MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE

Planul sectorial ADER 2020, pe anii 2015-2018

Proiectul ADER 11.1.1.

Soluţii tehnologice şi mijloace tehnice de îmbunătăţire cu inputuri minime a pajiştilor permanente degradate prin măsuri de suprafaţă

ETAPA II: Conceperea și amplasarea dispozitivelor experimentale; Stabilirea amestecurilor de  graminee și leguminoase perene de pajiști

16.02.2016 – 15.07.2016

Coordonator ProiectInstitutul de Cercetare Dezvoltare pentru Pajişti Braşov

- Director proiect: Dr. ing Blaj Vasile Adrian - Director adjunct proiect: Dr. ing. Dragoș Marcela- Responsabil economic proiect: Ec. Tod Sorin

Parteneri la proiectStaţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pajişti Timişoara

- Responsabil proiect: Prof. dr. Dragomir NeculaiStaţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pajişti Vaslui

- Responsabil proiect: Dr. ing. Ichim Emil

Activități aferente fazei 2:• Activitate II.1 – Conceperea fișelor și amplasarea dispozitivelor

experimentale• Activitate II.2 – Stabilirea amestecurilor de graminee și leguminoase

perene de pajiști în funcție de condițiile pedoclimatice zonale șidiferitele moduri de folosire

Obiectivele fazei: • Stabilirea fişelor experimentale și amplasare experiențe pentru

zonele luate în studiu. • Stabilirea, în funcție de condițiile pedoclimatice zonale și diferite

moduri de folosire, a amestecurilor de semințe de plante furajere perene de pajişti folosite pentru îmbogăţirea compoziției floristice prin supraînsămânțare.

Datorită diversității condițiilor staționale în care sunt amplasate,pe pajiști acționează o serie de factori limitativi cum sunt: fertilitateascăzută pe majoritatea suprafețelor, eroziune pe adâncime, excesul deumiditate, aciditate, sărăturare, acoperiri cu pietriș, bolovani, stâncă lasuprafață, vegetație lemnoasă și ierboasă nevaloroasă. Practic nu existăsuprafață de pajiști pe care să nu se manifeste efectul cel puțin al unuia dinacești factori limitativi ai producției. (MOCANU, HERMENEAN, 2013)

În proiectul ADER 11.1.1. ne propunem să abordăm, în cadrulexperiențelor ce vor fi urmărite de-a lungul derulării proiectului, caprincipale variante de studiu aspecte legate de combaterea vegetațieinevaloroase lemnoasă sau ierboasă completate de alți factori cum ar fisupraînsămânțarea, corectarea acidității solului, îmbunătățirea regimuluide nutriție.

Conceperea și amplasarea dispozitivelor experimentale

În prima parte a raportului de activitate pentru etapa 2 de realizare aproiectului ”Soluţii tehnologice şi mijloace tehnice de îmbunătăţire cu inputuriminime a pajiştilor permanente degradate prin măsuri de suprafaţă” suntprezentate protocoale experimentale pentru un număr de 8 experiențe, careabordează problematica îmbunătățirii pajiștilor permanente prin mijloace desuprafață. Dintre acestea, 3 sunt experiențe în continuare (de lungă durată), iarrestul au fost amplasate în acest an.

Dispozitivele experimentale au fost amplasate în următoarele locații:- Baza de Cercetare Pajişti Montane Blana Bucegi- Localitatea Dăișoara, comuna Ungra, județ Brașov- Moara Grecilor, județ Vaslui- Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare Agricolă Lovrin

Dispozitivul experimental privind îmbunătățirea pajiștilor degradate de Nardusstricta din etajul subalpin

Amplasare la Baza de Cercetări pajiști Montane – BCPM - Blana Bucegi

Baza de Cercetare Pajişti Montane Blana Bucegi, din cadrul ICDP Brașov este situată peplatoul Munţilor Bucegi, în partea sudică a acestuia, între Vârfurile Blana (1875 m) şi Nucet (1863m), la altitudinea de 1800 m, pe un teren ușor înclinat cu expoziţie estică.

În această locație vegetația primară a fostdominată de jneapăn (Pinus mugo) și rariște demolid (Picea abies) după a căror defrișare s-ainstalat o vegetație ierboasă dominată de Festucanigrescens, F. ovina și Agrostis rupestris, care larândul lor au după o folosire necorespunzătoare aufost invadate de specia nevaloroasă Nardus stricta.

Substratul litologic este format deconglomerate tipice de Bucegi. Solurile sunt bruneacide și podzoluri, puternic debazificate, foartesărace în elemente fertilizante.

Poziţia geografică îşi pune amprenta şiasupra celorlalte condiţii de mediu. Condițiileclimatice sunt cele specifice etajului subalpin în caretemperatura medie anuală aerului este de 2°C.Vântul bate cu viteze medii anuale de peste 6metri/secundă. Cantitatea de precipitații căzute înperioada de vegetație (iunie – septembrie) este în jurde 400 mm, iar cea anuală este de aproximativ 1200mm.

Experiența 1. Efectul de lungă durată al fertilizării și supraînsămânțării pășunilorsubalpine dominate de Nardus stricta.Variantele experienței:

Factorul A: Fertilizare, cu graduările: a1 - Fertilizare minerală; a2 - Fertilizareminerală + organică (târlire), a3 - Fertilizare organică (târlire)

Factorul B: Covorul ierbos, cu graduările: b1 - Natural (Nardus stricta 60 %);b2 - Supraînsămânțare 1996, după erbicidare 1995 și grăpat (1-2 cm)

Factorul C: Amendare calcică, cu graduările: c1 - Fără amendare; c2. -Amendare la 2/3 Ah (cca. 7,5 t/ha CaO)

Experiența 2. Ameliorarea pajiștilor degradate de Nardus stricta din etajul subalpinprin târlire, fertilizare cu fosfor si supraînsămânțare.Variantele experienței:

Factorul A: Fertilizare organică prin târlire, cu graduările: a1 - fără târlire; a2 -2 nopți; a3 - 4 nopți; a4 - 6 nopți;

Factorul B: erbicidare, cu graduările: b1 - fără erbicidare; b2 - glifosat 5l/ha;Factorul C: fertilizare fosfatică cu graduările: c1 - fără fertilizare; c2 - 100

kg/ha P2O5;La acești factori se adaugă ca fond comun supraînsămânțarea cu un amestec

semințe de graminee și leguminoase perene și o normă de 30 kg/ha.

Experiența 3. Folosirea cu vaci de lapte a pășunilor subalpine ameliorate:

Variantele experienței:Parcela (lotul) Ac -

Pășune naturală (nardet)fertilizată cu îngrășămintechimice,

Parcela (lotul) B -Pășune naturală (nardet)fertilizată chimic apoiorganic prin târlire cu vacide lapte,

Parcela (lotul) C -Pășune naturală (nardet),amendată la 2/3 din Ah în1995, fertilizată chimicapoi organic prin târlire,

Parcela (lotul) T -pășune naturală (nardet)utilizată rațional timp de 30ani.

În această experiență se urmărește exprimarea în produs animalier a efectului măsurilor de îmbunătățire a pajiștilor degradate de Nardus stricta.

Experiența 4. Îndepărtarea cu mijloace mecanice ușoare a mușuroaielor de originevegetală (marghile) din pajiștile subalpine.

La începutul lunii iunie s-aurecoltat și analizat din punct devedere chimic, probe de sol pentruadâncimea 0 - 10 și 10 - 20 cm;rezultatele analizelor chimice suntprezentate în tabelul următor:

Pentru acesta nouă experiență s-aales ca amplasament o suprafață, ce afost închiriată începând cu anul 2012de la Primăria Moroieni, suprafațăcare a fost inclusă în perimentrulîngrădit al BCPM Blana Bucegi.

Nr crt.

Adâncimea de recoltare

pH Ah me la 100 g sol

SB me la 100 g sol

T –capacitate de schimb cationic me/100 g

V% Humus %

Azot total %

Fosfor %

Potasiu %

Aluminiu me/100g

1 0-10 4.6 41.1 8.8 49.9 17.6 12.47 0.597 17.8 168.0 7.744 2 10 - 20 4.7 30.9 7.4 38.3 19.3 10.89 0.522 4.4 69.0 7.084

Variantele experienței - Blana N1Factorul A: combatere vegetație nevaloroasă (prelucrat cu mulcherul), cu graduările:

a1 - fară mulcire – martor, a2 - cu mulcire + supraînsămânșareFactorul B: Fertilizare NPK, cu graduările: b1 - fără fertilizare, b2 - fertilizare cu

N100P50K50Variantele experienței - Blana N2

Factorul A: combatere vegetație nevaloroasă (prelucrat cu mulcherul), cu graduările:a1 - fară mulcire – martor, a2 – cu mulcire

Factorul B: Amendare, cu graduările:b1 - fără amendare, b2 - amendare cu 5 t/haCaO

La experiența Blana N2 variantele experimentale se amplasează pe un fond comunprivind supraînsămânțarea și fertilizare organică prin târlire cu bovine cu intensitatea de 1 vacă/5 mp timp de 5 nopti.

De asemenea s-a întocmit un releveu floristic pentru a surprinde compoziția floristicăa pajiștii înainte de aplicarea măsurilor de îmbunătățire, prezentate în tabelul următor:

Specii % Specii %GRAMINEE total 80 ALTE FAMILII Total 12Nardus stricta 40 Potentila ternata 4Festuca nigrescens + Ligusticum mutellina 7Festuca ovina 8 Ranunculus montanus +Agrostis rupestris 12 Polygonum bistorta -Agrostis capillaris - Hieracium aurantiacum +Phleum alpinum + Campanula abietina +Poa media 17 Campanula napuligera +Poa pratensis - Viola declinata +Poa annua - Taraxacum officinale -Anthoxanthum odoratum + Rumex acetosella -Deschampsia flexuosa 3 Achillea millefolium +Deschampsia caespitosa - Alchemilla sp. -LEGUMINOASE Total 8 Alte specii +Trifolium repens 8

Aspecte din câmpul experimental aferent experienței 4 „Îndepărtarea cu mijloace mecanice ușoare a mușuroaielor de origine vegetală (marghile) din pajiștile subalpine”:

Înainte de amplasarea experienței

În timpul lucrărilor

Dispozitivul experimental privind combaterea vegetației lemnoase nevaloroase, Dăișoara – Ungra

Terenul este situat în marginea de sud est a Depresiunii Transilvaniei, laaltitudinea de 620 m, mai precis terenul este situat pe partea sudică a SubcarpațilorTransilvaniei.

Hidrografia și hidrogeologia. Terenul este situat în dreapta Văii Dăișoara,afluent al Oltului. Tipul de regim hidric este ”de podiș și câmpie” (ape mari de scurtădurată). Nivelul freatic este situat la adâncimi mai mari de 10 m.

Clima este răcoroasă umedă (zona climatică III). Temperatura medie anuală estede 7,1 ... 8,0 oC. Iar precipitațiile medii anuale 551 ... 600 mm.

Vegetația. Terenul se încadrează în zona pădurilor de foioase, subzonapădurilor de gorun. În prezent el este acoperit cu asociații ierboase mezofile.

Nr crt.

Adâncimea de recoltare

pH Ah me la 100 g sol

SB me la 100 g sol

T –capacitate de schimb cationic me/100 g

V% Humus %

Azot total %

Fosfor %

Potasiu %

Aluminiu me/100g

1 0-10 5.3 10.6 18.1 28.7 63.0 6.23 0.320 15.1 129.0 0.374 2 10 - 20 5.3 9.1 15.3 24.4 62.7 4.15 0.215 9.0 77.5 0.638

Forma principală de relief este deal. Elementul de relief dominant este o culmecvasiorizontală (< 2%).

Geologia. Terenul este alcătuit din marne și șisturi argiloase tortoniene(Neogenul Inferior) cu intercalații rare cu granulometrie mai grosieră (luturi nisipoase șichiar nisipuri).

Soluri. Terenul este ocupat de un singur tip de sol: Luvosol albic stagnic.

Variantele experienței - Dăișoara 1Factorul A: combatere

vegetație nevaloroasă (prelucrat cumucherul), cu graduările: a1 - farămulcire – martor, a2 - cu mulcire.

Factorul B: FertilizareNPK, cu graduările: b1 - fărăfertilizare, b2 - fertilizare cuN100P50K50.

În momentul alegeriilocației de execuție a experiențelor s-afăcut și un releveu floristic pentru ocaracterizare cât mai precisă avegetației existente.

Specii % Specii % Vegetație lemnoasă (17) Alte familii botanice (22) Crataegus monogyna 13 Achilea milefolium 9 Pyrus pyraster 3 Thymus montanus 4 Rosa canina 1 Galium verum 5 Prunus spinosa + Salvia nemorosa + Graminee (44) Centaurea phrygia +Festuca rubra 18 Stellaria graminea 2 Agrostis capillaris 14 Polygala vulgaris - Holcus lanatus 9 Rhinanthus glaber + Antoxanthum odoratum + Plantago lanceolata 1 Briza media + Knautia arvensis - Deschampsia caespitose 3 Centaurium umbellatum - Cynosurus cristatus + Agrimonia eupatoria - Festuca valesiaca - Ranunculus acer - Leguminoase (17) Campanula abietina 1Trifolium repens 12 Crepis bienis Lotus corniculatus 5 Daucus carota + Genista tinctoria + Trifolium pratense + Trifolium campestre - Dorychnium herbaceum +

Variantele experienței - Dăișoara 2Factorul A: fertilizare cu fosfor, cu graduările, a1 - fără fertilizare, a2 -fertilizare

cu 50 Kg P2O5 / ha.Factorul B: Supraînsămânțare, cu graduările: b1 - fără supraînsămânțare, b2 - cu

supraînsămânțare.Variantele experimentale se amplasează pe un fond comun privind combaterea

vegetatei lemnoase nevaloroase folosind mulcherul și fertilizare organică prin târlire cuovine cu intensitatea de 1 oaie /1 mp timp de 5 nopți.

Aspecte din câmpul experimental de la Dăișoara:

Înainte de amplasarea experienței

În timpul lucrărilor

Dispozitivul experimental privind îmbunătățirea pajiștilor prin măsuri de suprafață, Moara Grecilor, Vaslui

Terenul pe care este amplasat câmpulexperimental este situat în Podişul Bârladului,depresiunea Vasluieţului, cu condiţii pedoclimaticedeosebite, temperaturi ridicate, regim pluviometricredus, cuprins între 450-550 mm, cu vegetaţiecaracteristică de stepă, xerofită.

Din punct de vedere hidrografic terenulaparţine bazinului Vasluieţ pe interfluviul Delea-Vasluieţ.

Solul este un cernoziom cambic levigat,afectat de eroziune de suprafață.

Pajiștea, pe care se execută lucrările deîmbunătățire prin măsuri de suprafață, este situatăpe un versant cu expoziție vestică cu pantăvariabilă 10-30%.

Vegetația inițială este reprezentată de oPajiște de tip Festuca valesiaca, în asociere cuBotriochloua ischaemum, Poa bulbosa, Agrostistenuis, Medicago lupulina, Artemisia austriaca,Euphorbia cyparissias, Achillea setacea, Cirsumarvense, Xanthium spinosum, având un grad deacoperire de 60%.

Variante de îmbunătățire studiate:1 - Pajiște permanentă degradată și erodată (martor);2 - Mobilizat solul numai prin discuit cu GD-3,2 si semănat cu SUP 21;3 - Mobilizat solul cu freza si semănat cu SUP 21;4 - Mobilizat solul si semănat cu MSP .

Dispozitivul experimental de la Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare Agricolă Lovrin

Cercetările se realizează în câmpurile experimentale de la Stațiunea deCercetare – Dezvoltare Agricolă Lovrin. În această zonă relieful este, în general, plan,cu o altitudine de 86 – 92 m, cu pânza freatică între 0,5 – 5,2 m.

Teritoriul localității Lovrin este situat în zonă de silvostepă, în care dominantesunt solurile de tip cernoziom și cernoziom cambic, ce ocupă o suprafață de 95% dintotal. Din cauza nivelului hidrostatic ridicat al apei freatice cernoziomurile, la nivel devarietate, solurile sunt denumite freatice umede, gleizate, salinizate, alcalizate înadâncime. Din punct de vedere agrochimic, aceste soluri au următoarele însușiri: pH(H2O) = 6,90, humus = 3.47%, fosfor mobil = 75.7 ppm, potasiu mobil = 205 ppm,V=26,4%.

Climatul este de tip continental de tranziție (formula C.f.b.x), cu influențeevidente ale climatului mediteraneean, cu veri călduroase și ierni puțin friguroase,primăveri timpurii și toamne mai lungi. Temperatura medie generală este de 10,80C, iarîn timpul vegetației de 19,10C. Luna cea mai rece este luna ianuarie (-1,60C), iar cea maicaldă este luna iulie (35 - 370C). Media multianuală de precipitații este de 518 mm, cuvalori oscilante de la un an la altul.

Experiența 1. Studiul unor amestecuri de pajiști, valorificate prin cosit.Variantele experienței

Factorul A: Tipuri de amestec, cu 5 graduări diferite în ce privesc speciile degraminee și leguminoase folosite și procentul de participare în amestec;

Factorul B: Fertilizare, cu graduările: b1 - Martor ; b2 - Fertilizare de bază (250kg/ha îngrășăminte complexe la înființare) + Fertilizare fazială (N100, din care: N50primăvara devreme și N50 după prima cosire); b3 - Fertilizare de bază (250 kg/ha NPK, laînființare) + Fertilizare fazială (N200, din care: N100 primăvara devreme , N50 după primacosire, N50 după a doua cosire).

Experiența 2. Studiul unor amestecuri de pajiști, valorificate prin pășunat.Variantele experienței

Factorul A: Tipuri de amestec, cu 4 graduări diferite în ce privesc speciile degraminee și leguminoase folosite și procentul de participare în amestec;

Factorul B: Fertilizare, cu graduările: b1 - Martor; b2 - Fertilizare de bază (250kg/ha îngrășăminte complexe la înființare) + Fertilizare fazială (N100, din care: N50primăvara devreme și N50 după primul ciclu de pășunat); b3 - Fertilizare de bază (250 kg/haNPK, la înființare) + Fertilizare fazială (N200, din care: N100 primăvara devreme, N50după primul ciclu de pășunat, N50 după al doilea ciclu de pășunat).

Stabilirea amestecurilor de graminee și leguminoase perene de pajiști, în funcție de condițiile pedoclimatice zonale și

diferitele moduri de folosireÎn a doua parte a raportului de activitate sunt prezentate mai întâi câteva noțiuni

cu caracter general privind modul de stabilirea a amestecurilor de graminee șileguminoase perene de pajiști, în funcție de condițiile pedoclimatice zonale, iar apoi suntredate amestecurile folosite în cadrul dispozitivelor experimentale.

În formarea amestecurilor pentru pajiști se vor avea în vedere criteriile dealegere ale speciilor de graminee și leguminoase, privind:• adaptarea acestora la condițiile ecologice;• capacitatea de utilizare a azotului atmosferic;• particularitățile morfologice ale plantelor;• modul de reproducere vegetativă;• agresivitatea speciilor;• rezistența la pășunat;• precocitatea speciilor;• suplețea în exploatare.

Stabilirea în timp a structurii floristice a pajiștilor, care determinăproductivitatea și calitatea acestora, este condiționată, în alegerea speciilor de cunoaștereaparticularităților agrobiologice, din care rezultă avantajele și dezavantajele introducerii încovorul vegetal.

Compatibilitatea speciilor de graminee și leguminoase în cadrul amestecurilorde pajiști este influențată de o multitudine de factori de natură biologică, ecologică,tehnologică și de valorificare.

Amestecurile de semințe studiate în cadrul proiectului

Amestecul de semințe folosit la supraînsămânțare la experiența ”Efectul delungă durată al fertilizării și supraînsămânțării pășunilor subalpine dominate deNardus stricta” de la Blana Bucegi a fost format din:

• Phleum pratense soiul Favorit (40%),• Festuca pratensis Transilvan (25%),• Lolium perenne Marta (5%),• Trifolium hybridum- populație locală de Brașov (15%),• Lotus corniculatus soiul Livada (15%).

La experiența ”Ameliorarea pajiștilor degradate de Nardus stricta din etajulsubalpin prin târlire, fertilizare cu fosfor si supraînsămânțare” de la Blana Bucegi,supraînsămânțarea s-a realizat un amestec de graminee și leguminoase perene format din:

• Festuca pratensis, soiul Transilvan, (28%);• Phleum pratense, soiul Tirom, (20%);• Lolium perenne, soiul Marta, (10%);• Festuca rubra, soiul Musica, (8%);• Lolium multiflorum, soiul Tirna, (8%);• Poa pratensis, soiul Compact, (4%);• Phalaris arundinacea soiul Premier (2%);• Trifolium pratense, soiul Pavo, (8%);• Lotus corniculatus, soiul Leo, (8%);• Trifolium repens, soiul Riesling, (4%).

La experiențele ”Combaterea vegetației lemnoase nevaloroase de la Dăișoara –Ungra” și ” Îndepărtarea cu mijloace mecanice ușoare a mușuroaielor de origine vegetală (marghile) din pajiștile subalpine” de la Blana Bucegi s-a folosit un amestec de graminee și leguminoase perene format din:

• Phleum pratense - 24,6 %, • Dactylis glomerata - 12,6 %, • Festuca arundinacea - 12,6%, • Festuca pratensis - 8,4%, • Lolium perenne - 8,4%, • Lolium multiflorium - 8,4 %, • Festuca rubra - 6,7%, • Poa pratensis - 2,5%, • Trifolium pratense - 8,4%, • Lotus corniculatus - 4,2%, • Trifolium repens- 3,2 % .

Pentru câmpul experimental ”Îmbunătățire pajiști prin măsuri de suprafață” de la Moara Grecilor, din judeţul Vaslui s-a folosit un amestec simplu alcătuit din:

• Bromus inermis 33 %; • Onobrychis viciifolia 67 %;

Pentru zona de câmpie la câmpul experimental din cadrul Stațiunii de Cercetare– Dezvoltare Agricolă Lovrin se folosesc la experiența ”Studiul unor amestecuri depajiști temporare, valorificate prin cosit” următoarele amestecuri:

a1 : - Dactylis glomerata 30%- Festuca arundinacea 20% - Lolium hybridum 10%- Medicago sativa 40%

a2 : - Festuca arundinacea 30%- Lolium hybridum 15%- Phleum pratense 15%- Trifolium pratense 40%

a3 : - Dactylis glomerata 20%- Festulolium 20%- Phleum pratense 20%- Medicago sativa 30%- Trifolium pratense 10%

a4 : - Dactylis glomerata 20%- Festuca arundinacea 20%- Lolium perenne 20%- Medicago sativa 30%- Trifolium pratense 10%

a5 : - Dactylis glomerata 30%- Festuca arundinacee 20% - Festulolium 20%- Trifolium pratense 30%

Pentru zona de câmpie la câmpul experimental din cadrul Stațiunii de Cercetare – Dezvoltare Agricolă Lovrin la experiența ”Studiul unor amestecuri de pajiști temporare, valorificate prin pășunat” sunt folosite amestecurile:

a1 : - Festuca pratensis 30%- Phleum pratense 20%- Lolium perenne 20%- Trifolium repens 15%- Lotus corniculatus 15%

a2 : - Festuca arundinacea 25%- Phleum pratense 20%- Lolium perenne 20%- Poa pratensis 15%- Trifolium repens 20%

a3 : - Festuca arundinacea 50% - Lolium perenne 25%- Trifolium repens 20%

a4 : - Festuca arundinacea 20% - Phleum pratense 15%- Lolium perenne 15 %- Festulolium 15%- Poa pratensis 15%- Trifolium repens 20%