreg. Câlindarul de părete U pri­mesc toţi abonaţii.

Raportai gftneral al .Reuniunii ro- rcâne de agricultură* din comitatul Sibiiu, pentru anul 1907 — a apărut Este redactat d V ia Tordăşianu, secretarul Reuniunii Vom da din ei părţile mai însemnate.

Fântânile din Bosnia. Un soldat din Tolna, (Ui)garia), care s i afli acum în Bilek, în Bosnia, a scris acasă o carte, în care spune, c ă acolo să răspândise vestea, c& mai mulţi Montenegrini au venit îa taină în Bosnia şi au otrăvit fântânile, ca să piară soldaţii. Co­manda militară a cercetat apa fântânilor, dar n ’a găsit-o otrăvită. Cu toate aceste a rân­duit, ca toate fântânile să fia păzite de sen­tinele di soldaţi. — L i sfârşitul scrisorii la- ciorul zice, că pănă acum n’a fost nici o cioc­nire d« arme sau luptă în Bosnia.

Pentra cultivătorll de pomi. Vestim tbrtea noastră, că subscrisul comitet a luat hotărârea să procure pentru primăvara anului 1909 mai multe mii pomi altoiţi, pe cari să-i pună î i vânzare cu preţ redus. Pentru a ne orienta la procurare, rugim pe toţi aceia, cari doresc să se provadă cu altoi s i bintvoiască a ne adu:e la cunoştinţă cel mai târziu pănă la 20 Ianuarie n. 1909, numărul altoilor de <eari au trebuinţă şi soiul lor. Potrivit ar fi, ca înştiinţările să se facă colectiv, anume, ca preoţii sau învăţătorii noştri să conscrie pe economii din comunele lor şi să ne înainteze pănă la data indicată declaraţiunile. — Sibiiu,28 Decemvrie 1908. Comitetul central al »Reuniuni române de agricultură din Comi tatul Sibiiu*. Pantaleon Lucuţa prezident. Vie. Tordăşianu secretar,

Un senator aromân în Tnrcîa. Intre<cei 30 senatori numiţi de Sultan este şi un aromân: Dl N. Baţaria, inspectorul şcoalelor române din Macedonia. Dânsul e născut în com. Cruşova din Macedonia.

0 fatlţă frumoasă, drăgălaşă, o faţă de copil caro radiază de sănătate, cât de f&r- mecător ne privesc unele ca aceste, dar apoi suntem siliţi a le trata cu un simţ de decep­ţie, dară In gura, ce să deschide pentru rîs, zărim un şir de dinţi defectuoşi şi desfiguraţi prin boală. Aici este de recomandat un m j- loc d : curâtit dinţii, care nu să strică şi are efect de desinfiţiare. Un mijloc de curăţit dinţii, în tuburi, cum e Kalodondul lui Sarg, întruneşte toate calităţile bune înşirate mai sus şi e scutit de toate necurăţeniile de pral rtc. cari Bunt d. e. neîncunjurate Ia prafurila de dinţi. Kalodontul împrospătează gura, în­tăreşte ginginii şi păstrează .dinţii curaţi, albi şi săaătoşi.

Noua lege a vinului. Articolul de lege X L V II : 1908 prin care se opreşte falsificarea vinului şi vânzarea vinului filsifi;at, pnmmd sancţiunea prea înaltă, s’a publicat în Nr. 1 6al »Monitorului legilor ţin u (>9 rszâg.OS1ono v6nytâr«) şi întră în vigoare 1 Ianuarie 1909.

Poşta red acţiei. Rugăm pe ooor. cetitori a ceti întotdeuna »Poşta Re­dacţiei» dela sfirşttal foatei. Acolo stiâ răspunsuri la întrebările ce ni le fac. jNa putem răspunde la toţi în scrisori; ne-ar costa prea multă vreme şi prea mult porto-postal.

Teatru german. In zilele Crăciunului german au fost câte doue reprezentaţii, -- îu -s e pieze alese. Public a fost foarte mult a fost ticsit teatrul, cu deosebire a d o u a zi şi Duminecă. Vineri s’a jucat după »Die Landstreicher* şi s»ra ’ Husarenfiebe

^ s e

5 8 1

Dollarprinzessinc. Jocul p orilor a

JcD t mUMnP »EiB Waltzertraum*..actorului R . Spiegel în ® - : acat fru- «In Sherlocb Holmes«, Duminecă a

mos, ca de obiceiu, dl Viebich, iar sara în opereta comică »Die Glocken von Corna- vi!e« au escelat actriţele L. Salden, los. Sabie şi dra Ella Kovâis, ca lată de ţiran (Made- laine), jucând loarte drăguţ. Din săptămâna aceasta amintim >Die versu-kene Gloccke* dat Marţi, în beneficiul drei Miţi Dslorm, o putere escelenţă a trapei dlui Bauer.

Membra eongregaţlenal. In 23 De­cemvrie 1898 s’a ţinut în cercul Bradului (Fenyofalva) lângă Sibiiu alegerea suplementară pentru un membru in congregaţia comitatului Sibiiu — şi a fost ales preotul gr.-cat. din Racov.ţa, Valeriu Fiorian, care a reprezentat cu vrednicie şi de alte ori cercul Bradului.

Metropolle nouă. Ziarele maghiare aduc ştirea, că toate episcopiile gr.ort. sârbeşti din Bosnia, Herţogovina şi Dalmaţia, vor fi supuse unei metropolii ce s i va înfiinţa de nou, şi-şi va avea reşedinţa în Viena. Episcopia din Dalmaţia era pănă acum suiragană Metropoliei din Bucovina. Ca matropo’it e luat în vedere episcopul Nilaş din Zara, pănă acuma supus metropolitului din Bucovina.

Cazuri de moarte. Dr. Vasile Preda advocat ca soţ, Rsveica Chirtop născ. Ardreica ca mă­tuşă, Zoriţa Andreica, ca fiică adoptivă, în numele lor, al numeroşilor veri şi alţi consângeni, cu inima frântă de darere aduc Ia cunoştinţă, că preaiubita şi etern neuitata lor soţie resp. nepoată, mamă adoptivă şi verişoară Sabina Preda născ. Andreica, mtmbră pe viaţă a »Asociaţiunii* pentru literatura română şi cultura poporului român, a reuniunilor femeilor române din Sibiiu, Abrud, Abrud-sat şi jur, etc. după lungi şi grele suferinţe a răposat în 18 Decemvrie a. c. la 4 oare dimineaţa în al 42-lea an al etăţii şi 23-lea al fericitei sale căsătorii, în Sibiiu. Rămăşiţele pământeşti au fost transportate la Câmpeni, şi L in i în 21 Decemvrie la 2 ore înaaormâatate îa cimiteriul de acolo.

— Valeriu Arsenic, fost învăţător şi preot ales în Gura râului, dapă grele suferinţe a adurmit în Domnul Sâmbătă la 5 ore di­mineaţa, în etate de 38 de ani. Rămăşiţele pământeşti ale decedatului s’au aşezat spre odihnă vecinică, Luni în 15/28 Decemvrie a.o., la 10 ore a. m., fn cimiterul bisericei orto­doxe din Gurarâului.

Copii născuţi prea timpuriusunt salvaţi de decadenţă prin Emulsiunea- SCOTT şi regeneraţi la forţă şi tărie normală.

M U L T E M I Ide părinţi îngrijaţi au fost încân- teţi de întorsătura rapidă spre bine. Chiar şi acolo unde să respinge laptele,

Emulsiunea Ini Seottsă ia cu p l ă c e r e şi să mistuie uşor.

2SS.SS- Preţul sticlei originale 2 cor- 50 baili'

.** pS tdur“ jjjj ajjj fl9 Yâm?e în toate farmaciile.191 2—3 - —

Logodna. Aurel Moga sodal ® *ce| "® a logodit cu dra Maria Ch.du, ambu d.n Sibuu.

M nerva“. Cu acest titlu a început să pară "în Bucureşti, la institutul grafic »Mi-

R leh ter (Anker P ain-E xp elltr)»

s i " î « » ' » w * 1 uW k m â n » !q multe hn m cH d« «m d . « * • 1 *

S S * U * J Xîi E a — * » « “»»•Limment saa dov. apîdemice, cum

toare de d .« ? (ost loarte avantagioase

A=.« ^

rasă s’a folosit cu bun succes la influenţa, cs fricţiune şi să află de vânzire în cele mat multe firmacii cu preţul de 80 b ini, cor. 1 ACt şi 2.— dar să cerem expres: »Anker-Linitnen£ al lui Richter*, (Anker-Pain-Expeller) şi s& ne uităm la marca de scutire *Anker« şi nn- mele »Richtert şisăluâm numai sticle original».

POSTI REDACŢIEI ŞI ADUBISTBiŢUlI. PI. tnv. în V. »Foaia Poporului» nu

să dă nimlrui pe cont. Dta ai plătit abona­mentul în 10 Iulie c. până la finaa anului» Acum binevoieşte a înnoi pe 1909. Altcum a mers scrisoare.

E. C. in R-ar şi altora. Mulţumite pentru răspunsul la cele 10 porunci. Să vot publica toate pe rând.

Ac. în El. Ai dorit gâcituri. Acum am dat.

U. D. B. în Bpr. S’a cores. împăratul nu poartă războiu, în Bosnia pănă acum • pace. Noi am scris despre trebile de a*olo tn fiecare nr. Ceteşţe foaia cu luare aminte şi vei afla cum stau trebile.

Arcaş“ în Ilişeşti. Tocmai însoţirilor nu puteau da foaia în cinste. Regretăm, dar scoaterea ei costă bani.

A. S. în Biert. A mers scrisoare.II. B. în V. Ctre dela »Asociaţiunea«

de aici broşura: Rîgulele ortografiei acade­miei române, Costă 20 fit. şi porto 5 fii.

Un parockian în Ş. Vine în nr. "viitor. Avem mult material.

Proprietar, editor şi redactor responsabilS i lv e s tr u M oldovan

Tiparul „Tipografie;*1 Henric Meltzer.

Hitelul da cură A LTV ATEEF r e i w a l d a u ©răf enberg, Silezîa-ausiriacS.

SS

Cură dîetaîă d* L ndewiese a lat SCHROTH. sss <-

Seson de Iarnă el de vară.Toate procedeurile de cură de apă.

Cea mai bună posace pentru cânieste şi rămâne

Pogacea pentru câni a lui Fattingercare dintre toate mijloacele de nutriţiune de acosS soiu posede cea mai bună compoziţie şi efect dm

nutrirc.S0 Kg. Cor. 28 — 5 Kg. liber de porto Cor. ft-Sa

Pnppy-Bisqnit a lui Fattingerpentru câni tineri.

60 Kg. Cor. 2 6 . - 5 Kg. liber de porto Cor. M ff prospccte libere de porto prin Fabric* de po­

piei patent pentru câni şi nutremânt pentru galiţe fii Wiener-Neusradt.

Preste 250 de prima premii.M ijloacele de nutriţiune ale Iui F attinger m*

pregîtesc suh control* veterinari R1 23—28Bl 23—261

Pag. 582 iP©i00j& tir. 52

A A A A A A A AW W T t W W w W W

Concurs.Pentra ocuparea unui post de învăţătore

la şcoala comunală din Orlat, devenit vaeant prin abzicere, sâ escrie concurs»

Emolamente:1. Salar fundamental anual. Cor. 1000.2. reiat de cuartir. . . . . > 200.3. relut de grădină. . . . * 20.4. remunera ţiune puntru lucrul

de mână în şcoala de repetiţie . . * 56.la olaltă Cor. 1276.,

solviţi lunar anticipativ?.5. Cuincuenalele legali.Dela concurente să pretinde să fie deplin

cualificate şi să posiadă deplina cunoştinţă a limbei române şi maghiare în scris şi vorbire ţ i aceasta să o dovedească prin acte în mod neîndoios.

Concurentele cu cunoştinţe de note şi a unui instrument musical, vor fi prderite. Concursele sunt a-să înainta subscrisului pre­şedinte al scaunului şcolar până în 10 Ianuarie1909 la 12 oare a., no.

Orlât (Szeben vârm.) în 2 2 Dec. 1908.

Dr. George Prunaş262 1—I preş. sen. şcolar.

■ D & q O O d t îc* >t P B (t 3 .| ° ^ ,2 3 ' g “e SK = a g § » § ^ » O 3 n n n

C 3 . f r 2 . — a« ” S*

^ a "*CL'V A p “ ■ S t i 5 cP „ O . n 3s o o fT s g §§ S. £ 0 S § 3-£ SDc "*• ° O-a T5 § ."2 . a . s 2 c» n p c tz o j _____ ’TJ C =• « .g>S S-2 ^3 3

«2 C3 © w 2 oCFQ M n-k r-r C*fix D* o n-. a* 2 . ^s: « » 2 «•9 ~ t l W ^w — c; w«ir* “ k(A r+

^2 re — c o C , , »» 63§ g .^ Ş.[-

p

«■s

■H.3

Tov^ şia „M UGURUL".Recomandăm proprietarilor de vii cu toată căldura Tovărăşia românească »MUGURUL* însoţire economică- comercială în Eiisabetopol (Erzsdbet- vâros) care vinde altoie de viţă de vie de t o a t e s p e c i i l e , precum şi v i ţ ă a m e r i c a n ă cu şi i ă r ă ră­d ă c in ă . La dorinţă însoţirea dă in­strucţie gratis ori-cui în toate ramu­

rile viticultura. i86 9-15

Atelier de curelărie, şelărie şi coferărie

ORENDT G. & FEIR I W .(odinioară Societatea curelarilor.)

Str. Cisnădiei 45. S I B I I U . Heltauergasse 45._______ ■___ . ■ -\- —— . . - - ....... - ■ ■ . .. . . .

Magazin bogat în articole pentrucăroţat, călărit, venat, sport şi voiaj, poclâzi şi procov6ţuri, portinonee şi bretele solide

şi alt» 18 25 —— articole de galanterie = = = = =

cn preţurile cele mai moderate.

Curele de.maşini, curele de cusut şi legat, Sky (vârzobi)permanent In deposit

Toate articolele din branşele numite şi reparatura lor se esc cută prompt şi ieftin.Liste de preţuri, la cerere, se trimit franco.

Comandele p rin postă se efecUtese prom pt f i conştienţios.Mare deposit de hamuri pentru cai dela soiurile cele mai ieftine pftîiâ la cele mai fine, coperitoare (ţoluri) de cai şi cofere de călătorie.

n:

i

Cadouri de Crăciun şl Anul-nou !în C a s a d e c o n f e c ţ iu n i

R. GRUNBERGERP ia ţa -m a r e N r. 3 , 4 , 5 —

8 4 0 - W

T

4b-Blns e : de mătasă, lialaturi de postav şi flanel, jn p o an e în deosăbite vk.colori, ja ch ete cu blană, colllere, mufuri din articli veritabili de blănuri, jTpaltoane de dam e ţi m antale, cum şi jach ete pentrn fete din Jpostav ntgru şi colerat. Mai departe vestminte pentru dom ni şi copii, V *

^ roenri de iarnă, rocuri pentru oraş şi m icados, cu cSpţuşala +ţ> ^ veritabilă de blană, costume pentru copii şi mantale etc., în ctl maia mare asortiment şi cu preţuri solide fixe. X

|fv

l i

l-'a

Câlindarul Poporuluipe 1909.

Au apărut mult preţuitul şi iubitul

Călindarnl Popornlni pe 1909cu cuprins bogat şi interesant şi cu frumoase ilustraţii, şi cu toate

târgurile de ţară din Ard? al şi Bănat fără greşeli.

===== Preţul 40 fii., şi porto 5 fii. =====

J iJ'LlLJJJUUl.lţţ «I

FOAXA P O P O M & O T Pag. 583

Atelier de franzelârie.Subscrisul aduc lâ cunoştinţa onor. public

din Sălişte şi jur, câ am deschis un

atelier şi boltă de franzelârieîn S & l l ş t e ,

obligându-mă a satisface onor. public toata aş eptârile cu privire la articli din brauşa

franzelăriei.Cerând sprijinul binevoitor al onoratului

public, semnez

Toma Lupaş'266 1—3 franzelar în Sălişte.

R E C L A M Apermanentă, cu scop şi practică este bu- fletul, factorul dătător de vieaţă pentru ori-ce fabrică, întreprindere comercială, industrială şi de negoţ. Cum, unde şi când se poate insera mai cu efect, mai

bine şi mai ieftin se poate afla în

Espediţia de anunţuri

Iuliu LeopoldBudapesta, VII., Erzsâbet-kSrât 54,

unde se m ijloceşte cu conştienţiositate, punctualitate şi ieftin publicarea insera­telor şi reclamelor în toate foile şi că- lindarele din Budapesta, provinţă şi străi­nătate. Planuri şi prelim. de spese gratis.

1

z z z I j O c i n e

vrea a să scăpa pe sine sau copii săi de

tusede răguşală, catar, flegmă, catar de gât, de tuşă convulsivă şi de tuse măgărească,

să cumpereCaram elele de pept

ale luj Kaisercu trei brazi,

aprobate şi recomandate de medici. C C f| n dc atestate verificate O u U U de notarul public.

Pachet 20 şi 40 fll. Să capătă In toate 245 6—24 farmaciile.

Kw

D i r ţ i p o ş ta le ilu s tra te cuSport Flori = Artistice Peisage =F o rtu r i poporale ■ ■ ■-

şj

C ărţi poştale um oristiceîn asortiment foarte bogat.

Tipografia MELTZER= S I B I I U =

Strada M ăcelarilor Nr. 12.SS- Rev4nzetorii capită rabat. ^ 8

Vânzare totală.Dia cauza preluării unei alte prăvălii,

să vând sub preţul de cum părare toţi ar­ticli de modă pentru domni şi de galanterie, precum: cămeşi, galere, manşete albe şi colo­rate, albituri de tricot, dorapi, mănuşi, batiste, cravate, cruţător de guler, hosentrigere, ţiitoare de dorapi, bumbi de manşete, străicuţe de dame, portmoneuri, visitiere, doze de ţigare, dose de tutun şi ţigarete din piele şi metal, briwge, briciuri, aparate de ras, pinsele de ras şi cesci, legătoare de barbă, perii de barbă, perii de haine, de cap şi de dinţi, rame pentru fotografii, oglinzi de mână, phptene de Irizat şi înfipt, garnituri de piepttne, maşini de ars, foarfeci de ars, broşuri, jou-jouuri, ’ coliere de psrle, lanţuri de lorgnon, apă veritabilă de Koln, portofolii do călătorie, necesaire de voiagiu, farfurii pentru turişti, păhare pentru turişti, bastoane de plimbare etc. la

Rudolf Stiirner,. 268 1—1 Strada Cisnădiei 1.

8700 cămăşi de damedela un concurs de licitaţie. Cămăşile sunt din cel măi fm şifon, cu broderie elveţiană şi ajour şi să trimit bucata cu 1 Cor. 85 fiL per

ramburtă. Mai departe

790 bucăţi haine de patde ţesetura cea mai fină cusută tn tivit uri toate mărimii*, în esteuţia cea mai solidă. Garnitura întreagă costă din 2 dricale şi 8

perini, cu Cor. 14*30.Casi de artidi ocazionali

264 i—i Emanuel RotliolzViena VII. Neustlftgasse Nr. 77.

Corespondenţi în toate limbile. Comandelc trebuie să fie cel mult Miercuri tn Viena

IULIU e r OsSibiiu — Nagyszeben.

Novitâţi în toate soiurile de oroloage, juvaere, articli de anr şi argint, cadouri de nuntă ţi botez, inele de fîdanţare gata, cercei, lanţuri de oroloage, brăţare, titensilii ; entra biserici şi masS, obiecte de lux de toate soiurile

în aur şi argint.Nr. 3128 A. Orologiu de argint Remontoir pentru dame, cu coperiş duplu tare, 12 Cor. Hetto în aur 42 Cor. —Nr. 3128 B. Orologiu de argint Remontoir pentru domni cu coperiş duplu tare, cu diarr.etra de 45 milim. 14 Cor. — Nr. 31.8 C. Orologiu de argint nou Remontoir pentru domni, cu coperiş duplu tare 7 Cor. 50 fii —Nr. 8894 a. Cercei de aur veritabili 14 carate 8 Cor.

Detto ceva mai mici 6 Cor. Detto la argint foarte gros aurit 3 Cor. — Nr. 9265 a. Ine! de aur veritabil, 14 carate cu corale veritabile siu cu diamant, rabin eto. imit. Cor. 11. Detto în aur nou de 6 car. 6 Cor. Detto în argint şi gros aurit 2 Cor. 50 fii. Fiecare obiect de aur sau arginte esaminat oficios şi proba oficioasă vizibilă esact, afară de aceea s i garantează in scris că obiectul e veritabil.

Trimitere nnmai cn rambursă. Preţ-cnrante ilustrate la cerere grati s şi franco. 248 5 —

Nr. 3128 A

10 sau 20 filerisunt pentru iubitorii de muzică spese mici,

dar pentru birtaş *

233 5—8

sunt baza la bunăstare.In nici un local n’ar trebui să lipsească un

lnstrument-„HUPKBLD“cari în toate privinţele neajunse, stau preste toate celelalte instrumente.

Azi să cercetează cu predilecţie localele, unde este muzică, astfel procurarea unui iustrument muzical este de recomandat din doue puncte de vedere:

1. Incass&ri directe pentru muzică.2. Urcarea circulaţiei şi prin aceasta nrcarea venitului.

B9T* Prospecte libere de porto.

LUDOVIC HKJPFJBEiD, A. O., Viena VI.Prima şi cea mai mare fabrică de instrumentejde clavir.

47 premii prime, o 750 dle lucrători»

Depozite de m ostre:Iosif Martin, Budapesta Vnt, KenydrmezS-utcza 6.

Miiller Ferenc*, Timişoara, teatrul elcctric.

1]

Pag. 584 WQAI Â P O P 0 R 0 L P 8 Nr. 52

S e

„Sucursala Miice! comerciale nngara din Pesta, Sibiin"P i a ţ a m a r e N r . 2 . 'x

InfiiDţată în Enaî 1841. • Central» !n Budapesta. © Csptoil de scţli de rezerve 93 milioane Coroane.

Primeşte bani cu libele de jdepunere■ - . ..

pe lâng& cea mai favorabilă percentncg:m .■ °... ’K .

cumpără şi vinde rente, scrisuri de amanetare, acţii, losuri, iiim şi monede de aur şi argint, primeşte hârtii de preţ pentru păstrare şi administrare, încasează cupoane şi efecte sortite, t, asigurare contra perderilor de curs Ia sorţiri 5 procurare de cauţiuni de căsătorie pentru militari.

P i* T o ate informaţiile dorite să dan cu plăcere.198 14—

%

A

Cel mal es efect şi mei ieftin = PURGATIVca P ilu le le p u rg a tiv e

zaharizate ale lui P h ilip p N eu stein

(Pilulele »£lisaheta< ale Iui Jtfeusîein).Aceste pilule sunt a se preferi tuturor

preparatelor similare, căci sunt în toată privinţa libere de orlee substanţa vătă­mătoare; se aplică ea mare succes la toate morburile abdominale, sunt uşoare, curăţă sângele şi nici un mijloc nu e mai favorabil îmi nevătămător de a combate

Oonstlpaţiisiaiioizvorul sigur al celor mai multe morburi. Fiird zaharizate le iau cu drag pănă şi copii. 1 cutie conţinând 15 buc. costă 30 bani. 1 tub care conţine 8 cutii, deci 120 buc. costă numai 2 Cor. la comardă 2 Cor. 45 fii. franco.

Xuaii seam a ! Pâziţi-vă de fal- = ■! şuri.’ Să cerem numai Pilulele H purgative ale Iul Neustein csf Ph l.pp. Vtritcbîîe numai în jf l cazul când cutiile şi prospectul |!l sunt provăzute cu marca firmei |f; noastre în imprimare roş:t -

resgră Sftul LeopoSd şi sub- 'i‘l scrierea Farmacia Philipp Neu­

stein. Emba!rg“le noastre pa­tentate trebue să fie contrasemnate de firma noastră Farmacia îui Philipp Neustein s’a sf. Leopo!d«. Viena I. Piarkengasae 6 Depozit în Sibiiu în toate farmaciile.

K V ' ‘ f

V 4

„Căssa de păstrare în Mercurea"s o c i e t a t e p e a c ţ i î .

înîn

fi

cude

Primeşte d e p u n e r i sp re f r u c t i f i c a r e cu interese ds 4 1/a%> dela Cor. 1000 sas-pe'lângă anurţ da 180 zile cu interese de 5% , iar dela suma de Cor. 10,000 sus cu anunţ de 360 zile cu interese de 5 y 2% .

Interesele după depuneri să capitalizeszS de 2 ori pe an şi anume la 30 Iunie 31 Decemvrie st. n.

Darea de Interese o solveşte institutul separat.Depuneri şi ridicări să pot face şi prin postă.Acostdă împrumuturi pe cambii, cambii cu acoperire hipotecară, oblige ţiuni

ctverţi, pe hipotecă, credite de con?-curent pe lângă asigurare hipotecară sau hârtii valoare (a ţii dela bănci şi efecte publice).

Etalonul da Interese varitză între 6ya°/0—80/°, fătă nici o proviziune.2 5 7 3 - 6 D irecţiunea.

Ne mai pomenit de ieftin!!600 bucăţi numai eu fl. 185.

Un orologiu de preciziune escelent cu gferanţă ide nmbiare regizată, ca trageie 86 oare, împreună co lanţ aurit, un ae excelent de cravată cu simili briliant, 1 inel aurit cu peatră imit. pentru domni şi dame, 1 colier escelent, podoaba cea mai mo­dernă pentru dame, din circa i 50 bucăţi perle ori­entale, 1 garnitură minunată de bumbi de manjete, de gulere şi de pept, gar. 8 °/„ aur double, 6 bucăţi batiste de in veritabile, recvizite de scris eleg. de nikel pentru buzunar, 1 oglindă de toaletă escelente Sn «tui, 1 săpun de toaletă aromatic, 1 notiţ leg. Sn,; 72 buc. peniţe engleze de cancelarie, 20 obiecte, de corespondenţă şi incă 395 diverse obiecte, neîn- cunjurate de lipsă in casă. Toate ia blaltă cu oro­logiu cu tot costă numai fii. 1*85.- Expediţie per sambursă prin

casa de export

H. SPINGARN, Cracovia, Nr. 136.La cumpărare de 2 pachete dau gratis un fru-

*b o s briceag cu doue îimbi. La rnai mult de 2 pachete la fiecare câte un astfsl de briceag. 22 11 —

t**j>n-ce nu convine banii numai decât retourl

Luare oe alcohol şi epidemie ds tifos! %In ziarul „Saazer Hopfen şi Brauerzeitungu (dela 12 1. c.) aflu un articol ^

foarte potrivit pentru timpul nostru prezent trist (epidemia de tifus).In interesul onor. nostru public îmi iau voia a reda pe scurt partea mai de

importanţă a acestui articol. -

■ „lifluenţa alcoholului asupra !tifririi“. 'Deja de multă vreme a arătat în Francia Raspail influenţa binefăcătoare a

alcoholului asupra mistuirii, în Germania şi Austria au dovedit Gruber şi Pick, că alcoholul este cel mai puternic distrugător al baccilelor de tifus (lungoare) şi holeră.Ştim şi aceea, că alcoholul prin efectul său antifermentiv împedecă formarea în intestine a toxinelor, cei mai mari duşmani ai organismului nostru. Noi am şi îobservat, în couglăsuire cu aceasta teorie, că în vremuri, în cari abstinenţa fiind n floare, când apele minerale curg gârlă, cu aceasta modă s’a mai ivit şi altceva:

Appendicitis. Şi mai putem vedea, cum spre paguba ţârilor abstinente, cu deosăbire în Orient, unde religiunea interzice credincioşilor gustarea de beuturi spirtuoase, colera, acest flagel trist, este aşazicând în permanenţă. Mai adaugem apoi, că frica modernă de baccile a văzut lumina zilei de-odată cu teoria şi praxa abstinenţei. înaintaşi noştri ne-or rîde, dacă ar vedea generaţia noastră fricoasă, care are groază de ori ce baccil dm mâncări. Jsfrânii au gustat ce le-a plăcut şi au udat-o cu ceea-ce Ie-a părut lor de bun şi făcând astfel, microbii treceau pe 'lângă ei leşinaţi, fară putere. Noi aflăm, câ antecesorii noştri au avut o judecată sănătoasă şi noi credem împreună cu ei în folosul beuturilor alcoholice. Să nu fim încăpăţînaţi în a vedea căuşele răului în aceste, pe când cauzele au motive mai adânci.

In legătură cu aceasta espunere foarte importantă pentru populaţiunea noastră îmi iau voia a face onor. p. t. public propunerea, ca în loc de diversele ape minerale’ mai puţm folositoare şi a apei de soda, să bea bere bine aşezata, pentru care prilej subscrisul îmi iau voia a recomanda cu căldură onor. public berile mele escelente de grad înalt, anume: Berea-coraană (Kronen-Bier), deschisă, h. la Munchen neao-ră’ şi berea mea bock-malţ duplă. ' ’ ° 5

Ca încheiere mă aflu în plăcuta poziţie a putea declara, câ at".t în fabricile de bere de aici cum şi în toate fabncele de spirt aici, nu s’a ivit n'ici un caz de tifus (lu ngoarea I ceea-ce este o dovadă, că alcoholul beat moderat, formează un scut escelent contra tifusulm etc. ’

Cu distinsă stimă260 8—8 R u d o l l H a b e r m t i n n

proprietarei I. fabrice transilvane cu vapor de bere, Sibiiu.

Cerscsl da ijnprimt Otto Baer, Dres**—BotUjesta

Nr. 52 -A-daos la „FO AIA PO PO RU LU I» mr. SI Pag 585

Oltoaie de viţă de vieîn sortare recunoscută în ţara întreagă de

- conştienţioâsâ,Viţe americane de baze

desvoltate deplin şi crescute în teren deluros,Viţe nobile europene,

scutite de grindină şi peronospora, în cele mai bune soiuri de vin şi vin de desert,din cul­

tura proprie de vite, vrednică de văzutPădureţi de acaţi şi gledieia

furnisează cu preţuri moderate prima şcoală ardeleană de viţă de vie a lui

M ih a li A m b r o s iîn Mediaş (Medgyes). 258 4—

Amicul viieruluicarte edată de firma de mai sus, cate cuprinde sfa­turi speciale preţioase, la cerere pe o cartă poştală,

să trimite ori şi cui gratis şi franco.

252 4 -6

1Salon de pălării de mo dă

August GruberS i b i i u

Piaţa mare Nr. 19, etkgiulDeposit de confecţiune da p ă l ă i

de mo d ă de cele mai elegante şi articli P de modă de toate preţurile, şi modele ori- || ginale vieneze şi pariziene.' 21 14— ^

,i|icli P

L u d o v ic I t a n c ţ. © r o i t o r d @ b ă r b a ţ i ,

-SIMIa, skaăa GIsn&dIel w. t8>tecooaandi p. i . pnbiicnhri

cele mal none stofe de toamnă in mare asortiment

fg m m M k ţllmsosit® ®hlst mm&t peatra i@ bărbaţi stofe esg le ie şti, fraBţueşti şl indigene, din estl i® esenţă dapă ss&siră sd@ mi tssoieîBe weitmiate precum: Jaig.'aete, şl luiae d@ ml®®* es preturi foarte nodemte.

B@@$ebitâ atemţiuM M i t * ecatăţik de stole pentra p a r d l- R itu l f i BE i i t e 8s «■** » sSâ tntâmmă In deposft bogat.

Ampn wv«p«uillMP @«®~ Isiftonst® tn etefisfol susa tw gw- ssit i itESge deosebit® ©tiaţisne s o a . flnaanl preoţi ţi teologi absolvsaţi

Ss g&issri ă a o r g s & ţ i « a s f e s ţ is *®mi aa riaâ stu fiit ât Mtlst6® I # CFS. 17 4 1 -

Uniforme pentru voluntari, cum şl tot felal de articli de uniformă, după pre-

Ipţie croitura cea mai nouă.

Osers şi Bauer d e m o to a r e r =Yiena XX., Dresdnerstrasse 81-83/a. Depou principal: £udapesta VI., Podmaniczky ateza 18.

85 39—52 Locomobile cu benzinMotoare ou benzin. Motoare cu gaz gugathr.

i

Forţa de mânare cea mai ieftină din prezent! Spese de mânare pe oară, după puterea de cal 2-3 fiii. Mai multe sute de aranjamente în mânare! Condiţii de plată favorabilei Fabricaţiune solidă, da primul rang! Cu preţeurant şi preliminare de spese servim gratis.

In timpul din urmă am furnisat maşini următorilor:Schloşz Ioan & soţi, Sas-Veseuş 8 HP aranjam, de îmbl. Pap Jânos, Ihâros-Berdny 8 HP aranjam, de îmbl. Nagy I. Pavel, Boglâr 6 HP aranjam, de îmbl. Takâcs Imre, propriet. de moară, Pâsztd 75 HP aranjam, de îmbl. Stenger Vilhelm, propriet de moară Topo- loveţul mare 50 HP aranjam, de îmbl. Rosmann Samoil propriet. de moară, Moci’u (com.

Oluj.) 40 HP aranjam, de îmbl. şi în alte numeroase domenii.

Institut indigen. -*««- Banca de asigurare

„ T R A N S I L V A N I A "10 51-52 <Sist

întemeiată la aaul 1868 »**-— îa Biblia, strada CUmfidtei ural 6 (edlfioiile p o p rii),

BiigarsBsS in cela oui avantagiosse condiţii:

B 8 & G Q i t r a p ® r â o l n 3 i i i i t o i i m ş i @ $p !o siu is® ,

eifioil âe iri-os fel, liMlo, i l r i , fiîe, ztinpi ţ alte producte miiioe efu. M s p r a v i e ţ i i © m u l u l - o

in toate combinaţiile, capitale pentru c&sul morţii şl cu termin fix, asi­gurări de copii* de stadii, de zestre, rente pe vieaţa întreagă etc. etţ.

AeiUiirărl poporale fără « e rn ta re m edicală Asigurări ps spsst ds InawrHintare ea ealvlrea taedlită a aapltâlalal.

fsîsri asigurata castra Ismadialui: Capitala asigurat* asupra vieţii: 05,816.412 eoroane. | 9 ,882 .454 ooro&ne

Dela întemeiare institutul a solvit: p siîfl isspâf. di IdcidJII 4 , 4 8 4 .2 7 8 .8 3 s . piatra siplUU is if ds r is iţi 4 ,0 2 8 .1 1 3 .1 2 e .

Oferta şl ees-c» lnformâţluni se pat primi dela: Direeţiunea în Sibiiu, «tr. Cisnădiei ar 5 etagiu I., curtea I.,

şl prin agenturile prlnelnals din Arad, Braşov, Bistriţa şl Cltţj, precaai $1 dela subipntl! din toata esaanala aia! aiarl.

Gusta v Durrh &© o !&®j i î © .

Magazin de maşini de eusut şi de veloeipede,31M1h* Piasţa-Kutre ®r. 1®. - -

Seeosnnâă depăşitei seu mare şl bim asortat m toate felurile de ra&fiui de eusmt mai renumite din hbtiei străine şi indigene jpe lângă an pteţ foarte aodenL ..... î5 48_

Ca specisIMşi m resoranadS maşinile de esaat

& Nbbbhum, i. i. Pfaff.Toate Bsftretnsrils ^şinaoff de eoaot de ori-ee

Issl p?eeem ase, surele, © leiari f m© şi altele se a iă latatessana In depoaital men. E ep aratu rile la gsaşinile âeensatâa ori-ee f§! sânt eaecntate p r a a p i ie ftia şi esiiştieiaţies em garaaţi®. Pentea

«aaeţină aoaă ds «sasat âsla dta S ««{ S®ra®tl©

Fag. 586 (?:-! ( V I r'</ Hr. 52

Câteva cuvinte asupra boalelor secrete.

E trist, — dar In realitate adevărat că hi vremea de azi e bătătoare Ia ochi mulţimea acelor eameni, a căror sânge şi sucuri trupeşti sunt atro­fiate şi cari In urma uşurinţei din tinereţe şi prin deprinderi rele şi-au sdruncinat sistemul nervos şi gmterea spirituali. E timpul suprem ca acestei st&rl îngrozitoare să se pnnă capăt. Trebue s i fie cineva care să dea tinerimei desluşiri bine-voitoare, sincere şi amănunţita in tot ce priveşte viata sexu­ală, — trebue să fie cineva căruia oamenii să-şi încredinţeze fără teamă, fără sfială şi cu încredere năcazurile lor secrete. Dar nu e in deajuns insă a destăinui aceste năcazuri ori şi cui, ci trebue să ne adresăm unui astfel de medic specialist, conşdencios, care ştie să dea asupra vieţei sfaturi bune sexuale ţj» ştie a ajuta şi morburilor ce deja eventual există atunci apoi va îaceta existenţa boalelor secrete

De o chemare atât de măreaţă şi pentra acest scop e institutul renumit in toată ţara ăl D-rului P A L O C Z , medic de spital, speeialist- |Badapesta VII, Kâkoczi-at. 10), unde pe lângă discreţia cea mai strictă, primeşte ori-cine (atât băr, baţii cât şi femeile) desluşiri asupra vieţei sexuale, aude sângele şi sucurile trupeşti ale bolnavului să curăţă, nervii i-se întăresc, tot organismul i-se eli­berează de materiile de boală, chinurile sufleteşti

liniştesc.

*•>

Fără conturbarea ocupaţiunilor silnice dr. PALOCZ vindecă deja de ani de siîe repede şi radical cu metodul său propriu de vindecare, chiar şi cazurile cele mai neglese, ranele sifilitice, fboalele de ţeve, beşică, nervi şi şira spinărei, înce­puturile de cocfusis a minţei, urmările onaniei ş, ale sifilisului, erecţiunile de spaimă, slăbirea Duterei bărbăteşti (impotenţa), vătămăturile, boalele de sânge de piele şi toate boalele organelor sexuale feme- sşti. Pentrn femei e sală de aşteptare separată ţ i eţire separată. In ceeace priveşte cura, de păr* tarea nu este piedecă, căci dacă cineva, din ori pa cauză n’ar putea veni in persoană, atunci cu plă­cere i se va da răspuns amănunţit foarte discret prin scrisoare (in epistolă e de ajuns a se alătura sumai sarea de răspuns.) Limba română se vor- î>eşte perfect. După încheierea curei, epistolele se ard, orie la dorinţă să retrimit fiecăruia. Institutul se Ingrijeşt şi de medicamente speciale. Visitele ss primesc Începând dela 10 ore a. m. şi pănă la 5 orep. (Dumineca pănă la 12 ore a. m.) Adresa: Dr. 1PALOCZ, medic de spital, specialist, Budapesta "¥11, Râkdci ut. 10. 18 42—

Liniment. Capsici comp,,înlocuitor pentra

Anker-Pain-Expellereste un leac de casă valorat de mult, care să foloseşte de mulţi ani ca fricţiune sigură = la podagră, reumatism şi răceli. =

Din cauza imitaţiilor de puţină va­loare să fim precauţi la cumpărare

şi să primim numai sticle originale în şatule cu marca de scutire „Anfeer“ ţi cu numele Bichter. Cu preţul de 80 AL, C .1-40 şi Cor. 2'— să capată aproape in toate far­maciile. Depozit principal la Iosif Torok,

farmacist în Budapesta.Farmacia Ini Dr. Richter la :: „Leul de aur* în Praga. ::= Şoseauâ Elisabeta Nr. 6 nou. -

Espediţie zilnică. 199 13—43

L a guşe, scrofulelipsă de sânge, boală engl. bubiţe de-ale pielei, boale de grumazi, de plumâni, tuse năduşitoare şi măgărească, reuma, podagră, pentru întări­rea copiilor cari au lipsă de sânge, sunt slabi şi rămaşi îndărăpt în desvoltare şi studiu, re­comand o cură cu

uleiul de peşte al lui Laliusen „ J O D E L L A “ .

Cel mai bun, cu efect şi mai iubit ulein de peşte. E uşor de suportat. Cel'mai bun timp de cură Angnst pănă in Maiu. Să cumpărăm numai pachete originale, preţul Cor. 8.58 şi 7.— cu numele de scutire patentat „Jodella". Toate

î celelalte să le respingem, ca neveritabile.| Singurul fabricant:| Farmacistul Wiîîi. Lahnsen în Bremen.

Î Să capătă întotdeauna proaspăt în toate far- m&ciile in Sibiiu. 204 9—12 _

ral

i X f i h o l s n a ve replîctit, dar încă tot nu e o nenorocire, dacă bolnavul, tn Ioc de a face încercări fără rezultat cu ajutotul de băi, masage, fricţiuni şi alte asemenea metode de cură, să foloseşte îndată de acel mijloc radical, care are după cum să ştie, capacitatea, a reînprospăta sistemul de nervi, a deştepta inima Ia o nouă activitate, stomacul şi intestinele la mistuire mai puternică, anume mijlocul de-a influinţa favorabil nervozitatea, ne­urastenia, reumatismul, durerile de spate şi de cap, par&lisia şl

slăbiciunile de tot felul, şi acesta e

Electricitatea.Deci cire să interesează pentru aceasta metodă de cură, acela

să ne cerceteze în localul de ordinaţiune, unde noi împărtăşim cu plăcere ori ce informaţii şi arătăm gratis aparatul nostru. Dacă aceas'a nu e posibil, e destul a tăia cuponul dela sfârşit şi provăzându-1 cu numele deplin şi âdresa, să ni-să trimiţă ncue, când apoi nci fără amânere vom trimite broşura ilustrată: „Tractat asupra Elektrc-Tliera- plel m o d em e", în estensiune de 64 pagini. 258 3—3

ELEKTRO-VITALIZER, Institut nrâd. de ord. BUDMSLKniny5«,!t2

1

C n p o n pentru c a r te a g ra tis .L a E le e tr o -V ita l iz e r , I n s t i t u t m e d ic a l de o rd in a ţiu n e , B u d a -

p e s t , IV . K â r o ly -k o r u t 2 M e z z a n in 6 5 .Vă rog ami trimtie opul:

„ T r a c ta t a s u p r a E le c tr o -T h e r a p ie i m o d ern e" g r a t i s şi fra n c o .

Numele .........................................

Adresa

Emmjgsiig

Aviz de prăvălie.. . . Subscrisa ne luăm voie a face cunoscut onor. noştri muşterii şi p. t.

public orăşănesc şi dela ţară, că în localul de comerriu fiata-m ică î /r . 31, mai nainte proprietatea firmei fran z Jahtl Sohne, (Cocoşu roşu) am deschis o

1

de fjBnl, producte dela JarS, articli de aluat de-ai lui Uhl şi de Sudweiss. urez K î . ? a, f S as',',, ruc,e . fl,dicc' arema,e’ Koestlin şi bîsquit!miere Şl toate celelalte mijloace neccsare pentru pregătirea prăjiturilor.

. . . ^oi n.e yom , d a silir‘ţa a mu]ţuai pe onor. noştri muşterii cu articli bum şi cu preţuri moderate.

Filiala noastră pentru făină, pâne şi fructe păstăioase, Piaţa mică JYr. 25 colţul dela treptele Fingerling, continuăm a o ţinea pe mai departe.

S i b i i u , în August 1908.

Oarl & I. Spenglsr.162 21—

P a te n ta t în to a te s ta te le c n ltn ra le . i

Disc de curea-materie de lemn. |C ruţarea conziderabilă de forţă. — P l a n .__ . HC ruţarea conziderabilă de forţă. - P lan m ai bun de învârtit. - M ontare

şi demontare mai bnnă - Osii mai slabe.

Conziderabil mai ieftin ca ori care alt disc.Furnizare după măsurile prescrise. — Prospecte la cerere

O S I I d in O Ţ E L — B E S S B M B R ,A rtic li de asbest.

U ntură consistentă. F rictio n s Less A aler pa- chetare. — P lăci de gumi,

Burdufe de gumi.

Deposit bogat asortat de articli teclm icl:Burdufe pe cânepă.

P lă c i de îndesareKlinge- r it . — M etal de depozit.

Şinoare Mannloch Uleiuri de maşini.

C urele de cusut.' Şpriţuri de uleiu. Kole de curăţit. Cutiuţă de uns.

Cane de uns.

U leietor de sine. C urele de mânat. — Le- g ă to r de curele de m ânat. Ţ ev i de sticlă pentrn sta­re a apei.— Inele de gumi.■ -----— ic» apei.—

G reem it. Plăci de îndesare. G reem it. Şinoare MannlochP , „ de * . „ou-, « ^ ^ „ SJS Mo4 as #deifaM

-------- P r e ţ u r i l a c e r e r e . ------ ----

CAROL F. JICKELI, Sibiiu şi Alba-Iulia.

CnnHl da iaprimt Otto Baer, Drssda—Budapesta"