planul de management al riscului la inunda Ţii

Microsoft Word - 12 PMRI DunareFluviul Dunrea
Pag. 1
CUPRINS
Abrevieri ..................................................................................................................................... 4 Introducere ................................................................................................................................. 8 Cap. 1: Prezentare general ...................................................................................................... 10 Cap. 2: Riscul la inundaii ........................................................................................................ 23
2.1. Descrierea lucrrilor existente de protecie împotriva inundaiilor ............................... 23 2.2. Descrierea sistemelor existente de avertizare - alarmare i
de rspuns la inundaii .................................................................................................. 44 2.3. Istoricul inundaiilor din Dunre ................................................................................... 55 2.4. Evenimentele semnificative de inundaii ....................................................................... 56 2.5. Zone cu risc potenial semnificativ la inundaii ............................................................. 57 2.6. Hri de hazard i hri de risc la inundaii .................................................................... 58 2.7. Indicatori statistici ......................................................................................................... 64
Cap. 3: Descrierea obiectivelor de management al riscului la inundaii .................................. 67 3.1. Procesul de elaborare a obiectivelor .............................................................................. 72
Cap. 4: Sinteza msurilor propuse............................................................................................ 76 4.1. Msuri aplicabile la nivel naional ................................................................................. 77 4.2. Msuri aplicabile la nivel de A.B.A. riverane Fluviului Dunrea ................................ 83 4.3. Msuri aplicabile la nivel de A.P.S.F.R. aparinând Fluviului Dunrea ....................... 83 4.4. Proiecte poteniale la nivelul întregului bazin al Dunrii ........................................... 100 4.5. Concluzii cu privire la strategia de management al riscului la
inundaii pentru fluviul Dunrea ................................................................................ 104 4.6. Definirea de proiecte integrate majore ........................................................................ 108
Cap. 5: Descrierea modului în care progresul implementrii msurilor va fi monitorizat ......................................................................................... 113
Cap. 6: Informarea i consultarea publicului ......................................................................... 122 Cap. 7: Lista autoritilor competente în implementarea i
monitorizarea/evaluarea P.M.R.I. ............................................................................... 137 7.1 Autoriti responsabile în domeniul managementului
riscului la inundaii în România ................................................................................. 137 7.2 Autoriti competente în implementarea P.M.R.I., inclusiv
în monitorizarea i evaluarea acestuia în timp. .......................................................... 143 Bibliografie ............................................................................................................................. 144 PLANE ................................................................................................................................ 147 Plana nr. 1 Harta hipsometric .............................................................................................. 148 Plana nr. 2 Reeaua hidrografic i amplasamentul staiilor hidrometrice ........................... 149 Plana nr. 3 Utilizarea terenului ............................................................................................. 150 Plana nr. 4 Zone afectate de inundaii istorice semnificative ............................................... 151 Plana nr. 5 Zonele cu risc potenial semnificativ .................................................................. 152 Plana nr. 6 Extinderea arealelor inundabile în cele trei scenarii (0,1%, 1%, 3,3 %) ............ 153 Plana nr. 7 Riscul la inundaii în scenariul mediu ................................................................ 154 Plana nr. 8 Propuneri de proiecte integrate majore ............................................................... 155
Planul de management al riscului la inundaii Fluviul Dunrea
Pag. 2
Planului de Management al Riscului la Inundaii....................................................... 157 Anexa 6.2 Chestionare privind elaborarea
Planului de Management al Riscului la Inundaii....................................................... 168 Anexa 6.3 Newsletter nr. 1 ..................................................................................................... 171 Anexa 6.4 Pliant P.M.R.I. ...................................................................................................... 177 Anexa 7.1 Legislaia din domeniul managementului
situaiilor de urgen generate de inundaii ................................................................ 179 TABELE Tabel 1 - 1 Debite medii multianuale ....................................................................................... 14 Tabel 1 - 2 Debite maxime ....................................................................................................... 15 Tabel 1 - 3 Debite minime ........................................................................................................ 16 Tabel 2 - 1 Derivaii ................................................................................................................. 32 Tabel 2 - 2 Lucrari de descarcare a apelor ............................................................................... 33 Tabel 2 - 3 Diguri ..................................................................................................................... 34 Tabel 2 - 4 Baraje care realizeaz acumulri permanente ........................................................ 43 Tabel 2 - 5 Inundaii istorice din fluviul Dunrea .................................................................... 56 Tabel 2 - 6 Evenimente istorice semnificative ale fluviului Dunrea ...................................... 56 Tabel 2 - 7 Zonele cu risc potenial semnificativ la inundaii pe fluviul Dunrea ................... 57 Tabel 2 - 8 Lungimi sectoare de râu acoperite de hri de hazard i risc la inundaii .............. 64 Tabel 2 - 9 Indicatorii statistici la nivelul Fluviului Dunrea .................................................. 66 Tabel 3 - 1 Obiectivele, indicatorii i tintele managementului
riscului la inundatii (cerinele minime i intele aspiraionale sunt valabile pentru scenariul 1%) ........................................................................ 70
Tabel 4 - 1 Centralizator tipuri de msuri ................................................................................ 76 Tabel 4 - 2 Centralizator msuri aplicabile la nivel naional ................................................... 78 Tabel 4 - 3 Centralizator msuri aplicabile la nivel aferente
Administraiilor Bazinale de Ap Fluviului Dunrea ............................................ 84 Tabel 4 - 4 Centralizator msuri aplicabile la nivel de
A.P.S.F.R. pentru Fluviul Dunrea ....................................................................... 88 Tabel 4 - 6 Prezentarea sintetic a msurilor propuse
a se realiza la nivelul A.P.S.F.R.-lor identificate pentru a reduce riscul la inundaii ....................................................................... 106
Tabel 4 - 7 Principalele localiti / grupuri de localiti potenial afectate, situate în banda de inundabilitate 1% la nivelul A.P.S.F.R. – Fluviul Dunrea .............................................................. 108
Tabel 5 - 1 Indicatori asociai msurilor conform Catalogului de msuri poteniale la nivel naional .................................................................. 114
Pag. 3
FIGURI Figura 2 - 1 Schema incintelor îndiguite la Dunre -
Administraiile Bazinale de Ap Banat i Jiu ........................................................ 24 Figura 2 - 2 Schema incintelor îndiguite la Dunre -
Administraiile Bazinale de Ap Olt i Arge-Vedea ........................................... 25 Figura 2 - 3 Schema incintelor îndiguite la Dunre -
Administraiile Bazinale de Ap Buzu-Ialomia, Siret, Prut-Bârlad i Dobrogea-Litoral ............................................................................ 26
Figura 4 - 1 Numr de msuri propuse pentru reducerea riscului la inundaii pe A.P.S.F.R. –Fluviul Dunarea – sectorul românesc ...................... 107
Figura 4 - 2 Scurt istoric al studiilor i proiectelor implementate ca preambul al PMRI .................................................................... 112
Pag. 4
A.B.A. – Administraia Bazinal de Ap A.C.N. – Administraia Canalelor Navigabile A.M.C. – Aparate de msur i control A.N.A.R. – Administraia Naional „Apele Române” A.N.C.O.M. – Autoritatea Naional pentru Administrare i Reglementare în Comunicaii A.N.C.P.I. – Agenia Naional de Cadastru i Publicitate Imobiliar A.N.I.F. – Agenia Naional de Îmbuntiri Funciare A.N.M. – Administraia Naional de Meteorologie A.R.A. – Asociaia Român a Apei A.R.B.D.D. – Administraia Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii A.S.A.S. – Academia de tiine Agricole i Silvice "Gheorghe Ionescu - ieti" B.H. – Bazin Hidrografic C.D.M.N. – Canalul Dunre-Marea Neagr C.E. – Comisia European C.F.R. – Companiei Naionale de Ci Ferate C.I.R. – Centrul de Intervenie Rapid C.J. – Consiliul Judeean C.J.S.U. – Comitetul Judeean pentru Situaii de Urgen C.L.S.U. – Comitetul Local pentru Situaii de Urgen C.M.R. – Centru Meteorologic Regional C.N.A.C.N. – Compania Naional Administraia Canalelor Navigabile C.N.A.D.N.R. – Compania Naional de Autostrzi i Drumuri Naionale din România C.N.S.S.U. – Comitetul Naional pentru Situaii Speciale de Urgen D.A.I.I. – Dispecerat i Aprare Împotriva Inundaiilor D.B.H. – District de Bazin Hidrografic D.C.A. – Directiva Cadru Ap D.D.I. – Departamentul de Dezvoltare, Investiii D.M.L.H. – Departamentul Managementul Lucrrilor Hidrotehnice D.S.U. – A.N.A.R. – Departamentul pentru Situaii de Urgen din cadrul A.N.A.R. D.S.U. – M.A.I. – Departamentul pentru Situaii de Urgen din cadrul M.A.I. DC - Drum Comunal DE - Drum European DJ - Drum Judeean DN - Drum Naional E.P.R.I. - Evaluarea Preliminar a Riscului la Inundaii E-PRTR – Registrul European al Poluanilor Emii i Transferai F.I.R. – Formaie de Intervenie Rapid G.A. – Gospodrirea Apelor HH – Hri de hazard la inundaii HR – Hri de risc la inundaii
Pag. 5
I.C.P.D.R. – Comisia Internaional pentru Protecia Fluviului Dunrea I.G.S.U. – Inspectoratul General pentru Situaii de Urgen I.N.C.D.D.D. – Institutul Naional de Cercetare Dezvoltare Delta Dunrii I.N.C.D.S. – Institutul Naional de Cercetare - Dezvoltare în Silvicultur „Marin Drcea” I.N.H.G.A. – Institutul Naional de Hidrologie i Gospodrire a Apelor I.S.C. – Inspectoratul de Stat în Construcii I.S.U.J – Inspectoratul pentru Situaii de Urgen Judeean LDE – Linie Dubl Electrificat LDN – Linie Dubl Neelectrificat LEL – Linie cu Ecartament Larg LI – Linie Închis LII – Linie Îngust LN – Linie Neinteroperabil LSE – Linie Simpl Electrificat LSN – Linie Simpl Neelectrificat M.A.D.R. – Ministerul Agriculturii i Dezvoltrii Rurale M.A.I. – Ministerul Afacerilor Interne M.Ap.N. – Ministerul Aprrii Naionale M.D.R.A.P. – Ministerul Dezvoltrii Regionale i Administraiei Publice M.D.T. – Modelul digital al terenului M.E. – Ministerul Energiei M.E.C.R.M.A. – Ministerul Economiei, Comerului i Relaiilor cu Mediul de Afaceri M.E.N.C.S. – Ministerul Educaiei Naionale i Cercetrii tiinifice M.F.E. – Ministerul Fondurilor Europene M.F.P. – Ministerul Finanelor Publice MHC - Microhidrocentral M.M.A.P. – Ministerul Mediului Apelor i Pdurilor M.M.D.D. – Ministerul Mediului i Dezvoltrii Durabile M.R.I. – Managementul Riscului la Inundaii M.S. – Ministerul Sntii M.T. – Ministerul Transporturilor O.N.G. – Organizaie Neguvernamental OUG – Ordonan de urgen a Guvernului P.A.T.J. – Planul de Amenajare a Teritoriului Judeean P.B.H.H. – Prognoz Bazinal, Hidrologie i Hidrogeologie PEB – Potenial ecologic bun P.F. – Persoan Fizic P.G.A. – Programul de Gospodrire a Apelor P.M.B.H. – Planul de Management al Bazinului Hidrografic P.M.R.I. – Planul de Management al Riscului la Inundaii P.O.I.M. – Programul Operaional „Infrastructur Mare„ P.P.P.D.E.I. – Planul de Prevenire, Protecie i Diminuare a Efectelor Inundaiilor pe bazine hidrografice P.U.D. – Planurile de Urbanism i de Dezvoltare P.U.G. – Planurile Urbanistice Generale P.U.Z. – Planul Urbanistic Zonal
Pag. 6
P.A.T. – Planul de Amenajare a Teritoriului P.A.T.N. – Planul de Amenajare a Teritoriului Naional P.A.T.Z. – Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal PET – Polietilena tereftalat R.E.B.A.R. – Registrul Naional al Barajelor din România R.N.P. – Romsilva – Regia Naional a Pdurilor Romsilva R.N.T.D.G.A. – Reea Naional de Transmisie a Datelor de Gospodrire Apelor S.A. – Societate pe Aciuni S.C. – Societate Comercial SCI – Situri de importan comunitar SEB – Starea ecologic bun S.G.A. – Sistemul de Gospodrire a Apelor S.H. – Spaiu Hidrografic S.H.I. – Sistem Hidrotehnic Independent S.I.M.I.N. – Sistemul Meteorologic Integrat Naional S.M.R.I. – Strategia de Management a Riscului la Inundaii S.N.C.S. – Strategia Naional a României privind Schimbrile Climatice SPA – Arii de protecie special avifaunistic S.R.L. – Societate cu Rspundere Limitat STAS - Standard de stat TVR - Televiziunea Român U.A.T. – Unitate administrativ teritorial U.C.C.T. – Urmrirea Comportrii Construciilor Tehnice U.E. – Uniunea European U.N.S.A.R. din România – Uniunea Naional a Societilor de Asigurare din România U.P.B. – Universitatea Politehnica Bucureti U.T.C.B. – Universitatea Tehnic de Construcii Bucureti A.P.S.F.R. – Areas with Potential Significant Flood Risk BEAM – Basic European Active Map CLC – Corine Land Cover DESWAT - Destructive Water Abatement and Control of Water Disasters DSS – Decision Support System EEA – European Econimic Area FRMPs – Flood Risk Management Plans GIS – Geographic Information System GPRS – General Packet Radio Service GSM – Global System for Mobile Communications I.E.D. – Industrial Emissions Directive IPPC – Integrated Pollution Prevention and Control JRC – Joint Research Centre LIDAR – Light Intensity Detection and Ranging NAVTEQ – Navigation Technologies OSM – Open Street Map P.F.R.A. – Preliminary Flood Risk Assessment UoM – Unit of Management
Pag. 7
VPN – Virtual Private Network WATMAN – Information System for Integrated Water Management WFD RBMPs – Water Flood Directive River Basin Management Plans WG-Floods – Working Group Floods WI-FI – Wireless Fidelity-Wireless Internet WIMS – Water Management System WISE – Web-based Inquiry Science Environment
Pag. 8
Introducere
Directiva privind evaluarea i managementul riscului la inundaii (Directiva 2007/60/CE) prevede ca pân la 22 decembrie 2015 toate statele membre s elaboreze Planurile de Management al Riscului la Inundaii (cu raportare la C.E. – 22 martie 2016), pentru toate zonele identificate cu risc potenial semnificativ la inundaii, aflate sub incidena art. 5 al Directivei (raportate la C.E. în martie 2012), pentru care, de altfel, s-au elaborat hri de hazard i de risc la inundaii, în conformitate cu Articolul 6 al Directivei (hri raportate la C.E. în martie 2014).
Planurile de Management al Riscului la Inundaii trebuie coordonate la nivelul districtului hidrografic sau unitii de management, în conformitate cu articolul 3.2 (b) (art. 7.1 i 4, art. 8), respectiv – în cazul României – la nivelul celor 11 Administraii Bazinale de Ap sau pentru poriunea unui district hidrografic internaional care se afl pe teritoriul su, respectiv – în cazul României – la nivelul fluviului Dunrea.
Articolul 9 al Directivei Inundaii stipuleaz c ”statele membre iau msuri adecvate pentru a coordona aplicarea Directivei Inundaii i pe cea a Directivei 2000/60/CE, axându- se pe posibilitile de cretere a eficienei, pe schimbul de informaii i pe realizarea de sinergii i beneficii comune cu privire la obiectivele de mediu stabilite la articolul 4 din Directiva 2000/60/CE. În special: [...] dezvoltarea primelor planuri de management a riscului de inundaii i a revizuirilor ulterioare, astfel cum se face referire la acestea la articolele 7 i 14 din Directiva Inundaii, se efectueaz, în coordonare cu, i poate fi integrat în, revizuirile planurilor de management a bazinelor hidrografice prevzute la articolul 13 alineatul (7) din Directiva 2000/60/CE [...]”
În conformitate cu prevederile Directivei Cadru a Apei, statele dunrene contribuie la elaborarea Planului de Management al Districtului Hidrografic al Dunrii, motiv pentru care statele semnatare ale Conveniei Internaionale pentru Protecia Fluviului Dunrea au stabilit ca Planul de Management al Districtului Hidrografic al Dunrii s fie dezvoltat la nivel internaional (planul general care cuprinde problemele de importan bazinal cu efecte transfrontaliere i care se refer printre altele la Dunre i Delta Dunrii), naional i la nivel de sub-bazine naionale (în cazul României pentru cele 11 Administraii Bazinale de Ap). În cadrul Administraiei Bazinale de Ap Dobrogea – Litoral a fost realizat Planul de management al fluviului Dunrea, Deltei Dunrii, spaiului hidrografic Dobrogea i apelor costiere.
Prezentul studiu, Planul de Management al Riscului la Inundaii pentru Fluviul Dunrea a fost realizat similar raportrii acestui curs de ap sub Directiva Cadru Ap.
România este membr I.C.P.D.R. din 1995, odat cu ratificarea, prin Legea nr. 14/1995, a Conveniei privind cooperarea pentru protecia i utilizarea durabil a fluviului Dunrea. La a 5-a întâlnire ordinar din noiembrie 2002, Comisia Internaional pentru
Pag. 9
Protecia Fluviului Dunrea a decis s stabileasc Programul de Aciune pentru Protecia Durabil împotriva Inundaiilor în bazinul Dunrii. Primul pas important a fost adoptarea sa la nivel de minitri în 13 decembrie 2004. Cadrul acestui Program de Aciune se bazeaz pe programele durabile de protecie împotriva inundaiilor dezvoltate în diferite ri ce fac parte din bazinul Dunrii, obiectivul general al programului de aciune fiind realizarea pe termen lung a unei abordri durabile pentru gestionarea riscurilor de inundaii pentru protecia oamenilor i a proprietilor, încurajând în acelai timp conservarea i îmbuntirea ecosistemelor legate de ap.
Adoptarea Directivei Inundaii a avut impact i asupra Programului de Aciune al I.C.P.D.R., atât din punct de vedere tehnic cât i a perioadei de implementare, el însui prevzând incorporarea viitoarelor politici asupra inundaiilor la nivel european.
În anul 2009 I.C.P.D.R. a publicat 17 Planuri de Aciune la inundaii la nivel de sub- bazine, bazându-se pe 45 documente existente la nivel naional în fiecare din rile membre. Planurile de aciune finalizate au trecut în revist situaia actual stabilind inte i msuri pentru reducerea impactului i probabilitii de inundaii, punându-se accentul pe msurile nestructurale de tipul creterea contientizrii i a nivelului de pregtire, îmbuntirea prognozei inundaiilor, care pot astfel contribui la atingerea acestor inte.
La întâlnirea minitrilor din rile dunrene din 2010 a fost adoptat Declaraia Dunrii, în care se reafirm c: prevenirea i protecia împotriva inundaiilor este o aciune pe termen lung de mare prioritate i se angajeaz s fac toate eforturile pentru implementarea Directivei Inundaii la nivelul Dunrii i întocmirea unui Plan de Management al Riscului la Inundaii pentru întreg bazinul Dunrii în 2015.
Pag. 10
Cap. 1: Prezentare general
Fluviul Dunrea (F = 805.300 Km2), izvorte din munii Pdurea Neagr (Germania) i se vars în Marea Neagr (prin delta format), curgând prin 10 ri i adunând afluenii de pe teritoriul altor 6 state. Traseul su este împrit în trei pri: cursul superior (izvor - Viena), cursul mijlociu (Viena – Bazia) i cursul inferior (Bazia – Marea Neagr).
De la Bazia, la intrarea pe teritoriul rii, pân la vrsarea în Marea Neagr, este definit cursul inferior al fluviului care este gestionat pe teritoriul României de 7 Administraii Bazinale de Ap respectiv Banat, Jiu, Olt, Arge-Vedea, Buzu-Ialomia, Prut-Bârlad i Dobrogea-Litoral.
Cursul inferior al fluviului (inclusiv gurile sale), cu o lungime de 1.075 km (38% din lungimea fluviului), se situeaz pe teritoriul României formând grani cu Serbia (235,5 km), Bulgaria (469,5 km), Republica Moldova (0,6 km) i Ucraina (53,9 km) i este partea cea mai important ca debit i navigaie.
inând cont de multitudinea de regiuni naturale pe care cursul inferior al fluviului le traverseaz, acesta este împrit în 5 sectoare (dup Ujvari, 1972) dup cum urmeaz:
• Defileul carpatic (144 km) între Bazia i Gura Vii i primete contribuia a dou bazine hidrografice de ordinul 1: Nera i Cerna, precum i a afluenilor direci dintre acestea. Formeaz grania cu Iugoslavia;
• Sectorul sud-pontic (566 km) între Gura Vii i depresiunea Braului Borcea. În aceast poriune conflueaz cu patru râuri importante, care creeaz bazine hidrografice de ordinul 1 - Jiu, Olt, Vedea i Arge. În cea mai mare parte formeaz grania cu Bulgaria;
• Sectorul pontic oriental cu bli (195 km) cuprinde Balta mare a Ialomiei i Balta mare a Brilei, deci pân la Brila - Smârdan. Acest sector traverseaz teritoriul rii, desprind Dobrogea de Muntenia. Conflueaz doar cu un singur râu important care formeaz un bazin de ordinul 1 i anume râul Ialomia;
• Sectorul predobrogean (80 km) cuprinde poriunea dintre Brila i intrarea în Delta Dunrii, la Ceatal Chilia, în amonte de Tulcea. Sunt colectate apele din dou bazine hidrografice de ordinul 1 - Siret i Prut;
• Sectorul deltaic (90 km) cu cele trei brae principale - Chilia, Sulina i Sfântul Gheorghe - totalizeaz 5.500 km2, din care aproape 80% situat pe teritoriul României. În zona de vrsare Dunrea se ramific formând o delt larg; cu lungimea, de la est la vest, de 75 km i limea, de la nord la sud, de 65 km.
Pag. 11
Analiza realizat în cadrul acestui capitol se refer la suprafaa unitilor administrativ teritoriale riverane fluviului Dunrea.
Relief
În România, Fluviul Dunrea i delta sa strbat toate formele principale de relief de la intrarea în ar i pân la vrsarea în Marea Neagra, respectiv zona de munte, de deal i de câmpie.
De la intrarea în ar (confluenta râul Nera altitudine 67 m) i pân la municipiul Orova (aval de confluenta cu râul Cerna, altitudine 69 m), fluviul Dunrea strbate Carpaii Banatului prin Defileul Dunrii (subunitile de relief Depresiunea Moldova Nou, Depresiunea Liubcova, Depresiunea Orova). De la municipiul Orova pân aval de localitatea Gura Vii, fluviul Dunrea strbate Podiul Mehedini i continu prin Culoarul Drobeta – Bala, din Podiului Getic, pân în aval de localitatea Crivina.
De aici fluviul Dunrea strbate, de la vest la est, Câmpia Român pân la municipiul Clrai prin subunitile de relief Câmpia Punghinei, Lunca Bistreului, Lunca Jiu – Jie, Lunca Potelului, Lunca Suhaei, Lunca Pasrea, Lunca Greaca, Lunca Clraului i Lunca Slciei. Pe aceasta poriune fluviul Dunrea colecteaz apele din patru bazine hidrografice de ordinul 1, respectiv Jiu, Olt, Vedea, Arge.
De la localitatea Clrai i pân la Galai, Dunrea îi schimb direcia de curgere ctre nord traverseaz teritoriul rii prin Câmpia Român, prin subunitile de relief Balta Borcei i Balta Brilei, desprind Dobrogea de Muntenia. Pe aceasta poriune fluviul Dunrea colecteaz apele din trei bazine hidrografice de ordinul 1, respectiv Ialomia, Siret i Prut.
De la Galai i pân la Tulcea fluviul Dunrea îi schimba iar direcia de curgere ctre est strbtând în continuare Câmpia Român, prin Balta Isaccei iar de aici, continu sa curg pân la Marea Neagra prin Delta Dunrii formata în Câmpia Deltaic i Lagunar a Dobrogei.
În plana nr. 1 se prezint harta hipsometric a fluviului Dunrea.
Geologie
Din punct de vedere geologic, zona de studiu aparine de la vest la est:
• Orogenului Carpailor Meridionali reprezentat de Domeniul Danubian (fundament metamorfic i formaiuni paleozoice, mezozoice i Neogene, la care se adaug depozite cuaternare), Pânza de Severin (formaiuni de vârst Jurasic superior - Cretacic inferior, reprezentate de gresii calcaroase, marnocalcare, isturi argiloase, microconglomerate calcaroase, depozite flioide), Pânza Getic i Pânza Supragetic;
Pag. 12
• Platformei Moesice în care se disting dou etaje structurale, fundamentul (soclul) format în principal din isturi cristaline i cuvertura, alctuit din depozite sedimentare;
• Orogenului Nord – Dobrogean cu structur diversificat, i reprezentat de Promontoriul Nord - Dobrogean, Pânza de Mcin, Pânza de Niculiel i Pânza de Tulcea, între care exist relaii de înclecare de vârst alpin;
• Platforma Scitic reprezentat de unitatea geologic a Depresiunii Pre- Dobrogene unde este situat Delta Dunrii. Construcia actual a Deltei Dunrii s-a fcut în cursul Pleistocenului Superior i în Holocen, în cursul mai multor faze de progradare i regresiune, caracterizate prin formarea unor lobi succesivi (Panin, 1989).
Lunca i Delta Dunrii include cele mai noi formaiuni la zi de pe teritoriul rii. Au un fundament cristalin faliat peste care se suprapun depozite triasice, jurasice, apoi formaiuni de lunc i deltaice cuaternare.
Clima
Clima fluviului Dunrea în cursul inferior are în ansamblu caracter temperat- continental, peste care se suprapun influenele generate de anumite tipuri de circulaie a maselor de aer: influene oceanice i submediteraneene, determinate de ciclonii de pe Atlantic i cei de pe Mediteran, cu frecven mai mare în sectorul de defileu i în sud-vestul Olteniei, dar i în aval pân aproape de Giurgiu; influene de ariditate, generate de anticiclonii euro- asiatici, resimite, mai ales, în sectorul Turnu Mgurele-Tulcea, dar i dincolo de acestea, spre cele dou extremiti (pân la Drobeta-Turnu Severin spre vest i pân la Sulina, spre est); influene pontice, generate de ciclonii mediteraneeni i de pe Marea Neagr cu evoluie retrograd, mai pregnante în Delta Dunrii, dar i mai spre vest, în sectorul de Bli.
Valorile medii anuale ale radiaiei solare globale totalizeaz circa 120 kcal/cm2 în Defileul Dunrii fiind cele mai mici din tot cursul fluviului; >127,5 kcal/cm2 pe suprafaa luciului apei, a luncii i a teraselor (zona Câmpiei Române); >135 kcal/cm2 în sectorul fluvio– maritim, sub influena suprafeelor de ap din Delta Dunrii i Marea Neagr, fiind cele mai mari din ar. Fenomenul este în legtura direct cu durata mare de strlucire a Soarelui din cursul unui an, care în defileu este sub 2.100 ore (la Orova ajunge la 1.911 ore) iar în sectorul cel mai sudic al fluviului este 2.250÷2.500 ore, fenomen specific zonelor de litoral, caracterizat prin descendena maselor de aer sub influena luciilor de ap.
Contrastele termice dintre iarn i var sunt mai atenuate (cu 2 – 3 0C) în sectorul vestic de defileu unde influena fluviului este dublat de influenele submediteraneene (comparativ cu cel estic, de ariditate): ele cresc cu circa 2 – 3 0C în sectorul estic cu influene continentale de ariditate i sunt din nou atenuate cu circa 2 0C în cel deltaic, datorit influenelor pontice; de asemenea, fenomenele de înghe sunt mai întârziate toamna (pân la
Pag. 13
26 octombrie în sectorul Blti, dup 1 noiembrie în sectorul Bechet – Clrai i dup 6 noiembrie în sectorul Drobeta-Turnu Severin – Turnu Mgurele, i între 1 i 6 aprilie în aval; numai în defileu îngheul mai persist pân la începutul decadei a doua din aprilie, sub influena muntelui).
Diferenele de înclzire dintre ap i uscatul limitrof determin, în semestrul cald al anului, deplasarea pe orizontala a aerului sub forma de brize. Procesele de evaporaie de pe suprafeele de ap depesc în lunile mai-iunie 375 mm i anual 675 mm, întreinând deasupra fluviului i în teritoriul limitrof o umezeal relativ ridicat a aerului (76% media anual): vaporii de ap rezultai sunt difuzai, prin intermediul brizelor deasupra uscatului limitrof pe circa 4 - 5 km distant în interiorul Câmpiei Romane devenind astfel, o surs permanent de umezire a aerului.
Precipitaiile cresc din amonte în aval, astfel în zona defileului fiind sub influena creterii altitudinii munilor limitrofi (care amplific procesele frontale de dezvoltare a conveciei termice i activitatea ciclonic) acestea înregistreaz valori de 610 mm la Moldova Veche, 625 mm la Berzasca i 725 mm la Orova. Apoi pe restul traseului valorile precipitaiilor descresc ca urmare a atenurii influenei aerului maritim, de la vest la est i a creterii în acelai sens a gradului de continentalism înregistrând valori de 700 mm la Drobeta-Turnu Severin, 571 mm la Calafat, 552 mm la Corabia, 535 mm la Turnu Mgurele i 507 mm la Clrai. De aici precipitaiile scad sub 475 mm în sectorul de Blti (Feteti 470 mm, Cernavod 445 mm, Hârova 436 mm) ca o consecin a slbirii conveciei termice deasupra apei, rmânând asemntoare pe tronsonul Galai (458 mm) – Isaccea (445 mm) i scad sub 445 mm în sectorul deltaic (Tulcea 442 mm, Gorgova 410 mm) i chiar sub 350 mm în zona litoral (Sulina 343 mm).
Resurse de ap
Fluviul Dunrea colecteaz direct i indirect prin Tisa, apele majoritii râurilor din România (98% din suprafaa rii) cu excepia unor râuri din Dobrogea, care se vars în Marea Neagr sau în lacurile litoralului mrii.
Reeaua hidrografic a bazinului hidrografic Dunrea, de pe teritoriul României, este format din 179 cursuri de ap cadastrate fr afluenii de ordinul 1 (Nera, Cerna, Jiu, Olt, Vedea, Arge, Ialomia, Siret i Prut) cu o lungime total de 4.540 km i care dreneaz o suprafa de 33.250 km2, densitatea reelei hidrografice fiind de 0,149 km/km2, fa de media pe ar de 0,33 km/km2.
Din punct de vedere al resursei de ap, Fluviul Dunrea, care are la intrarea în ar un stoc mediu de 174 miliarde mc/an ar putea fi cea mai bogat surs de ap. Caracterul su internaional impune anumite limitri în utilizarea apelor sale i din acest motiv se consider ca resurs numai jumtate din volumul mediu multianual scurs pe Dunre în seciunea Bazia, adic cca. 87 mld. mc. Raportul dintre debitele minime i maxime variaz între 1/5 i 1/8.
Pag. 14
În prezent, reeaua hidrometric naional a fluviului cuprinde 38 de staii hidrometrice, uniform amplasate pe tot cursul Dunrii pân la intrarea în delt i 68 în interiorul Deltei Dunrii. Monitorizarea regimului scurgerii de ap, aluviuni i sruri, precum i a morfologiei albiei Dunrii, a braelor acesteia i a reelei de gârle i canale din Delta Dunrii se realizeaz, printr-un program complex de observaii i msurtori hidrometrice complete de ctre staiile hidrologice ce aparin Administraiilor Bazinale de Ap Jiu, Arge- Vedea i Dobrogea-Litoral, respectiv: Staia Hidrologic Drobeta Turnu Severin (tronsonul Bazia – Calafat), Staia Hidrologic Giurgiu (tronsonul Bechet – Chiciu Clrai i Clrai), Staia Hidrologic Cernavod (tronsonul aval Chiciu Clrai – Grindu), Staia Hidrologic Tulcea (tronsonul Isaccea – Ceatal Izmail i interiorul Deltei Dunrii), Staia Hidrologic Sulina (tronsonul Crian – Sulina Gur i delta maritim a braului Sulina)
Debitul mediu multianual
Debitul mediu multianual al fluviului nu are o valoare constant, aceasta depinzând de lungimea perioadei de timp luat în considerare. Astfel conform celor prezentate în lucrarea Dunrea între Bazia i Ceatal Izmail editat în anul 1967 sub egida CSA, debitul mediu multianual la postul hidrometric Orova era de 5.420 m3/s pentru un interval de calcul de 122 ani i de 5.390 m3/s, dac intervalul de calcul era de 42 ani (1921-1962). Alte studii ulterioare dau valori diferite pentru debitele medii multianuale.
Astfel în tabelul 1 - 1 se prezint valorile debitelor medii multianuale la câteva staii hidrometrice pentru intervalul de 83 de ani, cu excepia a trei staii pentru care intervalul de timp este de 174 de ani, iar una de 42 de ani.
Tabel 1 - 1 Debite medii multianuale
Staie hidrometric
Element hidrografic
Perioad de analiz
Debite medii multianuale
m3/s Bazia Fluviul Dunrea 1931-2013 5480 Orova Fluviul Dunrea 1840-2013 5570
Drobeta - Turnu Severin Fluviul Dunrea 1971-2013 5380 Gruia Fluviul Dunrea 1931-2013 5540
Corabia Fluviul Dunrea 1931-2013 5730 Giurgiu Fluviul Dunrea 1931-2013 6024 Oltenia Fluviul Dunrea 1840-2013 6040
Chiciu Clrai Fluviul Dunrea 1931-2013 6100 Cernavod Braul Dunrea Veche 1931-2013 2580 Vadu Oii Fluviul Dunrea 1931-2013 6180 Smârdan Braul. Macin 1931-2013 698
Brila Fluviul Dunrea 1931-2013 6240 Isaccea Fluviul Dunrea 1840-2013 6320
Ceatal Izmail Fluviul Dunrea 1931-2013 6510
Pag. 15
Scurgerea maxim
În cei mai muli ani, la sfâritul primverii se declaneaz ploile de primvar care pot genera viituri prin intensitatea lor sau prin suprapunerea apelor mari de primvar rezultate din topirea zpezilor. Uneori pot avea loc în continuarea lor, sau pot forma valuri de viituri (doua sau mai multe). Trecerea de la apele mari de primvar la viiturile de primvar se determin analizând sursa acestora: topirea zpezii, alimentarea mixt, alimentarea exclusiv din ploi. La începutul perioadei de var, în condiiile unor situaii climatice i hidrologice deosebite, pot aprea viituri de var în continuarea celor de primvar.
Urmrind variaia cronologic a debitelor maxime lunare se poate observa c scurgerea maxim prezint caracteristica general a hidrografului tip, iar valorile cele mai mari se înregistreaz cu precdere în lunile aprilie-mai. De asemenea, se poate observa i o tendin de cretere în timp a valorilor maxime înregistrate în lunile martie i aprilie i de descretere în lunile mai i iunie.
Astfel în tabelul 1 - 2 se prezint valorile debitelor maxime la câteva staii hidrometrice pentru intervalul de 83 de ani, cu excepia a trei staii pentru care intervalul de timp este de 174 de ani, iar una de 42 de ani.
Tabel 1 - 2 Debite maxime
Staie hidrometric
Element hidrografic
Bazia Fluviul Dunrea 1931-2013 15.800 IV.2006 Orova Fluviul Dunrea 1840-2013 15.700 IV.2006
Drobeta - Turnu Severin Fluviul Dunrea 1971-2013 15.800 IV.2006 Gruia Fluviul Dunrea 1931-2013 15.800 IV.2006
Corabia Fluviul Dunrea 1931-2013 16.000 V.2006 Giurgiu Fluviul Dunrea 1931-2013 16.300 IV.2006 Oltenia Fluviul Dunrea 1840-2013 16.280 VI.1897
Chiciu Clrai Fluviul Dunrea 1931-2013 16.200 IV.2006 Cernavod Braul Dunrea Veche 1931-2013 7.460 V.1937 Vadu Oii Fluviul Dunrea 1931-2013 16.200 IV.2006 Smârdan Braul. Macin 1931-2013 2.080 V.1980
Brila Fluviul Dunrea 1931-2013 15.800 V.2010 Isaccea Fluviul Dunrea 1840-2013 20.940 VI.1897
Ceatal Izmail Fluviul Dunrea 1931-2013 15.900 IV.2006
Pag. 16
Scurgerea minim
În general, în decursul unui an, scurgerea minim pe Dunre se înregistreaz la începutul primverii, toamna sau iarna, iar cele mai mici valori ale debitelor se produc în iernile cu temperaturi foarte sczute, când sunt influenate de evoluia formaiunilor de ghea.
Astfel în tabelul 1 - 3 se prezint valorile debitelor minime la câteva staii hidrometrice pentru intervalul de 83 de ani, cu excepia a trei staii pentru care intervalul de timp este de 174 de ani, iar una de 42 de ani.
Tabel 1 - 3 Debite minime
Staie hidrometric
Element hidrografic
Drobeta - Turnu Severin Fluviul Dunrea 1971-2013 1.060 X.1985 Gruia Fluviul Dunrea 1931-2013 990 I.1985
Corabia Fluviul Dunrea 1931-2013 1.350 I.1954; I.1996 Giurgiu Fluviul Dunrea 1931-2013 1.485 I.1954 Oltenia Fluviul Dunrea 1840-2013 1.490 I.1954
Chiciu Clrai Fluviul Dunrea 1931-2013 1.530 I.1947 Cernavod Braul Dunrea Veche 1931-2013 226 XII.2011 Vadu Oii Fluviul Dunrea 1931-2013 1.400 IX.1992 Smârdan Braul. Macin 1931-2013 5 I.1947
Brila Fluviul Dunrea 1931-2013 1.460 I.1954 Isaccea Fluviul Dunrea 1840-2013 1.350 X.1921
Ceatal Izmail Fluviul Dunrea 1931-2013 1.790 X.1947
Pe fluviul Dunrea exist 2 acumulri permanente situate pe teritoriul Administraiilor Bazinale de Ap Banat i Jiu. Cele 2 lacuri de acumulare sunt Porile de Fier I (realizat în anul 1972 cu un volum total de 2400 mil. m3) i Porile de Fier II (dat în folosin în anul 1986 cu un volum de 830 mil. m3). Aceste lacuri nu au volume de atenuare a viiturilor.
Majoritatea lacurilor i blilor naturale, sunt localizate în lunca inundabil a fluviului. Lacurile naturale din Lunca Dunrii au o mare diversitate genetic. Dezvoltarea lor este bazat pe formarea reelei hidrografice i pe procesele de sufozie mecanic i acumulare eolian a nisipurilor. Procesul de alimentare a acestor lacuri este strâns legat de regimul hidrologic al fluviului, de condiiile hidrogeologice i de aportul cursurilor de ap care se vars în acestea. Inundaiile care se produc în lunca neîndiguit asigur umplerea i întreinerea cu ap a depresiunilor lipsite de un bazin de recepie propriu. Prezena stratului freatic aproape de suprafa (0-2 m adâncime) contribuie la meninerea apei lacurilor din lunc. Atât procesul de umplere cu ap a lacurilor, cât i procesul de aluvionare a cuvetelor
Pag. 17
lacustre sunt dependente i de durata meninerii nivelurilor maxime ale Dunrii. Aceste lacuri se gsesc pe teritoriile administrate de Administraiile bazinale de ap Jiu, Arge-Vedea, Buzu-Ialomia i Dobrogea – Litoral.
Apele subterane din zona de studiu sunt reprezentate atât de acvifere freatice (cu nivel liber) cât i de acvifere de adâncime (cu nivel ascensional). Acestea constituie corpuri de ap subteran, identificarea i delimitarea lor fcându-se conform prevederilor Directivei Cadru Ap 60/2000/EC.
În lungul fluviului Dunrea au fost delimitate un numr de 9 corpuri de ap subteran, dintre care 7 corpuri sunt de tip poros permeabil delimitate în depozite de vârst cuaternar i hologen, 1 corpuri de tip fisural-carstic, delimitate în depozite de vârst triasic, 1 corp de tip carstic-fisural delimitat în depozite de vârst jurasic – cretacic.
Corpurile de ap subteran freatic sunt: ROJI06 (Lunca i terasele Dunrii - Calafat); ROOT09 (Lunca Dunrii - între Bechet i Turnu Mgurele); ROAG07 (Lunca Dunrii - între Giurgiu i Oltenia); ROAG10 (Lunca Dunrii - între Turnu Mgurele i Zimnicea); ROIL11 (Lunca Dunrii - între Oltenia i Hârova); RODL07 (Lunca Dunrii - între Hârova i Brila); RODL09 (Dobrogea de Nord) i RODL10 (Dobrogea de Sud).
Exista un singur corp de ap subteran de adâncime respectiv RODL01 (Tulcea) i un singur corp de ap de tip mixt (freatic i adâncime) respectiv ROBA11 (Reia - Moldova Nou).
În plana nr. 2 se prezint reeaua hidrografic i amplasamentul staiilor hidrometrice în lungul fluviului Dunrea.
Soluri
Proprietile hidrofizice ale solului sunt un factor esenial în circuitul apei, cu influen asupra infiltraiei, scurgerii de suprafa i a pierderii apei prin evaporaie. Prezint o importan deosebit textura i structura, acestea influenând puternic infiltraia.
Solurile dominante întâlnite în valea Dunrii, aparin urmtoarelor clase:
• protisoluri i antrisoluri cu tipurile erodisoluri, litosoluri, nisipuri, protosoluri aluviale, psamosoluri, soluri aluviale, stâncrie, cu textur de la argiloas pân la nisipolutoas întâlnite în lungul cursurilor de ap i la vrsarea Dunrii în Marea Neagr;
• hidrisoluri de tipul gleiosol cu textur de la argiloas pân la nisipoas întâlnite în special în Balta mare a Ialomiei, Balta mare a Brilei i Delta Dunrii;
• clase suplimentare (ape) cu tipurile lacuri i bli, mlatini întâlnite în lunca Dunrii i în Delt;
Pag. 18
• cernisoluri cu tipurile cernoziom, rendzine, kastanoziom, cu textur de la argiloas pân la nisipolutoas întâlnite, pe suprafee restrânse la est de Balta mare a Ialomiei i Balta mare a Brilei i în Delta Dunrii
• luvisoluri cu tipurile preluvosol i luvosol cu textur de la lutoas pân la nisipoas întâlnite în special în zona lacului de acumulare Porile de fier II, dar i pe zone restrânse în zona lacului de acumulare Porile de Fier I
• cambisoluri cu tipurile districambosol i eutricambosol cu textur de la argiloas pân la lutoas întâlnite în zona lacului de acumulare Porile de Fier I
• histisoluri de tipul histosol cu textur lutoargiloas sau lutoas întâlnite, pe areale restrânse în Delta Dunrii;
• salsodisoluri de tipul solonceac cu textur de la lutoargiloas pân la nisipoas întâlnite, pe areale restrânse în Delta Dunrii.
Biodiversitate
Biodiversitatea districtului de bazin hidrografic Dunrea este foarte bogat, datorit unui mozaic de habitate diferite, dezvoltate pe o geomorfologie variat.
Vegetaia lemnoas este reprezentat de pduri de fag, gorun, în amestec cu alte specii de foioase, ctin roie, stejar pufos, cer, gârni, ararul ttresc, pducelul, lemnul câinesc, mceul, etc.
În lunca Dunrii se întâlnesc pduri aluviale, cu o importan ecologic deosebit, de arin negru, frasin, salcie, plop, mojdrean, stejar, stejar brumriu, stejar pufos, ulm de câmp, plop alb, plop negru, rchit, rchit alb, cer, gârni, crpini, sparanghel slbatic, salcâm, salcie plângtoare, plop tremurtor, plop hibrid, corcodu, dud alb, tei, ulm, soc negru, mce etc. Tufriurile sunt reprezentate de specii precum ctina roie i ctina mic.
Vegetaia palustr, cantonat în microdepresiunile cu ap permanent, în canalele colmatate sau în lungul apelor curgtoare, pe aluviunile permanent umede sau bltite, este reprezentata de stuf, papur, trestie, pipirig, rugin, sânziene de ap, etc.
Speciile de amfibieni i reptile sunt reprezentate de tritonul cu creast dobrogean, izvoraul cu burta roie (specii de interes comunitar), broasca mare de lac, broasca mic de lac, opârla de iarb, guterul, arpele de ap, arpele ru, arpele de alun, buhaiul de balt cu burta roie, estoasa de uscat dobrogean i estoasa de ap.
Pâlcurile de pdure reprezint teritoriul de cuibrit pentru specii ca dumbrveanca, silvia porumbac, presura de grdin, sfrâncioc cu frunte neagr, fâs de câmp, sfrâncioc roiatic, codobatura alb i cea galben, pupza, cucul, porumbelul gulerat, privighetoarea rocat, silvia mic, cea de câmp, cea de zvoi i cea cu capul negru, pitulicea mic, muscarul
Pag. 19
sur, cinteza de pdure, sticletele, botgrosul, presura sur, presura galben, cnraul, florintele, câneparul, acvila iptoare mic, orecarul mare, etc.
Avifauna zonei este bogat, fiind reprezentat prin specii care cuibresc, precum pescraul albastru, pasrea ogorului, dumbrveanca, stârcul de noapte, cormoranul pitic, presura de munte, presura brboas, rândunica rocat, drepneaua mare, pietrarul mediteranean, lstunul de stânc i prin specii migratoare ca chirighia cu obraz alb, chirighia neagr, lebda de iarn, lopttarul, chira cu fruntea alb, chira de balt, fluierarul cu picioare verzi i cu picioare roii, fugaciul de rm, sitarul de mal, fugaciul rocat, nagâul, fluierarul de zvoi, culicul mare, fugaciul mic, becaina mare, prundraul gulerat mare, fugaciul pitic, fluierarul negru, stârci, egrete, rae, liie, pescrui, loptari, culici, cormorani, corcodei, lebedele etc.
Ihtiofauna zonei este bine reprezentat de specii de interes conservativ european precum ceg, scrumbia de Dunre, avatul, zvârluga, porcuorul de nisip, iparul, sabia, boarea, rsprul, pietrarul, fusarul, ghiborul de râu. Alte specii de peti identificate în cadrul sitului sunt tiuca, babuca, cleanul, vduvia, obletele, pltica, morunaul, somnul, sabi, crap, caras, lin, biban, alu etc. Bibanul, alu i carasul fiind specii de ap stttoare i lin curgtoare i-au gsit în zona Lacurilor de acumulare Porile de Fier condiii prielnice de trai i reproducere iar pltica i babuca, fiind peti generativ-limnofili, i-au gsit condiii prielnice doar de reproducere.
Populaie, aezri umane
Din punct de vedere administrativ, zona riveran fluviului Dunrea cuprinde 139 de uniti administrativ teritoriale din judeele Brila, Constana, Galai, Tulcea (aparinând regiuni de dezvoltare SUD-EST), Clrai, Giurgiu, Ialomia, Teleorman (aparinând regiuni de dezvoltare Sud-Muntenia), Dolj, Mehedini, Olt (aparinând regiuni de dezvoltare Sud- Vest Oltenia) i Cara-Severin (aparinând regiuni de dezvoltare Vest).
În cele 139 de uniti administrativ teritoriale se gsesc 341 de localiti din care 11 sunt municipii, 10 sunt orae (în a cror componen intr pe lâng localitile de reedin i un numr de 18 sate) i 117 de comune (având în componen pe lâng localitile de reedin i 185 de sate).
Populaia total aferent celor 139 de uniti administrativ teritoriale riverane fluviului Dunrea era, conform recensmântului din 2011, de 1.292.115 locuitori (reprezentând 6,4 % din populaia total a României), din care 886.839 locuitori în mediul urban (69 %) i 405.276 locuitori în mediul rural (31 %).
Pag. 20
Utilizarea terenului
Zona riveran fluviului Dunrea aparine predominant mediului rural, fiind ocupat cu terenuri agricole (57% din suprafaa total a zonei riverane fluviului Dunrea). Terenurile agricole conin terenurile arabile, punile, fâneele, terenurile ocupate de vii i pepiniere viticole i livezi i pepiniere pomicole. Terenurile arabile ocup cea mai mare suprafa (49% din suprafaa total a zonei riverane fluviului Dunrea), pe care se cultiv în special porumb boabe, grâu, secar, floarea soarelui, legume i cartofi.
Restul suprafeei de 43% din suprafaa total a zonei riverane fluviului Dunrea este ocupat cu ape, bli (54%), pduri i alt vegetaie forestier (31%), construcii (7%), terenuri degradate i neproductive (4%) i ci de comunicaii i ci ferate (4%).
În plana nr. 3 se prezint utilizarea terenului din lungul fluviului Dunrea i a unitilor administrativ teritoriale limitrofe.
Activitatea economic
Activitatea economic a zonei riverane fluviului Dunrea este reprezentat în special de activitile din domeniul agricol, precum cultivarea terenurilor i creterea animalelor.
Activitile industriale sunt concentrate în special în apropierea zonelor urbane i sunt reprezentate de industria chimic, producia i prelucrarea metalelor, industria prelucrrii hârtiei i a lemnului, gestionarea deeurilor i a apelor uzate, producia de energie electric, industria alimentar, etc.
Comerul reprezint în cadrul districtului de bazin o alt ramur important, fiind reprezentat în special de magazine, restaurante, bnci, laboratoare medicale, etc.
Transportul naval reprezint o ramur important fiind asigurat de cea mai important cale navigabil din România. Principalele porturi fluviale în partea româneasc, din acest sector sunt: Orova, Drobeta-Turnu Severin, Calafat, Corabia, Turnu Mgurele, Zimnicea, Giurgiu, Oltenia, Clrai i Cernavod. Porturile fluvio-maritime - Galai, Brila, Tulcea - sunt porturi interioare cu tradiie, situate la intersecia celor doua tipuri de cai navigabile, maritim i fluvial. Pe sectorul romanesc al Dunrii sunt în funciune dou amenajri hidrotehnice: Porile de Fier I i Porile de Fier II destinate atât producerii energiei hidroelectrice, cât i uurrii condiiilor de navigaie.
Pag. 21
Infrastructura
Infrastructura rutier i feroviara existent în zona riveran fluviului Dunrea ocup cca. 1% din suprafaa total a unitilor administrativ teritoriale riverane fluviului Dunrea. Reelele stradale au ponderea cea mai mare (41% din lungimea total a infrastructuri rutiere), fiind urmate de drumurile comunale (20% din lungimea total a infrastructuri rutiere), drumurile naionale (19% din lungimea total a infrastructuri rutiere), drumurile judeene (15% din lungimea total a infrastructuri rutiere), drumuri europene (4% din lungimea total a infrastructuri rutiere) i autostrada A2 Bucureti-Constana „Autostrada Soarelui” (1% din lungimea total a infrastructuri rutiere).
Reeaua feroviar reprezint circa 12% din lungimea total a cilor de comunicaie i cuprinde poriuni din magistralele 700 Bucureti Nord–Galai, 800 Bucureti Nord–Mangalia i 900 Jimbolia–Bucureti Nord.
Regiunea este deservit de aeroportul ''Delta Dunrii'' Tulcea situat la 15 km fa de Municipiul Tulcea iar, la Feteti, se gsete Baza Aerian 86 Feteti cu regim militar.
Transportul naval se realizeaz pe o lungime de 1.691 km din care 1.075 km Dunrea navigabil internaional, 524 km braele navigabile ale Dunrii i 92 km ci navigabile artificiale (canalele Dunrea – Marea Neagr i Poarta Alb - Nvodari).
În ceea ce privete punctele de traversare a Dunrii pe sectorul românesc, acestea sunt: podul Giurgiu – Ruse, punct de trecere a frontierei România – Bulgaria (rutier i feroviar), podurile Feteti – Cernavod (rutier i feroviar), podul Calafat – Vidin (rutier i feroviar), podul Giurgeni - Vadul Oii (rutier) i barajul Porile de Fier I (rutier), punct de trecere a frontierei între România i Serbia.
Un alt mod de trecere a Dunrii este realizat prin traversarea cu bacul: la Moldova Veche, Svinia i Orova între România i Republica Serbia, la Calafat, Bechet, Turnu Mgurele, Giurgiu, Oltenia i Clrai între România i Republica Bulgaria i pe teritoriul României: la Brila, Galai i Tulcea.
Recreere i turism
Principalele zone de recreere din zona riveran fluviului Dunrea sunt reprezentate de ariile protejate, parcurile din zonele urbane i siturile arheologice.
Zona riveran fluviului Dunrea include, parial sau total, 134 de arii naturale protejate dintre care: 31 situri de importan comunitar (SCI) conform O.M. 776/2007; 43 arii pentru protecie special (SPA) conform H.G. 1284/2007; 51 rezervaii tiinifice i naturale; 6 parcuri naionale i/sau naturale i 3 zone de conservare special.
Pag. 22
Traversând toate formele de relief fluviului Dunrea a favorizat instituirea unor arii protejate în imediata apropiere a sa, dintre acestea evideniindu-se cele trei arii protejate, din trei sectoare diferite ale Dunrii, respectiv: Parcul Natural Porile de Fier, Parcul Natural Balta Mic a Brilei i Rezervaia Biosferei Delta Dunrii. La acestea se adaug alte rezervaii i arii protejate de dimensiuni mai mici, majoritatea incluse în cele trei arii protejate de mai sus, precum i o serie de parcuri naturale i naionale (de exemplu: Parcul Natural Comana, Parcul Naional Munii Mcin, Parcul Natural Lunca Joas a Prutului Inferior).
Pe teritoriul zonei riverane fluviului Dunrea se gsesc 248 uniti de cazare (la nivelul anului 2013). Cele mai multe dintre acestea se gsesc în perimetrul ariilor protejate Cursul Dunrii (între Bazia i Porile de Fier) i Delta Dunrii, iar restul sunt situate de regul în zonele urbane sau în vecintatea acestora.
Patrimoniu cultural
În zona riveran fluviului Dunrea exist 762 situri arheologice, situate pe teritoriul a 109 uniti administrativ teritoriale conform Repertoriul Arheologic Naional, din care 302 sunt considerate monumente istorice. Cele mai multe se gsesc în unitile administrativ teritoriale ale judeelor Constana i Cara - Severin. Dintre acestea cele mai întâlnite sunt siturile de tip aezare, tumul, necropola, cetate, etc.
Pag. 23
2.1. Descrierea lucrrilor existente de protecie împotriva inundaiilor
Schema incintelor îndiguite la Dunre este prezentat schematic în figura 2 – 1.
În cele ce urmeaz se prezint sistematic, evoluia în timp a principalelor infrastructuri inginereti i a altor lucrri hidrotehnice realizate pe fluviul Dunrea, în sectorul romanesc.
Istoricul lucrrilor de îndiguire de-a lungul Dunrii
Aprarea împotriva inundaiilor, amenajarea i valorificarea interioar a Luncii Dunrii româneti sunt lucrri de dat relativ recent – numai de 100 ani. Toate rile riverane din amonte au realizat lucrri de amenajare, pân la începutul sec. XX. Astfel, în bazinul Dunrii mijlocii (fluviul Dunre i afluenii) s-au îndiguit circa 3,7 mil. ha, îndeosebi în Slovacia, Ungaria i fosta Iugoslavie dar i în amonte, în Austria (zona Viena – Lintz 226 km diguri) i Germania (31,5 km).
Pe teritoriul Bulgariei s-au îndiguit circa 88.000 ha, suprafa situat în întregime în Lunca Dunrii – mal drept; lucrri realizate în anii ‘30-’40 ai secolului trecut.
Lunca Dunrii pe teritoriul României, între Gruia (aval Porile de Fier II) – km 851 i Isaccea - km 108, are o suprafa de circa 530,5 mii ha.
Pag. 24
Figura 2 - 1 Schema incintelor îndiguite la Dunre - Administraiile Bazinale de Ap Banat i Jiu
Pag. 25
Figura 2 - 2 Schema incintelor îndiguite la Dunre - Administraiile Bazinale de Ap Olt i Arge-Vedea
Pag. 26
Figura 2 - 3 Schema incintelor îndiguite la Dunre - Administraiile Bazinale de Ap Buzu-Ialomia, Siret, Prut-Bârlad i Dobrogea-Litoral
Pag. 27
Repere cronologice ale concepiilor de amenajare i realizare a lucrrilor.
1895: Prima lucrare de îndiguire s-a realizat în Delta Dunrii pe o suprafa de 467 ha, la Mahmudia, cu sprijinul unor specialiti strini dar din cauza insuficienei studiilor lucrarea nu a dat rezultatele scontate;
1906: Primele lucrri de îndiguiri ale Luncii Dunrii s-au realizat în anii 1904-1906: Chirnogi – 1.058 ha, Simoiu (Mânstirea) – 334 ha, Luciu Giurgeni – 3.150 ha. Iniial, lucrrile au dat rezultate satisfctoare; ulterior, digurile au fost depite la ape mari;
1906 - 1908 se realizeaz îndiguirea de la Spanov (1.780 ha), prima cu diguri cu seciune mare executat de Direcia “Pescarilor Statului”, sub conducerea dr. Gr. Antipa, care meniona c “împrejurrile de atunci manifestau un curent puternic pentru îndiguiri …”.
1910, apare “Legea pentru punerea în valoare a pmânturilor din zona de inundaie a Dunrii” i se înfiineaz Serviciul de îmbuntiri funciare, condus de ing. Anghel Saligny (decret regal Carol I, nr. 3838/22.12.1910). Prin lege, se stabilesc principiile de baz ale amenajrii Luncii Dunrii:
• diguri insubmersibile – pe circa 180.000 ha;
• terenurile îndiguite s fie destinate numai agriculturii, fr alternan cu piscicultura;
• este necesar execuia de drenaje i staii de pompare pentru evacuarea apelor în exces din interior;
• numai terenurile joase s fie amenajate piscicol.
1925 - 1928: îndiguiri existente – 23.370 ha, din care 14.230 ha cu diguri insubmersibile (Oltenia – Dorobanu: 12.450 ha), dar fr amenajri interioare; de unde rezultate economice nesatisfctoare.
1929: se instituie Comisia “îndiguirilor regiunilor inundabile ale râurilor i fluviilor” în cadrul Ministerului Agriculturii i Domeniilor (M.A.D.), care reia în discuie problemele din 1912. Dezbaterile lucrrilor s-au desfurat în cadrul Comisiei îndiguirilor, pe subcomisii: Subcomisia tehnic de îndiguiri (condus de ing. Elie Radu) ajunge la urmtoarele concluzii:
• îndiguirea total a Dunrii, de la Calafat la Brila, cu diguri continue insubmersibile, la apele din 1897, este exclus;
• digurile insubmersibile se pot executa pe suprafee restrânse, pentru a nu provoca supraînlarea apelor Dunrii i inundarea porturilor, oraelor i satelor;
• blile mari, punile, pdurile de bli, care pot restrânge locurile de reproducie a petilor, sunt excluse de la îndiguiri; gârlele de alimentare a blilor vor rmâne în legtur cu Dunrea;
Pag. 28
• blile Insulei Brilei vor fi amenajate pentru pescuit, puni i pduri, eventual culturi;
• în proiectele de lucrri se vor avea în vedere interesele aprrii naionale;
• pdurile din incinte vor fi scoase din regim silvic.
1929 - 1931: s-au realizat îndiguiri submersibile, pe 20.000 ha, care au fost depite i splate de apele mari din perioada 1932-1942.
1939: se înfiineaz Serviciul de îmbuntiri funciare (din 1944 – Direcia de îmbuntiri funciare).
1945: suprafaa de terenuri cu diguri submersibile era de circa 52.000 ha. Pierderile teritoriale din perioada 1940 –1944 i seceta din anii 1946 - 1947 au determinat introducerea în cultura agricol a noi terenuri: luncile inundabile, în primul rând Lunca Dunrii. Consiliul de Amelioraii recunoate ineficacitatea digurilor joase i stabilete redimensionarea acestora: adoptându-se asigurarea de calcul de 1% - pentru digurile insubmersibile i nivelul de 5 sau 10% pentru digurile submersibile.
1947: se începe completarea i supraînlarea digurilor vechi pe 55.000 ha i îndiguirea unor terenuri noi. Sunt realizate îndiguirea: Oltenia – Surlari – Dorobanu .a.
1949: Se constituie “Comisia pentru delimitarea regiunii inundabile a Dunrii”, care stabilete principala folosin a Luncii: 330 mii ha – agricol, 159 mii ha – luciu de ap, tufri, mlatini, 75 mii ha – pduri, din care au fost reinute pentru amelioraii agricole – 223,5 mii ha (147 mii ha, în zona Calafat – Cernavod, 56,5 mii ha în zona Cernavod – Isaccea i 20 mii ha în Delta Dunrii).
1960: Institutul de proiectri agricole (IPA, înfiinat în 1950) elaboreaz Studiul general al Luncii Dunrii, în care se propune îndiguirea i amenajarea hidroameliorativ a unitilor insulare i de pe malul dobrogean.
1962: IPACH – Institutul pentru Planuri de amenajare i Construcii hidrotehnice elaboreaz “Planul general de amenajare a Luncii Dunrii”, pentru spaiul dintre Gruia (km 851) i Isaccea (km 108), pentru 530.500 ha terenuri inundabile. Conform Planului de amenajare, structura categoriilor de folosin a terenurilor din Lunca Dunrii, în regim natural de inundabilitate, era: arabil 158.100 ha, puni i fânee naturale 122.500 ha, vii i livezi 2.600 ha, pduri 100.200 ha, lacuri i bli 77.000 ha, mlatini i stufri 66.300 ha, construcii i neproductiv 3.700 ha.
Pentru îmbuntirea regimului de scurgere al apelor Dunrii i structurii folosinei terenului în cadrul Schemei s-au delimitat 56 uniti – incinte aprate realizate astfel:
• anterior 1962: 18 uniti – 101.000 ha;
• 1963 – 1971: 24 uniti – 289.000 ha;
• 1971 – 1990: 14 uniti – 41.800 ha;
Pag. 29
• total – 431.800 ha care reprezint 81,4% din suprafaa inundabil a Luncii Dunrii.
Digurile s-au proiectat i realizat cu un coronament la nivelul maxim al Dunrii de 1% (din 1897), plus o “gard” de 1 m, pentru sectorul amonte Clrai; i un nivel de 5% - 10%, aval de Clrai.
1965 i 1970: viitura pe o durat de 2-4 luni, care verific/confirm concepia de amenajare cu diguri insubmersibile din schema propus în 1962: îndiguirile au condus la creteri de nivel care se înscriu în cotele coronamentului digurilor. Nu s-au produs depiri ale digurilor.
1990: Situaia lucrrilor de aprare i hidroameliorative realizate, constau din:
• diguri tip “Dunre” - 1.158 km (1 km/375 ha aparate);
• lucrri de desecare - 418.000 ha; (96,8% din terenurile aparate) cuprinzând: 10.150 km canale (24,3 m/ha); 118 staii de pompare – 419 m3/s din care 15 reversibile; 79 staii prepompare (142 m3/s);
• 22.500 ha drenaj închis;
• 42.000 ha orezrii;
• 1.140 ha amenajri piscicole: 8 incinte agropiscicole; 1 incint piscicol.
Valoarea total a lucrrilor: circa 900 mil. USD (2100 $/ha)
Amenajri pentru asigurarea condiiilor de navigaie
Primele lucrri inginereti realizate pe Dunre au fost iniiate între anii 1834 - 1837 i au constat în lucrri de regularizare a albiei fluviului în vederea îmbuntirii condiiilor de navigaie la ieirea Dunrii din defileu.
Dup rzboiul Crimeei i încheierea tratatului de pace de la Paris din anul 1856, încep cele mai mari lucrri hidrotehnice de regularizarea a albiei Dunrii pentru navigaie. Prima dintre aceste lucrri a fost realizat între anii 1857 - 1861 i a vizat gura de vrsare a braului Sulina.
Lucrrile de la gura braului Sulina au constat în execuia a dou diguri situate la distana de 180 m între ele. La inaugurarea lucrrilor (3 septembrie 1861), digul de nord avea o lungime de 1.412 m, iar cel de sud 1.212 m. Adâncimea la bar ajunsese la 17 picioare i jumtate (5,33 m), adic dublul adâncimii existente la începerea lucrrilor i cu 2 picioare mai mult decât cea proiectat. Acest prim succes a avut ca urmare, transformarea lucrrilor concepute iniial ca lucrri provizorii, în lucrri cu caracter permanent.
Pag. 30
Au urmat (1858 – 1902) lucrri de rectificare a traseului braului Sulina prin tierea cturilor, adâncirea i calibrarea seciunii sale transversale. Traseul a fost scurtat cu 21,2 km (de la 83,8 km la 62,6 km). Rectificarea traseului nu a ridicat probleme speciale decât sub aspectul volumelor de terasamente (cca. 25 mil. m3). În schimb, consecinele au fost cu totul neprevzute. Debitele lichide transportate pe braul Sulina, datorit scurtrii, s-au dublat, aportul acestui bra crescând de la 7% la 16% din debitul total al Dunrii. Este evident c în aceeai proporie au crescut i debitele solide, fapt ce a condus la dificulti de întreinere a adâncimilor la gura de vrsare. Este interesant de subliniat c datorit situaiei favorabile a adâncimilor, lucrrile de dragaj pe "canalul” Sulina i la gura sa au început abia în anul 1894. Dificultile nu întârzie s apar. Datorit creterii bancului de sud i a înnisiprii golfului Mosura datorit aportului considerabil de aluviuni al braului Starâi-Stambul din delta secundar a Chiliei, adâncimile naturale la bar scad în ultimii ani în proporie îngrijortoare. Ca urmare volumele de lucrri cresc considerabil. Lungimea digurilor executate a atins în anul 1973 aproape 8 km, iar volumul dragat aproape 50 de mil. m3.
Pentru îmbuntirea condiiilor de navigaie pe sectorul romanesc al Dunrii au fost executate i dup anul 1900 numeroase lucrri, îns mai mult locale i de mai mic anvergur.
Regimul hidrologic alimentat de ploi i zpezi a fcut posibil navigaia pe Dunre în tot timpul anului, iar condiiile de mediu i resursele de hran oferite au facilitat dezvoltarea aezrilor umane. Au luat astfel natere numeroase porturi fluviale, adevrate pori spre lumea european, prin care circul un numr mare de cltori, turiti i cantiti importante de mrfuri. Între porturile româneti cunoscute sunt Orova, Turnu Severin, Giurgiu, Turnu Mgurele, Oltenia.
Porturile Brila, Galai, Tulcea i Sulina sunt încadrate în categoria porturilor fluvial - maritime. Pe canalele navigabile Dunre - Marea Neagr i Poarta-Alb – Midia - Nvodari mai sunt amenajate patru porturi fluviale.
Amenajri hidroenergetice pe sectorul românesc a Dunrii
Pe sectorul inferior (românesc) fluviul Dunrea dispune de un mare potenial hidroenergetic, iar utilizarea acestuia a intrat în preocuprile specialitilor înc din primele decenii ale secolului al XX-lea.
În prezent, pe sectorul românesc al Dunrii sunt în funciune dou amenajri hidrotehnice: Porile de Fier I i Porile de Fier II. Aceste amenajri hidrotehnice sunt destinate atât producerii energiei hidroelectrice, cât i uurrii condiiilor de navigaie.
Sistemul de aprare împotriva inundaiilor aferent fluviului Dunrea este format din derivaii, îndiguiri, acumulri permanente i lucrri de descrcare a apelor.
Fluviului Dunrea dispune de 11 derivaii cu o lungime total de 182.600 m, toate aparinând de Administraia Bazinal de Ap Dobrogea – Litoral. Cele mai multe derivaii
Pag. 31
sunt situate în Delta Dunrii i fac legtura între braele Dunrii i lacuri, iar cele mai importante sunt Canal Dunre - Marea Neagr i Canal Poarta Alb - Midia Nvodari care asigur navigaia pân la Marea Neagra.
Lungimea total a digurilor longitudinale la Dunre este de 1.267 km situate pe teritoriul administrat de Administraiile Bazinale de Ap Banat, Jiu, Olt, Arge-Vedea, Buzu-Ialomia, Prut-Bârlad i Dobrogea-Litoral i care apr împotriva inundaiilor circa 130 localiti.
În ceea ce privete acumulrile permanente de ap Fluviul Dunrea dispune pe sectorul românesc al sau de 2 acumulri, Porile de fier I (realizata prin bararea fluviului) i Porile de fier II (realizata prin bararea fluviului i a braului Gogou prin doua baraje transversale).
În tabelele nr. 2 - 1, 2 - 2, 2 - 3 i 2 - 4 se prezint principalele lucrri de aprare împotriva inundaiilor ale fluviului Dunrea – indiferent de deintor.
Starea principalelor componente ale sistemului naional de gospodrire a apelor cu rol de protecie împotriva inundaiilor, respectiv diguri, acumulri permanente / nepermanente, situate pe teritoriul Administraiilor Bazinale de Ap aferente fluviului Dunrea se regsesc pe site-ul Administraiilor Bazinale de Ap Banat, Jiu, Olt, Arge-Vedea, Buzu-Ialomia, Prut-Bârlad i Dobrogea-Litoral la seciunea Directiva Inundaii 60/2007/CE – 3. Planul de Management al Riscului la Inundaii.
Pag. 32
Curs de ap derivat
Cod cadastral
Lungime (m) Deintor
0 1 2 3 4 5 6 7 8 10 A.B.A. DOBROGEA-LITORAL
2 Canal Dunre - Marea Neagr
Constana Dunre XV-1.10b Marea Neagr XV-1. 64.400 A.C.N.
3 Canal Poarta Alb - Midia
Nvodari Constana C.D.M.N. XV.10b.5 Marea Neagr XV-1 31.200 A.C.N.
4 Derivaie Gârla
Somova Tulcea Somova/
Dunre - Br. Tulcea
XIV-1 2.000 A.B.A.
5 Canal Litcov Tulcea Maliuc, Crian/ Dunre - Br. Sf. Gheorghe
XIV-1 Canal Crian -
XIV-1 Lac Razelm XIV-1 28.000 A.R.B.D.D.
7 Canal Ivancea Tulcea Sf. Gheorghe/ Lacul Rou XIV-1 Dunre - Br. Sf.
Gheorghe XIV-1 12.600 A.R.B.D.D.
9 Canal Mila 36 Tulcea Tulcea/ Dunre - Br.
Tulcea XIV-1
Dunre - Br. Sulina
XIV-1 5.000 A.R.B.D.D.
XIV-1 Lac Razelm XIV-1 22.500 A.R.B.D.D.
12 Canal Crian -
Caraorman Tulcea Crian/
Dunre - Br. Sulina
Pag. 33
Nr. crt. Denumire Jude Comun / Localitate
Curs de ap derivat
deriv
Lungime (m) Deintor
0 1 2 3 4 5 6 7 8 10 A.B.A. BUZU-IALOMIA
1
Pag. 34
cadastral
MS/MD
pc%
Qcalcul
(m3/s)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 A.B.A. BANAT
1 Dig Mceti Dunre XIV-1 MS CS Moldova Veche, Cara-
Severin 2.000 2,00 1985 15.000 Sat Mceti A.B.A. Banat
A.B.A. JIU
2 Dig Insula Simian Dunre XIV-1 MH Simian/ Simian 3.100 2,70 Insula Simian Primria Simian (CUI:
4550988)
910+080-916+800 Dunre XIV-1 MS MH
Hinova / Ostrovu Corbului
S.C. Hidroelectrica S.A. Sucursala Hidrocentrale
Porile de Fier (CUI: 1605574)
4 Dig 3 Ostrovul Mare, Fl. Dunrea, KM 865-
870 Dunre XIV-1 MS MH Gogou / Ostrovu Mare 4.450 8,00 1978 1% 16.200 Ostrovul Mare
S.C. Hidroelectrica S.A. Sucursala Hidrocentrale
Porile de Fier (CUI: 1605574)
5 Dig Ferma Piscicol
Gruia Dunre XIV-1 MS MH Gruia/ Gruia 5.300 3,00 1978 5% 14.000 Gruia-ferm piscicol
S.C. Comexim R S.R.L. Lupeni - Gruia (CUI:
2146135)
6 Dig Gârla Mare Dunre XIV-1 MS MH Gârla Mare / Gârla
Mare 4.740 2,00 1978 5% 14.000 Gârla Mare - ferm piscicol
S.C. Caviar S.R.L. Dr. Tr. Severin (CUI: 10195473)
7 Dig Ferma Piscicol
Salcia Dunre XIV-1 MS MH Salcia / Salcia 8.700 3,60 1978 10% 13.050 Primria Salcia
8 Dig Moara Dunre XIV-1 MS DJ Cetate 2.000 1,50 Cetate C.L. Cetate 9 Dig Cetate Dunre XIV-1 MS DJ Cetate 10.000 4,50 Cetate C.L. Cetate
10 Dig Staie Epurare Dunre XIV-1 MS DJ Calafat 735 4,00 Calafat C.L. Calafat 11 Dig Uzina Termic Dunre XIV-1 MS DJ Calafat 615 3,50 Calafat C.L. Calafat 12 Dig Ciuperceni Dunre XIV-1 MS DJ Calafat 1.000 4,00 Ciupercenii Vechi C.L. Calafat 13 Dig Jdegla Dunre XIV-1 MS DJ Ciupercenii Noi 5.800 4,00 1987 2% Ciupercenii Noi A.B.A. Jiu 14 Dig Duvalmu Dunre XIV-1 MS DJ Piscu Vechi 5.400 4,00 1988 2% Piscu Vechi A.B.A. Jiu
15 Dig Ghidici - Rast -
Bistre Dunre XIV-1 MS DJ Rast 18.600 4,00 1964 2%
Ghidici, Rast, Negai, Catane, Bistre
A.B.A. Jiu
16 Dig Bistre Dunre XIV-1 MS DJ Bistre 5.250 3,50 1964 Bistre A.B.A. Jiu
17 Dig Bistre - Nedeia -
Jiu Dunre XIV-1 MS DJ Nedeia 39.130 4,00 1966 1%
Bistre, Cârna, Gighera, Mcesu de Jos
A.B.A. Jiu
18 Dig Jiu - Bechet Dunre XIV-1 MS DJ Bechet 19.600 4,00 1961 2% Ostroveni, Bechet A.B.A. Jiu 19 Dig Bechet - Jie Dunre XIV-1 MS DJ Bechet 2.200 4,00 1965 Bechet A.B.A. Jiu 20 Dig Bechet - Dbuleni Dunre XIV-1 MS DJ Dbuleni 13.650 4,00 1964 2% Bechet, Dbuleni, Clrai A.B.A. Jiu
21 Dig Dbuleni - Mgura
Gâtii Dunre XIV-1 MS DJ Dbuleni 7.770 4,00 1964 A.N.I.F. Dolj
A.B.A. OLT
- Corabia Dunre XIV-1 MS OT Potelu - Corabia 32.400 4,00 1969
Ianca, Gojdibodu, Gura Padinii, Orlea, Corabia
A.B.A. Olt
Turnu - Mgurele, Seaca
Poiana A.B.A. Arge-Vedea
Pag. 35
Nr. crt.
cadastral
MS/MD
pc%
Qcalcul
(m3/s)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
24 Dig compartimentare
Seaca Dunre XIV-1 MS TR Seaca 3.400 3,00 1965 Seaca A.B.A. Arge-Vedea
25 Dig longitudinal Seaca
- Suhaia Dunre XIV-1 MS TR Seaca, Lisa, Viioara 16.500 4,20 1962 1% 17.880 Seaca, Lisa, Viioara A.B.A. Arge-Vedea
26 Dig longitudinal Suhaia
Suhaia, Fântânele, Zimnicea
16.000 3,70 1962 1% 17.880 Suhaia, Fântânele, Zimnicea A.B.A. Arge-Vedea
Zimnicea Dunre XIV-1 MS TR Zimnicea 1.400 4,10 1974 Zimnicea A.B.A. Arge-Vedea
28 Dig longitudinal
Zimnicea - Nsturelu Dunre XIV-1 MS TR Zimnicea, Nsturelu 14.100 4,20 1962 1% 17.880 Zimnicea, Nsturelu A.B.A. Arge-Vedea
29 Bujoru - Pietroani. Dig
nr. 6 – Fl. Dunrea Dunre XIV-1 MS TR Pietroani 13.000 5,00 1987 5% 15.350 Pietroani A.B.A. Arge-Vedea
30 Dig longitudinal Incinta
Com. Gujani / Sat Pietroani, Gujani,
Com Vedea 18.000 4,23 1960 2% 15.770 Gujani, Pietroani, Vedea A.B.A. Arge-Vedea
31 Dig transversal Incinta
Pietroani - Vedea Dunre XIV-1 GR Vedea 4.000 4,80 1960 2% 15.770 Vedea A.B.A. Arge-Vedea
32 Dig longitudinal incinta
Slobozia - Maharu (Vedea - Slobozia)
Slobozia 13.400 4,52 1964 2% 15.770 Malu, Slobozia A.B.A. Arge-Vedea
33 Dig Dunre - C.L.
Giurgiu Dunre XIV-1 MS GR Giurgiu 600 3,00-4,00 1996 5% 14.650 Giurgiu C.L. Giurgiu
34 Dig Dunre - Direcia
Vmilor Dunre XIV-1 MS GR Giurgiu 1.600 2,50 1996 5% 14.650 Giurgiu Direcia vmilor Giurgiu
35 Dig Cetate Dunre XIV-1 MS GR Giurgiu 700 3,50 1976 5% 14.650 Giurgiu C.L. Giurgiu 36 Dig Verachim Est Dunre XIV-1 GR Giurgiu 905 6,50 1979 2% 15.770 Giurgiu C.L. Giurgiu 37 Dig Verachim Nord Dunre XIV-1 GR Giurgiu 1.500 6,50 1979 2% 15.770 Giurgiu C.L. Giurgiu 38 Dig Verachim Sud Dunre XIV-1 MS GR Giurgiu 1.600 6,50 1979 2% 15.770 Giurgiu C.L. Giurgiu 39 Dig Verachim Vest Dunre XIV-1 GR Giurgiu 1.550 6,50 1979 2% 15.770 Giurgiu C.L. Giurgiu 40 Dig Dunapref Dunre XIV-1 MS GR Giurgiu 1.500 1,00 1981 10% 13.800 Giurgiu Dunapref 41 Dig Fabrica de Zahr Dunre XIV-1 MS GR Giurgiu 2.000 2,00-3,00 1976 2% 15.770 Giurgiu C.L. Giurgiu 42 Dig Oleomet Dunre XIV-1 MS GR Giurgiu 300 3,00 1979 5% 14.650 Giurgiu C.L. Giurgiu
43 Dig SC Premium Fresh
Fish Prod SRL Dunre XIV-1 MS GR Giurgiu 2.000 3,00 1975 5% 14.650 Giurgiu
SC Premium Fresh Fish Prod SRL
44 Dig Zona Liber Dunre XIV-1 MS GR Giurgiu 900 4,00 1982 5% 14.650 Giurgiu Adm. Zona Liber
45 Dig longitudinal incinta Gostinu (Malu Rou -
Gostinu) Dunre XIV-1 MS GR Oinacu, Gostinu 10.700 5,00 1965 2% 15.770 Oinacu, Gostinu A.B.A. Arge-Vedea
46 Dig transversal incinta Gostinu (Malu Rou -
Gostinu) Dunre XIV-1 GR Gostinu 580 5,00 1980 2% 15.770 Gostinu A.B.A. Arge-Vedea
47 Dig transversal Bneasa (în continuarea digului
transversal Gostinu) Dunre XIV-1 GR Gostinu, Bneasa 7.500 5,00 1965 2% 15.770 Gostinu, Bneasa A.B.A. Arge-Vedea
48 Dig longitudinal incinta
Greaca (Gostinu - Greaca - Arge)
Dunre XIV-1 MS GR Gostinu, Greaca 21.500 5,00 1966 1% 16.500 Gostinu, Prundu, Cscioare,
Chirnogi A.B.A. Arge-Vedea
Pag. 36
Nr. crt.
cadastral
MS/MD
pc%
Qcalcul
(m3/s)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 A.B.A. BUZU - IALOMIA
49 Dig Greaca Dunre XIV-1 MS CL Greaca, Chirnogi 19.500 5,00 1966 1% 16.800 Cscioarele, Chirnogi A.B.A. Buzu-Ialomia
50 Dig Oltenia -
Oltenia, Spanov, Mnstirea
Chisele, Mnstirea A.B.A. Buzu-Ialomia
51 Dig Tatina Dunre XIV-1 MS CL Spanov 3.350 5,50 1964 1% Spanov A.B.A. Buzu-Ialomia 52 Dig Surlari Dunre XIV-1 MS CL Spanov 2.250 4,50 1964 1% Spanov A.B.A. Buzu-Ialomia 53 Dig Dorobanu Dunre XIV-1 MS CL Dorobanu 9.100 5,80 1964 1% Dorobanu A.B.A. Buzu-Ialomia
54 Dig Dorobanu
(Mostitea) Dunre XIV-1 MS CL Dorobanu 8.000 5,80 1976 3% Dorobanu A.B.A. Buzu-Ialomia
55 Dig Boianu - Sticleanu
Dorobanu, Ciocneti, Grditea, Cuza Vod, Clrai
A.B.A. Buzu-Ialomia
Borcea) Dunre - Bra
Borcea XIV-1 MD CL Clrai, Unirea 23.700 3,50 1962 10% A.B.A. Buzu-Ialomia
57 Dig Clrai - Rul
(Dunre) Dunre XIV-1 MS CL Clrai, Unirea 26.500 3,50 1962 10% A.B.A. Buzu-Ialomia
58 Incinta Unirea - Jeglia
- Gâldu Dunre - Bra
Borcea XIV-1 MS CL Unirea, Jeglia, Gâldu 7.816 3,50 1962 10% Unirea, Jeglia, Gâldu A.B.A. Buzu-Ialomia
59 Incinta Borcea de Sus
compartimentul I Dunre - Bra
Borcea XIV-1 MD CL Unirea, Feteti 17.400 1951 1% A.B.A. Buzu-Ialomia
compartimentul I Dunre XIV-1 MS CL Unirea, Cernavod 15.600 1951 1% A.B.A. Buzu-Ialomia
60 Incinta Borcea de Sus Dunre XIV-1 CL 9.000 1951 1% A.B.A. Buzu-Ialomia
comp. II+III Dunre - Bra
Borcea XIV-1 MD CL Unirea, Feteti 13.800 1963 10% A.B.A. Buzu-Ialomia
62 Incinta Borcea de Sus compartimentele II+III
Dunre XIV-1 MS CL Unirea, Cernavod 26.400 1963 10% A.B.A. Buzu-Ialomia
63 Dig mal stâng bra
Borcea - Feteti linia I aprare
Bra Borcea XIV-1 MS IL Feteti 6.550 1,80 1960 Feteti Municipiul Feteti
64 Dig mal stâng bra
Borcea - Feteti linia II aprare
Bra Borcea XIV-1 MS IL Feteti 7.200 2,50 1960 Feteti Municipiul Feteti
65 Dig Pensiune "La
Popescu" Bra Borcea XIV-1 MS IL Feteti 1.000 Pensiunea "La Popescu"
66 Dig epuresc Ocol Silvic
Feteti Bra Borcea XIV-1 MS IL Feteti 20
67 Dig local Stelnica Bra Borcea XIV-1 MS IL Stelnica 200 Primria Stelnica
68 Dig Borcea de Jos compartimentele I,
II+III Dunre Dunre XIV-1 MS IL Cernavod, Hârova 48.000 3,50 1965 10% A.B.A. Buzu-Ialomia
69 Dig Borcea de Jos compartimentele I, II+III br. Borcea
Bra Borcea XIV-1 MD IL Feteti, Hârova 42.100 3,50 1965 10% A.B.A. Buzu-Ialomia
Borcea de Jos Dunre XIV-1 IL 8.700 3,50 1965 10% A.B.A. Buzu-Ialomia
Pag. 37
Nr. crt.
cadastral
MS/MD
pc%
Qcalcul
(m3/s)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
71 Dig Stelnica -
Borduani Bra Borcea XIV-1 MS IL Stelnica 11.250 3,00 1976 5% Stelnica, Maltezi A.B.A. Buzu-Ialomia
72 Dig Fceni - Vldeni Bra Borcea XIV-1 MS IL Fceni 15.300 4,00 1965 2% A.B.A. Buzu-Ialomia 73 Dig Fceni - Vldeni Ialomia MD IL Vldeni 7.450 4,00 1965 2% A.B.A. Buzu-Ialomia 74 Dig local islaz Vldeni Bra Borcea XIV-1 MS IL Vldeni 1.410 Primria Vldeni
75 Dig Giurgeni - Spiru
Haret Bra Borcea
+Dunre XIV-1 MS IL, BR Giurgeni, Spiru Haret 15.000 3,00 1965 2%
Giurgeni, Gura Clmui, Bertetii de Sus
A.B.A. Buzu-Ialomia
76 Dig Giurgeni - Spiru
Haret Clmui MD BR Giurgeni, Spiru Haret 7.820 3,00 1965 2%
Giurgeni, Gura Clmui, Bertetii de Sus
A.B.A. Buzu-Ialomia
Dunre XIV-1 MS BR Stncua, Gropeni,
Chicani 51.250 4,00 1952-1960
Comp. I i II -
A.B.A. Buzu-Ialomia
Dunre XIV-1 MS BR 6.500 4,20 1952 A.B.A. Buzu-Ialomia
79 Noianu - Chicani Dunre XIV-1 MS BR Comuna Chicani 3.100 3,00 1962 1% 16.350 Chicani, Lacu Srat A.B.A. Buzu-Ialomia 80 Vrstura Dunre XIV-1 MS BR Comuna Chicani 2.500 4,00 1978 1% 16.350 Vrstura, Lacu Srat A.B.A. Buzu-Ialomia 81 Municipiu Brila Dunre XIV-1 MS BR Municipiul Brila 1.200 4,00 5% 14.420 Brila A.B.A. Buzu-Ialomia
82 Brila Dunre Siret Dunre XIV-1 MS BR Municipiul Brila,
comuna Vdeni 10.000 4,50 1949 1% 16.350 Vdeni, Pietroiu, Baldovineti A.B.A. Buzu-Ialomia
83 Brila Dunre Siret Siret MD BR Vdeni 4.700 4,50 1949 1% 16.351 Vdeni, Pietroiu, Baldovineti A.B.A. Buzu-Ialomia
84 Insula Mare a Brilei
Bra Vâlciu Dunre - Bra
Vâlciu XIV-1 MD BR Mrau, Brila 64.500 4,00 1964 10% 13.470
Mrau, Mgureni, Tacu, Plopi, Bndoiu, Frecei, Cistia, Stoieneti, Agaua,
Salcia, Titcov
A.B.A. Buzu-Ialomia
Bra Macin Dunre - Bra
70,2 km - 10%, 15,8 km - 20%
13.470
Salcia, Titcov
A.B.A. Buzu-Ialomia
86 Insula Mare a Brilei
Compartimentare Dunre XIV-1 MS BR Frecatei 24.500 4,00 1964 10% 13.470 A.B.A. Buzu-Ialomia
A.B.A. PRUT - BÂRLAD 87 Dig Bdlan Dunre XIV-1 MS GL Galai 10.550 4,50 1979 2% 15.280 Galai A.B.A. Prut-Bârlad
88 Dig Pod Sidex - Uzina
de ap Dunre XIV-1 MS GL Galai 700 1,80 1979 Galai A.B.A. Prut-Bârlad
A.B.A. DOBROGEA-LITORAL
89 Ostrov Dunre - Bra
Ostrov XIV - 1 MD CT Ostrov 1.257 1,84 1975 10% A.B.A. Dobrogea-Litoral
90 Bneasa Dunre - Bra
Ostrov XIV - 1 MD CT Ostrov 2.077 2,85 1962 10% A.B.A. Dobrogea-Litoral
91 Oltina Dunre - Bra
Iepurau XIV - 1 MD CT Oltina 3.460 3,40 1959 5% Oltina A.B.A. Dobrogea-Litoral
92 Dunreni Dunre XIV - 1 MD CT Dunreni 2.163 3,45 1962 10% 7.020 Dunreni, Viile A.B.A. Dobrogea-Litoral 93 Vlahi - parapet beton Dunre Floriile 900 A.B.A. Dobrogea-Litoral 94 Aliman-Parapet beton Dunre XIV - 1 MD CT Aliman 350 5% Aliman A.B.A. Dobrogea-Litoral 95 Rasova-Parapet beton Dunre XIV - 1 MD CT Rasova 1.560 5% Rasova A.B.A. Dobrogea-Litoral
Pag. 38
Nr. crt.
cadastral
MS/MD
pc%
Qcalcul
(m3/s)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 96 Rasova Dunre XIV - 1 MD CT Rasova 4.265 1,72 1970 10% 6.984 Rasova A.B.A. Dobrogea-Litoral 97 Cochirleni Dunre XIV - 1 MD CT Cochirleni 710 2,04 1975 10% A.B.A. Dobrogea-Litoral
98 Dig C.D.M.N.-
C.N.A.C.N. C.D.M.N.- C.N.A.C.N.
XIV - 1 CT Cernavod 1.800 3,10 1980 10% Cernavod C.D.M.N.-C.N.A.C.N.
99 Seimenii Mici Dunre XIV - 1 MD CT Seimeni Mici 1.200 3,00 1952 10% A.B.A. Dobrogea-Litoral 100 Seimeni Dunre XIV - 1 MD CT Seimeni 1.300 2,50 1975 10% C.L. Seimeni 101 Zavalu (I+II) Dunre XIV - 1 MD CT Dunrea 3.900 3,00 1976 10% A.B.A. Dobrogea-Litoral 102 Topalu II Dunre XIV - 1 MD CT Topalu 1.250 2,03 1975 10% A.B.A. Dobrogea-Litoral 103 Topalu I Dunre XIV - 1 MD CT Topalu 4.714 1,76 1962 10% A.B.A. Dobrogea-Litoral 104 Hârova Dunre XIV - 1 MD CT Hârova 440 2,20 1968 10% Hârova C.L. Hârova
105 Hârova - Ciobanu Dunre + Bra
Macin XIV - 1
CT Hârova - Vadu Oii +
Ciobanu 17.650 4,00 1963 5% Vadu Oii, Ciobanu A.B.A. Dobrogea-Litoral
106 Ciobanu Dunre - Bra
Macin XIV - 1 MD CT Ciobanu 4.000 3,50 1963 5% A.B.A. Dobrogea-Litoral
107 Ciobanu - Gârliciu Dunre - Bra
Macin XIV - 1 MD CT Ciobanu - Gârliciu 8.000 3,50 1960 5% Ciobanu, Gârliciu A.B.A. Dobrogea-Litoral
108 Gârliciu Dunre - Bra
Macin XIV - 1 MD CT Gârliciu 1.300 3,50 1960 5% A.B.A. Dobrogea-Litoral
110 Gârliciu - Dieni Dunre - Bra
Macin XIV - 1 MD CT Gârliciu 950 3,50 1960 5% A.B.A. Dobrogea-Litoral
111 Dig longitudinal Gârliciu - Deni
Dunre - Bra Macin
XIV-1 MD TL Deni 8.550 3,50 1960 1% Deni A.B.A. Dobrogea-Litoral
112 Dig local Deni Dunre - Bra
Macin XIV-1 MD TL Deni 3000 2,00 20% Deni CL Deni
113 Dig local Prundi Deni Dunre - Bra
Macin XIV-1 MD TL Deni 8.060 2,00 1976 10% CL Deni
114 Dig longitudinal Ostrov
- Peceneaga Dunre - Bra
Macin XIV-1 MD TL Ostrov, Peceneaga 9.500 5,00 1958 5% Ostrov, Peceneaga A.B.A. Dobrogea-Litoral
115 Dig longitudinal
Peceneaga - Turcoaia Dunre - Bra
Macin XIV-1 MD TL Peceneaga, Turcoaia 13.800 3,60 1956 5% Peceneaga, Turcoaia A.B.A. Dobrogea-Litoral
116 Dig Iglia - Carcaliu Dunre - Pârâul
Greci XIV-1 MD TL Greci 3.550 2,50 1965 5% A.B.A. Dobrogea-Litoral
117 Dig longitudinal Iglia -
Carcaliu Dunre - Bra
Mcin XIV-1 MD TL Carcaliu 4.600 2,50 1965 5% A.B.A. Dobrogea-Litoral
118 Dig comp. Iglia -
Carcaliu Dunre - Bra
Mcin XIV-1 MD TL Carcaliu 1.700 2,00 1965 5% A.B.A. Dobrogea-Litoral
119 Dig longitudinal Mcin
- Carcaliu Dunre - Bra
Mcin XIV-1 MD TL Mcin, Carcaliu 8.200 2,00 1965 5% Mcin A.B.A. Dobrogea-Litoral
120 Dig local Mcin Dunre - Bra
Mcin XIV-1 MD TL Mcin 1.800 2,50 1978 10% Mcin C.L. Mcin
121 Dig osea Mcin -
Smârdan Dunre XIV-1 MD TL Mcin, Smârdan 11.400 3,50 1965 10% Mcin, Smârdan C.N.A.D.R.
122 Dig longitudinal
Smârdan - 23 August Dunre XIV-1 MD TL Smârdan, I.C. Brtianu 16.200 2,50 1968 5% Smârdan, I.C. Brtianu A.B.A. Dobrogea-Litoral
123 Dig local Smârdan Dunre - Bra
Mcin XIV-1 MD TL Smârdan 1.900 3,50 1965 10% Smârdan C.L. Smârdan
Pag. 39
Nr. crt.
cadastral
MS/MD
pc%
Qcalcul
(m3/s)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
23 August Dunre XIV-1 MD TL I.C. Brtianu 8.200 4,50 1968 5% I.C. Brtianu, Grvan A.B.A. Dobrogea-Litoral
125 Dig local I.C. Brtianu Dunre XIV-1 MD TL I.C. Brtianu 4.700 3,00 1965 10% I.C. Brtianu C.L. I.C. Brtianu
126 Dig 23 August - Grindu
- Ciulinet Dunre XIV-1 MD TL
I.C. Brtianu, Grindu, Jijila, Luncavia
42.500 3,50 1987-1992 5% I.C. Brtianu, Grindu,
Vcreni, Luncavia, Isaccea A.B.A. Dobrogea-Litoral
127 Dig local Grindu Dunre XIV-1 MD TL Grindu 5.000 3,50 2010 Grindu C.L. Grindu 128 Dig Ciulinet - Isaccea Dunre XIV-1 MD TL Luncavia, Isaccea 7.465 3,00 1983 5% Isaccea A.B.A. Dobrogea-Litoral 129 Dig local Isaccea Dunre XIV-1 MD TL Isaccea 3.500 2,50 10% Isaccea C.L. Isaccea
130 Dig local Ptlgeanca Dunre - Bra
Chilia XIV-1 MD TL Ptlgeanca 4.500 4,00 1965 20% Ptlgeanca C.L. Ceatalchioi
131 Dig A.A. Sireasa Dunre - Bra
Chilia XIV-1 MD TL
Ptlgeanca, Ceatal, Plauru C.J. Tulcea (fosta S.C. Agrodelta S.A. Sireasa)
132 Dig local Ceatalchioi Dunre - Bra
Chilia XIV-1 MD TL Ceatalchioi 4.500 2,50 1978 10% Ceatalchioi C.L. Ceatalchioi
133 Dig local Clin-Podica Dunre - Bra
Chilia XIV-1 MD TL Ceatalchioi 1.800 3,00 Ceatalchioi C.L. Ceatalchioi
134 Dig local Plauru Dunre - Bra
Chilia XIV-1 MD TL Plauru 3500 2,00 15% Plauru C.L. Ceatalchioi
135

planul de management al riscului la inunda Ţii

Documents