plan sectorial ader 2020 proiect ader 5.2.1./contract 5.2 ... · conservarea şi utilizarea...
TRANSCRIPT
PLAN SECTORIAL ADER 2020
Proiect ADER 5.2.1./Contract 5.2.1./2011
Coordonator: Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Blaj
Anul începerii:01.11.2011
Anul finalizării:31.10.2014Durata: 36 luni
Evaluarea vulnerabilităţii ecosistemului viticol laimpactul dăunător al organismelor concurente şi antagonice
P5:INCDBH
ŞTEFĂNEŞTI
P4:SCDVV
MURFATLAR
P3:SCDVV IAŞI
P2:SCDVV BUJORU
P1:ICDVV Valea Călugărească
Coordonator:SCDVV BLAJ
Director de proiect:Dr.ing. Tomoiagă Liliana LuciaDate de contact (Tel.,e-mail): 0258-711623; [email protected]
Obiective specifice:1. Evaluarea vulnerabilităţii ecosistemului viticol la impactul diminuator al organismelor vii
parazite, concurente şi/sau antagonice; modalităţi îmbunătăţite de diminuare a impactuluieconomico-productiv al acestora;
2. Determinarea patogenităţii şi agresivităţii principalilor patogeni şi dăunători ai viţei de vie, învederea elaborării şi implementării unor metode raţionale de limitare a impactului dăunător alorganismelor concurente şi antagonice asupra ecosistemului viticol;
3. Dezvoltarea şi implementarea unor soluţii viabile de conservare şi de exploatare durabilă aresurselor naturale şi biodiversivităţii din ecosistemelor viticole, adaptate condiţiilor agro-eco-climatice regionale specifice;
4. Elaborarea de secvenţe tehnologice şi tehnologii care să conducă la eficientizarea fermelorviticole prin utilizarea optimă a input-urilor tehnologice şi a resurselor naturale; Obţinerea unorproducţii profitabile, în condiţiile respectării tehnologiilor de producţie concomitent cu cerinţele deconservare a mediului înconjurător, în conformitate cu conceptul de agricultură durabilă.
Obiectivul general: Perfecţionarea managementului resurselor ecosistemelorviticole în vederea conservării biodiversităţii şi a gradului de sustenabilitateeconomică a sistemelor de exploatare în conformitate cu conceptul de agriculturădurabilă.
OBIECTIVELE PROIECTULUI ADER 5.2.1.
Proiect ADER 5.2.1./ Faza III (21.11.2012-11.11.2013)
Obiectivul fazei: Dezvoltarea şi implementarea unor soluţii viabile deconservare şi de exploatare durabilă a resurselor naturale şibiodiversităţii din ecosistemele viticole, adaptate condiţiilor agro-eco-climatice regionale specifice.
Activităţi preconizate:
3.1. Conservarea şi utilizarea durabilă aresurselor naturale şi ale biodiversităţii,promovarea mijloacelor preventive şi a celorbiologice, identificarea de noi substanţe activefungicide şi entomotoxice cu eficacitate ridicată şiimpact redus asupra biodiversităţii şientomofaunei utile în plantaţiile viticole studiate
3.2. Studiul comportării, soiurilor cu potenţialde producţie ridicat, rezistenţă/toleranţă la factoriibiotici şi abiotici şi cu un grad sporit deadaptabilitate.
Proiect ADER 5.2.1./ Faza III (noiembrie 2012 – noiembrie 2013)
Activitatea 3.1.Exploatarea durabilă a resurselor naturale şi biodiversivitatii din ecosistemele viticole studiate;Promovarea unui ansamblu de măsuri preventive agrotehnice-culturale de conservare şi de exploatare durabilă a resurselor naturale şi biodiversivităţii din ecosistemelor viticole;Promovarea mijlocelor de combatere biologică cu eficacitate ridicată şi impact redus asupra biodiversităţii; Identificarea de noi substanţe active fungicide şi entomotoxice cu eficacitate ridicată şi impact redus asupra biodiversităţii;Observaţii în câmp şi laborator.
Activitatea 3.2.Studiul comportării, soiurilor cu potenţial de producţie ridicat, rezistenţă/toleranţă la factorii biotici şi abiotici şi cu un grad sporit de adaptabilitate.Evaluarea susceptibilităţii noilor creaţii biologice (soiuri noi) din punct de vedere al adaptabilităţii şi rezistenţei/ tolerantei la principalii agenţi de dăunare.Promovarea şi înmulţirea unor soiuri performante, cu o rezistenţă sporită la factorii biotici nefavorabili, soiuri care permit şi aplicarea unor tehnologii mai puţin agresive faţă de mediu (un numar mai redus de tratamente) şi în acelaşi timp au un impact economic pozitiv.Observaţii în câmp şi laborator.
Observaţii şi determinări propuse pentru realizarea obiectivului
Conservarea şi utilizarea durabilă a resurselor naturale şi alebiodiversităţii, promovarea mijloacelor preventive şi a celor biologice,identificarea de noi substanţe active fungicide şi entomotoxice cueficacitate ridicată şi impact redus asupra biodiversităţii si entomofauneiutile în plantaţiile viticole studiate
Activităţi efectuate / rezultate obţinute faţă de Planul de realizare propus
au constat în:
Creşterea stabilităţii şi productivitaţii agroecosistemelor viticole prin dezvoltarea şi implementarea unor metode îmbunătăţite de maximizare a factorilor naturali de control al bolilor şi dăunatorilor viţei de vie.
Dezvoltarea şi implementarea unor soluţii viabile de conservare şi de exploatare durabilă a resurselor naturale şi biodiversităţii, identificarea de noi substanţe active fungicide şi entomotoxice cu eficacitate ridicată şi impact redus asupra biodiversitatii agroecosistemelor viticole.
Promovarea soiurilor rezistente şi păstrarea „caracterului de natural“ a produselor viţei de vie prin aplicarea unor tehnologii mai puţin agresive faţă de mediu.
BIODIVERSITATEA SPECIILOR DĂUNĂTOARE ŞI A ENTOMOFAUNEI UTILE
Principalele boli semnalate:
Principalii dăunători semnalaţi:
În condiţiile anului 2013
Micoze: Mană (Plasmopara viticola), Făinarea (Uncinula necator), Putregaiul cenuşiu (Botrytis cinerea), Putregaiul negru (Guignardia bidweli); Eutipoza (Eutipa lata), Excorioza (Phomopsis viticola); Esca,(Stereum hirsutum, Phellinus ignarius, Phaeocremonium aleophilum, Phaeoacremoniu chlamydosporum, Phellinus punctatus, Phellinus viticola)Bacterioze: Cancerul bacterian (Agrobacterium vitis)Fitoplasmoze: Îngălbenirea aurie (Flavescence doréé) şi Înnegrirea lemnului (Bois noire)
Moliile: Endemisul (Lobesia botrana), Cochilisul (Eupoecilia ambiguella), Acarienii: Păianjenul ruginii al viţei de vie (Calepitrimerus vitis), Păianjenul roşu (Panonychus ulmi), Păianjenul tetranychid (Tetranychus urticae), Păianjenul eriofid (Eriophyes vitis), Cicade: Cicada verde (Empoasca vitis), Cicada gheboasa (Ceresa bubalus), Cosaşul ghebos al viţei de vie Coleoptere: (Ephippiger ephippiger), Scriitorul (Adoxus obscurus), Cărăbuşul de mai (Melolontha melolontha), Gândacii pocnitori (Agriotes sp.), Ţigărarul (Byctiscus betulae). Homoptere: Filoxera (Dactulosphaira vitifolii),Tysanoptere: Tripşi (Drepanothrips reuteri),
Bilanţul rezultatelor obţinute privind inventarierea entomofaunei utile, în condiţiile anului2013 a evidenţiat un număr 120 specii de dăunători, paraziţi şi prădători încadrate în 13Ordine: Acarina, Neuroptera, Orthoptera, Homoptera, Heteroptera, Thysanoptera,Hymenoptera, Coleoptera, Diptera, Dermaptera, Isoptera, Lepidoptera, Araneae.
CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII
Dezvoltarea şi implementarea unor soluţii viabile de conservare şi de exploatare durabilă a resurselor naturale şi a biodiversităţii
Variantele experimentale luate în studiu au fost:V1:Varianta biologică-Tehnologie neconvenţională de protecţie
bazată pe utilizarea unor bio-produse cu grad scăzut de risc ecologic;V2:Varianta tehnologică- Tehnologie convenţională de protecţie
bazată pe asigurarea protejării culturii prin utilizarea produselor fitosanitarechimice de ultimă generaţie în cantităţi reduse la unitatea desuprafaţă;V3:Varianta standard (martor).
In condiţiile anului 2013 s-au testat peste 50 biopesticide din grupa:Ciuperci hiperparazite Trichoderma harzianum;Trichoderma viridae; Ampelomyces quisqualisExtracte botanice de origine naturala: Funres; Zytron; Flama; Konflic; Oleorgan; Quamar; Karon; Zicara; Aradium; Canelys.Fitominerale: Bentonita; Fosfatul de potasiu; Silicatul de sodiu; Bicarbonaţii de sodiu, amoniu şi acizi fosforici.Insecticide pe baza de produse biologice şi botanice:Piretrine; Rotenona; Nicotina; Bacillus thuringiensis.Preparate biodinamice: Maceratul de urzica ; Maceratul de coriandru; Maceratul de ceapa;
Rezultate preconizate pentru atingerea
obiectivului fazei III:
Identificarea soiurilor cu potenţial de producţie
ridicat, rezistenţă/toleranţă la factorii biotici şi abiotici şi cu un grad sporit de
adaptabilitate, asigurând în acest mod stabilitatea
producţiilor.
Reducerea costurilor activităţilor de protecţia
plantelor, creşterea eficienţei inputurilor cu 10-15%,
reducerea cheltuielilor pe tona de produs cu 5-10%,
creşterea productivităţii muncii cu 20-25%.
Conservarea biodiversităţii fauneiutile din ecosistemelor viticole,creşterea raportului organisme utile/organisme patogene şi restabilireape cale naturală a echilibruluibiocenotic
Creşterea nivelului şi calităţii producţiilorviticole prin îmbunătăţirea sistemelor deproducţie, în acord cu conceptul de dezvoltaredurabila; realizarea unei viticulturi, sustenabileşi competitive
Creşterea stabilităţii şi productivităţiiprin dezvoltarea şi implementarea unormetode îmbunătăţite de maximizare afactorilor naturali de control al bolilorşi dăunatorilor viţei de vie.
Economicitatea, rezultatădin folosirea raţională aresurselor ecologice şieconomice, conservarea
habitatului împotriva poluării.
Elaborarea de secvenţetehnologice şi tehnologii care săconducă la eficientizarea fermelorviticole prin utilizarea optimă ainputurilor şi a resurselor naturale,contribuind totodată şi lareducerea impactului asupramediului înconjurător.
Evoluţia factorilor climatici cu impact direct asupra biodiversităţii ecosistemului viticol în condiţiile anului 2013
Factori de stres Blaj Bujoru Iaşi Murfatlar Valea Călugărească Ştefăneşti
Nr de zile cu T Min. < -15 oC
ianuarie - 1 - - - -
februarie - 1 - - - -
Nr. zile cu Tmax. > 30 oC
aprilie 2 - 1 - - -
mai 3 - 1 6 - 1
iunie 11 3 2 20 7 8
iulie 18 3 3 26 10 10
august 19 12 9 26 17 17
septembrie - - - 2 - -
Σ T globale în perioada de vegetaţie(oC)
Reală 2793,3 3714 3253 4222,3 3643 3409
Multianuală 2997,3 3597,7 3172 3358,4 3666,8 3260,9
Caracterizare -204,0 116,3 81,0 863,9 -23,8 148,5
ΣPrecipitaţiilor în perioada de vegetaţie(mm)
Reală 543,6 565,3 615,1 628,9 556,0 390,4
Multianuală 544,9 375,1 454,3 360,6 600,9 590,3
Caracterizare - 1,3 190,2 160,8 268,3 -44,9 -199,9
0,0
5,0
10,0
15,0
20,0
25,0
30,0
35,0
15 -
31 m
ai
1- 15
Iunie
The blooming period
Prec
ipita
tion
(mm
)
0,0
5,0
10,0
15,0
20,0
25,0
30,0
35,0
Temperature (
ot)
Average temperature Minimum temperature Maximum temperature Precipitation
May, 15 to 31 June, 1 to 15
Critical period
0,0
5,0
10,0
15,0
20,0
25,0
30,0
35,0
15 -
31 m
ai
1- 15
Iunie
The blooming period
Prec
ipita
tion
(mm
)
0,0
5,0
10,0
15,0
20,0
25,0
30,0
35,0
Temperature (
ot)
Average temperature Minimum temperature Maximum temperature Precipitation
May, 15 to 31 June, 1 to 15
Critical period
Fenofaza de înflorit
15 - 30 Mai 1 - 15 Iunie
Temparatura
( oC)Pr
ecipitaţii (m
m)
Temperatura medie Temperatura minimă Temperatura maximă Precipitaţii
0,0
5,0
10,0
15,0
20,0
25,0
30,0
35,0
15 -
31 m
ai
1- 15
Iunie
The blooming period
Prec
ipita
tion
(mm
)
0,0
5,0
10,0
15,0
20,0
25,0
30,0
35,0
Temperature (
ot)
Average temperature Minimum temperature Maximum temperature Precipitation
May, 15 to 31 June, 1 to 15
Critical period
0,0
5,0
10,0
15,0
20,0
25,0
30,0
35,0
15 -
31 m
ai
1- 15
Iunie
The blooming period
Prec
ipita
tion
(mm
)
0,0
5,0
10,0
15,0
20,0
25,0
30,0
35,0
Temperature (
ot)
Average temperature Minimum temperature Maximum temperature Precipitation
May, 15 to 31 June, 1 to 15
Critical period
Fenofaza de înflorit
15 - 30 Mai 1 - 15 Iunie
Temparatura
( oC)Pr
ecipitaţii (m
m)
Temperatura medie Temperatura minimă Temperatura maximă Precipitaţii
Accident climatic extrem de ,,Cădere accidentală a florilor şi boabelor tinere”, semnalat în anul 2013 în podgoria Târnave
Structura şi evoluţia biodiversităţii faunei dăunătoare pe zone viticole în condiţiile anului 2013
Evoluţia atacului speciilor de dăunători
în condiţiile anului 2013, în centrele viticole luate în studiu
Evoluţia atacului agenţilor patogeniîn condiţiile anului 2013, în centrele
viticole luate în studiu0,2
1,5
0,40,3
2,1
1,9
0,9
2,25
1,5
1,6
0 0
1,2
0,010,01
0,010,01
2,65
0
0,5
1
1,5
2
2,5
3
Blaj Bujoru Iaşi Murfatlar ValeaCălugarească
GA
(%) l
a di
feriţ
i age
nţi p
atog
eni
Mană Făinare Putregai cenuşiu Eutypoza Excorioza Cancer bacterian Esca
21,0
0,5 3,0
8,0
4,3
0,5 2,0
4,0
0,3
15,0
2,0
55,0
0,4
26,0
2,0
0,0
10,0
20,0
30,0
40,0
50,0
60,0
Den
sita
tea
prin
cipa
lilor
dău
năto
riBlaj Bujoru Iaşi Murfatlar Valea
CălugăreascăŞtefăneşti
Lobesia botrana (nr.indivizi/capcană)Tetranychus urticae (nr.indivizi/frunză)Eriophyes vitis (GA %)Calepitrimerus vitis (nr.indivizi/frunza)
Măsuri agro-fitotehnice de conservare şi de exploatare durabilă a resurselor naturale şi biodiversivităţii
Factori agrotehnici Varianta Caracteristici
Entomofauna utilă
nr. indivizi / 100 frunze
Entomofauna dăunătoare
nr.indivizi /100 frunze
Sistemul de conducere
V1 Forma joasă-tulpina are o lungime redusă de numai 20-25 cm
15 28
V2 Forma de conducere semiînaltă între 0,60-0,80 m 17 18
Sistemul de tăiere
V3 Sistemul de taiere scurt: cepi de rod de 2-3 ochi lungime
12 20
V4 Sistemul de taiere lung: coardele de rod, în număr de 2-4, sunt scurtate la lungimi variabile (8-16 ochi).
22 17
V5 Sistemul de taiere mixt: coarda de 8-14 ochi lungime sau o cordita de 5-7 ochi şi un cep de înlocuire de 1-2 ochi.
18 19
Sistemul de întreţinere a solului
V6 Ogor negru: arăturile adânci de primăvară şi toamnă, praşile superficiale repetate, mecanice şi manuale
12 22
V7 Înierbare parţiala (cu îngrăşăminte verzi) 20 23
V8 Înierbare totală (naturală sau semănată) 23 22
FertilizareaV9 Îngrăşăminte foliare organice 12 19
V10 Îngrăşăminte foliare chimice 7 27
Sistemul de întreţinere tip Ogor negru
•Distrugerea rezervei biologice de boli şi dăunători din sol;•Diminuarea rezervei de buruieni;•Afânarea solului, împiedică evapotranspiraţia menţinându-se umezeala din sol;•Asigură un debit de apă şi aer constant şi o flora bacteriană mai activă; • Încorporează îngrăşăminte, combat boli şi dăunători de sol;•Nu lasă reziduuri în sol; nu deranjează echilibrul ecologic;•Asigură protecţie anti-erozională;
Efectuate repetat, unele din ele epuizează solul;Tasează excesiv, solul;Necesită multa forţă de muncă; În caz de precipitaţii abundente nu se pot aplica la timp şi de calitate;Reduce profunzimea rădăcinilor;Poate constitui un risc dacă în momentul efectuării lucrării intervin îngheţuri
târzii de primăvară;
Intreţinerea solului ,,Ogor negru,, măsură agro-fitotehnică de conservare şi de exploatare durabilă a resurselor naturale şi biodiversivităţii
Sistemul de întreţinere înierbare permanentă
• Creşterea conţinutului de azot nitric şi amoniacal;• Protecţie antierozională;• Creşterea conţinutului în substanţă organică;• Menţinerea biodiversivităţii;• Limitarea evapotranspiraţiei;• Întreţinere uşoară;• Controlează riscul îngheţurilor târzii de primăvară;
Se recomandă în podgoriile cu precipitaţii suficiente;Creşte numărul de tratamente cu erbicide pe rând;Favorizează dezvoltarea florei naturale;Necesită fertilizare complementară
Înierbarea solului măsură agro-fitotehnica de conservare şi de exploatare durabilă a resurselor naturale şi biodiversivităţii
3.1. Diminuarea efectului perturbator a organismelor concurente şi antagonice studiul influentei tehnologiilor fitosanitare
asupra biodiversităţii faunei utile şi dăunătoare
3.1.1. Eficienţa ecologică, prin efectul de protejare, dezvoltare şi conservare a fondului natural de entomofagi
7,8
4,2
3,3
2,6
2,4
1,8
1,5
0,5
0,3
0,1
29,0
17,3
10,5
7,9
6,2
6,0
5,5
4,2
4,0
4,0
0,0 5,0 10,0 15,0 20,0 25,0 30,0
Typhlodromus pyrii
Phytoseiulus persimilis
Crysopa carnea
Aeolothrips intermedius
Stethorus punctillum
Antochorus nemorum
Coccinela 7-punctata
Kampimodorus aberrans
Amblyseiulus aberans
Orius niger
Distribuţia taxonilor (%)
Varianta ecologică
Varianta convenţională
Ponderea (%) speciilor utile colectate în anul 2013,în centrele viticole analizate
00,5
11,5
22,5
33,5
44,5
10.6
20.6
30.6
10.7
20.7
30.7
10.8
20.8
30,8
10.9
20.9
30.9
nr.in
d./fr
unza Tratat
Netratat
00,5
11,5
22,5
33,5
10.6
17.6
24.6 1.7
8.7
15.7
22.7
29.7 5.8
12.8
19.8
26.8 2.9
9.9
16.9
23.9
30.9
Nr.
ind.
/ fru
nza
TratatNetratat
Refacerea echilibrului biologic prădător/dăunător prin colonizare artificiala cu pradatori (Typhlodromi)
Dinamica populaţiilor de typhlodromi prin plasarea de coarde populate cu Typhlodromus pyri
Dinamica populaţiei de typhlodromi prin transferul prădătorului Typhlodromus pyri cu ajutorul benzilor de pâslă.
Eficacitatea metodelor biologice, de colonizare artificială cu Typhlodromiaplicate pentru refacerea echilibrului prădător/dăunător,
0
20
40
60
80
Eficacitatea E %
1
V1V2V3Standard 0
102030405060
Eficacitatea E %
1 V1 V2 V3 Standard
V1V2V3Standard
4048
58
32
0102030405060
Eficacitate E%
1
V1V2V3Standard
Plasarea de coarde populate cu Typhlodromus pyri
Transferul prădătorului Typhlodromus pyri cu ajutorul benzilor de pâslă
Transferul prădătorilor crescuţi în condiţii controlate
Eficacitatea unor bio-pesticide în combaterea faunei dăunătoare
Bio-pesticide Categoria biologică Ţinta Eficacitatea %
Piretrine Produse botanice-insecticide Tripsi, cicade, molii 94,4
Rotenona Produse botanice-insecticide Afide, acarieni 90,0
Nicotina Produse botanice-insecticide Păduchi lânoşi şi testoşi 95,0
Bacillus thuringiensis
Bacterii sporogene (Bacillus) Lobesia botrana 64,0
Thuringin Bacterii sporogene (Bacillus) Lobesia botrana 96,0
Efectul unor bio-fungicide în combaterea fungilor şi bacteriilor patogene
Bio-pesticide Categoria biologică Ţinta Eficacitatea %
Bio Fungus Ciuperci hiperparazite Putregai cenusiu 88,0
Trichosemin 25PTS Ciuperci hiperparazite Putregai cenusiu 87,0
Ampelomicin Ciuperci hiperparazite Fainare 92,0
Agrobactin 25 PTB Ciuperci hiperparazite Cancerul bacterian 98,8
Efectul fitomineralelor în combaterea manei viţei de vie (Plasmopara viticola)
Bio-pesticide Categoria biologică Ţinta Eficacitatea %
Bentonita Fitominerale Mana viţei de vie (Plasmopara viticola)
93,0
Fosfat de potasiu Fitominerale Mana viţei de vie (Plasmopara viticola) 93,0
Silicat de sodiu Fitominerale Mana viţei de vie (Plasmopara viticola) 91,0
Bicarbonat de sodiu, potasiu, amoniu
Fitominerale Mana viţei de vie (Plasmopara viticola) 89,0
Toleranţa/rezistenta soiurilor la atacul de Esca
2.8
0.30.1 0.060.02
1.5 1.5
0.06 0.01
4.8
1.5
Valoarea medie a GA = 1.15 %
0
1
2
3
4
5
Feteascăregală
Sauvignon Feteascăneagră
Feteascăalbă
M uscatOttonel
Traminerroz
Burgund Columna Pinot no ir
GA
Esc
a (%
)Blaj Murfatlar
Frunze afectate de Esca
Struguri afectaţi de Esca
Toleranţa soiului la atacul de Esca, în condiţiile anuluiviticol 2013,în plantaţiile viticole din podgoria Târnave şi Murfatlar
1.51.2
2.9
0.30.30.20.10.1
1.11.0
0
5
10
1520
25
30
35
40
Selena
Blasius
Rubin
Radam
esCulu
mnaBurg
und
Aligote
Chardo
nay
Soiul
Val
oare
a fre
cven
tei s
i a
inte
nsita
tii (%
)
0.0
0.5
1.0
1.5
2.0
2.5
3.0
3.5
Valoarea gradului de atac (%
)
Frecventa % Intensitate % Grad de atac %
1.2
2.01.3
0.30.30.20.20.20.40.3
0
5
10
15
20
25
30
35
SelenaBlas
ius
Rubin
Radames
Culumna
Burgund
Aligote
Chardon
ay
Soiul
Val
oare
a fre
cven
tei s
i a
inte
nsita
tii a
tacu
lui (
%)
0
0.5
1
1.5
2
2.5 Valoarea gradului de atac (%
)Frecventa % Intensitate % Grad de atac %
5.0
1.8
0.20.10.3
1.5
0.30.30.10.3
0
5
10
15
20
25
30
Selena
Blasius
Rubin
Radam
esCulu
mnaBurg
und
Aligote
Chardo
nay
Soiul
Val
oare
a fre
cven
tei s
i in
tens
itatii
ata
culu
i (%
)
0
1
2
3
4
5
6
Valoarea gradului de atac (%)
Frecventa % Intensitate % Grad de atac %
Susceptibilitatea noilor soiurilor la atacul de mană Susceptibilitatea noilor soiuri la atacul de făinare
Susceptibilitatea noilor soiuri la atacul de putregai cenuşiu
Valoarea PED la principalele specii de dăunători ai viţei de vieRespectarea pragului economic de dăunare- PED aduce cu sine o reducere considerabilă a numărului de
tratamente
Dăunătorul Fenofaza
Umflarea mugurilor Inainte de inflorit După inflorit
Calepitrimerus vitis Păianjenul ruginii viței de vie
5-6 ind./ochi 10-15% lăstari cu simptome de atac Peste 50% frunze cu simptone de atac.
Colomerus vitis Păianjenul galicol
10-ind. / ochi 20-25 lăstari cu simptome de atac Peste 60% frunze cu simptone de atac
Panonychus ulmi Păianjenul roșu
30 ouă / 1 cm Peste 60 % lăstari cu simptome de atac 7 până la 20 ouă pe mugure
Tetranichus urticae Păianjenul comun
- - Peste 1-2 acarieni / frunză
Lobesia botrana Molia brună a strugurilor
5-6 crisalide / butuc 10 larve / 100 ciorchini 10 larve / 100 struguri
Eupoecilia ambiguella Molia verde a strugurilor
6 crisalide / butuc 10 larve / 100 ciorchini 10 larve / 100 struguri
Sparganotis pileriana Molia frunzei vieți de vie
- 15-20 larve / butuc -
Lygus spinolai Plosnița verde
6 crisalide / butuc 3-5 indivizi / frunză -
Tripși 15-20 ind. / ochi 5 indivizi/ frunză -
Byctiscus betulae - Țigărarul - 5 indivizi adulți / butuc
Pulvinaria vitis Paduchele lânos
2 larve / cm2 coardă - -
Panthenolecanium corni Paduchele țestos
3 larve / cm2 coardă - -
Empoasca vitis Cicada verde
1-10 ouă/100 ciorchini,sau 2 ouă/ciorchine 3-5 indivizi / frunză
Anomala solidaCărăbușelul verde al viței de vie
- 2-4 adulți/ butuc
Melolonta melolonta Cărăbușul de mai
- 0,5 – 1 cărăbuși/ m³ aparat foliar
Peribathodes rhomboidaria Cotarul cenușiu
5- 7 larve vii/ 30 de butuci
IN FERMELE ECOLOGICE Program orientativ de prevenire și combatere a principalilor agenți de dăunare ai viței de vie
In viticultura ecologică, protecţia fitosanitară pentru a fi eficientă implică un număr ridicat de tratamente. Acestea chiar dacă se fac în doze homeopatice trebuie aplicate în mod preventiv şi în consecinţă înaintea fiecărei ploi.
Trat. Produs Agentul Combătut FENOFAZA
APRILIE MAI IUNIE IULIE AUGUST SEPTEMBRIE
Trat. I
Kocide 2000 1,5 kg/ha; Funguran OH 50WP 0,2%; Vitra 50WP 0,2%; Cobox 50PU 0,4%; Curenox 0,4%; Champ 0,3%
Excorioza, Antracnoza, Cancer bacterian
Repaus vegetativ
Trat. II
Sulfomax; Cropomax; FoliMAX Active ; Fertilizare foliară
Lăstari 5-7 cm
Envidor 240 SC 0,4-0,6 l/ha; Demitan- 0,5-0,7 l/ha; Vertimec EC 0,8-1 l/ha Acarieni, Coratul cenușiu
Sanglypho 3-4 l/ha; Galigan EC 5 l/ha; Chikara 0,2 kg/ha; Glyphogan 480 3l/ha
Buruieni
Trat. III Rover 500 SC; Antracol 70WP 0,3%; Mană, Putregai negru
Lăstari 20-25 cmImpact 25 SC; Falcon 460 EC 0,3 l/ha; Talendo 0,225 l/ha; Thiovit PU 0,3%; Făinare
Safran 1.8 EC; Vertimec EC 0,8-1 l/ha Molia strugurilor, acarieni,
Trat. IV
Universalis 593 SC 2 l/ha;Éclair 49 WG 0,05%, Otiva 250 EC 0,75 l/ha Mana, Făinare, Putregai negru Înaintedeînflorit
Pyrus 400 SC;Teldor 500 SC 0,8-1 l/ha Putregaiul cenușiu
Novadim Progress; Vertimec EC 1 l/ha Molia strugurilor acarieni
Trat. V
Mikal Flash 0,3%;Profiler 71WP 2,5 kg/ha; Mildicut 2 l/ha; Curzate F 2,5 kg/ha Mana, Putregai negru
După înfloritFalcon 0,3 l/ha; Cyflamid 5 WE 0,4 l/ha Făinare
FoliMax Blue 0,5 %, FoliMAX Green Fertilizare foliară
Trat. VI
Electis 1,5 kg/ha; Secure 1,5 kg/ha Mană
Creșterea boabelorMythos 0,3 l/ha;Switch 62 WG 0,6 kg/ha Făinare, Putregai cenuşiu
FoliMAX Active 2 l/ha Fertilizare foliară N:P:K
Trat. VII
Kocide 2000 1,5 kg/ha;Champion3 kg/ha Mană Compactarea boabelorMospilan 20 SG 0,25 kg/ha;Insegar 0,3 kg/ha; Capcane feromonale; Molia strugurilor
Trat. VIII Triumf 40 WG, Champ WP 2-3 kg/ha; Mană Compactarea ciorchinilorTopsin 500 SC; Chorus WG 0,75 kg/ha Făinare, Putregai cenuşiu
Trat. IX
Teldor SC 0,8-1 l/ha; Cantus 1,2 kg/ha Putregai cenuşiu Înaintede
coacereLaser 240 SC 0,2 %; Safran EC 0,09 % Vertimec EC 0,8-1 l/ha, Trebon 0,3% Molia strugurilor, Acarieni
Tabel orientativ cu principalii agenți de dăunare a viței de vie și evoluția lor pe fenofaze
Excorioza, Esca, Cancerul bacterian, Antracnozã, Fãinare, Acarieni
Acarieni, Făinare
Mana, Putregaiul negru, Moliile viței de vie
Manã, Făinare, Excoriozã , Putregai negru, Rujeola
Manã, Făinare, Putregaiul cenușiu, Rujeola, Moliile viței de vie
Manã, Făinare, Putregai cenușiu, Putregai negru
Manã, Putregaiul cenușiu, Putregaiul acid, Putregaiul alb, Moliileviței de vie
Putregaiul cenușiu , Acarieni
CONCLUZII Condiţiile climatice specifice anului 2013 au influenţat în mod decisiv biodiversitateaecosistemelor viticole în mod special diversitatea microorganismelor aparţinând fungilorpatogeni: Putregaiul negru (Guignardia bidweli); Eutipoza (Eutipa lata), Excorioza (Phomopsisviticola); Esca,(Stereum hirsutum, Phellinus ignarius, Phaeocremonium aleophilum,Phaeoacremoniu chlamydosporum, Phellinus punctatus, Phellinus viticola)
În condiţiile anului 2013 principalele specii de dăunători semnalate în plantaţiile viticolezonale studiate au fost: Acarienii: Păianjenul ruginii al viţei de vie (Calepitrimerus vitis),Păianjenul roşu (Panonychus ulmi), Păianjenul tetranychid (Tetranychus urticae), Păianjenuleriofid (Eriophyes vitis); Moliile viţei de vie Endemisul (Lobesia botrana), Cochilisul (Eupoeciliaambiguella)
În condiţiile anului 2013, cele mai importante specii zoofage utile semnalate înplantaţiile viticole zonale studiate aparţin la ordinului Acari, Neuroptera,Thysanoptera, Heteroptera, Coleoptera, Hymenoptera, Diptera, Dermaptera.
Promovarea noilor metode şi mijloace de prevenire şi combatere biologică contribuie lautilizarea optimă a inputurilor şi a resurselor naturale, maximizarea factorilor naturali decontrol a bolilor şi dăunătorilor viţei de vie şi reducerea costurilor activităţilor de protecţiaplantelor.
Aplicarea metodei biologice de colonizare artificială cu prădători Typhlodromi, contribuie larefacerea echilibrului biologic prădător/dăunător.
Promovarea a unui ansamblu de măsuri şi metodele preventive agrotehnice-culturalerespectiv: tăierile de rodire, operaţiile în verde, legatul şi dirijatul lăstarilor, plivitul lăstarilorsterili, desfrunzitul parţial, asigura limitarea sursei de inocul, reducerea emisiei masive despori şi diminuarea riscului de contaminare, menţinerea echilibrului vegetativ-productiv şievitarea situaţiilor de stress.
În baza testului de eficacitate bio-produsele testate au înregistrat următoarele valori:Bentonita E% =93%; Fosfatul de potasiu E % = 93%; Piretrinele E %= 94,4; Nicotina E % =95%; Biofungus E% =88; Thuringin E% = 97; Canelys E %= 95; Flama E% =96; Maceratulde urzica E% 92%.
Promovarea noilor metode şi mijloace de prevenire şi combatere biologicş contribuie lautilizarea optimă a inputurilor şi a resurselor naturale, maximizarea factorilor naturali decontrol a bolilor şi dăunătorilor viţei de vie şi reducerea costurilor activităţilor de protecţiaplantelor.
Promovarea în practică a noilor creatii biologice cu potenţial de producţie ridicat,rezistenţă/toleranţă la factorii biotici şi abiotici şi cu grad sporit de adaptabilitate : Selena,Blasius, Brumăriu, Radames, Columna, constituie o soluţie viabilă de conservare şiexploatare durabilă a resurselor naturale şi a biodiversităţii, asigurând în acelaşi timpstabilitatea producţiilor, reducerea numarului de tratamente şi a consumului de energie.
CONCLUZII