planul local de actiune pentru mediu al municipiului bucuresti.pdf

Bucuresti Planul Local de Actiune pentru Mediu

4. PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI 4.1. ACŢIUNI STRATEGICE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ÎN MUNICIPIUL BUCUREŞTI 4.1.1. INTRODUCERE Planul Local de Acţiune pentru Mediu oferă cadrul de abordare a celor mai importante probleme de mediu şi un plan pe termen lung pentru investiţiile şi programele de mediu din municipiul Bucureşti. Aprobarea sa de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi Prefectură, conferă acestui document putere de lege la nivelul municipiului Bucureşti şi va trebui respectat de către unităţile industriale poluatoare, de instituţiile administrative şi de autorităţile locale. Totodată, reprezintă o bază oficială pentru elaborarea planurilor de finanţare, pentru elaborarea şi aprobarea proiectelor prioritare de investiţii de mediu, inclusiv prin colaborare internaţională. Planul Local de Acţiune deschide perspectiva îmbunătăţirii condiţiilor de mediu, a sănătăţii şi calităţii vieţii populaţiei din municipiul Bucureşti. 4.1.2. STABILIREA OBIECTIVELOR, ŢINTELOR ŞI INDICATORILOR Luând în considerare liniile strategice şi obiectivele generale privind reabilitarea şi protejarea mediului în contextul unei dezvoltări durabile a municipiului Bucureşti, pentru fiecare problemă de mediu (în cadrul procesului de elaborare a PLAM) au fost stabilite: - obiectivul general; - obiectivele specifice corespunzătoare; - ţintele necesar a fi avute în vedere (sarcinile cuantificabile necesar a fi realizate într-un interval

de timp stabilit pentru atingerea obiectivelor specifice; pentru un obiectiv specific pot exista una sau mai multe ţinte);

- indicatorii (elemente a căror măsurare permite evaluarea realizării acţiunilor, a ţintelor şi a obiectivelor);

- acţiunile (activităţile concrete care vor trebui efectuate pentru atingerea ţintelor şi a obiectivelor stabilite, într-un interval de timp - termene de finalizare a fiecărei acţiuni propuse).

Tipurile de acţiuni luate în considerare la realizarea planului de acţiune au fost următoarele: - acţiuni tehnologice (implică proiectarea, construirea şi operarea instalaţiilor din domeniul

protecţiei mediului); - acţiuni de informare şi educare (informarea şi conştientizarea comuniăţii locale şi de afaceri cu

privire la problemele şi cerinţele legale în domeniul protecţiei mediului; aceste acţiuni

218


contribuie la creşterea participării publicului la luarea deciziei şi a sprijinului acordat de toate părţile implicate);

- măsuri economice (politicile bazate pe stimulente economice determină influenţarea comportamentului diferitelor persoane fizice sau companii poluatoare, permiţându-le să găsească cele mai bune modalităţii de reducere a poluării şi a costurilor generate de către aceasta);

- măsuri legislative (acţiunile legislative cer persoanelor fizice sau unităţilor să se conformeze legislaţiei de mediu specifice şi să implementeze măsuri de reducere a poluării mediului);

- acţiuni de implementare. Pentru a realiza fundamentarea categoriilor de probleme de mediu, membrii Grupului de Lucru s-au constituit în subgrupe de lucru, astfel: • Primăria Municipiului Bucureşti, Primăriile de Sector şi Direcţia Silvică Bucureşti au

fundamentat categoria de problemă „Degradarea mediului natural (păduri, spaţii verzi) şi construit (monumente istorice)”.

• Administraţia Naţională Apele Romane – Direcţia Apelor Argeş – Vedea – Sistemul de Gospodărire a Apelor Ilfov a fundamentat categoria de probleme „Poluarea apelor de suprafaţă”.

• Primăria Municipiului Bucureşti şi S.C. Apa Nova Bucureşti S.A. au fundamentat categoria de probleme „Reţeaua de apă şi canalizare”.

• Primăria Municipiului Bucureşti , S.C. Apa Nova Bucureşti S.A., Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti şi Institutul de Sănătate Publică Bucureşti au fundamentat categoria de probleme „Calitatea şi cantitatea apei potabile”.

• Administraţia Naţională Apele Romane – Direcţia Apelor Argeş – Vedea – Sistemul de Gospodărire a Apelor Ilfov a fundamentat categoria de probleme „Poluarea apelor subterane”.

• Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bucureşti a fundamentat categoria de probleme „Poluarea atmosferei”.

• Institutul de Cercetări Pedologice şi Agrochimice a fundamentat categoria de probleme „Poluarea solului”.

• Agenţia Regională de Protecţie a Mediului Bucureşti şi Institutul de Sănătate Publică Bucureşti a fundamentat categoria de probleme „Gestionarea deşeurilor”.

• Prefectura Municipiului Bucureşti a fundamentat categoria de probleme „Pericole generate de catastrofe/fenomene naturale”.

• Primăria Municipiului Bucureşti şi Organizaţia Ecocivica au fundamentat categoria de probleme „Turism si agrement”.

• Primăria Municipiului Bucureşti şi Primăriile de Sector au fundamentat categoria de probleme „Urbanism şi mediu”.

219


• Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti şi Institutul de Sănătate Publică Bucureşti au fundamentat categoria de probleme „Starea de sănătate a populaţiei”.

• Primăria Municipiului Bucureşti, Prefectura Municipiului Bucureşti, Organizaţia Ecocivica şi Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti au fundamentat categoria de probleme „Educaţia ecologică”.

• Prefectura Municipiului Bucureşti a fundamentat categoria de probleme „Fonduri insuficiente pentru soluţionarea problemelor de mediu/aspecte legislative/neconformităţi”.

• Primăria Municipiului Bucureşti în colaborare cu Regia Autonomă de Transport Bucureşti au fundamentat categoria de probleme „Transportul rutier”.

PPrroobblleemmaa PPMM 11 DDEEGGRRAADDAARREEAA MMEEDDIIUULLUUII NNAATTUURRAALL ((PPĂĂDDUURRII,, SSPPAAŢŢIIII VVEERRZZII)) ŞŞII CCOONNSSTTRRUUIITT ((MMOONNUUMMEENNTTEE IISSTTOORRIICCEE)) PM 1 – 1 Diminuarea suprafeţei de spaţii verzi cu cca. 50% (perioada 1990-2004) având drept consecinţă scăderea suprafeţei de spaţiu verde care revine unui bucureştean, la sub 10 mp/ cap de locuitor Descrierea problemei În municipiul Bucureşti, pe baza observaţiilor efectuate între anii 1990 şi 2005 se constată o accentuată tendinţă de scădere a suprafeţelor verzi (cu circa 50 % între 1990 şi 2005) şi de degradare a spaţiilor verzi. Astfel, suprafaţa spaţiului verde cu acces nelimitat care revine unui locuitor al Capitalei a scăzut din 1989 până în 2002 de la 16,79 m2 la 9,38 m2 (9 m2/locuitor minima stabilită de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii). Situaţia este îngrijorătoare dacă se ţine cont de faptul că doar 18 % din spaţiile verzi sunt parcuri şi grădini publice, ceea ce reprezintă 1,68 m2 pe locuitor (norma recomandată este de 8 m2 parc pe locuitor, 6 m2 grădină publică pe locuitor). Obiectiv general: creşterea suprafeţelor de spaţii verzi şi diminuarea agresiunii antropice asupra celor existente. Obiective specifice / Ţinte: • Reactualizarea situaţiei statistice a spaţiilor verzi existente în teritoriul administrativ al

municipiului Bucureşti (baze de date). • Creşterea densităţii arborilor în plantaţiile de aliniament şi reabilitarea celor existente. • Reabilitarea zonelor verzi publice (parcuri, grădini, spaţii verzi aferente cvartalelor de locuinţe)

aflate în gestiunea administraţiei locale şi întreţinerea lor la standarde înalte.

220


• Reamenajarea tuturor terenurilor degradate care au avut destinaţia iniţială de spaţii verzi. • Reamenajarea şi întreţinerea ca zone verzi a suprafeţelor din incinta instituţiilor publice, a

societăţilor comerciale, a persoanelor fizice. • Creşterea procentului de spaţii verzi în zonele rezidenţiale. • Realizarea unui inel verde în jurul Capitalei folosind nucleele existente (perdele de protecţie)

şi, ulterior, configurarea centurii verde – galbenă. Indicatori: • Indicele de spaţiu verde m2/cap de locuitor. • Numărul de arbori/arbuşti plantat în fiecare campanie de plantări. • Numărul ml. de gard viu din plantaţiile de aliniament realizat anual. • Numărul de arbori plantat/numărul de arbori tăiat. • Suprafeţele verzi reamenajate (m2, ha). • Suprafeţele realizate anual din centura verde a municipiului Bucureşti (ha/an). Acţiuni tehnice: • Realizarea «cadastrului verde» în interiorul teritoriului administrativ al municipiului Bucureşti

(31.12.2006). • Respectarea condiţiilor privind executarea plantărilor în compensare prin identificarea la nivelul

fiecărui sector a locaţiilor respective (termen 1 an). • Îmbunătăţirea capacităţii de acţiune a administratorilor spaţiilor verzi prin restructurarea politicii

de personal (promovarea persoanelor calificate), adaptarea dimensiunii reale a personalului angajat, funcţie de lucrările de întreţinere), îmbunătăţirea dotărilor şi perfecţionarea metodelor pentru întreţinerea spaţiilor verzi.

• Evaluarea unitară şi periodică a stării spaţiilor verzi din municipiul Bucureşti. Măsuri legislative: • Reactualizarea prevederilor legale în domeniu (termen 2 ani). • Iniţierea şi adoptarea unei ”Legi a spaţiilor verzi”, în localităţi urbane şi rurale. • Aplicarea fără excepţie a interdicţiei de construcţie pe spaţii verzi existente/aprobate conform

P.U.G. sau P.U.Z. în vigoare. • Interzicerea schimbării destinaţiei terenurilor aflate în subzonele V1-V3 (definite prin P.U.G.),

în alte funcţiuni. Acţiuni de informare şi educare: • Popularizarea permanentă prin mass-media a importanţei spaţiilor verzi şi a beneficiilor

generate de acestea pentru comunitatea bucureşteană.

221


• Campanii de educaţie ecologică şi civică privind implicarea activă a comunităţii în întreţinerea spaţiilor verzi.

• Campanii de educare în şcoli (clasele II – VIII). Acţiuni de implementare: • Elaborarea de programe pe termen scurt, care să vizeze extinderea activităţilor în folosul

comunităţii, pe spaţii verzi şi aplicarea lor. • Sancţionarea persoanelor fizice şi juridice care ocupă abuziv spaţiile verzi sau desfăşoară

ilegal activităţi pe acestea. • Identificarea şi sancţionarea persoanelor care depozitează ilegal deşeuri pe spaţii verzi. • Extinderea sistemului de prestări de activităţi în folosul comunităţii. PM 1 – 2 Diminuarea suprafeţei bazelor de producţie a materialului dendrologic Obiectiv general: creşterea suprafeţelor bazelor de producţie a materialului dendrofloricol. Obiective specifice / Ţinte: • Reactualizarea bazei de date a pepinierelor şi serelor. • Diversificarea sortimentului dendrofloricol. • Găsirea soluţiilor juridice alternative privind schimbul de terenuri în cazul punerilor în posesie

în perimetrul bazelor de producţie. Indicatori: • Suprafaţa ocupată de sere şi pepiniere (m2 sau ha). • Gradul de asigurare a materialului dendrofloricol pentru spaţiile verzi din municipiul Bucureşti

de către sere şi pepiniere (%). • Suprafeţe de pepiniere reintrate în proprietate publică sau care nu au fost transformate în alte

funcţiuni (ha). Acţiuni tehnice: • Achiziţionarea de noi terenuri pentru pepiniere şi sere (termen 3 ani). Măsuri economice: • Alocarea din bugetele locale de fonduri necesare amenajării de baze de producţie. • Evaluarea rentabilităţii funcţionării pepinierelor şi serelor din municipiul Bucureşti.

222


Măsuri legislative: • Interzicerea modificării funcţiunii de bază de producţie dendrofloricolă în altă funcţiune. • Stoparea reîmproprietăririlor în pepiniere. • Verificarea legalităţii reîmproprietăririlor realizate până în prezent în pepiniere. PM 1 - 3 Creşterea numărului de suprafeţe construite, terenuri private etc. în perimetrul parcurilor / zonelor verzi din municipiul Bucureşti Descrierea problemei Prin serviciile pe care le generează parcurile reprezintă importante componente ale ecosistemelor urbane metropolitane. Dimensiunea ridicată a suprafeţei verzi (peste 200 000 m2), dotările existente (locuri de joacă, spaţii de agrement, bănci, unităţi de alimentaţie publică, spaţii culturale, locuri de joacă pentru copii, spaţii pentru câini etc.), frecvenţa ridicată a lucrărilor de întreţinere şi importanţa ridicată pe care autorităţile locale o acordă parcurilor municipiului Bucureşti, determină ca în prezent acestea să reprezinte poli de atracţie pentru un număr foarte ridicat de vizitatori. O problemă acută înregistrată la nivelul parcurilor este legată de faptul că majoritatea agenţilor economici şi chiar autorităţile locale le percep ca spaţii disponibile pentru investiţii. Astfel, proiectele pentru construirea diverselor obiective vor determina în momentul executării construcţiilor distrugerea vegetaţiei şi chiar dispariţia unor specii cu greu adaptate la particularităţile climatice ale ecosistemului urban. La acestea se adaugă creşterea suprafeţei ocupate de instalaţii şi construcţii cu diferite destinaţii (tarabe, terase, restaurante etc.) în majoritatea parcurilor bucureştene, fapt ce contribuie la diminuarea suprafeţei verzi. Aceste amenajări în parcurile bucureştene nu fac decât să le scadă valoarea (ecologică şi de agrement), dar şi să accentueze percepţia autorităţilor locale şi populaţiei că ele reprezintă spaţii disponibile pentru investiţii şi care nu au nici o valoare urbanistică. Din acest motiv, este absolut necesară includerea parcurilor în categoria zonelor în care nu este permisă realizarea de construcţii indiferent de destinaţia lor. De asemenea, în cazul parcurilor şi grădinilor publice care conservă şi elemente cu valoare culturală (Cişmigiu, Herăstrău, Carol etc.) se impune o atenţie sporită pentru acţiunile de conservare a elementelor de floră şi faună autohtonă sau alohtonă şi a elementelor de patrimoniu cultural. Obiectiv general: interzicerea construirii în perimetrul spaţiilor verzi existente precum şi a celor prevăzute cu aceasta destinaţie.

223


Obiective specifice / Ţinte: • Inventarierea suprafeţelor construite în zone verzi existente/aprobate, în vederea stabilirii

legalităţii amplasării acestora. • Respectarea reglementărilor P.U.G./R.L.U. şi P.U.Z. în vigoare. Indicatori: • Suprafeţele verzi recuperate în urma dezafectării construcţiilor amplasate ilegal pe spaţii verzi

(mp; ha). • Suprafeţele de teren alocate spaţiilor verzi, dezafectate sau restrânse (în contradicţie cu

reglementările P.U.G./R.L.U.). • Procentul de Ocupare a Terenului (P.O.T.) indicat prin P.U.G., pentru Zona spaţiilor verzi V

(V1 – V8) (exprimat în %). Acţiuni tehnice: • Eliminarea construcţiilor ilegale de pe suprafeţele alocate spaţiilor verzi (existente/propuse şi

aprobate). • Elaborarea unor studii specializate, pentru corelarea cu situaţia reală existentă a

reglementărilor de spaţii verzi promovate prin P.U.G. Măsuri legislative: • Îmbunătăţirea cadrului legislativ în domeniu - Adoptarea unei „Legi a spaţiilor verzi, în localităţi

urbane şi rurale”. • Propuneri referitoare la amendarea legilor reparatorii referitoare la proprietate, care nu au

prevăzut măsuri de protecţie a mediului (ex. problema garajelor şi a parcărilor pe spaţiul verde aferent zonelor rezidenţiale cu locuire colectivă, retrocedări pe spaţii verzi cu acces public).

• Interzicerea conversiei spaţiilor verzi existente/aprobate conform P.U.G. sau P.U.Z.. în suprafeţe construite.

Acţiuni de implementare: • Aplicare de sancţiuni pentru neconformare. • Monitorizarea suprafeţelor verzi utilizate pentru comerţ ambulant şi sancţionarea ilegalităţilor. • Aplicarea interdicţiei de construire pe spaţii verzi. PM 1 - 4 Creşterea numărului de arbori cu perioadă de vegetaţie depăşită sau care nu s-au adaptat condiţiilor climatice din mediul urban

224


Descrierea problemei În municipiul Bucureşti, frecvenţa fenomenelor de uscare a arborilor a crescut semnificativ în ultimii ani, fenomen întreţinut de condiţiile climatice, intensificarea traficului, utilizarea sării în timpul iernii, vandalizare sau vârsta ridicată a arborilor. O frecvenţă ridicată a fenomenelor de uscare totală şi parţială apare preponderent la speciile sensibile la poluare sau care nu se adaptează la condiţiile topoclimatului urban: castan, tei, plop, răşinoase etc.. Uscarea arborilor, precum şi existenţa arborilor cu perioada de vegetaţie depăşită determină apariţia unor probleme la nivel local legate de creşterea riscului de înregistrare a unor pagube în cazul prăbuşiri sau ruperii lor, degradarea asfaltului şi cea a gardurilor şi fundaţiilor unor locuinţe etc. Din acest motiv se impune promovarea de măsuri pentru evitarea apariţiei fenomenului de uscare, dar şi pentru înlocuirea arborilor care ridică probleme la nivel local cu specii rezistente la condiţiile de mediu şi microclimatul urban din municipiul Bucureşti. Obiectiv general: Înlocuirea exemplarelor uscate şi în declin biologic avansat. Obiective specifice / Ţinte: • Identificarea corectă a exemplarelor în declin biologic din spaţiile verzi publice. • Înlocuirea exemplarelor uscate sau în declin biologic, cu exemplare tinere din specii rezistente

la condiţiile de microclimat urban. • Planificarea replantării etapizate, preponderent în aliniamentele stradale şi în perimetrul

zonelor verzi publice. Indicatori: • Numărul de arbori/arbuşti înlocuiţi (anual, pe sezon). • Numărul arborilor uscaţi anual. Acţiuni tehnice: • Instituirea obligativităţii administratorilor legali ai spaţiilor verzi publice de a produce sau

achiziţiona material dendrologic rezistent la poluare şi la condiţiile climatice din municipiul Bucureşti.

• Lucrări de întreţinere pentru evitarea extinderii fenomenelor de uscare a arborilor. • Corelarea activităţilor de înlocuire a vegetaţiei cu perioada de producere a materialului

dendrologic în pepiniere (sămânţa, câmpuri de pepinieră, material finit).

225


• Realizarea lucrărilor de întreţinere în perioadele destinate acestora pentru evitarea apariţiei uscărilor.

• Interzicerea utilizării sării (clorurii de sodiu) ca material antiderapant, în timpul iernii. Măsuri economice: Alocarea de fonduri din bugetele locale pentru realizarea obiectivelor propuse. PM 1 - 5 Absenţa unui sistem de reinventariere şi de marcare a arborilor Obiectiv general: evaluarea stării vegetaţiei din municipiul Bucureşti, cu identificarea zonelor care necesită măsuri de îmbunătăţire a habitatului uman. Obiective specifice / Ţinte: • Inventarierea vegetaţiei de pe domeniul public, precum şi a arborilor de pe terenurile

proprietate particulară. • Întocmirea unei baze de date privind numărul şi poziţionarea arborilor pe teritoriul municipiului

Bucureşti. • Reinventarierea arborilor declaraţi „Arbori ocrotiţi”, semnalizarea lor şi declararea de noi

exemplare (dacă este cazul). • Realizarea unui sistem de evidenţă/monitorizare a arborilor plantaţi în compensare. • Realizarea unei evidenţe a zonelor unde este posibilă plantarea în compensare (suprafaţa de

teren disponibilă, poziţie în oraş, nr. de exemplare, specii de arbori). Indicatori: • Numărul de arbori marcaţi. • Numărul arborilor noi declaraţi ocrotiţi. Acţiuni tehnice: • Marcarea arborilor inventariaţi conform reglementărilor în vigoare (termen 2 ani). • Identificarea arborilor care pot fi declaraţi ocrotiţi şi marcarea lor (termen 1 - 2 ani). Măsuri economice: • Alocarea de fonduri necesare marcării arborilor, în special a celor ocrotiţi. Acţiuni de implementare: • Asigurarea de structuri cu personal specializat în domeniu.

226


Măsuri legislative: • Adoptarea cadrului legal, la nivel local, pentru derularea în condiţii optime a inventarierii şi

marcării arborilor. Acţiuni de informare şi educare: • Informarea populaţiei privind necesitatea inventarierii şi marcării vegetaţiei. • Conştientizarea populaţiei asupra importanţei unor specii de arbori sau arbuşti declaraţi ocrotiţi

şi a necesităţii protecţiei lor, fie că se află pe domeniu public, fie pe domeniu privat (proprietate particulară).

PM 1 - 6 Nevalorificarea Grădinii Botanice Descrierea problemei Grădina Botanică (situată în cartierul Cotroceni, în proximitatea CET Grozăveşti şi a Palatului Cotroceni), este administrată de către Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Biologie, având în prezent rol de agrement, educaţie şi cercetare. Dimensiunea redusă a spaţiului în care este amplasată şi mai ales lipsa fondurilor pentru promovarea şi îmbunătăţirea atractivităţii Grădinii Botanice, determină ca aceasta să nu-şi îndeplinească corespunzător rolul complex în sistemul urban. Obiectiv general: punerea în valoare a patrimoniului ştiinţific şi educaţional al Grădinii Botanice din Bucureşti. Obiective specifice / Ţinte: • Eliminarea actualelor disfuncţionalităţi, ce vor fi evidenţiate de către specialiştii acestui centru. • Sporirea gradului de atractivitate pentru vizitatori. • Îmbunătăţirea rolului educaţional şi ştiinţific al acestui centru. • Promovarea capacităţii de producţie a materialului dendrofloricol pentru populaţie şi pentru

administratorii spaţiilor verzi. Indicatori: • Numărul de specii adaptate anual la condiţiile climatului urban. • Numărul de exemplare comercializate (anual, trimestrial). • Numărul anual de vizitatori.

227


Acţiuni tehnice: • Dezvoltarea de activităţi educaţionale în spaţiul Grădinii Botanice. • Amenajarea de noi spaţii expoziţionale specifice, în incinta Grădinii Botanice. • Producerea de material dendrofloricol pentru populaţie şi agenţi economici. • Marcarea corespunzătoare a vegetaţiei. Măsuri economice: • Atragerea surselor de finanţare pentru îndeplinirea funcţiunilor atribuite Grădinii Botanice şi

pentru reamenajarea acesteia. Acţiuni de informare/educare: • Promovarea unei noi imagini (ex.: „lumea secretă a plantelor”) a Grădinii Botanice atât printre

elevii şcolilor din Capitală, cât şi printre cei care învaţă în localităţile din vecinătate sau chiar la distanţe mai mari.

PM 1 - 7 Lipsa perdelelor verzi de protecţie în proximitatea zonelor rezidenţiale Obiectiv general: protejarea locuitorilor zonelor rezidenţiale de potenţialele surse de poluare. Obiective specifice / Ţinte: • Diminuarea poluării fonice în vecinătatea zonelor rezidenţiale. • Diminuarea poluării fizice, chimice şi biologice a mediului. • Îmbunătăţirea cadrului estetic şi peisagistic. • Îmbunătăţirea condiţiilor de locuire. Indicatori: • Suprafeţele plantate, situate perimetral amplasamentelor pe care se desfăşoară activităţi

poluante (m2). • Procentul de ocupare a terenului (P.O.T.) cu spaţii verzi, din total suprafaţă ocupată de

unitatea teritorială de referinţă ocupată cu funcţiunea locuire, situată în proximitatea unei unităţi teritoriale de referinţă ocupată de activităţi productive, potenţial poluante.

Acţiuni tehnice: • Identificarea deţinătorilor de terenuri necesare înfiinţării perdelelor de protecţie (termen 2 ani). • Constituirea (unde este posibil şi unde este necesar) de perdele verzi, pentru separarea

zonelor rezidenţiale de cele industriale. • Utilizarea de specii rezistente la poluare.

228


• Combinarea speciilor, astfel încât să poată fi asigurată alternanţa ciclurilor foliare. Măsuri economice: • Alocarea de fonduri necesare realizării perdelelor de protecţie. • Acordarea de facilităţi fiscale sau financiare agenţilor economici care îşi constituie asemenea

perdele de protecţie şi care plantează spaţiile libere din incintele proprii. Acţiuni de implementare : • Impunerea, prin actele de reglementare, a obligaţiei agenţilor economici ce desfăşoară

activităţi cu impact semnificativ asupra mediului, de a amplasa perdele de protecţie în jurul punctelor de lucru.

Măsuri legislative: • Îmbunătăţirea/amendarea cadrului legislativ în domeniul protecţiei mediului, prin adăugarea de

prevederi/reglementări impuse de specificitatea cadrului/mediului urban, corelate cu problematica de sănătate a locuitorilor oraşului.

PM 1 – 8 Diminuarea suprafeţei fondului forestier Obiectiv general: creşterea suprafeţei fondului forestier naţional. Obiective specifice / Ţinte : • Constituirea „centurii verde – galbenă” în jurul Capitalei, în scopul controlului extinderii

nejustificate a zonelor construite, al protejării zonelor tradiţionale valoroase, al asigurării nevoilor de acces ale populaţiei urbane la spaţiul rural deschis, al protecţiei şi, eventual, extinderii zonelor naturale atractive, cu valoare peisagistică, în apropierea zonelor populate, al protecţiei terenurilor cu destinaţie agricolă, silvică şi altele în acord cu principiile dezvoltării durabile.

• Prevenirea fenomenului de deşertificare prognozat pentru sudul ţării în contextul schimbărilor climatice actuale.

• Prevenirea fenomenelor naturale distructive: vânturi dominante, înzăpeziri, eroziunea solului etc..

• Interzicerea executării de construcţii în fondul forestier naţional. • Scăderea gradului de poluare a mediului înconjurător. Indicatori: • Suprafaţa de pădure/pe cap de locuitor.

229


• Suprafeţele preluate pentru împădurire (ha). • Suprafeţele constituite anual în cadrul centurii verde-galbenă (ha). • Numărul de puieţi produşi în pepinierele proprii ale Direcţiei Silvice Bucureşti. Acţiuni tehnice: • Identificarea de terenuri degradate improprii altor folosinţe, în vederea preluării pentru a fi

împădurite şi redate fondului forestier naţional (termen 2 ani). • Prezervarea de teren, prin reglementări specifice de urbanism, pentru constituirea de perdele

de protecţie în jurul oraşului, conform prevederilor Legii 289/2002 privind perdelele forestiere de protecţie.

• Administrarea unitară a fondului forestier naţional de o singură instituţie, care să asigure respectarea aplicării regimului silvic, indiferent de natura proprietăţii, de stat sau particulară.

• Mărirea suprafeţelor parcurse cu lucrări de regenerare şi aplicarea tratamentelor intensive cu regenerare sub adăpost.

• Creşterea numărului de puieţi forestieri produşi în pepinierele existente. • Dotarea administraţiei silvice cu sisteme de maşini performante în vederea executării integral

mecanizate a lucrărilor silvice specifice împăduririlor şi pregătirii solului (termen 3 ani). Măsuri de reglementare şi legislative: • Adoptarea unui cadru legislativ unitar, clar şi „suplu” privind legislaţia silvică inclusiv prin

reactualizarea sancţiunilor privind încălcările de fond forestier, poluarea şi distrugerea vegetaţiei forestiere.

• Crearea cadrului legal de existenţă şi funcţionare a Zonei Metropolitane a municipiului Bucureşti.

• Amendarea/corectarea inconsecvenţelor cadrului legislativ existent în domeniul silvic (Legea nr. 26/1996, Codul silvic şi legislaţia conexă), astfel încât să nu mai existe posibilitatea schimbării destinaţiei terenurilor ocupate cu păduri şi ocuparea lor cu construcţii.

Acţiuni de implementare: • Constituirea de parteneriate/acorduri, bazate pe cooperare între administraţiile locale ale

unităţilor administrativ - teritoriale care formează Zona Metropolitană a municipiului Bucureşti. Acţiuni de informare şi educare: • Promovarea de acţiuni de conştientizare şi educare a populaţiei, în special a tinerei generaţii,

privind protecţia vegetaţiei forestiere.

230


PM 1 - 9 Educaţia deficitară a cetăţenilor în respectarea codului bunelor practici silvice Obiectiv general: promovarea unei atitudini corespunzătoare a comunităţii faţă de problemele de mediu şi conştientizarea importanţei fondului forestier. Obiective specifice / Ţinte : • Conştientizarea locuitorilor Capitalei asupra problematicii protecţiei şi conservării mediului,

corelată cu influenţa pe care o au asupra sănătăţii umane. • Implicarea comunităţii în luarea deciziilor care au influenţă majoră asupra mediului natural şi

construit din Bucureşti, prin participarea la dezbaterile publice organizate de autoritatea pentru protecţia mediului (locală şi regională).

• Evaluarea gradului de cunoaştere reală de către cetăţeni a codului bunelor practici silvice.

Indicator: • Numărul de participanţi la campaniile de educaţie eco-civică. Acţiuni tehnice: • Organizarea de parteneriate între administraţia publică locală şi ONG-urile care desfăşoară

activităţi în domeniul protecţiei mediului. • Implicarea Asociaţiilor de locatari/proprietari şi a Patronatului Român în proiecte eco-civice. • Antrenarea Asociaţiilor de pensionari, ca o componentă importantă a societăţii civile, în acţiuni

de voluntariat pe probleme de mediu şi acţiuni de împăduriri. • Mediatizarea importanţei protecţiei mediului şi a pădurilor. Măsuri economice: • Promovarea şi susţinerea financiară a campaniilor de educare şi informare a cetăţenilor. Acţiuni de implementare: • Aplicarea de sancţiuni pentru nerespectarea legislaţiei de mediu şi a codului silvic. • Extinderea sistemului de prestări de activităţi în folosul comunităţii. Acţiuni de informare şi educare: • Campanii de educaţie eco-civică în unităţile de învăţământ şi la nivelul adulţilor. • Campanii de educaţie a tinerilor privind codul bunelor practici silvice.

231


PM 1 - 10 Degradarea unor obiective istorice şi arhitectural urbanistice (cca. 30% din nr. total) datorită folosinţei neadecvate, intervenţiilor, transformărilor, absenţei activităţilor de întreţinere şi a fondurilor insuficiente pentru reabilitare/conservare Obiectiv general: punerea în valoare a patrimoniului istoric şi cultural-artistic al municipiului Bucureşti, în acord cu statutul prezumat de capitală europeană. Obiective specifice / Ţinte (strategice): • Accentuarea identităţii Capitalei în concordanţă cu aspiraţia sa de a deveni o metropolă

europeană. • Ameliorarea calităţii spaţiilor urbane şi sporirea «prestigiului urban» ca importantă sursă de

atragere a investiţiilor şi, implicit, de creştere economică a oraşului. Obiective/Ţinte (operaţionale): • Evaluarea (în colaborare cu specialişti în domeniu) a stării în care se află obiectivele cuprinse

în Lista Monumentelor Istorice 2004 – Municipiul Bucureşti, redactată de Institutul Naţional al Monumentelor Istorice al Ministerului Culturii şi Cultelor.

• Alcătuirea unei liste de priorităţi pe obiecte-monument (în colaborare cu specialişti în domeniu) şi stabilirea intervenţiilor necesare pentru fiecare în parte.

Indicatori: • Număr anual de vizitatori atraşi de un obiectiv monument istoric sau de arhitectură, situat în

municipiul Bucureşti. • Suprafeţe de teren aparţinând domeniului public amenajate în vecinătatea sau pe trasee pe

care se află asemenea obiective. Acţiuni tehnice: • Reglementarea de către specialiştii în domeniu a cadrului de intervenţie asupra unor

asemenea obiective şi asupra zonelor din vecinătate. • Completarea autorizaţiilor de construcţie eliberate pentru intervenţii asupra obiectivelor –

monument, cu detalii referitoare la materialele ce se impun a fi utilizate în intervenţie, culorile ce trebuie utilizate etc..

• Restaurarea, pe etape, a obiectelor cuprinse în Lista Monumentelor Istorice 2004 – municipiul Bucureşti (se va stabili o lista de priorităţi, în funcţie de starea acestora şi de scopul urmărit).

• În primă fază, protejarea acelor obiective constatate a fi în proces de degradare prin acoperire cu materiale specifice.

232


• Amenajarea spaţiului public din vecinătatea obiectelor – monument istoric/arhitectură, ce au fost restaurate.

Măsuri economice: • Alocarea de fonduri din bugetul central/local pentru evaluarea stării în care se află aceste

obiective. • Alocarea de fonduri din bugetul central/local pentru intervenţiile stabilite ca fiind necesar a fi

întreprinse. • Acordarea de facilităţi fiscale persoanelor fizice sau juridice care investesc în restaurarea unor

asemenea obiective de importanţă naţională/municipală sau care amenajează spaţiul public aferent obiectivelor în discuţie.

Acţiuni de implementare: • Adoptarea unei Hotărâri a Consiliului General al Municipiului Bucureşti prin care să fie

sancţionaţi/amendaţi proprietarii unor asemenea obiective, care nu îşi îndeplinesc obligaţia de a le întreţine şi restaura (unde este cazul), conform legislaţiei în vigoare.

Acţiuni de promovare: • Derularea, în scop turistic, de campanii de mediatizare a obiectivelor – monument istoric sau

de arhitectură din Bucureşti (eventual prin promovarea de trasee pe diferite teme). PPrroobblleemmaa PPMM 22 PPOOLLUUAARREEAA AAPPEELLOORR DDEE SSUUPPRRAAFFAAŢŢĂĂ PM 2 – 1 Poluarea apelor de suprafaţă (râul Damboviţa) cauzată de evacuarea apelor uzate provenite din canalizarea municipiului Bucureşti (nefinalizarea staţiei de epurare Glina) Descrierea problemei În urma evaluării realizate se disting următoarele probleme generale: Sistemul de canalizare a municipiului Bucureşti colectează unitar apele reziduale (orăşeneşti, menajere şi tehnologice) şi cele pluviale, ca şi descărcările unor reţele de canalizare şi vidanjări din unele localităţi aflate în vecinătatea Capitalei. Toate aceste ape uzate sunt evacuate la Glina, în prezent neepurate, (reprezentând aproximativ 90% din debitul râului Dâmboviţa în aval de Bucureşti), având un impact puternic negativ asupra calităţii apei râului, influenţând de asemenea şi calitatea râului Argeş, al cărui afluent este.

233


Proiectul iniţial al Staţiei de Epuarare a Apelor Uzate (SEAU) a fost elaborat în perioada 1983-1985 (în baza unor studii realizate în perioada 1977-1982) şi prevedea realizarea a 3 linii individuale de epurare a apei (fiecare bazată pe o staţie convenţională solidă de nămol activat cu sedimentare primară) şi capacităţi aferente de tratare a nămolului (prin fermentare în două etape, urmată de deshidratare mecanică la un nămol relativ stabil). Fiecare linie de apă a fost dimensionată pentru un debit de tratament complet de 7,5 m3/s cu alţi 7,5 m3/s debit ape pluviale numai pentru tratament mecanic. Executarea lucrărilor la staţia Glina a demarat în anul 1985. În anul 1988 lucrările au fost oprite, proiectul a fost modificat, aprobându-se nouă soluţie cu 2 linii de tratare a apei. În perioada 1990-1991 lucrările au fost sistate, reluarea având scopul dării în exploatare a liniei 1 – epurare mecanică şi parţial a secţiunii auxiliare. În această perioadă studiile efectuate au stabilit că valorile estimate pentru debitele proiectate nu au fost atinse. Între 1997-1998 a fost testată o sub-linie de tratare mecanică din cadrul liniei 1, rezultatele punând în evidenţă deficienţe şi deteriorări ale structurii de rezistenţă la unităţile de deznisipare şi la decantoarele primare, implicând înlocuirea unor elemente structurale de oţel. Din cauza diferitelor probleme întâmpinate, obiectele tehnologice existente la SEAU Glina nu au fost puse în funcţiune niciodată, lucrările fiind complet abandonate în anul 1996. În vederea soluţionării epurării corespunzătoare a apelor uzate orăşeneşti, Primăria Municipiului Bucureşti, prin Unitatea de Implementare a Proiectului Asistenţă Tehnică pentru “Finalizarea Lucrărilor şi Modernizarea Staţiei de Epurare a Apelor Uzate Bucureşti” a derulat activităţi de colaborare cu consorţiul format din PELL FRISCHMANN CONSULTANTS LTD, ROYAL HASKONING, GRONTMIJ si ROMPROIECT SA, consorţiu ce a finalizat un Studiu de Fezabilitate în cadrul acestui contract cu finanţare ISPA. Obiectiv general: Înscrierea râului Dambovita, aval comuna Glina, din punct de vedere global al stării apelor, astfel: • Chimic în limitele de calitate a categoriei “bună” (echivalent categoria a II a). • Ecologic în limitele de calitate a categoriei “bună” (echivalent categoria a I a). Obiectiv specific 1: Finalizarea Lucrărilor şi Modernizarea Staţiei de Epurare a Apelor Uzate Bucureşti. Ţinta 1: Reabilitarea şi completarea liniei 1 a apei (existentă) pentru epurarea secundară a unui debit constant de 10 mc/s cu încarcările estimate pentru anul 2008. Ţinta 2: Reabilitarea şi finalizarea metantancurilor existente şi realizarea capacităţilor necesare pentru îngroşarea şi deshidratarea nămolului estimat a fi produs în cadrul proceselor tehnologice de la linia 1. Ţinta 3: Realizarea unor bazine de stocare ce vor funcţiona ca decantoare primare până la finalizarea liniei 2, pentru introducerea unei forme de control a debitelor pluviale.

234


Ţinta 4: Realizarea unei linii complet noi de epurare secundară a apelor uzate, cu o capacitate nominală de 10 m3/s cu concentraţiile estimate la nivelul anului 2015. Ţinta 5: Realizarea de capacităţi suplimentare separate pentru fermentarea nămolului şi construirea unui incinerator pentru întreaga producţie de nămol. Obiectiv specific 2: Ridicarea gradului de confort urban prin echiparea edilitară a intravilanului. Ţinta: Echiparea completă a teritoriului intravilan a municipiului Bucureşti cu reţele de canalizare. Obiectiv specific 3: Reducerea debitului de apă uzată recepţionată de staţia de epurare municipală. Ţinta 1: Contorizarea apei uzate evacuate în caseta Dâmboviţa. Ţinta 2: Determinarea zonelor în care este posibilă construirea unui sistem separat de colectare a apelor pluviale în interiorul intravilanului municipiului Bucureşti. Ţinta 3: Realizarea unui sistem de canalizare separativ pe teritoriul municipiului Bucureşti (acolo unde este posibil). PM 2 – 2 Poluarea râului Colentina (salba de lacuri) cauzată de evacuări necontrolate de ape uzate menajere şi pluviale de către riverani în zonele: - Sector 1 : Lacul Plumbuita (cartier Vatra Noua şi extinderi, Lacul Băneasa - zona

Străzilor Madrigal, Gârlei) - Sector 2 : Lacul Plumbuita (cartier Petricani, Lacul Fundeni - Insula Pescarilor, Lacul

Pantelimon I - malul drept). Descrierea problemei Sistemul de canalizare a municipiului Bucureşti colectează unitar apele reziduale (menajere şi tehnologice) şi cele pluviale, orăşeneşti, ca şi descărcările unor reţele de canalizare şi vidanjări din Capitală şi unele localităţi aflate în vecinătate. Toate aceste ape uzate sunt evacuate neepurate la Glina, în râul Dâmboviţa. Canalizarea municipiului Bucureşti este structurată ca o reţea de canale colectoare principale, secundare şi de serviciu ce transportă şi evacuează apele uzate şi pluviale în caseta colectoare situată sub albia amenajată a Dâmboviţei. În lungul râului Colentina nu există un sistem asemănător celui din lungul râului Dâmboviţa de colectoare principale care să flancheze râul. În partea nordică a râului Colentina există colectorul C1 care preia apele uzate de la abonaţi, dar există cartiere neechipate cu reţele de canalizare: - Sector 1: cartier Vatra Nouă, străzile Salubrităţii, Cantonului, Pechia şi CF Constanţa din

cartierul Băneasa.

235


- Sector 2: cartierul Andronache şi cartierul Colentina-Fundeni (parţial). Zona depresionară - cartier Fundeni (parţial) În partea sudică a râului Colentina nu există un colector principal, ci doar capetele reţelei arborescente desfăşurate în Bucureşti, existând şi zone neechipate: - Sector 1: cartier Bucurestii-Noi (parţial), cartier Chitila (parţial). - Sector 3: cartierul Gării Caţelu. Zona depresionară - cartier Petricani, Insula Pescarilor Obiectiv general: Înscrierea râului Colentina, din punct de vedere global al stării apelor astfel: • Chimic în limitele de calitate a categoriei „bună” (echivalent cu categoria a II a). • Ecologic în limitele de calitate a categoriei „bună” (echivalent categoria a I a). Obiective specifice / Ţinte: Obiectiv specific 1: Echiparea cu reţele de canalizare pe tot teritoriul limitrof râului Colentina în municipiul Bucureşti. Ţinta 1: Sistarea evacuărilor de ape uzate neepurate în lacurile de pe râul Colentina. Ţinta 2: Înfiinţarea reţelelor de canalizare pe tot teritoriul limitrof râului Colentina. Ţinta 3: Mărirea capacitaţii de pompare a apelor uzate din zone limitrofe râului Colentina. Obiectiv specific 2: Educarea riveranilor în scopul păstrării curate a salbei de lacuri. Ţinta 1: Educarea copiilor şi a tinerilor prin sistemul de învăţământ. Ţinta 2: Înfiinţarea unui sistem de colectare selectivă a deşeurilor în lungul apelor de suprafaţă. Ţinta 3: Cointeresarea riveranilor în păstrarea curată a apelor de suprafaţă şi a malurilor. PM 2 – 3 Evacuarea prin prea-plin în Lacurile Fundeni şi Herăstrău a apelor uzate provenite din canalizarea orăşenească (staţia de pompare Colentina şi staţia de pompare Herăstrău) în cazul ploilor abundente Descrierea problemei Sistemul de canalizare a municipiului Bucureşti colectează unitar apele reziduale (menajere şi tehnologice) şi cele pluviale, orăşeneşi, ca şi descărcările unor reţele de canalizare şi vidanjări din Capitală şi unele localităţi aflate în vecinătate. Toate aceste ape uzate sunt evacuate neepurate la Glina, în râul Dâmboviţa.

236


Canalizarea municipiului Bucureşti este structurată ca o reţea de canale colectoare principale, secundare şi de serviciu ce transportă şi evacuează apele uzate şi pluviale în caseta colectoare situată sub albia amenajată a Dâmboviţei. Staţii de pompare şi construcţii accesorii Reţeaua de canalizare cuprinde : 44.046 cămine de inspecţie, 39.944 guri de scurgere, 59.096 racorduri de canal şi 10 staţii de pompare pentru evacuarea apelor uzate din zonele depresionare ale sistemului amplasate astfel : Grădina Zoologică, Herăstrău, Tei, Colentina 1+2, Pantelimon 2, Progresu 1+2, Bucur-Obor, Pasajul Muncii, Pasajul Griviţa şi Aleea Trandafirilor. În lungul râului Colentina există un număr de staţii de pompare a apelor uzate determinat de lungimea reţelelor, adâncimea de pozare şi relieful localităţii: Herastrău, Tei, Colentina 1+2, Pantelimon 2, Aleea Trandafirilor. Dintre acestea staţiile Herastrau şi Colentina 1+2 deţin un echipament de deversare în râu (sistem prea-plin) în situaţia unor ploi torenţiale. Obiectiv general: Înscrierea râului Colentina din punct de vedere global al stării apelor astfel: • Chimic în limitele de calitate a categoriei „bună” (echivalent categoria a II a). • Ecologic în limitele de calitate a categoriei „bună” (echivalent categoria a I a). Obiectiv specific: Înscrierea râului Colentina din punct de vedere global al stării apelor în categoria „bună”, pe teritoriul municipiului Bucureşti. Ţinta 1: Mărirea capacitaţii de transport a reţelei de canalizare în zonele adiacente staţiilor de pompare. Ţinta 2: Realizarea unui sistem de canalizare pluvială (acolo unde este posibil). Indicatori: Calitatea apelor de suprafaţă (lacurile Fundeni şi Herăstrău). PPrroobblleemmaa PPMM 33 RREEŢŢEEAAUUAA DDEE AAPPĂĂ ŞŞII CCAANNAALLIIZZAARREE PM 3 - 1 Reactualizarea bilanţului apelor uzate evacuate în reţeaua de canalizare Obiectiv general: determinarea/estimarea debitelor de ape uzate evacuate în reţeaua de canalizare.

237


Obiective specifice / Ţinte: • Estimarea surselor de apă: uzată, reziduală industrială, pluvială, din epuismente, transportată

prin reţeaua de canalizare a municipiului Bucureştiului şi colectorul casetat din analiza şi verificarea acceptelor de evacuare la canalizare pentru agenţii economici care îşi desfăşoară activitatea în Bucureşti şi în comunele limitrofe prin: - estimarea/determinarea debitului de apă potabilă furnizată de S.C. Apa Nova Bucureşti

S.A. şi a consumatorilor casnici şi industriali, pe tipuri de folosinţă (casnică şi industrială); - estimarea/determinarea debitului de apă uzată provenită din apa industrială furnizată de

S.C. Apa Nova Bucureşti S.A. agenţilor economici; - estimarea/determinarea volumului de ape uzate vidanjate şi descărcate în reţeaua de

canalizare de S.C. Apa Nova Bucureşti S.A. şi de alte unităţi abilitate; - estimarea/determinarea debitului de apă asigurat din surse proprii de către agenţii

economici care evacuează apele uzate în reţeaua de canalizare a municipiului Bucureşti şi colectorul casetat;

- estimarea/determinarea debitelor de ape uzate evacuate direct în receptori naturali de către agenţii economici ce primesc apă potabilă de la S.C. Apa Nova Bucureşti S.A..

• Bilanţul cantitativ şi calitativ al apelor uzate transportate pe principalele colectoare. • Determinarea debitului de ape uzate în secţiunea Glina. Indicatori: • Bilanţul apelor uzate evacuate în reţeaua de canalizare a Municipiului Bucureşti. Măsuri de reglementare şi legislative: • Emiterea de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti a hotărârii de aprobare a

Programului de Restaurare a Riscurilor de Mediu evidenţiate prin Auditul de Mediu al Sistemului şi Serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare din Bucureşti.

PM 3 – 2 Ineficienţa/subdimensionarea/inexistenţa instalaţiilor de preepurare a apelor uzate deversate în reţeaua de canalizare de către abonaţii socio-economici Obiectiv general: respectarea indicatorilor de calitate a apelor uzate evacuate în reţeaua de canalizare publică. Obiective specifice / Ţinte: • Identificarea abonaţilor socio-economici care deversează la reţeaua de canalizare ape uzate

nepreepurate/insuficient preepurate sau cu caracter toxic. • Condiţionarea preluării apelor uzate (provenite de la utilizatorii serviciului public de canalizare)

de dotarea cu instalaţii de preepurare, adecvate tipului de activitate.

238


Indicatori: • Baza de date “Abonaţi socio-economici” actualizată permanent. • Numărul de abonaţi socio-economici care deţin instalaţii de preepurare adecvate. • Calitatea apelor uzate evacuate la reţeaua de canalizare publică. • Numărul de accepte de evacuare a apelor eliberate utilizatorilor serviciului public de

canalizare. Acţiuni tehnice: • Respectarea Programelor de Conformare aferente Acceptelor de Evacuare emise de S.C. Apa

Nova Bucureşti S.A. prin care sunt impuse măsurile, construcţiile şi instalaţiile necesare respectării condiţiilor de calitate a apelor uzate evacuate la reţeaua de canalizare publică.

• Impunerea respectării prevederilor legislative în domeniu. Măsuri economice: • Identificarea de fonduri financiare de câtre utilizatorii serviciului public de canalizare pentru

dotarea cu instalaţii de preepurare adecvate tipului de activitate. Măsuri de reglementare si legislative: Reactualizarea prevederilor din hotărârile C.G.M.B. în domeniul protecţiei mediului cu specificarea: • Obligativităţii dotării abonaţilor socio-economici cu instalaţii de preepurare a apelor uzate. • Întărirea capacităţii instituţionale/de control a Primăriei Municipiului Bucureşti şi S.C. Apa Nova

Bucureşti S.A. pentru aplicarea prevederilor din hotărârile C.G.M.B. reactualizate în domeniu. PM 3 – 3 Lipsa unor sisteme eficiente de economisire a apei pentru uz industrial sau casnic Obiectiv general: eficientizarea utilizării apei pentru uz industrial sau casnic. Obiective specifice / Ţinte : • Reducerea consumului de apă prelevată din mediul natural prin:

- recircularea apei în cazurile aplicabile consumatorilor industriali; - reutilizarea apelor uzate epurate în scopuri industriale/recreaţionale/irigaţii.

• Informarea adecvată a consumatorilor în legătură cu măsurile de economisire a apei, inclusiv reducerea pierderilor în reţelele interioare.

• Continuarea programelor de contorizare a apei potabile şi industriale. • Depistarea şi introducerea în legalitate a consumatorilor clandestini.

239


Indicatori: • “%” apa recirculată. • “%” apa epurată reutilizată. • “%” consumatori informaţi în legătură cu măsurile de economisire a apei. Acţiuni tehnice: • Promovarea de proiecte vizând:

- recircularea apei în cazurile aplicabile consumatorilor industriali; - reutilizarea apelor uzate epurate în scopuri industriale/recreaţionale/irigaţii.

• Participarea S.C. Apa Nova Bucureşti S.A. la proiectele UE: - AQUAREC: “Integrated Concepts for Reuse of Upgraded Waste Water”; - AQUASTRESS: “Mitigation of Water Stress through New Approaches to Integrating

Management, Technical and Economic Instruments”, urmată de diseminarea rezultatelor şi implementarea măsurilor rezultate din acestea la nivelul municipiului Bucureşti

• Campanii de informare a consumatorilor în legătură cu măsurile de economisire a apei, inclusiv reducerea pierderilor în reţelele interioare.

Măsuri economice: • Susţinerea financiară a proiectelor de recirculare a apei şi de reutilizare a apelor uzate

epurate. Măsuri de reglementare şi legislative: • Elaborarea unor reglementări la nivel naţional privind recircularea apei şi reutilizarea apelor

uzate epurate. • Elaborarea unor norme de întărire a capacităţii instituţionale/de control a Primăriei Municipiului

Bucureşti şi S.C. Apa Nova Bucureşti S.A. pentru aplicarea prevederilor reglementărilor locale (H.C.G.M.B. nr. 108, 109/1997) referitoare la economisirea apei.

PM 3 – 4 Sisteme de drenuri care nu sunt administrate de nici un operator şi care produc efecte dezagreabile locuitorilor din zonele respective în gropile istorice ale Bucureştiului ( Cuţarida – zona 1 Mai – sector 1, Cocioc etc.) Obiectiv general: coborârea nivelului pânzei freatice. Obiectiv specific / Ţinta:

• Sistarea producerii efectelor negative de către excesul de apă acumulat.

240


Indicator: • ml de drenaj. Acţiuni tehnice: • Realizarea unui sistem de drenaj pe ambele maluri ale râului Dâmboviţa în zona centralâ a

municipiului Bucureşti. Măsuri economice: • Obţinerea de fonduri financiare de către municipalitatea Bucureşti pentru realizarea scopului

propus. Măsuri de reglementare şi legislative: • Reactualizarea prevederilor din hotărârile C.G.M.B. în domeniul protecţiei mediului cu

specificarea: întărirea capacităţii instituţionale/de control a Primăriei Municipiului Bucureşti pentru aplicarea prevederilor din hotărârile C.G.M.B. reactualizate în domeniu.

PM 3 – 5 Insuficienţa gradului de asigurare a apei potabile prin sistem centralizat (număr de străzi fără reţele de apă şi canalizare 1014, reprezentând 19% din totalul de străzi din Bucureşti - 5340) Obiectiv general: Extinderea reţelei de alimentare cu apă potabilă. Obiective specifice / Ţinte: • Punerea în funcţiune a noi tronsoane de reţea de alimentare cu apă potabilă. Indicatori: • “%” din totalul lungimii străzilor din municipiul Bucureşti echipate cu reţea de alimentare cu apă

potabilă. Acţiuni tehnice: • Extinderea reţelei de alimentare cu apă potabilă ţinând cont de prevederile Contractului de

Concesiune încheiat între S.C. Apa Nova Bucureşti S.A. şi municipalitatea Bucureşti. Măsuri economice: • Realizarea investiţiilor necesare respectării prevederilor Contractului de Concesiune încheiat

între S.C. Apa Nova Bucureşti S.A. şi municipalitatea Bucureşti - Nivelul de Serviciu –

241


ACOPERIRE (Proporţia gospodăriilor din zona de serviciu conectate la serviciul de apă potabilă).

• Obţinerea de fonduri financiare de către municipalitatea Bucureşti pentru echiparea străzilor care nu constituie obligaţie a S.C. Apa Nova Bucureşti S.A..

PPrroobblleemmaa PPMM 44 CCaalliittaatteeaa şşii ccaannttiittaatteeaa aappeeii ppoottaabbiillee PM 4 - 1 Nerespectarea prevederilor legale privind zonele de protecţie sanitară pentru sursele de apă, inclusiv pentru aducţiunile de apă Obiectiv general: respectarea prevederilor legale privind zonele de protecţie sanitară pentru sursele de apă, inclusiv pentru aducţiunile de apă. Obiectiv specific / Ţinta: • Sistarea efectelor negative produse de ocuparea nelegală a zonelor de protecţie sanitară. Indicatori: • ml din întreaga suprafaţa aferentă zonelor de protecţie sanitară. Acţiuni tehnice: • Semnalizarea şi împrejmuirea zonelor de protecţie sanitară. Măsuri economice: • Obţinerea de fonduri financiare de către municipalitatea Bucureşti pentru realizarea scopului

propus. Măsuri de reglementare şi legislative: • Iniţierea unor hotărâri de C.G.M.B. pentru penalizarea persoanelor fizice/juridice care nu

respectă legislaţia în vigoare. PM 4 - 2 Starea tehnică necorespunzătoare a reţelelor de aducţiune şi de distribuţie a apei potabile cu importante pierderi de apă Obiectiv general: reducerea pierderilor de apă potabilă şi de ridicare a nivelului apei din pânza freatică.

242


Obiectiv specific / Ţinta: • Creşterea randamentului reţelei de aducţiune şi de distribuţie a apei potabile.

Indicatori: Randamentul reţelei de aducţiune şi de distribuţie a apei potabile, exprimat ca:

- “%” pierderi / km reţea de distribuţie a apei potabile; - “%” apă facturată şi contorizată din apa produsă.

Acţiuni tehnice: • Realizarea investiţiilor necesare respectării prevederilor Contractului de Concesiune încheiat

între S.C. Apa Nova Bucureşti S.A. şi municipalitatea Bucureşti (Nivelul de Serviciu – apă facturată şi contorizată ca procent din apa produsă) după cum urmează:

- montarea de aparate pentru măsurarea debitelor în punctele “cheie” ale sistemului de alimentare cu apă potabilă;

- înlocuirea conductelor vechi cu conducte din materiale moderne rezistente la coroziune şi la efectele distructive ale curenţilor “vagabonzi”.

• Înlocuirea branşamentelor din plumb sau alte materiale necorespunzătoare cu branşamente din materiale moderne.

• Înlocuirea vanelor şi robinetelor, precum şi a fitingăriei care prezintă uzură înaintată, inclusiv cele din reţelele interioare aparţinând consumatorilor.

Măsuri economice: • Obţinerea de fonduri financiare pentru realizarea acţiunilor tehnice. Măsuri de reglementare şi legislative: • Emiterea de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti a hotărârii de aprobare a

Programului de restaurare a riscurilor de mediu evidenţiate prin Auditul de mediu al sistemului şi serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare din Bucureşti.

PM 4 - 3 Sursa alternativă de alimentare cu apă a Bucureştiului ( fronturile subterane – în special pentru puţurile de mare adâncime ) este slab exploatată şi riscă să se deterioreze Obiectiv general: realizarea unei surse alternative de alimentare cu apă a municipiului Bucureşti. Obiectiv specific / Ţinta:

• Realizarea puţurilor de mare adâncime. Indicatori: • Numărul de foraje existente.

243


• Numărul de foraje noi. Acţiuni tehnice: • Reabilitarea forajelor existente şi forarea de noi puţuri de mare adâncime. Măsuri economice: • Obţinerea de către municipalitatea Bucureşti a fondurilor financiare pentru realizarea scopului

propus. PM 4 - 4 Neasigurarea în totalitate a surselor alternative de alimentare cu apă potabilă pentru spitale, instituţii de decizie locală şi regională, unităţi de invăţământ, obiective cu rol decisiv în cazul unor calamitaţi naturale sau sociale, pentru tratarea şi adăpostirea sinistraţilor şi/sau a victimelor Obiectiv general: asigurarea în totalitate a surselor alternative de alimentare cu apă potabilă pentru spitale, instituţii de decizie locală şi regională, unităţi de învăţământ, obiective cu rol decisiv în cazul unor calamităţi naturale sau sociale, pentru tratarea şi adăpostirea sinistraţilor şi/sau a victimelor. Obiectiv specific / Ţinta: • Realizarea gospodăriilor de alimentare cu apă. Indicatori: • Numărul de „gospodării de alimentare cu apă”. Acţiuni tehnice: • Realizarea de gospodării proprii de alimentare cu apă a instituţiilor respective. Măsuri economice: • Obţinerea de către municipalitatea Bucureşti a fondurilor financiare necesare pentru realizarea

scopului propus. PM 4 - 5 Calitatea apei de fântâna este necorespunzătoare din punct de vedere chimic şi bacteriologic în zonele periferice ale Capitalei Obiectiv general: respectarea parametrilor chimici şi microbiologici stabiliţi de Legea nr. 458/2002 şi nr. 311/2004 privind apa de fântână.

244


Obiectiv specific / Ţinte: • Prevenirea îmbolnăvirilor datorate consumului de apă de fântână necorespunzătoare

bacteriologic şi chimic (nitraţi). Indicatori: • Microbiologici, organoleptici, fizici, chimici. Acţiuni tehnice: • Extinderea reţelei centralizate de apă potabilă S.C. APA NOVA BUCUREŞTI S.A. în zonele

neracordate la reţelele de alimentare. • Evitarea poluării pânzei freatice prin respectarea măsurilor specifice locale de către cetăţeni:

- amenajarea de WC-uri cu bazine vidanjabile, evitarea depunerii de reziduuri solide menajere şi animaliere direct pe sol;

- respectarea distanţei minime de 10 m între sursa de apă (fântână) şi orice sursă posibilă de poluare (grajd, depozit de gunoi, adăposturi de animale, WC-uri etc).

Măsuri economice: • Obţinerea de fonduri de către municipalitatea Bucureşti pentru realizarea programului de

extindere a reţelei de alimentare cu apă potabilă în zonele neracordate. PPrroobblleemmaa PPMM 55 PPOOLLUUAARREEAA AAPPEELLOORR SSUUBBTTEERRAANNEE PM 5 – 1 Poluarea stratului freatic (în zonele lipsite de canalizare) cauzată de WC-uri de tip uscat, coteţe, grajduri Descrierea problemei Canalizarea municipiului Bucureşti este structurată ca o reţea de canale colectoare principale, secundare şi de serviciu ce transportă şi evacuează apele uzate şi pluviale în caseta colectoare situată sub albia amenajată a Dâmboviţei. Canalizarea publică nu acoperă în totalitate intravilanul municipiului Bucureşti. În zonele mărginaşe ale oraşului există 13 cartiere neechipate cu reţele de canalizare, unde utilizarea WC-urilor de tip uscat duce la infestarea stratului freatic de la adâncimea de 7-20 m. Obiectiv general: micşorarea gradului de poluare a apelor subterane pe teritoriul intravilan al municipiului Bucureşti.

245


Obiective specifice / Ţinte: Obiectiv specific 1: Înscrierea corpului de apă subterană în limitele impuse de Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile pe teritoriul municipiului Bucureşti. Ţinta: Echiparea completă a teritoriului intravilan al municipiului Bucureşti cu reţele de alimentare cu apă şi canalizare. Obiectiv specific 2: Monitorizarea calităţii apelor subterane. Ţinta: Extinderea şi modernizarea sistemului de măsurători şi observaţie privind apele subterane. Indicatori: - “%” din totalul lungimii străzilor din municipiul Bucureşti echipate cu reţea de canalizare. Acţiuni tehnice: - Extinderea reţelei de canalizare ţinând cont de prevederile Contractului de Concesiune

încheiat între S.C. Apa Nova Bucureşti S.A. şi municipalitatea Bucureşti. Măsuri economice: • Realizarea investiţiilor necesare respectării prevederilor Contractului de Concesiune încheiat

între S.C. Apa Nova Bucureşti S.A. şi municipalitatea Bucureşti - Nivelul de Serviciu – acoperire canalizare (proporţia gospodăriilor din zona de serviciu conectate la serviciul de apă potabilă şi canalizare).

• Obţinerea de fonduri financiare de către municipalitatea Bucureşti pentru echiparea străzilor care nu constituie obligaţia S.C. Apa Nova Bucureşti S.A..

Măsuri de reglementare şi legislative: reactualizarea prevederilor din hotărârile C.G.M.B. în domeniul protecţiei mediului cu specificarea: • necesitatea desfiinţării coteţelor, grajdurilor sau dotarea acestora cu instalaţii de preepurare

pentru evitarea disfuncţiilor reţelei de canalizare; • întărirea capacităţii instituţionale/de control a Primăriei Municipiului Bucureşti şi S.C. Apa Nova

Bucureşti S.A. pentru aplicarea prevederilor din hotărârile C.G.M.B. reactualizate în domeniu. PM 5 – 2 Lipsa unui studiu la nivelul municipiului Bucureşti privind influenţa poluării solului asupra apelor subterane Descrierea problemei Municipiul Bucureşti este un oraş cu o populaţie de circa 2 milioane de locuitori stabili (la nivelul anului 2004) şi cu un indice de persoane în vizită şi în tranzit foarte mare.

246


Existenţa activităţilor de locuire, reprezentare şi economice determină o poluare difuză. Reţelele edilitare insuficiente în unele zone ale oraşului, precum şi gradul mare de dezvoltare economică determină necesitatea corectării factorilor care duc la scăderea nivelului de confort urban. Din cauza lipsei unui studiu de specialitate, nu se poate cuantifica gradul de poluare a apelor subterane datorat poluării solului. Obiectiv general: micşorarea gradului de poluare a apelor subterane pe teritoriul intravilan al municipiului Bucureşti, cu scopul de a putea fi folosite în situaţii obişnuite şi mai ales în situaţii excepţionale (cutremure, secetă, accidente tehnologice). Obiectiv specifice / Ţinte: Obiectiv specific 1: • Înscrierea corpului de apă subteran în limitele impuse de Legea nr. 458/2002 privind calitatea

apei potabile pe teritoriul municipiului Bucureşti. Ţinta: • Realizarea unui studiu la nivelul municipiului Bucureşti privind influenţa poluării solului asupra

apelor subterane. Obiectivul specific 2: • Monitorizarea calităţii apelor subterane. Ţinta: • Extinderea şi modernizarea sistemului de observaţie a apelor subterane. PPrroobblleemmaa PPMM 66 PPOOLLUUAARREEAA AATTMMOOSSFFEERREEII PM 6 – 1 Poluarea aerului cu poluanţi gazoşi proveniţi din arderea combustibililor lichizi, gazoşi şi a combustibililor alternativi la centrale termice nemodernizate Descrierea problemei Emisiile cele mai importante în ceea ce priveşte centralele termice le regăsim la Instalaţiile mari de ardere (IMA). IMA produc energie electrică şi termică pentru uzul populaţiei, precum şi pentru sectorul industrial. Tehnologiile utilizate sunt la nivelul anilor 1965-1987 (perioadă în care au fost construite cele mai multe centrale termoelectrice din România).

247


Tipuri de combustibili utilizaţi: - combustibili lichizi –păcura indigenă şi din import; - combustibili gazosi- gaz natural (indigen şi din import) sau alţi combustibili gazoşi. Combustibilii indigeni utilizaţi în IMA au în general următoarele caracteristici:

TTiippuull ddee ccoommbbuussttiibbiill UUnniittaattee ddee mmăăssuurrăă PPuutteerree ccaalloorriiffiiccăă

Lichid-Pacură KJ/ kg 38.520 Gazoşi-gaze naturale KJ/Nmc 33.700

CCoonnţţiinnuutt PPăăccuurrăă((%%)) Carbon 83,9 Hidrogen 10,9 Cenuşă 0,3 Apă 0,9 Azot 0,5 Sulf 2,0 Oxigen 1,5

Majoritatea IMA din România au fost construite în perioada 1965-1987 când dispersia gazelor arse cu conţinut de dioxid de sulf şi oxizi de azot prin coşuri de fum înalte era considerată un mijloc eficient şi suficient pentru protecţia factorilor de mediu, a confortului şi sănătăţii populaţiei. În urma alcătuirii registrului poluanţilor s-a constatat depăşirea pragurilor specificate în anexa la Ordinul nr. 1144/2002 pentru poluanţii Nox, SO2 şi pulberi. Obiectiv general: reducerea emisiilor de Nox, SO2 şi Pulberi provenite de la IMA. Obiective specifice / Ţinte: Transpunerea şi implementarea Directivei 2001/80/CE prin: • Îndeplinirea obligaţiilor asumate ca urmare a aderării la convenţiile internaţionale din domeniul

protecţiei calităţii aerului. • Combaterea fenomenelor de acidifiere, eutrofizare şi de formare a ozonului troposferic. • Reducerea concentraţiilor şi a nivelurilor critice ale principalilor poluanţi responsabili cu

fenomenul de acidifiere (oxizi de sulf şi azot), până la concentraţiile şi nivelurile necesare protejării sănătăţii umane şi a mediului.

248


Ţinta 1: Reducerea sau limitarea emisiilor provenite din IMA, astfel încât să se respecte integral prevederile Directivei 2001/80/CE . Ţinta 2: Stabilirea şi atingerea plafoanelor naţionale de reducere a emisiilor provenite din IMA . Ţinta 3: Monitorizarea, evaluarea şi raportarea emisiilor de poluanţi proveniţi din IMA în conformitate cu prevederile Directivei 2001/80/CE. Indicatori: • Concentraţiile de NO2, pulberi, SO2 măsurate la staţiile de monitorizare a calităţii aerului din Bucureşti. • Emisiile anuale de NO2, SO2, pulberi. Măsuri tehnologice: • Utilizarea combustibililor lichizi cu conţinut redus de sulf (conform Directivei 1999/32/CE privind

reducerea conţinutului de sulf din combustibilii lichizi, transpusă prin H.G. nr. 142/2003). Implementarea BREF-BAT specifice IMA având ca scop: desulfurarea şi reducerea emisiilor de oxizi de azot din gazele de ardere; reducerea emisiilor de pulberi din gazele de ardere.

• Realizarea măsurătorilor reprezentative pentru poluanţii relevanţi în conformitate cu prevederile standardelor CEN (ISO sau standarde naţionale echivalente tehnico-ştiinţific); calibrarea sistemelor de măsura conform standardelor CEN, precum şi transmiterea, validarea şi stocarea acestor date la nivel naţional.

Măsuri administrative: • Implementarea voluntară a sistemelor de management de mediu. Măsuri privind instruirea şi completarea informaţiilor: • Pregătirea şi instruirea adecvată a personalului, atât din cadrul autorităţilor de mediu cât şi din

cadrul agenţilor economici ce operează în domeniul instalaţiilor mari de ardere. • Crearea bazei centrale de date pentru inventarul instalaţiilor mari de ardere, structurată

conform cerinţelor Directivei 2001/80/CE: amplasamentul instalaţiei, identificarea operatorului şi a autorităţii responsabile sau coordonatoare, anul autorizării sau anul punerii în funcţiune, încadrarea în categoria «instalaţie existentă» sau «instalaţie nouă», tipul de combustibil utilizat, caracteristicile combustibilului utilizat în anii anteriori (unde au existat date), puterea termică nominală.

Măsuri ce trebuie îndeplinite la nivelul Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Bucureşti: • Asigurarea Secretariatului tehnic IMA. • Diseminarea informaţiilor către operatorii IMA. • Analiza şi verificarea fezabilităţii programelor de reducere progresivă a emisiilor de dioxid de

249


sulf, oxizi de azot şi pulberi proveniţi din IMA. • Aprobarea programelor de reducere progresivă a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi

pulberi provenite din IMA şi introducerea lor în autorizaţia integrată de mediu. • Derularea procedurii de autorizare integrată a IMA şi emiterea autorizaţiei integrate de mediu. • Supravegherea respectării prevederilor autorizaţiilor integrate de mediu de către operatorii

IMA. • Recepţia notificărilor privind derogările şi transmiterea spre aprobarea autorităţii centale de

mediu. • Crearea şi întreţinerea bazei de date pentru monitorizarea respectării procedurii de notificare. • Prevederea de proceduri pentru situaţiile de funcţionare necorespunzătoare sau de întrerupere

a funcţionarii echipamentelor de reducere a emisiilor în cadrul autorizaţiei integrate de mediu. • Recepţionarea notificărilor de funcţionare necorespunzătoare sau de întrerupere a funcţionarii

echipamentelor de reducere a emisiilor, verificarea fezabilităţii acestora şi supravegherea orelor de nefuncţionare a instalaţiilor de reducere a emisiilor.

• Emiterea autorizaţiilor integrate pentru IMA cu focar mixt, cât şi a celor ce îşi măresc capacitatea cu cel puţin 50 MW, în conformitate cu prevederile Directivei 2001/80/CE.

• Participarea la stabilirea structurii şi componentei registrului de date IMA, achiziţionarea datelor cuprinse în registru.

• Întreţinerea reţelei IT, a sistemului de operare şi a bazei de date. • Informarea autorităţilor de mediu de la nivel central asupra tuturor activităţilor de monitorizare

derulate. • Instruirea anuală pentru personalul din cadrul sectorului IMA. • Informarea publicului. PM 6 – 2 Insuficienţa unei strategii proprii a agenţilor economici industriali care să includă şi costul investiţiilor de mediu în vederea reducerii imisiilor, prin adoptarea celor mai bune tehnici disponibile (BAT-uri) Descrierea problemei Agenţii economici nu au stabilit un program clar şi sigur de investiţii pentru retehnologizare. Obiectiv general: monitorizarea programelor de investiţii ale agenţilor economici. Obiectiv specific / Ţinta: • Includerea în programele de investiţii ale agenţilor economici a măsurilor pentru reducerea emisiilor şi respectarea lor.

250


Indicatori: • Planul de investiţii şi investiţiile realizate. Acţiuni: • Controlul planului de investiţii (Garda de Mediu). • Asistarea agenţilor economici pentru realizarea de proiecte şi obţinere de finanţare din surse

externe. PM 6 – 3 Poluarea atmosferei cu compuşi organici volatili datorită insuficienţei echipamentelor de reţinere a poluanţilor emişi din activităţi de depozitare, transport şi distribuţie a carburanţilor Descrierea problemei Emisiile de COV apar de la diferite activităţi, cum ar fi: • depozitarea benzinei la terminale; • aerisirea rezervoarelor la terminale/depozite de distribuţie; • încărcarea benzinei în containere mobile la terminale; • umplerea rezervoarelor de depozitare a benzinei la staţiile de benzină; • aerisirea rezervoarelor de depozitare a benzinei la staţiile de benzină; • scurgeri la staţiile de benzină. Având în vedere efectul nociv al emisiilor de COV asupra sănătăţii oamenilor şi asupra mediului, prioritatea principală o constituie reducerea acestor emisii. Obiectiv general: reducerea emisiilor de COV. Obiectiv specific: • Respectarea prevederilor Directivei 94/63/CE şi a tratatelor şi convenţiilor internaţionale la care

România este parte semnatară. Ţinte: • Îndeplinirea cerinţelor tehnice pentru vehicule şi instalaţii utilizate la executarea operaţiunilor

de depozitare, încărcare, descărcare şi distribuţie a benzinei de la un terminal la altul sau de la un terminal la o staţie de distribuţie a benzinei în scopul reducerii emisiilor de compuşi organici volatili (COV), rezultaţi ca urmare a executării acestor operaţiuni.

251


• Respectarea prevederilor din Anexa II a Protocolului de la Gothenburg (pînă în anul 2010 România s-a angajat să reducă emisiile de compuşi organici volatili cu 15% - considerând ca an de referinţă 1990).

Indicatori: • Nivelul concentraţiilor de COV (emisii şi imisii). • Numărul de instalaţii conforme cu Directiva. Măsuri tehnologice: • Fiecare agent economic a elaborat un program de conformare cu cerinţele Directivei. • Sumele aferente costurilor pentru conformare sunt programate conform planurilor de investiţii

ale agenţilor economici. Fondurile necesare susţinerii planurilor de investiţii vor fi asigurate din surse proprii şi credite.

Instalaţiile de depozitare la terminale trebuie să-şi reducă emisiile de COV prin următoarele măsuri: • Pentru rezervoarele cu capac fix, conectarea la o unitate de recuperare a vaporilor/unitate de

reţinere a vaporilor sau echiparea cu membrană plutitoare internă cu etanşare primară. • Pentru rezervoarele cu capac plutitor extern sau intern, echiparea cu dispozitiv de etanşare

primară şi secundară. • Pentru încărcarea şi descărcarea containerelor mobile la terminal trebuie îndeplinite

următoarele măsuri: • Vaporii generaţi în timpul operaţiunii de încărcare cu benzină a unui container mobil trebuie

aduşi printr-o ţeavă de legătură etanşă la o unitate de recuperare a vaporilor, pentru regenerare la terminal.

• Toate terminalele dotate cu instalaţii de încărcare pentru cisterne auto trebuie să fie echipate cu cel puţin un braţ articulat pentru încărcare pe la partea inferioară.

Pentru containere mobile (cisterne auto, vagoane cisternă şi nave fluviale) • Trebuie să fie conectate în timpul operaţiei de încărcare la terminal cu unităţi de recuperare a

vaporilor sau cu o unitate de reţinere a acestora. Containerele mobile trebuie să fie echipate cu dispozitive de preaplin.

Pentru încărcarea în instalaţii de depozitare la staţiile de benzină • Vaporii generaţi în procesul de încărcare a benzinei în instalaţiile de depozitare ale staţiilor de

distribuţie a benzinei trebuie să fie captaţi şi returnaţi în containerul mobil care aprovizionează staţia cu benzină, prin intermediul unei conexiuni de legătură etanşă. La o nouă reîncărcare la terminal, vaporii din container vor fi procesaţi în unitatea de recuperare a vaporilor. Staţiile de

252


distribuţie a benzinei prin care se tranzitează o cantitate de benzină mai mică de 100 mc/an sunt exceptate de la aceste cerinţe.

Alte măsuri tehnologice: • Aplicarea celor mai bune tehnici disponibile pentru sursele existente. • Asigurarea schimbului de informaţii şi de tehnologii. Măsuri ce trebuie îndeplinite la nivelul Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Bucureşti: • APM - urile emit autorizaţiile de mediu pentru toate tipurile de instalaţii care intră sub incidenţa

Directivei, după cum urmează: instalaţii de depozitare la terminale care tranzitează o cantitate de benzină mai mică de 50.000 t/an, instalaţii de încărcare/descărcare a containerelor mobile la terminale care tranzitează o cantitate de benzină mai mică de 150.000 t/an, toate containerele mobile şi staţiile de distribuţie.

• A.R.P.M. emit autorizaţii de mediu pentru instalaţiile de depozitare la terminale cu capacitatea de tranzitare a benzinei mai mare de 150.000 t/an şi instalaţiile de încărcare/descărcare a containerelor mobile care tranzitează o cantitate de benzină mai mare de 150.000 t/an.

PM 6 – 4 Poluarea atmosferei datorită emisiilor de COV rezultaţi din instalaţii şi activităţi care utilizează solvenţi organici Descrierea problemei H.G. nr. 699/2003 cuprinde prevederi privind valorile de prag pentru consumul solvenţilor organici cu conţinut de COV şi stabileşte valorile limită de emisie pentru compuşii organici volatili în gazele reziduale, valori ale emisiilor fugitive de compuşi organici volatili şi valori limită pentru emisia totală de compuşi organici volatili (funcţie de activitate/instalaţie şi de valorile prag pentru consumul solvenţilor organici), proceduri de monitorizare în vederea verificării conformării, sancţiuni corespunzătoare în cazul încălcării acestor cerinţe. În H.G. sunt definite instalaţiile în care se efectuează una sau mai multe activităţi ce intră în domeniul de aplicare al acesteia, în funcţie de data la care au fost supuse procedurii complete de autorizare de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului. Agenţii economici care exploatează instalaţiile nominalizate în H.G. nr. 699/2003 au obligaţia aplicării măsurilor care asigură conformarea condiţiilor de operare cu una din următoarele cerinţe: • respectarea valorii limită de emisie de COV în gazele reziduale şi emisiile fugitive sau a valorii

limită a emisiilor totale de COV, precum şi celelalte cerinţe prevăzute în anexa II A; • aplicarea unei scheme de reducere a emisiilor de COV cu respectarea prevederilor menţionate

253


în Anexa II B. În vederea realizării cerinţelor Directivei, fiecare operator economic trebuie să elaboreze şi să înainteze spre aprobare autorităţii competente de protecţie a mediului un program de conformare. Programul trebuie să conţină măsurile necesare şi termene specifice în scopul conformării cu prevederile Directivei. Aceste măsuri pot fi de ordin tehnic, organizatoric, de construcţie, financiare sau orice alte măsuri considerate necesare. Acest program este elaborat de către agentul economic, luând în considerare parametrii instalaţiei/activităţii sale, şi este negociat, în ceea ce priveşte termenele specifice, cu autoritatea competentă pentru protecţia mediului. Întregul program trebuie îndeplinit până la 31 Octombrie 2007, aşa cum se menţionează în art. 4 al Directivei. Dacă măsurile nu sunt realizate în termenele specificate, autoritatea competentă pentru protecţia mediului somează agentul economic să se conformeze cu prevederile programului (termenul pentru conformare nu poate să depăşească 6 luni). Dacă măsurile nu sunt realizate, autoritatea competentă pentru protecţia mediului ordonă închiderea activităţii pentru neîndeplinirea condiţiilor stipulate în somaţie. Agentul economic îşi poate relua activitatea numai în condiţiile în care îndeplineşte cerinţele prevăzute de Directivă. Obiectiv general: reducerea emisiilor de COV provenite din activităţile care utilizează solvenţi organici. Conformarea agenţilor economici cu cerinţele Directivelor UE până la data aderării. Obiective specifice / Ţinte: • Reducerea emisiilor de COV prin măsuri specifice (conformarea cu valorile limită de emisie

sau implementarea schemelor de reducere şi/sau utilizarea potenţialilor înlocuitori pentru substanţele organice cu conţinut de COV).

• Autorizarea instalaţiilor existente şi a instalaţiilor noi (la punerea în funcţiune) care nu sunt sub incidenţa Directivei Consiliului 96/61/EC privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (IPPC); obligaţia titularilor de activitate de a notifica autorităţii competente de protecţia mediului opţiunea aplicării schemei de reducere în vederea conformării cu cerinţele directivei.

• Acordarea de către autoritatea competentă de mediu a derogărilor de la prevederile directivei, numai în condiţiile specificate expres în aceasta, incluzând utilizarea celor mai bune tehnici disponibile.

• Stabilirea şi aplicarea sancţiunilor corespunzătoare, în funcţie de efectele încălcării prevederilor naţionale adoptate prin transpunerea directivei.

• Obţinerea de date de la titularul de activitate care să permită autorităţii competente de protecţia mediului verificarea conformării cu cerinţele directivei.

254


Indicatori: • Emisiile de COV. • Numărul de instalaţii conforme. • Numărul de titulari care au implementat un sistem de reducere a emisiilor. • Numărul de titulari de activitate care au implementat BAT. Acţiuni: • Verificarea strictă a programelor de conformare ale agenţilor economici care desfăşoară

activităţi în care folosesc solvenţi organici (M.M.G.A. - Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Regional Bucureşti) şi sancţionarea celor care nu îşi îndeplinesc obligaţiile.

• Folosirea de către agenţii economici a BAT-urilor. • Încetarea activităţilor neconforme (după somaţie). PM 6 – 5 Poluarea aerului cu pulberi în suspensie şi sedimentabile datorită activităţilor din industrie Descrierea problemei Nivelul concentraţiilor acestui poluant este foarte uşor influenţabil de mai mulţi factori: emisiile rezultate din industrie şi trafic, condiţiile meteorologice, gradul de curăţenie al străzilor, nivelul traficului auto înregistrat în zonă etc. Mediile anuale înregistrate la staţiile de monitorizare pentru PM 10 (pulberi în suspensie cu diametrul aerodinamic de 10 µm) pe parcursul anului 2004 sunt prezentate în tabelul următor :

GGrruupp:: PPMM1100 Data: 01.01.2004 00:00 - 31.12.2004 24:00 Tip de raportare:

Medie anuală

CMA la 24 h 50+25 µg/m3 (protecţia sănătăţii umane) anual 40+20 µg/m3 (protecţia sănăţii umane) Data Timp Cercul

Militar Mihai Bravu

Titan Drumul Taberei

Baloteşti Măgurele Lacul Morii

Berceni

µg/m3 µg/m3 µg/m3 µg/m3 µg/m3 µg/m3 µg/m3 µg/m3 Maxima 1821.8 219.6 226.1 267.4 470.3 296.4 199.1 174 Media 75.56 75.37 58.37 55.58 41.44 51.53 53.2 47.68

255


Nr. Măsuratori * 267 * 263 310 300 * 231 294 315 301 Date disponibile[%] * 72.8 * 71.7 84.5 81.7 * 62.9 80.1 85.8 82

Sursa : baza de date A.R.P.M. Bucureşti, 2004. În anul 2004 emisiile de pulberi în suspensie au fost de 977 tone, din care:

PM10 TSP (total pulberi în suspensie)

Total CET-uri + RADET 357 678.4 Rest industrie 14.41 168.01 Total trafic rutier 130.59 130.59 TToottaall GGeenneerraall 550022 997777 Sursa datelor: baza de date A.R.P.M. Bucureşti, 2004.

NUMĂRUL DE DEPĂŞIRI ALE VALORII LIMITĂ ZILNICE PENTRU PM 10 SSttaaţţiiaa NNrr..

MMăăssuurrăăttoorrii EEffeeccttuuaattee

NNrr.. ddeeppăăşşiirrii aallee vvaalloorriiii lliimmiittaa ((5500 µµgg//mm33))

NNrr.. DDeeppăăşşiirrii aallee vvaalloorriiii lliimmiittăă ++ mmaarrjjaa ttoolleerraannttăă ((7755 µµgg//mm33))

Cercul Militar

267 182 106

Mihai Bravu 263 203 103 Titan 310 164 70 Drumul Taberei

300 144 56

Baloteşti 231 56 22 Măgurele 294 114 49 Lacul Morii 315 138 58 Berceni 301 102 39 MMeeddiiaa aannuuaallăă ppee BBuuccuurreeşşttii --5577,,55 µµgg//mm33 Sursa datelor: A.R.P.M. Bucureşti, 2004. Se constată că, în toate punctele de monitorizare s-au înregistrat depăşiri ale valorilor limită pentru pulberi în suspensie. Obiectiv specific / Ţinta: • Reducerea concentraţiilor de pulberi în suspensie.

256


Indicatori: • Concentraţiile măsurate. Acţiuni: • Investiţii ale agenţilor economici pentru achiziţionarea de filtre de reţinere a pulberilor în

suspensie. • Refacerea patului carosabil şi a îmbrăcăminţii asfaltice pe toate arterele cu trafic intens,

precum şi întreţinerea permanentă a acestora. • Exigenţa privind starea tehnică a autovehiculelor trebuie crescută la inspecţiile tehnice, întrucât

parcul auto existent este în mare parte necorespunzător din punct de vedere al emisiilor de noxe.

• Întreţinerea corespunzătoare a spaţiilor verzi şi a plantaţiilor de aliniament, cunoscut fiind rolul de perdea de protecţie pe care acestea îl joacă.

• Salubrizarea oraşului (atât a arterelor de circulaţie, cât şi eliminarea depozitelor necontrolate de deşeuri).

PM 6 – 6 Poluarea atmosferei generată de staţiile de preparare a mixturilor asfaltice Descrierea problemei În Municipiul Bucureşti funcţionează mai multe staţii de mixturi asfaltice care, deşi se află situate în general la periferia capitalei, sunt totodată şi în vecinătatea unor zone rezidenţiale, provocând poluare în zona locuită şi disconfort în ceea ce priveşte zgomotul. Principalul poluant rezultat este praful. Obiectiv general: reducerea concentraţiilor de poluanţi rezultaţi din acest tip de activitate şi reducerea impactului asupra zonelor rezidenţiale. Obiective specifice / Ţinte: • Impunerea titularilor de activitate, prin autorizaţia de mediu, să folosească sisteme de reţinere

a poluanţilor (în special praful) şi să folosească combustibil cu conţinut redus de sulf (sub 0,5 %).

• Adoptarea unui regulament care să impună ca acest tip de activitate să se desfăşoare în afara zonelor rezidenţiale (propunere).

Indicatori: • Concentraţiile de poluanţi.

257


• Investiţiile în sisteme de reţinere a poluanţilor. Acţiuni: • Controale comune Agenţia pentru Protecţia Mediului/M.M.G.A. – G.N.M. – Comisariatul

Regional Bucureşti pentru verificarea modului de conformare a agenţilor economici care desfaşoară astfel de activităţi.

• Investiţii ale agenţilor economici în sisteme de reţinere a poluanţilor. • Interzicerea, cel puţin pentru investiţiile noi, desfăşurării unor astfel de activităţi în zonele

rezidenţiale ( prin Hotărâre a Consiliului Local sau O.M., H.G.). PM 6 – 7 Fondul natural care favorizează existenţa pulberilor în suspensie şi sedimentabile (rocile sedimentare, regimul eolian) şi datorită insuficientei salubrităţii stradale Descrierea problemei Bucureştiul, prin clima sa de tip “Câmpia Bărăganului” de stepă suferă de un deficit de umiditate faţă de valoarea optimă medie, fapt ce creează o stare de disconfort fizic. Acest deficit de umiditate a fost compensat în parte, prin crearea salbei de lacuri din zona orăşenească, salbă care favorizează evaporaţia de apă şi umidifică aerul în zonele învecinate. Salubrizarea oraşului este realizată defectuos şi de multe ori praful de pe străzi este antrenat în reţeaua de canalizare care se înfundă des. Obiectiv general: reducerea concentraţiilor de pulberi în suspensie. Obiective specifice / Ţinte: • Reducerea concentraţiilor de pulberi în suspensie. • Salubrizarea eficientă a oraşului. Acţiuni: • Controlul strict al activităţii agenţilor economici care efectuează salubrizarea. • Creşterea suprafeţelor de spaţii verzi, în special păstrarea perdelei de protecţie din jurul

Bucureştiului. PM 6 - 8 Absenţa unui sistem de prognoză şi de alertare la scară locală în condiţiile creşterii nivelului de poluare asociat condiţiilor meteorologice nefavorabile

258


Descrierea problemei În Bucureşti nu există un sistem de prognozare a poluării, astfel încât nu pot fi alertate autorităţile cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului şi al sănătăţii decât după producerea depăşirilor. Dacă ar exista un astfel de sistem, ar fi posibilă alertarea agenţilor economici pentru prevenirea poluării. Obiective specifice / Ţinte: Crearea unui sistem de prognozare a poluării. Indicatori: • Sistemul de prognozare. • Sistemul de diseminare a informaţiilor (mass-media, pagina de web). Acţiuni: Administraţia Naţională de Meteorologie a depus la delegaţia UE documentaţia pentru un proiect LIFE, care vizează scopul propus. Parteneri în acest proiect sunt: Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bucureşti şi Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti. Dacă acest proiect se va aproba, obiectivul propus va fi atins. PM 6 – 9 Insuficienta mediatizare a efectelor poluării asupra stării de sănătate a populaţiei şi a calităţii mediului din municipiul Bucureşti. Descrierea problemei: Autorităţile de protecţie a mediului au obligaţia, conform Ordinului M.A.P.M. nr. 592/2002 de a informa publicul privind orice depăşire a pragului de informare şi de alertă astfel: În cazul depăşirii pragurilor de alertă pentru dioxid de sulf şi dioxid de azot, informarea publicului trebuie să cuprindă cel puţin următoarele date: • Data, ora şi locul producerii şi motivele acesteia (dacă se cunosc). • Prognoze privind:

- modificarea concentraţiilor (îmbunătăţire, stabilizare sau deteriorare), împreună cu motivele acestei modificări;

- aria geografică afectată; - durata incidentului.

• Tipul de populaţie potenţial sensibilă la acest incident. • Precauţiile ce trebuie luate de către populaţia sensibilă în cauză.

259


În cazul depăşirii sau iminenţei depăşirii pragului de informare sau a pragului de alertă pentru ozon, informarea publicului include cel puţin următoarele date: • Informaţii privind depăşirile observate:

- locul sau aria afectată de depăşire; - tipul pragului depăşit (de alertă sau de informare); - ora producerii şi durata depăşirii; - valoarea maximă a concentraţiilor medii pe 1 oră şi pe 8 ore.

• Prognoza pentru după-amiaza/ziua (zilele) următoare: - aria geografică a depăşirilor preconizate ale pragului de informare/alertă; - modificările preconizate ale concentraţiilor (îmbunătăţire, stabilizare sau deteriorare).

• Informaţii privind tipul de populaţie în cauză, efectele posibile asupra sănătăţii şi comportamentul recomandat:

- informaţii asupra grupurilor de populaţie expuse riscurilor; - descrierea simptomelor probabile; - precauţii recomandate populaţiei afectate; - unde pot fi găsite informaţiile.

• Informaţii privind acţiunile preventive de reducere a poluării: - indicarea grupelor de surse principale; - recomandări de acţiuni pentru reducerea emisiilor.

De asemenea, zilnic autorităţile publice teritoriale pentru protecţia mediului trebuie să asigure în mod regulat publicului informaţii actualizate privind concentraţiile de poluanţi în aerul înconjurător. Informaţiile trebuie furnizate prin intermediul mijloacelor de informare în masă, afişaje, internet, telex, fax, telefon şi alte mijloace disponibile. Informaţiile privind concentraţiile atmosferice de dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot şi PM10 se actualizează (cel puţin) zilnic; în cazul valorilor orare ale dioxidului de sulf şi dioxidului de azot, informaţiile se actualizează, ori de câte ori este posibil, din oră în oră; informaţiile privind concentraţiile de plumb în atmosferă se actualizează trimestrial. Informaţiile referitoare la concentraţiile de benzen în atmosferă, ca valoare medie pe cele 12 luni anterioare, se actualizează trimestrial şi ori de câte ori este posibil, lunar. Informaţiile cu privire la concentraţiile atmosferice de monoxid de carbon, ca valoare maximă a mediilor curente pe 8 ore, se actualizează cel puţin o dată pe zi şi, ori de câte ori este posibil, din oră în oră.

260


Informaţiile privind concentraţiile de ozon în aerul înconjurător se actualizează cel puţin o dată pe zi şi dacă este posibil, se actualizează la fiecare oră. Informaţiile trebuie să indice cel puţin orice depăşire a concentraţiilor prevăzute ca valori limită, valori ţintă, obiective pe termen lung pentru protecţia sănătăţii, praguri de alertă sau prag de informare, pentru perioadele de mediere stabilite. Informaţiile trebuie să prevadă şi o scurtă evaluare comparativ cu valorile limită, pragurile de alertă şi pragul de informare, cât şi date relevante privind efectele asupra sănătăţii. Această informare se realizează zilnic prin intermediul paginii de web, însă nu este suficient. Obiectiv general: o mai bună informare a publicului asupra nivelului de poluare atmosferică în municipiul Bucureşti. Obiective specifice / Ţinte/Acţiuni: • Crearea unui parteneriat între A.R.P.M. Bucureşti şi Direcţia de Sănătate Publică în vederea

furnizării la timp, către populaţie, a datelor de sănătate. • Crearea unui parteneriat între A.R.P.M. Bucureşti şi mass-media, în vederea includerii unui

buletin de informare zilnic asupra poluării în publicaţiile care doresc acest lucru. PM 6 - 10 Extinderea „insulei de căldură” a municipiului Bucureşti datorită diminuării spaţiilor verzi şi creşterii suprafeţelor construite Descrierea problemei Atmosfera urbană este supusă unui proces de încălzire prin advecţie si radiaţii, din mai multe cauze: - Diminuarea radiaţiei terestre din zona urbană, datorită menţinerii aerului mai cald în apropierea

solului, ca urmare a efectului de seră, generat de poluarea aerului cu pulberi, gaze etc. - Pierderi de căldură de la clădiri, surse termice şi încălzirea urbană. - Diminuarea curenţilor de aer datorită şicanelor create de clădiri, fapt care conduce la

diminuarea evapotranspiratiei, prin care se pierde căldura. Din datele puse la dispoziţie de către A.N.M. reiese clar ca temperatura medie anuală măsurată la staţiile din interiorul Bucurestiului este cu 2 pana la 3 grade mai mare decât cea măsurată în

261


imediata vecinătate a capitalei. Pierderile de căldură sunt probleme importante în ceea ce priveşte utilizarea energiei. Obiectiv general: utilizarea mai eficientă a energiei, evitarea pierderilor de căldură. Obiective specifice / Ţinte: • Evitarea pierderilor de căldură de la clădiri şi din reţeaua de termoficare. • Creşterea suprafeţelor de spaţii verzi. Indicatori: • Diferenţa între temperaturile medii anuale din centrul Bucureştiului şi de la periferie. • Suprafeţele de spaţii verzi. Măsuri tehnologice: • Folosirea în construcţii şi la conductele de alimentare cu apă caldă a unor materiale termoizolante. • Realizarea unor măsuri care să vizeze extinderea suprafeţelor de spaţii verzi. PM 6 – 11 Absenţa unui sistem unitar de măsurători meteorologice în punctele cheie ale municipiului Bucureşti (zone intens poluate, zone cu trafic intens, zone cu mari aglomerări urbane, parcuri) în vederea realizării de studii pentru cuantificarea impactului activităţii antropice asupra climatului local Descrierea problemei: A.N.M. efectuează măsurători meteorologice la două staţii din municipiul Bucureşti şi una în judeţul Ilfov. Există date meteorologice provenite din alte surse, inclusiv din reţeaua automată de monitorizare a calităţii aerului, însă acestea nu pot fi folosite decât în scop orientativ, neexistând un sistem de validare şi de verificare a aparaturii. Obiectiv general: obţinerea de date meteo în punctele de interes. Obiectiv specific / Ţinta: • Stabilirea unui parteneriat intre A.R.P.M. / A.P.M. şi A.N.M. pentru a implementa un sistem de

validare a datelor meteo, în scopul obţinerii unor date credibile care să fie utilizate la diverse studii.

Indicatori: datele meteo obţinute.

262


Acţiuni: • Stabilirea unor criterii de calitate a datelor şi a unui sistem de verificare. • Realizarea unor instruiri la nivel de operare date meteo. PPrroobblleemmaa PPMM 88 GGEESSTTIIOONNAARREEAA DDEEŞŞEEUURRIILLOORR Problema PM 8 - 1 Depozitarea necontrolată a deşeurilor menajere Obiectiv general: eliminarea efectelor negative asupra mediului prin depozitarea necontrolată a deşeurilor menajere. Obiective specifice / Ţinte: Obiectiv specific: • Eliminarea depozitelor necontrolate de deşeuri menajere. Ţinta 1: Reducerea efectelor negative asupra factorilor de mediu şi asupra sănătăţii populaţiei. Ţinta 2: Îndepărtarea aspectului neplăcut din punct de vedere urban. Indicatori: • Cantitatea de deşeuri menajere din depozitele necontrolate. • Emisiile de poluanţi în aer. • Poluanţi din pânza freatică şi sol. Acţiuni: • Îngrădirea spaţiilor proprietate personală care nu au încă o folosinţă. • Educarea publicului privind riscurile asupra stării de sănătate pe care aceste deşeuri

depozitate necontrolat le prezintă prin pliante, postere etc. • Amenajarea şi utilizarea spaţiilor fără proprietari precizaţi care nu au încă destinaţie, de către

autorităţile locale. • Creşterea numărului de recipiente de colectare a deşeurilor menajere de la populaţie. PM 8 - 2 Lipsa / numărul insuficient de recipiente şi de coşuri de gunoi stradal, atât în locuri aglomerate cât şi la periferia Capitalei Obiectiv general: eliminarea depozitelor necontrolate.

263


Obiectiv specific: Crearea unui sistem de management al deşeurilor. Ţintă: Creşterea numărului de recipiente de colectare a deşeurilor stradale, atât în locuri aglomerate cât şi la periferia Capitalei. Indicatori: • Cantitatea de deşeuri generate. • Numărul de recipiente de colectare. Acţiuni: • Achiziţionarea şi montarea unor recipiente de colectare în toate zonele Capitalei. • Alocarea unor fonduri pentru achiziţionarea acestor recipiente. PM 8 - 3 Inexistenţa unui proces de tratare prealabilă eliminării finale prin depozitare sau de colectare selectivă a deşeurilor de la populaţie Obiectiv general: reducerea volumului de deşeuri la depozitele speciale de deşeuri. Obiectiv specific 1: • Asigurarea unui sistem de balotare/presare a deşeurilor înainte de depozitare la groapă. Ţintă: • Dotarea agenţilor de salubritate cu prese de balotat. Obiectiv specific 2: • Colectarea selectivă a deşeurilor. Ţintă: • Dotarea agenţilor de salubrizare cu număr suplimentar de recipiente pentru colectarea selectivă a deşeurilor. Indicatori: • Cantitatea de deşeuri generată. • Cantitatea de deşeuri colectată separat. • Numărul recipientelor de colectare selectivă. • Numărul preselor de balotat.

264


Acţiuni: • Achiziţionarea unor prese de balotat deşeuri in vederea reducerii volumului depozitat la

groapă. • Achiziţionarea recipientelor de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile din deşeuri

municipale, pentru reducerea cantităţii. PM 8 - 4 Lipsa unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor care să fie eficient din punct de vedere economic şi care să asigure protecţia sănătăţii populaţiei şi a mediului Obiectiv general: creşterea eficienţei economice din gestionarea deşeurilor şi asigurarea protecţiei sănătăţii populaţiei şi mediului. Obiectiv specific 1: • Intensificarea colectării selective a deşeurilor reciclabile în cadrul unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor. Ţintă: • Stimularea înfiinţării societăţilor economice cu profil de activitate colectarea / valorificarea materialelor reciclabile. Obiectiv specific 2: • Asigurarea protecţiei sănătăţii populaţiei şi mediului. Ţintă: • Eliminarea depozitelor necontrolate de deşeuri. Indicatori: • Cantitatea de deşeuri reciclabile colectate. • Numărul agenţilor economici colectori / valorificatori de materiale reciclabile. • Eficienţa economică din gestionarea materialelor reciclabile. • Sănătatea populaţiei şi a mediului. Acţiuni: • Înfiinţarea unor societăţi economice cu posibilităţi de colectare / valorificare a deşeurilor

reciclabile. • Crearea unui sistem integrat de management al deşeurilor sub coordonarea autorităţilor locale

prin:

265


- alocarea unor spaţii speciale de colectare; - achiziţionarea recipientelor de colectare; - achiziţionarea maşinilor de transport; - înfiinţarea societăţilor cu profil colectare / valorificare deşeuri reciclabile; - integrarea materialelor / produselor rezultate din reciclări în circuitul economic.

PM 8 - 5 Deficienţe în colectarea selectivă a deşeurilor din ambalaje provenite de la societăţile comerciale Obiectiv general: diminuarea cantităţii de deşeuri la depozitul de deşeuri. Obiectiv specific: creşterea cantităţii de deşeuri din ambalaje colectate selectiv de la agenţii economici. Ţinta 1: respectarea obiectivelor naţionale de reciclare / valorificare a deşeurilor din ambalaje de la agenţii economici (2005 – reciclare 20% şi valorificare – 30%; 2006 – reciclare 25% şi valorificare 50%). Ţinta 2: dotarea agenţilor economici cu recipiente specifice pentru colectarea selectivă a ambalajelor. Indicatori: • Cantitatea de deşeuri din ambalaje generată de la agenţii economici. • Numărul de recipiente de colectare selectivă din ambalaje. • Numărul de prese de balotat ambalaje. Acţiuni: • Achiziţionarea recipientelor pentru colectarea selectivă a deşeurilor de la agenţii economici. • Achiziţionarea preselor de balotat deşeuri de ambalaje colectate pentru reducerea volumului în

vederea transportului lor la unităţile de valorificare specializate. • Înfiinţarea societăţilor specializate pentru valorificarea diferitelor tipuri de ambalaje colectate

selectiv. PM 8 – 6 Degradarea solurilor şi a pânzei freatice în zona depozitărilor necontrolate de deşeuri Obiectiv general: eliminarea poluării solului şi a pânzei freatice datorită depozitărilor necontrolate de deşeuri.

266


Obiectiv specific: dispariţia depozitelor necontrolate de deşeuri. Ţinta 1: creşterea numărului de recipiente de colectare a deşeurilor în toate zonele Capitalei. Ţinta 2: împrejmuirea terenurilor proprietate personală care nu au încă o destinaţie precisă. Indicatori: • Cantitatea de deşeuri generată. • Numărul de recipiente de colectare a deşeurilor. Acţiuni: • Achiziţionarea de către societăţile de salubritate a unui număr crescut de recipiente de

colectare deşeuri şi amplasarea lor în toate zonele Capitalei (inclusiv periferie). • Împrejmuirea terenurilor proprietate personală care nu au încă o destinaţie precisă, precum şi

a celor care nu au încă proprietar. PM 8 -7 Existenţa autovehiculelor uzate abandonate şi absenţa unui sistem eficient de colectare / valorificare a acestora Obiectiv general: eliminarea autovehiculelor uzate abandonate. Obiectiv specific: intensificarea colectării acestor vehicule uzate. Ţinta: valorificarea componentelor. Indicatori: • Numărul autovehiculelor uzate abandonate. • Numărul societăţilor de colectare / valorificare a acestor componente. Acţiuni: • Înfiinţarea unui sistem integrat de gestionare a autovehiculelor uzate, în colaborare cu

producătorii / importatorii de vehicule. • Dotarea centrelor de colectare / valorificare a acestor vehicule uzate dotate cu instalaţii

specifice pentru reciclarea componentelor. PM 8 - 8 Managementul defectuos al deşeurilor rezultate din construcţii şi demolări

267


Obiectiv general: utilizarea deşeurilor rezultate din construcţii şi demolări în alte activităţi industriale / de construcţii. Obiectiv specific: intensificarea cercetărilor privind utilizarea deşeurilor din construcţii şi demolări în diverse activităţi industriale / construcţii. Ţintă: folosirea acestor deşeuri în industrie / construcţii (drumuri, materiale de umplutură). Indicatori: cantitatea de deşeuri de construcţii şi demolări generate. Acţiuni: • Crearea unui sistem de management al acestor tipuri de deşeuri prin implicarea instituţiilor de

cercetare de profil. • Înfiinţarea unor staţii pilot pentru prelucrarea acestor tipuri de deşeuri prevăzute cu platforme

de colectare şi mijloace de transport. • Coordonarea unei activităţi de reintegrare a acestor deşeuri prelucrate în circuitul industrial /

construcţii. PM 8 - 9 Campanii reduse de informare a publicului cu privire la beneficiile recuperării, reciclării şi valorificării anumitor tipuri de deşeuri Obiectiv general: informarea/educarea publicului cu privire la beneficiile recuperării, reciclării şi valorificării anumitor tipuri de deşeuri. Obiectiv specific 1: crearea unui spot publicitar pentru educarea publicului şi a tinerei generaţii. Ţinta 1: difuzarea spotului în instituţiile de învăţământ. Ţinta 2: difuzarea spotului la posturile TV în orele de maximă audienţă. Obiectiv specific 2: realizarea de pliante, postere cu specific. Ţintă: distribuirea către populaţie şi în instituţii de învăţământ. Indicatori: • Număr de locuitori informaţi. • Surse de finanţare pentru publicitate.

268


Acţiuni: crearea unui spot publicitar, precum şi de postere, pliante si difuzarea, distribuirea lor către populaţie şi instituţii de învăţământ. PM 8 - 10 Insuficienţa implementării colectării selective a deşeurilor menajere în vederea valorificării; insuficienta dezvoltare a pieţei deşeurilor reciclabile care să rezolve problema valorificării lor Obiectiv general: diminuarea/eliminarea cantităţii de deşeuri reciclabile din cantitatea de deşeuri depozitată şi dezvoltarea sistemului de valorificare a lor. Obiectiv specific 1: creşterea cantităţii de deşeuri reciclabile. Ţinta 1: intensificarea colectării selective a lor. Ţinta 2: creşterea numărului de recipiente pentru colectarea selectivă a deşeurilor. Obiectiv specific 2: înfiinţarea mai multor societăţi având ca profil de activitate valorificarea deşeurilor reciclabile. Ţintă: stimularea agenţilor economici pentru reciclare / valorificare deşeuri. Indicatori: • Cantitatea de deşeuri generată. • Cantitatea de deşeuri reciclabile colectată. • Numărul de recipiente pentru colectarea selectivă. • Numărul de agenţi economici cu activităţi de reciclare / valorificare deşeuri. Acţiuni: • Creşterea numărului de recipiente pentru colectarea selectivă. • Stimularea agenţilor economici pentru desfăşurarea de activităţi de reciclare / valorificare

deşeuri. PM 8 - 11 Lipsa unor programe specifice pentru educarea populaţiei privind: colectarea selectivă a deşeurilor şi a unor programe de informare a populaţiei Obiectiv general: informarea / educarea publicului privind colectarea selectivă a deşeurilor prin programe specifice. Obiectiv specific: realizarea unui spot publicitar privind colectarea selectivă.

269


Ţinta 1: difuzarea spotului publicitar în instituţiile de învăţământ. Ţinta 2: difuzarea spotului publicitar la TV, la ore de maximă audienţă. Acţiuni: • Realizarea de afişe, pliante şi distribuirea către populaţie, unităţi de învăţământ. • Realizarea unui spot publicitar şi difuzarea la TV, la ore de maximă audienţă. PM 8 - 12 Slaba dotare a agenţilor de salubrizare cu utilaje specifice şi recipiente de precolectare (containere, pubele, utilaje de transport etc.) Obiectiv general: eficientizarea sistemului de colectare a deşeurilor de către agenţii de salubritate. Obiectiv specific 1: extinderea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile. Ţinta 1: creşterea numărului de utilaje de transport. Ţinta 2: creşterea numărului de recipiente pentru colectarea selectivă a deşeurilor reciclabile. Obiectiv specific 2: extinderea intregului sistem de colectare a deşeurilor. Ţinta 1: creşterea numărului de utilaje de transport. Ţinta 2: creşterea numărului de recipiente de colectare. Indicatori: • Cantitatea de deşeuri generată. • Numărul de recipiente de colectare. • Numărul de utilaje de transport. Acţiuni: • Achiziţionarea de către agenţii de salubritate a unui număr mai mare de utilaje de transport a

deşeurilor. • Dotarea agenţilor de salubritate cu un număr crescut de recipiente, atât pentru deşeurile

menajere cât şi pentru cele reciclabile. PM 8 - 13 Absenţa unei strategii integrate privind reducerea cantităţii de deşeuri generate în Bucureşti, diminuând în acest fel cantitatea de deşeuri eliminată la depozitele de deşeuri

270


Obiectiv general: reducerea cantităţii de deşeuri generate în Bucureşti şi diminuarea cantităţii de deşeuri eliminate la depozitul de deşeuri. Obiectiv specific 1: extinderea sistemului de colectare selectiva a deşeurilor reciclabile. Ţinta 1: creşterea numărului de recipiente de colectare. Ţinta 2: creşterea numărului de societăţi cu profil de colectare/valorificare a materialelor reciclabile. Obiectiv specific 2: crearea unui sistem/ strategie integrată pentru reducerea cantităţii de deşeuri generate. Ţintă: realizarea şi distribuirea de materiale publicitare. Indicatori: • Cantitatea de deşeuri generată. • Cantitatea de deşeuri reciclabile colectată. • Numărul de agenţi economici colectori / valorificatori ai deşeurilor reciclabile. Acţiuni: • Crearea unei campanii publicitare pentru intensificarea folosirii în activităţi curente a produselor

din materiale reciclabile sau a produselor cu posibilitate de reutilizare şi cu cicluri de viaţă crescute (ex: ambalaj din sticlă, sacoşă din material textil).

• Producătorii diferitelor tipuri de produse trebuie să renunţe la surplusul de ambalaj acolo unde este posibil, reducând astfel cantitatea de ambalaje puse pe piaţă.

PM 8 - 14 Tratarea / eliminarea necorespunzătoare a deşeurilor periculoase. Obiectiv general: eliminarea corespunzătoare a deşeurilor periculoase. Obiectiv specific: colectarea şi transportul deşeurilor periculoase. Ţinta 1: tratarea / valorificarea lor în unităţi de profil. Ţinta 2: eliminarea lor prin incinerare, co-incinerare. Ţinta 3: achiziţionarea unor mijloace de transport specifice. Indicatori: • Cantitatea de deşeuri periculoase generată. • Numărul mijloacelor de transport specifice.

271


• Numărul agenţilor economici colectori / valorificatori de astfel de deşeuri. Acţiuni: • Înfiinţarea unor societăţi economice cu profil de colectare / valorificare deşeuri periculoase. • Implicarea agenţilor economici de profil în sistemul de tratare / valorificare a diverselor tipuri de deşeuri periculoase (prin cercetări, studii, staţii pilot). PM 8 - 15 Lipsa agenţilor valorificatori pentru deşeuri periculoase (baterii şi acumulatori uzaţi mici, becuri cu vapori de mercur, altele) Obiectiv general: valorificarea deşeurilor periculoase rezultate din baterii şi acumulatori uzaţi mici, becuri cu vapori de mecur etc. Obiectiv specific: crearea unui sistem de colectare / valorificare a acestor tipuri de deşeuri. Ţintă: implicarea producătorilor / importatorilor în sisteme de colectare / valorificare a acestora. Indicatori: • Cantitatea de deşeuri specifice periculoase. • Numărul societăţilor comerciale cu profil de colectare / valorificare a acestor deşeuri. Acţiuni: crearea unui sistem integrat de gestionare a acestor deşeuri prin implicarea producătorilor / importatorilor în procesul de colectare / valorificare a lor. PM 8 - 16 Managementul incorect al deşeurilor spitaliceşti (arderea în creamatorii) şi a deşeurilor de medicamente Obiectiv general: îmbunătăţirea sistemului intern de gestionare a deşeurilor în unităţi sanitare de stat şi private şi eliminarea finală a deşeurilor periculoase medicale în condiţii de siguranţă, fără afectarea stării de sănătate şi a calităţii mediului. Obiectiv specific 1: minimizarea cantităţii de deşeuri periculoase generate în unităţi sanitare. Ţintă: colectarea selectivă a deşeurilor rezultate din activităţi medicale. Obiectiv specific 2: eliminarea finală a deşeurilor periculoase din unităţi sanitare. Ţinta 1: închiderea etapizată a crematoriilor existente în unităţi sanitare (până în anul 2008).

272


Ţinta 2: construirea unui incinerator zonal pentru deşeuri periculoase (medicale şi industriale) conform Planului de Implementare a Directivei UE 2000/76 privind incinerarea deşeurilor. Ţinta 3: înfiinţarea unor societăţi de transport al deşeurilor periculoase. Indicatori: • Cantităţile de deşeuri medicale rezultate din unităţi spitaliceşti. • Gradul de poluare al crematoriilor existente în spitale. • Numărul de agenţi economici specializati pentru transportul deşeurilor periculoase (inclusiv cele medicale). Acţiuni: • Dotarea unităţilor sanitare cu recipiente speciale pentru colectarea separată la sursă, pe

categorii, a deşeurilor rezultate din activitatea medicală, atât cele periculoase, cât şi cele nepericuloase; din cele nepericuloase se pot colecta selectiv materialele reciclabile (plastic, metal, sticlă, hârtie etc.).

• Educarea şi informarea continuă a personalului din unităţile sanitare, implicat în gestionarea deşeurilor, cu privire la practicile de colectare, ambalare, depozitare temporară şi eliminare finală a deşeurilor, precum şi cu privire la riscurile şi pericolele ce pot fi generate de aceste categorii de deşeuri, prin tipărirea de materiale informative (pliante, postere etc.).

• Monitorizarea periodică a tipului şi cantităţilor de deşeuri produse în unităţi sanitare. • Respectarea calendarului de închidere etapizată a crematoriilor din spitale până în 2008. • Construirea incineratorului zonal de deşeuri periculoase (medicale şi industriale), aflat în faza

de acord de mediu la A.R.P.M. Bucureşti, administrat de S.C. Iridex Group Import Export S.R.L., amplasat în Strada Rudeni – Chitila nr. 10, sector 1, Bucureşti.

• Ca soluţie alternativă, se acceptă până în 2008 sterilizarea termică a deşeurilor medicale periculoase prin înfiinţarea societăţilor cu profil de activitate: sterilizare termică a deşeurilor sau achiziţionarea directă a acestor sterilizatoare de către unitatea sanitară.

• Dezvoltarea unor proiecte, acţiuni, activităţi la nivel local, de către autorităţile locale şi instituţiile implicate în domeniul gestionării deşeurilor medicale.

• Înfiinţarea unor societăţi care să aibă ca profil de activitate transportul deşeurilor periculoase (inclusiv cele medicale).

PM 8 - 17 Număr insuficient de societăţi comerciale implicate în gestionarea deşeurilor de uleiuri, anvelope, baterii şi acumulatori Obiectiv general: gestionarea uleiurilor uzate, anvelopelor uzate, baterii şi acumulatori uzaţi.

273


Obiectiv specific: intensificarea colectării / valorificării acestor deşeuri de către agenţii economici specializaţi. Ţintă: creşterea numărului agenţilor economici cu profil de colectare / valorificare a acestor deşeuri. Indicatori: • Cantitatea de deşeuri produsă (ulei uzat, anvelope uzate, acumulatori, baterii uzate). • Numărul societăţilor comerciale cu profil de colectare / valorificare. Acţiuni: • Înfiinţarea agenţilor economici cu profil de colectare / valorificare a acestor deşeuri, cu

posibilitatea reintroducerii lor în circuitul economic. PM 8 - 18 Insuficienta preocupare a agenţilor economici de a gestiona deşeurile din activităţile proprii Obiectiv general: valorificarea / eliminarea deşeurilor din activităţile proprii ale agenţilor economici. Obiectiv specific: creşterea cantităţii de deşeuri reciclabile colectată şi valorificată de agenţii economici. Ţinta 1: colectarea selectivă a acestora. Ţinta 2: posibilitatea reintroducerii în circuitul productiv al deşeurilor din activitatea proprie. Indicatori: cantitatea de deşeuri produsă. Acţiuni: • Amenajarea de către agenţii economici a unui spaţiu special pentru depozitarea / colectarea deşeurilor dotat cu recipiente pentru colectarea selectivă. • Asigurarea reintroducerii (pe cât posibil) a deşeurilor de producţie în fluxul tehnologic propriu. PPrroobblleemmaa PPMM 99 PPEERRIICCOOLLEE GGEENNEERRAATTEE DDEE CCAATTAASSTTRROOFFEE // FFEENNOOMMEENNEE NNAATTUURRAALLEE PM 9 – 1 Existenţa clădirilor degradate, cu pericol de prăbuşire la solicitări seismice / pericole deosebite generate de catastrofe

274


Descrierea problemei: Din punct de vedere urban, municipiul Bucureşti poate prezenta caracteristici de vulnerabilitate din cauza concentrării de clădiri înalte vulnerabile (pre - 1940) în zona ultracentrală şi a efectelor negative care se pot produce prin avarierea unor construcţii industriale, reţele de utilităţi, lucrări inginereşti etc., al căror potenţial de a suferi avarii la seism nu a fost cuantificat încă. La acest fapt contribuie şi efectele seismelor anterioare (1940, 1977, 1986, 1990 şi 2004), reparaţiile şi consolidările precedente, în cazul în care s-au efectuat, precum şi lucrările de întreţinere curente. Astfel: • Fondul construit din zona istorică ultracentrală datează din secolul XIX şi începutul secolului XX şi este reprezentat de clădiri tradiţionale şi neoclasice de înălţime redusă, în general din cărămidă, piatră şi lemn, cu unele elemente ulterioare din profile metalice sau beton. • În perioada 1925 - 1940 au fost executate în zona ultracentrală clădiri înalte (7-12 niveluri) cu schelet din beton armat, fără a fi proiectate să reziste la cutremure; aceste tipuri de clădiri sunt situate pe axele principale ale aşezării şi în interiorul primului inel de circulaţie. • După 1950, în zonele periferice s-au construit peste 30 ansambluri (cartiere noi), iar de-a lungul unor artere principale şi centurii interioare, precum în intersecţii, au fost amplasate structuri cu 8-18 niveluri, iar în interiorul cartierelor clădiri cu 5 - 11 niveluri. • Toate structurile de construcţii executate după 1950 au fost proiectate să reziste la cutremur potrivit cunoştinţelor existente la data respectivă; până în 1963 au fost utilizate norme provizorii, iar în 1963, 1970, 1978, 1981, 1990 (1992) au fost introduse noi ediţii (perfecţionate treptat) ale normativului de proiectare antiseismică. În 1943, 1952, 1963, 1977, 1990 (1992) şi 1993 au fost adoptate noi ediţii ale hărţii de zonare seismică a teritoriului. Până în 1977 a existat şi o hartă de microzonare a teritoriului oraşului, dar aceasta a fost infirmată de analiza efectelor reale şi scoasă din uz. • Construcţiile proiectate antiseismic după 1940 (1950) au avut o comportare satisfăcătoare la seismul din 1977, dar anumite categorii de structuri au suferit avarii şi necesită consolidări. • Specificul vulnerabilităţii construcţiilor din Bucureşti este în consecinţă dominat de lipsa de rezistenţă antiseismică a unui mare număr de clădiri dinainte de 1940, în special cele înalte din beton armat, precum şi prin unele sensibilităţi la mişcări seismice de Vrancea a unor structuri flexibile proiectate între 1950 şi 1977. La sfârşitul anului 2004 clădirile încadrate în clasa I de risc seismic (care necesitau lucrări de consolidare) se cifrau la 122, în aceste clădiri înalte locuind o pondere importantă din populaţia Capitalei. Drept factori care pot contribui la producerea unor efecte seismice grave pe teritoriul municipiului Bucureşti (reprezentate de avarierea şi/sau prăbuşirea unor clădiri vulnerabile, avarierea şi/sau ieşirea din funcţiune a unor retele de infrastructură/utilităţi urbane şi a unor dotări industriale cu surse de mare risc, precum şi de orice alte lanţuri de evenimente negative: incendii, explozii etc.) se pot enumera: relieful, geologia, seismicitatea şi clima zonei.

275


• Relieful: Teritoriul municipiului Bucureşti este amplasat în Câmpia Vlăsiei, în compartimentul cunoscut sub numele de Câmpia Bucureştiului, traversat de văile Dâmboviţei şi Colentinei, cu salbele de lacuri aferente. Terasele locale, versanţii, luncile şi văile de pe teritoriul municipiului alcătuiesc un relief variat, erodat de factorii climatici şi modificat de intervenţia locuitorilor pentru sistematizare urbană şi lucrări de regularizare, drenare sau asanare a unor râuri sau lacuri, umplerea unor crovuri din vatra oraşului. • Geologia: Structura geologică de suprafaţă este reprezentată de nisipuri şi pietrişuri ce variază între 3 şi 6 m, acoperite cu mâluri de inundare, uneori cu aspect loessoid, şi cu argile. În ansamblu, condiţiile locale de teren de pe teritoriul municipiului, pe adâncimea a cel puţin câteva zeci de metri, influenţează unele caracteristici ale mişcărilor seismice. Sub cota medie de 100 - 120 m, stratele de pietriş de Frăteşti, conţinând apă sub presiune, pot fi considerate ,,rocă de bază" pentru transmiterea undelor seismice pe teritoriul municipiului; pachetul superficial peste aceste strate oscilează în mod specific la seismele de Vrancea, producând mişcări cu perioadă lungă. Acest fenomen a reprezentat o cauză importantă a suprasolicitării unor structuri de clădiri înalte, flexibile, la seismul din 1977. Sistemul de falii de la nivelul Platformei Moesice poate produce cutremure slabe sau unele amplificări locale ale mişcării seismice ale cutremurelor vrâncene, dar aceste sporuri eventuale nu au fost cuantificate. • Seismicitatea: Zona de sursă Vrancea este situată la 160-200 Km nord-est. În condiţiile de relief şi geologie menţionate, cutremurele de Vrancea domină în privinţa intensităţilor şi efectelor puternice; pe teritoriul actual al oraşului s-au produs avarieri puternice atât în secolele XVIII cât şi în special în 1940 şi 1977. Efectele cele mai grave au fost constatate în cazul clădirilor înalte din beton, realizate fără măsuri de protecţie antiseismică înainte de 1940; dintre acestea, una s-a prăbuşit la 10 noiembrie 1940, iar alte 28 de clădiri la 4 martie 1977. Ca urmare a concentrării de clădiri şi funcţiuni vulnerabile, în 1977 s-au înregistrat în Bucureşti 1391 morţi şi 7596 răniţi, reprezentând 90% din totalul pe ţară. Hărţile de zonare seismică ale teritoriul României indică pentru Bucureşti gradul 8 MSK, (conform Standardului Român SR 11100/1993) respectiv zona C (coeficient seismic Ks = 0,2 şi perioadă de colţ Tc = 1.5, conform Normativului de proiectare antiseismică P.100/1992). În linii mari, seismele puternice de Vrancea cu potenţial distructiv, s-au produs în medie de cca. 3 ori pe secol. Unele studii seismologice apreciază că la începutul acestui secol ar fi destul de posibil să se poată produce un seism comparabil cu cele din 1940 şi 1977, fără a putea fi precizate încă, în nici un caz, detalii. • Clima: În zona de amplasare a municipiului, clima este temperat-continentală, uşor excesivă, cu 4 anotimpuri. Media temperaturii de vară este de 20° - 25°C, maxima de 35° - 40°C, iar pentru iarnă medii lunare de -2,7°C + 0,2°C, putând atinge -10° - -20°C, cu zăpezi şi viscole; sunt posibile ploi torenţiale, cu excepţia iernii. Condiţiile climatice şi cele seismice pot produce, în cazul unor succesiuni de efecte defavorabile asupra condiţiilor geologice de suprafaţă, erodări şi inundaţii. Obiectiv general: diminuarea impactului generat de seisme şi/sau alte surse de risc asupra mediului natural şi construit şi asupra sănătăţii şi integrităţii umane

276


Obiective specifice / Ţinte: • Reabilitarea fondului construit (din zona ultracentrală) care prezintă risc seismic ridicat (clădiri

încadrate în clasa I de risc seismic cu regim de înălţime mai mare de P+4E). • Respectarea normativelor şi a condiţiilor de urbanism, proiectare, funcţionare şi exploatare la

realizarea lucrărilor de reabilitare. • Stabilirea responsabilităţilor şi măsurilor ce revin autorităţilor locale, instituţiilor publice,

agenţilor economici şi populaţiei faţă de protecţia fondului construit în conexiune cu mediul natural.

• Realizarea unor investiţii noi în locul celor vulnerabile care nu sunt fezabile şi/sau nu justifică intervenţiile.

• Realizarea expertizărilor tehnice asupra fondului construibil conform prevederilor legale (potrivit O.G. nr. 20/1994 privind reducerea riscului seismic al clădirilor existente şi Normativului P100-92).

• Conştientizarea populaţiei asupra riscurilor generate de efectuarea modificărilor constructive la imobilele de locuit fără avizarea proiectului intervenţiei şi deţinerea autorizaţiilor legale.

Indicatori: • Construcţii cu risc seismic ridicat amplasate în zona ultracentrală. • Persoane afectate din imobilele identificate cu risc seismic ridicat. • Expertizări tehnice realizate la imobilele cu risc seismic ridicat. • Proiecte de intervenţie/consolidare realizate la imobile încadrate în clasa I de risc seismic. • Intervenţii/consolidări şi reabilitări executate la imobile încadrate în clasa I de risc seismic. • Construcţii noi. Măsuri tehnice: • Expertizarea tehnică a clădirilor încadrate în clasa I de risc seismic cu regim de înălţime mai

mare de P+4E pentru execuţia intervenţiilor/consolidărilor şi reabilitării acestora. • Elaborarea de proiecte de intervenţie/consolidare la clădirile încadrate în clasa I de risc

seismic cu regim de înălţime mai mare de P+4E. • Execuţia intervenţiilor/consolidărilor şi reabilitării construcţiilor de locuit încadrate în clasa I de

risc seismic cu regim de înălţime mai mare de P+4E. Aceste lucrări şi unele facilităţi financiare pentru realizarea lor sunt prevăzute în O.G. nr.20/1994, republicată în M.O. nr.665/2001 - partea I, în temeiul art. IV din Legea nr. 460/2001 pentru modificarea şi completarea O.G. nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente (publicat în MO nr. 428/2001). Normele metodologice de aplicare a O.G. nr. 20/1994 au fost aprobate prin H.G. nr. 1364/2001 (publicate în MO nr. 100/2002, partea I).

277


• Verificarea respectării normativelor şi a condiţiilor de urbanism, proiectare, construcţie, funcţionare şi exploatare la reabilitarea clădirilor.

• Realizarea lucrărilor de consolidare/refacere/reparaţii la clădiri şi instalaţiile aferente pentru alimentarea cu apă, gaze, încălzire, electricitate, canalizare, numai pe baza raportului de expertiză şi a proiectelor autorizate.

• Realizarea proiectelor de consolidare şi execuţia acestora precum şi recepţia lucrărilor în conformitate cu prevederile Legii nr.10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare şi a regulamentelor în vigoare.

• Realizarea evaluării rezistenţei antiseismice a fondului construibil, conform normativelor tehnice în vigoare, în vederea evitării expunerii populaţiei la un potenţial risc.

Acţiuni de reglementare şi legislative: • Introducerea obligativităţii studiilor geotehnice la scară zonală şi a evaluării gradului de risc din

punct de vedere al producerii unor catastrofe naturale în obţinerea autorizaţiilor de construcţie. • Alocarea unor sume de la bugetul local pentru realizarea în regim de urgenţă a lucrărilor de

consolidare la imobilele încadrate în clasa I de risc seismic. Măsuri economice: alocarea unui sprijin financiar pentru stimularea asociaţiilor de proprietari şi/sau proprietari individuali care execută lucrări de consolidare la imobilele cu risc seismic ridicat. Educarea publicului şi instruirea: • Realizarea unor simulări a unor situaţii de risc în scopul verificării eficienţei de reacţie a

structurilor/forţelor antrenate într-o eventuală intervenţie pentru protejarea populaţiei. Informarea populaţiei asupra măsurilor de protecţie antiseismică, precum şi asupra celor de prevenire a unor incendii, explozii etc.

Programe comunitare: • Indentificarea zonelor de risc specific la nivelul Capitalei şi detalierea măsurilor/acţiunilor de

protecţie/intervenţie ce se impun în cazul producerii unor situaţii de urgenţă. • Iniţierea de programe specifice de către structurile specializate în prevenirea şi protecţia

populaţiei în situaţii de urgenţă şi autorităţile administraţiei publice locale - prezentarea acestora cetăţenilor Capitalei prin mass-media.

PPrroobblleemmaa PPMM 1100 TTUURRIISSMM ŞŞII AAGGRREEMMEENNTT

278


PM 10 - 1 Insuficienţe privind amenajarea zonelor de agrement din punct de vedere igienico-sanitar, al gestiunii deşeurilor şi al locurilor speciale de preparare a hranei în aer liber; capacitatea redusă a strandurilor Obiectiv general: Îmbunătăţirea capacităţii şi calităţii zonelor de agrement ale Capitalei. Obiective specifice / Ţinte: • Îmbunătăţirea dotării şi amenajarea corespunzătoare a zonelor de agrement. • Eliminarea disfuncţionalităţilor legate de deşeuri, zgomot, insuficienţa dotărilor, lipsa sau

calitatea scăzută a serviciilor. • Creşterea numărului de ştranduri. • Îmbunătăţirea condiţiilor igienico-sanitare de funcţionare a bazelor de agrement. • Respectarea normelor igienico-sanitare privind calitatea apei de îmbăiere. • Îmbunătăţirea supravegherii stării de salubritate a solului din incinta bazelor de agrement

(parcuri, ştranduri şi alte baze de agrement). Indicatori: • Capacitatea spaţiilor de agrement (asigurarea a cel puţin 3,25 mp de uscat /persoană). • Indicatori fizico-chimici specifici apei de îmbăiere a bazelor de agrement din salba de lacuri a

râului Colentina. • (pH, culoare, turbiditate, fenoli, amoniu, cianuri, nitraţi etc.), conform H.G. nr. 459/2002. • Indicatori fizico-chimici specifici apei de îmbăiere din ştranduri (clor rezidual, liber şi total , pH,

culoare, turbiditate, amoniac, substanţe organice) conform STAS 12585/1988 pentru asigurarea calităţii apei de îmbăiere.

• Indicatori microbiologici specifici apei de îmbăiere din bazele de agrement şi ştranduri (coliformi totali, coliformi fecali, streptococi) conform H.G. nr. 459/2002 şi STAS 12585/1988 pentru asigurarea calităţii apei de îmbăiere.

• Indicatori fizico-chimici (microbiologici şi parazitologici) ai solului (propunere de elaborare a metodologiei).

• Numărul de îmbolnăviri sau accidente generate de calitatea apei de îmbăiere sau de condiţiile din zonele natural amenajate.

Acţiuni tehnice: • Delimitarea în cadrul spaţiilor de agrement a unor spaţii special amenajate pentru câini

(termen 1 an). • Imbunătăţirea dotării în zonele de agrement (spaţii culturale, locuri de joacă pentru copii,

puncte sanitare de prim ajutor, grupuri sanitare, vestiare, duşuri, plajă amenajată

279


corespunzător, fântâni arteziene, unităţi de alimentaţie publică, coşuri pentru colectare deşeuri, împrejmuire etc.).

• Evitarea creşterii suprafeţelor cu acces limitat sau interzis publicului larg în cadrul spaţiilor de agrement.

• Colaborarea cu autorităţile din zona periurbană a municipiului Bucureşti pentru amenajarea spaţiilor de agrement utilizate tradiţional de bucureşteni (Snagov, Tunari, Cernica etc.).

• Monitorizarea calităţii apei de îmbăiere prin indicatorii specifici. • Efectuarea de lucrări de întreţinere, amenajare corespunzătoare şi colectare a deşeurilor din

zona debarcaderelor şi a luciului apei din parcuri. Acţiuni de informare şi educare: • Informarea publicului prin mijloace vizuale (pancarte - ”scăldatul interzis” etc.) şi mass - media

privind calitatea apei de îmbăiere din bazele naturale de agrement. • Afişarea (în locuri vizibile) a indicatorilor privind calitatea apei de îmbăiere din ştranduri. Acţiuni de implementare: acţiuni de supraveghere şi control privind respectarea condiţiilor igienico-sanitare a calităţii apei de îmbăiere din bazele de agrement. Măsuri economice: • Suportarea costurilor pentru monitorizarea adiţională şi a programului de reabilitare, în caz de

poluare accidentală în zonele de agrement, de către poluator, conform prevederilor legii( H.G. nr. 88/2004).

• Aplicarea de măsuri contravenţionale în cazul nerespectării normelor igienico-sanitare în bazele de agrement.

Măsuri legislative: • Aplicarea legislaţiei pentru reducerea nivelului disfuncţionalităţilor (zgomot, vetre de foc etc.). • Elaborarea de norme privind calităţile igienico-sanitare ale solului în bazele de agrement. • Elaborarea unei metodologii de evitare a efectelor asupra sănătăţii în relaţie cu calitatea apei

de îmbăiere şi a condiţiilor igienico-sanitare din ştranduri. PM 10-2 Practicarea turismului de agrement neorganizat (în special în păduri), degradarea peisajului prin folosirea focului la prepararea hranei, resturi menajere. Obiectiv general: promovarea turismului organizat.

280


Obiective specifice / Ţinte: • Identificarea spaţiilor afectate de turism neorganizat şi a problemelor care le generează. • Monitorizarea crescută a fluxurilor turistice. • Adaptarea capacităţii zonelor de agrement la numărul de turişti. • Extinderea zonelor de agrement organizate. Indicatori: numărul de vizitatori. Acţiuni tehnice: • Îmbunătăţirea capacităţii de primire a spaţiilor care preiau fluxuri importante. • Introducerea şi aplicarea de reguli necesare a fi respectate în zonele de agrement. • Ecologizarea spaţiilor de agrement afectate de depozitarea necontrolată a deşeurilor. • Diversificarea ofertelor de agrement, funcţie de specializarea fiecărui spaţiu de agrement. • Realizarea supravegherii zonelor de agrement în perioadele de maximă utilizare pentru

evitarea conturării de probleme. • Realizarea de panouri şi indicatoare în zonele de agrement. • Reactivarea unor rute turistice de interes natural şi cultural. Măsuri economice: susţinerea financiară a campaniilor de educare şi informare a cetăţenilor privind zonele de agrement. Acţiuni de implementare: sancţionarea persoanelor care desfăşoară un turism neorganizat agresiv. Acţiuni de informare şi educare: • Campanii educaţionale pentru creşterea gradului de conştientizare privind importanţa zonelor

de agrement. • Îmbunătăţirea gradului de cunoaştere a valorii zonelor de agrement prin mass-media. PM 10-3 Slaba preocupare privind valorificarea potenţialului turistic al Capitalei Obiectiv general: creşterea preocupării pentru valorificarea potenţialului turistic al Capitalei. Obiective specifice / Ţinte: • Evaluarea stării de conservare a clădirilor monument-istoric de arhitectură şi a monumentelor

de artă (de for public - statui) existente în Bucureşti. • Revitalizarea traseelor turistice din Capitală şi împrejurimi ( zona metropolitană). • Crearea unui grup al ghizilor turistici pentru oraş şi împrejurimi.

281


• Creşterea interesului pentru vizitarea Centrului istoric. • Constituirea unei reţele de repere edilitare emblematice, posibile simboluri pentru oraş. • Organizarea unor centre de informare turistice. Indicatori: • Numărul de vizitatori români. • Numărul de vizitatori străini. • Numărul de monumente istorice şi a celor reabilitate. • Numărul de repere edilitare emblematice. Acţiuni tehnice: • Inventarierea clădirilor monument-istoric şi a monumentelor de for public existente în

Bucureşti. • Restaurarea, conservarea şi reabilitarea monumentelor istorice pentru public conform

prevederilor legislaţiei în vigoare (Legea nr. 422/2001 reactualizată privind protecţia monumentelor istorice).

• Inscripţionarea artistică şi diferenţiată a monumentelor istorice şi de artă. Includerea parcurilor istorice-spaţii plantate protejate (Cişmigiu, Herăstrău, Tineretului, Carol) în traseele turistice.

• Încurajarea deţinătorilor de spaţii comerciale, din perimetrul Centrului istoric, care au ca domeniu de activitate comercializarea unor suveniruri reprezentative pentru istoria şi cultura oraşului.

• Constituirea Centrelor de informare turistică şi amplasarea lor în zone uşor accesibile (Gara de Nord, P-ţa Romană, P-ţa Unirii, Mall Vitan şi Plaza România etc.) care să conţină broşuri cu monumentele istorice, hărţi, trasee turistice, muzee, teatre etc..

• Identificarea zonelor care s-ar preta la amplasarea/reamplasarea unor monumente pentru public.

• Inventarierea traseelor turistice din Capitală şi împrejurimi (păduri, parcuri de agrement, zone ecumenice etc.) şi studierea oportunităţilor de extindere a acestora.

• Organizarea unor cursuri de instruire pentru formarea ghizilor. Măsuri economice : • Susţinerea financiară a campaniilor de informare a cetăţenilor privind zonele turistice şi a

obiectivelor de cultură din Bucureşti. • Alocarea de fonduri pentru intervenţiile stabilite: restaurarea, conservarea şi reabilitarea

monumentelor istorice de arhitectură şi de artă; protejarea şi conservarea spaţiilor plantate protejate (parcuri istorice).

• Acordarea de facilităţi fiscale persoanelor fizice şi juridice care investesc în restaurarea obiectivelor monumente istorice şi de artă.

282


Acţiuni de informare şi educare: • Campanii de informare privind revitalizarea Centrului istoric. • Creşterea numărului de publicaţii, broşuri, albume în vederea promovării valorilor istorice,

culturale, arhitectonice, zone verzi cu carcter special (protejate). • Îmbunătăţirea gradului de cunoaştere a valorii zonelor turistice din Capitală şi împrejurimi prin

mass-media. Acţiuni de implementare şi reglementare: • Adoptarea de H.C.G.M.B. privind procedura de amplasare/reamplasare a monumentelor de

artă. • Adoptarea de H.C.G.M.B. privind sancţionarea vandalizării monumentelor istorice de

arhitectură şi de for public. Programe comunitare: • Potenţarea spaţiului urban prin amplasarea unor lucrări de artă plastică în marile intersecţii,

constituirea reţelei de repere edilitare etc. . • Realizarea unei traversări subterane la Arcul de Triumf. • Atribuirea unor sarcini sporite Poliţiei Comunitare pe linia protejării monumentelor de for public

de vandalizări. PPrroobblleemmaa PPMM 1111 UURRBBAANNIISSMM ŞŞII MMEEDDIIUU PM 11 - 1 Suprafaţa deficitară a zonelor verzi Descrierea problemei: Suprafaţa deficitară a spaţiilor verzi din municipiul Bucureşti reprezintă o problemă de mediu foarte importantă în contextul în care ea influenţează calitatea atmosferei, topoclimatul urban, sănătatea, confortul populaţiei şi atractivitatea oraşului. Perceperea „verdelui urban” ca spaţiu disponibil pentru amenajarea de construcţii cu funcţii diverse (garaje, terase, clădiri, unităţi comerciale etc.) şi pentru reîmproprietăriri este un precedent periculos în contextul în care actuala suprafaţă nu mai acoperă necesarul de spaţiu verde pentru municipiul Bucureşti, iar tendinţele şi condiţiile de evoluţie nu sunt favorabile (creşterea preţului terenurilor, diminuarea suprafeţelor libere din cadrul oraşului, intensificarea acţiunii factorilor de presiune, atitudinea autorităţilor şi populaţiei).

283


Obiectiv general: refacerea şi extinderea spaţiilor verzi din municipiul Bucureşti. Obiective specifice / Ţinte : • Reactualizarea bazei de date a suprafeţelor ocupate de spaţii verzi (publice cu acces nelimitat,

publice de folosinţă specializată - pepiniere P.M.B. + sectoare, Grădina Botanică, Grădina Zoologică, fâşii plantate de aliniament etc.).

• Reabilitarea si amenajarea spatiilor verzi conform utilizării funcţionale a terenurilor, impuse prin P.U.G./R.L.U. sau prin P.U.Z. – uri ulterior aprobate.

• Reabilitarea/restaurarea parcurilor şi grădinilor importante ale Capitalei, pentru recâştigarea prestigiului urban pe care sunt îndreptăţite să-l deţină în virtutea valorilor lor de patrimoniu natural, construit, cultural (Herăstrău, Carol, Cişmigiu, Icoanei etc.).

• Amenajarea de spaţii verzi cu acces public de-a lungul cursului râului Colentinei (conform prevederilor P.U.G./R.L.U.).

• Realizarea centurii verde - galbenă pentru protecţia Capitalei, prin măsuri de reabilitare şi completare a fondului forestier şi a spaţiilor verzi existente şi constituirea de noi suprafeţe în conformitate cu Planul Urbanistic General al Municipiului Bucureşti.

• Dezafectarea construcţiilor ilegale din perimetrul zonelor verzi şi interzicerea emiterii de noi autorizaţii de construire.

Indicatori : • Spaţiile verzi amenajate la scara întregului oraş (ha, mp). • Suprafaţa de spaţii verzi pe cap de locuitor (mp /cap de locuitor). • Numărul de arbori plantaţi. • Suprafeţe verzi recuperate din dezafectări şi nou-create în lungul arterelor de circulaţie (mp). • Suprafaţa de spaţii verzi publice, prin raportare la suprafaţa totală de spaţii verzi din unitatea

administrativ-teritorială. • Suprafeţe verzi cu destinaţie publică întreţinute şi/sau realizate de către agenţii economici. • % spaţii verzi dezafectate prin ocuparea lor cu alte funcţiuni (ex: parcaje amplasate

ilegal/legal), calculat prin raportare la suprafaţa spaţiilor verzi publice existente în anul 1990, în teritoriul administrativ al municipiului Bucureşti.

Acţiuni tehnice: • Evaluarea suprafeţelor existente de spaţiu verde cu acces public, pentru fiecare sector

administrativ al municipiului Bucureşti (13.12.2005). • Elaborarea unei strategii a municipalităţii Bucureşti, care să vizeze reabilitarea spaţiilor verzi cu

acces public aflate în declin şi extinderea, privită la scara întregului oraş, a suprafeţei ocupate de spaţii verzi.

284


• Aplicarea la timp şi în mod susţinut a lucrărilor specifice de întreţinere a spaţiilor verzi şi implicarea comunităţii în reabilitarea şi reamenajarea acestora ( termen 3 ani).

• Respectarea indicatorilor urbanistici (posibilităţi maxime de ocupare şi utilizare a terenurilor: P.O.T. maxim şi C.U.T. maxim), aşa cum sunt prevăzuţi pentru fiecare Unitate Teritorială de Referinţă (U.T.R.) conţinută în Regulamentul Local de Urbanism aferent Planului Urbanistic General al Municipiului Bucureşti.

Măsuri economice: susţinerea financiară a administratorilor legali (Primăriile de sector şi P.M.B.). Măsuri de reglementare şi legislative : • Obţinerea unei administrări unitare/coerente a parcurilor, grădinilor şi scuarurilor importante din

municipiul Bucureşti. • Reactualizarea H.C.G.M.B. si H.C.L. deja existente în domeniul spaţiilor verzi şi a protecţiei

mediului. • Elaborarea unui act normativ specific pentru aplicarea de sancţiuni contravenţionale, de către

reprezentanţii administraţiei locale, tuturor persoanelor fizice şi juridice care agresează spaţiile verzi ( termen 1 an).

• Aplicarea prevederilor legale privind dezafectarea construcţiilor amplasate ilegal pe spaţii verzi ( termen 2 ani).

• Adoptarea unei Hotărâri a C.G.M.B., care să prevadă norme de asigurare a prospectelor necesare unei corecte funcţionări a arterelor de circulaţie situate pe teritoriul municipiului Bucureşti, pe categorii şi funcţiuni şi care să conţină reglementări cu privire la lăţimea fâşiilor plantate de aliniament pentru fiecare categorie de arteră.

• Interzicerea modificării destinaţiei terenurilor încadrate de P.U.G./R.L.U. ca aparţinând zonei V (V1 – V8): Spaţii verzi.

Acţiuni de informare şi educare : • Mediatizarea permanentă a problematicii privind protecţia mediului şi a importanţei pe care o

ocupă spaţiile verzi în ameliorarea microclimatului urban şi în îmbunătăţirea calităţii vieţii locuitorilor.

• Desfăşurarea de programe de educare în şcoli. • Derularea de programe cu specific (ex.: „în grădina mea - o floare”), special concepute pentru

elevi. PM 11-2 Insuficienţa arterelor rutiere ocolitoare

285


Obiectiv general: modernizarea sistemului major de circulaţie al municipiului Bucureşti şi al Aglomeraţiei Urbane Bucureşti. Obiective specifice / Ţinte : • Închiderea inelului principal de circulaţie: în partea de N-V a oraşului (Orhideelor –Titulescu) şi

în zona de Sud (între Şoseaua Mihai Bravu şi Calea Ferentarilor). • Amenajarea nodurilor intermodale: Bucur Obor, Piaţa Sudului, Gara de Nord. • Crearea unor alternative de traversare a centrului oraşului pe direcţiile N-S şi E-V. • Diminuarea disfuncţionalitătilor în noduri şi tronsoane de importanţă majoră: reabilitarea şi

modernizarea segmentelor între intrarea în oraş şi Artera de Centură şi principalele penetraţii ale oraşului (Ghencea, Iuliu Maniu, Petricani, Colentina-Afumaţi, Pantelimon, Olteniţei, Giurgiului, Alexandriei), semnalizarea şi amenajarea punctelor de intrare în oraş a principalelor penetraţii ale oraşului, împreună cu segmentele de drum între limita teritoriului administrativ şi artera de centură.

• Modernizarea, reabilitarea, completarea prospectului şi închiderea traseului la partea de Nord-vest a oraşului, a arterei de centură a municipiului Bucureşti.

• Reabilitarea şi modernizarea segmentelor între intrarea în oraş şi artera de centură şi principalele penetraţii ale oraşului (Ghencea, Iuliu Maniu, Petricani, Colentina-Afumaţi, Pantelimon, Olteniţei, Giurgiului, Alexandriei).

Indicatori : • Volumul de trafic, exprimat prin vehicule convenţionale/oră şi sens, sau vehicule

convenţionale/zi (1 vehicul convenţional înseamnă 1 autoturism, iar un camion reprezintă 3,5 vehicule convenţionale).

• Mobilitatea populaţiei. • Străzile modernizate (km). • Gradul de modernizare a străzilor (%). • Transportul public urban (nr. vehicule/1000 locuitori). • Densitatea drumurilor publice. • Emisiile de compuşi organici volatili (COV), în comparaţie cu valorile impuse prin normele în

vigoare. Acţiuni tehnice : • Aplicarea unei politici de susţinere şi dezvoltare a transportului public urban, cu precădere a

celui nepoluant/mai puţin poluant (troleibuze, tramvaie). • Modernizarea parcului de vehicule care circulă pe drumurile publice din oraş. • Interzicerea circulaţiei camioanelor cu un tonaj mai mare de 7 t în interiorul zonei centrale

(delimitată de inelul principal de circulaţie), în intervalul orar 6,00 – 22,00.

286


Măsuri economice: susţinerea financiară necesară reabilitării, modernizării şi extinderii arterelor ocolitoare (termen 5-10 ani). Măsuri legislative: • Fundamentarea cadrului legal pentru adoptarea unui sistem integrat de gestionare a circulaţiei

în limitele administrative ale municipiului Bucureşti şi prin corelare cu teritoriul Aglomeraţiei Urbane Bucureşti (prin H.C.G.M.B.) (31.12.2005).

• Adoptarea de către C.G.M.B. a unei Hotărâri prin care să se interzică traficul greu în interiorul inelului principal de circulaţie, eventual stabilirea unui orar pentru această circulaţie.

PM 11 – 3 Locuri de parcare insuficiente pentru autovehicule, ceea ce conduce la parcarea acestora pe spaţiile verzi şi/sau pe trotuare Obiectiv general: crearea unui număr suficient de locuri de parcare, prin corelarea datelor privind parcul auto cu reglementările specifice de urbanism şi circulaţia la scara oraşului. Obiective specifice / Ţinte: • Inventarierea parcajelor amenajate şi a numărului de spaţii de parcare de care acestea dispun,

existente în Bucureşti. • Stabilirea necesarului de spaţii de parcare pe zone funcţionale/funcţiuni alocate şi identificarea

de noi amplasamente capabile să primească destinaţia de parcaj. • Amenajarea de noi parcaje publice (subterane şi supraterane) pe amplasamentele identificate. Indicatori: numărul de locuri de parcare necesar a fi amenajate/prezervate, calculate prin raportare la funcţiunea atribuită construcţiei căreia i se asociază şi la suprafaţa sa desfăşurată la sol. Acţiuni tehnice: • Crearea/Actualizarea bazelor de date privind situaţia existentă a parcajelor/spaţiilor de parcare

pe teritoriul municipiului Bucureşti. • Identificarea zonelor în care lipsa spaţiilor de parcare pentru autoturisme a devenit o

disfuncţionalitate majoră. • Adoptarea unei Hotărâri a C.G.M.B. care să statueze normele de asigurare a numărului minim

de locuri de parcare în clădiri şi amenajări amplasate pe teritoriul municipiului Bucureşti. • Elaborarea unei documentaţii complexe care să coreleze datele referitoare la

necesarul/oportunităţile/amplasamentele potenţiale pentru construirea de noi parcaje (31.12.2006).

• Construirea de parcaje auto supraterane şi subterane (termen 5 ani).

287


• Amenajarea de spaţii de parcare în zonele rezidenţiale, cu precădere în marile ansambluri de locuinţe (prin reabilitarea şi conversia funcţională a spaţiului public existent între blocuri).

Măsuri economice: • Alocarea de fonduri pentru construirea de parcaje supraterane şi subterane (termen 5 ani). • Instituirea unui sistem diferenţiat de taxe de parcare, funcţie de locul în care este situat

parcajul în oraş (propunere PUG). Acţiuni de implementare: iniţierea unui parteneriat public privat (PPP) pentru realizarea de parcaje (termen 5 ani). PM 11 – 4 Deficienţe privind zonarea urbanistică (de ex. delimitarea zonelor rezidenţiale de cele industriale şi/sau comerciale) Obiectiv general: protejarea zonelor rezidenţiale de potenţialele surse de poluare de orice fel, generatoare de disconfort sau, chiar, de riscuri, prin amendarea unor propuneri ale Planului Urbanistic General al Municipiului Bucureşti. Obiective specifice / Ţinte: • Eliminarea incompatibilităţilor între diferite funcţiunii prin transferul unor activităţi economice

poluante în afara oraşului. • Protejarea zonelor rezidenţiale de eventualele surse de poluare aflate în vecinătate, prin

constituirea de perdele verzi de protecţie, situate la limita zonelor industriale sau a celor de risc (benzinării).

• Respectarea prevederilor P.U.G./R.L.U. sau P.U.Z. aprobat ulterior, în ceea ce priveşte utilizarea terenurilor (utilizări admise, admise cu condiţionări, interzise) pentru fiecare zonă funcţională reglementată.

Indicatori: • Procentul (%) de suprafaţă plantată din total suprafaţă ocupată de funcţiunea cu risc de

poluare. • Distanţa dintre funcţiunea potenţial poluantă şi zona rezidenţială/zona ocupată de o funcţiune

ce concentrează populaţie (unităţi şcolare sau spitaliceşti, săli de conferinţe sau de spectacole etc.), măsurate în metri, de la limita de proprietate a sursei de poluare.

• mp de suprafaţă plantată / numărul de locuitori expuşi riscului.

288


Acţiuni tehnice: • Introducerea în planurile de conformare a obligativităţii întreţinerii plantaţiilor din incinte şi a

celor perimetrale (acolo unde există/a). • Reconsiderarea posibilităţii de relocare a unităţilor dovedite poluatoare sau purtătoare de

riscuri tehnologice, atunci când P.U.G. al Municipiului Bucureşti va fi reactualizat. • Respectarea reglementărilor P.U.G./R.L.U. sau P.U.Z. în vigoare, cu privire la indicatorii

urbanistici P.O.T. şi C.U.T.. Masuri economice: • Aplicarea principiului „Poluatorul plăteşte” prin aplicarea sistemului taxelor de mediu (taxe pe

cantitatea de emisii SO2, CO2 etc.). • Aplicarea de măsuri contravenţionale pentru agenţii economici care nu respectă condiţiile

impuse. Acţiuni de educaţie şi informare: creşterea gradului de informare a populaţiei asupra influenţei diferitelor surse de poluare asupra calităţii mediului urban şi asupra sănătăţii locuitorilor Capitalei. PM 11 - 5 Amenajarea necorespunzătoare a amplasamentelor de colectare a deşeurilor menajere în containere sau pubele (fără împrejmuire, fără posibilitatea supravegherii, fără conectare la canalizare, fără surse de apă) Obiectiv general: eliminarea disconfortului şi a riscului pentru sănătatea umană, determinate de amenajarea şi exploatarea necorespunzătoare a amplasamentelor de colectare a deşeurilor menajere. Obiective specifice / Ţinte: • Inventarierea punctelor de colectare a deşeurilor menajere/urbane necorespunzătoare din

punct de vedere al normelor igienico-sanitare. • Igienizarea, reabilitarea şi modernizarea amplasamentelor neconforme. Indicatori: • Cantitatea anuală de deşeuri solide urbane depozitate necorespunzător (tone). • Periodicitatea cu care se colectează deşeurile menajere din amplasamente (nr.

operaţii/săptămână). • Periodicitatea cu care se igienizează un asemenea tip de amplasament.

289


Acţiuni tehnice: respectarea prevederilor legale stipulate în normele locale de salubrizare (termen 1 an). Măsuri economice: Introducerea unui sistem de taxe diferenţiat/preferenţial pentru cei ce colectează deşeurile menajere separat, pe categorii. Acţiuni de informare şi educare: Informarea Asociaţiilor de locatari/proprietari privind obligaţiile legale referitoare la salubrizare (termen 6 luni). Acţiuni de implementare: Amenzi pentru nerespectarea legislaţiei în domeniu (permanent). PM 11 - 6 Lipsa izolaţiei fonice a unor construcţii rezidenţiale în zonele urbane Obiectiv general: diminuarea disconfortului generat de poluarea fonică. Obiective specifice / Ţinte : • Identificarea zonelor din municipiul Bucureşti, cele mai expuse la poluare fonică produsă de

surse mobile. • Diminuarea poluării fonice în zonele cele mei expuse, în special în cele rezidenţiale, unităţi

sanitare şi şcolare. Indicatori: • Valoarea măsurată a zgomotului la limita arterelor de circulaţie situate în vecinătatea/care

traversează zonele rezidenţiale - dB(A). • Valoarea măsurată a zgomotului diurn/nocturn în interiorul unei unităţi locative aparţinând

tipului de „locuire colectivă”. Acţiuni tehnice: • Adoptarea de măsuri de ameliorare a parcului auto din reţeaua de transport public urban

(termen 5 ani). • Extinderea circulaţiei vehiculelor pe arterele ocolitoare zonei centrale (termen 5-10 ani). • Amplasarea de panouri fonoabsorbante pe arterele pe care zgomotul măsurat depăşeşte

normele legale (depăşiri mari şi permanente) şi unde compoziţia urbană şi statutul zonei permite această intervenţie.

• Promovarea sistemelor de reducere a poluării fonice în spaţiile rezidenţiale (geamuri termopan, alte sisteme de izolare fonică).

290


• Realizarea hărţii de distribuţie a nivelului de zgomot în municipiul Bucureşti şi a surselor fixe de zgomot existente.

• Reducerea nivelului de zgomot produs de surse mobile, prin înlocuirea treptată a parcului auto învechit şi îmbunătăţirea gradului de izolare fonică la sursele generatoare de zgomot.

Măsuri legislative: reanalizarea obligativităţii obţinerii condiţionate a avizului sanitar pentru agenţii economici (poluatori fonici), indiferent de natura activităţii desfăşurate (1 an). Acţiuni de implementare: aplicarea de sancţiuni contravenţionale pentru depăşirea pragului de zgomot admis (conform standardelor în vigoare), de către persoane fizice sau juridice. PM 11 – 7 Lipsa traseelor special amenajate pentru biciclişti Obiectiv general: crearea premiselor implementării unui transport durabil în Capitală. Obiective specifice / Ţinte : • Identificarea zonelor/arterelor din Bucureşti care prezintă interes şi continuitate pentru

amenajarea unor trasee pentru circulaţia bicicletelor, coerente şi utile. • Stabilirea, pentru fiecare zonă/traseu identificat, a lăţimii de bandă şi reglementarea circulaţiei

bicicletelor, prin corelare cu celelalte circulaţii. Indicatori: numărul de km de traseu amenajat pentru circulaţia bicicletelor. Acţiuni tehnice: • Prezervarea, prin reglementări de urbanism, a spaţiului necesar amenajării de trasee coerente

şi funcţionale pentru circulaţia bicicliştilor. • Marcarea traseelor identificate şi proiectate. PM 11 – 8 Absenţa studiilor referitoare la efectul radiaţiilor electromagnetice generate de staţiile fixe de emisie-recepţie (antenele operatorilor de telefonie mobilă) asupra mediului Obiectiv general: evaluarea impactului pe care îl are acest tip de funcţiune asupra sănătăţii umane / mediului. Obiective specifice / Ţinte: • Întocmirea studiilor de specialitate privind afectarea sănătăţii umane de această sursă de

poluare.

291


• Diminuarea poluării electromagnetice în zonele cele mai expuse. • Protejarea vecinătăţilor de potenţiala sursă de poluare – sit-uri ale antenelor de telefonie

mobilă. Indicatori: se vor putea stabili după elaborarea studiilor de specialitate referitoare la influenţa acestui tip de poluare asupra stării de sănătate a rezidenţilor. Acţiuni tehnice: se vor putea stabili abia după ce se va determina gradul de risc la care este expusă populaţia ce se află în vecinătatea acestor antene. Măsuri legislative: elaborarea cadrului legal referitor la amplasarea şi exploatarea antenelor de telefonie mobilă. PM 11 – 9 Urbanizarea accelerată în neconcordantă cu posibilităţile susţinerii acesteia (mai ales sub aspectul reţelelor edilitare) pentru toate ’’spaţile libere’’ din sectoarele Capitalei Obiectiv general: susţinerea dezvoltării oraşului cu servicii publice (transport public, alimentare cu apă potabilă, canalizare menajeră şi pluvială etc.), ce corespund standardelor de calitate specifice unei capitale europene. Obiective specifice / Ţinte : • Sporirea accesibilităţii/mobilităţii transportului public, prin realizarea de infrastructuri de

transport corect dimensionate. • Reabilitarea sistemelor tehnico – edilitare existente şi dotarea cu reţele edilitare a noilor zone

de dezvoltare. • Susţinerea unei dezvoltări controlate a teritoriului, bazat pe cooperare cu unităţile administrativ

– teritoriale limitrofe Capitalei, în contextul Aglomeraţiei Urbane. Indicatori: • Suprafeţele libere de construcţii transformate anual în suprafeţe construite. • Reţelele edilitare uzate (km). • Km de conducte de alimentare cu apă/canalizare reabilitate anual. • Km de conducte de alimentare cu apă/canalizare instalate anual în noile zone de dezvoltare. • Reţeaua de gaze introdusă în noile zone de dezvoltare (km). • Gradul dezvoltare a reţelei stradale de alimentare cu apa în noile zone în construcţie (%). • Gradul dezvoltare a reţelelor de canalizare în noile zone în construcţie (%). • Gradul de dezvoltare a reţelelor de gaze (%).

292


• Gradul de dezvoltare a reţelelor electrice (km). • Gradul de dezvoltare a reţelelor de telefonie. Acţiuni tehnice: • Racordarea la reţeaua de canalizare a municipiului Bucureşti a noilor zone de dezvoltare. • Racordarea la reţeaua de alimentare cu apă a municipiului Bucureşti a noilor zone de

dezvoltare. • Extinderea reţelei de distribuţie a gazelor naturale în noile zone construite. • Reabilitarea reţelei de alimentare cu apă a Capitalei şi aducerea sa la parametrii normali de

funcţionare în Zona Centrală. • Reabilitarea reţelei de canalizare menajeră şi a celei pluviale. • Corelarea transportului urban şi suburban, astfel încât ele să devină complementare şi să

funcţioneze coerent atât pentru teritoriul administrativ al municipiului Bucureşti, cât şi pentru cel al Aglomeraţiei Urbane.

Măsuri economice: • Alocarea de fonduri pentru executarea de racordări la reţeaua stradală de alimentare cu apă şi

de canalizare a noilor zone construite. • Iniţierea de parteneriate public – private, prin care să se realizeze racordări la reţelele

municipale de alimentare cu apă şi canalizare. Acţiuni de implementare: aplicarea de sancţiuni pentru persoanele fizice/juridice care nu respectă legislaţia de mediu în vigoare (cu referire directă la posesorii construcţiilor care nu sunt racordate la reţeaua de canalizare, situate în noile zone rezidenţiale). PPrroobblleemmaa PPMM 1122 SSTTAARREEAA DDEE SSĂĂNNĂĂTTAATTEE AA PPOOPPUULLAAŢŢIIEEII PM 12 - 1 Insuficienţe privind corelarea dintre sistemul de monitorizare a calităţii mediului şi evoluţia sănătăţii umane Obiectiv General: protejarea populaţiei împotriva riscurilor datorate poluării mediului. Obiectiv specific: evaluarea stării de sănătate şi a factorilor de risc din mediu. Ţinta: evaluarea stării de sănătate şi a factorilor de risc din mediu printr-o mai bună corelare dintre datele provenite din sistemul de monitorizare a calităţii mediului (calitatea aerului, apei, zgomotul şi

293


radiaţii) şi datele de morbiditate şi mortalitate specifice (pe coduri de boală), centralizate de Centrul de Statistică Medicală de la medicii de familie, policlinici şi spitale. Indicatori: Calitatea aerului şi starea de sănătate a populaţiei: • Concentraţia poluanţilor ambientali din aer: particule în suspensie, SO2, NO2, CO, O3, Pb,

benzen. • Morbiditatea prin boli respiratorii acute, cronice şi boli cardio-vasculare pe grupe de vârstă. • Mortalitatea infantilă prin afecţiuni respiratorii. • Mortalitatea prin afecţiuni cardio-respiratorii pe grupe de vârstă. Calitatea apei şi starea de sănătate a populaţiei: • Calitatea apei potabile – indicatori de potabilitate ai apei: parametri microbiologici şi fizico-

chimici. • Numărul de locuitori racordaţi la reţeaua de apă potabilă. • Numărul de locuitori cu sursă proprie de apă (puţuri, fântâni). • Methemoglobinemia acută infantilă şi boli diareice acute generate de apă din fântână. • Epidemiile hidrice. • Calitatea apei recreaţionale - indicatori microbiologici şi fizico-chimici ai apei de îmbăiere. • Morbiditatea prin boli generate de calitatea apei de îmbăiere. Zgomotul şi starea de sănătate a populaţiei: • Determinarea gradului de disconfort datorat poluării sonore. • Populaţia afectată ( pe grupe de vârstă) de anumite surse de zgomot. • Tulburări de somn generate de zgomot. Radiaţiile şi starea de sănătate a populaţiei: • Nivelul radioactivităţii apei potabile. Acţiuni tehnice: • Monitorizarea factorilor de mediu. • Elaborarea de baze de date. • Accentuarea colaborării şi schimbului de date între instituţiile de sănătate publică, autorităţile

locale de mediu şi instituţiile administraţiei publice locale. • Îmbunătăţirea corelării dintre starea de sănătate a populaţiei şi poluarea factorilor de mediu

pentru evaluarea riscului pe sănătate. • Perfecţionarea metodologiilor specifice elaborate de Institutul de Sănătate Publică Bucureşti.

294


• Implicarea medicilor de familie în depistarea afecţiunilor generate sau accentuate de poluarea mediului şi raportarea lor către Direcţia de Sănătate Publică.

• Elaborarea de rapoarte periodice. Acţiuni de informare: • Informarea publicului despre efectele poluării mediului asupra stării de sănătate prin acţiuni de

educaţie sanitară. • Înfiinţarea unui sistem de avertizare şi informare a populaţiei în cazul depăşirii pragului de

informare şi pragului de alertă pentru dioxid de sulf, dioxid de azot şi ozon în conformitate cu legislaţia europeană de mediu, directivele cu privire la calitatea aerului.

• Informarea autorităţilor administraţiei publice locale privind riscurile pe sănătate generate de poluarea mediului, pentru a lua măsurile adecvate de remediere.

• Asigurarea de către autorităţile administraţiei publice locale a informării şi avertizării populaţiei privind calitatea factorilor de mediu şi adoptarea măsurilor de prevenire a îmbolnăvirilor recomandate de autoritatea de sănătate publică.

Acţiuni de implementare: perfecţionarea continuă a personalului implicat în evaluarea riscului pe sănătate datorat poluării mediului. PM 12 - 2 Insuficienţa studiilor privind impactul zgomotului urban asupra stării de sănătate a populaţiei Obiectiv general: protejarea sănătăţii populaţiei expuse la zgomot. Obiectiv specific / Ţinta: elaborarea unei metodologii privind impactul zgomotului asupra stării de sănătate. Indicatori : • Determinarea gradului de disconfort produs de expunerea la zgomot. • Identificarea grupurilor vulnerabile de populaţie care trăiesc în locuinţe expuse. • Indicatori de zgomot pentru zi/seară/noapte. • Indicatori de zgomot pentru trafic rutier, feroviar, aerian (Aeroportul Băneasa). Acţiuni tehnologice: • Colaborarea dintre instituţiile responsabile pentru elaborarea de hărţi strategice de zgomot. • Efectuarea de studii privind relaţia doză-efect pentru evaluarea impactului produs de zgomot

asupra stării de sănătate.

295


• Elaborarea unui studiu de percepţie a riscului generat de zgomot. • Dotarea cu aparatura necesară a instituţiilor implicate. Acţiuni de informare: informarea publicului (prin mass-media) asupra riscurilor generate de zgomotul urban. Măsuri legislative : • Reglementări la nivel local privind fluidizarea şi devierea traficului greu. • Reglementări în vederea reducerii nivelului de zgomot produs de obiectivele socio-economice

amplasate în zona de locuit prin stabilirea unui orar de funcţionare şi aprovizionare. PM 12 – 3 Insuficienţa studiilor specifice relaţiei mediu-sănătate umană, cu utilizarea ambelor tipuri de informaţii, în vederea cuantificării efectelor poluării asupra populaţiei Obiectiv general: Identificarea şi cuantificarea potenţialelor riscuri asupra sănătăţii populaţiei date de expunerea la poluanţii din mediul înconjurător. Obiectiv specific / Ţintă: Realizarea de studii specifice privind efectele poluării mediului asupra sănătăţii populaţiei: • Potenţiali poluanţi atmosferici, alţii decât cei monitorizaţi de rutină (metale grele, Compuşi

Organici Volatili-COV, Poluanţi Organici Persistenti–POP’s, Hidrocarburi Aromatice, Azbest etc.) şi efectele specifice asupra stării de sănătate.

• Potenţiali poluanţi ai apei (trihalometani), alţii decât cei monitorizaţi de rutină şi efectele specifice asupra stării de sănătate.

Indicatori: studii specifice de cercetare privind relaţia mediu-sănătate. Acţiuni tehnice: • Studii cu privire la impactul poluării atmosferice asupra sănătăţii ►Efectuarea de studii specifice privind riscurile expunerii populaţiei la alţi potenţiali poluanţi atmosferici decât cei monitorizaţi de rutină:

- Studii cu privire la efectele metalelor grele (Ni, Cd, As). - Studii cu privire la efectele Compuşilor Organici Volatili-COV. - Studii cu privire la efectele Poluanţilor Organici Persistenţi–POP’s (Dioxine, Bifenili

Policlorinati-PCB). - Studii cu privire la efectele Hidrocarburilor Policiclice Aromatice.

296


- Studii cu privire la efectele expunerii la Azbest. - Studii cu privire la poluanţii specifici traficului auto şi starea de sănătate. -

►Elaborarea unui SISTEM GEOGRAFIC INFORMAŢIONAL (GIS) care să furnizeze date cu privire la emisiile şi imisiile poluanţilor rezultaţi din traficul auto, fluxul traficului auto şi efectele pe starea de sănătate. Elaborarea de scenarii în sistemul GIS de reducere a poluării atmosferice prin reducerea şi/sau redirecţionarea traficului. ►Relizarea unui “SISTEM INFORMAŢIONAL pentru Bucureşti cu privire la evaluarea impactului asupra stării de sănătate datorat poluării atmosferice”, care să permită o evaluare periodică a impactului calităţii aerului asupra stării de sănătate după modele de studiu deja existente în oraşele mari din Europa şi metodologii recomandate de OMS. ►Elaborarea unui studiu pentru definirea ”indexului de calitate a aerului în relaţie cu starea de sănătate a populaţiei pentru municipiul Bucureşti“, cu constituirea grupului de lucru format din Agenţia pentru Protecţia Mediului, INMH, Institutul de Sănătate Publică Bucureşti, Direcţia de Sănătate Publică Bucureşti. ►Stabilirea unei strategii comune de cercetare între institutiile implicate (Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti, INM şi Institutul de Sănătate Publică Bucureşti, Direcţia de Sănătate Publică Bucureşti).

- Studii cu privire la impactul poluării apei potabile asupra sănătăţii.

►Efectuarea unui studiu cu privire la expunerea populaţiei la subproduşii de dezinfecţie ai apei potabile (trihalometani) şi evaluarea riscului asupra stării de sănătate. Studiu de realizat în colaborare : ISPB, DSP – Municipiul Bucureşti şi S.C. APA NOVA S.A. Acţiuni de informare :

- Studii de poluare a aerului şi privind starea de sănătate ►Calcularea periodică a indexului de calitate a aerului în relaţie cu starea de sănătate a populaţiei pentru Bucureşti şi afişarea lui prin mass-media/internet pentru informarea publicului în timp real în vederea protejării populaţiei vulnerabile. ►Diseminarea rezultatelor studiilor prin mijloacele de informare în masă pentru luarea de măsuri de către autorităţile responsabile.

- Studii cu privire la impactul poluării apei potabile asupra sănătăţii

297


►Diseminarea rezultatelor studiilor prin mijloacele de informare în masă pentru luarea de măsuri de către autorităţile responsabile PPrroobblleemmaa PPMM 1133 EEDDUUCCAAŢŢIIAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ PM 13 - 1 Informare şi educaţie deficitară a populaţiei privind protecţia mediului / problemele de mediu din Capitală Obiectiv general: creşterea interesului populaţiei privind problemele de mediu ale Capitalei, prin intensificarea gradului de informare şi educare a acesteia. Obiective specifice / Ţinte: • Evaluarea gradului de cunoaştere reală a problemelor privind protecţia mediului de către

cetăţeni. • Analizarea cunoştinţelor populaţiei privind aspectele negative, agresive asupra mediului

precum şi posibilităţile de reducere a acestora. • Implicarea activă a tinerei generaţii în acţiuni de protecţia mediului. • Impulsionarea cooperării între administraţia locală, instituţii, ONG-uri, agenţi economici pe

probleme de mediu. Indicatori: • Indicatori de analiză şi evaluare a gradului de informare şi cunoaştere a populaţiei privind

problemele de mediu şi posibilitatea reducerii acestora. • Numărul de persoane chestionate diferenţiat pe grupe de vârstă şi nivel de pregătire. • Numărul de persoane implicate în programe sau manifestări educaţionale cu tematica de

mediu. • Numărul instituţiilor de învăţământ implicate în proces. • Numărul de proiecte promovate în colaborare. Acţiuni tehnice: • Organizarea de campanii de conştientizare a publicului pe linie de protecţia mediului prin toate

mijloacele de informare (presă, radio, televiziune, pliante, postere, flyere, expoziţii etc.). • Dezbateri publice cu o tematică specifică. • Organizarea de eco – concursuri pentru sensibilizarea tinerei generaţii pe teme de protecţia

mediului (periodic). • Campanii de conştientizare în instituţiile de învăţământ şi la nivelul societăţii civile.

298


• Publicarea unui periodic care să prezinte aspectele de mediu din Bucureşti. • Promovarea unor programe de parteneriat între administraţie şi ONG-uri, agenţi economici,

experţi etc. • Mediatizarea rolului şi creşterea numărului agenţilor ecologici voluntari. • Colaborarea între administraţia publică şi Inspectoratul Şcolar al municipiului Bucureşti în

vederea introducerii în programa de învăţământ a unor discipline de protecţia mediului. • Îmbunătăţirea accesului cetăţenilor la informaţiile de mediu la toate instituţiile care le deţin. Măsuri economice: susţinerea financiară a campaniilor de educare şi informare a cetăţenilor. Măsuri legislative: Adoptarea unor H.C.G.M.B. privind aprobarea unor fonduri necesare desfăşurării în condiţii optime a activităţilor de educaţie ecologică. PM 13 – 2 Nivelul scăzut al reacţiei comunităţii la agresarea factorilor de mediu Obiectiv general: promovarea unei atitudini corespunzătoare a comunităţii faţă de mediu. Obiective specifice / Ţinte: • Evaluarea capacităţii de reacţie a comunităţii la agresarea factorilor de mediu. • Conştientizarea importantei factorilor de mediu asupra sănătăţii populaţiei şi implicit asupra

unui mediu natural sănătos. • Creşterea gradului de implicare a populaţiei în domeniul protecţiei mediului. Indicatori: • Numărul de studii realizate cu implicarea publicului. • Numărul de proiecte de mediu promovate de ONG-uri. • Evoluţia numărului de participanţi activi la luarea deciziilor în privinţa protecţiei mediului

(dezbateri publice). • Numărul de sesizări cu privire la agresarea factorilor de mediu. • Numărul Asociaţilor de proprietari/persoane fizice care colectează selectiv deşeurile. • Numărul de activităţi cu caracter ecologic realizate de segmentul de populaţie cu cea mai mare

adresabilitate: elevii. Acţiuni tehnice: • Realizarea unor chestionare cu tematică ecologică bazată pe prevederile legislaţiei de

protecţia mediului, precum şi colectarea şi prelucrarea datelor.

299


• Promovarea unor programe informative asupra relaţiei mediu-sănătate adresate tuturor categoriilor de vârstă.

• Îmbunătăţirea reacţiei comunităţilor umane la agresarea factorilor de mediu. • Realizarea unui calendar ecologic al oraşului (concursuri, festivităţi, expoziţii etc. cu tematica

ecologică), cu participarea publicului. • Spoturi publicitare care să evidenţieze impactul negativ al deteriorării factorilor de mediu

asupra stării de sănătate a populaţiei. • Înfiinţarea telefonului verde al municipiului Bucureşti. Acţiuni de implementare: extinderea sistemului de prestări de activităţi în folosul comunităţii. PM 13 – 3 Insuficienţa implicării tuturor factorilor interesaţi din învătământ, administraţie, ONG-uri, în educarea „ecologică” a populaţiei Obiectiv general: creşterea gradului de implicare a tuturor instituţiilor competente şi intensificarea eforturilor comune în vederea scăderii efectelor negative ale poluării asupra mediului. Obiective specifice / Ţinte: • Stabilirea atribuţiilor tuturor instituţiilor din învăţământ, administraţie, ONG-uri implicate în

activitatea de educare ecologică a populaţiei. • Planificarea şi realizarea unor acţiuni comune care să reunească toate instituţiile menţionate

(ONG-uri, administraţie, învăţământ etc). • Crearea unor baze de date accesibile tuturor factorilor implicaţi care să conţină: nivel de

poluare pe factori de mediu, consecinţe ale poluării asupra stării de sănătate, măsuri profilactice etc.

Indicatori: număr de acţiuni realizate / număr de acţiuni planificate de către administraţia publică, ONG-uri, unităţi de învăţământ. Acţiuni tehnice: • Întălniri pentru analizarea datelor şi stabilirea unor măsuri preventive. • Promovarea prin mass-media a activităţilor realizate de administraţia publică, unităţile de

învăţământ, ONG-uri. • Implicarea ONG-urilor în monitorizarea diferitelor probleme de mediu (plantări în compensare,

identificarea autovehiculelor abandonate, eradicarea depozitării necontrolate a deşeurilor etc.). • Extinderea reţelei de agenţi ecologici voluntari abilităţi de autorităţile în drept.

300


PM 13 – 4 Insuficienţa unor programe extinse de educare / informare în masă a populaţiei privind efectele poluării asupra sănătăţii Obiectiv general: elaborarea şi implementarea unor programe educative / informative care să conducă la conştientizarea impactului negativ al poluarii factorilor de mediu asupra sănătăţii. Obiective specifice / Ţinte: • Pregătirea şi formarea profesională în domeniul elaborării de programe specifice (mediu şi

sănătatea populaţiei). • Elaborarea de programe, proiecte, studii etc., în domeniul menţionat. • Colaborarea cu instituţiile de învăţământ şi sănătate în vederea elaborării unor programe

extinse de educare şi informare în masă a populaţiei. Indicatori: • Numărul de persoane instruite în programe de perfecţionare profesională specifice. • Numărul de programe, proiecte, studii realizate. Actiuni tehnice: • Efectuarea de stagii de pregătire prin cursuri de perfecţionare privind elaborarea de programe

pe teme ecologice şi de protecţia mediului. • Realizarea unei acţiuni de informare şi educare în masă a populaţiei prin dotarea mijloacelor

de transport cu elemente grafice specifice. Masuri economice: Susţinerea financiară a programelor extinse de educare/informare în masă a cetăţenilor privind efectele poluării asupra sănătăţii acestora. PPrroobblleemmaa PPMM 1144 FFOONNDDUURRII IINNSSUUFFIICCIIEENNTTEE PPEENNTTRRUU SSOOLLUUŢŢIIOONNAARREEAA PPRROOBBLLEEMMEELLOORR DDEE MMEEDDIIUU // AASSPPEECCTTEE LLEEGGIISSLLAATTIIVVEE // NNEECCOONNFFOORRMMIITTĂĂŢŢII PM 14 – 1 Capacitatea redusă de accesare a fondurilor comunitare de către administraţia publică locală şi agenţii economici Obiectiv general: creşterea capacităţii de absorbţie a fondurilor europene alocate proiectelor care vizează protecţia mediului. Obiective specifice / Ţinte:

301


• Îmbunătăţirea informării cu privire la programele şi condiţiile de finanţare. • Corectarea legislaţiei naţionale în aşa fel încât să permită un acces mai larg la aceste fonduri. • Încurajarea parteneriatelor public-privat în depunerea de cereri de finanţare pentru mediu. Indicatori: • Numărul de instituţii implicate în informare. • Numărul de instituţii implicate în proiecte cu fonduri europene. • Numărul total de proiecte de mediu cu finanţare europeană. • Bugetul total al proiectelor. • Numărul de proiecte realizate în parteneriat. • Domeniile abordate de proiecte. • Numărul de acte normative adaptate pentru facilitarea accesării fondurilor. Acţiuni: • Organizare de sesiuni de informare. • Organizarea de întâlniri între autorităţi publice, ONG-uri, agenţi economici. • Informarea agenţilor economici cu privire la obligaţiile impuse de negocierile privind Capitolul

22. • Sesizarea autorităţilor responsabile pentru corectarea prevederilor normative care îngreunează

accesarea de finanţări europene. • Completarea Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică. • Corectarea actelor privind promovarea investiţiilor în domeniul protecţiei mediului. Conform

Ord. nr. 860/2002 al MAPM care transpune Directiva 85/337/EEC modificată prin 97/11/EC privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului şi pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri (care prevede: toate solicitările de acord de mediu însoţite de fişa tehnică privind condiţiile de protecţie a mediului, necesară pentru obţinerea acordului unic, se depun de către titularii de proiect la sediul A.R.P.M.. Obstacole: Depunerea de către solicitant la sediul emitentului a autorizaţiei de construire, a fişelor tehnice şi a documentaţiei necesare obţinerii acordului de mediu, presupune prezenţa ARPM la sediul emitentului! (OM 1943/2001).

PM 14 – 2 Lipsa unui sistem informatic integrat pentru managementul problemelor de mediu Obiectiv general: implementarea unui sistem informatic integrat pentru managementul problemelor de mediu.

302


Obiectiv specific / Ţintă: achiziţionarea unui sistem informatic integrat pentru managementul problemelor de mediu. Indicatori: numărul de utilizatori. Acţiuni: accesarea finanţărilor europene în vederea achiziţionării de softuri sau creării de reţele. PM 14 – 3 Slaba capacitate de implementare a Agendei Locale 21 la nivelul oraşului Bucureşti Obiectiv general: planificarea economică în conformitate cu conceptul de dezvoltare durabilă. Obiective specifice / Ţinte: A. • Luarea în considerare a efectelor asupra mediului a unui proiect/investiţie încă din primele etape ale planificării. • Identificarea şi evaluarea din timp a posibilelor efecte negative asupra mediului. • Stabilirea de măsuri de minimizare a efectelor negative înainte ca acestea să devină ireversibile. B. • Analiza factorilor implicaţi în proiect / investiţie. Indicatori: A. • Fiinţe umane, faună şi floră • Sol, apă, aer, climă, peisaj • Bunuri materiale şi patrimoniu cultural • Interacţiunea dintre toţi factorii enumeraţi B. • Mărimea proiectului • Tehnologii necesare în desfăşurarea proiectului • Materiale folosite • Resurse naturale utilizate • Substanţe chimice periculoase • Deşeuri • Emisii poluante • Factori de risc

303


Acţiuni: A. • Implicarea publicului B. • Identificarea de soluţii tehnice alternative. • Planificarea de măsuri de remediere sau prevenţie. • Organizarea de dezbateri publice. • Evaluarea observaţiilor enunţate de public. PM 14 – 4 Absenţa unei pregătiri continue a specialiştilor în domeniul protecţiei mediului şi a funcţionarilor publici, direct proporţional cu solicitările reale de abordare a obiectivelor de mediu la nivel comunitar Obiectiv general: pregătirea şi informarea permanentă a specialiştilor. Obiectiv specific / Ţintă: crearea de programe de formare continuă pentru specialiştii de mediu şi de reţele de comunicare pe mediu. Indicatori: • Numărul de persoane instruite • Numărul de teme abordate • Numărul de instructori/traineri/ specialişti • Numărul total al sesiunilor de pregătire Acţiuni: • Crearea unei reţele de multiplicatori de informaţie privind protecţia mediului, în vederea

realizării unui schimb permanent de informaţii. • Organizarea de şedinţe de lucru cu specialiştii pe mediu din diferite instituţii şi ONG-uri. • Organizare de cursuri printr-un sistem alternativ în care fiecare participant să fie instruit şi

instructor. PM 14 – 5 Capacitate redusă pentru realizarea şi difuzarea materialelor informative şi de conştientizare a populaţiei în ceea ce priveşte aspectele de protecţie a mediului Obiectiv general: creşterea participării civice directe în domeniul protecţiei mediului.

304


Obiectiv specific / Ţintă: conştientizarea populaţiei asupra importanţei participării la consultări pe probleme de mediu. Indicatori: • Numărul de cetăţeni informaţi • Numărul autorităţilor implicate • Acoperirea mass-media • Cantitatea de materiale informative Acţiuni: • Identificarea publicului interesat. • Determinarea modalităţii de consultare a publicului. • Informarea cetăţenilor cu privire la riscurile la care sunt expuşi. • Explicarea importanţei creării unor standarde de viaţă mai bune. • Informări legate de beneficiile protecţiei mediului în domeniul sănătăţii. • Însuşirea recomandărilor publicului. • Afişe în zona teritorială unde se va desfăşura proiectul. • Articole/anunţuri în presa locală/naţională. • Publicarea de informaţii pe internet. • Dezbateri • Referendum • Acorduri de cooperare între instituţiile publice (serviciile deconcentrate din subordinea

Prefecturii) în aşa fel încât fiecăreia să îi revină un rol în diseminarea informaţiilor de mediu. • Crearea de comitete consultative (autorităţi publice si ONG-uri). Problema PPMM 1155 TTRRAANNSSPPOORRTTUULL RRUUTTIIEERR PM 15 - 1 Intensificarea traficului rutier în condiţiile în care trama stradală este subdimensionată Obiectiv general: reducerea traficului rutier şi menţinerea acestuia în funcţie de capacitatea de suport a reţelei de străzi. Obiectiv specific: reducerea circulaţiei vehiculelor pe străzile înguste. Tinta 1: reducerea nivelului de noxe. Tinta 2: reducerea nivelului de zgomot şi vibraţii generat de circulaţia vehiculelor.

305


Indicatori: • Numărul de vehicule, pe categorii şi dotări conforme cerinţelor EURO, care circulă pe arterele

înguste. • Numărul de reclamaţii privind disconfortul generat de zgomot şi vibraţii. Actiuni tehnice: • Evitarea parcărilor în afara zonelor special destinate. • Introducerea unor sisteme de transport nepoluante, de mare capacitate. Acţiuni de informare şi educare: mediatizarea efectelor produse asupra sănătăţii umane de emisiile de noxe generate de traficul rutier. Măsuri economice: încurajarea prin pârghii economice a sistemelor de transport “LOW EMISSION”. Măsuri legislative: adoptarea unor masuri legislative referitoare la diminuarea emisiilor de poluanţi de la toate categoriile de vehicule, în acord cu Directivele U.E.. Acţiuni de implementare: încurajarea utilizării sistemelor de transport public cu nivel redus de emisii. PM 15 – 2 Nereactualizarea şi neaplicarea studiilor de fluidizare a traficului rutier în timp şi spaţiu pentru arterele urbane Obiectiv general: efectuarea unor studii de fluidizare a traficului. Obiectiv specific: reducerea timpilor de staţionare în intersecţii. Tinta 1: soluţii pentru descongestionarea arterelor de trafic – reorganizarea intersecţiilor. Tinta 2: scăderea nivelului de emisii în zona marilor intersecţii. Tinta 3: Diminuarea nivelului de emisii în lungul arterelor de circulaţie. Tinta 4: Crearea de benzi dedicate transportului public. Indicatori: • Buna gestionare a volumului de trafic în intersecţii – eliminarea staţionărilor în intersecţii. • Îmbunătăţirea parametrilor de calitate a aerului. • Creşterea vitezei de exploatare a mijloacelor de transport public.

306


Acţiuni tehnice: • Reglarea timpilor de semaforizare în funcţie de volumele de trafic. • Acordarea de prioritate la semafor pentru mijloacele de transport public. • Realizarea de benzi proprii pentru transportul public. Acţiuni de informare şi educare: montarea de sisteme de informare în timp real asupra zonelor cu ambuteiaje. Măsuri economice: sancţionarea abaterilor de la prevederile legale de circulaţie şi dirijarea fondurilor rezultate pentru marcaje, sisteme de informare, de dirijare pentru arterele urbane. Măsuri legislative: aplicarea prevederilor legale privind circulaţia pe drumurile publice. Acţiuni de implementare: aplicarea la nivel de Bucureşti, a sistemelor de management de trafic. PM 15 – 3 Menţinerea traficului rutier în zonele istorice ale oraşului Obiectiv general: înfiinţarea unor artere pietonale şi a unor zone de circulaţie pentru transportul public. Obiectiv specific: protejarea zonelor istorice a oraşului prin restricţionarea traficului auto în perimetrul definit. Ţintă: protejarea clădirilor şi obiectivelor istorice de efectele poluării. Indicatori: • Creşterea atractivităţii zonelor. • Intensificarea activităţilor economico-sociale în zonă. Acţiuni tehnice: • Restricţionarea traficului auto în zona istorică. • Menţinerea, în măsura posibilităţilor, numai a transportului public. Acţiuni de informare şi educare: informarea riveranilor cu privire la efectele pe care le pot avea măsurile de restricţionare a traficului. Măsuri economice: introducerea de taxe pentru accesul în zonă, în scopul reabilitării acestora.

307


Măsuri legislative: respectarea hotărârilor Consiliului General al Municipiului Bucureşti cu privire la circulaţia în zonele istorice ale oraşului. Acţiuni de implementare: implementarea unor sisteme de transport public ecologice. PM 15 – 4 Lipsa spaţiilor Park & Ride pentru a limita accesul vehiculelor în zona centrală Obiectiv general: amenajarea de spaţii Park & Ride în principalele puncte de acces în Bucureşti. Obiectiv specific 1: limitarea accesului vehiculelor în zona centrală a oraşului. Tinta 1: reducerea fluxurilor de trafic în Bucureşti. Tinta 2: reducerea emisiilor atmosferice generate de traficul rutier. Obiectiv specific 2: amenajarea spaţiilor de parcare în zona inelului exterior de circulaţie. Tinta 1: crearea de spaţii sigure de parcare pentru vehiculele din afara Bucureştiului. Tinta 2: asigurarea facilităţilor de transbrodare către mijloacele de transport public. Obiectiv specific 3: Încurajarea utilizării transportului public. Tinta 1: Reorganizarea reţelei de transport public, astfel încât, să fie asigurat accesul către toate punctele de interes din Bucureşti (spitale, instituţii publice etc.). Tinta 2: Îmbunătăţirea serviciilor de transport public prin creşterea parametrilor calitativi (frecvenţa mijloacelor de transport, scurtarea timpilor de aşteptare, creşterea securităţii călătorilor în vehicule etc.). Indicatori: • Scăderea numărului de vehicule pe arterele principale. • Reducerea poluării atmosferice pe marile artere principale. • Scăderea nivelului de zgomot şi vibraţii generate de traficul rutier.

Acţiuni tehnice: • Organizarea spaţiilor special destinate parcărilor. • Extinderea liniilor de transport public către aceste puncte şi crearea de facilităţi Park & Ride. • Introducerea sistemelor ecologice de transport public. Acţiuni de informare şi educare: informarea asupra beneficiilor aduse calităţii vieţii urbane de renunţare la vehiculele individuale.

308


Măsuri economice: realizarea de facilităţi de plată pentru acest tip de serviciu (ex.: tichet unic de plată a parcării şi acces în mijloacele de transport public). Măsuri legislative: • Adoptarea prevederilor UE cu privire la promovarea sistemului de transport durabil. • Adoptarea unor Hotărâri de Guvern cu privire la parcările publice. Acţiuni de implementare: modificarea prevederilor P.U.G. cu privire la organizarea transportului şi la măsurile de protecţie a mediului, din punct de vedere al traficului rutier. PM 15 – 5 Utilizarea ineficientă a capacităţii de suport a carosabilului prin parcări parazitare Obiectiv general: eliminarea parcărilor parazitare şi redarea capacităţilor de suport pentru trama stradală. Obiectiv specific: redarea capacităţii de suport a tramei stradale. Tinta 1: normalizarea traficului, în special pe străzile cu 2 benzi de circulaţie. Tinta 2: reducerea blocajelor de trafic. Tinta 3: preluarea volumelor de trafic conform dimensionărilor iniţiale prevăzute pentru fiecare arteră de circulaţie. Indicatori: • Reducerea staţionărilor datorate blocajelor de trafic. • Diminuarea nivelului de noxe rezultate din trafic. • Reducerea timpilor de deplasare. Acţiuni tehnice: • Alocarea de spaţii de parcare pentru zonele afectate. • Introducerea sistemelor de circulaţie cu sens unic. Acţiuni de informare şi educare: activităţi de informare prin mijloace mass-media, cu privire la existenţa spaţiilor amenajate pentru parcări. Măsuri economice: • Atragerea de fonduri pentru reabilitarea sistemului rutier. • Atragerea de fonduri pentru amenajarea spaţiilor destinate parcărilor.

309


Măsuri legislative: Hotărâri ale Consiliului General al Primăriei Municipiului Bucureşti cu privire la circulaţia pe anumite artere. Acţiuni de implementare: • Alocarea de spaţii de parcare special amenajate în vecinătatea zonelor afectate de parcările

parazitare. • Soluţii alternative oferite pentru a realiza cererea de mobilitate în oraş. PM 15 – 6 Lipsa spaţiilor destinate Interchange-urilor în punctele majore de penetrare a arterelor de transport Obiectiv general: realizarea punctelor de INTERCHANGE, din perspectiva dezvoltării viitoarei zone metropolitane. Obiectiv specific: realizarea de facilităţi pentru dezvoltarea transportului regional în vederea descongestionării oraşului. Ţintă: Descurajarea traficului individual prin crearea de facilităţi pentru transportul de mare capacitate. Indicatori: • Scăderea numărului vehiculelor individuale în zonele centrale ale Bucureştiului. • Îmbunătăţirea calităţii aerului. Acţiuni tehnice: • Alocarea de spaţii realizării acestui scop. • Dispersarea polilor de atracţie din Capitală. Acţiuni de informare şi educare: mediatizarea informaţiilor cu privire la zona metropolitană. Măsuri economice: colectarea de fonduri de la unităţile administrative incluse în zona metropolitană pentru îmbunătăţirea infrastructurii de transport şi realizarea sistemelor de transport regionale. Măsuri legislative: promulgarea legii metropolitane. Acţiuni de implementare: • Extinderea reţelelor de transport public spre inelul 2 de circulaţie.

310


• Corelarea sistemelor de transport urbane cu sistemele de transport interurbane. PM 15 – 7 Poluarea atmosferei generată de traficul rutier (emisii de noxe provenite de la gazele de eşapament datorită unui parc auto cu uzură morală şi uzură fizică înaintată, menţinut în circulaţie Obiectiv general: aerul să corespundă din punct de vedere calitativ, astfel încât să fie asigurată sănătatea umană şi a mediului înconjurător în perimetrul municipiului Bucureşti. Obiectiv specific: limitarea utilizării vehiculelor cu grad avansat de uzură fizică şi morală. Ţinta 1: reducerea cu minimum 40% a emisiilor în lungul arterelor de circulaţie în Bucureşti (diminuarea concentraţiilor de NOx, CO, metale grele, pulberi în suspensie şi sedimentabile, generate de traficul rutier). Ţinta 2: reducerea incidenţei bolilor respiratorii la grupele de vârstă vulnerabile. Indicatori: • Îmbunătăţirea calităţii aerului în Bucureşti. • Îmbunătăţirea stării de sănătate a locuitorilor Capitalei. Acţiuni tehnice: extinderea utilizării sistemelor de transport cu bune performanţe ecologice. Acţiuni de informare şi educare: • Implementarea unor programe de conştientizare a populaţiei în legătură cu poluarea aerului

generată de traficul auto. • Obţinerea suportului public pentru promovarea proiectelor de utilizare a sistemelor de transport

mai puţin poluante. Măsuri economice: utilizarea taxelor de poluare percepute pentru vehiculele non-euro pentru încurajarea utilizării sistemelor de transport „LOW EMISSION”. Măsuri legislative: transpunerea directivelor UE în domeniul transportului rutier. Acţiuni de implementare: • Dezvoltarea transportului public. • Înfiinţarea benzilor destinate bicicliştilor şi roller-ilor.

311


PM 15 – 8 Absenţa sistemelor de management de trafic care să regleze fluxurile de trafic şi să prioritizeze transportul public Obiectiv general: Fluidizarea traficului cu scopul reducerii de noxe, în special în zona marilor intersecţii şi în lungul arterelor de trafic. Obiectiv specific: reducerea timpilor de staţionare în intersecţii. Ţinta 1: acordarea de undă verde mijloacelor de transport public. Ţinta 2: corelarea timpilor de undă verde în funcţie de volumele de trafic ce intră în marile intersecţii. Indicatori: • Reducerea expunerii populaţiei la noxele generate de traficul auto. • Reducerea nivelului zgomotelor şi vibraţiilor provenite din activitatea de transport. Acţiuni tehnice: • Extinderea sistemelor de management de trafic şi pentru traficul general. • Montarea de bucle inductive în lungul arterelor de circulaţie pentru a se cunoaşte volumul

fluxurilor de trafic pe anumite direcţii. Acţiuni de informare şi educare: elaborarea unor materiale informative cu privire la avantajele sociale şi economice (timp, bani, sănătate) aduse de o bună alegere a modului de transport (bicicletă, transport public, pietonal etc.). Măsuri economice: utilizarea taxelor de poluare percepute la vehiculele non-euro, la dezvoltarea sistemelor de transport „LOW EMISSION’’. Măsuri legislative: Hotărâri ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Acţiuni de implementare: realizarea unui dispecerat central la nivel de municipiu, în vederea urmăririi modului de funcţionare a sistemului. PM 15 – 9 Depăşirea pragurilor CMA la poluanţi specifici proveniţi din trafic, înregistrate de staţiile de monitorizare a calităţii aerului apaţinând A.R.P.M. Bucuresti – Cercul Militar şi Mihai Bravu

312


Obiectiv general: încadrarea în limitele maxime admise a concentraţiilor de poluanţi din traficul rutier, în zonele centrale. Obiectiv specific: organizarea traficului auto. Ţinta 1: limitarea accesului vehiculelor individuale în zonele centrale. Ţinta 2: menţinerea transportului public electric (fără emisii) în zonele afectate. Indicatori: • Încadrarea în limitele maxime admisibile a poluanţilor şi scăderea numărului de vehicule

individuale pe arterele afectate. • Fluidizarea traficului. Acţiuni tehnice: • Dirijarea circulaţiei pe inele şi radiale (conform Master Plan-ului de Transport). • Extinderea modurilor de transport electric de mare capacitate. Acţiuni de informare şi educare: afişarea în timp real a informaţiilor cu privire la valorile de poluanţi măsurate. Măsuri economice: aplicarea de sancţiuni contravenţionale utilizatorilor de vehicule care nu respectă normele de poluare. Măsuri legislative: încadrarea in prevederile H.G. nr. 582/2002 - Normativul privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag, a criteriilor şi metodelor de evaluare a SO2, NO2, NOx,PM10, PM 2,5, plumb, benzen, CO2, ozon. Acţiuni de implementare: monitorizarea calităţii aerului în municipiul Bucureşti. PM 15 – 10 Lipsa întreţinerii şi amenajării corespunzătoare a tuturor străzilor din municipiul Bucureşti Obiectiv general: îmbunătăţirea circulaţiei auto şi diminuarea emisiilor atmosferice. Obiectiv specific: amenajarea şi menţinerea la parametrii funcţionali a arterelor de trafic. Tinta 1: reabilitarea drumurilor. Tinta 2: asigurarea unei alternative de transport la marile artere de circulaţie, astfel încât să se poată desfăşura şi pe străzile mai mici.

313


Indicatori: kilometrii de drum asfaltat. Actiuni tehnice: asfaltare, reabilitare. Acţiuni de informare şi educare: proiectarea şi implementarea de sisteme de instruire şi informare pentru comunitate şi administraţii publice locale. Măsuri economice: atragerea de fonduri pentru realizarea investiţiilor. Măsuri legislative: număr de sisteme informaţionale realizate. Acţiuni de implementare: elaborarea de studii de fezabilitate pentru realizarea acestor proiecte. PM 15 – 11 Poluarea factorilor de mediu (aer, apă, sol, subsol) cu gaze de eşapament cu conţinut de CO, CO2, hidrocarburi, plumb, pulberi antrenate; poluare sonoră şi/sau prin vibraţii Obiectiv general: asigurarea calităţii aerului şi încadrarea în limitele admisibile a nivelului de zgomot şi vibraţii generate de transportul auto. Obiectiv specific: reducerea nivelului de zgomote şi vibraţii în limitele prevăzute de lege. Tinta 1: respectarea prevederilor STAS 10009/1988 (65 dBA) la limita tuturor incintelor şi a STAS 1009-88 şi STAS 6161/1-89, pe categorii de artere de circulaţie. Tinta 2: încadrarea in prevederile standardului SR 12025-2-1994, privind nivelul de vibraţii în clădirile situate în imediata apropiere a arterelor de circulaţie. Indicatori: • Valorile concentraţiilor NOx, CO, particule în suspensie , Pb în zonele limitrofe. • Măsurători de zgomot şi vibraţii. • Numărul de reclamaţii privind disconfortul generat de zgomot şi vibraţii. Acţiuni tehnice: • Utilizarea de mijloace de transport nepoluante. • Modernizarea infrastructurii liniilor de tramvai. • Utilizarea soluţiilor tehnice insonorizante şi antivibratorii. Acţiuni de informare şi educare: mediatizarea implicaţiilor efectelor poluării atmosferei datorită traficului auto.

314


Măsuri economice: aplicarea unui program ferm de penalităţi pentru persoanele fizice şi juridice în cazul depăşirii normelor legale privind emisiile provenite de la autovehiculele rutiere. Măsuri legislative: • Adoptarea unor măsuri legislative referitoare la diminuarea emisiilor de poluanţi de la toate

categoriile de vehicule, în acord cu Directivele U.E.. • Implementarea Directivelor U.E., armonizate în legislaţia românească. Acţiuni de implementare: respectarea programului de lucru autorizat pentru circulaţia vehiculelor de mare tonaj şi utilizarea de vehicule care să corespundă din punct de vedere tehnic. Ţinând cont de cele prezentate mai sus, Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bucureşti are în vedere următoarele obiective generale şi imediate: • Aplicarea fermă a legislaţiei de mediu şi adoptarea sistemului de norme, standarde si

reglementari compatibile cu exigenţele Uniunii Europene. • Îmbunătăţirea calităţii solului şi gestiunea deşeurilor urbane şi industriale. • Îmbunătăţirea calităţii aerului. • Sprijinirea dezvoltării managementului durabil a resurselor de apă. • Protecţia şi conservarea naturii şi a diversităţii biologice. • Apărarea împotriva calamităţilor naturale şi accidentelor de mediu. • Extinderea spaţilor verzi. • Facilitarea şi stimularea dialogului dintre autorităţi şi societatea civilă asupra strategiei,

politicilor, programelor şi deciziilor privind mediul şi dezvoltarea socio-economică a municipiului Bucuresti.

• Îmbunătăţirea sistemului educaţional în vederea formării unei educaţii civice şi ecologice a populaţiei.

• Promovarea turismului ecologic. 4.1.3. RECOMANDĂRI CADRU PENTRU PROTEJAREA COMPONENTELOR DE MEDIU 4.1.4. IDENTIFICAREA PRIORITĂŢILOR PENTRU ACŢIUNE Considerând că PLAM este un document extensiv şi complet, acesta reprezintă un ansamblu de acţiuni propuse; pentru asigurarea unui plan de acţiune cât mai realist au fost stabilite acţiuni prioritare.

315


Pentru a selecta acţiunile prioritare au fost stabilite un set de criterii care au reflectat nu doar sistemul de valori şi preocupările Comitetului de Coordonare, ci şi fezabilitatea economică, tehnică şi legislativă a implementării acţiunilor specifice. Criteriile au reprezentat baza pentru selectarea acţiunilor prioritare dintr-un număr mare de acţiuni posibile. Au fost alese cele mai potrivite seturi de acţiuni pentru a putea răspunde obiectivelor şi ţintelor de mediu. 4.1.5. IDENTIFICAREA CRITERIILOR DE SELECTARE A ACŢIUNILOR În alegerea şi aplicarea criteriilor de selectare a acţiunilor au fost luate în considerare următoarele aspecte: • Durata de tranziţie necesară transpunerii şi implementării legislaţiei de mediu europene în

România, corespunzător acţiunilor identificate pentru municipiul Bucureşti utilizând cerinţele de conformare cu legislaţia UE .

• Prezenţa în planurile şi strategiile locale, regionale şi naţionale ca priorităţi reprezentative. • Asigurarea celui mai înalt raport beneficiu-cost, pe termen scurt şi mediu (în stabilirea

acţiunilor de mediu ceea ce contează este mărimea raportului dintre beneficii şi costuri, care indică în ce măsură ameliorarea calităţii mediului poate fi obţinută prin cheltuirea unor sume de bani într-o direcţie, mai degrabă decât în alta).

• Fezabilitate tehnică care permite evaluarea unei tehnologii. • Eficienţa care permite evaluarea unei acţiuni în raport cu modul de realizare a obiectivelor şi

ţintelor şi cu efectul său în reducerea sau prevenirea efectelor negative asupra sănătăţii populaţiei sau a mediului.

• Impactul financiar. • Flexibilitatea (permite evaluarea posibilităţii de modificare a acţiunii în timp, în funcţie de

schimbările demografice, de mediu, economice şi legislative). • Perioada de implementare (permite evaluarea în raport cu intervalul de timp necesar

implementării unei acţiuni). • Acceptabilitatea/suportabilitatea (permite evaluarea in raport cu nivelul de acceptare a acţiunii

de către public sau de către autorităţile administraţiei publice locale, precum şi în raport cu sprijinul din partea participanţilor).

• Impactul asupra mediului. • Ameninţările la adresa sănătăţii umane, mediului şi calităţii vieţii. 4.1.6. IDENTIFICAREA, ANALIZAREA ŞI SELECTAREA ACŢIUNILOR Identificarea, analizarea şi selectarea acţiunilor a reprezentat nucleul procesului de luare a deciziei. După stabilirea obiectivelor generale, a obiectivelor specifice, a ţintelor şi a indicatorilor Grupul de Lucru al PLAM a realizat planul de acţiune. Această etapă s-a concentrat, în principiu, pe

316

Bucuresti

Planul Local de Actiune pentru Mediu

317

identificarea acţiunilor care sunt necesare pentru îndeplinirea obiectivelor şi ţintelor. Fiecare acţiune a fost descrisă în detaliu la capitolul 4, secţiunea 4.1., pct. 4.1.2. Criteriile luate în considerare pentru stabilirea priorităţilor pentru acţiune pentru PLAM – municipiul Bucureşti au fost următoarele: • Care sunt costurile asociate soluţionării problemei? Fundamentare: prioritatea trebuie acordată celor mai mici costuri asociate soluţionării problemei. • În ce măsură abordarea problemei aduce beneficii sănătăţii publice/mediului? Fundamentare: prioritatea trebuie acordată celor mai mari beneficii asociate soluţionării problemei. Priorităţile cele mai mari le-au avut problemele a căror soluţionare au asociate costuri mici şi beneficii mari. Fiecărui criteriu i s-a asociat o scară calitativă (mare, mediu, redus), iar scării calitative i s-a asociat o scară cantitativă astfel - mare (1/>500.000 euro), mediu (2/100.000-500.000 euro), redus (3/<100.000 euro) (pentru criteriul care vizează costurile asociate soluţionării problemei); (Observaţie: valorile în moneda euro au fost stabilite de către membrii grupului de lucru şi au avut un rol orientativ). - mare (3), mediu (2), redus (1) (pentru criteriul care vizează beneficii aduse sănătăţii publice/mediului ca urmare a abordării problemei). 4.2. PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI 4.2.1. MATRICILE-PLAN PENTRU SOLUŢIONAREA PROBLEMELOR DE MEDIU PRIORITARE Această secţiune constituie împreună cu planul de implementare documentul concret al acţiunilor planificate pentru un anumit interval de timp, pentru soluţionarea problemelor/aspectelor de mediu prioritare din municipiul Bucureşti. În această secţiune sunt prezentate matrici - plan (sub formă de tabele), pentru fiecare categorie de probleme/aspecte individuale de mediu fiind descrise: obiectivele generale, obiectivele specifice, indicatorii, sarcinile/acţiunile, factorii responsabili pentru implementare şi termenele de realizare.


MMaattrriicceeaa--ppllaann ppeennttrruu pprroobblleemmaa „„DDeeggrraaddaarreeaa mmeeddiiuulluuii nnaattuurraall ((ppăădduurrii,, ssppaaţţiiii vveerrzzii)) şşii ccoonnssttrruuiitt ((mmoonnuummeennttee iissttoorriiccee))”” PPrroobblleemmaa OObbiieeccttiivv ggeenneerraall OObbiieeccttiivvee ssppeecciiffiiccee // ŢŢiinnttee IInnddiiccaattoorr AAccţţiiuunnee RReessppoonnssaabbiill Diminuarea suprafeţei de spaţii verzi cu cca. 50% (perioada 1990-2004) având drept consecinţă scăderea suprafeţei de spatiu verde care revine unui bucureştean, la sub 10 mp/ cap de locuitor PPMM 11 -- 11

Creşterea suprafeţelor de spaţii verzi şi diminuarea agresiunii antropice asupra celor existente

- Reactualizarea situaţiei statistice a spaţiilor verzi existente în teritoriul administrativ al municipiului Bucureşti (baze de date) - Creşterea densităţii arborilor în plantaţiile de aliniament şi reabilitarea celor existente - Reabilitarea zonelor verzi publice (parcuri, grădini, spaţii verzi aferente cvartalelor de locuinţe) aflate în gestiunea administraţiei locale şi întreţinerea lor la standarde înalte - Reamenajarea tuturor terenurilor degradate care au avut destinaţia iniţială de spaţii verzi - Reamenajarea şi întreţinerea ca zone verzi a

- Indicele de spaţiu verde mp /cap de locuitor - Numărul de arbori/arbuşti plantaţi în fiecare campanie de plantări - Numărul ml. de gard viu din plantaţiile de aliniament realizaţi anual - Numărul de arbori plantaţi/numărul de arbori tăiaţi - Suprafeţele verzi reamenajate ( mp, ha) - Suprafeţele realizate anual din centura verde a municipiului Bucureşti (ha/an)

- Realizarea «cadastrului verde» în interiorul teritoriului administrativ al municipiului Bucureşti (31.12.2006) - Respectarea condiţiilor privind executarea plantărilor în compensare prin identificarea la nivelul fiecărui sector a locaţiilor respective (1 an) - Îmbunătăţirea capacităţii de acţiune a administratorilor spaţiilor verzi prin restructurarea politicii de personal (promovarea persoanelor calificate), în special în posturile de decizie, adaptarea dimensiunii reale a personalului angajat, funcţie de lucrările de întreţinere), îmbunătăţirea dotărilor şi perfecţionarea metodelor

Primăria Municipiului Bucureşti Consiliul General al Municipiului Bucureşti M.M.G.A. - Garda Naţională de Mediu - Comisariatul Regional Bucureşti O.N.G.- uri

318


suprafeţelor din incinta institutiilor publice, a societăţilor comerciale, a persoanelor fizice - Creşterea procentului de spaţii verzi în zonele rezidenţiale - Realizarea unui inel verde în jurul Capitalei folosind nucleele existente (perdele de protecţie) şi, ulterior, configurarea centurii verde – galbenă

pentru întreţinerea spaţiilor verzi - Evaluarea unitară şi periodică a stării spaţiilor verzi din municipiul Bucureşti - Reactualizarea prevederilor legale în domeniu (2 ani) - Iniţierea şi adoptarea unei «Legi a spaţiilor verzi, în localităţi urbane şi rurale» - Aplicarea fără excepţie a interdicţiei de construcţie pe spaţii verzi existente/aprobate conform P.U.G. sau P.U.Z. în vigoare - Interzicerea schimbării destinaţiei terenurilor aflate în subzonele V1-V3 (definite prin P.U.G.), în alte funcţiuni - Popularizarea permanentă prin mass-media a importantei spaţiilor verzi şi a beneficiilor generate de acestea pentru comunitatea bucureşteană - Campanii de educaţie

319


ecologică şi civică privind implicarea activă a comunităţii la întreţinerea spaţiilor verzi - Campanii de educare, conduse în şcoli (clasele II – VIII) - Elaborarea de programe pe termen scurt, care să vizeze extinderea activităţilor în folosul comunităţii, pe spaţii verzi şi aplicarea lor - Sancţionarea persoanelor fizice şi juridice care ocupă abuziv spaţiile verzi sau desfăşoară ilegal activităţi - Identificarea şi sancţionarea persoanelor care depozitează ilegal deşeuri pe spaţii verzi - Extinderea sistemului de prestări de activităţi în folosul comunităţii

Diminuarea suprafeţei bazelor de producţie a

Creşterea suprafeţelor bazelor de

- Reactualizarea bazei de date a pepinierelor şi serelor

- Suprafaţa ocupată de sere şi pepiniere (mp sau ha)

- Achiziţionarea de noi terenuri pentru pepiniere şi sere (3 ani)

Primăriile de Sector prin Administraţiile

320


materialului dendrologic PPMM 11 -- 22

producţie a materialului dendro-floricol

- Diversificarea sortimentului denfrofloricol - Găsirea soluţiilor juridice alternative privind schimbul de terenuri în cazul punerilor în poseseie în perimetrul bazelor de producţie

- Gradul de asigurare a materialului dendrofloricol pentru spaţiile verzi din municipiul Bucureşti de către sere şi pepiniere (%) - Suprafeţe de pepiniere reintrate în proprietate publică sau care nu au fost transfomate în alte funcţiuni (ha)

- Alocarea din bugetele locale de fonduri necesare amenajării de baze de producţie - Evaluarea rentabilităţii funcţionării pepinierelor şi serelor din municipiul Bucureşti - Interzicerea modificării funcţiunii de bază de producţie dendro – floricolă în altă funcţiune - Stoparea reîmproprietăririlor în pepiniere - Verificarea legalităţii reîmproprietăririlor realizate până în prezent în pepiniere

Domeniului Public

Creşterea numărului de suprafeţe construite, terenuri private etc. în perimetrul parcurilor/zonelor verzi din municipiul Bucureşti

Interzicerea construirii în perimetrul spaţiilor verzi existente, precum şi a celor prevăzute cu aceasta destinaţie.

- Inventarierea suprafeţelor construite în zone verzi existente/aprobate, în vederea stabilirii legalităţii amplasării acestora. - Respectarea reglementărilor P.U.G./R.L.U. şi P.U.Z. în

- Suprafeţe verzi recuperate în urma dezafectării construcţiilor amplasate ilegal pe spaţii verzi (mp; ha), - Suprafeţe de teren alocate spaţiilor verzi,

- Eliminarea construcţiilor ilegale de pe suprafeţele alocate spaţiilor verzi (existente/propuse şi aprobate) - Elaborarea unor studii specializate, pentru corelarea cu situaţia reală

Primăria Municipiului Bucureşti Consiliul General al Municipiului Bucureşti

321


PPMM 11 -- 33 vigoare. dezafectate saurestrânse (în contradicţie cu reglementările PUG/RLU)

existentă a reglementărilor de spaţii verzi promovate prin P.U.G.

- Procentul de Ocupare a Terenului (P.O.T.) indicat prin P.U.G., pentru Zona spaţiilor verzi V (V1 – V8) (măsurat în %)

- Îmbunătăţirea cadrului legislativ în domeniu - Adoptarea unei «Legi a spaţiilor verzi, în localităţi urbane şi rurale» - Propuneri referitoare la amendarea legilor reparatorii referitoare la proprietate, care nu au prevăzut măsuri de protecţie a mediului (ex. probleme garajelor şi a parcărilor pe spaţiul verde aferent zonelor rezidenţiale cu locuire colectivă, retrocedări pe spaţii verzi cu acces public) - Interzicerea conversiei spaţiilor verzi existente/aprobate conform P.U.G. sau P.U.Z.. în suprafeţe construite - Aplicare de sancţiuni pentru neconformare

M.M.G.A. - Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Regional Bucureşti

322


- Monitorizarea suprafeţelor verzi utilizate pentru comerţ ambulant şi sancţionarea ilegalităţilor - Aplicarea interdicţiei de construcţie pe spaţii verzi

Creşterea numărului de arbori cu perioadă de vegetaţie depăşită sau care nu s-au adoptat condiţiilor climatice din mediul urban PPMM 11 -- 44

Înlocuirea exemplarelor uscate şi în declin biologic avansat

- Identificarea corectă a exemplarelor în declin biologic din spaţiile verzi publice - Înlocuirea exemplarelor uscate sau în declin biologic, cu exemplare tinere din specii rezistente la condiţiile de microclimat urban - Planificarea replantării etapizate, preponderent în aliniamentele stradale şi în perimetrul zonelor verzi publice

- Numărul de arbori/arbuşti înlocuiţi (anual, pe sezon) - Numărul arborilor uscaţi anual

- Instituirea obligativităţii administratorilor legali ai spaţiilor verzi publice de a produce sau achiziţiona material dendrologic rezistent la poluare şi la condiţiile climatice din municipiul Bucureşti - Lucrări de întreţinere pentru evitarea extinderii fenomenelor de uscare a arborilor - Corelarea activităţilor de înlocuire a vegetaţiei cu perioadă de producere a materialului dendrologic în pepiniere (sămânţă, câmpuri de pepinieră, material finit); - Realizarea lucrărilor de întreţinere în perioadele

Primăriile de Sector prin Administraţiile Domeniului Public

323


destinate acestora pentru evitarea apariţiei uscărilor - Interzicerea utilizării sării (clorurii de sodiu) ca material antiderapant, în timpul iernii - Alocarea de fonduri din bugetele locale pentru realizarea obiectivelor propuse

Absenţa unui sistem de reinventariere şi de marcare a arborilor PPMM 11 -- 55

Evaluarea stării vegetaţie din municipiul Bucureşti, cu identificarea zonelor care necesită măsuri de îmbunătăţire a habitatului uman

- Inventarierea vegetaţiei de pe domeniul public, precum şi a arborilor de pe terenurile proprietate particulară - Întocmirea unei baze de date privind numărul şi poziţionarea arborilor pe teritoriul MB - Reinventarierea arborilor declaraţi „Arbori ocrotiti ”, semnalizarea lor şi declararea de noi exemplare (dacă este cazul); - Realizarea unui sistem de evidenţă/monitorizare a

- Numărul de arbori marcaţi - Numărul arborilor noi declaraţi ocrotiţi

- Marcarea arborilor inventariaţi conform reglementărilor în vigoare (2 ani) - Identificarea arborilor care pot fi declaraţi ocrotiţi şi marcarea lor (1-2 ani) - Alocarea de fonduri necesare marcării arborilor, în special a celor ocrotiţi - Asigurarea de structuri cu personal specializat în domeniu - Adoptarea cadrului legal, la nivel local, pentru derularea în conditţii optime a inventarierii şi marcării

Primăria Municipiului Bucureşti – Direcţia de Protecţia Mediului şi Educaţie Eco-civică

324


arborilor plantaţi în compensare - Realizarea unei evidenţe a zonelor unde este posibilă plantarea în compensare (suprafaţa de teren disponibilă, poziţie în oraş, nr. de exemplare, specii de arbori)

arborilor - Informarea populaţiei privind necesitatea inventariereii şi marcării vegetaţiei - Conştientizarea populaţiei asupra importanţei unor specii de arbori sau arbuşti declaraţi ocrotiţi şi a necesităţii protecţiei lor, fie că se află pe domeniu public, fie pe domeniu privat (proprietate particulară)

Nevalorificarea Grădinii Botanice PPMM 11 -- 66

Punerea în valoare a patrimoniului ştiinţific şi educaţional al Grădinii Botanice din Bucureşti.

- Eliminarea actualelor disfuncţionalităţi, ce vor fi evidenţiate de către specialiştii acestui centru; - Sporirea gradului de atractivitate pentru vizitatori; - Îmbunătăţirea rolului educaţional şi ştiinţific al acestui centru; - Promovarea capacităţii de producţie a materialului dendrofloricol pentru populaţie şi pentru

- Numărul de specii adaptate anual la condiţiile climatului urban - Numărul de exemplare comercializate (anual, trimestrial) - Numărul anual de vizitatori

- Dezvoltarea de activităţi educaţionale în spaţiul Grădinii Botanice - Amenajarea de noi spaţii expoziţionale specifice, în incinta Grădinii Botanice - Producerea de material dendro-floricol pentru populaţie şi agenţi economici - Marcarea corespunzătoare a vegetaţiei - Atragerea surselor de finanţare pentru îndeplinirea

Primăria Municipiului Bucureşti

325


administratorii spaţiilor verzi.

funcţiunilor atribuite Grădinii Botanice şi pentru reamenajarea acesteia - Promovarea unei noi imagini (ex: “lumea secretă a plantelor”) a Grădinii Botanice atât printre elevii şcolilor Capitalei, cât şi printre cei care învaţă în localităţile din vecinătate sau chiar la distanţe mai mari

Lipsa perdelelor verzi de protecţie în proximitatea zonelor rezidenţiale PPMM 11 -- 77

Protejarea locuitorilor unor asemenea zone rezidenţiale de potenţialele surse de poluare

- Diminuarea poluării fonice în vecinătatea zonelor rezidenţiale - Diminuarea poluării fizice, chimice şi biologice a mediului - Îmbunătăţirea cadrului estetic şi peisagistic - Îmbunătăţirea condiţiilor de locuire

- Suprafeţele plantate, situate perimetral amplasamentelor pe care se desfăşoară activităţi poluante (mp) - Procentul de ocupare a terenului (P.O.T.) cu spaţii verzi, din total suprafaţă ocupată de unitatea teritorială de referinţă ocupată cu funcţiunea locuire,

- Identificarea detinatorilor de terenuri necesare infiinţării perdelelor de protecţie (2 ani) - Constituirea (unde este posibil şi unde este necesar) de perdele verzi, pentru separarea zonelor rezidenţiale de cele industriale. - Utilizarea de specii rezistente la poluare; - Combinarea speciilor, astfel încât să poată fi asigurată alternanţa ciclurilor

Primaria Municipiului Bucureşti Prefectura Municipiului Bucureşti Romsilva - Directia Silvică Bucureşti

326


situată în proximitatea unei unitîţi teritoriale de reefrinţă ocupată de activităţi productive, potenţial poluante

foliare. - Alocarea de fonduri necesare realizării perdelelor de protecţie. - Acordarea de facilităţi fiscale sau financiare agenţilor economici care îşi constituie asemenea perdele de protecţie şi care plantează spaţiile libere din incintele proprii. - Impunerea, prin autorizaţiile de funcţionare, a obligaţiei agenţilor economici ce desfăşoară activităţi cu impact semnificativ asupra mediului, de a amplasa perdele de protecţie in jurul punctelor de lucru. - Îmbunătăţirea / amendarea cadrului legislativ în domeniul protecţiei mediului, prin adăugarea de prevederi/reglementări impuse de specificitatea cadrului/mediului urban,

327


corelate cu problematica de sănătate a locuitorilor oraşului.

Diminuarea suprafeţei fondului forestier PPMM 11 -- 88

Creşterea suprafeţei fondului forestier naţional;

- Constituirea «centurii verde – galbenă» în jurul Capitalei, în scopul controlului extinderii nejustificate a zonelor construite, al protejării zonelor tradiţionale valoroase, al asigurării nevoilor de acces ale populaţiei urbane la spaţiul rural deschis, al protecţiei şi, eventual, extinderii zonelor naturale atractive, cu valoare peisagistică, în apropierea zonelor populate, al protecţiei terenurilor cu destinaţie agricolă, silvică şi altele în acord cu principiile dezvoltării durabile. - Prevenirea fenomenului de deşertificare prognozat pentru sudul ţării în

- Suprafaţa de pădure / cap de locuitor - Suprafeţe preluate pentru împădurire (Ha) - Suprafeţe constituite anual în cadrul centurii verde-galbenă (Ha) - Numărul de puieţi produşi în pepinierele proprii Dir. Silvice Bucureşti

- Identificarea de terenuri degradate improprii altor folosinţe, în vederea preluării pentru a fi împădurite şi redate fondului forestier national (2 ani) - Prezervarea de teren, prin reglementări specifice de urbanism, pentru constituirea de perdele de protecţie în jurul oraşului, conform prevederilor Legii nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecţie; - Admnistrarea unitară a fondului forestier national de o singură instituţie, care să asigure respectarea aplicării regimului silvic, indiferent de natura proprietăţii de stat sau particulară; - Mărirea suprafeţelor parcurse cu lucrări de

ROMSILVA -Directia Silvica Bucuresti

328


contextul schimbărilor climaterice actuale; - Prevenirea fenomenelor naturale distructive: vânturi dominante, înzăpeziri, eroziunea solului etc; - Interzicerea executării de construcţii în fondul forestier naţional; - Scăderea gradului de poluare a mediului înconjurator .

regenerare şi aplicarea tratamentelor intensive cu regenerare sub adapost; - Creşterea numărului de puieţi forestieri produşi în pepinierele existente - Dotarea administraţiei silvice cu sistema de maşini performante în vederea executării integral mecanizate a lucrarilor silvice specifice împăduririlor şi pregătirii solului (3 ani ) - Adoptarea unui cadru legislativ unitar, clar şi suplu privind legislaţia silvică inclusiv prin reactualizarea sancţiunilor privind încălcăriile de fond forestier, poluarea şi distrugerea vegetaţiei forestiere. - Crearea cadrului legal de existenţă şi funcţionare a Zonei Metropolitane a Municipiului Bucureşti. - Amendarea / corectarea

329


inconsecvenţelor cadrului legislativ existent în domeniul silvic (Legea nr. 26/2996, Codul silvic şi legislaţia conexă), astfel încât să nu mai existe posibilitatea schimbării destinaţiei terenurilor ocupate cu păduri şi ocuparea lor cu construcţii. - Constituirea de parteneriate / acorduri, bazate pe cooperare între administraţiile locale ale unităţilor administrativ - teritoriale care formează Zona Metropolitană a Municipiului Bucureşti. - Promovarea de actiuni de constientizare şi educare a populaţiei, în special a tinerei generaţii, privind protecţia vegetaţiei forestiere.

Educaţia deficitară a cetaăţenilor, în

Promovarea unei atitudini

- Conştientizarea locuitorilor Capitalei asupra

- Numărul de participanţi la

- Organizarea de parteneriate intre

ROMSILVA-Directia Silvica

330


respectarea codului bunelor practici silvice PPMM 11 -- 99

corespunzatoare a comunităţii faţă de problemele de mediu şi constientizarea importanţei fondului forestier

problematicii protecţiei şi conservării mediului, corelată cu influenţa pe care o au asupra sănătăţii umane; - Implicarea comunităţii în luarea deciziilor care au influenţă majoră asupra mediului natural şi construit din Bucureşti, prin participarea la dezbaterile publice organizate de autorităţiile pentru protecţia mediului (locală şi regională); - Evaluarea gradului de cunoaştere reală de către cetăţeni a codului bunelor practici silvice.

campaniile eco-civică administraţia publica locala si ONG-urile care desfăşoară activităţi în domeniul protecţiei mediului; - Implicarea Asociaţiilor de locatari/proprietari şi a Patronatului Roman în proiecte eco-civice; - Antrenarea Asociaţiilor de pensionari, ca o componentă importanta a societăţii civile, în acţiuni de voluntariat pe probleme de mediu şi acţiuni de împăduriri - Mediatizarea importanţei protecţiei mediului şi a pădurilor - Promovarea sş susţinerea financiară a campaniilor de educare şi informare a cetăţenilor. - Aplicarea de sancţiuni pentru nerespectarea legislaţiei de mediu şi a codului silvic - Extinderea sistemului de

Bucuresti A.R.P.M.B. A.P.M.B O.N.G.-uri Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti

331


prestări de activitîţi în folosul comunităţii - Campanii de educatie eco-civică în unităţile de învăţământ şi la nivelul adulţilor - Campanii de educaţie a tinerilor privind codul bunelor practici silvice

Degradarea unor obiective istorice şi arhitectural urbanistice (cca.30% din nr. total) datorită folosinţei neadecvate, intervenţiilor, transformărilor, absenţei activitîţilor de întreţinere şi a fondurilor insuficiente pentru reabilitare / conservare PPMM 11 -- 1100

Punerea în valoare a patrimoniului istoric şi cultural-artistic al Bucureştilor, în acord cu statutul prezumat de capitală europeană.

- Accentuarea identităţii Capitalei în concordanţă cu aspiraţia sa de a deveni o metropolă europeană. - Ameliorarea calităţii spaţiilor urbane şi sporirea «prestigiului urban» ca importantă sursă de atragere a investiţiilor şi, implicit, de creştere economică a oraşului. - Evaluarea (în colaborare cu specialişti în domeniu) a stării în care se află obiectivele cuprinse în Lista Monumentelor Istorice 2004 – Municipiul Bucureşti,

- Număr anual de vizitatori atraşi de un obiectiv monument istoric sau de arhitectură, situat în municipiul Bucureşti; - Suprafeţe de teren aparţinând domeniului public amenajate în vecinătatea sau pe trasee pe care se află asemenea obiective;

- Reglementarea, de către specialişti în domeniu, a cadrului de intervenţie asupra unor asemenea obiective şi asupra zonelor din vecinătate; - Completarea autorizaţiilor de construcţie eliberate pentru intervenţii asupra obiectivelor – monument, cu detalii referitoare la materialele ce se impun a fi utilizate în intervenţie, culorile ce trebuie utilizate etc.; - Restaurarea, pe etape, a obiectelor cuprinse în Lista

Primaria Municipiului Bucureşti Consiliul General al Municipiului Bucureşti

332


redactată de Institutul Naţional al Monumentelor Istorice - Ministerul Culturii şi Cultelor. - Alcătuirea (în colaborare cu specialişti în domeniu) a unei liste de priorităţi pe obiecte-monument şi stabilirea intervenţiilor necesare pentru fiecare în parte;

Monumentelor Istorice 2004 – Municipiul Bucureşti (se va stabili o lista de priorităţi, în funcţie de starea acestora şi de scopul urmărit). - În primă fază, protejarea acelor obiective constatate a fi în proces de degradare prin acoperire cu materiale specifice, - Amenajarea spaţiului public din vecinătatea obiectelor – monument istoric/arhitectura, ce au fost restaurate; - Alocarea de fonduri din bugetul central/local pentru evaluarea stării în care se află aceste obiective; - Alocarea de fonduri din bugetul central/local pentru intervenţiile stabilite ca fiind necesar a fi întreprinse. - Acordarea de facilităţi fiscale persoanelor fizice sau juridice care investesc în restaurarea unor asemenea

333


obiective de importanţă naţională/municipală sau care amenajează spaţiul public aferent obiectivelor în discuţie. - Adoptarea unei Hotărâri a Consiliului General al Municipiului Bucureşti prin care să fie sancţionaţi/amendaţi proprietarii unor asemenea obiective, care nu îşi îndeplinesc obligaţia de a le întreţine şi restaura (unde este cazul), conform legislaţiei în vigoare; - Derularea, în scop turistic, de campanii de mediatizare a obiectivelor – monument istoric sau de arhitectură din Bucureşti, eventual prin promovarea de trasee pe diferite teme.

334


MMaattrriicceeaa--ppllaann ppeennttrruu pprroobblleemmaa „„RReetteeaauuaa ddee aappăă şşii ccaannaalliizzaarree”” PPrroobblleemmaa OObbiieeccttiivv ggeenneerraall OObbiieeccttiivvee ssppeecciiffiiccee // TTiinnttee IInnddiiccaattoorr AAccţţiiuunnee RReessppoonnssaabbiill Nereactualizarea bilanţului apelor uzate evacuate în reţeaua de canalizare PPMM 33 -- 11

Determinarea/estimarea debitelor de ape uzate evacuate în reţeaua de canalizare

- Estimarea surselor de apă (uzată, reziduală industrială, pluvială, din epuismente) transportată prin reţeaua de canalizare a Municipiului Bucureştiului şi colectorul casetat din analiza şi verificarea acceptelor de evacuare la canalizare pentru agenţii economici care îşi desfăşoară activitatea în Bucureşti şi în comunele limitrofe prin: - Estimarea/determinarea debitului de apa potabilă furnizată de S.C. Apa Nova Bucureşti S.A. consumatorilor casnici şi industriali, pe tipuri de folosinţă (casnică şi industrială) - Estimarea/ determinarea debitului de apă uzată provenită din apa industrială furnizată de S.C. Apa

Bilanţul apelor uzate evacuate în reţeaua de canalizare a Municipiului Bucureşti

Emiterea de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti a hotărârii de aprobare a Programului de Restaurare a Riscurilor de Mediu evidenţiate prin Auditul de Mediu al Sistemului şi Serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare din Bucureşti

Consiliul General al Municipiului Bucureşti Primaria Municipiului Bucureşti S.C. Apa Nova Bucureşti S.A.

335


Nova Bucureşti S.A. agenţilor economici. - Estimarea/ determinarea volumului de ape uzate vidanjate şi descărcate în reţeaua de canalizare de S.C. Apa Nova Bucureşti S.A. şi alte unităţi abilitate. - Estimarea / determinarea debitului de apă asigurat din surse proprii de către agenţii economici care evacuează apele uzate în reţeaua de canalizare a Municipiului Bucureşti şi colectorul casetat. - Estimarea / determinarea debitelor de ape uzate evacuate direct în receptori naturali de către agenţii economici ce primesc apă potabilă de la S.C. Apa Nova Bucureşti S.A.. - Bilanţul cantitativ şi calitativ al apelor uzate transportate pe principalele colectoare. - Determinarea

336


debitului de ape uzate în secţiunea Glina.

Ineficienţa/subdimensionarea/inexistenţa instalaţiilor de preepurare a apelor uzate deversate în reţeaua de canalizare de către abonaţii socio-economici PPMM 33 -- 22

Respectarea indicatorilor de calitate ai apelor uzate evacuate în reţeaua de canalizare publică

- Identificarea abonaţilor socio-economici care deversează la reţeaua de canalizare ape uzate nepreepurate/insuficient preepurate sau cu caracter toxic - Condiţionarea preluării apelor uzate provenite de la utilizatoriii serviciului public de canalizare de dotarea cu instalaţii de preepurare adecvate tipului de activitate

- Bază de date“Abonaţi socio-economici” actualizată permanent - Numărul de abonaţi socio-economici care deţin instalaţii de preepurare adecvate - Calitatea apelor uzate evacuate la reţeaua de canalizare publică - Număr de accepte de evacuare a apelor

- Respectarea Programelor de Conformare aferente Acceptelor de Evacuare emise de S.C. Apa Nova Bucureşti S.A. prin care sunt impuse: măsurile, construcţiile şi instalaţiile necesare respectării condiţiilor de calitate a apelor uzate evacuate la reţeaua de canalizare publică - Impunerea respectării prevederilor legislative în domeniu - Obţinerea de fonduri financiare externe de cître utilizatorii serviciului public de canalizare pentru dotarea cu instalaţii de preepurare adecvate tipului de activitate - Reactualizarea

S.C. Apa Nova Bucureşti S.A. Primaria Municipiului Bucureşti Consiliul General al Municipiului Bucureşti Agenţi economici

337


eliberate utilizatorilor serviciului public de canalizare

prevederilor din hotărârile CGMB în domeniul protecţiei mediului cu specificarea: - obligativităţii dotării abonaţilor socio-economici cu instalaţii de preepurare a apelor uzate; - întarirea capacităţii instituţionale/de control a Primăriei Municipiului Bucureşti şi S.C. Apa Nova Bucureşti S.A. pentru aplicarea prevederilor din hotărârile CGMB reactualizate în domeniu

Lipsa unor sisteme eficiente de economisire a apei pentru uz industrial sau casnic PPMM 33 -- 33

Eficientizarea utilizării apei pentru uz industrial sau casnic

• Reducerea consumului de apă prelevată din mediul natural prin: • Recircularea apei în cazurile aplicabile consumatorilor industriali

- “%” apă recirculată; - “%” apă epurată reutilizată; - “%” consumatori

- Promovarea de proiecte vizând: • Recircularea apei în cazurile aplicabile consumatorilor industriali • Reutilizarea apelor

S.C. Apa Nova Bucureşti S.A. Primaria Municipiului

338


• Reutilizarea apelor uzate epurate în scopuri industriale/recreaţionale/irigaţii - Informarea adecvată a consumatorilor în legătură cu măsurile de economisire a apei, inclusiv reducerea pierderilor în reţelele interioare - Continuarea programelor de contorizare a apei potabile şi industriale - Depistarea şi introducerea în legalitate a consumatorilor clandestini

informaţi în legătură cu măsurile de economisire a apei.

uzate epurate în scopuri industriale/recreaţiona- le/irigaţii - Participarea S.C. Apa Nova Bucureşti S.A. la proiectele UE: • AQUAREC: “Integrated Concepts for Reuse of Upgraded Waste Water”; • AQUASTRESS: “Mitigation of Water Stress through New Approaches to Integrating Management, Technical and Economic Instruments”, urmată de diseminarea rezultatelor şi implementarea măsurilor rezultate din acestea la nivelul Municipiului Bucureşti - Campanii de informarea a consumatorilor în

Bucureşti Agenti economici

339


legătură cu măsurile de economisire a apei, inclusiv reducerea pierderilor în reţelele interioare - Susţinerea financiară a proiectelor de recirculare a apei şi de reutilizare a apelor uzate epurate - Elaborarea unor reglementări la nivel naţional privind recircularea apei şi reutilizarea apelor uzate epurate - Elaborarea unor norme de întărire a capacităţii instituţionale/de control a Primăriei Municipiului Bucureşti şi S.C. Apa Nova Bucureşti S.A. pentru aplicarea prevederilor referitoare la economisirea apei din reglementările locale (HCGMB1 nr. 108,

340


109/1997). Sisteme de drenuri care nu sunt administrate de nici un operator şi care produc efecte dezagreabile locuitorilor din zonele respective în gropile istorice ale Bucureştiului (Cuţarida – zona 1 Mai – sector 1, Cocioc, etc.) PPMM 33 -- 44

Coborarea nivelului pânzei freatice

Sistarea producerii efectelor negative de către excesul de apă acumulat

ml de drenaj - Realizarea unui sistem de drenaj pe ambele maluri ale râului Dâmboviţa în zona centrală a municipiului Bucureşti - Obţinerea de fonduri financiare de către Municipalitatea Bucureşti pentru realizarea scopului propus - Reactualizarea prevederilor din hotărârile CGMB în domeniul protecţiei mediului cu specificarea: întărirea capacităţii instituţionale/de control a Primăriei Municipiului Bucureşti pentru aplicarea prevederilor din hotărârile CGMB reactualizate în domeniu.

Administratia Natională “Apele Romăne” Consiliul General al Municipiului Bucureşti

Insuficienţa gradului de asigurare a apei

Extinderea reţelei de alimentare cu apă

Punerea în funcţiune a noi tronsoane de reţea de alimentare

“%” din totalul de

- Extinderea retelei de alimentare cu apă potabilă

S.C. Apa Nova

341


potabile prin sistem centralizat (număr de străzi fără reţele de apă şi canalizare 1014, reprezentând 19% din totalul de străzi din Bucureşti-5340) PM 3 - 5

potabilă

cu apă potabilă

lungimii străzilor din Municipiul Bucureşti echipate cu reţea de alimentare cu apă potabilă

ţinând cont de prevederile Contractului de Concesiune încheiat între S.C. Apa Nova Bucureşti S.A. şi Municipalitatea Bucureşti - Realizarea investiţiilor necesare respectării prevederilor Contractului de Concesiune încheiat între S.C. Apa Nova Bucureşti S.A. şi Municipalitatea Bucureşti - Nivelul de Serviciu – ACOPERIRE (Proporţia gospodăriilor din zona de serviciu conectate la serviciul de apă potabilă) - Obtinerea de fonduri financiare externe pentru echiparea străzilor

Bucureşti S.A. Primaria Municipiului Bucureşti

342


MMaattrriicceeaa--ppllaann ppeennttrruu pprroobblleemmaa „„PPoolluuaarreeaa aattmmoossffeerreeii”” PPrroobblleemmaa OObbiieeccttiivv

ggeenneerraall OObbiieeccttiivv ssppeecciiffiicc

TTiinnttaa IInnddiiccaattoorr AAccttiiuunnee RReessppoonnssaabbiill

Poluarea aerului cu poluanţi gazoşi proveniţi din arderea combustibililor lichizi, gazosi şi a combustibililor alternativi la centrale termice nemodernizate PPMM 66 --11

Reducerea emisiilor de Nox, SO2 şi Pulberi provenite de la IMA

- îndeplinirea obligatiilor asumate prin aderarea la conventiile internationale din domeniul protecţiei calităţii aerului; - combaterea fenomenelor de acidifiere, eutrofizare şi de formare a ozonolui troposferic - reducerea concentratiilor şi a nivelurilor critice ale

- Reducerea sau limitarea emisiilor provenite din IMA, astfel încât să se respecte integral prevederile Directivei 2001/80/CE - Stabilirea şi atingerea plafoanelor naţionale de reducere a emisiilor provenite din IMA - Monitorizarea, evaluarea şi raportarea emisiilor de poluanţi proveniţi din IMA în conformitate cu prevederile Directivei 2001/80/CE.

- Concentraţiile de NO2, pulberi, SO2 măsurate la staţiile de monitorizare a calităţii aerului din Bucureşti - Emisiile anuale de NO2, SO2, Pulberi

- Utilizarea combustibililor lichizi cu conţinut redus de sulf (conform Directivei 1999/32/CE privind reducerea conţinutului de sulf din combustibilii lichizi, transpusă prin H.G. nr.142/2003); - Implementarea BREF-BAT specifice IMA avand ca scop: desulfurarea si reducerea emisiilor de oxizi de azot din gazele de ardere; reducerea emisiilor de pulberi din gazele de ardere;

Instituţii locale autorizate Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bucureşti Agenţi economici

343


principalilor poluanţi responsabili cu fenomenul de acidifiere (oxizi de sulf şi azot), până la concentraţiile şi nivelele necesare protejării sănătăţii umane şi a mediului .

- Realizarea masuratorilor reprezentative pentru poluantii relevanti in conformitate cu prevederile standardelor CEN (ISO sau standarde nationale echivalente tehnico-stiintific); calibrarea sistemelor de masura conform standardelor CEN, precum si transmiterea, validarea si stocarea acestor date la nivel national - Implementarea voluntara a sistemelor de management de mediu - Pregatirea si instruirea adecvata a

344


personalului, atat din cadrul autoritatilor publice locale de mediu si administratie publica cat si din cadrul agentilor economici ce opereaza in domeniul instalatiilor mari de ardere. - Crearea bazei centrale de date pentru inventarul instalatiilor mari de ardere, structurata conform cerintelor Directivei 2001/80/CE: amplasamentul instalatiei, identificarea operatorului si a autoritatii responsabile sau coordonatoare, anul autorizarii sau anul

345


punerii in functiune, incadrarea in categoria «instalatie existenta» sau «instalatie noua», tipul de combustibil utilizat, caracteristicile combustibilului utilizat in anii anteriori( unde au existat date), puterea termica nominala

Insufucienţa unei strategii proprii a agenţilor economici industriali care să includă şi costul investiţiilor de mediu în vederea reducerii imisiilor, prin adoptarea celor mai bune tehnici disponibile (BAT-uri) PPMM 66 –– 22

Monitorizarea programelor de investiţii ale agenţilor economici

Includerea în programele de investiţii ale agentilor economici a măsurilor pentru reducerea emisiilor şi respectarea lor

Măsuri pentru reducerea emisiilor şi respectarea lor

Planul de investiţii şi investiţiile realizate

- Controlul planului de invesţii (Garda de mediu) - Asistarea agenţilor economici pentru realizarea de proiecte şi obţinere de finanţare din surse externe

Agenţia Regională Pentru Protecţia Mediului Bucuresti/Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti M.M.G.A.– Garda Naţională de Mediu – Comisariatul de Mediu Bucureşti

346


Agenţi economici Poluarea atmosferei cu compuşi organici volatili datorită insuficienţei echipamentelor de reţinere a poluanţilor emisi din activităţi de depozitare, transport şi distribuţie a carburanţilor PPMM 66 -- 33

Reducerea emisiilor de COV

Respectarea prevederilor directivei 94/63/CE şi a tratatelor si conventiilor internationale la care România este parte semnatară

- Indeplinirea cerinţele tehnice pentru vehicule şi instalaţii utilizate la executarea operaţiunilor de depozitare, încarcare, descărcare şi distribuţie a benzinei de la un terminal la altul sau de la un terminal la o staţie de distribuţie a benzinei în scopul reducerii emisiilor de compuşi organici volatili (COV), rezultaţi ca urmare a executării acestor operaţiuni - Respectarea prevederilor din Anexa II a Protocolului de la Gothenburg (până în 2010 România s-a angajat să reducă

- Nivelul concentraţiilor de COV ( emisii şi imisii) - Numărul de instalaţii conforme cu Directiva

- Elaborarea unui program de conformare cu cerinţele Directivei - Aplicarea celor mai bune tehnici disponibile pentru sursele existente - Asigurarea schimbului de informaţii şi de tehnologii

Agenţia Regională Pentru Protecţia Mediului Bucureşti/Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti Agenţi economici

347


emisiile de compuşi organici volatili cu 15% - considerand ca an de referinţă 1990)

Poluarea atmosferei datorită emisiilor de COV rezultaţi din instalaţii şi activităţi care utilizează solvenţi organici PPMM 66 -- 44

- Conformarea agenţilor economici cu cerinţele Directivelor UE, până în data aderării

- Reducerea emisiilor de COV provenite din activităţile care utilizează solvenţi organici

- Reducerea emisiilor de COV prin măsuri specifice (conformarea cu valorile limită de emisie sau implementarea schemelor de reducere şi/sau utilizarea potenţialilor înlocuitori pentru substanţele organice cu conţinut de COV), - Autorizarea instalaţiilor existente şi a instalaţiilor noi (la punerea în funcţiune) care nu sunt sub incidenţa Directivei Consiliului 96/61/EC privind prevenirea şi controlul integrat al

- Emisiile de COV - Nr. de instalaţii conforme - Nr. de titulari care au implementat un sistem de reducere a emisiilor -Nr de titulari de activitate care au implementat BAT

- Verificarea strictă a programelor de conformare ale agenţilor economici care desfasoară activităţi în care folosesc solvenţi organici (Garda de Mediu – Comisariatul de Mediu Bucuresti) şi sancţionarea celor care nu îşi indeplinesc obligaţiile - Folosirea de către agenţii economici a BAT-urilor. - Incetarea activitatilor neconforme (după somaţie)

Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bucureşti M.M.G.A. - Garda Natională de Mediu – Comisariatul de Mediu Bucureşti Agenţi economici

348


poluării (IPPC); obligaţia titularilor de activitate de a notifica autorităţii competente de protecţia mediului, opţiunea aplicării schemei de reducere în vederea conformării cu cerinţele directive - Acordarea de către autoritatea competentă de mediu a derogarilor de la prevederile directivei, numai în condiţiile specificate expres în aceasta, incluzând utilizarea celei mai bune tehnici disponibile - Stabilirea şi aplicarea sancţiunilor corespunzatoare, în funcţie de efectele

349


încălcării prevederilor naţionale adoptate prin transpunerea directivei - Obţinerea de date de la titularul de activitate care să permită autorităţii competente de protecţia mediului verificarea conformităţii cu cerinţele directivei

Poluarea aerului cu pulberi în suspensie şi sedimentabile datorită activităţilor din industrie PPMM 66 -- 55

Reducerea poluării aerului cu pulberi în suspensie şi sedimentabile

Reducerea poluării aerului cu pulberi in suspensie si sedimentabile datorita activitatilor din industrie

Reducerea concentraţiilor de pulberi în suspensie

Concentraţiile măsurate

- Investiţii ale agenţilor economici şi în special a CET-urilor pentru achiziţionarea de filtre de reţinere a pulberilor în suspensie - Refacerea patului carosabil şi a îmbrăcăminţii asfaltice pe toate arterele cu trafic intens, precum

Agenţi economici M.M.G.A. - Garda Natională de Mediu – Comisariatul Regional Bucureşti Societăţi de salubritate Instituţii locale

350


şi întreţinerea permanentă a acestora - Exigenţa privind starea tehnică a autovehiculelor trebuie crescută la inspecţiile tehnice, întrucât parcul auto existent este în mare parte necorespunzator din punct de vedere al emisiilor de noxe -Întreţinerea corespunzatoare a spaţiilor verzi şi a plantaţiilor de aliniament, cunoscut fiind rolul de perdea de protecţie pe care acestea îl joacă - O mai bună

autorizate

351


salubrizare a oraşului, atât a arterelor de circulaţie cât şi eliminarea depozitelor necontrolate de deşeuri

Poluarea atmosferei generată de staţiile de preparare a mixturilor asfaltice PPMM 66 -- 66

Reducerea impactului asupra zonelor rezidenţiale

Reducerea concentraţiilor de poluanţi rezultaţi din acest tip de activitate

- Impunerea titularilor de activitate, prin autorizaţia de mediu, să folosească sisteme de reţinere a poluanţilor (în special praful) şi să folosească combustibil cu conţinut redus de sulf (sub 0,5 %) - Adoptarea unui regulament care să impună ca acest tip de activitate să se desfaşoare în afara zonelor rezidenţiale (propunere)

- Concentraţiile de poluanţi - Investiţiile în sisteme de reţinere a poluanţilor

- Controale comune Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti/Garda de mediu – Comisariatul de Mediu Bucureşti pentru verificarea modului de conformare a agenţilor economici care desfasoară astfel de activităţi - Investiţii ale agenţilor economici în sisteme de reţinere a poluanţilor - Interzicerea, cel puţin pentru investiţiile

Agenţi economici M.M.G.A. - Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Regional Bucureşti

352


noi, de desfăşurare a unor astfel de activităţi în zonele rezidenţiale ( prin Hotarâre a Consiliului Local sau O.M., H.G.)

Fondul natural care favorizează existenţa pulberilor în suspensie şi sedimentabile (rocile sedimentare, regimul eolian ) şi datorită insufucienţei salubrităţii stradale PPMM 66 –– 77

Reducerea concentratiilor de pulberi în suspensie

Reducerea concentratiilor de pulberi în suspensie

Salubrizarea eficientă a oraşului

Nivelul concentraţiilor

- Controlul strict al activitatii agenţilor economici care efectuează salubrizarea - Creşterea suprafeţelor de spaţii verzi, în special păstrarea perdelei de protecţie din jurul Bucureştiului

M.M.G.A. - Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Regional Bucureşti Primaria Municipiului Bucureşti Societăţi de salubritate Insituţii locale autorizate

Absenţa unui sistem de prognoză şi de alertare la scara locala în

Crearea unui sistem de prognozare a poluării



- Sistemul de prognozare - Sistemul de diseminare a

- Administraţia Naţională de Meteorologie a depus la delegatia UE

Administratia Nationala de Meteorologie

353


condiţiile creşterii nivelului de poluare asociat condiţiilor meteorologice nefavorabile PPMM 66 –– 88

informaţiilor (mass-media, pagina de web)

documentaţia pentru un proiect LIFE, care vizează scopul propus. Parteneri în acest proiect sunt: Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bucureşti, Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti etc. Dacă acest proiect se va aproba obiectivul propus va fi atins.

Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bucureşti Directia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti

Insuficienţa mediatizare a efectelor poluării asupra stării de sănătate a populaţiei şi a calităţii mediului din municipiul Bucureşti PPMM 66 -- 99

O mai bună informare a publicului asupra nivelului de poluare atmosferică în Municipiul Bucureşti

- Crearea unui parteneriat între A.R.P.M. Bucureşti şi Directia de Sănătate Publică în vederea furnizarii la timp, către populaţie a datelor de sănătate

- Crearea unui parteneriat între A.R.P.M. Bucureşti şi Direcţia de Sănătate Publică în vederea furnizării la timp către populaţie a datelor de sănătate - Crearea unui parteneriat între

Cantitatea şi calitatea informaţiei

- Crearea unui parteneriat între A.R.P.M .Bucureşti şi Directia de Sănătate Publică în vederea furnizarii la timp către populatie a datelor de sănătate - Crearea unui parteneriat între

Agenţia Regională pentru Protectţa Mediului Bucureşti Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti

354


- Crearea unui parteneriat între A.R.P.M. Bucuresti şi mass-media, în vederea includerii unui buletin de informare zilnic asupra poluării în ziarele care doresc acest lucru

A.R.P.M. Bucuresti şi mass-media, în vederea includerii unui buletin de informare zilnic asupra poluării în ziarele care doresc acest lucru

A.R.P.M. Bucureşti şi mass-media, în vederea includerii unui buletin de informare zilnic asupra poluării în ziarele care doresc acest lucru

355


Extinderea „insulei de caldura” a municipiului Bucuresti datorita diminuării spaţiilor verzi si creşterii suprafeţelor construite PPMM 66 -- 1100

Utilizarea mai eficienta a energiei

Utilizarea mai eficientă a energiei prin evitarea pierderilor de căldură

- Evitarea pierderilor de căldură de la clădiri şi din reteaua de termoficare - Creşterea suprafeţelor de spaţii verzi

- Diferenţa între temperaturile medii anuale din Bucureşti şi de la periferie - Suprafeţele de spaţii verzi

- Folosirea în construcţii şi la conductele de alimentare cu apă caldă a unor materiale termoizolante - Realizarea de măsuri care să vizeze extinderea suprafeţelor de spaţii verzi

Primaria Municipiului Bucureşti Instituţii locale autorizate

Absenţa unui sistem unitar de măsurători meteorologice în punctele cheie ale Municipiului Bucureşti (zone intens poluate, zone cu trafic intens, zone cu mari aglomerari urbane, parcuri) în vederea realizării

Implementarea unui sistem de validare a datelor meteo

Obţinerea de date meteo în punctele de interes

Stabilirea unui parteneriat cu A.N.M. pentru a implementa un sistem de validare a datelor meteo, în scopul obţinerii unor date credibile care să fie utilizate la diverse studii

Datele meteo obţinute

- Stabilirea unor criterii de calitate a datelor şi a unui sistem de verificare - Realizarea unor instruiri la nivel de operare date meteo

Agenţia Naţională de Meteorologie

356


de studii pentru cuantificarea impactului activităţii antropice asupra climatului local PPMM 66 -- 1111

357


MMaattrriicceeaa--ppllaann ppeennttrruu pprroobblleemmaa „„GGeessttiioonnaarreeaa ddeesseeuurriilloorr”” PPrroobblleemmaa OObbiieeccttiivv ggeenneerraall OObbiieeccttiivv ssppeecciiffiicc ŢŢiinnttăă IInnddiiccaattoorr AAccţţiiuunnee RReessppoonnssaabbiill Depozitarea necontrolată a deşeurilor menajere PPMM 88 –– 11

Eliminarea efectelor negative asupra mediului prin depozitarea necontrolată a deşeurilor menajere

Eliminarea depozitelor necontrolate de deşeuri menajere

- Reducerea efectelor negative asupra factorilor de mediu şi asupra sănătăţii populaţiei - Îndepărtarea aspectului neplăcut din punct de vedere urban

- Cantitatea de deşeuri menajere din depozitele necontrolate - Emisiile de poluanţi în aer - Poluanţi din pânza freatică şi sol

- Îngrădirea spaţiilor proprietate personală care nu au încă o folosinţă - Educarea publicului asupra riscurilor acestor deşeuri depozitate necontrolat, asupra sănătăţii lor prin pliante, postere etc. - Amenajarea şi utilizarea spaţiilor fără proprietari precişi care nu au încă destinaţie, de către autorităţile locale - Creşterea numărului de recipienţi de colectare a deşeurilor menajere de la populaţie

Primaria Municipiului Bucureşti Consiliul General al Municipiului Bucureşti O.N.G.-uri

358


Lipsa/numărul insuficient de recipiente şi de coşuri de gunoi stradal, atât în locuri aglomerate cât şi la periferia Capitalei PPMM 88 -- 22

Eliminarea depozitelor necontrolate

Crearea unui sistem de management al deşeurilor

Creşterea numărului de recipienţi de colectare a deşeurilor stradale, atât în locuri aglomerate cât şi la periferia Capitalei

- Cantitatea de deşeuri generate - Număul de recipienţi de colectare

- Achiziţionarea şi montarea unor recipienţi de colectareîn toate zonele Capitalei - Alocarea unor fonduri pentru achziţionarea acestor recipienţi

Primaria Municipiului Bucureşti Consiliul General al Municipiului Bucureşti Administraţia Domeniului Public Societăţi de salubrizare

Inexistenţa unui proces de tratare prealabilă eliminării finale prin depozitare sau de colectare

Reducerea volumului de deşeuri depozitate la depozitele speciale de

Asigurarea unui sistem de balotare/presare a deşeurilor înainte de depozitare la groapă

Dotarea agenţilor de salubrizare cu prese de balotat

- Cantitatea de deşeuri generată - Cantitatea de deşeuri colectată

- Achizţionarea unor prese de balotat deşeuri in vederea reducerii volumului depozitat la groapă - Achiziţionarea

Autorităţile administraţiei publice locale Societăţi de

359


selectivă a deşeurilor de la populaţie PPMM 88 -- 33

deşeuri Colectareaselectivă a deşeurilor

Dotarea agenţilor de salubrizare cu număr suplimentar de recipienţi pentru colectarea selectivă a deşeurilor

separat - Numărul recipienţilor de colectare selectivă - Numărul preselor de balotat

recipienţilor de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile din deşeuri municipale pentru reducerea cantităţii

salubritate

Lipsa unui sistem integrat de gestionarea deşeurilor care să fie eficient din punct de vedere economic şi care să asigure protecţia sănătăţii populaţiei şi a mediului PPMM 88 -- 44

Creşterea eficienţei economice din gestionarea deşeurilor şi asigurarea protecţiei sănătăţii populaţiei şi mediului

Intensificarea colectării selective a deşeurilor reciclabile în cadrul unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor

Stimularea înfiinţării societăţilor economice cu profil de activitate colectarea / valorificarea materialelor reciclabile

- Cantitatea de deşeuri reciclabile colectate - Numărul agenţilor economici colectori / valorificatori de materiale reciclabile - Eficienţa

- Înfiinţarea unor societăţi economice cu posibilităţi de colectare / valorificare a deşeurilor reciclabile - Crearea unui sistem integrat de management al deşeurilor sub coordonarea autorităţilor locale prin:

Autorităţile administratiei publice locale Agenţi economici valorificatori

360


Asigurarea protecţiei sănătăţii populaţiei şi mediului

Eliminarea depozitelor necontrolate de deşeuri

economică din gestionarea materialelor reciclabile - Sănătatea populaţiei şi a mediului

• alocarea unor spaţii speciale de colectare • achiziţionarea recipienţilor de colectare • achiziţionarea maşinilor de transport • înfiinţarea societăţilor cu profil colectare /valorificare deşeuri reciclabile • integrarea materialelor / produselor rezultate din reciclări în circuitul economic

Deficienţe în colectarea selectivă a deşeurilor din ambalaje provenite de la societăţile comerciale

Diminuarea cantităţii de deşeuri la depozitul de deşeuri

Creşterea cantităţii de deşeuri din ambalaje colectate selectiv de la agenţii economici

- Respectarea obiectivelor naţionale de reciclare / valorificare a deşeurilor din ambalaje de la agenţii economici

- Cantitatea de deşeuri din ambalaje generată de la agenţii economici - Numărul de recipienţi de

- Achiziţionarea recipienţilor pentru colectarea selectivă a deşeurilor - Achiziţionarea preselor de balotat deşeuri de ambalaje colectate pentru

Societăţi comerciale care introduc pe piaăa ambalajul respectiv

361


PPMM 88 -- 55 (2005 –reciclare 20% şi valorificare – 30%; 2006 – reciclare 25% şi valorificare 50%) - Dotarea agenţilor economici cu recipienţi specifici pentru colectarea selectivă a ambalajelor

colectare selectivă din ambalaje - Numărul de prese de balotat ambalaje

reducerea volumului în vederea transportului lor la unităţile de valorificare specializate - Înfiinţarea societăţilor specializate pentru valorificarea diferitelor tipuri de ambalaje colectate selectiv

Degradarea solurilor şi a pânzei freatice în zona depozitărilor necontrolate de deşeuri PPMM 88 -- 66

Eliminarea poluării solului şi a pânzei freatice datorită depozitărilor necontrolate de deşeuri

Dispariţia depozitelor necontrolate de deşeuri

- Creşterea numărului de recipienţi de colectare a deşeurilor în toate zonele Capitalei - Împrejmuirea terenurilor proprietate personală care nu au încă o destinaţie precisă

- Cantitatea de deşeuri generată - Numărul de recipienţi de colectare a deşeurilor

- Achiziţionarea de către societăţile de salubrizare a unui număr crescut de recipienţi de colectare deşeuri şi amplasarea lor în toate zonele Capitalei (inclusiv periferie) - Împrejmuirea terenurilor proprietate personală care nu au încă o destinaţie precisă, precum şi cele care nu au încă

Primaria Municipiului Bucuresti Societăţile de salubritate

362


proprietar

Existenţa autovehiculelor uzate abandonate şi absenţa unui sistem eficient de colectare / valorificare a acestora PPMM 88 --77

Eliminarea autovehiculelor uzate abandonate

Intensificarea colectării acestor vehicule uzate

Valorificarea componentelor

- Numărul autovehiculelor uzate abandonate - Numărul societăţilor de colectare / valorificare a acestor componente

- Înfiinţarea unui sistem integrat de gestionare a autovehiculelor uzate, în colaborare cu producătorii / importatorii de vehicule - Înfiinţarea centrelor de colectare / valorificare a acestor vehicule uzate dotate cu instalaţii specifice pentru reciclarea componentelor

Producătorii şi reciclatorii de vehicule

Managementul defectuos al deşeurilor rezultate din construcţii şi demolări PPMM 88 -- 88

Utilizarea deşeurilor rezultate din construcţii şi demolări în alte activităţi industriale / de construcţii

Intensificarea cercetărilor privind utilizarea deşeurilor din construcţii şi demolări în diverse activităţi industriale /

Folosirea acestor deşeuri în industrie / construcţii (drumuri, materiale de umplutură)

Cantitatea de deşeuri de construcţii şi demolări generate

- Crearea unui sistem de management al acestor tipuri de deşeuri prin implicarea instituţiilor de cerecetare de profil - Înfiinţarea unor staţii pilot pentru

Agenţi economici care desfăşoară activităţi de reciclare/valorificare a deşeurilor Primaria Municipiului

363


construcţii prelucrarea acestortipuri de deşeuri prevăzute cu platforme de colectare şi mijloace de transport - Coordonarea unei activităţi de reintegrare a acestor deşeuri prelucrate în circuitul industrial / construcţii

Bucureşti

- Crearea unui spot publicitar pentru educarea publicului şi a tinerei generaţii

- Difuzarea lui în instituţiile de învăţământ - Difuzarea la TV în orele de maximă audienţă

Campanii reduse de informare a publicului cu privire la beneficiile recuperării, reciclării şi valorificării anumitor tipuri de deşeuri PPMM 88 --99

Informarea / educarea publicului cu privire la beneficiile recuperării, reciclării şi valorificării anumitor tipuri de deşeuri

- Realizarea de pliante / postere cu specific de deşeuri

- Distribuirea către populatie şi în instituţii de învăţământ

- Număr de locuitori neinformaţi - Surse de finanţare pentru publicitate

Crearea unui spot publicitar cu specific de deşeuri, precum şi postere / pliante şi difuzarea, distribuirea lor către populaţie şi instituţiile de învăţământ

Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bucureşti Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti O.N.G.-uri Agenţi de salubrizare

364


- Creşterea cantităţii de deşeuri reciclabile

- Intensificarea colectării selective a lor - Creşterea numărului de recipienţi pentru colectarea selectivă a deşeurilor

Insuficienţa implementării colectării selective a deşeurilor menajere în vederea valorificării; insuficienta dezvoltare a pieţei deşeurilor reciclabile care să rezolve problema valorificării lor PPMM 88 -- 1100

Diminuarea / eliminarea cantităţii de deşeuri reciclabile din cantitatea de deşeuri depozitată şi dezvoltarea sistemului de valorificare a lor

- Înfiinţarea mai multor societăţi cu profil de activitate: valorificarea deşeurilor reciclabile

Stimularea agenţilor economici pentru reciclare / valorificare deşeuri

- Cantitatea de deşeuri generată - Cantitatea de deşeuri reciclabile colectată - Număr de recipienţi pentru colectarea selectivă - Număr de agenţi economici cu activităţi de reciclare / valorificare deşeuri

- Creşterea numărului de recipienţi de colectare selectivă - Stimularea agenţilor economici pentru desfăşurarea de activităţi de reciclare / valorificare deşeuri

Agenţi economici care desfasoară activităţi de reciclare/valorificare a deşeurilor

365


Realizarea unui spot publicitar pentru colectarea selectivă pentru populaţie şi tânăra generaţie

- Difuzarea în instituţiile de învăţământ - Difuzarea la TV în orele de maximă audienţă

- Realizarea de afişe, pliante cu specific de colectare selectivă şi distribuirea către populaţie / unităţi de învăţământ - Realizarea unui spot pubilcitar şi difuzarea la TV în ore de maximă audienţă

Lipsa unor programe specifice pentru educarea populaţiei privind: colectarea selectivă a deşeurilor şi a unor programe de informare a populaţiei privind beneficiile sistemului de colectare selectivă PPMM 88 -- 1111

Informarea/ educarea publicului privind colectarea selectivă a deşeurilor prin programe specifice şi beneficiile rezultate

Crearea de pliante, postere cu specificul colectării selective a deşeurilor

Distribuirea către populaţie şi instituţiile de Învăţământ

- Numărul de programe cu specific de colectare selectivă

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bucuresti Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti O.N.G.-uri Societăţi de salubritate

366


Intensificarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile

- Creşterea număului de utilaje de transport - Creşterea numărului de recipienţi pentru colectarea selectivă a deşeurilor reciclabile

Slaba dotare a agenţilor de salubrizare cu utilaje specifice şi recipiente de precolectare (containere, pubele, utilaje de transport etc.) PM 8 - 12

Eficientizarea sistemului de colectare a deşeurilor de către agenţii de salubrizare

Extinderea sistemului de colectare a deşeurilor în general

- Creşterea numărului de utilaje de transport - Creşterea numărului de recipienţi de colectare

- Cantitatea de deşeuri generate - Număr de recipienţi de colectare - Număr de utilaje de transport

- Achiziţionarea de către agenţii de salubrizare a unui număr mai mare de utilaje de transport a deşeurilor - Dotarea agenţilor de salubrizare cu un număr crescut de recipienţi, atât pentru deşeurile menajere cât şi pentru cele reciclabile

Societăţi de salubritate

367


Extinderea sistemului de colectăre selectivă a deşeurilor reciclabile

- Creşterea numărului de recipienţi de colectare - Creşterea numărului de societăţi cu profil de colectare / valorificare a materiale reciclabile

Absenţa unei strategii integrate privind reducerea cantităţii de deşeuri generate în Bucureşti, diminuând în acest fel cantitatea de deşeuri eliminată la depozitele de deşeuri PPMM 88 -- 1133

Reducerea cantităţii de deşeuri generate în Bucureşti şi diminuarea cantităţii de deşeuri eliminate la depozitul de deşeuri

Crearea unui sistem / strategie integrată pentru reducerea cantităţii de deşeuri generate

Realizarea si ndistribuirea de materiale publicitare

- Cantitatea de deşeuri generată - Cantitatea de deşeuri reciclabile colectată - Numărul de agenţi economici colectori / valorificatori ai deşeurilor reciclabile

- Crearea unei campanii publicitare pentru intensificarea folosirii în activităţi curente a produselor din materiale reciclabile sau a produselor cu posibilitate de reutilizare şi cu cicluri de viaţă crescute (ex: ambalaj din sticlă, sacoşă din material textil) - Producătorii diferitelor tipuri de produse ar trebui să renunţe la surplusul de ambalaj acolo unde este posibil, reducând astfel cantitatea de ambalaje puse pe piaţă

Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bucureşti Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti Primaria Municipiului Bucureşti Primariile de Sector Societăţi de salubritate Agenţi economici valorificatori

368


Tratarea / eliminarea necorespunzătoare a deşeurilor periculoase PM 8 - 14

Eliminarea corespunzătoare adeşeurilor periculoase

Colectarea şi transportul deşeurilor periculoase

- Tratarea / valorificarea lor în unităţi de profil - Eliminarea lor prin incinerare, co-incinerare - Achiziţionaea unor mijloace de transport specifice

- Cantitatea de deşeuri periculoase generată - Numărul mijloacelor de transport specifice - Numărul agenţilor economici colectori /valorificatori de astfel de deşeuri

- Implicarea agenţilor economici de profil în sistemul de tratare / valorificare a diverselor tipuri de deşeuri periculoase (prin cercetări, studii, staţii pilot)

- Înfiinţarea unor societăţi economice cu profil de colectare / valorificare deşeuri periculoase

Agenţi economici de profil în sistemul de tratare / valorificare a diverselor tipuri de deşeuri periculoase

369


Lipsa agenţilor valorificatori pentru deşeuri periculoase (baterii şi acumulatori uzaţi mici, becuri cu vapori de mercur, altele) PM 8 - 15

Valorificarea deşeurilor periculoase rezultate din baterii şi acumulatori uzaţi mici, becuri cu vapori de mecur etc.

Crearea unui sistem decolectare /valorificare a acestor tipuri de deşeuri

Implicarea producătorilor / importatorilor în sisteme decolectare /valorificare aacestora

- Cantitatea de deşeuri specifice periculoase produsă

- Numărul societăţilor comerciale cu profil de colectare / valorificare a acestor deşeuri

Crearea unui sistem integrat de gestionare a acestor deşeuri prin implicarea producătorilor /importatorilor înprocesul de colectare / valorificare a lor

Producatori si importatori in sisteme de colectare /valorificare a acestor tipuri de deseuri Societăţi comerciale cu profil de colectare / valorificare a acestor deşeuri

Managementul incorect al deşeurilor spitaliceşti (arderea în creamatorii) şi a deşeurilor demedicamente

Îmbunătăţirea sistemului intern de gestionare a deşeurilor în unităţi sanitare de stat şi private şi eliminarea finală a deşeurilor periculoase PM 8 - 16

Prevenirea şi minimizarea cantităţii dedeşeuri periculoase generate în unităţi sanitare

- Colectareaselectivă adeşeurilor rezultate dinactivităţi medicale

- Cantităţile de deşeuri medicale rezultate din unităţi spitaliceşti - Gradul de

- Dotarea unităţilor sanitare cu recipienţi speciali pentru colectarea separată la sursă, pe categorii a deşeurilor rezultate din activitatea medicală,

Unităţi sanitare Agenţi economici spitaliceşti pentru

370


medicale în condiţii de siguranţă, fără afectarea stării de sănătate şi a calităţii mediului

Eliminarea finală adeşeurilor periculoase din unităţi sanitare

- Închidereaetapizată acreamtoriilor existente în unităţi sanitare până în anul 2008

poluare alcrematoriilor existente în spitale

- Construirea unui incinerator zonal pentru deşeuri periculoase (medicale şi industriale) conform Planului de Implementare a Directivei UE 2000/76 privind incinerarea deşeurilor - Înfiinţarea unor societăţi de transport al deşeurilor periculoase

atât cele periculoase, cât şi celenepericuloase; din cele nepericuloase se pot colecta selectiv materialele reciclabile (plastic, metal, sticlă, hârtie etc.)

- Numărul de agenţi economici spitaliceşti pentru transportul deşeurilor periculoase (inclusiv cele medicale)

transportul deşeurilor periculoase

- Educarea şi informarea continuă a personalului din unităţile sanitare, implicat în gestionarea deşeurilor, cu privire la practicile de colectare, ambalare, depozitare temporară şi

eliminare finală a deşeurilor, precum şi cu privire la riscurile şi

371


pericolele ce pot fi generate de aceste categorii de deşeuri, prin tipărirea de materiale informative (pliante, postere etc.) - Monitorizarea periodică a tipului şi cantităţilor de deşeuri produse în unităţi sanitare - Respectarea calendarului de închidere etapizată a crematoriilor din spitale până în 2008 - Construirea incineratorului zonal de deşeuri periculoase (medicale şi industriale), aflat în faza de acord de mediu la A.R.P.M. Bucureşti, administrat de S.C. Iridex Group Import Export S.R.L.,

372


amplasat în strada Rudeni – Chitila nr. 10, sector 1, Bucureşti - Ca soluţie alternativă se acceptă până în 2008 sterilizarea termică a deşeurilor medicale periculoase prin înfiinţarea societăţilor cu profil de activitate: sterilizare termică a deşeurilor sau achiziţionarea directă a acestor sterilizatoare de către unitatea sanitară - Dezvoltarea unor proiecte, acţiuni, activităţi la nivel local, de către autorităţile locale şi instituţiile implicate în domeniul gestionării deşeurilor medicale - Înfiinţarea unor societăţi care să aibă

373


ca profil de activitate transportul deşeurilor periculoase (inclusiv cele medicale).

Număr insuficient de societăţi comerciale implicate îngestionarea deşeurilor de uleiuri, anvelope, baterii şi acumulatori

Gestionarea uleiurilor uzate, anvelopeloruzate, baterii şi acumulatori uzaţi

PM 8 - 17

Intensificarea colectării /valorificării acestor deşeuri de către agenţii economici specializaţi

Creşterea numărului agenţilor economici cu profil de colectare / valorificare aacestor deşeuri

- Cantitatea de deşeuri produsă (ulei uzat, anvelope uzate, acumulatori, baterii uzate) - Numărul societăţilor comerciale cu profil de colectare / valorificare

Înfiinţarea agenţilor economici cu profil de colectare / valorificare a acestor deşeuri, cu posibilitatea reintroducerii lor în circuitul economic

Agenţi economici cu profil de colectare / valorificare a acestor deşeuri Producatorii care introduc pe piaţă astfel de deşeuri

Insuficienta preocupare aagenţilor economici de a gestionadeşeurile din activităţile proprii

Valorificarea /eliminarea deşeurilor din activităţile proprii ale agenţilor economici

PM 8 - 18

Creşterea cantităţii dedeşeuri reciclabile colectată şi valorificată de agenţii economici

- Colectareaselectivă aacestora

Cantitatea de deşeuri produsă

- Posibilitatea reintroducerii în circuitul productiv al deşeurilor din activitatea proprie

- Amenajarea de către agenţii economici a unui spaţiu special pentru depozitarea / colectarea deşeurilor dotat cu recipienţi pentru colectarea selectivă a deşeurilor

Agenţi economici

374


- Asigurarea reintroduceii (pe cât posibil) a deşeurilor de producţie în fluxul tehnologic propriu

375


MMaattrriicceeaa--ppllaann ppeennttrruu pprroobblleemmaa „„SSttaarreeaa ddee ssăănnăăttaattee aa ppooppuullaaţţiieeii”” PPrroobblleemmaa OObbiieeccttiivv

ggeenneerraall OObbiieeccttiivv ssppeecciiffiicc

ŢŢiinnttaa IInnddiiccaattoorr AAccţţiiuunnee RReessppoonnssaabbiill

Insuficienţe privind corelarea dintre sistemul de monitorizare a calităţii mediului şi evoluţia sănătăţii umane PPMM 1122 -- 11

Protejarea populaţiei împotriva riscurilor datorate poluării mediului

Evaluarea stării de sănătate şi a factorilor de risc din mediu

Evaluarea stării de sănătate şi a factorilor de risc din mediu printr-o mai bună corelare dintre datele provenite din sistemul de monitorizare a calităţii mediului (calitatea aerului, apei, zgomotului şi radiaţiilor) şi datele de morbiditate şi mortalitate specifice (pe coduri de boală) centralizate de Centrul de Statistică Medicală de la medicii de familie, policlinici şi spitale.

- Concentraţia poluanţilor ambientali din aer (particule în suspensie,SO2,NO2,CO,O3,Pb,benzen) - Morbiditatea - Mortalitatea infantilă - Mortalitatea prin afecţiuni cardio-respiratorii pe grupe de vârstă. - Indicatorii microbiologici şi fizico-chimici ai apei potabile şi ai apei de îmbăiere - Numărul de locuitori racordaţi la reţeaua de apă potabilă - Nivelul radioactivităţii apei potabile

- Monitorizarea factorilor de mediu - Elaborarea de baze de date - Accentuarea colaborării şi schimbului de date între instituţiile de sănătate publică, autorităţile locale de mediu şi instituţiile administraţiei publice locale - Îmbunătăţirea corelării dintre starea de sănătate a populaţiei şi poluarea factorilor de mediu pentru

Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bucureşti Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti Institutul de Sănătate Publică

376


Bucureşti

evaluarea risculuipe sănătate - Perfecţionarea metodologiilor specifice elaborate de Institutul de Sănătate Publică Bucureşti - Implicarea medicilor de familie în depistarea afecţiunilor generate sau accentuate de poluarea mediului şi raportarea lor către Direcţia de Sănătate Publică. - Implicarea medicilor de familie

377


în depistarea afecţiunilor generate sau accentuate de poluarea mediului şi raportarea lor către Direcţia de Sănătate Publică.

378


- Elaborarea de rapoarte periodice - Informarea publicul despre efectele poluării mediului asupra stării de sănătate prin acţiuni de educaţie sanitară - Înfiinţarea unui Sistem de Avertizarea şi Informarea Populaţiei în Cazul Depăşirii Pragului de Informare şi Pragului de Alertă pentru dioxid se sulf, dioxid de azot şi ozon în conformitate cu legislaţia Europeană de mediu, directivele cu privire la calitatea aerului.

379


- Perfecţionarea continuă a personalului implicat în evaluarea riscului pe sănătate datorat poluării mediului

380


Insuficienţa studiilor privind impactul zgomotului urban asupra stării de sănătate a populaţiei PPMM 1122 -- 22

Protejarea sănătăţii populaţiei expuse la zgomot

Elaborarea unei metodologii privind impactul zgomotului asupra stării de sănătate

Elaborarea unei metodologii privind impactul zgomotului asupra stării de sănătate

- Determinarea gradului de disconfort produs de expunerea la zgomot - Identificarea grupurilor vulnerabile de populaţie care trăiesc în locuinţe expuse - Indicatori de zgomot pentru zi/seară/noapte - Indicatori de zomot pentru trafic rutier, feroviar, aerian (Aeroportul Băneasa)

- Colaborarea dintre instituţiile responsabile pentru elaborarea de hărţi strategice de zgomot - Efectuarea de studii privind relaţia doză-efect pentru evaluarea impactului produs de zgomot asupra stării de sănătate. - Elaborarea unui studiu de percepţie a riscului generat de zgomot. - Dotarea cu aparatura necesară a instituţiilor implicate

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bucuresti Agentia pentru Protectia Mediului Bucuresti Directia de Sanatate Publica a Municipiului Bucuresti

381


- Informareapublicului asupra riscurilor generate de zgomotul urban - Reglementări la nivel local privind fluidizarea şi devierea traficului greu - Reglementări în vederea reducerii nivelului de zgomot produs de obiectivele socio-economice amplasate în zona de locuit prin stabilirea unui orar de funcţionare şi aprovizionare

382


Insuficienţa studiilor specifice relaţiei mediu - sănătate umană, cu utilizarea ambelor tipuri de informaţii, în vederea cuantificării efectelor poluării asupra populaţiei PPMM 1122 -- 33

Identificarea şi cuantificarea potenţialelor riscuri asupra sănătăţii polulaţiei date de expunerea la poluanţii din mediu înconjurător (aer, apă etc)

Realizarea de studii specifice privind efectele poluării mediului asupra sănătăţii populaţiei

- Potenţiali poluanţi atmosferici, alţii decât cei monitorizaţi de rutină (metale grele, Compuşi Organici Volatili-COV, Poluanţi Organici Persistenţi–POP’s, Hidrocarburi Aromantice, Azbest, etc.) şi efectele specifice asupra stării de sănătate. - Potenţiali poluanţi ai apei (trihalometani), alţii decât cei monitorizaţi de rutină şi efectele specifice asupra stării de sănătate.

Studii specifice de cercetare privind relaţia mediu sănătate

- Efectuarea de studii specifice privind riscurile expunerii populaţiei la alţi potenţiali poluanţi atmosferici decât cei monitorizaţi de rutină: • Studii cu privire la efectele metalelor grele (Ni, Cd, As) • Studii cu privire la efectele Compuşilor Organici Volatili-COV • Studii cu privire la efectele Poluanţilor Organici Persistenţi–POP’s (Dioxine, Bifenili Policlorinaţi-PCB)

Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bucureşti Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti Institutul de Sănătate Publică Bucureşti Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti

383


• Studii cu privire la efectele Hidrocarburilor Policiclice Aromatice • Studii cu privire la efectele expunerii la Azbest • Studii cu privire la poluanţii specifici traficului auto şi starea de sănătate - Elaborarea unui Sistem Geografic Informaţional (Gis) care să furnizeze date cu privire la emisiile şi imisiile poluanţilor rezultaţi din traficul auto, fluxul traficului auto şi efectele pe starea de sănătate.

384


- Elaborarea de scenarii în sistemul GIS de reducere a poluării atmosferice prin reducerea şi/sau redirecţionarea traficului - Relizarea unui “Sistem Informaţional pentru capitala cu privire la evaluarea impactului asupra stării de sănătate datorat poluării atmosferice”, care să permită o evaluare periodică a impactului calităţii aerului asupra stării de sănătate după modele existente în oraşele mari din Europa şi metodologii OMS.

385


- Elaborare studiu pentru definirea ”Indexului de Calitate a Aerului în Relaţie cu Starea de Sănătate a Populaţiei pentru M.B.“, cu constituirea grupului de lucru format reprezentanti ai A.P.M, INMH, D.S.P. si I.S.P.B - Stabilirea unei strategii comune de cercetare între instituţiile implicate (A.P.M.B., I.N.M., D.S.P. şi I.S.P.B.) • Studii cu privire la impactul poluării apei potabile asupra sănătăţii populatiei

386


MMaattrriiccee--ppllaann ppeennttrruu pprroobblleemmaa „„TTrraannssppoorrttuull rruuttiieerr”” PPrroobblleemmaa OObbiieeccttiivv ggeenneerraall OObbiieeccttiivv ssppeecciiffiicc ŢŢiinnttăă IInnddiiccaattoorr AAccţţiiuunnee RReessppoonnssaabbiill

Reducerea nivelului de noxe

Numarul de vehicule, pe categorii şi dotări conforme cerinţelor EURO, care circulă pe arterele înguste

Intensificarea traficului rutier în condiţiile în care trama stradală este subdimensionată PPMM 1155 –– 11

Reducerea traficului rutier şi menţinerea acestuia în funcţie de capacitatea de suport a reţelei de străzi

Reducerea circulaţiei vehiculelor pe străzile înguste

Reducerea nivelului de zgomot şi vibraţii generat de circulaţia vehiculelor

Numărul de reclamaţii privind discomfortul generat de zgomot şi vibraţii

- Evitarea parcărilor în afara zonelor special destinate - Introducerea unor sisteme de transport nepoluante, de mare capacitate - Mediatizarea efectelor produse asupra sănătăţii umane de emisiile de noxe generate de traficul rutier - Încurajarea prin pârghii economice a sistemelor de transport “LOW EMISSION” - Adoptarea unor măsuri legislative referitoare la diminuarea emisiilor

Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti Primaria Municipiului Bucureşti Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti Institutul de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti

387


de poluanţi de la toate categoriile de vehicule, in acord cu Directivele U.E. - Încurajarea utilizării sistemelor de transport public cu nivel redus de emisii

Nereactualizarea şi neaplicarea studiilor de fluidizare a traficului rutier în timp şi spaţiu pentru arterele urbane PPMM 1155 -- 22

Efectuarea unor studii de fluidizare a traficului

Reducerea timpilor de staţionare în intersecţii

Soluţii pentru descongestionarea arterelor de trafic – reorganizarea intersecţiilor Scăderea nivelului de emisii în zona marilor intersecţii Diminuarea nivelului de emisii în lungul arterelor de circulaţie

Buna gestionare a volumelor de trafic în intersecţii – eliminarea staţionărilor în intersecţii Îmbunătăţirea parametrilor de calitate a aerului

- Reglarea timpilor de semaforizare în funcţie de volumele de trafic - Acordarea de prioritate la semafor pentru mijloacele de transport public - Realizarea de benzi proprii pentru transportul public - Montarea de sisteme de informare în timp real asupra zonelor cu ambuteiaje - Sancţionarea

Primaria Municipiului Bucureşti Consiliul General al Municipiului Bucureşti Instituţii locale autorizate

388


Crearea de benzi dedicate transportului public

Creşterea vitezei de exploatare a mijloacelor de transport public

abaterilor de la prevederile legale de circulaţie şi dirijarea fondurilor rezultate pentru marcaje, sisteme de informare, de dirijare pentru arterele urbane - Aplicarea prevederilor legale privind circulaţia pe drumurile publice - Aplicarea la nivel de Bucureşti, a sistemelor de management de trafic

Menţinerea traficului rutier în zonele istorice ale oraşului PPMM 1155 –– 33

Înfiinţarea unor artere pietonale şi a unor zone de circulaţie pentru transportul public

Protejarea zonelor istorice a oraşului prin restricţionarea traficului auto în perimetrul definit

Protejarea clădirilor şi obiectivelor istorice de efectele poluării

- Creşterea atractivităţii zonelor - Intensificarea activităţilor economico-sociale în zonă

-Restricţionarea traficului auto în zona istorică - Menţinerea, în măsura posibilităţilor, numai a transportului public

Primaria Municipiului Bucureşti Instituţiii locale autorizate

389


- Informarea riveranilor cu privire la efectele pe care le pot avea măsurile de restricţionare a traficului - Introducerea de taxe pentru accesul în zonă, în scopul reabilitării acestora - Respectarea hotărârilor Consiliului General al Municipiului Bucureşti cu privire la circulaţia în zonele istorice ale oraşului - Implementarea unor sisteme de transport public ecologice

Lipsa spaţiilor Park&Ride pentru a limita accesul vehiculelor în zona

Amenajarea de spaţii Park & Ride în principalele puncte de acces în

Limitarea accesului vehiculelor în zona centrală a oraşului

- Reducerea fluxurilor de trafic în Bucureşti - Reducerea emisiilor atmosferice generate

- Numărul de vehicule pe arterele principale

- Organizarea spaţiilor special destinate parcărilor - Extinderea liniilor

Primariile de Sector prin Administraţiile Domeniului

390


centrală PPMM 1155 -- 44

Bucureşti Amenajarea spaţiilor de parcare în zona inelului exterior de circulaţie Încurajarea utilizării transportului public

de traficul rutier - Crearea de spaţii sigure de parcare pentru vehiculele din afara Bucureşti-ului - Asigurarea facilităţilor de trans-bordare către mijloacele de transport public - Reorganizarea reţelei de transport public, astfel încât, să fie asigurat accesul către toate punctele de interes din Bucureşti (spitale, instituţii publice etc.) - Îmbunătăţirea serviciilor de transport public prin creşterea parametrilor calitativi (frecvenţa

- Nivelul poluării atmosferice pe marile artere principale - Nivelului de zgomot şi vibraţii generate de traficul rutier

de transport public către aceste puncte şi crearea de facilităţi Park & Ride - Introducerea sistemelor ecologice de transport public - Informarea asupra beneficiilor aduse calităţii vieţii urbane de renunţare la vehiculele individuale - Realizarea de facilităţi de plată pentru acest tip de serviciu (ex. Tichet unic de plată a parcării şi acces în mijloacele de transport public) - Adoptarea prevederilor UE cu privire la

Public Instituţii locale autorizate

391


mijloacelor de transport, scurtarea timpilor de aşteptare, creşterea securităţii călătorilor în vehicule etc.)

promovarea sistemului de transport durabil - Adoptarea unor hotărâri de guvern cu privire la parcările publice - Modificarea prevederilor PUG cu privire la organizarea transportului şi la măsurile de protecţie a mediului, din punct de vedere al traficului rutier.

Utilizarea ineficientă a capacităţii de suport a carosabilului prin parcări parazitare PPMM 1155 -- 55

Eliminarea parcărilor parazitare şi redarea capacităţilor de suport pentru trama stradală

Redarea capacităţii de suport a tramei stradale

- Normalizarea traficului, în special pe străzile cu 2 benzi de circulaţie - Reducerea blocajelor de trafic - Preluarea volumelor de trafic conform dimensionărilor iniţiale prevăzute

- Reducerea staţionărilor datorate blocajelor de trafic - Diminuarea nivelului de noxe rezultate din trafic - Reducerea

- Alocarea de spaţii de parcare pentru zonele afectate - Introducerea sistemelor de circulaţie cu sens unic - Activităţi de informare prin mijloace mass-

Primariile de sector prin Administraţiile Domeniului Public Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului

392


pentru fiecare arteră de circulaţie

timpilor de deplasare

media, cu privire la existenţa spaţiilor amenajate pentru parcări - Atragerea de fonduri pentru reabilitarea sistemului rutier - Atragerea de fonduri pentru amenajarea spaţiilor destinate parcărilor - Hotărâri ale Consiliului General al Primăriei Municipiului Bucureşti cu privire la circulaţia pe anumite artere - Alocarea de spaţii de parcare special amenajate în vecinătatea zonelor afectate de parcările parazitare - Soluţii alternative

Bucureşti – Brigada Poliţiei Rutiere Consiliul General al Municipiului Bucureşti Instituţii locale autorizate

393


oferite pentru a realiza cererea de mobilitate în oraş

Lipsa spaţiilor destinate Interchange-urilor în punctele majore de penetrare a arterelor de transport PPMM 1155 –– 66

Realizarea punctelor de INTERCHANGE, din perspectiva dezvoltării viitoarei zone metropolitane

Realizarea de facilităţi pentru dezvoltarea transportului regional în vederea descongestionării oraşului

Descurajarea traficului individual prin crearea de facilităţi pentru transportul de mare capacitate

- Scăderea numărului vehiculelor individuale în zonele centrale ale Bucureşti-ului - Îmbunătaţirea calităţii aerului

- Alocarea de spaţii realizării acestui scop - Dispersarea polilor de atracţie din capitală - Mediatizarea informaţiilor cu privire la zona metropolitană - Colectarea de fonduri de la unităţile administrative incluse în zona metropolitană, pentru îmbunătăţirea infrastructurii de transport şi realizarea sistemelor de

Primaria Municipiului Bucureşti Consiliul General al Municipiului Bucureşti Consiliile Locale Instituţii locale autorizate

394


transport regionale - Promulgarea legii metropolitane - Extinderea reţelelor de transport public spre inelul 2 de circulaţie - Corelarea sistemelor de transport urbane cu sistemele de transport inter-urbane

Poluarea atmosferei generată de traficul rutier (emisii de noxe provenite de la gazele de eşapament datorită unui parc auto cu uzură morală şi uzură fizică înaintată,

Aerul sa corespundă din punct de vedere calitativ, astfel încât să fie asigurată sanatatea umană şi a mediului înconjurător în perimetrul municipiului Bucureşti

Limitarea utilizării vehiculelor cu grad avansat de uzură fizică şi morală

- Reducerea cu minimum 40% a emisiilor în lungul arterelor de circulaţie în Bucureşti (diminuarea concentraţiilor de NOx, CO, metale grele, pulberi în suspensie şi sedimentabile, generate de traficul

- Îmbunătăţirea calităţii aerului în Bucureşti - Îmbunătăţirea stării de sănatate a locuitorilor

- Extinderea utilizării sistemelor de transport cu bune performanţe ecologice - Implementarea unor programe de conştientizare a populaţiei în legătură cu poluarea aerului generată de traficul

Primaria Municipiului Bucureşti Consiliul General al Municipiului Bucureşti Consiliile Locale

395


menţinut în circulaţie PPMM 1155 –– 77

rutier - Reducerea incidenţei bolilor respiratorii la grupele de vârstă vulnerabile

auto - Obţinerea suportului public pentru promovarea proiectelor de utilizare a sistemelor de transport mai puţin poluante - Utilizarea taxelor de poluare percepute pentru vehiculele non-euro pentru încurajarea utilizării sistemelor de transport „LOW EMISSION” - Transpunerea directivelor UE în domeniul transportului rutier - Dezvoltarea transportului public - Înfiinţarea benzilor destinate bicicliştilor şi roller-ilor

Registrul Auto Roman Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti – Brigada Poliţiei Rutiere O.N.G.-uri Instituţii locale autorizate

396


Absenţa sistemelor de management de trafic care să regleze fluxurile de trafic şi să prioritizeze transportul public PPMM 1155 –– 88

Fluidizarea traficului cu scopul reducerii de noxe,în special în zona marilor intersecţii şi în lungul arterelor de trafic

Reducerea timpilor de staţionare în intersecţii

- Acordarea de undă verde mijloacelor de transport public - Corelarea timpilor de undă verde în funcţie de volumele de trafic ce intră în marile intersecţii

- Reducerea expunerii populaţiei la noxele generate de traficul auto - Reducerea nivelului zgomotelor şi vibraţiilor provenite din activitatea de transport

- Extinderea sistemelor de management de trafic şi pentru traficul general - Montarea de bucle inductive în lungul arterelor de circulaţie pentru a se cunoaşte volumul fluxurilor de trafic pe anumite direcţii - Elaborarea unor materiale informative cu privire la avantajele sociale şi economice (timp, bani, sănătate) aduse de o bună alegere a modului de transport ales(bicicletă, transport public, pietonal, etc.)

Primaria Municipiului Bucureşti Instituţii locale autorizate O.N.G.-uri Administraţia Străzilor Bucureşti

397


- Utilizarea taxelor de poluare percepute la vehiculele non-euro, la dezvoltarea sistemelor de transport „LOW EMISSION” - Hotărâri ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti - Realizarea unui dispecerat central la nivel de municipiu, în vederea urmăririi modului de funcţionare a sistemului

Depăşirea CMA la poluanţi specifici proveniţi din trafic înregistrate de staţiile de monitorizare a calităţii aerului

Încadrarea în limitele maxime admisibile a concentraţiilor de poluanţi din traficul rutier, în zonele centrale

Organizarea traficului auto

- Limitarea accesului vehiculelor individuale în zonele centrale - Menţinerea transportului public electric (fără emisii) în zonele afectate

- Încadrarea în limitele maxime admisibile a poluanţilor şi scăderea numărului de vehicule

- Dirijarea circulaţiei pe inele şi radiale (conform Master Plan-ului de Transport) - Extinderea modurilor de

Instituţii locale autorizate Agenţia Regională pentru

398


apaţinând A.R.P.M.B. – Cercul Militar şi Mihai Bravu PPMM 1155 –– 99

individuale pe arterele afectate - Fluidizarea traficului

transport electric de mare capacitate - Afişarea în timp real a informaţiilor cu privire la valorile de poluanţi măsurate - Aplicarea de sancţiuni contravenţionale utilizatorilor de vehicule care nu respectă normele de poluare - Incadrarea in prevederile H.G. nr. 582/2002- Normativul privind stabilirea valorilor limita, a valorilor prag, a criteriilor si metodelor de evaluare a SO2, NO2, NOx,PM10, PM 2,5, plumb, benzen, CO2,ozon

Protecţia Mediului Bucureşti Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti

399


- Monitorizarea calitaţii aerului în municipiul Bucureşti

Lipsa întreţinerii şi amenajării corespunzătoare a tuturor străzilor din Municipiul Bucureşti PPMM 1155 –– 1100

Imbunătăţirea circulaţiei auto şi diminuarea emisiilor atmosferice

Amenajarea şi menţinerea la parametrii funcţionali a arterelor de trafic

- Reabilitarea drumurilor - Asigurarea unei alternative de transport la marile artere de circulaţie, astfel încât, să se poată desfăşura şi pe străzile mai mici

Kilometrii de drum asfaltat

- Asfaltare, reabilitare - Proiectarea şi implementarea de sisteme de instruire şi informare pentru comunitate şi administraţii publice locale - Atragerea de fonduri pentru realizarea investiţiilor - Număr de sisteme informaţionale realizate - Elaborarea de studii de fezabilitate pentru realizarea acestor proiecte

Primaria Municipiului Bucureşti Instituţii locale autorizate

400


Poluarea factorilor de mediu (aer, apă, sol, subsol) cu gaze de eşapament cu conţinut de CO, CO2, hidrocarburi, plumb, pulberi antrenate; poluare sonoră şi/sau prin vibraţii PPMM 1155 –– 1111

Asigurarea calităţii aerului şi încadrarea în limitele admisibile a nivelului de zgomot şi vibraţii generate de transportul auto

Reducerea nivelului de zgomot şi vibraţii în limitele prevăzute de lege

- Respectarea prevederilor STAS 10009/1988 (65 dBA) la limita tuturor incintelor şi a STAS1009-88 şi STAS 6161/1-89 , pe categorii de artere de circulaţie - Încadrarea standardului SR 12025-2-1994, privind nivelul de vibraţii în clădirile situate în imediata apropiere a arterelor de circulaţie

- Valorile concentraţiilor NOx, CO, particule in suspensie , Pb in zonele limitrofe - Măsurători de zgomot şi vibraţii - Numărul de reclamaţii privind disconfortul generat de zgomot şi vibraţii

- Utilizarea de mijloace de transport nepoluante - Modernizarea infrastructurii liniilor de tramvai - Utilizarea soluţiilor tehnice, insonorizante şi antivibratorii - Mediatizarea implicaţiilor efectelor poluării atmosferei datorită traficului auto - Aplicarea unui program ferm de penalităţi pentru persoanele fizice şi juridice în cazul depăşirii normelor legale privind emisiile provenite de la autovehiculele rutiere

Direcţia de Sănătate Publică Bucureşti Institutul de Sănătate Publică Bucureşti Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bucureşti Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti Registrul Auto Român

401

Planul Local de Actiune pentru Mediu

402

- Adoptarea unor masuri legislative referitoare la diminuarea emisiilor de poluanţi de la toate categoriile de vehicule, in acord cu Directivele UE. - Implementarea Directivelor U.E., armonizate in legislatia romaneasca - Respectarea programului de lucru autorizat pentru circulaţia vehiculelor de mare tonaj şi utilizarea de vehicule care să corespundă din punct de vedere tehnic.

Bucuresti


163

planul local de actiune pentru mediu al municipiului bucuresti.pdf

Documents