2.3Reprezentarea reliefului.Relieful cuprinde totalitatea neregularitatilor, convexe si concave ale terenului, iar reprezentarea lui ct maicorectasi expresivaeste foarte importanta. Pentru aceasta se folosesc urmatoarele metode:curbe de nivel;planul cotatplanuri n relief;umbre cu tente;Dintre toate metodele, cea mai folositaeste cea a curbelor de nivel. O curbade nivel este locul geometric al punctelor care au aceeasi cota, proiectat n plan orizontal. Se obtin prin sectionarea terenului cu plane orizontale, iar proiectia n plan orizontal al urmei sectiunii este chiar curba de nivel. Pentru reprezentarea curbelor de nivel, n functie descarahartii, se alege o echidistanta, E, reprezentnd distanta pe verticalantre douaplane de sectionare a terenului (figura 2.4). Aceastamarime se numeste echidistanta numericasau naturala; ea depinde de accidentatia terenului, de scara hartii si de precizia cu care se doreste afi reprezentat relieful. Se consideracantre douacurbe de nivel panta terenului este constanta. Curbele de nivel se clasifican functie devaloarea echidistantei E. Valoarea acesteia este functie de scara planului sau hartiisi esten general de 5m pentru scara 1:25000, 10m pentru scara 1:50000si 20m pentru scara 1:100000.Indiferent de scara, culoarea pentru prezentarea curbelor de nivel pe planuri sau harti este culoarea sepia (maro-roscat).Figura 2.4 - Obtinerea curbelor de nivel.

Functie de echidistanta dintre ele, curbele de nivel sempartn :normale, reprezentate prin linii subtiri, dispuse n contururinchise, distanta pe verticalantre douacurbe denivel normale fiind egalacu echidistanta.principale, reprezentate prin linii mai groase, distanta pe verticalantre doua curbe principale fiind egalacu 5E;ajutatoare, trasate prin linii subtiri,ntrerupte, avnd distanta pe verticalaegalacu 1/2E. Se traseazanumaiatunci cnd se consideraca densitatea curbelor normale este insuficientasi nu redaexact configuratia terenului;auxiliare, trasate prin liniintrerupte, maiscurte dect cele ajutatoare, la care echidistanta este 1/4E.Normala aproximativala douacurbe de nivel se numeste linie de cea mai mare panta. Pentru a se indica sensul de scurgere al apei, curbele de nivel suntnsotite de mici linii numitebergstrich-uri.2.4Forme tip de relief.2.4.1Forme tip denaltimi.Figura 2.5 - Forme tip de ridicaturi : mamelonul, botul de deal,saua.

Mamelonuleste o ridicaturadenaltime 50-150 metri fatade terenulnconjurator, cu vrf rotunjit si pante relativ simetricecare sunt dispuse n toatedirectiile. Se reprezintaprin curbe de nivelnchise.Pisculse reprezintaasemanator cu mamelonul numai capantele fiind mai abrupte, curbele de nivel vor fi mai dese dect la reprezentarea mamelonului.Dealuleste o ridicaturacu doi versanti, despartiti prin culme sau creasta. Se reprezintaca un diedruconvex. Elementele caracteristice sunt linia de despartire a apelor, vrful si piciorul crestei. Se poatentlnisi sub denumirea de crupa, creastasau bot de deal.Figura 2.6 - Reprezentarea adnciturilor.

sauaeste forma de relief care racordeazadouacreste sau mameloane. Centrulseii se numeste gt si formeazaoriginea a douasei care sunt dispuse transversal pe linia de creasta.2.4.2Forme tip de adncimi.Caldareaeste forma inversaa mamelonului. Se caracterizeaza prin margine, perete si fund. Reprezentarea se face prin curbe de nivelnchise, ale caror valori cresc din interior spre exterior.Valeaeste depresiunea formata de doi versanti care coboarasi se unesc pe fundul vaii. Este reprezentatade un diedru concav. Caracteristicile vaii sunt determinate de firul vaii sau talvegul, originea si gura vaii. Ca arie, valea se desfasoarape suprafetentinse. Ca mod de reprezentare prin curbe de nivel, acestea sunt alungite, cu concavitatea spre firul vaii (talveg).Figura 2.7 - Bazinul hidrografic.

Viroagasau crovul este o vale dentindere mai mica, caracteristicaregiunilor deses, formarea ei datorndu-se actiunii erozive a torentilor n roci moi. Este omoloaga vaiipentru zonele de cmpie.Aceste forme de relief se reprezintaprin curbe de nivel asa cum este aratatn figura 2.6.2.4.3Bazinul hidrografic.este o formacomplexa,nchisape trei parti de linia de despartire a apelor si deschisape o latura.n interiorulunui bazin hidrografic, apele sunt colectate de pe versanti si evacuate prin latura deschisa, iar din punct de vedere alalcatuirii, acestase compune din mai multe forme de relief simple : mameloane,sei, vai. Din cele prezentaten figura 2.7, se poate vedea cabazinul hidrografic este definit ca suprafata de pe caren mod natural apa pluvialaeste colectatasi evacuatala vale. Importanta cunoasteriintinderii bazinului hidrografic pentru un curs de apaeste utilan cazul proiectarii constructiilor hidrotehnice sau cailor de comunicatiin vederea stabilirii debitelor de apace trec pe sub un pod ce urmeazaa se proiectasi apoi construi sau pentru stabilirea volumului potential de apadintr-un viitor lac de acumulare pentru o hidrocentrala.

curbede nivel ajutatoare,reprezentate pe plan prin linii intrerupte folosite pentru detalierea mai clara a unor forme de relief. Ele se intercaleaza intre curbele de nivel normale, avand echidistanta 1/2 din echidistanta normala, cand distanta dintre curbele normale nu este mai mica de 3 mm;

Cumpana apelor(Fig.145 si Fig.146), la reprezentarea prin curba de nivel, rezulta din unirea punctelor celor mai inalte ale bazinului pe linia de la care curbele de nivel au cote descrescand si de o parte si de alta a ei.Aceasta linie taie in lungul ei curbe de nivel inchise (inelare turtite).Cumpana apelor se traseaza numai in cazul reprezentarilor speciale, cu caracter hidrotehnic sau hidroameliorativ.

Fig. 1 si Fig. 2 cuprind modul de reprezentare pentru un bazin si o sa, ca forme complexe de relief.