FUNDAMENTAREA SPRIJINULUI ADRESAT ASIGURARII UNOR STANDARDE SUPERIOARE DE BUNASTARE A ANIMALELOR, IN BAZA ART. 40 AL

REGULAMENTULUI (CE) NR. 1698/2005. 

PLANUL SECTORIAL ADER 2020

Proiect nr. 721/14.11.2011

Director de proiect: Mihaela HABEANU

Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti"Unitatea de management pentru Programe şi Proiecte de cercetare

CONSORTIU

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie si Nutritie Animala Balotesti – INCDBNA Balotesti

SC SIAT SA –SIAT SA

Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Bucuresti- USAMV Bucuresti

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof si Sfecla de Zahar Brasov – INCDCSZ Brasov

OBIECTIVE

7 DDZ. Dezvoltarea durabila a zootehniei, cresterea calitativa a populatiilor din speciile de ferma si eficientizarea

productiei zootehnice. Eficientizarea cresterii animalelor si imbunatatirea

bunastarii acestora prin tehnologii de furajare inovative bazate pe fundamentarea cerintelor minimale si asigurarea unor standarde superioare de bunastare a animalelor de ferma.

Crearea infrastructurii informatice si tehnice necesare pentru diseminarea rezultatelor in randul crescatorilor de animale din tara noastra in vederea pregatirii introducerii Masurii 215-plati in favoarea bunastarii animalelor.

Obiectivul fazei

Stabilirea implicatiilor nutritiei ca element cheie al bunastarii asupra standardelor de bunastare la animalele de interes zootehnic.

ActivitatiActivitate 1.1

Studiu privind adaptarea animalelor la schimbarile climatice si impactul asupra valorificarii resurselor furajere. Studiu privind relatia nutritie –bunastare.Cercetari privind potentialul nutritiv al unor resurse furajere disponibile local in corelatie cu adaptarea la schimbarile climatice.

Activitate 1.2Caracterizarea din punct de vedere nutritional a unor resurse furajere pentru hrana diferitelor categorii de animale

Adaptarea animalelor la schimbarile climatice si

impactul asupra valorificarii resurselor furajere Schimbarile climatice au efecte directe asupra productivitatii animalelor si indirect asupra disponibilului de furaje si pasuni.

Clima determina tipurile de animale cel mai bine adaptate pentru anumite zone agro-ecologice si animalele care sunt capabile sa sustina comunitatea rurala.

Este de asteptat ca schimbarile climatice sa afecteaze animalele la nivel de specie.

Adaptarea animalelor la schimbarile climatice si impactul asupra valorificarii resurselor furajere

Impactul negativ al rumegatoarelor asupra efectului de sera, poate impune schimbari in sistemul de crestere al animalelor, dieta.

Cerintele nutritionale ale animale au fost stabilite intr-un mediu protejat de extremele climatice. Din acest motiv, anumite sunt mai relevante in conditii optime de mediu iar altele sunt mai putin corespunzatoare cand animalele sunt expuse stresului climatic.

Clase majore de adaptare: schimbari de sezon si perioade de insamantari; diferite varietati si specii;

alte input-uri (fertilizare, opratii de camp etc) noi varietati;

managementul arderii padurilor (in anumite conditii acesta este un proces natural de mentinere a sanatatii anumitor ecosisteme), promovarea sistemului agroforestier, management adecvat cu specii potrivite si practici silvicole (FAO, 2005).

Adaptarea animalelor la schimbarile climatice si impactul asupra valorificarii resurselor furajere

Raspunsuri specifice adaptarii:

reducerea riscurilor securitatii alimentare;

identificarea factorilor vulnerabili;

modificarea cercetarilor prioritare in agricultura;

protejarea resurselor naturale;

intarirea extensiei in agricultura si a sistemelor de comunicare;

cresterea nivelului de instruire si educare;

identificarea si promovarea beneficiilor climatice ale padurilor.

Adaptarea animalelor la schimbarile climatice si impactul asupra valorificarii resurselor furajere

Potentialul nutritiv al unor resurse furajere disponibile

local in corelatie cu adaptarea la schimbarile climatice. Schimbarile conditiilor de mediu sunt cunoscute ca avand un impact enorm asupra diversitatii plantelor la originea acestora.

Se preconizeaza faptul ca schimbarile climatice raman factorul important de influenta a biodiversitatii vegetale, fiind agravate conditiile de crestere in zone mai putin favorabile.

Scenariul in fata caruia este pusa agricultura consta in intensificarea rotatiei culturilor cu un numar limitat de plante inalt productive pentru hrana sau materii prime pe piata, in conditiile agravarii climatice. Aceasta va duce la cresterea problemelor legate de stresul biotic si/sau abiotic care limiteaza nivelul de productie.

Recentele progrese biotehnologice deschid noi posibilitati pentru avantaje rapide in cresterea plantelor. Plantele cu rezistenta crescuta la factorii biotici si abiotici sunt optiuni reale.

Potentialul nutritiv al unor resurse furajere disponibile

local in corelatie cu adaptarea la schimbarile climatice. Speciile de plante variaza in ceea ce priveste raspunsul la CO2.

Graul, soia, orezul fac parte din categoria plantelor cu raspuns rapid la cresterea nivelului de CO2.

Porumbul, sorgul, meiul sunt mai bine adaptate conditiilor de seceta dar raspunsul este mai putin eficient la cresterea nivelului de CO2.

Un nivel ridicat al CO2 induce, de asemenea, inchiderea stamatiilor prin care CO2 este absorbit si vaporii de apa eliberati.

In conditiile cresterii nivelului de CO2 se utilizeaza mai putina apa chiar daca se produc cantitati mai mari de carbohidrati. Acest efect dual imbunatateste eficienta utilizarii apei ca raport intre productia de biomasa si cantitatea de apa consumata.

In acelasi timp, asociat efectelor climatice, cum ar fi cresterea temperaturii, schimbari in nivelul precipitatiilor si gradul de umezire al solului, cresterea evenimentelor meteorologice extreme pot, fie imbunatati fie afecta negativ fiziologia plantelor cultivate.

Proceduri pentru elaborarea suportului cadru pentru introducerea Masurii 215

Dezvoltarea unei strategii de comunicare si introducere a Masurii 215;

Definirea problematicilor ce exista si fiinteaza in momentul actual, care sunt lipsurile si ce este necesar pentru acoperirea acestora;

Identificarea grupului tinta caruia se adreseaza Masura 215;

Activitati de comunicare (informare) prin care putem influenta direct sau indirect crescatorii de animale;

Proceduri pentru elaborarea suportului cadru pentru introducerea Masurii 215

Definirea obiectivelor si a mesajului cheie pentru activitatile de comunicare;

Plan de implementare, resurse financiare si umane ce trebuie mobilizate;

Proceduri de monitorizare si evaluare;

Recomandari privind centrarea activitatii de comunicare pe legislatie fundamentata pe rezultatele cercetarii;

Intarirea activitatilor de monitorizare si evaluare incluzand masuratori regulate si consistente a rezultatelor prin indicatori specifici.

!!!!Fiecare dintrenoi este

responsabil

Rezultate obtinute – faza I

1. Studiu privind impactul nutritiei (indicator cheie) asupra bunastarii animalelor;

Proceduri pentru elaborarea suportului cadru pentru introducerea Masurii 215;

1 Studiu privind adaptarea animalelor la schimbarile climatice si impactul asupra valorificarii resurselor furajere

1 Studiu privind potentialul nutritiv al unor resurse furajere disponibile local in corelatie cu adaptarea la schimbarile climatice.

1 Raport privind caracterizarea din punct de vedere nutritional a unor resurse furajere pentru hrana diferitelor categorii de animale.

3 tabele cu valori nutritive

Nutreţul SU(g/kg)

UNL UNC PDIN (g)

PDIE (g)

Ca (g)

P (g)

Iarbă de Sudan masă verde 240 0,93 0,91 62 61 3,0 2,0

Semisiloz lucernă 350 0,82 0,74 96 55 19,7 2,9

Fân lucernă de calitate bună 850 0,81 0,74 115 72 18,6 2,7

Fân lucernă de calitate medie 875 0,65 0,55 85 58 14,1 2,0

N. V. Borceag (ovăz+mazăre) 154 1,09 1,09 100 86 9,0 3,6

Siloz borceag (ovăz+mazăriche) 204 0,84 0,84 81 59 7,3 2,9

Siloz de grâu 339 0,84 0,80 55 57 2,7 2,6

Siloz de porumb 300 1,05 1,04 46 66 4,3 2,

Sfeclă furajeră 140 1,30 1,38 34 67 5,0 2,1

Porumb 860 1,43 1,52 96 116 0,3 2,9

Orz 860 1,22 1,25 73 81 0,8 4,0

Tărâţe grâu 880 0,70 0,62 106 65 2,4 8,5

Tărâţe de orez 895 1,04 1,00 96 88 1,2 12,0

Mazăre 880 1,33 1,38 156 100 1,3 4,5

Şrot floarea soarelui 880 0,87 0,79 247 100 4,5 11,2

Şrot soia 900 1,37 1,42 326 200 3,6 6,4

Uree 1000 - - 1420 - - -

Valoarea nutritivă a unor nutreţuri pentru rumegatoare (pe kg SU) în zona de câmpie

INGREDIENTE SU(g/kg)

EM Kcal/kg

Prot. brută %

Liz.%

Met.+cist

%

Tre.%

Trip.%

Ca%

P disp.

%

Mg%

Na%

Vit. Emg/kg

Porumb 870 3320 8,0 0,26 0,38 0,32 0,07 0,01 0,05 0,15 0,03 20,0

Sorg 870 3000 9,5 0,23 0,34 0,34 0,10 0,04 0,05 0,20 0,03 12,0

Orz 870 2710 10,0 0,37 0,38 0,33 0,11 0,06 0,17 0,12 0,05 20,0

Grâu 870 3060 11,5 0,33 0,45 0,33 0,13 0,05 0,18 0,14 0,05 15,0

Soia toastată 900 3300 37,0 2,39 1,06 1,48 0,48 0,25 0,11 0,28 0,03 55,0

Mazăre 900 2650 23,0 1,70 0,62 0,86 0,20 0,10 0,15 0,12 0,04 8,0

Rapiţă Canola 900 3900 20,0 1,17 0,97 0,82 0,19 0,71 0,28 0,05 -

Lupin 900 2500 37,0 1,80 0,81 1,32 0,29 0,20 0,10 0,20 0,03 -

Bob 900 2650 28,5 1,80 0,60 1,05 0,25 0,11 0,13 0,18 0,01 9,0

In 900 3950 22,0 0,92 0,77 0,91 0,45 0,25 0,15 0,26

Turte soia 900 2540 43,3 2,82 1,26 1,72 0,60 0,20 0,10 0,26 0,04 4,0

Turte de floarea soarelui 900 1520 29,0 1,14 1,27 1,01 0,35 0,30 0,15 0,50 0,03 11,0

Gluten de porumb 900 3500 62,0 1,07 2,58 2,13 0,31 0,02 0,13 0,06 0,03 25,0

Drojdie de bere 950 2070 47,0 3,25 1,19 2,03 0,50 0,10 0,91 0,20 0,07 2,0

Tărâţă de grâu 880 2000 15,5 0,68 0,55 0,52 0,21 0,11 0,37 0,55 0,05 14,0

Tărâţă de orez 882 2440 12,5 0,55 0,41 0,43 0,13 0,06 0,16 0,85 0,05 -

Valoarea nutritivă a unor materii prime pentru pasari

INGREDIENTE SU (%)

EMKcal /kg

PB (%)

PBD (%)

GB (%)

LizB (%)

LizD (%)

M + Cis B (%)

M + Cis D (%)

Ca (%)

P (%) Cel (%)

In 89.8 4125 22.8 18.92 33.9 0.82 0.72 0.75 0.62 0.23 0.57  

Camelina 91.03 3662 24.97 20.72 22.11             15.21

Floarea soarelui 92.1 3174 14.55 10.19 37.51 1.04 0.85 0.36 0.33 0.37 0.98 22.8

Rapita 92.9 4115 24.18 18.61 25.88 1.47 1.09 1.1 0.85 0.39 0.67 14.02

Mazare 87.87 3321 21.53 19.16 0.88 1.53 1.41 0.54 0.41 0.1 0.4 6.35

Schinduff 87.45   24.27   3.5              

Porumb 87.7 3334 7.07 5.51 2.76 0.21 0.14 0.31 0.25 0.01 0.25 3.2

Grau 88.83 3306 10.71 8.78 2 0.3 0.21 0.41 0.34 0.05 0.33 3.32

Orz 88.07 2904 8.19 5.9 1.65 0.33 0.22 0.33 0.25 0.06 0.35 6.03

srot in 91.00 3045 30.94 25.68 3.45 1.08 0.92 1.02 0.85 0.38 0.86 6.36

srot camelina 90.30 3617 28.16 23.37 22.37             7.99

turte floarea soarelui 93.16 3344 21.16 17.14 17.40 0.82 0.66 0.84 0.71 0.35 0.90 26.92

full fat soia 87.54 3556 30.96 23.22 15.00 1.99 1.53 1.06 0.88 0.25 0.58 9.13

srot rapita 89.00 4360 33.87 25.40 2.72 2.03 1.52 1.64 1.38 0.7 0.9  

Valoarea nutritivă a unor materii prime pentru porci

Concluzii

Nutritia constituie unul din indicatorii de baza ai bunastarii animalelor.

Formularea unor retete de nutret combinat la nivelul cerintelor fiziologice specifice fiecarei specii de animale si, in cadrul acestora, specifice starii fiziologice, categoriei de varsta si greutate, este elementul care contribuie in mare masura la asigurarea confortului nutritional.

Schimbarile climatice la care asistam au repercusiuni nu numai asupra oamenilor ci si asupra animalelor si plantelor. Exista specii care se adapteaza mai usor iar altele dispar.