planul de dezvoltare localĂ a oraŞului rÂŞnov€¦ · însemnele vechi ale cetăţii – un...

PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A

ORAŞULUI RÂŞNOV

PENTRU PERIOADA 2014-2020

Septembrie 2014

CUVÂNTUL PRIMARULUI

PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV PENTRU PERIOADA 2014-2020

3

CUPRINS

LISTA ABREVIERILOR UTILIZATE .................................................................................... 6

1. DESCRIEREA COMUNITĂŢII ........................................................................................... 9

1.1. ADMINISTRAŢIA LOCALĂ ........................................................................................ 9

1.2. AMPLASARE GEOGRAFICĂ .................................................................................... 14

1.3. DATE STATISTICE PRIVIND DEMOGRAFIA ........................................................ 16

1.4. DEZVOLTAREA ECONOMICĂ ................................................................................ 25

1.4.1. Profilul economic local ........................................................................................... 25

1.4.2. Agricultură, silvicultură şi pescuit .......................................................................... 33

1.4.3. Industria prelucrătoare ............................................................................................ 34

1.4.4. Forţa de muncă ....................................................................................................... 35

1.4.5. Furnizori de instruire .............................................................................................. 39

1.4.6. Târguri şi expoziţii.................................................................................................. 40

1.5. TURISMUL .................................................................................................................. 41

1.5.1. Potenţialul turistic ................................................................................................... 41

1.5.2. Capacitatea de cazare .............................................................................................. 47

1.5.4. Resursele umane ..................................................................................................... 62

1.6. RESURSELE NATURALE .......................................................................................... 63

1.7 EDUCAŢIE ŞI TINERET .............................................................................................. 66

1.7.1. Sistemul educaţional ............................................................................................... 66

1.7.2. Tineret şi sport ........................................................................................................ 78

1.8. CULTURĂ .................................................................................................................... 79

1.9. PROIECTE REALIZATE ŞI IMPACTUL ACESTORA ............................................. 85

2. SERVICIILE DE UTILITĂŢI PUBLICE ........................................................................... 90

2.1 INFRASTRUCTURA DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI CANALIZARE .................... 90

2.2 INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT ..................................................................... 92

2.3 TRANSPORTUL ÎN COMUN ...................................................................................... 94


4

2.4 MANAGEMENTUL DEŞEURILOR ............................................................................ 95

2.5 ILUMINATUL PUBLIC................................................................................................ 97

2.6 SPAŢII VERZI ............................................................................................................... 97

2.7 ENERGIE TERMICĂ .................................................................................................... 98

3. AMENAJAREA TERITORIULUI, DEFINIREA ŞI DETERMINAREA ARIEI

FUNCŢIONALE.................................................................................................................... 100

3.1 Analiza situaţiei existente PUG, PATJ ........................................................................ 100

3.2. Perspective de dezvoltare în vederea protejării, dezvoltării şi valorificării patrimoniului

natural şi cultural ................................................................................................................ 103

4. INCLUZIUNEA SOCIALĂ – ASPECTE IMPORTANTE PRIVIND LOCUIREA,

SĂNĂTATEA, EDUCAŢIA ŞI OCUPAREA ...................................................................... 107

5. PROVOCĂRI – EMIGRARE VS. IMIGRARE, DEZVOLTAREA UNOR ZONE

VECINE, SPECIALIZAREA INTELIGENTĂ ŞI INDUSTRIILE CREATIVE ................. 109

6. ANALIZA SWOT A COMUNITĂŢII .............................................................................. 114

7. DEZVOLTAREA LA NIVELUL REGIUNII / JUDEŢULUI – VIZIUNE, MISIUNE ... 125

8. STRATEGIA DE DEZVOLTARE – CORELAREA CU ALTE PLANURI/STRATEGII

EXISTENTE LA NIVEL JUDEŢEAN, REGIONAL, NAŢIONAL, EUROPEAN ............. 142

9. DIRECŢII DE DEZVOLTARE 2014-2020 ...................................................................... 152

DIRECŢIA DE DEZVOLTARE PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA MEDIULUI......... 153

DIRECŢIA DE DEZVOLTARE ÎMBUNĂTĂŢIREA REŢELEI STRADALE ŞI

TEHNICO-EDILITARE .................................................................................................... 154

DIRECŢIA DE DEZVOLTARE CREŞTEREA CALITĂŢII SERVICIILOR SOCIO-

CULTURALE .................................................................................................................... 154

DIRECŢIA DE DEZVOLTARE DIVERSIFICAREA ECONOMIEI LOCALE ............. 154

DIRECŢIA DE DEZVOLTARE CREŞTEREA CAPACITĂŢII ADMINISTRATIVE .. 155

DIRECŢIA – DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢII DE TURISM ....................................... 157

10. OBIECTIVE 2014-2020. MĂSURI PROPUSE .............................................................. 165

11. OPORTUNITĂŢI NAŢIONALE ŞI LOCALE DE FINANŢARE ................................. 200

11.1 OPORTUNITĂŢI NAŢIONALE DE FINANŢARE ................................................ 200

11.2 OPORTUNITĂŢI LOCALE DE FINANŢARE ........................................................ 201


5

12. OPORTUNITĂŢI EUROPENE DE FINANŢARE ........................................................ 204

13. PLAN DE ACŢIUNE ...................................................................................................... 225

CADRUL JURIDIC APLICABIL ..................................................................................... 225

PROIECTE/MĂSURI ........................................................................................................ 231

ESTIMARE FINANCIARĂ A DOCUMENTAŢIILOR TEHNICO-ECONOMICE

NECESARE IMPLEMENTĂRII PROIECTELOR „HARD” PREVĂZUTE ÎN CADRUL

PLANULUI DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV 2014-2020 ........ 250

14. MANAGEMENTUL ŞI MONITORIZAREA IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE

DEZVOLTARE A ORAŞULUI RÂŞNOV 2014-2020 ........................................................ 256

ANEXA NR. 1 – Organigrama Primăriei Oraşului Râșnov .................................................. 262

ANEXA NR. 2 – Membrii Asociaţiei Rosenau Turism – Staţiune Turistică Râşnov ........... 263

ANEXA NR. 3 – Surse private de finanţare .......................................................................... 266

ANEXA NR. 4 – Programe Guvernamentale ........................................................................ 268

ANEXA NR. 5 – Minuta consultărilor tematice pentru Planul de Dezvoltare Regională a

Oraşului Râşnov 2014-2020 (26.08 – 05.09.2014) ................................................................ 272

BIBLIOGRAFIE .................................................................................................................... 276


6

LISTA ABREVIERILOR UTILIZATE ADI Asociaţie de Dezvoltare Intercomunitară

AEL Advanced eLearning, laborator de informatică

AER Asociaţia de Ecoturism din România

AFCN Administraţia Fondului Cultural Naţional

AFM Administraţia Fondului pentru Mediu

AJOFMB Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Braşov

AGMR Asociaţia Ghizilor Montani din România

AHA American Hospitability Academy

AM Autoritate de Management

AMB Agenţia Metropolitană Braşov

AMTMB Asociaţia Microregiunea Turistică Munţii Bucegi

ANAT Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism

ANGTR Asociaţia Naţională a Ghizilor de Turism din România

ANOFM Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă

ANSMR Asociaţia Naţională a Salvatorilor Montani din România

ANTREC Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural

APDT Asociaţia pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului

APIA Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură

APL Administraţie Publică Locală

ATV All Terrain Vehicle – vehicul pentru toate tipurile de teren

Br Brad

CA Cifră de Afaceri

CAD Computer Aided Design – proiectare pe calculator

CAEN Clasificarea Activităţilor din Economia Naţională

CCDB Casa Corpului Diplomatic Braşov

CCIB Camera de Comerţ şi Industrie Braşov

CDI Cercetare, Dezvoltare, Inovare

CES Cerinţe Educative Speciale

CFM Cadru Financiar Multianual

CIC Centru de Informare pentru Cetăţeni

CIM Contract Individual de Muncă

CJB Consiliul Judeţean Braşov

CL Consiliu Local

CLLD Community Led Local Development

CNFPPP Centrul Naţional de Formare Profesională a Personalului Propriu

CRFPA Centrul Regional de Formare Profesională a Adulţilor

CSS Clubul Sportiv Şcolar Dinamo

DFP Departament al Finanţelor Publice

DGASPC Direcţie Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului

DJ Drum judeţean

DJSB Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov

DMI Domeniu Major de Intervenţie


7

DN Drum naţional

E Drum european

Fa Fag

FB Facebook

FEADR Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Regională

FEDR Fondul European de Dezvoltare Regională

FESI Fonduri Europene Structurale şi de Investiţii

FIS Federaţia Internaţională de Schi

FNAP Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi

FSE Fondul Social European

FSR Fabrica de Scule Râşnov

IGSU Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă

IMM Întreprinderi Mici şi Mijlocii

INSSE Institutul Naţional de Statistică în Sistem Electronic

ISJB Inspectoratul Şcolar Judeţean

IT Tehnologia Informaţiei

LEA Linie electrică

LMI Lista Monumentelor Istorice

MEN Ministerul Educaţiei Naţionale

Mo Molid

NATO Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord

n.c.a neclasificat altundeva

NEET Not in Education, Employment or Training

OG Ordonanţă de Guvern

OI Organism Intermediar

OMT Organizaţia Mondială a Turismului

ONG Organizaţii non-guvernamentale

ONSS Olimpiada Naţională a Sportului Şcolar

PATJ Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean

PDR Plan de Dezvoltare Regională

PFA Persoană fizică autorizată

PHARE Poland Hungary Aid for Reconstruction of the Economy

PIB Produs Intern Brut

PIDU Plan Integrat de Dezvoltare Urbană

PNDR Programul Naţional de Dezvoltare Rurală

POC Programul Operaţional Competitivitate

POCA Programul Operaţional Capacitate Administrativă

POCU Programul Operaţional Capital Uman

POIM Programul Operaţional Infrastructură Mare

POR Programul Operaţional Regional

POS Programul Operaţional Sectorial

POSCCE Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice

POSDRU Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane


8

PRGD Plan Regional de Gestionare a Deşeurilor

PUG Plan Urbanistic General

PUZ Plan Urbanistic Zonal

RA Regie Autonomă

RM Raport de Mediu

SA Societate pe Acţiuni

SAPARD Special Accesssion Programme for Agriculture and Rural

Development

SNC Strategia Naţională de Cercetare

SNDD Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă

SPO Serviciu Public de Ocupare

SRL Societate cu răspundere limitată

TEN-T Trans-European Transport Networks

TIC Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor

TVA Taxă de Valoare Adăugată

UAT Unitate administrativ-teritorială

UE Uniunea Europeană

UNESCO Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură

UNICEF Fondul Internaţional pentru Urgenţe ale Copiilor al Naţiunilor Unite

UTR Unitate Teritorială de Referinţă

ZMB Zona Metropolitană Braşov


9

1. DESCRIEREA COMUNITĂŢII

1.1. ADMINISTRAŢIA LOCALĂ Administraţia publică locală a oraşului Râşnov funcţionează în contextul perioadei de

tranziţie în temeiul principiilor autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice,

eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale, legalităţii şi al consultării cetăţenilor în

soluţionarea problemelor locale de interes deosebit. Raporturile dintre autoritatea

administraţiei publice locale şi autorităţile administraţiei publice de la nivel judeţean se

bazează pe principiile autonomiei, legalităţii, responsabilităţii, cooperării şi solidarităţii în

rezolvarea problemelor întregului judeţ. Pe de o parte, în relaţiile dintre autoritatea

administraţiei publice locale şi Consiliul Judeţean Braşov, precum şi între consiliul local şi

primar, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare.

În iniţierea procesului de planificare strategică la nivel local, consiliului local şi primăriei le

revine, în conformitate cu prevederile Legii nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, cu

modificările şi completările ulterioare, un rol deosebit de important. Fiind direct responsabile

de elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor de dezvoltare locală, aceste autorităţi trebuie

să acorde o importanţă sporită îmbunătăţirii standardelor de calitate în reglementare pentru

atingerea obiectivelor propuse, implicit din perspectiva elaborării de politici publice menite

să susţină dezvoltarea durabilă a comunităţii.

După 1996, Râşnovul a fost administrat de către trei primari desemnaţi de către cetăţeni în

mod democratic, iar faptul că actualul edil îşi exercită al treilea mandat indică o stare de

stabilitate, normalitate şi continuitate pe plan local – semn al încrederii locuitorilor în

instituţiile administraţiei publice locale – ceea ce reprezintă o premisă importantă pentru

progresul unei dezvoltări locale sustenabile.

Cei trei edili sunt:

1996 - 2000 – Teleanu Vasile (CDR)

2000 - 2004 – Soiu George Ilie (PD)

2004 - prezent – Veştea Adrian Ioan (PNL)

Deţinând în principal rol deliberativ, exercitat inclusiv prin aprobarea planurilor şi strategiilor

iniţiate la nivelul acestui palier administrativ, Consiliul Local al Oraşului Râşnov este

format dintr-un număr de 17 consilieri locali, organizaţi în comisii de specialitate.

Bugetul local al UAT Râşnov a cunoscut o evoluţie deosebită în ultimii ani, reflectând o

imagine fidelă a dinamicii economice pozitive înregistrate pe baza dezvoltării activităţii de

turism, dar şi diversificării afacerilor locale. Astfel, în perioada 2004-2013, în baza unei

creşteri a încasărilor din taxe şi impozite de 284%, veniturile proprii au crescut cu 325%,

depăşind nivelul de 12.000.000 de lei. În ceea ce priveşte fondurile atrase de la bugetul de

stat şi de la bugetul UE, în perioada 2008-2013 valoarea acestora a ajuns la 133.398.405 lei,

depăşind anual nivelul veniturilor proprii, cu excepţia anului 2009, când au fost la un nivel de

aproximativ 50% din acestea.

http://ro.wikipedia.org/wiki/1996

http://ro.wikipedia.org/wiki/CDR


http://ro.wikipedia.org/wiki/PD


http://ro.wikipedia.org/wiki/PNL


10

Sursa: UAT Râşnov

Concomitent, investiţiile au cunoscut o curbă ascendentă, ca rezultat al creşterii surselor de

venituri la bugetul local:

Sursa: UAT Raşnov


11

Stema oraşului este acum stema istorică a comunităţii, reprezentând

însemnele vechi ale cetăţii – un scut şi trei trandafiri. Încă din Evul Mediu,

trandafirul a fost ales emblema aşezării, toponimele de-a lungul timpului

incluzând mereu ca şi rădăcină cuvântul „roz”: prima menţiune

documentară a Râşnovului datează din 1331 sub numele de Rosnou, iar mai

târziu, în 1343, apare cu numele de Rosnov. În cronicile şi documentele

vechi, Rasnovul mai apare sub formele ,,Rasnow”(1377), ,,Rosinov” (1377),

,,villa Rosarum” (1388), ,,Rosenau”, ,,Rozsnyo” şi ,,Rajnov”. Rădăcina

toponimului pare a fi cuvântul „roz”, care înseamnă ,,trandafir”, atât în limba latină, cât şi în

limbile slavă şi germană. De altfel, încă din Evul Mediu trandafirul a fost ales ca emblemă a

aşezării.

Cele două simboluri ale istoriei râşnovene – Cetatea şi trandafirul – au devenit elementele

identitare cele mai valoroase ale comunităţii şi au oferit şi brandul turistic local, care în

prezent are două componente: Trandafirul şi Cetatea care trăieşte.

Aparatul propriu de specialitate funcţionează în baza unei organigrame1 care cuprinde

compartimente, servicii şi direcţii stabilite astfel încât atribuţiile care revin autorităţii publice

locale, conform legii administraţiei publice, să poată fi puse în practică, dar şi ţinându-se cont

de caracteristicile şi nevoile specifice ale localităţii.

Astfel, menţionăm existenţa unui Birou Proiecte Finanţare Internaţională, a unui

Compartiment pentru Informarea şi Promovarea Turismului, a serviciului Salvamont şi în

special a unei Direcţii de Cultură prin care se administrează Cetatea Râşnov şi Casa de

Cultură.

În cadrul aparatului propriu îşi desfăşoară activitatea 93 de angajaţi, dintre care 32 reprezintă

personal contractual şi 61 sunt funcţionari publici. Corpul funcţionarilor publici şi al

personalului contractual din primărie beneficiază de servicii de instruire şi formare periodice,

sub rezerva restricţiilor bugetare, urmărindu-se creşterea eficienţei activităţilor proprii şi

dezvoltarea competenţelor şi abilităţilor angajaţilor, condiţie necesară îmbunătăţirii calităţii

actului administrativ la nivel local.

Instituţii publice importante existente la nivel local sunt:

Direcţia Finanţelor Publice – sediul zonal;

Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură – centru zonal pentru oraşul Râşnov,

comunele Vulcan, Cristian, Bran, Moieciu şi Fundata;

Poliţia Râşnov ;

Serviciul de Poliţie Comunitară (în sediul UAT);

Policlinica Râşnov;

Ocolul Silvic al oraşului Râşnov;

Gara Râşnov;

Postul de Jandarmerie Montană Râşnov;

Cinematograful „Amza Pellea”.

1 Vezi Anexa nr. 1


12

De asemenea, operatorul pentru servicii apă-canal, salubritate, lucrări apă-canal este SC

GOSCOM CETATEA RÂŞNOV SA, o societate pe acţiuni cu capital majoritar UAT (oraşul

Râşnov deţine 64,75% din capital), restul acţionarilor fiind persoane fizice.

În ceea ce priveşte nivelul dotării şi echipării aparatului administraţiei publice locale,

primăria deţine în evidenţă echipamente care formează baza materială necesară desfăşurării

activităţilor proprii, după cum urmează: conexiune internet prin fibră optică şi routere wi-fi,

protecţie anti-virus, 26 calculatoare personale inclusiv de tip notebook la care se adaugă

dotări de natura obiectelor de inventar (imprimante, scannere, telefon/fax etc.).

Oraşul Râşnov este beneficiarul unui proiect de informatizare şi dotare TIC în cadrul

POSCCE 2007-2013, prin care pentru sediul primăriei au fost achiziţionate tehnică de calcul

şi programe cu licenţă, în valoare de cca 400.000 de euro.

Primăria dispune de un site propriu construit în anul 2010 – www.primariarasnov.ro, care

include instrumente şi facilităţi destinate populaţiei şi pentru asigurarea transparenţei în

administraţia publică, ca de exemplu:

Sistem de plată on-line a taxelor şi impozitelor;

Posibilitatea consultării situaţiei audienţelor programate;

Posibilitatea verificării de către cetăţeni a stadiului în care se află cererile adresate

primăriei;

Modul e-petiţii.

Primăria dispune de un sediu nou, modern, care din punct de vedere al spaţiului şi dotărilor

corespunde cerinţelor necesare desfăşurării în bune condiţii a actului administrativ, reunind în

aceeaşi locaţie toate serviciile şi compartimentele, amenajat cu scopul primar de a facilita şi

eficientiza comunicarea cu cetăţenii şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor prestate. Astfel,

trebuie subliniat faptul că la parterul noii clădiri a fost înfiinţat Centrul de Informare pentru

Cetăţeni – C.I.C. format din reprezentanţi ai fiecărui serviciu din primărie, astfel încât

preluarea cererilor cetăţenilor să se efectueze rapid şi eficient. Centrul este deservit şi de o

sală de aşteptare.

Începând cu anul 2005, Primăria Râşnov editează „Gazeta de Râşnov”, un ziar local care a

devenit cea mai importantă sursă de informare pentru cetăţeni, care oferă în acelaşi timp o

istorie documentată a investiţiilor şi acţiunilor edililor.

Întrucât stabilirea unor centre zonale ale APIA şi DFP în oraşul Râşnov reprezintă un

indicator al recunoaşterii importanţei localităţii în context socio-economic şi administrativ,

primăria le-a asigurat celor două instituţii un sediu renovat cu resurse de la bugetul local.

Relaţia administraţiei publice locale cu autorităţi similare din ţară şi străinătate s-a

materializat prin parteneriate şi colaborări cu autorităţi din alte ţări, precum şi prin implicarea

acesteia în asociaţii de dezvoltare comunitară.

În prezent oraşul Râşnov este înfrăţit cu localitatea italiană Palazzolo Sull’ Oglio, oraş aflat la

70 de km de Milano. În ceea ce priveşte evenimentele dedicate reprezentanţilor autorităţilor

publice locale, menţionăm participarea primarului sau a altor reprezentanţi la Congresul

Autorităţilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei, organ consultativ al Consiliului

Europei.

http://www.primariarasnov.ro/


13

Intercomunalitatea ca pârghie a dezvoltării locale, reglementată atât la nivelul Legii nr.

215/2001 a administraţiei publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, dar şi al

Legii nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice, cu modificările şi completările

ulterioare, a fost promovată şi de oraşul Râşnov în vederea asigurării serviciilor de

management al deşeurilor şi al promovării potenţialului turistic al zonei. În prezent oraşul

este membru în:

Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „ISO – MEDIU” în domeniul salubrizării

localităţilor din judeţul Braşov;

Asociaţia Microregiunea Turistică Munţii Bucegi;

Asociaţia pentru dezvoltare durabilă „Bazinul montan Bucegi-Piatra Craiului”;

Asociaţia pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului din judeţul Braşov.

Oraşul Râşnov este în prezent membru al Zonei Metropolitane Braşov2, care reprezintă un

parteneriat pe termen mediu şi lung pentru dezvoltarea municipiului şi a localităţilor ce-l

înconjoară. Această zonă a apărut, informal, în urma elaborării Planului de Dezvoltare

Durabilă pentru Municipiul Braşov, în anul 2005, ulterior fiind înfiinţată o organizaţie non

guvernamentală – Agenţia Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Braşov – AMB.

În prezent, membrii acestei organizaţii sunt: Municipiul Braşov, Consiliul Judeţean Braşov,

Municipiul Săcele, Municipiul Codlea, Oraşul Râşnov, Oraşul Ghimbav, Oraşul Zărneşti,

Oraşul Predeal, Comuna Sânpetru, Comuna Hărman, Comuna Prejmer, Comuna Tărlungeni,

Comuna Bod, Comuna Hălchiu, Comuna Cristian, Comuna Crizbav, Comuna Feldioara şi

Comuna Vulcan.

AMB are acum statut de Asociaţie de Dezvoltare Intercomunitară, constituită la nivelul

Polului de Creştere Braşov. Dezvoltarea economică a Zonei Metropolitane Braşov depinde de

2 www.metropola-brasov.ro

http://www.metropola-brasov.ro/


14

Regiunea Centru

capacitatea de a genera tehnologii şi produse competitive. Din acest punct de vedere,

politicile locale de dezvoltare vizează orientarea investiţiilor finanţate prin programele

operaţionale către sectoarele unde vor genera maximum de impact, în special în termeni de

atragere de investiţii şi dezvoltare economică.

1.2. AMPLASARE GEOGRAFICĂ Oraşul Râşnov este localizat în judeţul Braşov, component al Regiunii de Dezvoltare Centru,

în partea superioară a Ţării Bârsei, la poalele Masivului Postăvaru, la mică distanţă de Munţii

Bucegi şi Piatra Craiului şi la capătul nordic al culoarului (trecătorii) Rucăr-Bran şi Cheia-

Predeal.

Teritoriul administrativ se învecinează la vest cu cel al oraşului Zărneşti, la sud-vest cu cel al

comunei Bran, la nord-vest cu cel al comunei Vulcan, la nord-est cu cel al comunei Cristian,

la sud-est cu cel al oraşului Predeal şi la est cu cel al municipiului Braşov.

Râşnovul este amplasat la o altitudine medie de 676 m deasupra nivelului mării, la intersecţia

meridianului de 25°27´ longitudine estică cu paralela de 45°35´ latitudine nordică. În cadrul

judeţului oraşul are o poziţie sud-estică, aflându-se la circa 15 km de municipiul Braşov,

12 km de oraşul Predeal, 12 km de comuna Bran şi 9 km de staţiunea turistică Poiana Braşov.

Prin amplasarea sa, oraşul are acces la sistemul drumurilor naţionale, judeţene şi comunale şi

la reţeaua de cale ferată, teritoriul său administrativ fiind străbătut de DN 73 Braşov-Bran, de

DN 73A Râşnov-Zărneşti şi de calea ferată Braşov-Zărneşti, precum şi de DJ 101.

În ceea ce priveşte poziţionarea strategică a oraşului, o mare relevanţă pentru dezvoltarea sa

viitoare o reprezintă cele două investiţii majore care se prefigurează în zonă: construirea

Aeroportului de le Ghimbav, care va fi funcţional în anul 2016, şi a Autostrăzii Transilvania.

Oraşul face parte din Zona Metropolitană Braşov, constituită din 14 localităţi (3 municipii, 3

oraşe şi 8 comune), având o populaţie totală de peste 400.000 de locuitori.


15

Oraşul este încadrat ca având rangul III (sub 50.000 de locuitori).

Suprafaţa oraşului Râşnov este de 15.140,71 ha din care, în prezent, intravilanul ocupă un

procent de numai 7,37%. După modul de utilizare a terenului, cea mai mare suprafaţă este ocupată

de păduri (48%), urmată de terenul arabil (15%). Teritoriul administrativ al oraşului este împărţit după

cum urmează:

Sursă date: PUG Oraş Râşnov (varianta supusă aprobării)

Prin PUG-ul aflat în curs de aprobare se propune extinderea intravilanului existent până la

1.703,33 ha, reprezentând 11,25% din suprafaţa totală, astfel încât acesta să includă toate

suprafeţele de teren ocupate de construcţii, precum şi suprafeţele necesare dezvoltării

localităţii pe o perioadă de 7-10 ani. Situaţia intravilanului propus al UAT Râşnov se prezintă

după cum urmează:

Sursă date: PUG Oraş Râşnov (varianta supusă aprobării)

Din punct de vedere urbanistic, oraşul are probleme cu folosirea ineficientă a terenurilor,

dezvoltarea haotică a unor noi zone destinate locuirii, insuficienţa spaţiilor verzi.


16

Oraşul Râşnov nu are alte localităţi componente, fiind format din zone de case şi cartiere de

blocuri de locuinţe (cartierul Romacril, cartierul Florilor, cvartal ISR).

În oraş predomină regimul de înălţime mic, P – P+1, construcţiile mai înalte fiind puţin

numeroase, realizate în perioada anilor ’80. Dotările aferente zonelor de locuit (comerţ,

alimentaţie publică) nu sunt concentrate într-o anumită zonă, ele fiind răspândite în teritoriu.

Dotările de interes public, pentru învăţământ (grădiniţe, şcoli generale), pentru sănătate (staţie

de salvare, cămin de bătrâni) sau agrement prezintă un deficit important.3

Relieful. Oraşul Râşnov face parte din Regiunea Centru a cărei

principală caracteristică este varietatea reliefului, predominant

muntos, cu un ridicat potenţial turistic şi de dezvoltare a

zootehniei, dar şi cu suprafeţe de platou şi luncă propice

culturilor agricole. Zona montană se întinde pe 47% din suprafaţa

Regiunii Centru, ocupând părţile de est, sud şi vest ale regiunii.

Oraşul Râşnov este aşezat în partea de sud-vest a depresiunii

Braşov – cea mai întinsă depresiune intramontană a Carpaţilor. Această parte a ţării se

numeşte „Ţara Bârsei”, după numele râului principal ce o străbate, Bârsa. Râşnovul se află

într-o zonă geografică deosebit de pitorească ce include:

Clăbucetele Predealului;

Munţii Bucegi;

Masivul Postăvarul;

Masivul Codlei (Perşanii de Sud).

Altitudinea medie a reliefului este de 1.508 m, cea mai mare înălţime întâlnindu-se în Munţii

Bucegi, iar cea mai joasă în zona depresionară.

1.3. DATE STATISTICE PRIVIND DEMOGRAFIA Parcursul istoric de mai bine de 2000 de ani al oraşului Râşnov, atât de încercat de invazii

duşmane, incendii sau cutremure, a influenţat evoluţia demografică a localităţii de-a lungul

anilor, al cărei trend încercăm să îl ilustrăm în cele ce urmează4.

Primele consemnări mai detaliate despre populaţia Râşnovului apar abia în anul 1510, când

aşezarea avea „146 gospodari, 24 văduve, 10 săraci, 9 case goale, 4 oameni în serviciul

public, 1 clopotar, 14 ciobani, 8 case cu săraci”, iar „Dobridge, zona locuită de români, era o

aşezare separată condusă de un preot român şi de un cneaz”. Recensământul din anul 1765

consemnează faptul că din 126.546 de suflete ale întregii populaţii săseşti 25.135 locuitori

erau în Ţara Bârsei, iar dintre aceştia 1.392 se aflau în Râşnov. Prin comparaţie, Braşovul

avea 7.710 locuitori, Cristianul 1.312, iar Codlea 2.055. În anul 1762, în Râşnov locuiau

1.047 de români, comparativ cu 5.355 în Braşov, 449 în Cristian şi 552 în Codlea.

Următoarea perioadă marchează modificarea structurii etnice a Râşnovului astfel:

În anul 1771: 1.499 saşi, 895 români, 138 ţigani;

3 PUG 4 Sursa: www.zenophotos.com, www.asociatiarosenauturism.ro, consultant ştiinţific Nicolae Pepene

http://www.zenophotos.com/

http://www.asociatiarosenauturism.ro/


17

În anul 1849: 1.697 saşi, 1.703 români, 14 maghiari, 340 ţigani;

În anul 1890: 1.820 saşi, 2.353 români, 105 maghiari;

În anul 1924: 1.790 saşi, 3.371 români, 91 maghiari.

Industrializarea intensivă a localităţii în perioada comunistă a determinat transformarea

comunei Râşnov în oraş prin urbanizare forţată, iar statul român a demarat construcţia de

locuinţe pentru cei veniţi să ocupe locurile de muncă, astfel încât cea mai spectaculoasă

evoluţie a populaţiei a avut loc între anii 1970-1977, când Râşnovul a crescut cu circa 4.800

de locuitori, respectiv de la 10.107 locuitori la 14.920 locuitori.

Perioada post-revoluţionară s-a caracterizat printr-o scădere accentuată a populaţiei oraşului

Râşnov. Între anii 1990 şi 1992 s-a înregistrat cea mai abruptă involuţie, de la 18.043

locuitori la 16.381 locuitori, adică un minus de 9,21% determinat de contextul politic şi

economic al momentului, pe fondul unui puseu migrator extern accentuat (peste 1.000 de

persoane plecate cu domiciliul din localitate), ameliorat doar de un spor natural pozitiv şi o

tendinţă de creştere a ritmului sosirilor în localitate (probabil tot din cauze sociale si

economice).

Din graficul de mai jos se observă că între anii 1992 şi 2002 tendinţa demografică negativă

continuă chiar dacă într-un ritm mai lent, ajungându-se la o populaţie de 15.510 locuitori,

ceea ce reprezintă o scădere totală de 14,03% faţă de momentul de referinţă 1990. După acest

moment, dinamica demografică se angajează, se pare ireversibil, pe un trend ascendent,

determinat de un context economic şi social mai favorabil, marcat printre altele de

dezvoltarea unor sectoare aşa cum sunt construcţiile şi serviciile (comerţ, baruri şi

restaurante), chiar dacă industria construcţiilor mecanice şi a uneltelor de mână, devenită

tradiţională pentru localitate, pierde în această perioadă mai mult de jumătate din angajaţi5 .

Sursa: INSSE baza de date Tempo Online

În perioada 2008-2014, populaţia totală a oraşului Râşnov creşte în continuare într-un ritm

moderat, cu 3,5%, respectiv de la 16.155 locuitori la 16.732 locuitori:

5 PUG


18


Prezintă interes analiza acestui ritm de creştere, în contextul urban aferent nivelurilor

teritoriale de rang superior, considerându-se că evoluţia demografică în mediile urbane este

influenţată de factori economici, sociali, culturali şi politici similari, care determină astfel o

bază unitară de comparaţie.

În ceea ce priveşte populaţia urbană a Regiunii Centru în anul 2011, aceasta scade cu 15,5%

faţă de anul 1992 şi cu 6,4% faţă de 2002, conform analizei socioeconomice a strategiei de

dezvoltare regională 2014-2020. Atât la nivel judeţean, cât mai ales regional, tendinţa de

scădere demografică se menţine de o perioadă lungă de timp, chiar dacă a încetinit ca ritm în

ultimii ani, generând perspective îngrijorătoare din punct de vedere economic şi social.

Luând anul 2008 ca valoare de referinţă (100%), se poate face o paralelă între ritmurile de

creştere procentuală a populaţiei oraşului Râşnov şi a populaţiei din mediul urban de la

nivelul judeţului Braşov şi al Regiunii Centru în ultimii ani:

Sursa: INSSE prelucrare din baza de date Tempo Online

Din graficul de mai sus se poate observa faptul că ritmul pozitiv de creştere a populaţiei din

oraşul Râşnov s-a suprapus tendinţei de uşoară scădere înregistrată în mediul urban al

judeţului Braşov (↓1,3%) şi respectiv al Regiunii Centru (↓1,76%). Din această comparaţie


19

rezultă o poziţie avantajoasă a oraşului faţă de alte unităţi teritorial-administrative urbane,

relevându-se un potenţial demografic deosebit care trebuie luat în considerare în cadrul

acestei strategii de dezvoltare, în sensul propunerii unor direcţii de dezvoltare care să

contribuie la menţinerea şi dezvoltarea tendinţei actuale.

La nivelul anului 2014 (1 ianuarie), structura pe grupe de vârstă a populaţiei stabile din oraşul

Râşnov relevă faptul că ponderile cele mai ridicate le deţin grupele 35-39 ani, 30-34 ani şi

40-44 ani, ceea ce demonstrează existenţa unor resurse semnificative de forţă de muncă:


În ceea ce priveşte distribuţia pe sexe a populaţiei oraşului Râşnov în ultimii ani, aceasta se

prezintă după cum urmează:


În perioada analizată se observă un ritm relativ mai mare de creştere a numărului total al

femeilor (3,85%) faţă de numărul bărbaţilor (3,27%), gradul de feminizare al populaţiei

ajungând la sfârşitul intervalului la 51,33% pe fondul unei rate de supravieţuire superioare a

populaţiei feminine, precum şi a fenomenului migraţional specific îndeosebi bărbaţilor.

Astfel, remarcăm faptul că în cazul grupelor de vârstă de peste 65 ani gradul de feminizare al

populaţiei creşte peste media menţionată, ajungând la 62% pentru grupa de vârstă 65-69 ani

şi chiar 72% pentru grupa 80-85 ani.


20


Analizând piramida vârstelor (% din populaţia totală) pentru anul 2014 raportat la începutul

perioadei analizate (2008), se observă faptul că diferenţele în creştere cele mai semnificative,

atât în cazul femeilor, cât şi în cazul populaţiei masculine, se regăsesc la grupele 55-59 ani şi

65-69 ani, ceea ce demonstrează o tendinţă de îmbătrânire demografică, resimţită cu

precădere în rândul populaţiei feminine. Per total, ponderea populaţiei în vârstă (65+) în

totalul populaţiei este în creştere, de la 9,76% la 11% în anul 2014. La această tendinţă se

adaugă o descreştere concomitentă a populaţiei tinere (15-19 ani, 20-24 ani) în anul 2014 faţă

de 2008, cu mai mult de 1 punct procentual în fiecare caz.

Cu toate acestea, analizând situaţia grupelor de vârstă mici (copii cu vârsta între 0-4 ani şi 5-9

ani), observăm o creştere moderată faţă de anul 2008, tendinţă care trebuie susţinută în

continuare prin politici publice de încurajare a natalităţii, alături de cele de motivare a

populaţiei tinere de a rămâne cu domiciliul în localitate.

În context suprateritorial, nu putem să nu remarcăm însă faptul că situaţia oraşului Râşnov

este mai bună decât la nivel regional şi judeţean, unde ponderea vârstnicilor (65+) în totalul

populaţiei ajunge în 2011 la 14,23%6 (în regiune) şi 12,97% (în judeţ) faţă de 10,29%7 în

Râşnov în acelaşi an – un alt argument în favoarea potenţialului demografic deţinut de

această localitate.

La acesta adăugăm faptul că în oraşul Râşnov gradul de dependenţă demografică,

reprezentând raportul dintre numărul persoanelor de vârstă „dependentă” (sub 15 ani şi peste

64 ani) şi populaţia în vârstă de muncă (între 15 şi 64 ani) exprimat la 100 de persoane, este

6 Calcule Tempo Online 7 Calcule Tempo Online


21

în anul 2013 de doar 33,398 – sub nivelurile acestui raport pentru regiunea Centru (42,309),

respectiv pentru judeţul Braşov (37,7210). În legătură cu acest subiect trebuie menţionat

contextul îngrijorător relevat de predicţiile demografice care arată că până în anul 2050

gradul de dependenţă va evolua până la 68 în judeţ, respectiv 71 în regiune, din cauza

creşterii accentuate prognozate pentru populaţia vârstnică.

Structura confesională a populaţiei oraşului Râşnov este formată în majoritate din persoane

de religie ortodoxă (13.098), conform datelor oferite de Direcţia Judeţeană de Statistică

Braşov. Alte religii reprezentate sunt: Romano-catolică (300 persoane), Reformată (62

persoane), Penticostală (71 persoane), Greco-catolică (32 persoane), Baptistă (32 persoane),

Adventistă de ziua a şaptea (26 persoane), Musulmană (6 persoane), Unitariană (12

persoane), Martorii lui Iehova (38 persoane), Creştină după Evanghelie (132 persoane),

Creştină de rit vechi (7 persoane), Evanghelică luterană (49 persoane), Ortodoxă sârbă (6

persoane), Evanghelică (32 persoane), Evanghelica de confesiune augustană (70 persoane),

altă religie (26 persoane). Au mai fost înregistrate 10 persoane fără religie şi atei (12

persoane). Informaţia nu a fost disponibilă în cazul unui număr de 1001 persoane.

În ceea ce priveşte împărţirea populaţiei stabile în funcţie de etnie, aceasta se prezintă

conform datelor oferite de Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov astfel:

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov

Mişcarea naturală. În analizarea acestui aspect trebuie ţinut din nou cont de contextul

suprateritorial, întrucât situaţia înregistrată pe plan local diferă de cea întâlnită la nivel

judeţean şi regional.

8 Calcule Tempo Online la 1 iulie 2011 9 Tempo 2011 10 Tempo 2011


22

Astfel, în cifre absolute, putem observa că în primii ani după Revoluţie s-a înregistrat o

scădere accentuată a sporului natural în cazul populaţiei oraşului Râşnov, fapt aflat în

concordanţă cu tendinţa demografică negativă menţionată mai sus. Cu toate acestea, sporul

natural s-a menţinut în majoritate pozitiv până în prezent, cu excepţia unei scăderi de până la

-16 în 1997. După o involuţie semnificativă în perioada 2009-2011 (pe fondul acutizării

efectelor crizei economice şi instabilităţii politice, când natalitatea a scăzut cu 3,96 ‰ pe

când rata deceselor chiar s-a redus cu 1,36 ‰), sporul demografic îşi reia tendinţa de uşoară

creştere, datele statistice nefiind disponibile decât până în anul 2012 inclusiv. Putem însă

presupune că acesta se află în concordanţă cu tendinţa demografică pozitivă actuală.


Prin raportarea sporului natural la 1.000 de locuitori putem obţine însă o imagine comparativă

între oraşul Râşnov, judeţul Braşov şi regiunea Centru. Indicatorul a fost calculat după

formula (nr. născuţi vii – nr. decedaţi)/nr. total locuitori*1000. Şi în acest caz ne vom raporta

la situaţia existentă în mediul urban întrucât factorii economico-sociali specifici acestuia

influenţează în mai mare măsură atât natalitatea, cât şi starea de sănătate a populaţiei şi/sau

speranţa de viaţă.


Din graficul de mai sus rezultă poziţia net favorabilă deţinută de oraşul Râşnov în contextul

teritorial, reluarea creşterii după anul 2011 fiind chiar în contradicţie cu cifrele la nivel

regional şi judeţean. Însă, analizând comparativ rata natalităţii şi cea a mortalităţii, putem


23

trage concluzia că poziţia favorabilă se datorează mai degrabă unei rate a mortalităţii mai

reduse (speranţă mai mare de viaţă) faţă de media judeţeană şi urbană, decât unui grad de

fertilitate mult mai ridicat:


Mişcarea migratorie

Conform analizei socioeconomice a Regiunii Centru pentru perioada 2014-2020, deşi nu

există date cuprinzătoare privind migraţia externă din România şi, implicit, privind migraţia

din Regiunea Centru, se poate estima că numărul celor originari din Regiunea Centru se

situează în jurul cifrei de 300 mii, astfel că migraţia este prima cauză a declinului demografic.

Majoritatea celor stabiliţi în străinătate fac parte din grupa de vârstă 20-44 ani, acest lucru

accentuând dezechilibrele demografice şi sociale deja înregistrate la nivel regional. Un prim

val migraţional a atins Regiunea Centru la începutul anilor ’90, odată cu declinul economic al

regiunii. O altă categorie de emigranţi ce a părăsit Regiunea Centru în ultimii 20-25 de ani

este constituită din populaţia de etnie germană. În decurs de doar câţiva ani cea mai mare

parte a persoanelor de etnie germană au emigrat din România. În prezent, asistăm la al doilea

val migraţional ce cuprinde în special populaţia tânără din mediul rural şi centrele urbane mai

mici.

La nivelul oraşului Râşnov fenomenul migraţiei externe este reflectat de datele statistice

disponibile în baza de date INSSE pentru perioada 1994-2009 ca fiind reprezentat de plecarea

definitivă din România (din localitate) a unui număr de 233 persoane, însă vârful acestui

fenomen probabil că s-a înregistrat în perioada imediată de după Revoluţie, atunci când de

altfel toţi indicatorii demografici au suferit scăderi abrupte. Concomitent, în oraşul Râşnov s-

a înregistrat şi fenomenul imigraţional extern, întrucât între anii 1995-2009 un număr de 26

de persoane şi-au stabilit domiciliul în România (în localitate).

Mult mai relevantă pentru fenomenul mişcării migratorii este însă analiza schimbărilor de

domiciliu (incluzând migraţia externă) şi, respectiv, a soldului migratoriu calculat ca

diferenţă între stabilirile şi plecările cu domiciliul din localitate.


24

Anul

Persoane Sold La 1000 locuitori

stabilite cu

domiciliul

plecate cu domiciliul

migratoriu stabilite plecate rata

1990 211 682 -471 11.69 37.80 -26.10

1992 304 170 134 18.56 10.38 8.18

2005 219 175 44 13.83 11.05 2.78

2006 297 268 29 18.65 16.83 1.82

2007 322 224 98 20.14 14.01 6.13

2008 293 217 76 18.14 13.43 4.70

2009 285 179 106 17.51 11.00 6.51

Judeţ Braşov - mediul urban 2009 -969 -2.20 ,


Datele prezentate mai sus confirmă soldul migratoriu puternic negativ înregistrat imediat

după Revoluţia din 1989, urmat de un reviriment al stabilirilor cu domiciliul în localitate,

probabil pe fondul declinului industrial care a afectat centrele urbane majore (de exemplu

Braşovul) şi care a determinat relocarea celor care şi-au pierdut locurile de muncă în centre

urbane mici sau către mediul rural. Soldul se menţine pozitiv, cu oarecare fluctuaţii, până la

sfârşitul intervalului analizat (anul 2009), în contradicţie cu soldul la nivel judeţean care se

menţine în continuare negativ.

Analizând în mod consolidat atât situaţia schimbărilor de domiciliu, cât şi a celor de

reşedinţă, rezultă reprezentarea grafică următoare:


Deşi stabilirile de reşedinţă nu influenţează situaţia populaţiei stabile, trebuie să remarcăm

soldul puternic pozitiv din perioada 1990-1992, o explicaţie fiind faptul ca emigranţii care

renunţă la domiciliul stabil îşi păstrează în schimb o reşedinţă în localitate, alături de

atractivitatea turistică a oraşului care a determinat stabilirea unor reşedinţe de vacanţă.


25

1.4. DEZVOLTAREA ECONOMICĂ Situat în inima ţării, la cca 15 km sud-vest de oraşul Braşov, pe vechiul drum comercial al

Branului (astăzi DN 73), oraşul Râşnov s-a dezvoltat în condiţii de dependenţă de comerţul

desfăşurat pe cea mai importantă legătură transcarpatică medievală.

Viaţa economică a oraşului a evoluat ulterior, în 1911 dându-se în exploatare aici prima uzină

electrică din Ţara Bârsei, iar în 1924 consemnându-se faptul că Râşnovul a exportat spre

Viena 40 de vagoane cu orz pentru bere şi a transmis peste 500 de vagoane cu cartofi la

fabrica de amidon de la Sibiu.

Odată cu instaurarea comunismului, oraşul a pornit pe calea industrializării, cea mai

importantă decizie fiind cea de extindere a fabricii de scule, unelte agricole şi tehnice, fondată

în 1940 de G. Georgescu-Topaslau, firma „GETOP”. Naţionalizată de statul comunist,

GETOP devine „Fabrica de Scule Râşnov”, în acelaşi an începându-se şi construcţia primei

hale industriale, dată în exploatare în 1950. FSR Râşnov, supra-denumită de propagandă

„sculerul-şef al industriei constructoare de maşini”, era singura unitate industrială din

România profilată pe scule aşchietoare. În anul 1952 a fost construită a doua unitate

industrială importantă a Râşnovului, o uzină chimică experimentală, din care mai târziu s-a

dezvoltat o uzină care produce accesorii pentru fabricarea textilelor şi încălţămintei.

În ceea ce priveşte profilul economic al oraşului Râşnov, acesta este în prezent relativ

diversificat, activităţile economice reprezentative fiind industria prelucrătoare, turismul,

comerţul şi agricultura - silvicultura.

1.4.1. Profilul economic local

Conform datelor statistice provenite de la Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov, în perioada

2010-2012 viaţa economică a oraşului Râşnov a cunoscut o expansiune remarcabilă în

termeni de cifră de afaceri, în 2012 cele 381 societăţi comerciale înregistrând în total un

volum al activităţii de peste 334 milioane lei.

Sursa: Prelucrare date Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov

În ceea ce priveşte contribuţia pe sectoare economice la formarea cifrei de afaceri, cea mai

mare pondere este deţinută de către Industria prelucrătoare (49,82%), urmată de Comerţ

(25,42%) şi Agricultură, silvicultură şi pescuit (7,29%).


26


Din punct de vedere al ritmului de dezvoltare a activităţilor economice în fiecare sector

reprezentat în economia locală, în perioada analizată (2010-2012) au fost înregistrate

următoarele tendinţe:

Secţiune

CAEN Sectorul

Cifră de

afaceri 2010

(lei)

Cifră de

afaceri

2011 (lei)

Cifră de

afaceri 2012

(lei)

A Agricultură, silvicultură şi pescuit 14.129.966 24.980.124 24.360.977

C Industria prelucrătoare 123.875.137 135.833.519 166.552.418

E

Distribuţia apei; salubritate, gestionarea

deşeurilor, activităţi de decontaminare 5.616.426 7.240.889 7.259.444

F Construcţii 13.674.490 19.896.924 19.597.870

G

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul;

repararea autovehiculelor şi

motocicletelor 85.501.216 73.882.534 84.376.518

H Transport şi depozitare 6.620.759 9.604.685 12.275.822

I Hoteluri şi restaurante 4.334.700 10.663.158 10.190.320

J Informaţii şi comunicaţii 868.787 454.556 604.882

L Tranzacţii imobiliare 245.496 1.253.320 136.420

M Activităţi profesionale, ştiinţifice şi 5.030.236 4.475.445 4.716.323


27

tehnice

N

Activităţi de servicii administrative şi

activităţi de servicii suport 1.275.180 1.596.453 2.778.897

R Sănătate şi asistenţă socială 154.062 148.389 153.814

S

Activităţi de spectacole, culturale şi

recreative 123.540 613.825 737.760

T Alte activităţi de servicii 805.865 639.632 565.098

TOTAL 262.255.860 291.283.453 334.306.563


Din datele de mai sus se observă că sectoarele cele mai dinamice în perioada menţionată sunt

cele legate de activitatea de turism/entertainment:

Activităţi de spectacole, culturale şi recreative, unde cifra de afaceri totală a crescut

cu 497,18 %;

Hoteluri şi restaurante, unde cifra de afaceri totală a crescut cu 135,09%;

Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport, unde cifra de

afaceri totală a crescut cu 117,92%;

Transport şi depozitare, unde cifra de afaceri totală a crescut cu 85,41%;

Agricultură, silvicultură şi pescuit, unde cifra de afaceri totală a crescut cu 72,41%;

Construcţii, unde cifra de afaceri totală a crescut cu 43,32%;

Industria prelucrătoare, unde cifra de afaceri totală a crescut cu 34,45%.

În sume absolute, cel mai dinamic sector este Industria prelucrătoare, care a progresat faţă de

anul 2010 cu 42.677.281 lei, urmat de sectoarele Construcţii, Transport şi depozitare,

respectiv Hoteluri şi restaurante (cu creşteri de peste 5 milioane de lei), precum şi Activităţi

de servicii administrative şi activităţi de servicii suport şi Distribuţia apei; salubritate,

gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (cu creşteri de peste 1,5 milioane de lei).

În ceea ce priveşte ritmul de scădere al sectoarelor economice, remarcăm următoarele

aspecte:

Scăderea cu 1,32% a volumului de activitate pentru societăţile din sectorul Comerţ cu

ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor: în anul 2012 a

survenit în fapt un reviriment faţă de anul 2011, când cifra de afaceri în sector scăzuse cu mai

mult de 10 milioane lei;

Scăderea cu 30,38% a volumului de activitate al firmelor din sectorul Informaţii şi

comunicaţii: descreşterea survine pe fondul reducerii activităţii firmelor de telecomunicaţii

prin reţele cu cablu şi consultanţă în tehnologia informaţiei, în timp ce activităţile de editare

şi producţie cinematografică, video şi televiziune au cunoscut creşteri semnificative;

Scăderea cu 44,43% a volumului de activitate al societăţilor din sectorul tranzacţiilor

imobiliare: descreşterea survine pe fondul reducerii activităţii firmelor care se ocupă cu

închirierea şi subînchirierea bunurilor imobiliare, respectiv cu administrarea imobilelor, în

timp ce activitatea agenţiilor imobiliare a crescut cu peste 62%.


28

Sectoarele economice cel mai bine reprezentate din punct de vedere al numărului de firme

raportate au fost comerţul (116 societăţi, 31,45%), construcţiile (50 societăţi, 13,12%),

industria prelucrătoare (49 societăţi, 12,86%) şi hoteluri şi restaurante (43 societăţi, 11,29%).


Din punct de vedere al evoluţiei numărului de societăţi comerciale, cele mai importante

creşteri s-au înregistrat în sectoarele: agricultură şi silvicultură (de la 17 la 22 societăţi),

transport şi depozitare (de la 24 la 31 societăţi), hoteluri şi restaurante (de la 39 la 43

societăţi).

Analizând dinamica economică din punct de vedere al numărului de angajaţi pe fiecare

sector de activitate, în perioada 2010-2012 numărul total de salariaţi a crescut de la 1.732 la

1.911, sectoarele care au atras cel mai mult forţa de muncă fiind:

Hoteluri şi restaurante: de la 85 la 152 salariaţi;

Industria prelucrătoare: de la 640 la 695 angajaţi;

Transport şi depozitare: de la 53 la 87 angajaţi;

Agricultură, silvicultură şi pescuit: de la 147 la 169 angajaţi;

Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport: de la 25 la 40

angajaţi;

Construcţii: de la 199 la 210 angajaţi.


29

Celelalte sectoare au cunoscut reduceri destul de mici ale efectivelor de salariaţi, dintre

acestea firmele din comerţ renunţând în total la 22 de anagajaţi.


Analizând în mod integrat dinamica sectoarelor economice în perioada 2010-2012, respectiv

diferenţele înregistrate în ceea ce priveşte cifra de afaceri, numărul de salariaţi, numărul de

firme, obţinem următorul tablou evolutiv:

Secţiune

CAEN

Sectorul Dinamică cifra de afaceri

(lei) %

Dinamică

nr. salariaţi

Dinamică nr.

societăţi

comerciale

A Agricultură, silvicultură şi

pescuit

10.231.011 72,41% 22 5

C Industria prelucrătoare 42.677.281 34,45% 55 -10

E

Distribuţia apei; salubritate,

gestionarea deşeurilor, activităţi de

decontaminare

1.643.018 29,25% 7 0

F Construcţii 5.923.380 43,32% 11 -9

G

Comerţ cu ridicata şi cu

amănuntul; repararea

-1.124.698 -1,32% -21 -28


30

autovehiculelor şi motocicletelor

H Transport şi depozitare 5.655.063 85,41% 34 7

I Hoteluri şi restaurante 5.855.620 135,09% 67 4

J Informaţii şi comunicaţii -263.905 -30,38% -3 1

L Tranzacţii imobiliare -109.076 -44,43% 0 -1

M

Activităţi profesionale, ştiinţifice

şi tehnice

-313.913 -6,24% -3 -5

N

Activităţi de servicii

administrative şi activităţi de

servicii suport

1.503.717 117,92% 15 2

R Sănătate şi asistenţă socială -248 -0,16% -2 -1

S Activităţi de spectacole,

culturale şi recreative

614.220 497,18% 7 0

T Alte activităţi de servicii -240.767 -29,88% -10 -3


Din datele de mai sus se observă că dezvoltarea turismului a antrenat creşteri semnificative

în sectoarele specifice şi conexe: hoteluri şi restaurante, activităţi de spectacole, culturale

şi recreative, activităţi de construcţii şi ale agenţiilor imobiliare. În paralel, industria

prelucrătoare şi agricultura şi silvicultura au cunoscut creşteri importante, ceea ce

creionează un tablou economic cu potenţial mare de diversificare, care oferă perspective

domeniilor de sprijin al afacerilor: transport şi depozitare, servicii administrative şi

activităţi de servicii suport etc.

În ceea ce priveşte top 10 angajatori din oraşul Râşnov în anul 2013, conform

www.listefirme.ro, observăm că începând cu anul 2010 opt dintre aceştia şi-au crescut

numărul de angajaţi în mod constant. De asemenea, deşi şi-a redus numărul de salariaţi,

compania AGROINDUSTRIALA RÎŞNOV SA înregistrează o creştere semnificativă a cifrei

de afaceri, cu cca 50% faţă de 2008, ceea ce relevă un potenţial de creştere semnificativ,

dublat de o tehnologizare şi eficientizare a activităţii sale economice ce conduce la scăderea

resurselor umane. Se remarcă de asemenea o creştere cu mai mult de 50% a personalului

angajat în cazul unor firme de transport mărfuri şi de prestări servicii în domeniul turismului.

Nr.

Crt Societatea

Comercială

CAEN

Salariaţi

2010

Salariaţi

2011

Salariaţi

2012

Salariaţi

2013

CA

2013

1

DEXION

STORAGE

SOLUTIONS

SRL

C 2511

Fabricarea de

construcţii metalice şi

părţi componente ale

structurilor metalice

177 169 183 204 49,088,320

2 PSICONTROL

SRL C 2790

Fabricarea altor

echipamente electrice 79 96 97 116 82,315,416

3

FABRICA DE

SCULE

RÂŞNOV SA

C 2573 Fabricarea uneltelor 112 106 100 97 7,196,409

http://www.listefirme.ro/


31

4

GOSCOM

CETATEA

RÂŞNOV SA

E 3600 Captarea, tratarea şi

distribuţia apei 49 53 54 54 3,357,817

5 ARA SRL C 2599

Fabricarea altor

articole din metal

n.c.a.

32 35 38 41 3365 847

6

M & M

PRODUCT

SRL

C 2221

Fabricarea plăcilor,

foliilor, tuburilor şi

profilelor din material

plastic

36 36 0 38 31,699,468

7

AGROINDUS-

TRIALA

RÎŞNOV SA

A 150

Activităţi în ferme

mixte (cultură

vegetală combinată

cu creşterea

animalelor)

54 48 46 37 2,398,543

8 STELLDAF

CLASS SRL G 4619

Intermedieri in

comerţul cu produse

diverse

1 15 30 34 1,207,082

9

IMAN

CONSULT

SRL

N 7990

Alte servicii de

rezervare şi asistenţă

turistică

15 24 25 32 2,281,297

10 MAU TRANS

SRL H 4941

Transporturi rutiere

de mărfuri 10 17 23 31 7,232,645

Sursa: www.listafirme.ro

În ceea ce priveşte FABRICA DE SCULE RÂŞNOV SA, reducerea numărului de salariaţi

reprezintă o continuare a unei tendinţe mai vechi, în 2002 existând aici 594 angajaţi, în 2005

– 376 angajaţi, iar în 2007 – 285 angajaţi. Cu toate acestea, faţă de ritmul abrupt de scădere

de până în 2010, după acest an remarcăm moderarea acestuia, între 2010 şi 2012

înregistrându-se chiar o intensificare a activităţii economice, indicată de creşterea cifrei de

afaceri.

Analizând top 10 al societăţilor comerciale în funcţie de cifra de afaceri realizată în anul

2013, observăm că 5 dintre acestea se regăsesc şi în top 10 angajatori (din care una este FSR),

ceea ce relevă faptul că în domeniile Industria construcţiilor metalice şi a produselor din

metal, exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii; Fabricarea produselor din cauciuc şi mase

plastice; Fabricarea echipamentelor electrice; Transporturi terestre şi transporturi prin

conducte potenţialul de creştere există, atât din punct de vedere financiar, cât şi al generării

de noi locuri de muncă. Faptul că FSR se află între cei mai mari angajatori din Râşnov,

coroborat cu situaţia economică dificilă în care se află compania, indică un grad destul de

ridicat de dependenţă faţă de această industrie, care trebuie contracarat prin măsuri de

diversificare economică şi dezvoltare a resurselor umane.

Nr.

Crt Societatea

Comercială

CAEN CA

2010

CA

2011

CA

2012

CA

2013

Salariaţi

2013

1 PSICONTROL

SRL

C 2790 Fabricarea altor

echipamente

electrice

39,885,531 53,714,303 60,262,175 82,315,416 116

2 DEXION

STORAGE

SOLUTIONS

SRL

C 2511 Fabricarea de

construcţii

metalice şi părţi

componente ale

structurilor

metalice

38,065,569 36,507,527 51,752,764 49,088,320 204

http://www.listafirme.ro/


32

3 M & M

PRODUCT

SRL

C 2221 Fabricarea

plăcilor, foliilor,

tuburilor şi

profilelor din

material plastic

17,890,012 19,150,337 25,478,945 31,699,468 38

4 HEAT X SRL I 5590 Alte servicii de

cazare

7,264 5,429,341 3,390,727 11,809,959 4

5 DYNEA

RESINS

ROMANIA

SRL

C 2052 Fabricarea

cleiurilor

7,180,522 5,617,972 12,161,235 10,176,994 27

6 LIRIADA CO

SRL

G 4752 Comerţ cu

amănuntul al

articolelor de

fierărie, al

articolelor din

sticlă şi a celor

pentru vopsit, în

magazine

specializate

6,254,295 7,304,447 6,771,052 7,986,145 11

7 MAU TRANS

SRL

H 4941 Transporturi

rutiere de

mărfuri

2,778,293 3,681,359 4,967,789 7,232,645 31

8 FABRICA DE

SCULE

RÂŞNOV SA

C 2573 Fabricarea

uneltelor

6,599,851 7,949,111 8,352,052 7,196,409 97

9 PRESIDENT

COM SRL

A 141 Creşterea

bovinelor de

lapte

0 691,617 52,472 7,124,382 20

10 D.M.

ELEKTRON

SRL

C 2611 Fabricarea

subansamblurilor

electronice

(module)

3,355,148 5,966,089 6,181,647 6,864,847 0


Conform bazei de date www.listafirme.ro există 38 de societăţi comerciale cu capital străin

în Râşnov, câteva dintre cele mai importante fiind:

PSICONTROL SRL O filială a grupului belgian Picanol, care oferă soluţii de controllere personalizate la

cerinţele clientului, servicii de fabricaţie electronice, montaj plăci de circuite

imprimate, servicii de asamblare module, de aprovizionare logistică şi

aprovizionare locală; compania a investit 2 milioane de euro în tehnologiile şi

facilităţile sale de producţie.

DEXION STORAGE

SOLUTIONS SRL O investiţie de 12 milioane de euro pentru fabrica de 12.500 metri patrati prin

relocarea fabricii din Londra, Marea Britanie. Întreprinderea foloseşte avantajul

surselor locale de oţel în realizarea sistemelor de rafturi şi accesorii şi foloseşte

echipamente de tăiere şi de prelucrare la rece de ultimă generaţie.

DYNEA RESINS

ROMANIA SRL

O investiţie finlandeză a companiei DyneaChemicals care a cumpărat compania

Rom Re Ro Munteanu din Râşnov, specializată în producţia de adezivi.

D.M. ELEKTRON SRL O investiţie italiană pentru fabricarea de componente electronice de asamblare.

Datorită importanţei şi relevanţei pentru dezvoltarea şi diversificarea economiei locale, vom

acorda în secţiunile şi capitolele care urmează o atenţie specială sectoarelor agriculturii,

industriei prelucrătoare şi, respectiv, turismului.




33

1.4.2. Agricultură, silvicultură şi pescuit

În ceea ce priveşte agricultura, aceasta a fost dintotdeauna una dintre principalele ocupaţii

ale locuitorilor oraşului Râşnov, activitatea fiind favorizată de relief şi condiţiile climatice.

Cele mai importante ramuri au fost creşterea animalelor şi cultivarea unor legume şi cereale

cum ar fi cartofi, sfeclă, grâu, orz.

Cu timpul, ponderea acestor activităţi a scăzut, însă tradiţia acestor îndeletniciri a dus la

înfiinţarea pe lângă vechile cooperative agricole a unor asociaţii particulare.

În anul 2013, conform bazelor de date oferite de site-ul www.listafirme.ro, cele mai

importante firme care activează în sectorul agricol sunt:

Nr. Denumire Caen

01

Caen

02

Caen

03

Cifră de

afaceri

Nr.

angajaţi

1 PRESIDENT COM SRL 141 7,124,382 20

2 VICFOR SRL 220 5,794,557 13

3

OCOLUL SILVIC AL

ORAŞULUI RÂŞNOV RA 210 5,322,359 28

4

VALENTIN & ALINA

IMPEX SRL 220 3,696,759 23

5 RED SCORPIO SRL 146 2,883,445 8

6

AGRO ZOO TRUETSCH

SRL 111 2,598,268 12

7

AGROINDUSTRIALA

RÎŞNOV SA 150 2,398,543 37

8 STONEAGE SRL 210 740,015 3

9 GREEN CENTER SRL 322 573,939 7

10 CRISALE HOLZ SRL 220 320,587 0

11

MODAMIG FOREST

EXPLOR SRL 220 303,113 5

12 MINI TEHNO M.M. SRL 220 232,449 1

13 ASTFOR SRL 240 222,983 4

14 FLOR FOREST SRL 220 98,415 6

15 EMSILVA SRL 220 87,728 3

16 COM RO EXIM98 SRL 142 86,467 2

17 EQVUS IMPEX SRL 143 73,923 4

18 FUNGIFARM SRL 113 22,142 0

TOTAL 7 10 1 32,580,074 176

Sursa: www.listafirme.ro, anul 2013

Astfel, în anul 2013 agricultura era practicată în oraşul Râşnov de către 18 societăţi

comerciale care au raportat cifra de afaceri, dintre care 7 în domeniul Agricultură,




34

vânătoare şi servicii anexe, 10 în domeniul Silvicultură şi exploatare forestieră şi o

întreprindere în domeniul Piscicultură şi acvacultură.

În ceea ce priveşte creşterea animalelor şi cultura plantelor, patru dintre cele şapte societăţi

comerciale se ocupă cu creşterea bovinelor, cailor şi a altor cabaline, două au ca obiect de

activitate cultura plantelor şi una (Agroindustriala Râşnov) se ocupă cu activităţi în ferme

mixte.

Conform datelor de mai sus11, din cifra de afaceri totală de 32.580.074 lei şi din 176 angajaţi

care revin firmelor cu activitate în domeniu, ponderea fiecărei ramuri se prezintă după cum

urmează:


Din cele de mai sus se observă predominanţa sectorului forestier în tabloul situaţiei generale

sectoriale, ceea ce corespunde specificului şi resurselor locale.

1.4.3. Industria prelucrătoare

Datorită diversităţii activităţilor economice pe care le include, sectorul industriei

prelucrătoare prezintă un potenţial deosebit pentru orice economie locală, iar în cazul oraşului

Râşnov acesta este o soluţie, alături de turism, pentru contracararea declinului industrial al

localităţii.

Analizând acest sector în perioada 2010-2012, remarcăm faptul că ponderile cele mai mari

din punct de vedere al cifrei de afaceri sunt deţinute de firme cu activităţi în fabricarea altor

echipamente electrice, fabricarea de construcţii metalice şi părţi componente ale structurilor

metalice, urmate la mare distanţă de firme cu activităţi de fabricare a cleiurilor, plăcilor,

foliilor, tuburilor şi profilelor din material plastic, subansamblurilor electronice (module).

11www.listafirme.ro




35

În fapt, este vorba despre societăţile comerciale care s-au remarcat în analizele anterioare nu

numai în ceea ce priveşte evoluţia cifrei de afaceri şi a numărului de angajaţi, dar şi prin

faptul că utilizează capital provenind din investiţii străine:

PSICONTROL SRL

DEXION STORAGE SOLUTIONS SRL

DYNEA RESINS ROMANIA SRL

D.M. ELEKTRON SRL

Aceasta demonstrează în primul rând importanţa atragerii capitalului străin pentru economia

locală, precum şi eficienţa utilizării acestuia, rezultat al utilizării celor mai noi şi inovative

echipamente, tehnici şi instrumente, dar şi al ultilizării unor resurse umane de calitate.

Alte domenii care au înregistrat creşteri în perioada analizată sunt legate de activitatea de

construcţii, prelucrarea lemnului etc.:

Distilarea, rafinarea şi mixarea băuturilor alcoolice;

Tăierea şi rindeluirea lemnului;

Fabricarea altor elemente de dulgherie şi tâmplărie, pentru construcţii;

Fabricarea materialelor plastice în forme primare;

Fabricarea altor produse chimice n.c.a.;

Fabricarea articolelor de ambalaj din material plastic;

Fabricarea altor produse din material plastic;

Fabricarea cărămizilor, ţiglelor şi a altor produse pentru construcţii din argilă arsă;

Fabricarea produselor din beton pentru construcţii;

Fabricarea betonului;

Tratarea şi acoperirea metalelor;

Operaţiuni de mecanică generală;

Fabricarea altor articole din metal n.c.a.;

Fabricarea altor piese şi accesorii pentru autovehicule şi pentru motoare de

autovehicule;

Fabricarea de mobilă pentru birouri şi magazine.

O descreştere semnificativă în această perioadă este înregistrată în domeniul fabricării

maşinilor şi utilajelor pentru agricultură şi exploatări forestiere.

1.4.4. Forţa de muncă

Domeniile de activitate în care există forţă de muncă calificată în oraşul Râşnov sunt:

industria de construcţii metalice şi părţi componente ale structurilor metalice, industria

lemnului, fabricarea substanţelor şi produselor chimice, agricultura, comerţul şi construcţiile.

Însă, există în acelaşi timp anumite domenii, unele chiar de nişă, dar care incumbă un

potenţial de dezvoltare deosebit (aşa cum reiese din secţiunile anterioare), în care nu există

forţă de muncă calificată. Concomitent, se remarcă în rândul elevilor care nu au posibilitatea

de a urma cursuri de învăţământ liceal şi superior o lipsă de informare cu privire la meseriile

cerute de piaţa forţei de muncă.


36

În ceea ce priveşte capitalul uman de care dispune oraşul Râşnov, acesta trebuie analizat prin

prisma populaţiei care poate oferi forţă de muncă şi a modului în care aceasta este structurată

pe categorii (populaţie activă, ocupată, salariată etc.), precum şi prin prisma accesului la

procesul de învăţământ.

În perioada analizată, 2008-2014, ponderea populaţiei în vârstă de muncă (între 15 şi 64 de

ani) în totalul populaţiei a scăzut moderat, fluctuând în jurul a 75 %, în timp ce ponderile

specifice judeţului şi regiunii se află la un nivel inferior, cu o medie de 72,73% la nivel de

judeţ şi 70,32% la nivelul regiunii.

Sursa: INSSE prelucrare din baza de date Tempo Online – la 1 iulie din fiecare an

În ceea ce priveşte numărul de şomeri înregistraţi, remarcăm în ultimii ani o tendinţă

generală de reducere a acestuia la nivelul oraşului Râşnov, într-un ritm mai accentuat în

perioada 2010-2011 şi mai moderat spre stagnare ulterior. Şomajul în rândul bărbaţilor are un

nivel absolut mai ridicat faţă de cel al femeilor, care predomină însă demografic.



37

Datorită statutului de oraş industrializat, locuitorii oraşului Râşnov sunt în mare parte

persoane cu înaltă calificare. Cu toate acestea, în urma restrângerii activităţii din domeniul

industrial şi a închiderii unor mari fabrici care atrăgeau această forţă de muncă, nivelul

şomajului atingea în ianuarie 2010 cifra de 985 de persoane, dintre care 491erau femei. Aşa

cum se observă, însă, în graficul de mai sus, tendinţa în ceea ce priveşte numărul de şomeri

înregistraţi este de scădere, astfel că în martie 2014 numărul şomerilor descreşte la numai 358

de persoane, din care 170 femei şi 188 bărbaţi.

Analizând concomitent perioada 2008-2012 din punct de vedere al numărului de salariaţi,

precum şi al procentului de salariaţi în total resurse de munca (populaţie 15-64 ani), se

observă de asemenea o tendinţă de creştere începând cu anul 2010, ceea ce semnifică un

potenţial de relansare economică, având ca indicator creşterea numărului de locuri de muncă.


Raportându-ne în continuare la rezultatele referendumului din anul 2011, structura

populaţiei active, privită comparativ la nivel local, judeţean şi regional, se prezintă după cum

urmează:

Populaţie

stabilă

activă

Din care

Ocupată %

Din care

Şomeri %

Oraşul Râşnov 6,813 6,048 88.77 765 11.23

Judeţul Braşov 237,685 215,485 90.66 22,200 9.34

Regiunea Centru 1,022,614 940,345 91.96 82,269 8.04

Sursa: INSSE Recensământ 2011

Conform metodologiei de calcul utilizate pentru datele de mai sus, numărul şomerilor din

oraşul Râşnov este de 765 de persoane la momentul referendumului din 2011 (diferenţa între

populaţia stabilă activă şi populaţia ocupată), în timp ce situaţia şomerilor înregistraţi la

nivelul anului 2011 este conform bazei de date Tempo Online de doar 456 persoane (media

cifrelor lunare ale şomerilor înregistraţi). Aceasta implică existenţa unui număr de şomeri

neînregistraţi (de exemplu absolvenţi care nu au fost încă înregistraţi, persoane care nu au

fost niciodată înregistrate, persoane care au depăşit durata acordării indemnizaţiei de şomaj şi

care desfăşoară activităţi ocazionale etc.).


38

Astfel, procentul populaţiei ocupate în totalul populaţiei active rămâne mai scăzut decât

indicatorii la nivel suprateritorial, ceea ce implică susţinerea în continuare a unor politici

economice de încurajare şi stimulare a antreprenoriatului, în scopul creşterii numărului de

locuri de muncă, dar şi eforturi de conştientizare a angajatorilor şi angajaţilor cu privire la

consecinţele negative ale fenomenului de muncă la negru. Rata şomajului înregistrat,

reprezentând raportul dintre numărul şomerilor şi populaţia activă, este în consecinţă mai

mare decât în contextele judeţean şi regional.

Conform datelor statistice (Tempo Online), în anul 2011 numărul mediu de salariaţi era în

oraşul Râşnov de 2.200 de persoane, ceea ce reprezintă 36,4% din populaţia ocupată

înregistrată la referendumul din acelaşi an, procent ce sugerează un număr mare de persoane

ocupate de tipul patroni şi alţi lucrători independenţi. Comparativ, procentul la nivel de judeţ

este mult mai mare, reflectând preponderenţa lucrătorilor salariaţi.

Tot conform datelor obţinute cu ocazia recensământului din 2011, populaţia inactivă

(alcătuită din elevi şi studenţi, pensionarii care nu realizează alte venituri în afara pensiei,

femei casnice, copiii şi adulţii care nu au statut de elev, respectiv pensionar, şi care sunt

întreţinuţi de familie, stat sau organizaţii private) a manifestat o tendinţă de creştere în ultimii

ani, la nivel regional situându-se la 55,97% în anul 2012 comparativ cu 52,5% în 200012.

Trendul este argumentat prin analiza socioeconomică a Regiunii Centru ca fiind datorat

creşterii numărului de pensionari şi tendinţei de prelungire a duratei studiilor care duce la

întârzierea intrării tinerilor pe piaţa muncii.

Din punct de vedere al nivelului de educaţie, în comparaţie cu judeţul Braşov, se remarcă

faptul că la nivelul oraşului Râşnov există un procent mai redus de absolvenţi ai

învăţământului superior şi liceal, în timp ce procentul absolvenţilor de învăţământ profesional

şi de ucenici este mai ridicat, ceea ce este în concordanţă cu oportunităţile educaţionale

existente pe plan local (prezenţa unui liceu tehnologic).

Sursă: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov

12 Planul de Dezvoltare a Regiunii Centru pentru perioada 2014-2020


39

1.4.5. Furnizori de instruire

În ceea ce priveşte accesul resurselor umane la servicii de instruire, consiliere şi formare

profesională, există furnizori acreditaţi atât la nivelul judeţului Braşov, cât şi în localitate.

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Braşov (AJOFM Braşov) are

printre atribuţii asigurarea şi coordonarea aplicării politicilor în domeniul ocupării şi formării

profesionale, precum şi organizarea, prestarea şi finanţarea, în condiţiile legii, a serviciilor de

ocupare şi formare profesională a forţei de muncă neîncadrate, prin compartimentele de

specialitate şi prin prestatorii de servicii.

Centrul Regional de Formare Profesională a Adulţilor Braşov (CRFPA Braşov) este o

instituţie publică de interes regional, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Agenţiei

Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, având drept obiect de activitate:

Formarea profesională a adulţilor în vederea dobândirii, menţinerii şi ridicării

nivelului competitivităţii profesionale pe piaţa muncii;

Evaluarea competenţelor profesionale în raport cu standardele ocupaţionale şi de

calitate existente pe piaţa muncii;

Certificarea formării profesionale a adulţilor;

Informare şi consiliere privind cariera.

Centrul Naţional de Formare Profesională a Personalului Propriu situat în Rasnov este

primul centru de acest gen unde funcţionarii publici din cadrul ANOFM şi instituţiile

subordonate îşi pot perfecţiona cunoştinţele şi îmbunătăţi abilităţile, astfel încât beneficiarii

serviciilor Agenţiei să resimtă creşterea constantă a calităţii prestaţiilor personalului

ANOFM.

Camera de Comerţ şi Industrie Braşov este cea mai mare organizaţie de susţinere

şi promovare a afacerilor din Braşov şi reprezintă vocea mediului de afaceri braşovean. CCIB

reprezintă şi susţine interesele profesionale ale comercianţilor faţă de organele

guvernamentale locale şi centrale, alte organisme şi instituţii; sprijină interesele

comercianţilor români în raporturile cu organisme specializate din străinătate; propune

organelor de drept promovarea unor acte normative în interesul comerţului.

Conform Agenţiei Naţionale pentru calificări, în judeţul Braşov există ofertă de furnizare

servicii de instruire în următoarele domenii: Administrator pensiune turistică, Agent de

securitate, Agent pază şi ordine, Barman Preparator, Bucatar, Cofetar-Patiser, Competenţe

antreprenoriale, Comunicare în limba engleză, Contabil, Director de hotel, Director de

restaurant, Electrician electronist auto, Expert Achiziţii Publice, Expert evaluator de

proprietăţi imobiliare, Expert Fiscal, Expert imobiliar (broker imobiliar), Facilitator de

dezvoltare comunitară, Infirmieră, Îngrijitoare bătrâni la domiciliu, Inspector în domeniul

securităţii şi sănătăţii în muncă, Lucrător în comerţ, Lucrător în gospodărie agroturistică,

Lucrător în structuri în construcţii, Lucrător social, Măcelar, Manager de inovare, Manager

îmbunătăţire procese, Manager în activitatea de turism, Manager proiect, Manager resurse

umane, Mecanic auto, Ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie, Pizzar,

Pomicultor, Recepţioner de hotel, Responsabil de mediu, Somelier, Specialist în

managementul deşeurilor, Zugrav ipsosar tapetar vopsitor.


40

În Râşnov există un furnizor privat de instruire, S.C. Redis Consult S.R.L. Râşnov, cu

următoarea ofertă de servicii de instruire:

- Evaluare şi certificare de competenţe Formator;

- Evaluarea şi certificarea în sistem non formal în meseriile de:

Confecţioner asamblor articole textile;

Lucrător în comerţ;

Montator pereţi şi plafoane rigips;

Instalator instalaţii tehnico-sanitare şi gaze;

Zidar, pietrar, tencuitor;

Dulgher, tâmplar, parchetar.

- Alte cursuri:

Curs contabilitate;

Curs limba engleză;

Curs crescător de animale;

Curs operator introducere, validare şi prelucrare date.

1.4.6. Târguri şi expoziţii

Râşnovul beneficiază de avantajul apropierii de municipiul Braşov şi poate beneficia de

infrastructura de sprijinire a afacerilor disponibilă aici, în ceea ce priveşte târgurile şi

expoziţiile.

Braşov Business Park este locaţia perfectă pentru evenimente, conferinţe şi întâlniri, cu

facilităţi deosebite şi catering într-un cadru superb, oferind facilităţi excelente pentru

organizarea unor evenimente aşa cum sunt:

Târgul Imobiliar Brasov;

Transylvania Tourism Fair Braşov;

Turism, agroturism 04.04.2014 - 06.04.2014;

Gastropan Braşov;

Salonul Auto Braşov, Expo Inter Cars, Braşov auto motor show şi accesorii;

Salonul Naţional de Optică şi Optometrie Braşov;

Târguri tehnice;

Transylvania Wine Fair;

Braşov wedding day;

Baby Boom show, Expo Bebe Plus.


41

1.5. TURISMUL

1.5.1. Potenţialul turistic

În prezent, oraşul Râşnov a devenit a treia staţiune de interes naţional

din judeţul Braşov, după Poiana Braşov şi Predeal. Oraşul a obţinut

acest statut pe baza îndeplinirii unor criterii obligatorii de atestare,

printre care amplasarea într-un cadru natural fără poluare, existenţa

utilităţilor urban-utilitare, existenţa serviciilor de informare şi

promovare turistică, precum şi îndeplinirea unor criterii suplimentare de

atestare a staţiunii turistice, cum ar fi existenţa unor săli de spectacole,

cinematograf, parcuri, amenajări pentru practicarea sporturilor, centre

de informare turistică, organizarea de evenimente turistice, culturale,

sportive.

La prima participare a Râşnovului la un târg de turism internaţional (15-18 octombrie 2009,

Bucureşti), Direcţia de Cultură a oraşului Râşnov (înfiinţată în decembrie 2008) a lansat cele

două componente ale brandului turistic local: Cetatea care trăieşte şi Trandafirul. De

acum, Cetatea Râşnov trăieşte prin toate evenimentele culturale organizate aici de-a lungul

anului şi respectul pentru istorie al celor care îi sunt oaspeţi.

Atractivitatea turistică a staţiunii Râşnov rezidă atât în potenţialul său natural, cât şi în cel

antropic.

Destinaţia Râşnov a căpătat o dimensiune complexă din punct de vedere turistic, întrucât

oferă vizitatorilor oportunităţi pentru mai multe tipuri de turism, în concordanţă cu potenţialul

său deosebit.

POTENŢIALUL NATURAL este determinat de resursele turistice oferite de cadrul natural

prin componentele sale, inclusiv cele modificate prin intervenţia omului, pe care le vom trece

în revistă în continuare.

Cheile Râşnoavei. Situate la est de Masivul Postăvaru, pe pârâul

Valea Cheii, la circa 800 m altitudine, de dimensiuni relativ reduse - 250 m

lungime, dar deosebit de sălbatice, cu versanţi abrupţi, înalţi de 160-170 m,

modelate în calcare; Cheile sunt accesibile dinspre oraşul Râşnov, pe DN

POTENȚIALUL TURISTIC AL

STAȚIUNII RÂȘNOV

POTENȚIAL NATURAL POTENȚIAL ANTROPIC


42

73A până la cabana Cheia, apoi pe drumul forestier de pe Valea Cheia. Cheile Râşnoavei au o

importanţă turistică deosebită datorită turismului sportiv şi peisajului ce oferă turistului o

varietate peisagistică, de la poieni viu colorate floral până la versanţi stâncoşi greu

accesibili13.

Accesul auto în Cheile Râşnoavei se face din Drumul Naţional 73A Predeal - Râşnov, la 145

km de Bucureşti, pe un drum carosabil, care se ramifică, din dreptul kilometrului 20, spre est.

De la Predeal – Cabana Trei Brazi se poate ajunge pe potecile marcate cu triunghi albastru şi

triunghi galben, iar de la halta Timişu de Sus pe marcajele cu triunghi rosu. Obiectivul

turistic natural este situat la 20 km distanţă de Predeal, 21 km de Braşov şi 8 km de Râşnov.

Peştera Valea Cetăţii (Peştera

Înfundată/Fundata) este localizată pe

povârnişul vestic al Masivului Postăvaru, în

bazinul Ţării Bârsei, la 3,5 km distanţă de

Râşnov, la 1,5 km distanţă de Cetatea Râşnov

şi la o altitudine de 790 m (intrarea principală).

Accesul către peştera amenajată la standarde

europene se face din centrul Râşnovului, pe

DN 1E, pe Strada Valea Cetăţii (şoseaua

Rosenau – Poiana Braşov), din parcarea

amenjată, după 450 m de parcurs prin carstul

împădurit al rezervaţiei naturale. Accesul cu

bicicleta şi pe jos se poate face din parcarea amenajată, urmând drumul sau poteca de acces

amenajată în lungul văii Fundata sau pe traseele turistice sau tematice dinspre Poiana Braşov,

Cetatea Râşnov-Valea Cetăţii, Bisericuţa Păgânilor.

Peştera este o atracţie turistică de excepţie aflată la doi paşi de Cetate, care dezvăluie

vizitatorilor formaţiuni perfect modelate de apă şi aer ce înconjoară o sala „catedrală” de

30.000 metri cubi, de 20 metri înălţime şi întinsă pe o suprafaţă de 2.500 mp. Tavanul are

volute şi arce de calcar de un alb rar întâlnit. Amenajată cu cele mai moderne tehnologii şi

beneficiind de o acustică deosebită, în „catedrala” peşterii se organizează concerte de muzică

simfonică, săptămânale şi ocazionale, în colaborare cu Filarmonica Braşov, oferind turiştilor

melomani experienţe deosebite, de neuitat, precum şi spectacole de lumini.

Site-ul de prezentare al obiectivului turistic este www.pestera-valeacetatii.ro, email:

[email protected]. Program de vizitare: Vara (7 Apr-22 Oct): 10:00-20:00 şi iarna (22

Oct -7 Apr): 10:00 - 18:00. Vizitarea se face din 30 în 30 de minute începând cu ora fixă şi

turiştii sunt însoţiţi de ghid.

Rezervaţia naturală mixtă14Abruptul Bucşoiu – Mălăieşti – Gaura din Munţii

Bucegi, cu o suprafaţă de 1.634 ha şi întindere în oraşul Râşnov şi comunele Bran şi Moieciu.

Peştera Gura Cheii15 este situată în Cheile Râşnoavei, existenţa sa fiind semnalată

încă din 1925, fiind apoi săpată parţial în mai multe campanii arheologice. În anul 2007 s-a

derulat aici o campanie menită să salveze depozitul supus distrugerii prin activitatea umană,

13PLAN DE MARKETING DESTINAŢIA RÂŞNOV. PROMOVAREA STAŢIUNII TURISTICE RÂŞNOV

2012 – autor Nicolae Pepene 14Ibidem 13 15www.cronica.cimec.ro

http://www.pestera-valeacetatii.ro/

mailto:[email protected]

http://www.cronica.cimec.ro/


43

ajungându-se la patul peşterii şi constatându-se că săpăturile anterioare ale căutătorilor de

comori şi turiştilor au dus la epuizarea sitului. Suprafeţele restrânse rămase neafectate au fost

cercetate sistematic, recuperându-se o cantitate importantă de artefacte, destul de

reprezentativă, în perspectiva reevaluării ştiinţifice a cercetărilor din acest sit. În suprafaţa

nederanjată s-au găsit 32 de piese dintre care 21 sunt realizate din cuarţit, două din silex, două

din jasp, trei din chert şi două din roci nedeterminate cu certitudine. A mai fost recuperată o

cantitate însemnată de faună fosilă, aflată în curs de studiere.

Traseele turistice montane16 oferă privelişti de o rară frumuseţe, sunt marcate

corespunzător şi au diverse grade de dificultate, de la minim la complex:

Oraşul Râşnov – Valea Cetăţii – Poiana Cristianului 1000m – Poiana Aviatorilor;

Oraşul Râşnov – Peşterea – Râşnoavei – Cabana Aviatorilor;

Oraşul Râşnov – Valea Glăjeriei – Cabana Mălăieşti – Vărful Omul 2505 m;

Oraşul Râşnov – Restaurant Cetate (Acapulco) – Peştera Râşnoavei;

Peştera Râşnoavei – Bisericuţa Păgânilor – Piatra Scrisă;

Cabana Cheia Râşnov – Cheile Râşnoavei – Spinarea Calului;

Cabana Cheia Râşnov – Şaua Runcului 1015 – Uzina Veche;

Cheile Râşnoavei – Cabana Trei Brazi 1130m;

Cheile Râşnoavei – Cabana Secuilor 1110m;

Valea Glăjeriei – Poiana Frăsinet 1130 m – Şipote (Crăcănel);

Uzina Veche – Şaua Runcului – Cabana Cheia – Cheişoara – Poiana Brasov.

Potenţialul natural al oraşului oferă pentru pasionaţi oportunitatea de a desfăşura

activităţi specifice vânătorii şi observaţiilor de animale, prin intermediul Ocolului Silvic al

oraşului Râşnov R.A. Acesta oferă:

Posibilitatea de a observa specii de carnivore mari - urs, lup, râs;

Un sezon ce durează din februarie până în noiembrie (observaţii de seară);

Servicii pentru grupuri de minimum 2 persoane, maximum 15 persoane;

Oportunităţi foto-video amator şi profesionist;

Însotitor – maestru de vânătoare.

Ocolul Silvic a început exploatarea fondului cinegetic pe principii moderne şi a amenajat

observatoare prin care turiştii pot viziona animalele în mediul lor natural, creând bazele unui

gen de turism care poate avea un succes din ce în ce mai mare, mai ales pentru vizitatorii

străini. În acest scop, a fost construită o cabană de vânătoare şi a fost reamenajat vechiul

canton din Glăjerie.

POTENŢIALUL ANTROPIC al oraşului Râşnov include potenţialul cultural-istoric

reprezentat de vestigiile arheologice, monumentele istorice şi de factură religioasă, instituţiile

şi evenimentele cultural-artistice, arta şi tradiţia populară specifice.

Cetatea medievală a Râşnovului17. Accesul spre Râşnov se face cu automobilul din

Braşov prin cartierul istoric Bartolomeu, pe E 574 spre Piteşti sau cu autobuzul (din fata Gării

Bartolomeu). Din Bucureşti se poate ajunge în Râşnov urmând DN1 până în Azuga, după

16www.asociatiarosenauturism.ro 17www.turism-Râ şnov.ro


http://www.turism-rasnov.ro/


44

care se face stânga pe 73A. Este posibil accesul cu automobilul până la poalele dealului pe

care se află construită cetatea, unde se află o parcare amenajată. De acolo se poate urca până

la cetate pe jos sau cu mini-carul. Cetatea Râşnov este al doilea cel mai vizitat obiectiv

turistic din Braşov, după Castelul Bran. A avut peste 200.000 de turişti.

Turiştii pot vizita monumentul istoric şi în

zilele de sărbători legale, inclusiv de Paşti,

Crăciun şi Anul Nou, programul fiind

cel obişnuit: program de vară: 1 aprilie – 31

octombrie, luni-duminică: 9:00 - 19:00;

program de iarnă: 1 noiembrie – 31 martie,

luni-duminică: 9:00 - 17:00.

Străjerii, meşterii şi ghizii din cetate îşi

întâmpină oaspeţii cu legende şi artefacte

menite să readucă la viaţă vremurile de glorie ale mândrei fortăreţe de pe stânci, neînfrânte

de-a lungul veacurilor.

Pentru vizitatorii cetăţii este amenajată şi o incintă de

relaxare şi pentru tir cu arcul. Se pot cumpăra

numeroase suveniruri, bijuterii din pietre semi-

preţioase, obiecte de artă sau cărţi cu referire la istoria

şi tradiţiile locului. În magazinele de suveniruri din

Cetatea Râşnovului toţi vânzătorii sunt îmbrăcaţi în

costume medievale, iar vizitatorii pot vedea cum

lucrează meşterii populari şi artizani, acestea fiind

două dintre cerinţele impuse de Primăria Râşnov

comercianţilor care au închiriat spaţii comerciale în

cetate. În cel mai înalt punct al cetăţii se poate observa

o superbă panoramă 3600 asupra împrejurimilor,

vizitatorii având la dispoziţie un ochean. Turiştii pot

admira în voie curtea exterioară şi curtea interioară a cetăţii, barbacana de est (o

construcţie circulară fortificată, prevăzută cu numeroase guri de tragere, două herse şi un

drum de strajă), precum şi fântâna cetăţii18 săpată între anii 1623-1640.

Vizitatorii care vor să ofere ceva cetăţii pot planta într-un mic scuar din curtea interioară un

fir de trandafir. În schimb, numele acestora va rămâne scris pe o plăcuţă, alături de floarea

sădită.

Pentru facilitarea accesului în cetate, în prezent se află în derulare un proiect european al

UAT Râşnov prin care se instalează un ascensor plan înclinat la locaţia acesteia.

Castrul Roman Cumidava este deschis turiştilor fără taxă de vizitare, dar numai

însoţiţi de un ghid. Aşezarea dacică se află pe teritoriul agricol al oraşului Râşnov, la

aproximativ 500 m de râul Bârsa.

Biserica Sf. Nicolae. Înfiinţată în 1384, este cea mai veche biserică ortodoxă din sud-

estul Transilvaniei. De-a lungul funcţionării sale, lăcaşul a primit numeroase donaţii de la

18Sursa foto: www.romanianmonasteries.ro

http://www.romanianmonasteries.ro/


45

domnitori şi boieri din Ţara Românească (Mihai Viteazu, Radu Şerban, Matei Basarab,

Ştefan Racoviţă). De aceea, regăsim adesea biserica Râşnovului prezentată drept „ctitorie

voievodală”19. Obiectivul se află la adresa Str. Romulus Cristoloveanu nr. 14 şi este

monument naţional clasa A (Lista Naţională a Monumentelor Istorice nr. BV-II-m-A-11762).

Se vizitează cu programare.

Biserica Evanghelică. Obiectivul se află la adresa str. Republicii nr. 1 şi este

monument naţional clasa A (Lista Naţională a Monumentelor istorice: BV-II-a-A-11763).

Are următorul program de vizitare: luni: închis, marţi - sâmbătă: 9.00 - 17.00, duminică:

13.00 - 16.00. Aici se află20 încă lespezile comemorative ale unor pastori însemnaţi din

secolele XVII-XVIII, un altar instalat în anul 1776, cu zidărie şi stuc, ce conţine o copie după

Cina cea de Taină a lui Leonardo da Vinci, o orgă de la 1781, însemne ale breslelor, bazinul

de botez de la anul 1854, steme ale Râşnovului vechi şi alte elemente de mare însemnătate

istorică.

Centrul istoric, incluzând zone de patrimoniu naţional istoric şi cultural, Centrul

Cultural Râşnov, Promenada Sissi şi Gara Râşnov reprezintă obiective turistice care

completează adevărata dimensiune istorică şi culturală a oraşului şi staţiunii Râşnov. În ceea

ce priveşte centrul istoric, în prezent se află în implementare un proiect cu finanţare

europeană pentru amenajarea şi punerea în valoare a acestuia.

Cabana Mălăieşti21 – În prezent cabana Mălăieşti este deschisă tot timpul anului şi

dispune de 110 locuri de cazare.

Potenţialul antropic al oraşului Râşnov este completat de o serie de evenimente

culturale şi sportive22, la a căror organizare îşi aduc concursul diferitele organizaţii, asociaţii

şi cluburi care colaborează cu Primăria Râşnovului în scopul consacrării oraşului ca destinaţie

turistică:

Festivalul Internaţional de Foarte Scurt Metraj;

Zilele Oraşului Râşnov;

Festivalul Naţional Ecvestru;

Maialul;

Sărbătoarea Rozelor;

Mystery & Thriller Festival;

Zilele Cetăţii Râşnov;

Festivalul pentru copii JOCMANIA;

Curtea Comedianţilor;

Festivalul Turnirul Cetăţilor;

Festivalul Cavalerilor de Malta;

Festivalul Internaţional de Muzică ,,Liga Campionilor”;

Festivalul Internaţional de Film Istoric;

Festivalul Internaţional Istoric Academic ,,În Numele Trandafirului”;

Serbările Zăpezii;

Festivalul Off Road;

19Ibidem 13 20Ibidem 13 21Ibidem 13 22Ibidem 13


46

Bucuria Sărbătorilor de Iarnă;

Festivitatea Bradului de Crăciun;

Balul Zoritorilor.

Facilităţi sportive şi de agrement:

Infrastructura sportivă: Baza olimpică pentru sporturi de iarnă Valea Cărbunării –

Râşnov. Baza sportivă este formată din Centrul naţional de sărituri cu schiurile şi baza de

biatlon. Trambulinele de la Râşnov sunt primele din România şi sud-estul Europei la

standardele Federaţiei Internaţionale de Schi. Baza olimpică de biatlon este cea mai modernă

bază din România pentru concursuri de biatlon şi schi fond.

Servicii turistice:

Turism sportiv: sărituri cu schiurile (Complexul de pe Valea Cărbunării); biatlon şi schi

fond (baza olimpică de pe Valea Cărbunării, baza CSŞ Dinamo Râşnov de pe Valea Cetăţii);

alpinism (Colţii Cheii); fotbal (stadionul „Bucegi” – Valea Cetăţii).

Servicii de agrement:

o agrementul de incintă (închis): saloane SPA, saună, masaj, solar, coafură,

fitness, împachetări, manichiură, pedichiură etc.;

o echitaţie: Centrul de echitaţie Diana, Centrul de echitaţie Pânicel;

o tenis în cadrul complexului turistic Valea Cetăţii;

o plimbări cu jeep-ul sau ATV-ul – firme specializate / ofertă pensiuni;

o drumeţii pe trasee montane – Centrul montan Altitudine;

o alpinism: în Colţii Cheii se află şapte trasee marcate, cu grad de dificultate

diferit. Aici se mai practică tiroliana – traversări tip funicular, pe o coardă de 130 de metri

lungime, la o înălţime de 135-140 m, sau via ferrata – turistul se caţără pe o scară fixă de 200

de metri lungime, care urcă în perete urmând fisuri, denivelări, surplombe;

o sporturi extreme: bungee-jumping – Cheile Râşnoavei;

o schi fond: bazele sportive din Valea Cărbunării şi Valea Cetăţii;

o jogging: Promenada Sisi, bazele sportive din Valea Cărbunării şi Valea Cetăţii.

Oraşul Râşnov va avea un „parc cu dinozauri” după modelul celor din Austria şi

Germania. Lucrările la acest obiectiv sunt realizate de un investitor privat, au început în

această primăvară şi se vor finaliza până la sfârşitul anului, parcul urmând să fie inaugurat în

anul 2015. Valoarea proiectului se ridică la 4,5 milioane de euro, banii provenind din fonduri

europene. Parcul este amplasat în dreapta drumului care urcă spre Cetatea Râşnov, pe un

teren de 1,4 ha concesionat de la Primărie. În interior vizitatorii vor putea vedea 56 de grupuri

de dinozauri în mărime naturală, de până la 20 de metri înălţime, reprezentând evoluţia

dinozaurilor de-a lungul epocilor în care aceştia au trăit pe pământ. Dinozaurii vor fi

construiţi dintr-o fibră de sticlă specială pentru a nu fi afectaţi de intemperii. Parcul va

include şi restaurant, terasă, locuri de joacă pentru copii, inclusiv un spaţiu pentru laser

shooting, într-un decor de Jurassik Park.

Licenţa a fost luată din Germania, iar proiectul este unic în România şi în ţările vecine, cel

mai apropiat parc de acest fel fiind în Austria.


47

1.5.2. Capacitatea de cazare

Conform unui motor de căutare de hoteluri23 care a luat în considerare peste 6.028 de

destinaţii populare, oraşul Râşnov apare încă din mai 2013 drept cea mai accesibilă

destinaţie turistică din lume din punct de vedere financiar. Oraşul se află în raporturi

concurenţiale cu celelalte staţiuni montane din România şi chiar cu destinaţii similare din

străinătate. În aceste condiţii, având în vedere startul relativ recent al renaşterii sale din punct

de vedere turistic, Râşnovul trebuie să identifice rapid şi să fructifice în mod eficient toate

avantajele sale potenţiale pentru a-şi (re)câştiga un binemeritat loc în topul destinaţiilor

turistice. În rândul avantajelor, cel al accesibilităţii financiare este unul dintre cele mai

importante.

Pe lângă costurile asociate facilităţilor sportive, de agrement sau de vizitare şi participare la

obiectivele de interes turistic, un aspect major în acest sens îl reprezintă structurile de

cazare.

Zonele turistice cu pensiuni şi case de vacanţă s-au dezvoltat în zona amonte de oraşul

Râşnov, pe Valea Glăjeriei şi Râşnoavei. De asemenea, o suprafaţă de 10 ha este destinată

construirii unei noi zone care va include 25 de pensiuni turistice şi se întinde pe Valea

Cărbunării, lânga baza de sărituri cu schiurile şi biatlon. În construirea acestora se vor

impune 2 – 3 modele obligatorii şi se va ţine cont de regulile unui urbanism modern,

echilibrat. Conform PUG Râşnov aflat în curs de aprobare, se propune ca zona de sport şi

agrement să reprezinte 1,16%, iar zona de dotări turistice şi servicii complementare să

reprezinte 14,68% din intravilanul propus.

Precizăm că în cele ce urmează ne vom referi la datele disponibile din punct de vedere

statistic (sursa INSSE) care oferă informaţii ce ni se par relevante la nivel de trend. Însă

privirea de ansamblu asupra capacităţii de cazare a staţiunii este conturată pe baza

informaţiilor provenite de la Asociaţia Rosenau Turism:

Total unităţi de cazare – 92;

Total camere – 857;

Total locuri de cazare – 2.037.

În anul 2013, conform datelor statistice disponibile, în staţiunea Râşnov existau următoarele

structuri de primire a turiştilor:

Tip structură Nr. structuri

Hotel 2

Hostel 1

Cabană turistică 4

Pensiune turistică 31

Pensiune agroturistică 2


Este de remarcat faptul că, în ceea ce priveşte pensiunile turistice, numărul acestora s-a dublat

faţă de anul 2008, când datele statistice indicau un număr de 15 structuri de acest tip. De

asemenea, în anul 2013 în Râşnov existau 2 hoteluri şi o structură de tip hostel.

23www.trivago.ro

http://www.trivago.ro/


48

Tot relevantă este însă şi analiza în evoluţie a numărului de locuri de cazare oferite de către

aceste structuri. Dacă în 2013 numărul locurilor de cazare în hoteluri era 96, iar în hostel era

20, evoluţia structurilor de tip cabană şi pensiune relevă o creştere remarcabilă, mai ales pe

segmentul de pensiuni turistice (în 2003, conform PUG Râşnov, acestea ofereau doar 17

locuri de cazare).


Se observă faptul că un ritm ridicat de creştere a capacităţii de cazare intervine începând cu

anul 2010, an în care prind contur rezultatele eforturilor investiţionale şi de promovare

întreprinse de actuala administraţie în scopul consacrării localităţii drept destinaţie turistică.

De asemenea, în cazul pensiunilor, deşi numărul structurilor a crescut cu 106%, numărul

locurilor de cazare disponibile în acest tip de facilităţi a crescut mai mult, respectiv cu 135%

(prin extinderea pensiunilor existente sau construirea unor pensiuni cu mai multe camere). În

prezent, numărul mediu de locuri de cazare asigurat de o pensiune turistică este de 19,3.

La o analiză a capacităţii de cazare exprimate în locuri-zile24 începând cu 2008, observăm

încă din 2011 existenţa oportunităţilor de cazare în facilităţi tip camping, ceea ce reprezintă

un demers de adaptare a ofertei turistice pentru a răspunde şi segmentului de turişti care

preferă să înnopteze în mijlocul naturii.

LOCURI/ZILE 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Hoteluri lipsă date lipsă date lipsă date lipsă date 28,844 35,040

Hosteluri lipsă date 552 2,920 lipsă date lipsă date 6,680

Cabane turistice 7,479 7,163 5,297 17,182 24,790 68,271

Campinguri lipsă date lipsă date lipsă date 1,550 lipsă date 22,950

Pensiuni turistice 87,509 96,257 100,542 105,403 121,931 201,998

Pensiuni

agroturistice lipsă date lipsă date lipsă date 19,149 42,953 30,985


24Reprezintă un indicator statistic care exprimă numărul de locuri de cazare puse la dispoziţia turiştilor de către

unităţile de cazare turistică, ţinând cont de numărul de zile cât sunt deschise unităţile în perioada considerată

(sursa: INSSE)


49

Focusându-ne în continuare pe categoria cabane şi pensiuni, observăm ritmul alert de creştere

a capacităţii exprimate în locuri zile după 2010, cu un puseu pozitiv remarcabil după anul

2012, corespunzător ritmului de apariţie a pensiunilor şi cabanelor, prezentat în graficul

anterior, marcând un alt moment de materializare a eforturilor administraţiei pentru

dezvoltarea turismului local.


Dinamica fluxurilor de turişti în ultimii ani în ceea ce priveşte numărul mediu de înnoptări şi

de sosiri relevă o durată medie de şedere de 2,2 zile în cazul cabanelor, respectiv de 2,21 zile

în cazul pensiunilor turistice (raport calculat între numărul de înnoptări şi numărul de sosiri

pentru categoriile de structuri de cazare pentru care există date statistice complete). Aceste

date sugerează predominanţa turismului de weekend:

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Anul 2013

Şedere Medie

Cabane turistice 1.84 2.48 2.38 2.17 2.32 2.03 2.20

Pensiuni turistice 2.16 2.30 2.21 2.22 2.18 2.20 2.21


O privire de ansamblu asupra numărului lunar de sosiri, respectiv de înnoptări, pe parcursul

anilor calendaristici 2012-2013 ne ajută să observăm perioadele de aflux turistic maxim şi

minim.


50



Din cele de mai sus se observă că principalele vârfuri de sezon sunt în perioada iulie-august,

precum şi în perioadele care corespund vacanţelor (Paşte, 1 Mai, Decembrie-Ianuarie).

Perioadele în care Râşnovul este cel mai puţin vizitat sunt în special lunile martie, octombrie,

noiembrie. Aceste grafice ilustrează şi caracterul sezonier al atractivităţii turistice a staţiunii,

alături de predominanţa caracterului de weekend.


51

După provenienţă, turiştii se împart în categoriile autohtoni şi străini25.

Turiştii autohtoni reprezintă principala categorie de vizitatori ai oraşului Râşnov. Aceştia

sunt în general persoane cu venituri medii şi peste medie, care îşi petrec concediul în zona de

munte, individual sau cu familia. Principalul tip de turism practicat de această categorie este

cel de agrement şi cel de odihnă şi relaxare, în special pe durata lunilor de vară şi iarnă şi în

timpul weekendului. În general, până în prezent, turiştii români preferă să îşi organizeze

deplasarea pe cont propriu, fără sprijinul agenţiilor de voiaj, şi să îşi petreacă singuri sejurul.

Din această cauză, în cazul lor turismul organizat este mai puţin întâlnit.

Pe toate pieţele există în cazul turiştilor străini un interes constant pentru circuitele turistice

cu tematică culturală. La nivelul anului 2007, pentru Râşnovul turistic pieţele emitente erau

în ordine descrescătoare Germania, Austria, Elveţia şi Ungaria. În anul 2011 cei mai mulţi

turişti străini care au înnoptat în Râşnov proveneau din Germania (696) şi SUA (318), urmate

la o distanţă apreciabilă de Franţa (57), Republica Moldova (40), Ucraina (40), Polonia (34)

şi Italia (32). Observăm că în continuare Germania a rămas piaţa emitentă principală pentru

turismul râşnovean.

În ceea ce priveşte sectorul economic al hotelurilor şi restaurantelor în economia locală,

conform www.listafirme.ro există 37 de societăţi comerciale din domeniu care au declarat

realizarea unei cifre de afaceri în anul 2013, primele două dintre acestea realizând 71,6% din

cifra de afaceri raportată pentru acest sector.

Nr. Denumire Caen 55 Caen 56

Cifră de

Afaceri

Nr.

angajaţi

1 HEAT X SRL

5590

11,809,959 4

2 POIANA RÂŞNOAVEI SRL

5590

1,208,462 23

3 MIC MARE SRL

5630

675,744 7

4 STEFANESCU IMPEX SRL

5590

593,691 20

5 EDEL HOUSE SRL

5590

476,140 8

6 RAMAGI COM SRL

5590

366,987 16

7 CHEILE RÎŞNOAVEI SRL

5590

347,762 5

8 FLORIS BER MOROIANU SRL

5610

296,622 9

9 ANEMAR SRL

5630

250,868 3

10 DOGARIU IMPEX SRL

5590

208,592 12

11 BACHUS NAPI SRL

5610

180,137 1

12 LEROIV TRANS SRL

5630

148,142 7

13 CAM BUZ SRL

5630

124,992 0

25Ibidem 13



52

14 EASY COME SRL

5590

121,155 2

15 SALAMANDER IMPEX SRL

5590

119,828 3

16 ANDREB TURISM SRL

5590

119,188 4

17 SOIU MEDIA GRUP SRL

5590

118,235 2

18 B.I.V.I. TRADING L.T.D SRL

5630

107,333 4

19 ANDREI SRL

5510

93,075 3

20 CASA RÂŞNOVEANĂ SRL

5590

89,855 5

21 TALEX IMPEX SRL

5630

88,948 1

22 ILIOV LIRIO FOOD SRL

5629

85,881 1

23 CER RONIC SRL

5510

72,751 3

24 2 FRATI 2008 SRL

5590

72,579 2

25 BORCEA COMTUR SRL

5630

67,987 1

26 LUMISAM SRL

5630

67,514 1

27 LAU HAN SRL

5630

48,737 1

28 MONTANA DIHAM PHOENIX SRL

5510

40,574 0

29 REUNION CAFFE SRL

5630

35,871 4

30 EMAN INVEST SRL

5610

33,309 1

31 ROBLUCK COMPANY SRL

5590

26,370 5

32 SEVTUR S.M. SRL

5590

24,646 1

33 PROMENADA SISI SRL

5610

21,453 2

34 PANTA SERV SRL

5590

21,430 0

35 MAYFAIR ATRIUM SRL

5630

8,673 1

36 ANDANYA SRL

5520

7,435 0

37 SUMIRE SRL

5590

3,352 0

TOTAL 21 16 18,184,277 162

De asemenea, analizând datele de mai sus defalcat pe secţiuni, contribuţiile la cifra de afaceri

şi numărul total de angajaţi în sector se prezintă după cum urmează, graficele relevând

ponderea deţinută de activitatea de asigurare a capacităţii de cazare:


53


1.5.3. Marketingul turistic

Existenţa potenţialului antropic şi natural este o condiţie necesară, dar nu şi suficientă, pentru

dezvoltarea turistică a unei staţiuni. Acesteia trebuie să i se adauge atât capitalul uman

specializat, cât şi marketingul turistic, însemnând strategia de promovare a potenţialului şi a

ofertei complete de servicii şi facilităţi turistice, fiind un proces la a cărui punere în aplicare

trebuie să contribuie toţi factorii implicaţi, atât publici, cât şi privaţi.

În anul 2012 a fost întocmit PLANUL DE MARKETING DESTINAŢIA RÂŞNOV.

PROMOVAREA STAŢIUNII TURISTICE RÂŞNOV, de către domnul Nicolae Pepene,

directorul Direcţiei de Cultură Râşnov, prin care se porneşte de la viziunea ,,Staţiunea

turistică Râşnov – O experienţă unică: cultură, sport, natură” , stabilindu-se strategia de

imagine, de piaţă, de promovare şi de distribuţie.

Planul de acţiuni prin care se doreşte implementarea acestei strategii prevede:

Promovarea statutului de staţiune turistică de interes naţional;

Îmbunătăţirea vizibilităţii şi condiţiilor de vizitare ale obiectivelor turistice din

Râşnov;

Elaborarea unui pachet de lucrări pentru promovarea adecvată şi unitară a

potenţialului turistic din zonă;

Realizarea unei campanii de promovare turistică a destinaţiei turistice Râşnov bazate

pe Internet;

Promovarea potenţialului turistic al oraşului Râşnov prin participarea la expoziţii şi

târguri de turism;

Înfiinţarea unui Centru Naţional de Informare şi Promovare turistică;

Promovarea turismului sportiv;

Remarcarea oraşului Râşnov prin evenimente culturale de calitate şi anvergură

naţională şi internaţională;



54

Planul de marketing defineşte potenţialul turistic râşnovean ca fiind adecvat următoarelor

forme de turism: cultural, de agrement, sportiv, odihnă şi recreere, rural, afaceri, circulaţie.

În cazul oraşului Râşnov, succesul înregistrat în acest domeniu se datorează eforturilor

conjugate ale edililor, asociaţiilor şi organizaţiilor locale, dar şi operatorilor în turism,

demonstrându-se în acest fel eficienţa unei astfel de intervenţii şi faptul că numai prin

complementaritatea eforturilor se pot obţine rezultate concrete, şi mai ales durabile.

Asociaţii, organizaţii, cluburi

Asociaţia Rosenau Turism are drept scop promovarea şi

dezvoltarea durabilă a turismului din zona Transilvaniei,

având ca membri furnizori de servicii turistice şi de

agrement din zonă, iar ca membri fondatori persoane cu o

vastă experienţă şi cu pasiune faţă de turism şi sporturile

specifice. Asociaţia deţine un site

(www.asociatiarosenau.ro) prin care promovează

obiectivele de interes turistic şi serviciile de turism,

inclusiv de cazare, disponibile în zonă. În anexă

prezentăm lista şi informaţii relevante despre unităţile de

cazare membre ale acestei asociaţii.26

Clubul Sportiv Montan Altitudine aduce un aport important la dezvoltarea şi promovarea

turismului sportiv în staţiunea Râşnov, organizaţia derulând şi proiectul „Cheile Râşnoavei -

Turism şi aventură”, cofinanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru

Dezvoltare Regională. Este o asociaţie non-guvernamentală care are drept scop desfăşurarea

de activităţi sportive în ramurile de sport ALPINISM ŞI ESCALADĂ, SCHI-BIATLON şi

CICLISM; selecţia, iniţierea şi pregătirea de sportivi în aceste domenii; participarea la

competiţii sportive interne şi internaţionale, organizarea de expediţii în munţi înalţi;

promovarea activităţilor sportive la mare altitudine; dezvoltarea şi susţinerea practicării

sporturilor şi activităţilor montane; desfăşurarea şi susţinerea programelor educative pe teme

de ecologie privind regulile şi tradiţiile activităţii montane, grija şi respectul pentru mediul

înconjurător şi conservarea naturii; acţiuni de promovare şi popularizare; organizarea de

evenimente; atragerea de parteneriate şi resurse pentru susţinerea oricărei iniţiative privind

ecologia şi mediul înconjurător. Site-ul clubului este: www.clubulmontanaltitudine.ro .

Alte asociaţii cu relevanţă pentru zona Valea Prahovei şi Braşov – Râşnov sunt:

Asociaţia Ghizilor Montani din România (AGMR);

Asociaţia Naţională a Ghizilor de Turism din România (ANGTR);

Asociaţia Naţională a Salvatorilor Montani din România (ANSMR);

Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural (ANTREC);

Asociaţia Microregiunea Turistică Munţii Bucegi (AMTMB);

Asociaţia pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului (APDT);

Asociaţia de Ecoturism din România (AER);

Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT);

26Anexa nr. 2 tabelul Rosenau

http://www.asociatiarosenau.ro/

http://cheile-rasnoavei.eu/

http://cheile-rasnoavei.eu/

http://www.clubulmontanaltitudine.ro/


55

Asociaţia Naţională a Bucătarilor şi Cofetarilor din Turism;

Asociaţia de Turism Poiana Braşov;

Consorţiul Local Buşteni;

Asociaţia Oamenilor de Afaceri din Buşteni;

Asociaţia IMM-urilor Filiala Buşteni;

Asociaţia Naţională a Şcolilor de Schi din România.

Un rol esenţial în promovarea potenţialului turistic al oraşului Râşnov îl deţine existenţa

Centrului de informare pentru patrimoniul cultural din Râşnov, deschis de Asociaţia

Mioritics şi Primăria Râşnov în parteneriat cu Biroul Regional UNESCO în cadrul

programului european „Cultural Heritage – a Bridge towards a Shared Future”. Centrul este

al treilea inaugurat după cele din Sibiu şi Sighişoara şi este amplasat chiar în incinta cetăţii,

oferind gratuit tuturor vizitatorilor informaţii culturale şi turistice. În incinta centrului, turiştii

au la dispoziţie hărţi cu obiectivele turistice din Transilvania, pliante care promovează

festivalurile locale din zonă şi un panou de informare electronic, cu o bază de date cu 400 de

fotografii şi hărţi interactive pentru prezentarea bisericilor fortificate din regiune.

Centrul de Informare şi Promovare Turistică Râşnov este amplasat în centrul oraşului, în

incinta Ocolului Silvic. Centrul facilitează accesul la informaţii despre întreaga ofertă

turistică şi oferă o gamă completă de informaţii. Baza de date actualizată permanent se află la

dispoziţia turiştilor şi conţine informaţii despre cele mai atractive obiective turistice din judeţ,

programe şi evenimente ale comunităţilor locale, transport, zone protejate, structuri turistice

de cazare, alimentaţie şi agrement, precum şi despre pachetele turistice ale operatorilor locali.

Autoritatea publică locală a întreprins eforturi deosebite pentru promovarea turistică a

oraşului Râşnov, pentru a face posibilă reîntoarcerea la valorile tradiţionale locale,

administraţia fiind conştientă de rolul său integrator şi de necesitatea de a asigura, conform

atribuţiilor legale, cadrul necesar pentru dezvoltarea activităţilor de turism.

Fructificând colaborarea cu Asociaţia Rosenau Turism într-un parteneriat, UAT Râşnov a

accesat fonduri europene pentru promovarea potenţialului turistic al oraşului, în care au fost

incluse celebra Cetate Ţărănească Râşnov, Biserica Veche Românească, Muzeul Râşnov,

Biserica Evanghelică, obiceiurile şi tradiţiile zonei, festivalurile şi sărbătorile locale. De

asemenea, folosind această experienţă şi în calitatea sa de membru al Asociaţiei

Microregiunea Turistică „Muntii Bucegi”, UAT Râşnov a beneficiat de încă o finanţare

nerambursabilă prin proiectul „Promovarea potenţialului turistic antropic şi natural din zona

munţilor Bucegi”, care a urmărit să contribuie la dezvoltarea turismului din Valea Prahovei

şi zona Râşnov-Bran.

Prin intermediul acestor proiecte au fost create mijloace şi instrumente de promovare şi

informare (de exemplu portal web, tipărituri, panouri stradale etc.), conform planului de

implementare a strategiei de marketing.

În ceea ce priveşte sectorul privat reprezentativ pentru domeniul Activităţi ale agenţiilor

turistice şi a tur-operatorilor; alte servicii de rezervare şi asistenţă turistică observăm că în

economia oraşului există două firme active, dintre care cea mai importantă este SC IMAN

CONSULT SRL, a cărei cifră de afaceri a evoluat de la 219.742 lei în anul 2008 la

2.281.297 lei în 2013, respectiv de la 2 angajaţi la 32 de angajaţi. Astfel, această evoluţie

este deopotrivă un semn al dezvoltării turistice a localităţii, dar şi un indicator al contribuţiei

agenţilor din turism la promovarea cu succes a staţiunii.


56

În ceea ce priveşte prezenţa oraşului Râşnov în mediul online, vom analiza în continuare

vizibilitatea instituţiilor, obiectivelor turistice şi evenimentelor desfăşurate în staţiune.

INSTITUŢII

Administraţia publică locală dispune de un site oficial www.primariarasnov.ro, care se

adresează în egală măsură cetăţenilor, funcţionarilor publici şi mediului de afaceri, dar şi

potenţialilor turişti (secţiunea Ştiri). Conform companiei care a proiectat pagina de internet27,

portalul foloseşte tehnologii web atât în interfaţa cu utilizatorii, cât şi în interfaţa de

administrare. Componenta pentru cetăţeni le oferă acestora informaţii de interes general, dar

şi informaţii specifice, fiind integrată cu aplicaţii implementate la nivelul primăriei

(management documente, urbanism, audienţe, depunere petiţii, plăţi online). Componenta

web pentru cetăţeni oferă ştiri publice, informaţii despre primărie, despre conducerea

primăriei, despre consiliul local, informaţii turistice, curs valutar şi evenimentele organizate

de primărie. Pagina oferă cetăţenilor acces la un forum de discuţii şi la o secţiune de căutare

în cadrul portalului.Componenta intranet pentru funcţionarii publici conţine un avizier public

intern de comunicare, utilizatorii având acces la o agendă virtuală pentru programarea şi

anunţarea anumitor evenimente. Componenta extranet oferă posibilitatea utilizatorilor din

exteriorul primăriei, cetăţeni sau agenţi economici, de a-şi crea un cont de utilizator. După

autentificare, aceşti utilizatori au acces de editare şi vizualizare şi la alte informaţii decât cele

expuse în componenta internet.

De asemenea, a fost construit printr-un proiect cu finanţare europeană site-ul www.rasnov-

turism.ro, care cuprinde informaţii de interes turistic prin secţiunile ORAŞUL/TURISM/

AGENDA CULTURALĂ/ŢARA BÂRSEI/PRESĂ.

În ceea ce priveşte vizibilitatea instituţiei, în perioada analizată (ultimii 5 ani) au fost

identificate 15 menţionări pe website-uri, dintre care 12 pe portaluri dedicate ştirilor şi trei pe

alte categorii de site-uri. Astfel, articole despre administraţia publică locală au fost publicate

pe site-uri cu audienţă naţională aşa cum sunt www.money.ro, www.historia.ro,

www.incomemagazin.ro , www.ziarelive.ro (28 titluri), www.mediafax.ro , www.antena3.ro ,

precum şi pe site-uri cu audienţă de tip regional/local asa cum sunt: www.totpal.ro,

www.adevarul.ro/locale , www.radiomures.ro, www.bzb.ro, www.bizbrasov.ro . În cazul

altor categorii de site-uri, remarcăm prezenţa informaţiilor despre administraţia publică locală

pe www.indecosoft.ro; Facebook: OrasulRasnov (cont individual), Rasnov-Orasul

Trandafirilor (grup cu 663 membri), OrasulRasnov (pagina community - 6 likes), menţionări

în categoria Places; www.frir.ro – pagina Festivalului Internaţional de Reconstituire Istorică.

Referitor la măsurarea audienţei online, doar patru dintre aceste site-uri oferă opţiunea

vizualizării traficului aferent articolului respectiv, ştirile despre Primăria Râşnov cumulând în

aceste cazuri 2.860 vizualizări, dintre care 1.244 sunt aferente unui articol despre intenţia de a

reabilita Cetatea Ţărănească (www.historia.ro), iar 1.369 unui articol despre modernizarea

sediului primăriei (www.totpal.ro). În ceea ce priveşte funcţia de FB „like”, ştirile despre

instituţie au totalizat 70 de aprecieri pentru şapte articole care ofereau această posibilitate.

În ceea ce priveşte adresabilitatea informaţiilor către publicul străin, un singur articol este

tradus în limba engleză, însă din considerente comerciale şi publicitate pentru produsele

proprii, fiind vorba de www.Indecosoft.ro .

27www.indecosoft.ro


http://www.rasnov-turism.ro/


http://www.money.ro/

http://www.historia.ro/

http://www.incomemagazin.ro/

http://www.ziarelive.ro/

http://www.mediafax.ro/

http://www.antena3.ro/

http://www.totpal.ro/

http://www.adevarul.ro/locale

http://www.radiomures.ro/

http://www.bzb.ro/

http://www.bizbrasov.ro/

http://www.indecosoft.ro/

http://www.frir.ro/






57

Concluzii:

Ştirile despre autoritatea publică locală sunt prezente atât în mass-media cu audienţă

naţională, cât şi în cea cu audienţă regională;

Notorietatea autorităţii publice locale în presa online este pozitivă;

Instrumentele de măsurare a audienţei online indică niveluri scăzute ale acesteia;

Informaţiile publicate pe site-urile de ştiri nu beneficiază de traducere în alte limbi

străine;

Instrumentele social media nu sunt utilizate în mod suficient şi eficient;

Pagina proprie a Primăriei Râşnov este bine organizată şi integrată cu aplicaţii

moderne, dar oportunităţile de informare pentru publicul străin sunt extrem de reduse.

OBIECTIVE TURISTICE

Cetatea Râşnov

Cetatea Râşnov beneficiază de un site propriu, www.cetateataraneasca.ro, elaborat în cadrul

unui proiect finanţat din fonduri europene, dar site-ul nu este actualizat de foarte mult timp.

În ceea ce priveşte vizibilitatea obiectivului, au fost identificate 50 de menţionări pe website-

uri, dintre care nouă pe portaluri dedicate ştirilor şi 21 pe alte categorii de site-uri. Astfel,

articole despre Cetatea Râşnov au fost publicate pe site-uri cu audienţă naţională aşa cum

sunt www.historia.ro, www.tvrplus.ro, www.realitatea.net, www.jurnalul.ro, precum şi pe

site-uri cu audienţă de tip regional/local aşa cum sunt: www.digi24.ro/regional,

www.adevarul.ro/locale, www.newsbrasov.ro. În cazul altor categorii de site-uri, menţionăm

apariţii pe site-uri/bloguri cu specific turistic, precum www.rasnov-turism.ro,

www.romanianmonasteries.org, www.infoghidromania.ro, www.lumeamare.ro etc.

Obiectivul este promovat printr-o pagina Facebook Cetatea Medievală Râşnov.

Referitor la măsurarea acestei audienţe, doar şapte dintre aceste site-uri oferă opţiunea

vizualizării traficului aferent articolului respectiv, ştirile despre Cetatea Râşnov cumulând în

aceste cazuri 7.810 vizualizări, dintre care cele mai multe (2.858) sunt aferente unui articol

despre reabilitarea cetăţii (www.jurnalul.ro), iar 1.433 unui articol publicat pe

www.romaniaoriginal.info. În ceea ce priveşte funcţia FB „like”, ştirile despre obiectiv au

totalizat 1.791 de aprecieri pentru 18 articole care ofereau această posibilitate, cele mai multe

dintre acestea fiind aprecieri ale paginii de FB (aprox 1.500).

În ceea ce priveşte adresabilitatea informaţiilor către publicul străin, apariţiile pe site-ul

rasnov-turism.ro beneficiază de traduceri în limbile engleză, franceză, germană, un articol pe

site-ul www.carta.ro de traducere în engleză, franceză, germană, spaniolă, italiană. De

traducere în engleză beneficiază articole de pe www.romanianmonastires.org, pagina FB,

www.wikimedia.ro, www.casatolstoi.ro.

Efectuând o comparaţie între Castelul Bran şi Cetatea Râşnov, situaţia se prezintă după cum

urmează:

http://www.cetateataraneasca.ro/


http://www.tvrplus.ro/

http://www.realitatea.net/

http://www.jurnalul.ro/

http://www.digi24.ro/regional


http://www.newsbrasov.ro/


http://www.romanianmonasteries.org/

http://www.infoghidromania.ro/

http://www.lumeamare.ro/


http://www.romaniaoriginal.info/

http://www.carta.ro/

http://www.romanianmonastires.org/

http://www.wikimedia.ro/

http://www.casatolstoi.ro/


58

Biserica Evanghelică

În ceea ce priveşte vizibilitatea obiectivului, au fost identificate 10 menţionări pe website-

uri/bloguri de turism şi de ştiri cu audienţă locală.

Referitor la măsurarea acestei audienţe, doar trei dintre aceste site-uri oferă opţiunea

vizualizării traficului aferent articolului respectiv, ştirile despre Biserica Evanghelică

cumulând în aceste cazuri 761 vizualizări, dintre care 440 sunt aferente descrierii pe site-ul

www.cesavezi.ro. În ceea ce priveşte funcţia FB „like”, ştirile despre obiectiv au totalizat 34

de aprecieri pentru trei articole care ofereau această posibilitate.


rasnov-turism.ro beneficiază de traduceri în limbile engleză, franceză, germană, iar un articol

pe site-ul www.rasnov-adventure.ro de traducere în engleză.

Peştera Valea Cetăţii

Obiectivul beneficiază de un site propriu, www.pestera-valeacetatii.ro, aflându-se în

administrare privată. În ceea ce priveşte vizibilitatea obiectivului, au fost identificate cinci

menţionări pe website-uri/bloguri de turism şi de ştiri cu audienţă locală, precum şi pe

www.financiarul.ro.

Referitor la măsurarea acestei audienţe, nu au fost identificate opţiuni pentru vizualizarea

traficului. În ceea ce priveşte funcţia FB „like”, ştirile despre obiectiv au totalizat 55 de

aprecieri pentru 2 articole care ofereau această posibilitate.


rasnov-turism.ro beneficiază de traduceri în engleză, franceză, germană, iar un articol de pe

site-ul www.romaniaredescoperita.ro de traducere în engleză.

Biserica Veche Sf. Nicolae

În ceea ce priveşte vizibilitatea obiectivului, au fost identificate patru menţionări pe website-

uri/bloguri de turism şi de ştiri cu audienţă locală.


traficului. Nu există nici aprecieri prin funcţia FB „like”.

http://www.cesavezi.ro/

http://www.rasnov-adventure.ro/

http://www.pestera-valeacetatii.ro/

http://www.financiarul.ro/

http://www.romaniaredescoperita.ro/


59


rasnov-turism.ro beneficiază de traduceri în engleză, franceză, germană, iar un articol pe site-

ul www.rasnov-adventure.ro de traducere în engleză.

Centrul istoric al oraşului

În ceea ce priveşte vizibilitatea obiectivului, au fost identificate trei menţionări pe website-uri

de ştiri cu audienţă locală sau pe pagina de web a primăriei.


traficului. În ceea ce priveşte funcţia FB „like”, ştirile despre obiectiv au totalizat 30 de

aprecieri pentru două articole care ofereau această posibilitate.


rasnov-turism.ro beneficiază de traduceri în engleză, franceză, germană.

Complexul olimpic de sărituri cu schiurile

Evenimentele organizate aici au notorietate internaţională şi de aceea vizibilitatea

obiectivului trebuie să fie prioritară.

Site-ul web www.ski-rasnov.ro este dedicat Cupei Mondiale de sărituri cu schiurile

organizată în România, cu informaţii grupate sub secţiunile

Acasă/Program/Calendar/Participanţi/Servicii/Galerie/Contact. De asemenea, locaţia este

promovată printr-o pagina Facebook SkiRasnov cu 2.139 aprecieri.

În ceea ce priveşte vizibilitatea obiectivului, au fost identificate opt menţionări pe website-

uri, în general de ştiri locale, precum şi pe www.romanialibera.ro şi www.stiri.tvr.ro.

Referitor la măsurarea acestei audienţe, doar două dintre aceste site-uri oferă opţiunea

vizualizării traficului aferent articolului respectiv, ştirile despre Complex cumulând în aceste

cazuri 918 vizualizări. În ceea ce priveşte funcţia FB „like”, ştirile despre obiectiv au totalizat

1.395 de aprecieri pentru patru articole care ofereau această posibilitate, la acestea

adăugându-se aprecierile paginii de FB.


rasnov-turism.ro beneficiază de traduceri în limbile engleză, franceză, germană, iar site-ul

www.skirasnov.ro are o versiune în limba engleză.

Concluzii:

Ştirile despre Cetatea Râşnovului şi Complexul Olimpic sunt prezente atât în mass-

media cu audienţă naţională, cât şi în cea cu audienţă regională;

Cetatea Râşnovului se bucură de o notorietate comparabilă cu Cetatea Bran;

Celelalte obiective beneficiază de o audienţă online la scară mai redusă;

Instrumentele de măsurare a audienţei online indică niveluri scăzute ale acesteia, cu

excepţia Cetăţii Râşnov, care este adevărata „carte de vizită în online” a oraşului;

Informaţiile publicate online nu beneficiază de traducere semnificativă în alte limbi

străine;

Instrumentele social media nu sunt utilizate în mod suficient şi eficient.


http://www.ski-rasnov.ro/

http://www.romanialibera.ro/

http://www.stiri.tvr.ro/

http://www.skirasnov.ro/


60

EVENIMENTE

Festivalul de Film Istoric Râşnov

Festivalul beneficiază de un site propriu: www.ffir.ro.

În ceea ce priveşte vizibilitatea evenimentului, au fost identificate 10 menţionări pe website-

uri, dintre care şapte pe portaluri dedicate ştirilor şi trei pe alte categorii de site-uri. Astfel,

articole despre festival au fost publicate pe site-uri cu audienţă naţională precum

www.hotnews.ro, www.historia.ro, www.mediafax.ro, www.stirileprotv.ro,

www.cultural.bzi.ro, precum şi pe site-uri cu audienţă de tip regional/local aşa cum sunt:

www.digi24.ro/regional, www.adevarul.ro/locale.


vizualizării traficului aferent articolului respectiv, stirile despre festival cumulând în aceste

cazuri 2.685 vizualizări, dintre care cele mai multe (2.107) sunt aferente unui articol pe

www.historia.ro. În ceea ce priveşte funcţia FB „like”, ştirile despre eveniment au totalizat

213 de aprecieri pentru şapte articole care ofereau această posibilitate.


rasnov-turism.ro beneficiază de traduceri în engleză, franceză, germană, cele de pe

www.primaria-ro de traducere în engleză, iar site-ul propriu are variantă în limba engleză.

Festivalul Ordinul Cavalerilor de Malta

În ceea ce priveşte vizibilitatea evenimentului, au fost identificate şase menţionări pe

website-uri, dintre care patru pe portaluri dedicate ştirilor şi două pe alte categorii de site-uri

(pagina primăriei şi www.rasnov-turism.ro). Articole despre festival au fost publicate pe site-

uri cu audienţă de tip regional/local precum www.ziare.com /local, www.mytex.ro sau pe

site-ul turistic www.skytrip.ro.


vizualizării traficului aferent articolului respectiv, ştirile despre festival cumulând în aceste

cazuri 2.560 de vizualizări, dintre care cele mai multe (2.077) sunt aferente unui articol pe

www.skytrip.ro. În ceea ce priveşte funcţia FB „like”, nu au fost identificate articole cu

această opţiune.


rasnov-turism.ro beneficiază de traduceri în engleză, franceză, germană, iar cele de pe

www.primaria.ro de traducere în engleză.

Zilele Râşnovului şi Festivalul Ecvestru

În ceea ce priveşte vizibilitatea evenimentului, au fost identificate şapte menţionări pe

website-uri, dintre care patru pe portaluri dedicate ştirilor şi trei pe alte categorii de site-uri

(www.rasnov-turism.ro, www.vinsieu.ro, www.dordeduca.ro). Articole despre festival au fost

publicate pe site-uri cu audienţă de tip regional/local aşa cum sunt: www.ziare.com/local,

www.brasovromania.ro, www.digi24.ro/local.

http://www.ffir.ro/

http://www.hotnews.ro/



http://www.stirileprotv.ro/

http://www.cultural.bzi.ro/




http://www.primaria-ro/


http://www.mytex.ro/

http://www.skytrip.ro/


http://www.primaria.ro/


http://www.vinsieu.ro/

http://www.dordeduca.ro/

http://www.ziare.com/local

http://www.brasovromania.ro/

http://www.digi24.ro/local


61

Referitor la măsurarea audienţei online, doar trei dintre aceste site-uri oferă opţiunea

vizualizării traficului aferent articolului respectiv, ştirile despre festival cumulând în aceste

cazuri 563 de vizualizări, dintre care cele mai multe (384) sunt aferente unui articol pe site-ul

www.ziare.com. În ceea ce priveşte funcţia FB „like”, ştirile despre eveniment au cumulat 10

aprecieri pentru un articol care oferă această posibilitate.


rasnov-turism.ro beneficiază de traduceri în engleză, franceză, germană.

Rockstadt Extreme Fest

Festivalul beneficiază de un site propriu: www.rockstadtextremefest.ro.

În ceea ce priveşte vizibilitatea evenimentului, au fost identificate patru menţionări pe

website-uri: www.romanialibera.ro, www.vinsieu.ro, www.allmetalfest.com, precum şi pe

pagina proprie de Facebook Rockstadtextremefest – 6.689 aprecieri.

Referitor la măsurarea audienţei, doar unul dintre aceste site-uri oferă opţiunea vizualizării

traficului aferent articolului respectiv, ştirea despre festival cumulând în acest caz 920 de

vizualizări.

În ceea ce priveşte adresabilitatea informaţiilor către publicul străin, nu au fost identificate

informaţii în limba engleză.

Sărbătoarea Rozelor

În ceea ce priveşte vizibilitatea evenimentului, au fost identificate trei menţionări pe website-

uri: www.bzb.ro, www.newsbrasov.ro, www.primariarasnov.ro.

Referitor la măsurarea acestei audienţe, ştirile despre eveniment au cumulat 39 de aprecieri

pentru un articol care oferă această posibilitate.



Curtea Comedianţilor

Festivalul beneficiază de un site propriu: http://curteacomediantilor.blogspot.ro/.

În ceea ce priveşte vizibilitatea evenimentului, au fost identificate cinci menţionări pe

website-uri, dintre care trei pe portaluri dedicate ştirilor şi două pe alte categorii de site-uri.

Articole despre festival au fost publicate pe www.wall-street.ro, www.grairomanesc.ro,

www.newsbv.ro, www.ccs.ro, www.prinbrasov.ro.

Referitor la măsurarea acestei audienţe, ştirea despre eveniment a cumulat nouă aprecieri

pentru un articol care oferă această posibilitate.



http://www.ziare.com/

http://www.rockstadtextremefest.ro/



http://www.allmetalfest.com/

http://www.bzb.ro/



http://curteacomediantilor.blogspot.ro/

http://www.wall-street.ro/

http://www.grairomanesc.ro/

http://www.newsbv.ro/

http://www.ccs.ro/

http://www.prinbrasov.ro/


62

Festivalul Istoric Academic „În Numele Trandafirului”

În ceea ce priveşte vizibilitatea evenimentului, au fost identificate patru menţionări pe

website-uri, dintre care două pe portaluri dedicate ştirilor şi două pe alte categorii de site-uri.

Articole despre festival au fost publicate pe www.ziare.com, www.newsbv.ro,

www.iubescbrasovul.ro şi www.rasnov-turism.ro.

Referitor la măsurarea acestei audienţe, două dintre aceste site-uri oferă opţiunea vizualizării

traficului aferent articolului respectiv, ştirile despre festival cumulând în aceste cazuri 399 de

vizualizări. În ceea ce priveşte funcţia FB „like”, ştirile despre eveniment au cumulat cinci

aprecieri pentru un articol care oferă această posibilitate. În ceea ce priveşte adresabilitatea

informaţiilor către publicul străin, apariţiile pe site-ul rasnov-turism.ro beneficiază de

traduceri în engleză, franceză, germană.

Serbările zăpezii

În ceea ce priveşte vizibilitatea evenimentului, au fost identificate trei menţionări pe website-

uri, dintre care două pe portaluri dedicate ştirilor. Articole despre festival au fost publicate pe

site-urile www.ziare.com, www.amosnews.ro, www.vinsieu.ro.

Referitor la măsurarea acestei audienţe, unul dintre aceste site-uri oferă opţiunea vizualizării

traficului aferent articolului respectiv, ştirile despre festival cumulând în acest caz 1.398 de

vizualizări.



Concluzii:

Evenimentele organizate contribuie la notorietatea turistică a staţiunii în mare măsură;

Instrumentele de măsurare a audienţei online indică niveluri medii şi scăzute ale

acesteia;

Informaţiile publicate online nu beneficiază de traducere semnificativă în alte limbi

străine;

Instrumentele social media nu sunt utilizate în mod suficient şi eficient.

1.5.4. Resursele umane

Pe lângă eforturile investiţionale şi de marketing susţinute de către toţi actorii implicaţi în

dezvoltarea locală, succesul activităţilor de turism local depinde în mare măsură de existenţa

unui capital uman specializat, respectiv de resursele umane calificate în domeniul

turismului şi alimentaţiei, în domeniul consultanţei şi managementului sau marketingului

turistic, managementului calităţii etc., asigurându-se în acest fel un standard ridicat al

serviciilor furnizate.

Dovedind o bună adaptare a curriculei la cerinţele pieţei muncii, Liceul Tehnologic Râşnov

asigură prin oferta educaţională calificare pentru meseria de tehnician în turism (intensiv

limba germană) şi ospătar. Cu toate acestea, activitatea de pregătire a resurselor umane în


http://www.newsbv.ro/

http://www.iubescbrasovul.ro/



http://www.amosnews.ro/



63

domeniul turismului şi alimentaţiei nu dispune de resursele informaţionale necesare pentru un

act educaţional de calitate superioară, la standarde europene.

În oraşul Braşov există 19 instituţii de formare profesională ce oferă programe de pregătire în

domenii diverse, precum: manager în activitatea de turism, director de agenţie de turism,

touroperatoare, detailistă/ filială/ sucursală, director de hotel/ motel/ hotel pentru tineret/

hostel/ camping/ sat de vacanţă/ popas turistic, director restaurant/ rotiserie/ cramă/ braserie/

berărie/ grădină de vară/ bar de noapte/ bar de zi/ cafébar/ cafenea/ disco-bar (discotecă-

videotecă)/ bufet bar/ unităti tip fast-food/ cofetărie/ patiserie, tehnician în turism, hotel şi

alimentaţie, administrator pensiune turistică, cameristă, lucrător hotelier, guvernantă de hotel/

etaj, recepţioner de hotel, agent de turism-ghid, ghid de turism montan, drumeţie montană,

galerii de artă/ interpret/ habitat natural floră, faună zonă montană/ habitat natural floră, faună

zonă umedă/ supraveghetor turism ornitologic/ turism speologic/ turism ecvestru, barman etc.

În Braşov funcţionează din anul 2007 o filială a American Hospitability Academy (AHA),

care are o experienţă de peste 20 de ani în formarea personalului din domeniul turistic, fiind

prima şcoală americană de management hotelier din Europa de Est. În acest proiect s-au

implicat Primăria Braşov şi Colegiul Tehnic „Astra”, specializat în industrie alimentară, în

cadrul căruia funcţionează filiala. Şcoala a fost înfiinţată având drept obiectiv atragerea a

peste 1.000 de cursanţi din întreaga Europă. Cursurile organizate aici sunt de două feluri.

Pentru meseriile de bază, adică ospătar, bucătar, camerist şi altele, cursurile se întind pe o

perioadă destul de mică de timp, între două săptămâni şi câteva luni. Cursul de manager

hotelier se desfăşoară pe durata a doi ani la Brasov, după care urmează un an de specializare

în SUA, într-un hotel din lanţurile Hilton, Marriott, Ritz sau Sheraton, salariul fiind plătit de

aceste hoteluri.

1.6. RESURSELE NATURALE

Reţeaua hidrografică

În ceea ce priveşte apele de suprafaţă, oraşul Râşnov este străbătut de pârâul Ghimbăşel,

format din unirea a două ramuri: Ghimbăşelul Mare ce izvorăşte din versantul nordic al

Bucegilor şi Pârâul Mic ce se formează în urma confluenţei pârâului Cheii, Pârâului Mic (ce

izvorăsc din Clăbucetele Predealului) şi a pârâului Poiana (ce izvorăşte din versantul sud-

vestic al muntelui Postăvaru).

Râşnovul mai este străbătut de pârâul Pănicel care izvorăşte din masivul Bucegi şi are drept

afluent pârâul Sohodol, precum şi de râul Bârsa, având izvoarele în Munţii Făgăraş, Taga şi

Piatra Craiului şi care curge prin partea vestică a oraşului.

Cursurile de apă de suprafaţă au o stare ecologică moderată în cea mai mare parte a acestora

(59% pârâul Ghimbăşel şi afluentul Pârâul Mic). Pârâul Pănicel şi afluentul său, reprezentând

24% din total, prezintă o stare ecologică bună, iar râul Bârsa prezintă o stare ecologică slabă

(17%). Poluarea apelor de suprafaţă provine din surse industriale, activităţi de mică industrie,

activităţi agricole, precum şi traficul auto şi apele insuficient epurate.

Zona Râşnov face parte din zona 5 în ceea ce priveşte apele subterane. Nivelul acestora

creşte dinspre est spre vest. În zona muntoasă, în perioadele cu precipitaţii, nivelul apei se

poate situa la 1,20 – 1,30 m adâncime, în timp ce în zona centrală a oraşului adâncimea apei

http://www.studentie.ro/universitati/

http://www.studentie.ro/campus/STATELE_UNITE_ALE_AMERICII/c-135-a-15535


64

este cuprinsă între 2 şi 7 m, iar în zona de şes adâncimea este de ordinul zecilor de metri (cca

40 m).

Paralel cursului apelor de suprafaţă există un curs subteran alimentat din masivele Piatra

Craiului, Bucegi, Postăvarul, cu ieşire în zona mlăştinoasă Prejmer-Bod. Pe parcurs acest curs

subteran este interceptat prin fronturi de captare cu puţuri forate.

Toate corpurile de apă subterană de pe teritoriul administrativ al oraşului Râşnov au fost

încadrate ca având o stare calitativă chimică bună şi sunt într-o cantitate suficientă.

Solurile

În oraşul Râşnov se regăsesc 11 tipuri de sol şi mai multe subtipuri, toate grupate în nouă

clase: argiluvisoluri, cambisoluri, molisoluri, soluri neevoluate, trunchiate sau desfundate,

spodosoluri, umbrisoluri. Conform datelor publicate pe site-ul Agenţiei pentru Protecţia

Mediului Braşov, la nivelul oraşului Râşnov nu există situri contaminate şi nici situri

potenţial contaminate, dar fertilitatea şi capacitatea de suport a solurilor este afectată atât de

condiţiile naturale, cât şi de metodele incorecte de gospodărire utilizate.

Fondul forestier

Zona de vegetaţie este cea a foioaselor, sub care se dezvoltă solurile numite cambisoluri.

Resursele naturale sunt rocile de construcţii, dar mai ales pădurile.

Ocolul Silvic al oraşului Râşnov administrează o

suprafaţă de 6.369,20 ha pădure şi 507,90 ha păşuni

împădurite, între altitudinile 650-1.650 m, în funcţie de

care în compoziţia arboretului apare o etajare a speciilor

forestiere. Astfel, la altitudinile mai mici găsim arborete

având în compoziţie preponderent foioase (fag), iar

odată cu creşterea altitudinii compoziţia arboretelor

cuprinde preponderent răşinoase. Structura pe specii, ca

procent din suprafaţa fondului forestier, este

următoarea:

Fa : 47%;

Mo: 24%;

Br : 19%;

Alte specii : 10%

Posibilitatea anuală de masă lemnoasă dată de amenajament este de 24.744 mc din care

19.302 mc de produse principale, 2.845 mc de produse secundare (rărituri) şi 2.597 mc de

igienă.

Ocolul Silvic al Oraşului Râşnov gestionează încă de la înfiinţare pepiniere în Glăjerie, în

Valea Popii şi Cheişoara, precum şi un solar de 32 mp cu o capacitate de 25.000 de puieţi pe

an.

Printr-un proiect european aprobat în anul 2013, Primăria Râşnov a obţinut o finanţare în

cadrul Măsurii 122 a PNDR 2007-2013, prin care se amenajează o pepinieră modern


65

amenajată astfel încât să se asigure necesarul de puieţi pentru împăduririle necesare pe cele

peste 6.300 de hectare de fond forestier şi cele peste 500 de hectare de păşuni împădurite

aflate în proprietatea oraşului. Pepiniera este localizată în zona Valea Lungă, respectiv în

spatele Masivului Postăvarul, pe o suprafaţă totală de 9.083 de metri pătraţi. Prin proiect se

realizează şi o clădire administrativ – operaţională, o remiză pentru utilaje şi se achiziţionează

echipamentele necesare, printre care un utilaj multifuncţional performant.

Clima

Climatul este temperat continental. Factorii geografici joacă un rol esenţial în identificarea

particularităţilor climatice. Principalul factor care influenţează distribuţia parametrilor

climatici îl constituie relieful. Dintre caracteristicile fizice de bază ale reliefului, altitudinea se

dovedeşte a avea rolul cel mai important în distribuţia parametrilor climatici. Temperaturile

medii anuale sunt cuprinse între 6 si 8 ºC şi cresc dinspre sud (altitudini mai ridicate) spre

nord.

Oraşul Râsnov se află în Depresiunea Braşov într-o zonă de interferenţă a influenţelor

climatice estice şi vestice, expusă mai mult maselor de aer continental, dar şi unde este

simţită influenţa maselor de aer oceanic. Frecvente sunt inversiunile de temperatură, cu

deosebire iarna şi la începutul verii, când masele de aer rece şi dens se îngrămădesc în valea

depresionară, fiind greu de disociat datorită ramei muntoase înconjurătoare. Media anuală a

precipitaţiilor depăşeşte 700 mm. Îngheţurile timpurii (în medie în prima decadă a lunii

octombrie, dar aparând şi din septembrie) şi cele târzii (sfârşitul lui aprilie şi începutul lui

mai) se resimt direct în eşalonarea muncilor agricole28.

În ceea ce priveşte calitatea aerului, conform Raportului privind starea mediului în judeţul

Braşov pentru anul 2010, elaborat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, la nivelul

judeţului emisiile sunt în scădere, dar calitatea aerului încă trebuie să se îmbunătăţească.

Patrimoniul natural al oraşului Râşnov este una dintre principalele bogăţii ale acestuia,

oferind vizitatorilor experienţe unice, de neuitat. Pe teritoriul administrativ al oraşului Râşnov

se află următoarele arii naturale protejate de interes naţional:

Parcul Natural Bucegi;

Rezervaţia naturală Peştera Valea Cetăţii, Rezervaţia naturală Muntele Postăvaru,

Rezervaţia naturală Bucegi, Abruptul Prahovean Bucegi.

Pe teritoriul administrativ al oraşului Râşnov au fost delimitate, conform OG 57/2007 privind

regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice,

siturile de importanţă comunitară Natura 2000 ROSCI0013 – BUCEGI (3.197,3 ha) şi

ROSCI0207 – POSTĂVARUL (350,34 ha).

Parcul Natural Bucegi este unitate cu personalitate

juridică a Regiei Naţionale a Pădurilor-Romsilva şi este una

dintre cele 27 de arii protejate din România, fiind propusă în

acest scop încă din anul 1936 datorită peisajelor inegalabile şi a

diversităţii speciilor de plante şi animale specifice acestui masiv.

Parcul Natural Bucegi este situat în partea estică a Carpaţilor

28 PUG , RM, şi introducerea din PDR


66

Meridionali şi cuprinde întreg Masivul Bucegi desfăşurat sub forma unei potcoave cu

deschidere sudică şi delimitat de abrupturi ce depăşesc frecvent 1000 m. Parcul are o

suprafaţa de 32.497 ha desfăşurată pe teritoriul administrativ a trei judeţe: Dâmboviţa,

Prahova, Braşov. Limita Nordică este cea mai impunătoare, fiind un abrupt fragmentat de văi

glaciare care domină cu 1200-1400 m altitudine Culoarul Râşnovului şi Clăbucetele

Predealului.29

Pe suprafaţa administrată de ocolul silvic al oraşului se regăsesc 1.572 ha situate în Parcul

Natural Bucegi30, luate în administrare de către Administraţia Parcului Natural Bucegi pe

baza unui plan aprobat de management ce prevede luarea unor măsuri stricte de protejare a

tuturor habitatelor şi speciilor din interiorul parcului.

Peştera Valea Cetăţii31 face parte din aria

naturală protejată Peştera Valea Cetăţii care a fost

desemnată arie naturală protejată pentru protecţia şi

conservarea elementelor naturale cu valoare şi

semnificaţie ecologică, ştiinţifică şi peisagistică

deosebită, reprezentate de fenomene carstice, arbori

seculari, floră, pierderi de apă în ponorul Fundatei. Din

data de 22.02.2010, aria naturală protejată Peştera Valea

Cetăţii a fost atribuită în custodia SC EMS Cave SRL de către Ministerul Mediului şi

Pădurilor şi de atunci procesul de deteriorare a formaţiunilor rămase neatinse a fost din

fericire stopat, începându-se demersurile pentru amenajarea peşterii prin folosirea unei

tehnologii de ultimă generaţie. Peştera a fost deschisă spre vizitare în decembrie 2010, după o

muncă titanică de restaurare şi amenajare.

1.7 EDUCAŢIE ŞI TINERET

1.7.1. Sistemul educaţional

În oraşul Râşnov sistemul educaţional este reprezentat de instituţii de nivel preşcolar şi

preuniversitar:

4 grădiniţe;

Şcoala Gimnazială nr. 1 Râşnov;

Şcoala Gimnazială nr. 2 Râşnov;

Şcoala nr. 3;

Liceul Tehnologic Râşnov.

În cadrul acestor instituţii de învăţământ este înscrisă o populaţie şcolară totală care atingea

în anul 2008 nivelul de 2.460 de copii şi tineri, în anul 2011 înregistrându-se un minim pe

fondul scăderii numărului de elevi şi al creşterii numărului de copii înscrişi în grădiniţe,

urmat în 2012 de o inversare a raportului şi o uşoară creştere până la 2.399 de copii şi tineri,

evoluţia ultimilor ani fiind reflectată în graficul de mai jos.

29 www.bucegipark.ro 30 www.osrasnov.ro – Ocolul Silvic al Oraşului Râşnov 31 www.peştera-valeaCetăţii.ro

http://www.bucegipark.ro/

http://www.osrasnov.ro/

http://www.peştera-valeacetăţii.ro/


67

Sursă: INSSE baza de date Tempo Online

Ca oraş aflat în zona de influenţă a municipiului şi centrului universitar Braşov, tinerii din

oraşul Râşnov optează pentru urmarea studiilor liceale sau superioare în capitala judeţului. În

ceea ce priveşte sistemul preuniversitar, repartizarea populaţiei şcolare pe cicluri de

învăţământ a evoluat în perioada 2008-2012 astfel:


Din graficul de mai sus se observă o evoluţie semnificativă a populaţiei şcolare cuprinse în

ciclul primar şi o scădere de ansamblu a cifrelor totale, în concordanţă cu tendinţele

demografice prezentate anterior.

În ceea ce priveşte cifrele de absolvire pe niveluri de instruire, datele statistice pentru anii

2010 – 2011 sunt următoarele:


68

Niveluri de instruire Anul 2010 Anul 2011

Primar şi gimnazial 161 108

Licee 126 132

Şcoli profesionale 27 14

Şcoli postliceale 10 28


În concordanţă cu tendinţele privind populaţia şcolară, efectivele personalului didactic

implicat în sistemul de învăţământ local descresc până în anul 2011, după care îşi reiau o

creştere moderată.

2008 2009 2010 2011 2012

196 196 167 155 156

Grădiniţe

În anul 2004, spaţiile destinate celor patru grădiniţe din localitate se caracterizau printr-un

deficit faţă de numărul copiilor înscrişi în această formă de învăţământ, problemele fiind

accentuate de solicitările de retrocedare a unora dintre aceste clădiri.

Situaţia a fost rezolvată de actuala administraţie, care a răscumpărat una dintre clădiri, a decis

construirea unei grădiniţe noi şi extinderea celor vechi, însă problemele legate de spaţiu încă

persistă în cazul Grădiniţei nr. 3.

În anul 2008 a fost inaugurată în Piaţa Şcolii Grădiniţa nr 2, prima amenajată după anul 1990,

cu un efectiv de 100 de copii. În anul 2010 şi-a început funcţionarea pe str. I.L. Caragiale

noua grădiniţă cu program prelungit a oraşului, finanţată cu fonduri guvernamentale şi,

ulterior, resurse de la bugetul local, dotată cu 120 de paturi, o sală de mese, bucătărie şi

cabinet medical.

În acest an se finalizează lucrările de extindere a Grădiniţei cu program normal nr 1.

Şcoala Generală nr. 1 Râşnov este prima şcoală românească din Râşnov. Clădirea şcolii

este reabilitată, în ultimii ani aceasta beneficiind de lucrări de reabilitare a faţadei (2010) şi

asfaltare a curţii interioare (2006), înlocuire a tâmplăriei de lemn cu tâmplărie cu geamuri

termopan (2007), amenajare a unui cabinet de informatică, igienizare, înlocuire a instalaţiei

electrice şi a caloriferelor (2008).

În ultimii ani nu au mai fost realizate investiţii pentru această unitate, fiind necesare lucrări de

izolare termică, precum şi de amenajare a spaţiului verde.

În anul 2013-2014 în această unitate de învăţământ s-au înscris 250 de elevi, dintre care 136

în ciclul primar şi 114 în ciclul gimnazial. Majoritatea elevilor absolvenţi se orientează către

şcoli profesionale, dar promovabilitatea la nivelul clasei a VIII-a este de doar 50%, acelaşi


69

procent înregistrându-se şi la Evaluarea Naţională. În schimb, elevii au obţinut rezultate bune

la concursurile sportive de rugby tag.

Elevii şcolii sunt preponderent de etnie romă,

majoritatea provenind din familii defavorizate:

monoparentale, fără loc de muncă, ceea ce

determină probleme legate de pericolul de

abandon şcolar, comunicare dificilă cu familiile

etc. La nivelul şcolii, aceştia beneficiază de

servicii de orientare şcolară, precum şi de

activităţi extraşcolare: excursii, serbări, carnaval,

proiecte de prevenire a consumului de substanţe

nocive organismului.

Pentru sprijinirea procesului educaţional au fost atrase finanţări PHARE, UNICEF – prin care

se desfăşoară Campania „Hai la şcoală”, precum şi POSDRU – Educaţia este calea de

răspuns la toate întrebările.

Şcoala Generală nr. 2 Peter Thal Râşnov32 a luat fiinţă în anul 1508, primele „case

şcolare” fiind situate vis-a-vis de casa parohială a Bisericii Evanghelice, astăzi sala de sport a

şcolii. După incendiul din 1787, se construieşte o şcoală cu două clase, iar după cel din 1841,

se reconstruieşte o clădire cu 5 săli de clasă, 30 de ani mai târziu acestora adăugându-li-se trei

săli de clasă supraetajate. La acel moment, denumirea instituţiei era „Şcoală Evanghelică

săsească”. În 1945 se înfiinţează şi o şcoală româneasca în paralel cu cea germană, iar în

1968 titulatura şcolii se schimbă în Şcoala Generală Nr.2 Râşnov, aşa cum este şi în prezent.

În anul 2014, şcoala primeşte numele Peter Thal, dupa numele unui merituos profesor de

engleză-germană al şcolii, care şi-a început şi terminat cariera didactică între anii 1960 şi

2000.

Şcoala are 755 de elevi (470 la ciclul primar şi 285 la

gimnaziu), incluşi într-un număr de 32 de clase, dintre care 10

cu învăţământ în limba germană (primar şi gimnazial). Elevii

învaţă în cele două corpuri de clădire existente: corpul A (str.

Izvor nr. 10) şi corpul B (str. Brazilor nr.1). În dotarea şcolii

există un centru de documentare şi informare, un laborator

AEL (dotat cu calculatoare pentru învăţare asistată de

calculator), o sală de sport reabilitată, un laborator de fizică-chimie, un laborator de biologie,

un cabinet de limbi moderne. Pentru extinderea şi dotarea acestei unităţi de învăţământ, UAT

Râşnov a solicitat şi obţinut finanţare europeană pentru extinderea şcolii prin construirea a 12

săli de clasă, patru laboratoare, cinci cabinete, o bibliotecă, dar şi a unui spaţiu ce va fi util

pentru implementarea unui program de tip „şcoala dupa scoală”, ce se desfăşoară în

colaborare cu părinţii elevilor. De asemenea, din fondurile solicitate se vor mai achiziţiona

echipamente didactice şi IT, precum: table extensibile magnetice, staţii audio, laborator mobil

de limbi străine, calculatoare portabile, videoproiectoare, multifuncţionale şi mobilier

specific, în scopul asigurării unui proces educaţional la standarde europene.Noile terenuri de

sport ale şcolii au fost finanţate de la bugetul local şi au dimensiunile de 36m/ 18m, respectiv

12m/20m, cu o suprafaţă de joc realizată dintr-un material elastic special, modern.

32 Site-ul şcolii


70

Rezultatele la învăţătură obţinute de către elevii şcolii demonstrează o calitate înaltă a

procesului de învăţământ, rezultat al implicării deosebite în actul educaţional a unor cadre

didactice valoroase şi dedicate meseriei. Astfel, în anul şcolar 2012-2013, 67 de absolvenţi au

susţinut admiterea în învăţământul liceal obţinând rezultate meritorii:

Sursa: scoala2rasnov.blogspot.ro

În sprijinul aceleiaşi idei vin şi rezultatele excepţionale obţinute de către elevii şcolii la

olimpiadele de Limba şi Literatura Română şi Cultură şi Civilizaţie Românească, ca de

exemplu în anul şcolar 2012-2013:

Limba şi Literatura Română:

Locul I – Olimpiada Judeţeană, eleva Cecile Jouault, cl. a V-a

Locul III – Olimpiada Judeţeană, eleva Iulia Hermeneanu, cl.a V-a

Locul II – Olimpiada Judeţeană, elevul Andrei Dragoiu, cl. a VII-a

Locul III – Olimpiada Judeţeană, eleva Andreea Marin, cl. a VII-a

Participare cu 100 puncte – Olimpiada Judeţeană, elevii Maria Ghergel, cl. a V-a şi Olivia

Firastrau, cl. a VIII-a

Participare – Olimpiada Naţională , eleva Cecile Jouault, Cl. a V-a

Cultură şi Civilizaţie Românească

Locul I – Olimpiada Judeţeană, eleva Iulia Hermeneanu, cl. a V-a

Participare (cu premiu special pentru originalitate) – Olimpiada Naţională, eleva Iulia

Hermeneanu, cl. a V-a

În total, şcoala a obţinut la concursurile şi olimpiadele şcolare la Limba şi Literatura Română

trei locuri I la nivel judeţean şi participare la faza naţională în ultimii doi ani, două locuri I şi

participare la faza naţională la concursul Cultură şi spiritualitate românească, locul II

judeţean la Concursul Biblioteca anului 2014. Concursurile Cangurul au adus şcolii locul I

judeţean şi II naţional la Cangurul Poveştilor şi numeroase calificative de Excelent şi FB

elevilor ciclului primar. De asemenea, elevii au obţinut locuri I şi II la faza judeţeană a

concursului Flacăra Ortodoxiei, locul II la olimpiada judeţeană de cultură civică.


71

Unitatea de învăţământ este foarte activă în participarea la diverse proiecte educaţionale,

inclusiv finanţate din fonduri europene. Astfel instituţia a fost implicată în următoarele

activităţi:

Proiect Comenius „SHARING AND COMPARING CULTURES VIA MEDIA”;

Proiectul POSDRU „Parteneriat pentru copilul meu” în colaborare cu Fundaţia

ALUMNI, FNAP, SHOTRON şi MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII,

TINERETULUI ŞI SPORTULUI. Şcoala este CENTRU DE RESURSE;

Parteneriat cu Asociatia ACASA – Dreptul la şansă „Cum se face” – proiect care are

ca scop susţinerea Campaniei „Niciodată singur”. În prezent, o parte din fonduri este folosită

pentru întreţinerea celor 10 copii aflaţi în Casa de tip familial Brebenel Râşnov;

Proiect European „ENESCOM” – Reţea Europeană de Centre de Informare pentru

promovarea energiei durabile şi reducerea emisiilor de CO2 în comunităţile locale;

Proiect COMENIUS – „O Europă, mai multe culturi”;

Safety tour – participare la Olimpiada Internaţională de protecţie civilă „Safety Tour”

care are loc la Viena, Austria, în fiecare an;

Proiectul „CER-OM-PĂMÂNT”, noi energii pentru Europa în parteneriat cu

Stadtische Realschule Kleve, Germania;

Proiect educaţional bilateral Germania-România, finanţat de Fundaţia Robert Bosch

prin programul „Junge Wege in Europa” (Drumuri noi în Europa);

Comunicarea nonviolentă – plan de acţiuni la nivelul şcolii, care să contribuie la

dezvoltarea unei atitudini pozitive, de apreciere reciprocă, în rândul elevilor;

Teatrul, mijloc de învăţare şi exprimare;

Fotografia şi filmul, mijloace de expresie;

Pentru elevi se organizeaza excursii semestriale la nivelul fiecărei clase, se desfăşoară

activităţi de lectură şi creatie în cadrul CDI-ului din şcoală, au loc în fiecare an

activităţi educative la nivelul şcolii cu ocazia Crăciunului, Sărbătorilor Pascale, Zilei

Copilului şi activităţi diverse în cadrul săptamânii Şcoala Altfel. De asemenea, elevii

participă la spectacole şi concerte în cadrul parteneriatului dintre şcoală şi Opera

Braşov/ Filarmonica Braşov, şi desfăşoară activităţi de învăţare în colaborare cu

Asociaţia ACASA, prilej cu care activităţile educative se desfaşoară în cadrul vizitelor

la agenţi economici, unde aceştia se familiarizează cu procesul de fabricaţie.

Elevii şcolii au posibilitatea de a practica sporturile de iarnă în cadrul Clubului Sportiv

Râşnov şi sporturi de echipă în cadrul altor cluburi private care au activitate în oraş – volei,

dans sportiv, Karate, judo, lupte.

Şcoala are un deficit de cadre didactice pentru secţia germană. În cadrul acestei unităţi există

un segment de populaţie şcolară suspusă riscului de abandon şcolar şi care a beneficiat de un

program de menţinere în şcoală şi de prevenire a abandonului şcolar în parteneriat cu

asociaţia Alumni şi MEN, „Parteneriat pentru copilul meu”.

Elevii cu situaţie precară beneficiază de burse sociale, iar la nivelul claselor se organizează

colective de sprijin pentru cei aflaţi în nevoi.

În anul şcolar 2013-2014, Şcoala nr. 3 a inclus în procesul de învăţământ un număr de 377

de elevi, în creştere faţă de anul anterior, dintre care 211 în ciclul primar şi 266 în cel

gimnazial.


72

În ultimii ani instituţia a beneficiat de investiţii în reabilitarea clădirii şi a sălii de sport, dar în

prezent sunt necesare lucrări de izolare termică şi de amenajare a spaţiului verde. De

asemenea, este necesară extinderea terenului de sport şi amenajarea unui bazin de înot pentru

diversificarea tipurilor de sport ce pot fi practicate de elevi, însă cheltuielile de întreţinere a

unei asemenea investiţii sunt foarte mari.

Elevii şcolii au rezultate bune şi foarte bune la învăţătură, majoritatea orientându-se către

colegii naţionale din Braşov, şcoli tehnice, prezentând o promovabilitate la nivelul clasei a

VIII-a de aproximativ 95%, iar la Evaluarea Naţională de 100%.

Elevii participă la activităţi extraşcolare (excursii, proiecte educative, ateliere de creaţie),

beneficiază de servicii de orientare şcolară, iar oportunităţile de petrecere a timpului liber prin

sport sunt tenis, fotbal, handbal, cross.

Liceul Tehnologic Râşnov33 a luat fiinţă în anul 1922 sub denumirea de Şcoala de ucenici

industriali şi comerciali. La momentul înfiinţării avea 27 de elevi şi aparţinea de Ministerul

Instrucţiunii Publice. Până la actul naţionalizării, această şcoala a pregătit muncitori calificaţi

pentru diverse ateliere particulare, instruirea practică a ucenicilor făcându-se în atelierele

patronilor. Din anul şcolar 1974-1975 şcoala asimilează cursul liceal al fostului liceu teoretic

din localitate, lărgind structura profilurilor (mecanică-electrotehnică), primind astfel titulatura

de liceu industrial. În anul 1978 au fost finalizate lucrările de construire a noii clădiri a şcolii,

a atelierului şcolar şi a celor două internate, rezolvându-se odată cu ele problemele cauzate de

lipsa spaţiului şi creşterea numărului de elevi, astfel încât institutia să-şi poată afirma rolul

esenţial în procesul instructiv-educativ al întregii zone. Începând cu 1990, şcoala parcurge o

nouă etapă de transformare. Prin diversificarea profilelor (uman, economic, informatic,

agroturism, bilingv-german, cursuri postliceale de turism şi de maiştri), titulatura se schimbă

din nou din Liceu Industrial în Grup Şcolar Industrial, iar în 2013 în Liceul Tehnologic

Râşnov. În prezent, domeniile în care se asigură pregătirea profesională a elevilor sunt

mecanică şi turism şi alimentaţie publică, specializări cu o mare relevanţă pentru piaţa de

muncă locală şi regională.

Oferta educaţională a unităţii de învăţământ prevede următoarele profiluri:

învăţământ gimnazial: pregătire sportivă integrată – schi/alte sporturi (funcţionează

începând cu anul şsolar 2012-2013);

prin LICEU – zi – rută directă de calificare:

Filieră teoretică, profil real, cu specializarea ştiinţe ale naturii;

Filieră teoretică, profil uman, cu specializarea filologie;

Filieră tehnologică, rută directă de calificare, profil tehnic, cu

specializarea tehnician proiectant CAD (Computer Aided Design –

proiectare pe calculator);

Filieră tehnologică, rută directă de calificare, profil servicii, cu

specializarea tehnician în turism, cu predare intensivă a limbii

germane.

prin LICEU – seral – rută progresivă de calificare:

Filieră tehnologică, profil tehnic, calificarea tehnician prelucrări

mecanice.

33 Site-ul liceului


73

prin LICEU – învăţământ cu frecvenţă redusă – rută directă de calificare:

Filieră teoretică, profil real, cu specializarea stiinţe ale naturii;

Domenii şi calificări prin şcoala profesională de 3 ani:

Domeniul Mecanic – calificarea mecanic auto;

Domeniul Turism şi Alimentaţie – calificarea ospătar (chelner) în

unităţi de alimentaţie.

Liceul Tehnologic Râşnov este o unitate şcolară pentru învăţământ de masă, finanţată din

resurse publice, adoptând sistemul tradiţional de învăţământ la forma de învăţământ de zi,

seral şi frecvenţă redusă. Predarea este normală, în limba română, la unele clase studiindu-se

intensiv în limba germană, engleză sau spaniolă. Limbile străine studiate normal sunt:

germană, engleza, franceza şi spaniolă.

Se preconizează că începând cu anul şcolar 2016-2017 se va solicita autorizare pentru

funcţionarea claselor de liceu vocaţional cu program sportiv IX-XII.

În anul 2013-2014, în cadrul unităţii de învăţământ au fost cuprinşi 509 elevi, repartizaţi

astfel:

Sursa: www.liceulrasnov.rdsbv.ro

În ceea ce priveşte rezultatele şcolare obţinute de către elevii liceului la sfârşitul anului

şcolar 2011-2012, 38,72 % dintre aceştia au obţinut note peste şapte, ceea ce reprezintă o

creştere cu mai mult de 7% faţă de anul anterior:


http://www.liceulrasnov.rdsbv.ro/



74

Premiile speciale obţinute de elevii liceului sunt:

Concursul de matematică TRAIAN DUŢĂ– Făgăraş – prof. Scurtu Dana

ENESCU LARISA – premiul II

MUNTEANU CRISTINA – premiul II

Olimpiada disciplinelor tehnice – prof. Corboş Gabriela, prof. Gonţea Magdalena, prof.

Dudulean Cristian

GABOR SAMIR – Locul II

CÂRSTOC ALEXANDRU – menţiune

Istorie şi societate în dimensiune virtuală - prof. Ciocan Leontina

CERNAT ANDREI – menţiune

FERŢU GABRIEL – menţiune

Elevii liceului au obţinut rezultate notabile şi în ceea ce priveşte sportul:

1. Echipa de Rugby – Locul I la Campionatul Judeţean, Locul I pe Zonă, Locul IV la

Campionatul Naţional.

2. Olimpiada Naţională a Sportului Şcolar – ONSS, au participat 12 elevi la faza judeţeană:

Ganea Robert, Aiordăchioaiei Radu, Tinca Laurenţiu, Niţă Alexandru, Cojocaru Denis,

Carciuc Cătălin, Băeţelu Ioana, Matei Ana, Gotcu Ana, Râşnoveanu Mădălina, Hărăţ Larisa,

Popreagă Andreea.

3. Tenis de masă – Dulugea Diana – locul II – Campionatul Judeţean ONSS.

4. Fotbal – Ghiţun Cătălin, Şupă Ştefan, Manea Alexandru, Afrăsinei Cristian, Mărtoiu

Alexandru, Râpanu Constantin, Gabor Samir, Ganea Robert, Trofin Claudiu, Despa Daniel.

5. Cros – Tinca Laurenţiu – Locul III la etapa judeţeană a ONSS.

6. Pentatlon – Locul II la Campionatul Judeţean al ONSS – Membrii echipei: Ganea Robert,

Blega Ştefan, Mitrofan Sorin Nicolae, Farcaşl Florin, Cârstoc Alexandru.

Cu privire la evaluările naţionale, rata de promovabilitate la examenul de competenţe

profesionale a fost 100% în ultimii ani, în timp ce la bacalaureat se remarcă o scădere

îngrijorătoare a ratei promovabilităţii în rândul absolvenţilor până la 31% în anul 2012, cu o

îmbunătăţire a situaţiei în anul următor, când promovabilitatea a crescut la 58%. Situaţia se

prezintă după cum urmează:


75


Liceul Tehnologic este implicat în programe şi proiecte educaţionale de natură

extracurriculară:

DENUMIREA ACTIVITĂŢII OBIECTIVUL / ACTIVITĂŢI

Festivitatea de deschidere a anului

şcolar

Familiarizarea elevilor cu diriginţii şi profesorii;

organizarea colectivelor.

Plurilingvism şi multiculturalitate –

Ziua europeană a limbilor

Importanţa şi beneficiile cunoaşterii mai multor limbi

străine – dezbateri; realizarea unui dosar tematic.

Proiect naţional „Let’s Do It

Romania”

Acţiune de ecologizare.

Ziua Internaţională a mersului pe

jos

Activităţi sportive.

Cangurul lingvistic, secţiunea

germană

Preocuparea pentru o cultură generală.

„ Halloween” Realizarea unui concurs pe tema aceasta.

„Toleranţă şi intoleranţă în Europa”

– Ziua Internaţională pentru

Toleranţă – 16 noiembrie

Dicţionar explicativ multilingvist despre xenofobie,

rasism.

„Drepturile copilului, drepturile

omului” – Ziua Internaţională a

drepturilor Copilului

Cunoaşterea drepturilor copilului;

Dezbateri, mape / panouri tematice;

Jocuri multilingviste în lumea copiilor.

Mesajul meu antidrog Protecţia şi reducerea factorilor de risc în rândul elevilor –

campanie antidrog.

Ziua Naţională a României Expoziţii, recital de poezii.

Ziua Mondială a Drepturilor

Omului

Dezbateri legate de Declaraţia universală a drepturilor

omului;

Analize asupra rolului crucial pe care îl are mass-media în

schimbările societăţii moderne.

Cangurul lingvistic, secţiunea

engleză

Preocuparea pentru o cultură generală.

Iată,vin colindători! – Serbarea Cunoaşterea semnificaţiei Crăciunului;



76

Pomului de Iarnă Spectacol festiv şi împărţirea darurilor de Crăciun.

Eminescu, „expresia integrală a

sufletului românesc” (N.Iorga)

Expoziţii, recital de poezii, compoziţii proprii.

Ziua Principatelor Române Simpozion de referate, desene,

Vizionări de filme şi documentare, prezentari Power-

Point.

Ziua Internaţională a Holocaustului Referate, vizionări documentare.

Ziua Internaţională a Nonviolenţei

în Şcoală

Promovarea ideii de educare a copiilor în armonie,

solidaritate şi respect. Mesajul principal al acestei zile este

„dragoste universală, nonviolenţă şi pace”. Simpozion.

„Valentine’s Day” După amieze distractive, dansante.

Dragobetele – ziua dragostei şi a

bunăvoinţei

Referate, conversaţii.

Mărţisorul, începutul primăverii Legenda mărţişorului, confecţionare de mărţişoare.

Ziua internaţională a scriitorului

Rolul literaturii în dezvoltarea culturii mondiale şi lupta

pentru libertatea de expresie.

Ziua femeii – 8 martie Concurs, spectacol festiv.

Ziua Francofoniei Panouri / mape tematice, concursuri.

Ziua Internaţională a apei – 22

martie

Atragerea atenţiei asupra problemelor legate de

necesitatea protejării cantitative şi calitative a apelor –

simpozion.

Schimbarea suntem noi! – Ora

Pământului – 29 martie

Sensibilizarea utilizatorilor de energie electrică faţă de

problema dioxidului de carbon emis în atmosferă la

producerea energiei electrice.

Ziua Păcălelilor Obiceiuri de 1 aprilie şi păcăleli celebre.

Ziua Mondiala a Sănătăţii – 6

aprilie

„O stare bună de sănătate adaugă viaţă anilor”, Referate,

afise, colaje.

Ziua Mondială a Pământului Atragerea atenţiei asupra problemelor de mediu ale Terrei

– simpozion.

„Şcoala Altfel” Activităţi educative, extracurriculare şi extraşcolare.

Ziua Mondială a Familiei Dialog, joc de rol.

Ziua Mondială a Muzeelor – 18 mai Muzeele într-o lume în schimbare: noi provocări, noi

inspiraţii.

Ziua Eroilor

Comemorarea eroilor neamului – depuneri de flori.

1 iunie – Ziua Copilului Concursuri cu temă.

Ziua Porţilor deschise Promovarea ofertei educaţionale.

Festivitatea de încheiere a anului

şcolar

Premierea elevilor.

Elevii desfăşoară o bogată activitate şi în cadrul programului Şcoala Altfel. În timpul liber,

elevii desfăşoară activităţi extraşcolare: excursii, tabere, activităţi sportive (rugby, fotbal,

tenis de masă, tenis de câmp, baschet, aerobic, dansuri populare)0, seri cultural artistice,

vizionări de filme.

În cadrul şcolii se desfăşoară activitati specifice de integrare a tinerilor – orientare şcolară şi

profesională, precum şi măsuri de sprijin pentru tineri – consiliere prin cabinet de psihologie

şcolară (cu psiholog propriu), profesor itinerant de sprijin specializat în psihologie şcolară

(pentru gimnaziu şi clasele IX-X).

http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_electric%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Dioxid_de_carbon


77

Programe derulate şi investiţii atrase:

2012-2013 – implicarea unui grup ţintă format din elevi de clasa a IX-a tehnologic + 5

profesori în Proiectul JOBS (Orientare profesională – training în întreprinderi şi şcoli),

derulat prin I.S.J. Braşov;

2013- 2014 – implicarea unui grup ţintă format din elevi de clasa a IX-a tehnologic + 5

profesori în Proiectul JOBS (Orientare profesională – training în întreprinderi şi şcoli),

derulat prin I.S.J. Braşov;

Formarea a 5 profesori prin Proiectul JOBS;

Formarea continuă a profesorilor prin cursurile organizate de CCD Braşov.

În paralel, schimbările de ordin economic survenite în peisajul industrial al localităţii au

cauzat probleme deosebite unităţii de învăţământ, determinând dispariţia internatelor, dar şi

pierderea celor două clădiri atât de necesare pentru desfăşurarea orelor de curs. În prezent,

şcoala dispune numai de clădirea principală şi de clădirea atelierelor, care cuprinde şi o sală

de sport la etaj, procesul educaţional desfăşurându-se în condiţii dificile, restrictive, iar

cusurile de instruire practică sunt găzduite de diverşi agenţi economici.

Pentru rezolvarea acestor probleme, în anul 2007 au fost atrase finanţări de la bugetul de stat

destinate proiectării şi execuţiei unor lucrări de reabilitare, extindere şi construire a unor

spaţii destinate asigurării condiţiilor de desfăşurare a activităţilor didactice de predare,

învăţare, evaluare la clasele cu învăţământ teoretic şi tehnologic, a activităţilor de instruire

practică în domeniul mecanic şi în domeniul turismului şi alimentaţiei publice, a activităţilor

sportive (sală de sport, sală fitness) şi a activităţilor de informare-documentare, de împrumut

de carte (bibliotecă, sală de lectură). Aici urmează să se construiască un campus, centru

educaţional arondat zonei Bran – Zărneşti.

În urma suspendării finanţărilor guvernamentale, proiectele (extindere clădire ateliere,

construcţie corp nou cu 3 etaje; construirea unei cantine; construirea unui cămin destinat

cazării cadrelor didactice şi elevilor) au fost întrerupte, însă în prezent se urmăreşte atragerea

unor fonduri în cadrul POR 2007-2013 pentru finalizarea proiectului Proiectare şi Execuţie

Laboratoare şi Extindere Ateliere Şcoală în Incinta Grupului Şcolar Industrial Râşnov, Str.

Republicii Nr.29, urmând că pentru construirea cantinei şi respectiv caminului să se solicite

finanţări în perioada următoare.

În prezent, mai sunt necesare lucrări de anvelopare termică, precum şi investiţii pentru

schimbarea centralei termice a liceului, care a depăşit termenul de garanţie şi are o perioadă

maximă de funcţionare pana în 2016. De asemenea, accesul persoanelor cu dizabilităţi este

posibil în clădire, dar nu la fiecare etaj. Cabinetele de informatică sunt dotate cu computere,

însă programele software sunt depăşite tehnic. În ceea ce priveşte proiectul execuţiei

căminului, este necesară identificarea altor surse de finanţare.

Una dintre principalele probleme identificate în domeniul educaţional este slaba comunicare

între şcoală şi comunitate, în special în ceea ce priveşte informarea insuficientă a părinţilor şi

elevilor cu privire la formarea profesională şi piata locurilor de muncă. De asemenea, din

cauza plecărilor şi revenirilor din străinătate, reintegrarea elevilor în procesul de învăţământ

este foarte dificilă.


78

1.7.2. Tineret şi sport

În ultimii ani, ponderea tinerilor cu vârsta între 15 şi 39 de ani din totalul populaţiei

Râşnovului a scăzut cu 3,86%, conform datelor statistice disponibile pentru perioada 2008-

2014. Din piramida vârstelor (sectiunea 1.3) reiese că această tendinţă are drept cauză

principală scăderea populaţiei tinere de până în 25 ani.


Din graficul de mai sus rezultă şi faptul că gradul de feminizare este în rândul populaţiei

tinere mai scăzut decât cel existent la nivelul populaţiei totale, în acest caz numărul tinerilor

de sex masculin fiind superior celui de sex feminin.

Copiii şi tinerii oraşului Râşnov au avantajul de a trăi într-o localitate extrem de ofertantă din

punct de vedere al oportunităţilor de petrecere a timpului liber, întrucât zestrea cultural

istorică, şi mai ales patrimoniul natural deosebit, le asigură premisele pentru satisfacerea

hobby-urilor în diverse domenii, dezvoltarea abilităţilor şi talentelor, îmbogăţirea bagajului

de cunosţinţe şi obţinerea unei sănătăţi mai bune prin practicarea sporturilor sau chiar

angajarea într-o carieră sportivă de performanţă.

Ca urmare a acestor oportunităţi, pe teritoriul oraşului Râşnov au fost înfiinţate şi

funcţionează următoarele cluburi/organizaţii destinate copiilor, tinerilor, dar şi adulţilor:

- Clubul copiilor Râşnov – Zărneşti;

- Clubul Şcolar Sportiv Dinamo;

- Clubul Meşterii Cetăţii Râşnov;

- Club speologic;

- Club eco-alpin;

- Club ski.

Autoritatea publică locală, în exercitarea atribuţiilor sale, trebuie să asigure, potrivit

competenţelor sale şi în condiţiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de

interes local privind sportul. Astfel, prin cooperarea acesteia cu organizaţiile care activează

în domeniu, a rezultat o agenda sportivă care pune în valoare oportunităţile oferite de peisajul

montan (vezi secţiunea dedicată turismului).


79

Fără îndoială, o adevărată emblemă a oraşului Râşnov sunt sporturile de iarnă34. Cu o

tradiţie de peste un secol, Râşnovul este astăzi capitala sporturilor de iarnă din România,

oraşul beneficiind în prezent de singura bază sportivă din România pentru sporturi nordice:

sărituri cu schiurile, biatlon, schi fond şi combinată nordică (sărituri şi schi fond).

Istoria sportului râşnovean căpătă o anvergură mondială. Din anul 2005, Râşnovul a intrat în

circuitul concursurilor internaţionale de biatlon prin organizarea Campionatului Balcanic de

vară la biatlon şi a Cupei Europei la schi role. La 9 iunie 2012, România a intrat în mod

oficial în circuitul internaţional al competiţiilor de sărituri cu schiurile. Prima Cupă de vară a

Federaţiei Internaţionale de Schi (FIS) din România a reunit la Râşnov unii dintre cei mai

buni săritori cu schiurile la nivel mondial. Vedete precum austriacul Thomas Morgenstern,

campion mondial şi olimpic la sărituri cu schiurile, şi slovenul Robert Kranjec, campion

mondial la zbor cu schiurile, au probat trambulina K64 din Râşnov. Apoi, în perioada 18-20

ianuarie 2013, la Cupa FIS Râşnov a fost înregistrată o altă premieră naţională: primul

concurs oficial internaţional pe trambulina K 90 m. În perioada 17-22 februarie 2013,

Râşnovul a fost oraş gazdă pentru competiţia de sarituri cu schiurile din cadrul Festivalului

Olimpic al Tineretului European.

În anul 2016, Râşnovul va fi gazda Campionatului mondial de ski nordic, pentru juniori si

tineret, alături de Predeal şi Cheile Grădiştei.

Pentru petrecerea timpului liber, pe lângă activităţile specifice sporturilor de iarnă, tinerii din

oraşul Râşnov au următoarele posibilităţi de agrement şi relaxare:

Echitaţie;

Tenis;

Închirieri snowmobil;

Plimbări cu ATV – ul;

Parapantă;

Paintball;

Drumeţii pe trasee montane – Clubul Montan Altitudine;

Alpinism;

Mountain bike – pe potecile special amenajate;

Sporturi extreme;

Volei, dans sportiv, Karate, judo, lupte, rugby;

Cinematograf.

1.8. CULTURĂ Existenţa îndelungată a Râşnovului a fost legată de soarta unor personalităţi istorice, din cele

mai vechi timpuri şi până astăzi, care şi-au pus amprenta, într-un fel sau altul, asupra

evoluţiei sale.

Astfel, în anul 1427 Râşnovul şi cetatea sa au fost vizitate de împăratul Sigismund de

Luxemburg, totodată rege al Ungariei, care a acordat aşezării dreptul de a ţine târguri, fapt ce

a influenţat mult dezvoltarea ulterioară şi importanţa economică şi comercială a localităţii. În

1660, după lupta de la Mirăslău, Mihai Viteazu a cucerit localitatea, dar nu şi cetatea, după

care s-a retras împreună cu familia sa pentru o perioadă la Râşnov, numind aşezarea „un oraş

al domniei mele”. Momentul cel mai lipsit de glorie pentru râşnoveni îl reprezintă însă

capitularea în faţa Principelui Transilvaniei Gabriel Bathory.

34 www.skirasnov.ro



80

Peisajul specific şi parfumul istoriei emanat de

vechea cetate au determinat intrarea Râşnovului

şi in istoria cinematografiei româneşti, mai ales

ca decor ales de regizorul Sergiu Nicolaescu

pentru filmele sale istorice Dacii (1966 – în

rolurile principale: Amza Pellea, Mircea

Albulescu), Nemuritorii (1974 – rolurile

principale: Sergiu Nicolaescu, Ilarion Ciobanu,

Amza Pellea, Ion Besoiu, Gheorghe Dinică,

Colea Răutu, Jean Constantin, Gina Patrichi,

muzica „Phoenix”) sau Mihai Viteazu (1970 –

în rolul principal Amza Pellea). În 1967, la

Râşnov este realizat filmul Columna35, o

coproducţie româno-germano-italiană regizată de Mircea Drăgan, avându-i în rolurile

principale pe Ilarion Ciobanu, Richard Johnson, Florin Piersic, Antonella Lualdi, Gheorghe

Dinică. Filmul a fost nominalizat anul următor la ,,Globul de aur” şi la ,,Oscar” pentru cel

mai bun film străin. În timpul filmărilor, în cetate s-au descoperit urme de locuire dacice. De

asemenea, producţia Steaua fără nume (1964), regia Henri Colpi, i-a avut în rolurile

principale pe Marina Vlady, Cristea Avram, Claude Rich.

Mai recent, aici a fost turnat filmul Cold Mountain (2003) în regia Anthony Minghella,

avându-i în rolurile principale pe Nicole Kidman, Renée Zellweger, Jude Law, eveniment cu

conotaţii internaţionale.

Dintre personalităţile râşnovene, îi amintim aici pe fraţii Hans şi Erich Bergel. Scriitorul şi

jurnalistul Hans Bergel s-a născut în 1925 la Râşnov, iar în 1968 a emigrat în Republica

Federală Germania şi trăieşte de atunci la München. Pentru activităţile sale de scriitor a fost

premiat cu Crucea Federală de Merit, iar de la Universitatea din Bucureşti a primit titlul de

Doctor Honoris Causa. În anul 2012 devine cetăţean de onoare al oraşului Râşnov. Hans

Bergel a mai fost declarat cetăţean de onoare al Braşovului în 1996, a fost decorat în 2009 de

preşedintele României, Traian Băsescu, cu Ordinul „Meritul Cultural” în grad de ofiţer,

categoria A - „Literatură” şi în iulie 2012 a primit titlul de „Scriitor al oraşului”, acordat de

Uniunea Scriitorilor din România, filiala Braşov. Fratele său, dirijorul Erich Bergel s-a născut

în 1930 la Râşnov şi a decedat în anul 1998. Între 1966 şi 1971 a fost dirijor al Filarmonicii

din Cluj şi a emigrat în Germania în 1971, unde a fost susţinut de către Herbert von Karajan.

Între 1974 şi 1980 a condus Internationale BayreutherJugendfestspiele. Din 1979 a fost

profesor pentru „dirijat şi educaţie orchestrală” la Academia de arte din Berlinul de Vest.

Între 1989 şi 1994 a fost dirijor principal al Orchestrei Societăţii Simfonice din Budapesta.

Diplomatului Sorin Dumitru Ducaru i s-a acordat de asemenea titlul de „Cetăţean de onoare”

al Râşnovului la sfârşitul anului 2013, acesta fiind românul cu poziţia cea mai înaltă într-o

organizaţie internaţională politico-militară şi în prezent unul dintre primii nouă decidenţi din

structura civilă a NATO, şi omul care are cea mai importantă carieră profesională din istoria

Râşnovului. Diplomatul a primit şi Ordinul Naţional Serviciul Credincios în grad de

Comandor în anul 2000, Ordinul Meritul Diplomatic în grad de Ofiţer în 2007 şi Ordinul

Naţional ,,Steaua României” în gradul de Cavaler în 2008.

35Sursafoto: www.cinemagia.ro

http://www.cinemagia.ro/


81

Identitatea culturală a oraşului este încorporată însă în mare parte de mărturiile arheologice

şi arhitectonice încărcate de istorie ce mai există şi astăzi pe teritoriul aşezării.

Castrul roman de la Râşnov – „La Cetate”36: Fortăreaţa antică se află în punctul

„Grădişte” („Cetatea de pământ”, Erdenburg, Eulenburg, Orlenburg), la circa 500 m în

dreapta pârâului Bârsa şi la 4 km nord de oraşul Râşnov. Castrul a fost construit de romani

lângă râul Bârsa pentru supravegherea ieşirii din actuala trecătoare a Branului (drumul antic

trecea pe lângă castru). Numele antic al Râşnovului sub forma „Cumidava” apare pe o placă

votivă din timpul împăratului roman Alexander Severus (222-235 d.Hr.), descoperită în

castru în timpul săpăturilor arheologice din 1939. Castrul a fost abandonat la retragerea

armatei şi administraţiei romane ordonată de împăratul Aurelian (270-275 d.Hr.).

Aşezarea dacică Cumidava37. Pe Dealul Cetăţii, cele mai vechi urme de locuire

dateaza încă din epoca neolitică. Dacii au locuit Dealul Cetăţii între sec. IV i.Hr, – I d.Hr.

Aşezarea era formată din locuinţe de suprafaţă şi bordeie, şi fortificată cu şanturi de apărare şi

valuri de pământ. În timpul celui de-al doilea război daco-roman, aşezarea a fost incendiată şi

parţial distrusă de cuceritori.

Cetatea de pamânt de la Râşnov, situată pe culmea unui deal la sud de localitate, de

tip locuire civilă cetate Latène, datând din Epoca medievală / sec. XIV - XVIII, sec. XIV38.

De-a lungul timpului39, şansa supravieţuirii aşezării de la poalele muntelui Postăvarul a fost

refugierea locuitorilor săi în cetatea ridicată pe dealul ce domină drumul Branului, atât în

timpul catastrofelor naturale, cât şi al invaziilor militare. Cetatea a fost formată iniţial dintr-o

incintă largă, care a cuprins de la început „Cetatea de jos” de mai târziu. Legate de această

incintă sunt şi cele mai vechi turnuri: Turnul Armelor (pe latura de sud) şi Turnul Bathory

(latura de est). Cetatea comunităţii râşnovene are deci două curţi: exterioară (Cetatea de jos)

şi interioară (Cetatea de sus). În curtea exterioară, numită ,,curtea din faţa cetăţii” sau

,,grădina cetăţii”, după pierderea funcţiei militare (sec. XVI) erau adăpostite vitele. Încă din

secolul al XIV-lea, în curtea exterioară a fost ridicată o capelă. Intrarea principală în curtea

interioară a cetăţii este precedată de o construcţie circulară fortificată, prevăzută cu

numeroase guri de tragere, două herse şi un drum de strajă (Barbacana Mare). Cetatea Râşnov

nu a fost o simplă cetate de refugiu, folosită doar atunci când era semnalat un pericol iminent.

Cheltuielile necesare amenajării caselor din cetate sunt justificate numai de o prezenţă

îndelungată a comunităţii între zidurile cetăţii. Aşa se explică şi sobele cu cahle din căsuţe,

care demonstrează locuirea în cetate şi iarna, şi planul căsuţelor, tipic pentru casele burgului

medieval, cu parterul folosit pentru atelier, depozit, dar şi locuire, şi etajul ocupat, în general,

numai pentru locuire. Cercetările arheologice au descoperit 80 de căsuţe (suprafaţa medie

este de 17 m²). În cel mai înalt punct al cetăţii saşii reformaţi au ridicat în prima jumătate a

secolului al XVII-lea o capelă nouă. În timpul asediului de la 1613 partea superioară a

turnului Báthory a fost distrusă. Sub zidul prăbuşit a rămas inventarul turnului de apărare: trei

căni de cositor cu capac, arme, instrumente, unelte de fier, ghiulele de piatră, ceramică, un ac

de păr aurit şi, cea mai valoroasă parte a tezaurului, 416 monede de argint. ,,Zestrea” turnului

de apărare a fost descoperită în anul 2001.

Din nefericire, la începutul anilor 2000 a avut loc cel mai dramatic episod al istoriei

contemporane a Cetăţii Râşnov, datorită intervenţiilor distrugătoare şi ilegale ale fostului

36Ibidem 13 37Ibidem 13 38www.ran.cimec.ro 39www.cetataeataraneascarasnov.ro

http://www.ran.cimec.ro/

http://www.cetataeataraneascarasnov.ro/


82

administrator, fiind distruse iremediabil capelele cetăţii, în grădina cetăţii, situl dacic şi cel

medieval, prin intervenţii cu excavatorul etc. În prezent, cetatea a revenit în proprietatea

administraţiei publice locale, care face eforturi deosebite pentru păstrarea şi punerea sa în

valoare. Au fost necesare lucrări de primă urgenţă pentru consolidarea şi reabilitarea zidului

de fortificaţie, pentru reabilitarea zidului de fortificaţie dintre Turnul Bathory şi Turnul de

Nord, dezafectarea unor lucrări, reconstruirea Turnului cu Platformă şi a Terasei de artilerie

uşoară, consolidarea zonelor de zid de fortificaţie afectate în urma prăbuşirii din 2009 – în

acest scop fiind utilizate fonduri din bugetul local în valoare de peste 6,5 milioane de lei.

Biserica ortodoxă veche Sf. Nicolae40 – structură de cult/religioasă. Biserica este

monument istoric de importanţă naţională, fiind considerată drept cea mai veche biserică

ortodoxă care ni s-a păstrat cu elevaţie în sud-estul Transilvaniei. Edificiul a îndeplinit rolul

de biserică parohială pentru cartierul Dobrice şi, în general, pentru populaţia de confesiune

ortodoxă din Râşnov (români şi alţi etnici). Vechimea relativă a monumentului se bazează pe

un grafit parietal, postmedieval, cu anul 1384, aflat la vedere în vechiul altar, şi pe cea mai

veche parte din arhitectura sa, latura de răsărit. Cea mai veche pictură a bisericii datează din

jurul anului 1500 şi este de factură postbizantină.

Biserica ortodoxă nouă „Sf. Nicolae”41. În perioada 1875-1878,

la Râşnov a fost ridicată o nouă biserică de zid. În iarna anului 1885,

pictorul braşovean Mişu Popp (1827-1892), reprezentant important al

academismului românesc, a pictat tâmpla iconostasului de lemn. La 1

septembrie 1886, biserica nouă a fost sfinţită de mitropolitul Ardealului,

Miron Romanul. Pereţii interiori ai bisericii au fost pictaţi abia după

terminarea Primului Război Mondial. Lucrarea aparţine lui Capadaev şi

a fost terminată în 1929.

Biserica evanghelică42. Lăcaşul de rugăciune al saşilor

este al doilea monument medieval al oraşului ca mărime, după

cetate. Edificiul a fost dintotdeauna locul de cult al comunităţii

saşilor din Râşnov şi a stat, până la adoptarea Reformei (la

jumătatea secolului al XVI-lea), sub patronajul Sf. Apostol

Matei. Vechimea bisericii, dovedită în primul rând de elemente

arhitectonice vizibile în interior (stil romanic şi gotic), şi mai

puţin de documentele ei scrise care debutează târziu (1384), se

poate aprecia pentru secolul al XIII-lea. În pofida numeroaselor intervenţii, biserica a

conservat în mare parte structura medievală, bazilicală, cu trei nave de înălţimi diferite. În

prezent, biserica evanghelică continuă să fie cel mai important loc al memoriei comunităţii

săseşti locale.

Benefiiciind de finanţare în cadru Axei 1 a

POR 2007-2013, printr-un proiect de reactualizare şi

modernizare urbană, Centrul Istoric Râşnov 43

40Ibidem 13

sursafoto: www.asociatiarosenauturism.ro 41Ibidem 13 42Ibidem 13 43www.rasnov-turism.ro




83

reprezintă un al punct de reper al vieţii culturale râşnovene.

În Piaţa Unirii se regăseşte hotelul comunal ce primise numele „La Cetatea

Râşnovului” (Zur Rosenauer Burg), a cărui construcţie a început în 1874 ca răspuns la

atractivitatea turistică din ce în ce mai mare pe care o căpătase oraşul la 1900. Clădirea este în

prezent destinată creării Centrului Cultural Râşnov44. Clădirea este reprezentativă pentru

comunitatea râşnoveană din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Gasthof-ul râşnovean a

îndeplinit mai multe funcţii: restaurant, hotel, sală de festivităţi. La anul 1900, hanul comunal

,,La Cetatea Râşnovului” era considerat cel mai frumos şi cel mai mare hotel cu sală de

festivităţi din Ţara Bârsei. Clădirea romantică este considerată un exemplu reprezentativ de

eclectism pitoresc: soluţii baroce pentru gang şi scări, amenajare în stil neoclasic a sălii şi

picturii murale ce o decorează şi o faţadă, parte clasicizantă, parte neogotică, agrementată de

decorul în lemn traforat al acoperişului. În prezent, Primăria Râşnov deţine un proiect de

reabilitare şi modernizare a fostei Case de Cultură din centrul oraşului sub forma unui Centru

Cultural. Majoritatea încăperilor au primit destinaţii culturale: concerte, spectacole, expoziţii,

ateliere interactive pentru copii, mediatecă, bibliotecă, arhivă istorică, centru de studii

multiculturale. Proiectul de refuncţionalizare, mansardare şi extindere a imobilului din Piaţa

Unirii nr. 9 are o valoare de 9.782.946,77 lei.

În anul 1871 se ridică în zona Marktplatz o nouă clădire de şcoală pentru comunitatea

evanghelică şi sunt menţionaţi nouă învăţători. În perioada 1904-1905 în spatele acestei şcoli

este construită Casa comunităţii evanghelice, cu o sală de festivităţi denumită ,,Sala mare”, o

sală de sport şi un leagăn pentru copii. În perioada interbelică, Piaţa Mare a Râşnovului a

primit numele ,,Regina Maria”.

Râşnovul istoric.45 În oraşul Râşnov, pe Lista Naţională a Monumentelor Istorice din

România, alături de obiectivele istorice deja menţionate, există şi o zonă de protecţie istorică

şi arhitecturală:

Ansamblul ,,Strada Ion Luca Caragiale” (Str. I.L. Caragiale, între Str. Izvorului şi Str.

Şoimului), sec. XVIII-XIX, Lista Naţională a Monumentelor Istorice: BV-II-a-B-

11756.

Ansamblul ,,Strada Cetăţii” (Str. Cetăţii, ambele laturi ale străzilor Cetăţii şi

Şoimului), sec. XVIII-XIX, Lista Naţională a Monumentelor Istorice: BV-II-a-B-

11757.

Ansamblul ,,Strada Florilor” (Str. Florilor, între Str. Armata Română şi Str. Mihai

Viteazul), sec. XVIII-XIX, Lista Naţională a Monumentelor Istorice: BV-II-a-B-

11758.

Ansamblul ,,Pe Dobrice” (Str. Horea, Str. Cloşca, Str. Crişan), sec. XVIII-XIX, Lista

Naţională a Monumentelor Istorice: BV-II-a-B-11759.

Ansamblul ,,Piaţa Unirii” (Piaţa Unirii nr.1-22), sec. XVIII-XIX, Lista Naţională a

Monumentelor Istorice: BV-II-a-B-11760

Ansamblul ,,Strada Ion Creangă” (Str. Ion Creangă, ambele laturi), sec. XVIII-XIX,

Lista Naţională a Monumentelor Istorice: BV-II-a-B-11761.

44Ibidem 13 45Lista Monumentelor Istorice (LMI), aprobată prin Ordinul nr. 2314/8 iulie 2004 al Ministerului Culturii şi

Cultelor, publicată în,,Monitorul Oficial al României”, Partea I, an 172 (XVI), nr. 646 bis din 16 iulie 2004.


84

O altă locaţie care respiră parfumul istoric al Râşnovului este Promenada Sissi

(Elisabeta)46, amenajată în anul 1879 şi botezată în cinstea împărătesei Austro – Ungariei:

Elisabeta (Sissi), fiica regelui Maximilian I de Bavaria (24 decembrie1837 – asasinată la 10

septembrie 1898, la Geneva), soţia împăratului Franz Josef al Austriei. Iniţiativa amenajării

a aparţinut colonelului Johann von Kaunz, comandantul regimentului de cavalerie din

Râşnov, soldaţii fiind cei care au trasat aleile, de-a lungul cărora au plantat copaci şi au

aşezat bănci. A fost construit un foişor, iar mai târziu a apărut un bufet cu terasă. Lângă

Elisabethen Promenade s-a construit şi o şcoală de înot. În anul 2012, Primăria Râşnov a

reamenajat locul de plimbare al râşnovenilor de altădată.

Un alt reper pentru trecerea timpului este

Gara Râşnov, aşezată pe Calea ferată Braşov –

Zărneşti. Calea ferată a fost construită între anii

1889-1892 de Societatea Anonimă a Căilor Ferate

Vicinale Braşov – Trei Scaune, înfiinţată la 1 mai

1890. Capitalul necesar construcţiei acestei linii a

fost asigurat de casele „Erlancer&Sohne –

Frankfurt” şi „Fraţii Sulzbach – Viena”, prin

emiterea a 5.600 de acţiuni fundamentale şi a

14.444 de acţiuni de proprietate. Realizarea căii

ferate Braşov – Zărneşti a fost motivată de exploatarea bogatelor resurse de lemn, cărbune,

piatră, produse agricole (sfeclă, cartofi), de creşterea oilor şi, nu în ultimul rând, de apariţia

fabricii de hârtie de la Zărneşti şi a fabricii de zahăr Bod. La 25-26 februarie 1891, Comisia

Tehnică a marcat în teren viitorul traseu al căii ferate, în lungime de 25,3 km. Linia a fost

proiectată şi executată de firmele „Leo Arnoldy” şi „O. Smerker” – Budapesta. Recepţia căii

ferate Braşov – Zărneşti a fost realizată la 6 iunie 1891, iar inaugurarea liniei şi deschiderea

circulaţiei trenurilor au avut loc la 24 iunie 1891.

Cabana Mălăieşti47 este prima cabană amenajată în Bucegi şi una dintre cele mai

vechi din Munţii Carpaţi. Ridicată de către SKV (SiebenburgischeKarpatenVerein) la o

altitudine de 1.578 de metri, prima clădire a fost inaugurată la 29 iulie 1882. Adăpostul de

lemn a ars în anul 1897, dar a fost refăcut după numai un an. În 1923, Casa de adăpost de la

Mălăieşti a fost distrusă de o avalanşă pornită din jgheaburile Muntelui Bucşoiu. Atunci s-a

luat decizia mutării amplasamentului din poiana de mai jos de golul alpin la adăpostul

Padinei Crucii, la o altitudine de 1.720 de metri. „Casa Mălăieşti” a fost construită în anul

1924 şi mărită în anii 1938-1939. La 4 martie 1997, clădirea a fost distrusă în întregime de un

incendiu. Reamenajarea cabanei actuale a fost finalizată în anul 2006.

Autoritatea publică locală, în exercitarea atribuţiilor sale, trebuie să asigure potrivit

competenţelor sale şi în condiţiile legii cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor

publice de interes local privind cultura. Misiunea Primăriei şi a Consiliului Local Râşnov

nu este uşoară având în vedere valoarea, complexitatea şi importanţa moştenirii istorice,

multiculturale, religioase a locuitorilor acestor ţinuturi.

Din punct de vedere instituţional, în cadrul aparatului de specialitate a fost constituită în

subordinea primarului Direcţia de Cultură Râşnov, care administrează Cetatea Râşnov şi

Casa de Cultură a oraşului (Centrul Cultural Râşnov), conform organigramei.

46www.rasnov-turism.ro sursafoto: www.asociatiarosenauturism.ro 47Ibidem 13




85

În ceea ce priveşte Biblioteca orăşenească Râşnov, aceasta funcţiona în condiţii improprii în

anul 2008, fiind mutată întâi într-un sediu nou din Piaţa Şcolii, apoi, în 2011, la sediul

Liceului Tehnologic. Prin programul „Biblionet” implementat de IREX România cu

finanţarea Fundaţiei Bill & Melinda Gates, Centrul de Informare şi Documentare înfiinţat cu

sprijinul Bibliotecii Judeţene a fost dotat cu echipamente şi programe specifice, moderne.

O altă instituţie de cultură este Cinematograful din Râşnov, renovat în urmă cu câţiva ani şi

care din 2013 a primit numele îndrăgitului actor Amza Pellea, gest considerat firesc de către

autorităţile locale, dat fiind că actorul a jucat în multe filme celebre turnate în vechea cetate a

oraşului. Anunţul oficial a fost făcut în cadrul Festivalului de Film Istoric din 2013.

O publicaţie deosebit de importantă pentru documentarea şi promovarea moştenirii cultural-

istorice a comunităţii este albumul ,,Râşnov. O istorie în imagini”, realizat de istoricul

Nicolae Pepene, arhivistul Bogdan Florin Popovici şi colecţionarii Victor Ştefănescu şi

Florina Rusu. Lucrarea a fost finanţată tot de Primăria Râşnov, de această dată cu sprijinul

Consiliului Judeţean Braşov.

Începând cu anul 2011, data de 1 Decembrie – Ziua Naţională a României, a devenit, la

iniţiativa primarului Adrian Veştea, Ziua Staţiunii Turistice Naţionale Râşnov.

Autoritatea publică locală este susţinută în demersul său de protejare, conservare şi, mai ales,

de punere în valoare a moştenirii culturale locale de către un număr de organizaţii şi asociaţii

non-guvernamentale şi cluburi, unele orientate către promovarea turismului (care în cazul

nostru este fundamental legat de viaţa culturală), cu ajutorul cărora se organizează

evenimente culturale (vezi Secţiunea Turism) – festivaluri, concursuri, expoziţii etc.,

devenite sau cu potenţial de a deveni emblematice pentru Cetatea Râşnov.

1.9. PROIECTE REALIZATE ŞI IMPACTUL ACESTORA

POGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL 2007-2013

Axa Prioritară 1. „Sprijinirea Dezvoltării Durabile a oraşelor – poli urbani de creştere”

Domeniul major de intervenţie 1.1

Proiectul Ascensor plan înclinat acces Cetatea Râşnov

Proiectul prevede construirea unui ascensor pe

plan înclinat pentru facilitarea accesului turiştilor

la Cetatea Râşnov, având o lungime totală de 165

de metri, un unghi de înclinare de 37 de grade şi

o capacitate de transport a instalaţiei de maxim

648 persoane/zi. Liftul cu cremalieră va avea

două staţii, una de plecare din spatele Casei de

Cultură şi a doua la Cetate. Consumul de energie

pentru acest lift este unul redus, ţinând cont că

are o contragreutate şi, totodată, este şi un mijloc

de transport ecologic. Costul de realizare a

acestei investiţii, în urma licitaţiei, este de 10.718.447 lei, cofinanţarea nerambursabilă din

partea Uniunii Europene şi Guvernului României fiind de doar 50%.

Prin implementarea acestui proiect se vor obţine următoarele rezultate:


86

o facilitarea accesului vizitatorilor la Cetatea Râşnov;

o reducerea duratei de acces la Cetatea Râşnov de la 24 de minute (în condiţiile utilizării

căilor de acces rutier) la 15 minute;

o creşterea numărului de vizitatori ai Cetăţii Râşnov cu cca 20%;

o creşterea nivelului calităţii vieţii pentru membrii comunităţii locale.

Valoare: 15.357.613,52 lei

Durată: Proiectul va fi finalizat în decembrie 2014.

„Proiectul integrat de reactualizare şi modernizare urbană – Centrul istoric

Râşnov”, o investiţie unică în judeţul Braşov care va da o nouă înfăţişare centrului staţiunii

prin amenajarea Pieţei Unirii ca zonă pietonală şi construirea unei parcări subterane pe două

niveluri, cu o capacitate de 100 de locuri, sub actuala piaţă,

precum şi a unui pasaj pietonal subteran.

De asemenea, centrul istoric va include un spaţiu destinat

organizării de evenimente publice, se vor amenaja spaţiile

verzi, se va reface reţeaua de iluminat public (proiectul

prevede înlocuirea stâlpilor de iluminat public cu lampadare

prinse de case pentru completarea atmosferei istorice

autentice), se vor amenaja fântâni arteziene şi se va instala mobilier stradal.

Pentru ca demararea acestui proiect să fie posibilă, vor fi executate cu finanţare din bugetul

local lucrări de deviere a reţelelor existente, în valoare de 500.000 de lei. Proiectul efectiv de

transformare a centrului istoric în zonă pietonală are o valoare totală de 12.299.057 de lei

(TVA inclus), acesta fiind preţul stabilit în urma licitaţiei.

Valoare: 18.249.765,15 lei.

Durată: Proiectul se află în derulare.

Axa Prioritară 5. Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului

Domeniul major de intervenţie 5.3

Proiectul „Promovarea potenţialului turistic al oraşului Râşnov”, implementat în

parteneriat cu Asociaţia Rosenau Turism, a avut drept obiectiv promovarea potenţialului

turistic al localităţii Râşnov, care deţine o bogată moştenire culturală, cu elemente de

unicitate. Sunt incluse în proiect celebra Cetate Ţărănescă Râşnov, Biserica Veche

Românească, Muzeul Râşnov, Biserica Evanghelică, obiceiurile şi tradiţiile zonei,

festivalurile şi sărbătorile locale.

Proiectul a urmărit:

o Promovarea potenţialului turistic al oraşului Râşnov prin activităţi de marketing

(participarea la expoziţii şi târguri, publicitate în mass-media);

o Organizarea de evenimente culturale şi artistice care să atragă turiştii şi să prezinte

atracţiile şi specificul zonei;

o Crearea unui portal de informaţii electronic, utilizat ca un ghid comprehensiv al

localităţii şi al turismului din zonă: www.rasnov-turism.ro;



87

o Editarea de materiale informative – ghiduri turistice, albume, reviste de istorie şi

turism, broşuri, pliante, hărţi turistice, seturi de fotografii de epocă şi fotografii

contemporane cu Râşnovul turistic, CD-uri şi DVD-uri turistice.

Valoare: 999.971,02 lei

Durată: 01.09.2009 - 31.08.2011

Proiectul „Promovarea potenţialului turistic antropic şi natural din zona

Munţilor Bucegi”, derulat prin Asociaţia Microregiunea Turistică „Munţii Bucegi”.

Proiectul a urmărit să contribuie la dezvoltarea turismului din Valea Prahovei şi zona

Râşnov-Bran prin dezvoltarea durabilă a tuturor formelor de turism în concordanţă cu

resursele turistice existente în zonă; crearea şi dezvoltarea de produse turistice de calitate,

care să motiveze cererea turistică şi să întâmpine aşteptările consumatorilor; creşterea

veniturilor obţinute din activitatea de turism; creşterea şi încurajarea investiţiilor în toate

domeniile adiacente turismului; stimularea creării de locuri de muncă.

Activităţile specifice ale proiectului sunt:

o Realizarea unui portofoliu de fotografii;

o Construirea unui portal web pentru promovarea zonei turistice Bucegi;

o Realizarea unor tipărituri de prezentare a zonei turistice: broşuri tematice cu privire la

sporturi de vară, sporturi de iarnă, cultură, istorie-artă, culte-biserici, mânăstiri,

schituri, sărbători religioase, gastronomie, evenimente, harta zonei turistice;

o Realizarea şi amplasarea unor panouri stradale.

Valoare: 948.000 lei

Axa Prioritară 3

Domeniul major de intervenţie 3.4.

Proiet Extindere Şcoala Generală nr. 2 Râşnov

Proiectul urmăreşte extinderea şcolii prin construirea a 12 săli de clasă, a 4 laboratoare, 5

cabinete, o bibliotecă, dar şi a unui spaţiu ce va fi util pentru implementarea unui program de

tip „şcoala după şcoală” desfăşurat în colaborare cu părinţii elevilor.

De asemenea, din fondurile solicitate se vor mai achiziţiona echipamente didactice şi IT

precum: table extensibile magnetice, staţii audio, un laborator mobil de limbi străine,

calculatoare portabile, videoproiectoare, multifuncţionale şi mobilier specific, în scopul

asigurării unui proces educaţional la standarde europene.

Valoare: 8.939.340 lei

Durată: Proiectul are o durată de 18 luni.

Proiectul Eficientizarea activităţilor interne ale UAT Râşnov şi furnizare servicii

on-line a urmărit interoperabilitatea sistemelor primăriei şi ale instituţiilor cu care

colaborează, dotarea sediului nou al primăriei cu echipamente IT moderne şi introducerea

unui software performant pentru achiziţiile publice.


88

Valoare 1.382.622,82 lei

Ministerul Mediului - AFM

Construirea unui parc în Piaţa Şcolii

Proiectul Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă de la sursa Cheile

Râşnoavei şi extinderea reţelelor de canalizare menajeră în oraşul Râşnov are o valoare

de peste 10 milioane de euro şi se află în derulare.

POS MEDIU

Consiliul Local Râşnov, în parteneriat cu Consiliul Local Cristian, intenţionează să

implementeze un proiect pentru dezvoltarea colectării selective de deşeuri prin achiziţionarea

de autogunoiere şi containere, finanţat prin fonduri structurale. Valoarea proiectului este de

625.150 de euro.

SAPARD

Printr-un program SAPARD a fost realizată o investiţie de un milion de euro pentru

realizarea drumului forestier până la Cabana Diham.

PNDR

Măsura 1.2.5. Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi

adaptarea agriculturii şi silviculturii

Proiect Reablitare şi extindere drum forestier Pravita între Valea Glăjeriei şi

Cabana Diham.

Valoare: 3.765.474,99 lei

Modernizare drumuri forestiere

În total vor fi modernizaţi 22 de km de drum, respectiv următoarele tronsoane forestiere:

Valea Popii, Valea Cărbunării, Valea Neagră, Cheişoara, Valea Lungă, Valea cu Noroi,

Pârâul cu Brazi, Glăjerie, Valea Tociliţei, Valea Paltinului, Glimboc, Pârâul Ursului, Culmea

cu Afine, Golomos, Provita, Pârâul Nisipului, Ţigăneşti, Najila, Pârâul Timenului, Mălăieşti,

Valea lui Dobre, Pănicer.

Valoare: 6,5 milioane de lei.

Masura 1.2.2 Îmbunătăţirea valorii economice a pădurii

Proiect Amenajare pepinieră pe amplasamentul vechiului canton silvic Valea

Lungă


89

Pepiniera va avea o suprafaţă totală de 0,5 ha şi va cuprinde, pe lângă toate amenajările

moderne pentru producerea de puieţi (sole de cultură, solare, sere), şi o clădire administrativă

de 100 mp, precum şi o remiză pentru utilaje. Evident, tot prin acest proiect este finanţată şi

achiziţionarea tuturor utilajelor şi uneltelor necesare producerii puieţilor, precum şi

conectarea locaţiei la reţeaua electrică, printr-un branşament propriu de aprox 4 km. Dacă în

primii 5 ani de monitorizare UE vor fi produşi exclusiv puieţi din speciile forestiere, după

încheierea acestei perioade activitatea pepinierei va fi diversificată şi către producerea de

puieţi ornamentali, atât de necesari pentru menţinerea Râşnovului în topul oraşelor „verzi”

din România.

Proiectul a fost declarat eligibil în anul 2013.

Valoare: 960.000 euro

Administraţia Fondului Cultural Naţional

UAT Râşnov a implementat un proiect pentru înfiinţarea Muzeului Filmului Istoric.

,,Programul de Săli de Educaţie Fizică Şcolară” derulat de Compania Naţională de

Investiţii din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice

Proiectul de pe Valea Cetăţii, cu o valoare de 1.060.122 lei.

POSDRU

Proiectul Calificarea romilor, prioritate de bază pentru Primăria Râşnov are ca

obiectiv dezvoltarea competenţelor în domeniul agroturismului şi în domeniul construcţiilor

prin calificarea a 40 de persoane de etnie romă care locuiesc în oraşul Râşnov.

Valoare: 72.268 Euro

Parteneriat public-privat

La data de 16 iulie 2009 a început pe Valea Cărbunării

construirea bazei olimpice de sărituri cu schiurile,

primul centru de sărituri cu schiurile la standarde

internaţionale din România, printr-un parteneriat

exemplar între OMV România, Federaţia Română de

Schi şi Biatlon şi Primăria Râşnov.

Complexul include trei trambuline cu punctul de

construcţie la 15,35, respectiv 64 de metri, cărora li s-a

adăugat în 2012 o trambulină de 90 de metri construită

printr-un alt parteneriat de succes al Primăriei Râşnov,

de această dată cu Federaţia Română de Schi şi Biatlon

şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului. Centrul

mai dispune de o instalaţie de producere a zăpezii

artificiale şi o instalaţie de udat, iar în zona de aterizare

există o suprafaţă artificială şi gazon natural, astfel încât trambulinele pot fi folosite pe

întreaga durată a anului.


90

2. SERVICIILE DE UTILITĂŢI PUBLICE

2.1 INFRASTRUCTURA DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI CANALIZARE

În anul 2008, oraşul Râşnov a fost beneficiarul proiectului Extindere şi Reabilitare reţea

canalizare menajeră cartier Florilor şi Primăverii, în valoare de 7.978.799 lei, în cadrul

Programul Phare 2006 CES – „Schema de investiţii pentru sprijinirea iniţiativelor sectorului

public în sectoarele prioritare de mediu”.

Pentru îmbunătăţirea situaţiei existente, a fost accesată o finanţare pentru proiectul

„Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă de la sursa Cheile Râşnoavei şi extinderea

reţelelor de canalizare menajeră în oraşul Râşnov”. Finanţarea în valoare de peste 10 milioane

de euro a fost obţinută de la Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, iar proiectul se află

în derulare.

Sistemul de alimentare cu apă în sistem centralizat al oraşului Râşnov are drept sursă de

alimentare Cheile Râşnoavei, în acest scop existând drenaje de-a lungul pârâului Valea Cheii.

Prin proiectul aflat în derulare se meţin sursele de captare a apei existente pe teritoriul

administrativ al oraşului, se realizează o nouă conductă de aducţiune în zona captării, se

amenajează un rezervor de stocare cu un volum de 200 mc (faţă de 100 mc cel vechi), precum

şi o nouă reţea de distribuţie a apei potabile, modernă, realizată din polietilenă. De asemenea,

vechea staţie de clorinare a apei fiind subdimensionată şi uzată moral, se impune realizarea

unei noi staţii de clorinare amplasată în zona rezervoarelor existente. Proiectul mai prevede

amenajarea pe reţelele de distribuţie a unor cămine de vane pentru reglarea debitelor de apă,

sisteme de golire, de aerisire, a unui număr de 2.350 de branşamente prevăzute cu dispozitive

individuale de monitorizare a volumelor de apă distribuite tip apometru, precum şi

amenajarea a trei staţii de tip hidrofor în cartierele Valea Cărbunării şi Dobricea, Valea

Cetăţii, şi în zona străzilor Gheorghe Lazăr şi Nicolae Bălcescu.

În prezent, numărul de locuinţe legate la reţea este de 2.646 (81 străzi), iar lungimea reţelelor

de alimentare cu apă potabilă este de 56,53 km.

În zona noilor construcţii turistice existente pe Valea Glăjeriei sau Valea Râşnoavei, care se

alimentează prin puţuri forate sau captări de izvoare, se recomandă prin PUG realizarea unor

sisteme centralizate de alimentare cu apă cu o singură sursă, captări de izvoare, rezervoare de

compensare, o distribuţie centralizată şi exploatare de către o unitate de specialitate, fiind

astfel posibil ca distribuţia apei să se facă pe cale gravitaţională, cu consumuri minimale de

energie. Pe de altă parte, utilizarea puţurilor forate pune problema consumurilor de energie

electrică, costisitoare şi cu probleme în exploatare determinate de orice echipamente aflate în

funcţiune continuă.

Ca rezervă pentru eventuale dezvoltări ulterioare ramâne şi utilizarea captării de apă a fostei

uzine Chimica Râşnov, care permite de asemenea distribuţia gravitaţională în localitate, la un

preţ mult mai redus faţă de alte soluţii propuse. În acest caz sunt necesare recondiţionarea şi

completarea staţiei existente cu o treaptă suplimentară de filtrare.


91

Pentru îmbunătăţirea (modernizarea) condiţiilor de exploatare este necesară asigurarea unui

program de monitorizare a presiunilor din reţelele de distribuţie, în punctele importante, cu

montarea de manometre şi instalaţii telemetrice de transmitere la un post dispecer comun. De

asemenea, este necesară montarea de echipamente de măsurare a nivelului apei în rezervoare

şi transmiterea datelor la postul dispecer.

Necesităţile de dezvoltare în ceea ce priveşte captarea şi distribuţia apei potabile sunt:

1. Captare apa zona 7 izvoare;

2. Reţea distribuţie apă pe Strada Glăjeriei, zona DN 73A, Colţii Cheii;

3. Reţea canalizare pe Strada Glăjeriei, zona DN73A, Colţii Cheii;

1. Reţele distribuţie apă Zona Verze;

2. Reţele distribuţie apă DN73 (Calea Braşovului, partea stângă spre Cristian);

3. PUZ Valea Cărbunării.

Sistemul de colectare a apelor uzate este separat pentru ape uzate menajere şi ape pluviale.

În ceea ce priveşte apele uzate menajere, colectarea acestora este asigurată pentru cca 50%

din străzile oraşului, pe 67 străzi. Pentru străzile Valea Cetăţii şi M. Viteazu este necesară o

reţea nouă pe partea imobilelor cu număr impar deoarece nu se pot racorda la reţeaua

existentă din cauza reţelei pluviale. În prezent, numărul de locuinţe legate la reţeaua de

canalizare este de 1.629, iar lungimea reţelei de canalizare este de 33,22 km48.

Evacuarea apelor uzate se face printr-un colector de canalizare cu secţiuni ovoid la staţia de

epurare a municipiului Braşov, care preia pe traseu şi apele uzate din comunele Cristian şi

Ghimbav.

Pentru viitor se prevede extinderea reţelei de canalizare menajeră pe toate străzile existente,

cea mai importantă fiind extinderea pe strada Caraiman (DN 73), în zona centrală a localităţii.

Din cauza drumului naţional este necesară executarea reţelelor de canalizare pe ambele părţi

ale străzii. Pentru dotările turistice de pe Valea Glăjeriei şi Valea Râşnoavei este necesară

prelungirea reţelei de canalizare existente în zonele respective, realizându-se un sistem cu

funcţionare gravitaţională.

Necesarul investiţional pentru perioada următoare se referă la reţeaua de canalizare din

zonele:

1. Cartier Matei Basarab;

2. Cartier Câmpului – Zona IAS;

3. Cartier Cetăţii;

4. Cartier Mihai Viteazu;

5. Cartier Predeal;

6. PUZ Primăverii 2;

7. DN73 (Calea Braşovulu, partea stângă spre Cristian);

8. PUZ Verze;

9. Strada Gării – Strada Soarelui – reabilitare colector;

10. PUZ Valea Cărbunării;

48 Instituţia Prefectului Judeţul Braşov


92

11. Strada Gării – Zona Industrială;

12. Strada Grădinarilor.

Pentru apele pluviale există în prezent reţele şi colectoare de canalizare pluvială în zona

centrală a oraşului, precum şi în cartierul Primăverii, cu descărcare în apele colectate în

pârâul Ghimbăşel şi pe strada Vânători. În celelalte zone evacuarea apelor pluviale se face

prin rigole.

Reţelele de canalizare pluvială din orasul Râşnov sunt:

1. Valea Cărbunării – I.L.Caragiale (sub Pleasa) – Emisar Ghimbăşel;

2. Str. Crişan – Horia – Cloşca – I.L.Caragiale –Emisar Ghimbăşel;

3. Str. Romulus Cristoloveanu – I.L.Caragiale – Emisar Ghimbăşel;

4. Valea Cetăţii – M. Viteazu – Cvartal ISR – Emisar Ghimbăşel;

5. Str. Republicii – Florilor – Piaţa Nouă – Emisar Ghimbăşel;

6. Str. Armata Română – Cvartal Centru Nord – Vulcanului – Emisar Ghimbăşel.

Necesarul de dezvoltare în acest sector se referă la:

1. Cartier Primăverii PUZ I şi PUZ II – Subtraversare DN73 – Emisar Ghimbăşel;

2. Cartier II – Subtraversare DN73 – Uzinei – Emisar Ghimbăşel;

3. Cartier I – Str. A. Vlaicu – Uzinei – Emisar Ghimbăşel;

4. Reabilitare Cartier Florilor I.

Exploatarea instalaţiilor de apă din oraşul Râşnov se face de catre Societatea „GOSCOM”

Râşnov, aflată în administrarea Consiliului Local Râşnov. Societatea asigură şi exploatarea

instalaţiilor de apă şi canalizare din comuna Cristian, situată la nord de oraşul Râşnov, la cca

2 km distanţă.

La nivelul judeţului Braşov a fost întocmit Masterplanul pentru sectoarele de apă şi apă

uzată, în cadrul proiectului Asistenţă tehnică pentru pregătirea proiectelor ISPA

005/RO/16/P/PA/001-03. Pe termen lung, Masterplanul prevede următoarele investiţii pentru

oraşul Râşnov:

realizarea colectorului de canalizare Zărneşti-Râşnov;

lucrări la surse de apă aducţiune nouă Cristian-Râşnov;

lucrări de tratare a apei (staţie pompare nouă, staţie de clorinare);

reţele de distribuţie (reabilitarea reţelei de distribuţie în Râşnov, program de înlocuire

a reţelei de distribuţie);

canal (reabilitare reţea de canalizare în Râşnov, creşterea capacităţii colectorului

Râşnov-Braşov, program de înlocuire a conductelor de canalizare, sistem de colectare

a apei pluviale).

2.2 INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT Oraşul Râşnov are acces la infrastructura rutieră şi la calea ferată, acest lucru reprezentând un

avantaj competitiv al localităţii, alături de apropierea de municipiul Braşov.

Infrastructura rutieră


93

Oraşul Râşnov este un important nod rutier, aici intersectându-se drumurile care fac legătura

Ardealului cu Ţara Românească, oraşul fiind aşezat pe vechiul drum comercial care lega

Braşovul de Câmpulung Muscel.

Oraşul este străbătut de următoarele drumuri naţionale:

traseul drumului naţional DN 73 (E574), la 5 km de Cristian, la

12 km de Braşov şi la 12 km de Bran;

traseul drumului naţional DN 73A, la 12 km de Zărneşti şi la 22

km de Predeal;

traseul drumului naţional DN 1E, la 9 km de Poiana Brasov.

Drumurile naţionale de pe teritoriul oraşului sunt în stare bună, fiind asfaltate în totalitate.

Drumul naţional DN1 este de multe ori aglomerat pe tronsonul Bucureşti-Braşov datorită

fluxului mare de turişti existent spre Valea Prahovei şi a tranzitului intens în această zonă. În

sezonul de iarnă şi cel de vară, precum şi în perioada sărbătorilor şi la sfârşit de săptămână, se

produc deseori blocaje severe în trafic, creând disconfort turiştilor.

Oraşul este străbătut de asemenea de drumul judeţean DJ 101, care este prevăzut în Planul de

Dezvoltare a Regiunii Centru ca unul dintre drumurile prioritare pentru reabilitare şi

modernizare în perioada 2014-2020.

Reţeaua stradală majoră este formată din traseele principalelor drumuri publice care

traversează oraşul, din străzile care conduc fluxurile importante de trafic către aceste drumuri

şi alte câteva străzi care asigură legăturile interzonale, respectiv străzi de categoria III şi IV.

Străzile din oraş sunt asfaltate în proporţie de 90%, în ultimii ani realizându-se lucrări intense

de asfaltare, precum şi pentru amenajarea de noi drumuri în zonele în care s-au construit

cartiere rezidenţiale.49

În prezent se află în derulare un proiect finanţat din fonduri europene în cadrul POR 2007-

2013, prin care, pe lângă amenajarea centrului istoric al oraşului, este prevăzută şi construirea

unei parcări subterane cu o capacitate de 100 de locuri şi a unui pasaj pietonal subteran. Cu

toate acestea, capacitatea parcărilor existente ramâne insuficientă, o necesitate specială

înregistrându-se în cazul dotărilor şi obiectivelor turistice. Astfel, în zona Cetăţii este

necesară construirea unei parcări spraetajate pentru autovehicule, astfel încât spaţiul ce poate

fi disponibilizat în acest scop să fie utilizat cu eficienţă maximă.

Traficul în oraş este aglomerat, în principal din cauza traficului de tranzit, iar parcul auto este

în mare parte neperformant, ceea ce produce atât poluarea aerului, cât şi poluare fonică.

Necesitatea devierii traficului greu reprezintă o prioritate investiţională în domeniu.

În oraş nu există piste pentru circulaţia bicicletelor şi nici un sistem de alei pietonale care să

lege principalele obiective din localitate.

Drumuri forestiere

49 Instituţia Prefectului Judeţul Braşov


94

În martie 2007 a fost declarat eligibil proiectul Primăriei Râşnov pentru realizarea drumului

forestier până la Cabana Diham, o investiţie de un milion de euro finanţată printr-un program

SAPARD. Un proiect similar era dezvoltat şi de Oraşul Buşteni, cele două proiecte fiind

realizate în cadrul Asociaţiei de Dezvoltare Durabilă „Munţii Bucegi”, în scopul creării unei

legături directe peste munţi între Râşnov şi Buşteni.

În anul 2009 a fost finalizată construirea drumului forestier Proviţa, cu o lungime de 7 km,

între Valea Glăjeriei şi Cabana Diham, lucrare realizată cu fonduri de la Uniunea Europeană.

În prezent se află în derulare proiectul Modernizare drumuri forestiere, de asemenea cu

finanţare europeană (cu o valoare de 6,5 milioane de lei), prin care vor fi modernizaţi în total

22 de km de drum.

Infrastructura feroviară

Teritoriul oraşului Râşnov este străbătut de calea ferată Braşov-Zărneşti, cu staţia şi halta

Râşnov, şi de un racord CF industrial (Romacril). De aici se poate face transportul de

persoane prin intermediul cursei de persoane spre oraşul Zărneşti sau municipiul Braşov.

Intersecţiile drumurilor naţionale cu calea ferată sunt amenajate la nivel.

Gara Râşnov nu este amenajată şi modernizată.

În ceea ce priveşte impactul asupra dezvoltării viitoare a localităţii, Autostrada Transilvania

prezintă o mare importanţă pentru oraşul Râşnov. Aceasta este proiectată a parcurge ruta de

la nord-vest de Braşov pâna la Oradea, la graniţa cu Ungaria, şi deserveşte oraşele Braşov,

Făgăraş, Sighişoara, Tg. Mureş, Cluj, Oradea. Secţiunea Predeal-Braşov (Cristian) are

impact pentru oraşul Râşnov, ceea ce oferă perspectiva creşterii accesibilităţii şi atractivităţii

oraşului şi zonelor sale turistice.

În acest context, Planul Integrat de Dezvoltare Urbană pentru Polul de Creştere Braşov

prevede necesitatea realizării şoselei de centură Cristian-Râşnov, racordată la autostradă. În

acelaşi scop, PUG Râşnov prevede şi realizarea nodului rutier Râşnov necesar accesului

autovehiculelor de pe DN 73 şi DN 73A la autostradă (la km 162+150, în apropierea

intersecţiei actuale între DN 73 şi DN 73A).

Studiile de trafic50 au prognozat pe reţeaua existentă (în ipoteza fără autostradă) o creştere a

numărului de vehicule pe DN 73 Braşov-Râşnov de la 10.276 în 2005 la 25.367 în 2025, iar

pe DN 73A de la 2.684 în 2005 la 23.613 în 2025. Conform aceloraşi studii, tot pentru anul

2025, valorile de trafic atras de autostradă sunt de 16.144 vehicule pe tronsonul Predeal-

Râşnov şi de 32.318 vehicule pe tronsonul Râşnov-Cristian.

2.3 TRANSPORTUL ÎN COMUN

Având în vedere apartenenţa sa la Polul de Creştere Braşov, sistemul de transport public

trebuie proiectat la nivel metropolitan, pentru a se asigura conexiunea şi fluenţa traficului

între localităţi, pentru toate categoriile de populaţie.

50 PUG


95

Un deziderat important pentru asigurarea unui transport în comun durabil este promovarea

transportului public cu mijloace auto ecologice, care, pe lângă exploatarea utilitară, pot folosi

şi scopurilor turistice.

În ceea ce priveşte situaţia actuală la nivelul oraşului Râşnov, transportul de persoane se

poate face cu autobuze ale firmelor de transport spre localităţile învecinate sau apelând la

serviciile de transport persoane în regim de taxi. Conform www.listafirme.ro, în anul 2013 au

funcţionat o firmă cu obiectul de activitate Alte transporturi terestre de călători şi şase firme

care asigurau transportul persoanelor în regim de taxi.

În oraş există 3 staţii din care se pot accesa curse de autobuz către Braşov şi 3 către Bran.

Conform PUG aflat în curs de aprobare, staţiile de transport în comun din oraş se află pe

partea carosabilă, constituind un obstacol în derularea traficului.

2.4 MANAGEMENTUL DEŞEURILOR Proiectul „Sistem Integrat de Management al Deşeurilor în judeţul Braşov” a fost structurat în

două etape.

Prima dintre acestea a fost finanţată prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu 2007-

2014 şi include:

Închidere depozite neconforme de deşeuri (Făgăraş, Codlea, Săcele, Râşnov, Rupea,

Victoria);

Staţie de sortare (capacitate totală 24.700 t/an) şi staţie de tratare mecano-biologică

zona Făgăraş (capacitate totală 17.000 t/an);

Staţie de transfer zona Rupea (capacitate totală 6.600 t/an);

Platformă de stocare temporară Măieruş.

În Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor este prevăzut ca în judeţul Braşov să

funcţioneze două depozite ecologice:

Depozitul ecologic zonal de la Braşov operat de către S.C. FIN-ECO S.A. Braşov a

fost pus în funcţiune în 2004, iar anul estimat de închidere este 2029. Depozitul deserveşte un

număr de 450.000 de locuitori din municipiul Braşov şi localitatile arondate Bod, Bran,

Budila, Cristian, Dumbrăviţa, Feldioara, Fundata, Ghimbav, Hălchiu, Hărman, Moieciu,

Ormeniş, Poiana Mărului, Prejmer, Sânpetru, Şinca, Tărlungeni, Vama Buzăului, Teliu,

Codlea, Săcele, Predeal, Râşnov şi Zărneşti.

Depozitul ecologic în zona Făgăraşului, a cărui construire a fost întârziată din cauza

unor probleme legate de identificarea exactă a locaţiei.

Pentru cea de-a doua etapă va fi solicitată o finanţare în CFM 2014-2020, respectiv prin

Programul Operaţional Infrastructură Mare, pentru realizarea unei instalaţii de tratare a

deţeurilor – o staţie de neutralizare şi valorificare a deşeurilor menajere la Braşov.

Situaţia concretă a oraşului Râşnov în ceea ce priveşte managementul deşeurilor se prezintă

după cum urmează:

În anul 2008 depozitul de deşeuri de la Râşnov (în suprafaţă de 2,4 ha) a fost închis ca

urmare a normelor de mediu impuse de Uniunea Europeană.



96

Serviciul de salubrizare al oraşului (precolectare, colectare, transport şi depozitare

deşeuri municipale) se desfăşoară sub controlul autorităţilor publice locale, prin gestiune

delegată, de către S.C. Goscom Cetate Râşnov S.A (cu capital majoritar UAT Râşnov,

64.75%, restul acţionari persoane fizice).

S.C. Goscom Cetate Râşnov S.A realizează colectarea gunoiului menajer şi

transportul acestuia la staţia de transfer realizată în oraşul Râşnov.

Staţia de Transfer Râşnov este realizată în colaborare cu SC.FIN-ECO SA Braşov,

Primăria Râşnov contribuind cu terenul, iar FIN-ECO realizând investiţia în valoare de

160.000 de euro.

În baza unui plan local de gestionare a deşeurilor menajere se realizează colectarea

selectivă de la sursă (domiciliu), în paralel cu acţiuni de conştientizare în şcoli şi în rândul

populaţiei.

În 2012, prin programul de colectare selectivă în care sunt implicaţi toţi râşnovenii

care locuiesc la case, din cantitatea totală de deşeuri colectată la nivelul oraşului şi predată

staţiei de transfer şi depozitului de la Braşov (3.995,88 tone), 765,68 tone au fost colectate

selectiv, reprezentând 19,17% din total.

Compoziţia deşeurilor care ajung la depozitul ecologic SC FINECO SA Braşov se

prezintă în felul următor:

- deşeuri biodegradabile 21,5%;

- textile 20%;

- plastic 15%;

- hârtie, carton 10%;

- sticlă 5%;

- deşeuri inerte 8%;

- metal 5,5%;

- alte materiale 15%.

În dotarea GOSCOM intră:

- containere de 4mc pentru deşeuri – 37 bucăţi;

- autocontainieră pentru containere de 4mc – 1 bucată;

- autogunoieră de 18mc pentru recipienţi, europubele şi eurocontainere – 1bucată;

- buldoexcavator pe şenile, cu lamă – 1 bucată;

- tractoare U650 cu remorci – 2 bucăţi;

- europubele de 120lt şi 240lt – 1.250 bucăţi;

- eurocontainere de 1,1mc – 155 bucăţi.

Primăria oraşului Râşnov şi operatorul de salubrizare urmăresc promovarea unor

proiecte în vederea modernizării sistemului de colectare, reciclare, transport, stocare deşeuri,

precum şi a sistemului de curăţenie stradală.

Consiliul Local Râşnov, în parteneriat cu Consiliul Local Cristian, intenţionează să

implementeze un proiect pentru dezvoltarea colecării selective de deşeuri prin achiziţionarea

de autogunoiere şi containere, finanţat prin fonduri structurale. În urma implementării acestui

proiect, în valoare de 625.150 de euro, se aşteaptă o îmbunătăţire a colectării deşeurilor, în

special în ceea ce priveşte colectarea selectivă, precum şi un nivel îmbunătăţit de informare şi

educare în rândul celor 16.000 de locuitori ai Râşnovului. Vor fi achiziţionate 5.060 de

europubele cu care vor fi dotate gospodăriile din localitate, dar şi 100 de instalaţii de compost


97

în care vor fi reciclate deşeurile biodegradabile. Alte 220 de containere vor fi amplasate în

zone ale oraşului pentru iniţierea colectării selective. Tot prin intermediul proiectului vor fi

achiziţionate trei autogunoiere, iar personalul va beneficia de pregătire specifică în

exploatarea şi întreţinerea sistemului de gestionare a deşeurilor menajere.

În Râşnov, colectarea şi transportul deşeurilor pre-colectate în punctele de pre-colectare se

face cu autogunoiere cu capacităţi cuprinse de regulă între 16 şi 18 mc, dar şi cu alte tipuri

dimensionale în măsura în care acestea sunt justificate din punct de vedere economic sau

funcţional.

Având în vedere dezvoltarea localităţii (atât în sfera turismului, cât şi a zonelor rezidenţiale

cu locuinţe de vacanţă), putem presupune o creştere importantă a cantităţilor de deşeuri

generate, fiind indicat ca autoritatea locală să urgenteze înfiinţarea spaţiilor cu dotări

specifice activităţii de colectare diferenţiată şi de depozitare temporară, în special a deşeurilor

provenite din ambalaje (vezi modelul Bran sau Predeal descris în PRGD Regiunea 7 Centru).

Managementul deşeurilor va fi preluat de către operatorul judeţean.

2.5 ILUMINATUL PUBLIC Orasul Râşnov este alimentat din sistemul naţional de alimentare cu energie electrică,

respectiv reţelele de transport de 20 sau 110 kv. Teritoriul administrativ al oraşului este

străbătut în partea vestică de LEA 400 kv Bradu-Braşov (de la stâlpul 365 la stâlpul 378),

pusă în funcţiune în anul 1980.

Racordarea localităţii se face printr-o staţie de transformare 110/20 kv situată în zona fabricii

de scule, unitatea 2. De la staţia de transformare pleacă reţele de 20 kv la care sunt racordate

19 posturi de transformare de 20/0,4 kvA. Din aceste posturi pleacă reţele de distribuţie de

0,4 kv pe toate străzile localităţii, pentru alimentarea clădirilor existente.

Reţeaua de joasă tensiune de 380 V este montată în general aerian, pe stâlpi din beton armat,

iar în noile cartiere de locuit sunt cabluri montate subteran.

Având în vedere creşterea gradului de dotare cu aparate electrice şi noile construcţii, se vor

reevalua posturile de transformare existente şi se vor executa posturi noi amplasate în

centrele de consum.

Prin studiile tehnice întocmite de catre SC Electrica SA se propune înlocuirea liniilor de joasă

tensiune pe majoritatea strazilor şi crearea unui post nou de transformare în zona străzii

Teiului.

Pe valea Glăjeriei există o hidrocentrală în amonte de staţia de captare a fostei uzine chimice

cu o capacitate de 400 kvA. Hidrocentrala funcţionează de cca 70 de ani şi este legată la

sistemul naţional de distribuţie printr-o linie de 20 kv. La această linie de 20 kv sunt

racordate pensiunile şi casele de vacanţă din zonă, prin posturi de transformare de 20/0,4 kv.

2.6 SPAŢII VERZI În prezent, spaţiile verzi cuprinse în intravilanul localităţii corespund unui raport de 26,5mp

pe cap de locuitor, valoare care depăşeşte cerinţele minime impuse de legislaţie. Concret,

zonele verzi ocupă o suprafaţă de 43,67 ha, reprezentând 3,92% din intravilanul existent.


98

Zona verde este slab reprezentată ca procent din totalul intravilan, fiind formată din parcuri,

zone verzi de protecţie pentru căile majore de comunicaţie, reţelele tehnico-edilitare şi

cursurile de apă.

Prin PUG-ul actual se propune creşterea zonei Spaţii verzi, sport agrement, protecţie până la

5,11% din intravilanul propus, respectiv până la o suprafaţă de 86,91ha – urmând astfel a se

depăşi nivelul de 50 mp/ cap locuitor. În acest scop, se inteţionează ca în cazul zonelor noi de

locuinţe să se prevadă amenajarea de zone verzi pe cel puţin 25% din suprafeţe, precum şi

amenajarea de zone verzi, terenuri de sport şi realizarea unor zone verzi de protecţie pentru

infrastructura majoră şi unităţile de producţie industriale şi agro-zootehnice, dar şi de-a

lungul cursurilor de apă.

Oraşul dispune de locuri de joacă amenajate în zonele I.L. Caragiale, Piaţa Şcolii, Florilor,

Promenadă şi Gh. Lazăr.

În Râşnov există 4 parcuri, incluzând aici şi Promenada Elisabeta. Acestea au fost amenajate

atât prin atragerea unor fonduri nerambursabile, cât şi prin surse de la bugetul local, cu

contribuţia angajaţilor Ocolului Silvic.

Utilizându-se o finanţare din partea Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile prin

Programul naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în

localităţi, Parcul din Piaţa Şcolii a beneficiat de amenajare peisagistică deosebită la

standarde moderne, de iluminat nocturn, spaţiu de joacă pentru copii, mobilier specific şi o

fântână arteziană. Aleile au fost refăcute şi mărginite de arbori – platani, care i-au atras

denumirea de „parcul cu platani”.

Parcurile de pe strada I.L. Caragiale şi din piaţa veche au fost amenajate pe locurile unor

foste depozite de gunoi, cu sprijinul angajaţilor Ocolului Silvic. Promenada Sissi a

beneficiat de asemenea de amenajări finanţate de la bugetul local, destinate reînvierii

amprentei istorice care caracterizează acest loc. Aleile au fost asfaltate, a fost instalat

sistemul de iluminat, a fost montat mobilier urban şi au fost dotate trei campinguri.

În ceea ce priveşte înfrumuseţarea peisagistică a oraşului, aceasta a reprezentat o

preocupare constantă a edililor, care, utilizând resursele de muncă disponibile în baza Legii

416/2001 privind venitul minim garantat, au dispus plantarea de flori, gard viu, arbuşti,

diverse alte plante ornamentale, gazon, şi vopsirea scoarţei copacilor. În zona I.L. Caragiale

locuitorii şi vizitatorii pot admira acum o grădină de trandafiri. Au fost luate măsuri pentru

toaletarea profesionistă a alianiamentelor stradale, de asemenea cu ajutorul personalului

angajat al Ocolului Silvic.

Unul dintre obiectele de activitate ale SC GOSCOM Cetatea Râşnov SA este întreţinerea

spaţiilor verzi aflate pe teritoriul administrativ al localităţii, activitate constând în colectarea

gunoaielor din locuri publice în coşuri de gunoi, măturarea şi stropirea străzilor, scuarurilor,

pieţelor. În acest scop, societatea are în dotare trei tractoare, două remorci, o instalaţie de

stropit căi publice, un buldoexcavator.

2.7 ENERGIE TERMICĂ Principala sursă de încălzire a construcţiilor şi pentru asigurarea apei calde din oraşul Râşnov

sunt centralele termice care funcţionează pe bază de gaze naturale. De asemenea, din raţiuni


99

financiare, se mai folosesc sobe cu lemne, radiatoare electrice cu ulei, sau alte improvizaţii –

toate caracterizându-se printr-un randament diminuat şi un confort scăzut. În plus, emisiile

provenite de la centralele termice reprezintă o sursă de poluare a atmosferei.

Alte soluţii mai economice pentru furnizare energiei termice pot fi:

- centrale termice cu combustibil solid, cazane cu gazificare;

- panouri radiante electrice;

- instalaţii solare pentru prepararea apei calde de consum, pompe de caldură, turbine

eoliene, turbine hidraulice.

Situaţia de faţă a survenit după dezafectarea centralelor termice de cvartal în urma neachitării

cheltuielilor de întreţinere de către locatari, pe fondul unei situaţii economice precare a

oraşului din urmă cu 15 ani.

Oraşul este alimentat cu gaze naturale din conducta de înalta presiune (magistrala) Dn 250

mm ce leagă fronturile de captare din bazinul Mediaş cu localităţile din judeţul Braşov, prin

conducte magistrale.

În partea de nord a oraşului, lângă fosta uzină Chimica, exista o staţie principală de reglare,

predare-primire, de la care pleacă conducte de presiune redusă în cartierul Chimica şi o

conductă de medie presiune pâna la fosta fabrica de scule (FSR). În incinta fabricii există o

staţie de reglare de sector de la care pleacă reţele de distribuţie în localitatea Râşnov.

Sistemul de distribuţie a gazelor naturale este în prezent depăşit în urma creşterii numărului

de consumatori, impunându-se realizarea unor studii pentru implementarea unor sisteme şi

tehnologii corecte şi moderne de alimentare cu energie termică, în conformitate cu noile date

ale consumului.

Reţelele sunt executate de 10-15 ani, se încadrează în durata normală de exploatare şi nu este

necesară încă înlocuirea lor. Pentru zonele în care se realizează noi construcţii se vor executa

extinderi cu conducte noi de polietilenă, care au durata normală de exploatare de 50 de ani.


100

3. AMENAJAREA TERITORIULUI, DEFINIREA ŞI DETERMINAREA ARIEI

FUNCŢIONALE

3.1 Analiza situaţiei existente PUG, PATJ În ceea ce priveşte documentaţia de planificare urbană PUG Oraş Râşnov şi, respectiv,

Raportul de Mediu aflat în curs de aprobare, acestea se referă la date existente la nivelul

anului 2012.

Obiectivul general al Planului Urbanistic General este dezvoltarea spaţială economico-

socială durabilă şi echilibrată pe ansamblul teritoriului studiat, în paralel cu protecţia,

conservarea şi reabilitarea mediului natural şi construit.

Concluziile PUG asupra situaţiei existente la nivelul localităţii sunt:

pe amplasamentul oraşului Râşnov nu există poluări istorice;

trebuie urgentată realizarea proiectelor privind managementul integrat al deşeurilor;

trebuie implementate măsurile din programele de conformare privind necesitatea de

înlocuire a reţelei de distribuţie a apei şi de reabilitare a canalizării localităţii; se impune adoptarea unor măsuri adecvate pentru reducerea poluării, în special pentru

râul Pănicel.

Disfuncţionalităţile identificate prin intermediul PUG sunt:

Oraşul este străbătut de pârâul Ghimbăşel, care nu este regularizat pe întregul parcurs;

Oraşul deţine o valoroasă zonă urbanistică de rezervaţie de arhitectură, care trebuie

protejată, şi se impune de urgenţă întocmirea unor documentaţii de specialitate care să

reglementeze condiţiile de construire, remodelare sau restaurare;

În privinţa fondului de locuinţe existent, acesta se află în mare parte în proprietate

particulară şi doar resursele proprietarilor vor schimba situaţia actuală;

Comfort scăzut oferit de locuinţele colective;

Deficit de dotări complementare locuirii (dotări de învăţământ, sănătate, comerţ

alimentar şi nealimentar, sport şi agrement, spaţii verzi şi servicii diverse);

Lipsa rezervei de terenuri (terenuri libere în proprietatea administraţiei locale) pentru

dezvoltarea funcţiunilor de interes public;

Creşterea emisiilor de noxe gazoase şi pulberi generate de agenţii economici care

utilizează echipamente uzate şi neperformante, de arderea necontrolată a deşeurilor, a

miriştilor şi a deşeurilor vegetale, precum şi de intensitatea traficului rutier şi parcul auto în

cea mai mare parte neperformant;

DN 73 traversează zona de locuit, fapt ce îngreunează traficul pe drumul naţional, dar

creează în acelaşi timp şi un număr mare de intersecţii periculoase în intravilanul oraşului;

Existenţa multor intersecţii neamenajate, lipsite de vizibilitate;

Staţiile de transport în comun sunt amplasate pe partea carosabilă, constituind un

obstacol în derularea traficului;

Sunt necesare regularizarea pârâului Ghimbăşel pe tot parcursul acestuia pe teritoriul

oraşului şi consolidarea malurilor.

Prezentul PUG încearcă o reconfigurare a zonificării funcţionale a oraşului. În urma analizei

situaţiei existente s-a observat o tendinţă de dezvoltare total aleatorie şi haotică. Aceasta


101

creează incompatibilităţi funcţionale, zone destructurate şi un mod total ineficient de utilizare

a terenului.

PUG-ul propune creşterea intravilanului oraşului prin trecerea unei suprafeţe de 587,2 ha din

extravilan în intravilan, ceea ce va determina o scădere a suprafeţei extravilanului cu

aproximativ 4%. Suprafaţa intravilanului propus prin actualizarea PUG Oraşul Râşnov este

de 1.703,33 ha, reprezentând 11,25% din suprafaţa totală a teritoriului oraşului. Limita

intravilanului propus include toate suprafeţele de teren ocupate de construcţii, precum şi

suprafeţele necesare dezvoltării localităţii pe o perioadă de 7-10 ani. Teritoriul intravilan a

fost împărţit în unităţi teritoriale de referinţă (UTR-uri), fiecare unitate teritorială de referinţă

având unul sau mai multe trupuri. Acestea sunt zone convenţionale din localitate care

prezintă caracteristici similare din punct de vedere funcţional şi morfologic şi aceleaşi

tendinţe de dezvoltare.

În cadrul PUG s-au stabilit şi suprafeţele de teren care, alături de cele existente, vor forma

noul intravilan. Extinderile propuse au fost făcute de comun acord cu autorităţile locale, ca

urmare a solicitărilor populaţiei de a construi locuinţe unifamiliale şi spaţii destinate

activităţilor de comert, servicii şi mică producţie.

Zona de locuinţe reprezintă 58,02% din teritoriul intravilanului propus. Extinderea destinată

zonei de locuinţe este desfăşurată de-a lungul DJ 101, zona fiind cunoscută sub numele de

Glăjerie. Prin această extindere se urmăreşte omogenizarea, unificarea trupurilor de intravilan

existent rezultate din diverse documentaţii de urbanism aprobate (PUD/PUZ), crearea unei

unităţi compoziţionale a unei zone dezvoltate în prezent total haotic. Acest lucru se poate

realiza prin trasarea, cu caracter orientativ, a unor trasee de străzi ce au rolul de a orienta

parcelările viitoare.

Zona mixtă (instituţii publice, servicii şi locuinţe, mică industrie, depozite şi prestări

servicii) reprezintă 7,6% din teritoriul intravilan propus.

În cadrul organizării viitoare a oraşului Râşnov sunt menţinute dotările comerciale şi de

servicii existente. Prin delimitarea zonelor mixte de dotări, servicii şi funcţiuni reprezentative

se încearcă gruparea acestora în zone de interes de-a lungul unor artere de circulaţie

importante şi cu potenţial polarizator, pentru obţinerea unei configuraţii morfo-structurale a

localităţii bine definite.

Prezentul PUG propune transformarea prin conversii funcţionale a zonelor industriale şi agro-

zootehnice nefuncţionale situate în intravilanul oraşului în zone mixte (mică industrie,

depozite şi prestări servicii).

Această strategie urmăreşte rezolvarea problemelor legate de folosirea ineficientă a

terenurilor localităţii prin ocuparea acestora cu amplasamente industriale şi agro-zootehnice

dezafectate, obiectivul strategic fiind îndepărtarea acestor funcţiuni din intravilanul oraşului

şi amplasarea acestora în cadrul unor zone special constituite şi destinate lor, spre periferia

localităţii, obţinându-se astfel o configuraţie urbanistică morfo-structurală echilibrată.

S-a urmărit amplasarea zonelor mixte de-a lungul căilor de comunicaţie majore, având la

bază două raţiuni: asigurarea accesului facil la infrastructura majoră de transport (vitală

acestui tip de funcţiuni); evitarea unei dezvoltări necontrolate şi deficitare a locuinţelor de-a

lungul căilor de comunicaţie majore (ştiut fiind faptul că în timp acest tip de dezvoltare duce


102

la congestionarea traficului şi ridică probleme importante în ceea ce priveşte asigurarea

accesului la utilităţi precum apă curentă şi canalizare).

Zona unităţilor industriale şi de depozite reprezintă 1,63% din totalul intravilanului

propus.

Zona spaţiilor verzi este foarte slab reprezentată, acoperind 5,11% din teritoriul

intravilanului propus. În prezent, aceasta este formată din zonele verzi de protecţie pentru

căile majore de comunicaţie, reţelele tehnico-edilitare şi cursurile de apă.

Pentru zonele de locuinţe ce urmează a se dezvolta se recomandă ca un procent de minimum

25% din lot să fie spaţiu verde pentru îmbunătăţirea microclimatului zonei. De asemenea,

propunerile includ amenajarea de zone verzi şi terenuri de sport, îmbogăţirea acestora cu

dotări şi realizarea unor plantaţii de protecţie pentru infrastructura majoră de circulaţie,

infrastructura tehnico-edilitară şi unităţile de producţie industriale şi agro-zootehnice, dar şi

de-a lungul cursurilor de ape. Pentru zonele de protecţie a reţelelor majore de gaze şi a liniilor

electrice aeriene, zone aflate sub interdicţie de construire, se propune amenajarea acestora ca

spaţii verzi.

Zona de sport şi agrement reprezintă 1,16% din intravilanul propus. Această zonă este

constituită din:

o zona destinată construirii complexului sportiv format din pista de biatlon şi complexul

de trambuline K15, K35 şi K64, proiect de importanţă naţională;

o complexul sportiv de la Forban.

Zona de dotări turistice şi servicii complementare reprezintă 14,68% din intravilanul

propus.

Zona cu destinaţie specială reprezintă 1,56% din intravilanul propus. Aceasta cuprinde

unităţile militare, fiind supusă prevederilor normelor şi legislaţiei specifice în vigoare.

Căile de comunicaţie reprezintă 6,88% din teritoriul intravilan propus (căi rutiere – 6,51%,

căi ferate – 0,37%). Zona aferentă circulaţiei carosabile va suferi modificări calitative, în

primul rând prin modernizarea străzilor existente şi, în al doilea rând, prin realizarea de noi

străzi în zonele de extindere prevăzute.

Zona de gospodărie comunală reprezintă 0,79 % din teritoriul intravilan propus (construcţii şi amenajări izolate pentru gospodărie comunală – 0,5%, cimitire – 0,29%).

Din analiza situaţiei existente se concluzionează prin PUG că este necesar să fie realizate

următoarele obiective de utilitate publică:

1. amenajarea intersecţiilor importante de pe teritoriul localităţii, a străzilor propuse şi

realizarea Autostrăzii Transilvania;

2. echiparea tehnico-edilitară în teritoriu;

3. protejarea monumentelor de arhitectură;

4. înfiinţarea de spaţii verzi, parcuri.


103

3.2. Perspective de dezvoltare în vederea protejării, dezvoltării şi

valorificării patrimoniului natural şi cultural

Obiectivele specifice ale elaborării prevederilor de reglementare a dezvoltării oraşului

Râşnov sunt:

o Optimizarea relaţiilor localităţiil cu teritoriul său administrativ şi cu cel judeţean;

o Valorificarea potenţialului natural, economic şi uman;

o Organizarea şi dezvoltarea căilor de comunicaţii;

o Stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan;

o Stabilirea şi delimitarea zonelor construibile;

o Stabilirea şi delimitarea zonelor funcţionale;

o Stabilirea şi delimitarea zonelor cu interdicţie temporară sau definitivă de construire;

o Stabilirea şi delimitarea zonelor protejate şi de protecţie a acestora;

o Modernizarea şi dezvoltarea echipării edilitare;

o Evidenţierea deţinătorilor terenurilor din intravilan;

o Stabilirea obiectivelor de utilitate publică;

o Stabilirea modului de utilizare a terenurilor şi a condiţiilor de conformare şi realizare

a construcţiilor.

Cele 63 de măsuri/propuneri de dezvoltare urbanistică identificate în actualizarea PUG

Oraşul Râşnov sunt împărţite în opt domenii de intervenţie:

Fondul construit şi utilizarea terenurilor

1. Proiecte de eliminare a cauzelor alunecărilor de teren (consolidări versanţi, plantări etc.) şi

protecţie a zonelor afectate de inundaţii;

2. Interzicerea definitivă a construcţiilor în zonele expuse riscurilor antropice/naturale şi

amenajarea ca spaţii verzi (recomandare);

3. Realizarea construcţiilor noi pe baza studiilor geotehnice în zonele cu potenţial de

instabilitate;

4. Dezvoltarea prioritară a terenurilor neconstruite existente în intravilan (inclusiv echiparea

edilitară a acestora) şi în zonele ce sunt uşor de echipat din punct de vedere tehnico-edilitar şi

au acces la serviciile şi dotările existente;

5. Conversia funcţională a zonelor industriale şi agro-zootehnice abandonate în zone mixte

de servicii şi activitaţi productive nepoluante;

6. Dezvoltarea noilor zone introduse în intravilan pe bază de PUZ-uri întocmite pe suprafeţe

mai mari, care să reglementeze echiparea edilitară şi infrastructura de drumuri;

7. Unificarea trupurilor izolate din intravilan, rezultate în urma PUZ-urilor aprobate, în zone

compacte în vederea stabilirii unor reglementări unitare;

8. Rezervarea de terenuri pentru construcţia de dotări şi servicii publice, precum şi locuinţe

pentru tineri şi locuinţe sociale;

9. Asigurarea bazei necesare dezvoltării activităţilor productive, comerciale, a serviciilor,

precum şi a turismului;

10. Dezvoltarea turismului cultural prin valorificarea potenţialului oferit de cetate şi de zona

centrală, precum şi de obiceiurile şi tradiţiile localnicilor;

11. Dezvoltarea turismului sportiv şi a agrementului prin realizarea unor baze sportive pentru

practicarea sporturilor de iarnă şi a unor noi dotări de agrement şi recreere;


104

12. Reabilitarea blocurilor de locuinţe colective şi a clădirilor vechi ce pot avea valoare

ambientală sau sunt situate în apropierea centrului istoric.

Spaţii plantate, agrement şi sport

13. Reamenajarea şi modernizarea spaţiilor verzi existente, precum şi extinderea şi

diversificarea acestora;

14. Realizarea unei baze sportive de schi fond şi biatlon pe valea Cărbunării;

15. Realizarea de fâşii plantate lângă zonele industriale, drumurile principale şi albiile

râurilor;

16. Realizarea unor trasee turistice în zona Munţilor Bucegi şi Postăvarul, respectând statutul

acestora de arii naturale protejate;

17. Amenajarea peisagistică a spaţiilor verzi existente;

18. Amenajarea unor noi spaţii de joacă pentru copii.

Căi de comunicaţie şi transport

19. Realizarea Autostrăzii Transilvania, care va spori accesibilitatea oraşului şi a zonei

turistice învecinate;

20. Realizarea nodului rutier Râşnov pentru accesul autovehiculelor de pe DN 73 şi DN 73A

la autostradă;

21. Realizarea şoselei de centură Cristian-Râşnov, cu racord la autostradă;

22. Realizarea de drumuri colectoare faţă de drumurile de interes naţional pentru zone de

extindere a intravilanului;

23. Modernizarea străzilor existente prin refacerea îmbrăcăminţii rutiere şi amenajarea de

trotuare;

24. Amenajarea intersecţiilor dintre arterele principale şi străzi de categorii inferioare;

25. Amenajarea unor noi parcări (cca. 450 locuri), prioritar în zona centrală şi în zonele

propuse pentru dezvoltarea turismului;

26. Amenajarea unei parcări subterane în zona Centrului Istoric;

27. Propunerea de drumuri noi, pentru completarea reţelei stradale existente;

28. Realizarea unor studii de circulaţie care să reglementeze accesul traficului greu, precum

şi crearea unor străzi pietonale şi a unor străzi cu sens unic în condiţiile degrevării reţelei

stradale de traficul de tranzit;

29. Dezvoltarea transportului public în parteneriat cu celelalte localităţi ale zonei

metropolitane Brașov;

30. Introducerea unui transport public cu mijloace ecologice care să asigure legătura cu

oraşul Braşov.

Echipare edilitară

31. Regularizarea pârâului Ghimbăşel atât în aval, cât şi în amonte, unde s-a dezvoltat oraşul,

în special în zonele afectate de inundaţiile din anul 2009;

32. Realizarea unor lucrări de regularizare (îndiguiri) pe valea Glăjeriei şi Râşnoavei pentru

protejarea construcţiilor turistice;

33. Reabilitarea reţelelor de distribuţie a apei potabile pâna în 2015, prin înlocuirea reţelelor

şi branşamentelor existente învechite;

34. Realizarea unor sisteme centralizate de alimentare cu apă, cu o singură sursă (captări de

izvoare), în zonele turistice Valea Glăjeriei şi Valea Râşnoavei;


105

35. Extinderea reţelei de canalizare pe toate străzile existente şi în zonele propuse spre

dezvoltare;

36. Extinderea reţelei de distribuţie a gazelor naturale în zonele de dezvoltare propuse;

37. Extinderea reţelelor de joasă tensiune pe străzile proiectate, precum şi realizarea de noi

posturi de transformare în centrele de consum;

38. Înlocuirea liniilor de joasă tensiune pe majoritatea străzilor, conform studiilor întocmite

de SC Electrica SA;

39. Montarea în subteran a reţelelor tehnico-edilitare.

Protejarea zonelor cu valoare de patrimoniu

40. Protejarea şi reabilitarea monumentelor istorice, de arhitectură, a ansamblurilor urbane şi

a siturilor arheologice;

41. Reabilitare sit Cumidava – Râşnov;

42. Reabilitarea centrului istoric al Râşnovului;

43. Promovarea şi înscrierea monumentelor istorice în diverse trasee turistice tematice;

44. Reabilitarea, renovarea şi realizarea unor noi spaţii publice în zona centrală, astfel încât să

fie prezervat caracterul istoric al centrului istoric;

45. „Cetatea Ţărănească Râşnov – Cetatea de altă dată” – parc tematic în vecinătatea

obiectivului istoric.

Probleme de mediu

46. Limitarea extinderii zonei construite pe terenuri aflate în zonele de protecţie faţă de

reţelele tehnico-edilitare sau în zonele lipsite de infrastructură edilitară, fără asigurarea

echipării corespunzătoare conform legilor şi normelor în vigoare;

47. Reglementări în utilizarea terenului pentru potenţiale surse de poluare, care să respecte

distanţele normale de protecţie, şi evitarea amplasării unor funcţiuni ce pot genera / pot fi

generatoare de poluare;

48. Retehnologizarea unităţilor agricole şi industriale în scopul reducerii emisiilor de noxe în

atmosferă;

49. Lucrări de amenajare a albiilor şi văilor torenţiale;

50. Mărirea suprafeţelor zonelor verzi prin realizarea de noi zone cu funcţiuni de agrement şi

recreere;

51. Implementarea proiectului pentru colectarea selectivă a deşeurilor, precum şi realizarea

staţiei de transfer de la Râşnov;

52. Reducerea poluării aerului generate de traficul auto prin devierea acestuia pe Autostrada

Transilvania şi realizarea unor perdele vegetale de protecţie.

Dezvoltare economică

53. Dezvoltarea unor proiecte comune în parteneriat cu localităţile situate în zona

metropolitană a municipiului Braşov (trasee şi zone turistice, zone comerciale şi de servicii,

zone de activităţi productive, echipamente tehnico-edilitare şi de gospodărie comunală,

proiecte privind protecţia mediului etc.);

54. Crearea de locuri de muncă în servicii şi activităţi din sectorul productiv, în care să fie

atrase o parte din persoanele ieşite timpuriu de pe piaţa muncii;

55. Promovarea antreprenoriatului ca forţă motrice a economiei locale, prin furnizarea de

sprijin pentru persoanele care încep să administreze o afacere;

56. Sustinerea înfiinţării de pensiuni turistice, mici fabrici şi ateliere meşteşugăreşti;


106

57. Promovarea potenţialului turistic al oraşului Râşnov.

Evoluţie demografică

58. Facilităţi economico-financiare privind locuinţele acordate tinerelor familii;

59. Îmbunătăţirea sistemului de educaţie prin modernizarea infrastructurii şi dotarea cu

aparatură şi echipamente necesare;

60. Îmbunătăţirea sistemului de sănătate prin modernizarea infrastructurii şi dotarea cu

aparatură şi echipamente necesare;

61. Stimularea încadrării în muncă a tinerilor;

62. Diversificarea ofertei de locuri de muncă, a activităţilor economice şi instituirea unor

programe de formare şi reconversie profesională;

63. Centrul ROSENAU pentru educaţie incluzivă – Râşnov.


107

4. INCLUZIUNEA SOCIALĂ – ASPECTE IMPORTANTE PRIVIND

LOCUIREA, SĂNĂTATEA, EDUCAŢIA ŞI OCUPAREA

În subordinea viceprimarului oraşului Râşnov funcţionează Compartimentul Asistenţă

Socială şi Autoritate Tutelară, care desfăşoară activităţi de asistenţă socială.

În prezent, deşi localitatea se situează pe un trend demografic superior celor înregistrate la

nivel suprateritorial, comunitatea se confruntă cu fenomenul îmbătrânirii populaţiei şi cu

perspectiva pe termen lung şi mediu de creştere drastică a raportului de dependenţă

demografică, ca urmare a scăderii ponderii populaţiei în vârstă de muncă.

Un alt aspect care îngrijorează administraţia publică este reprezentat de segmentul de

populaţie expus fenomenului de sărăcie şi excluziune socială. În această categorie intră

pesoanele fără surse de venit, fără locuinţă, inclusiv tinerii, familiile de romi, copiii cu părinţi

plecaţi în străinătate.

Faţă de aceste provocări, administraţia locală trebuie să se preocupe de identificarea,

elaborarea şi implementarea unor politici economice şi sociale care să amelioreze situaţia

actuală.

O primă categorie vulnerabilă din interiorul comunităţii râşnovene este reprezentată de

populaţia de peste 65 ani (bătrânii), pentru care nu sunt furnizate servicii de asistenţă socială

suficiente.

În ceea ce priveşte şomerii, primăria a încheiat convenţii cu AJOFM în baza prevederilor

Legii 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru somaj şi stimularea ocupării forţei de

muncă. În acest fel, o medie de 100 de persoane din rândul şomerilor se angajează anual în

posturi de muncitori necalificaţi, pentru a presta diverse activităţi şi lucrări în folosul

comunităţii.

Comunitatea de etnie romă reprezintă un grup vulnerabil supus unor importante riscuri de

sărăcie şi excluziune socială, care se confruntă cu probleme de natură complexă legate de

condiţiile de locuit, lipsa locurilor de muncă, a veniturilor şi accesul scăzut la servicii sociale

(medicale, de informare şi consiliere, educaţie etc). Pentru a veni în sprijinul membrilor săi,

primăria a promovat un proiect cu finanţare europeană prin care un număr de 20 de persoane

de etnie romă au fost calificate în domeniul turismului şi alte 20 în domeniul construcţiilor.

Tinerii din comunitate se confruntă cu probleme diverse de natura socială – şomaj, lipsa

locuinţelor, lipsa serviciilor de informare, consiliere şi orientare profesională.

Pe teritoriul administrativ al oraşului Râşnov este organizată şi funcţionează Casa de tip

familial „Brebenel”, care este un serviciu de tip rezidenţial pentru protecţia copilului, aflat

în structura Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Brașov. Casa este

situată pe Str. Eroilor nr. 30 şi are o capacitate maximă de 12 locuri. Beneficiarii structurii

sunt copii cu vârste între 2 şi 18 (26) de ani lipsiţi temporar sau permanent de ocrotire

părintească.

În ciuda eforturilor autorităţilor, capacitatea infrastructurii sociale este insuficientă în raport

cu cererea în creştere de servicii sociale, mai ales în cazul persoanelor vârstnice.


108

Sistemul medical din oraşul Râşnov este format din:

Policlinica oraşului, care în anul 2008 a beneficiat de pe urma unui proces de

reabilitare totală prin lucrări în valoare de 590.000 de lei, prima după 30 de ani de existenţă.

În această unitate sanitară funcţionează un număr însemnat de cabinete medicale ale

medicilor de familie şi ale unor specialişti în domenii precum ecografia, stomatologia,

fizioterapia, medicina de laborator. În total, aici lucrează 22 de medici, 20 de asistenţi

medicali şi două persoane responsabile cu întreţinerea clădirii.

Centrul de permanenţă medicală, unde există permanent un medic de gardă care să

deservească urgenţele întampinate de locuitori şi turişti.

Fundaţia Saxonia, patronată de un grup de saşi originari din Râşnov, prin care

funcţionează o minipoliclinică privată oferind servicii de medicină generală, oftalmologie,

cardiologie şi analize medicale. Aici lucrează un personal format din 4 medici şi 4 asistenţi.

Un cabinet individual de stomatologie în care activează 2 medici şi 1 asistent.

În ceea ce priveşte sistemul intervenţiilor în situaţii de urgenţă, la nivelul oraşului Râşnov

există:

1. Staţia de Ambulanţă, care funcţionează în incinta policlinicii şi deserveşte atât

Râşnovul, cât şi localităţile învecinate. Serviciul este dotat cu două ambulanţe, una pentru

urgenţe de grad 0 şi alta destinată intevenţiilor ce se află la dispoziţia medicilor de familie.

Aici lucrează un medic şi 5 asistente.

2. Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă format din secretarul oraşului,

reprezentanţi ai principalelor instituţii şi agenţi economici din localitate, precum şi manageri

sau conducători ai agenţilor economici, filialelor, sucursalelor ori punctelor de lucru locale

care, prin specificul activităţii, constituie factori generatori de situaţii de urgenţă.

3. Centrul Operativ cu Activitate Temporară, care este o structură tehnico-administrativă

înfiinţată în scopul îndeplinirii funcţiilor specifice pe durata stării de alertă în cazul situaţiilor

de urgenţă, precum şi pe timpul unor exerciţii, aplicaţii şi antrenamente pentru pregătirea

răspunsului în astfel de situaţii. Acesta asigură şi organizeazã secretariatul tehnic al

comitetului local şi este format din membri din cadrul aparatului propriu al unităţii

administrative.

4. Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă al localităţii, format din pompieri

(consideraţi a fi cea mai puternică echipă din judeţ întrucât au ocupat primul loc în

concursurile judeţene de profil). Dotarea SVSU Râşnov este formată din patru autospeciale, o

autoscară, un ATV pentru intervenţii în zone greu accesibile şi un aparat de descarcerare.

5. Serviciul Salvamont (Sediul Salvamont Râşnov), aflat în coordonarea Salvamont

Bucegi.


109

5. PROVOCĂRI – EMIGRARE VS. IMIGRARE, DEZVOLTAREA UNOR ZONE

VECINE, SPECIALIZAREA INTELIGENTĂ ŞI INDUSTRIILE CREATIVE

Perioada post-decembristă a fost marcată la începutul anilor 1990 de o scădere

importantă a populaţiei pe fondul unui val migraţional determinat de declinul economic al

regiunii şi dispariţia unui număr important de locuri de muncă. O altă cauză a fost şi

emigrarea populaţiei de etnie germană, în decurs de câţiva ani cea mai mare parte a acesteia

părăsind România. Regiunea Centru a fost una dintre cele mai afectate în acest sens.

Un alt val migraţional care a afectat procesul demografic al Romaniei a avut loc în anul

2002, când statele Schengen ale Europei au eliminat vizele pentru cetăţenii români, ceea ce a

facilitat plecarea unei alte părţi semnificative a populaţiei. Următorul val a urmat în anul

2007, odata cu aderarea României la Uniunea Europeană, când românii au primit dreptul de a

circula liber şi în ţările UE non-Schengen (în special în Marea Britanie), dar şi să muncească

fără permise speciale în mai multe ţări europene. În anul 2014 suntem martorii unui nou val

emigraţional, din acest moment românii putând nu doar circula liber, fără vize, însă şi lucra

peste tot în UE fără permise de muncă, pe baza unui simplu act de identitate, la fel ca orice

german, englez, suedez sau polonez. Problema principală care caracterizează acest val este

faptul că vom asista la plecarea multor români cu educaţie şi calificare superioare, care

aduceau un plus important societăţii româneşti.

Analizând situaţia populaţiei stabile a oraşului Râşnov pentru perioada post-decembristă,

observăm că numai valurile migraţionale din anii 1990 şi din anul 2002 au afectat trendul

demografic, ceea ce sugerează un succes al politicilor publice de dezvoltare locală, în strânsă

legatură cu impulsionarea activităţii turistice şi a diversificării activităţilor de servicii şi mică

industrie, care au contrabalansat eşecul procesului de industrializare.

În ceea ce priveşte procesul migraţional în ansamblu, putem lua în considerare şi implicaţiile

„pozitive” ale acestuia, care a generat creşteri economice pentru România (în special în anul

2002) prin intrări de valută în băncile româneşti, impulsionarea activităţilor de construcţii,

alte investiţii mici şi medii făcute de românii plecaţi în afară.


110

În cazul oraşului Râşnov, remarcăm păstrarea unei legături strânse cu Germania, care se

datorează probabil în bună măsură cetăţenilor emigraţi în această ţară şi care s-a materializat

de-a lungul anilor inclusiv în investiţii locale sau sprijin pentru autoritatea publică locală.

Spre exemplu, comunitatea a beneficiat de investiţii în sistemul medical local sau de donaţii

pentru echiparea serviciului de intervenţii în situaţii de urgenţă. În plus, prezenţa germană s-a

simţit şi în ceea ce priveşte activitatea turistică locală.

Provocarea implicată de procesul emigraţional constă tocmai în încercarea de contracarare a

fenomenului (având în vedere libertăţile survenite odată cu anul 2014) versus fructificarea

oportunităţilor emergente:

Valea Prahovei şi zona Braşov-Râşnov reprezintă un areal turistic localizat în sud-

estul României, formând una dintre cele mai impresionante zone din România. Aici s-au

dezvoltat câteva staţiuni climaterice potrivite pentru sporturile de iarnă sau pentru diverse alte

activităţi sportiv-recreaţionale în celelalte sezoane, respectiv Sinaia, Buşteni, Azuga, Predeal,

Poiana Braşov, Râşnov. Staţiunea Râşnov se află, pe de o parte, în raporturi concurenţiale

faţă de celelalte localităţi menţionate în ceea ce priveşte atractivitatea turistică, şi de aceea

trebuie să se diferenţieze prin afirmarea propriei identităţi şi a valorilor sale tradiţionale

unice, care să o plaseze în mod favorabil în peisajul turistic local. Pe de altă parte,

dezvoltarea sa turistică depinde de succesul creşterii atractivităţii întregului areal, de exemplu

în termeni de accesibilitatate, notorietate, complementaritate a atracţiilor. Pentru armonizarea

dezvoltării turistice a zonei a fost elaborat un Masterplan în Turism pe Valea Prahovei şi zona

Braşov-Râşnov, care reuneşte atât elementele generale, cât şi specificităţile fiecărei zone,

consolidând o serie de necesităţi investiţionale şi de acţiune într-un mod integrat.

În acelaşi timp, dezvoltarea Râşnovului, ca parte componentă a Zonei Metropolitane

Braşov, este asumată demersului mai complex de dezvoltare integrată a Polului de Creştere

Braşov, care urmăreşte o dezvoltare teritorială echilibrată a întregului areal. Abordarea


111

generează un raport de interdependenţă a proceselor de dezvoltare locală din interiorul

aglomeraţiei de tip urban create, în care apar formaţiunile de tip satelit ce preiau treptat o

parte din funcţiile oraşului central şi au roluri complementare pentru dezvoltarea integrată a

polului de creştere. Ca urmare, dezvoltarea oraşului Râşnov nu poate fi privită altfel decât

armonizat cu zona metropolitană, dar în acelaşi timp cu afirmarea şi maximizarea propriului

potenţial.

Procesul de dezvoltare locală a oraşului se subsumează strategiilor de dezvoltare la nivelul

judeţului Braşov, a cărui administraţie publică are rolul de a sprijini dezvoltarea economică

şi socială a unităţii teritoriale, identificând, în funcţie de competenţe, zonele de intervenţie

cele mai adecvate şi generatoare de valoare adăugată, în complementaritatea eforturilor

edililor râşnoveni.

Acordul de Parteneriat cu România al Comisiei Europene prevede alocarea de fonduri

pentru consolidarea capacităţii României de a face faţă provocărilor în materie de dezvoltare

pe termen mediu şi lung. Investiţiile vor fi direcţionate către stimularea activităţilor de

inovare şi a competitivităţii întreprinderilor pentru sporirea valorii adăugate a acestora,

stimularea creşterii şi creării de locuri de muncă şi îmbunătăţirea performanţei

sistemului de cercetare şi inovare, inclusiv a calităţii învăţământului superior, a cooperării

cu sectorul de afaceri şi a investiţiilor private.

La nivelul polului de creştere Braşov, activitatea de cercetare din prezent este încă

insuficientă şi nu are un impact major asupra economiei. Un pas important s-a realizat prin

proiectul de creare a Institutului de Cercetare Dezvoltare Inovare: Produse High Tech

Pentru Dezvoltare Durabilă, reunind cercetarea de excelenţă din universitate, inter- şi

transdisciplinară în 14 departamente de dezvoltare de produs şi 7 departamente suport.

Domeniile prioritare identificate conform strategiei naţionale sunt: Energie; Materiale,

procese şi produse inovative; Mediu. Proiectul valorifică experienţa în cercetare şi formare de

resurse umane existentă în Universitatea Transilvania din Braşov, care derulează colaborări

directe cu numeroase entităţi de cercetare la nivel regional, naţional şi internaţional.

Universitatea promovează activ deschiderea către mediul socio-economic, fiind promotorul

unor modele colaborative de formare de resurse umane înalt calificate şi al cercetării ce

acoperă întreg domeniul „de la material la produs”, incluzând faza de pregătire pentru

RÂŞNOV


112

transfer tehnologic. Prin structura sa, institutul va permite realizarea de proiecte complexe,

inter-, multi- şi transdisciplinare, conform cu nevoile de cercetare şi dezvoltare ale mediului

economic şi cu priorităţile europene.

Dezvoltarea cercetării şi inovării presupune şi un

parteneriat activ între mediul academic, mediul

economic şi administraţia publică locală –

asociere de tip „cluster”.

În România51 experienţa a arătat, însă, că cei 3

parteneri naturali ai modelului „Triple helix” nu

cooperează; mai mult decât atât, aceştia nu se cunosc

şi nu ajung să discute unul cu celălalt. Se simte

nevoia adaptării modelului şi transformării acestuia

într-un model „Four leaf clover” – „Trifoi cu patru

foi”, cel de al patrulea actor fiind reprezentat de

organizaţii catalizator – firme de consultanţă

specializate în domeniul transferului tehnologic şi al

inovării, centre de transfer tehnologic etc.52

Diferitele categorii de actori ai acestui model de asociere au interese diferite, provocarea

constând în armonizarea acestora. De aceea este foarte important să fie evidenţiate beneficiile

parteneriatului:

51 http://www.trec-cluster.ro/ 52 Coşniţă D., Guth M., 2010


113

Orientarea către activităţi din sfera cercetare – inovare pot ajunge să compenseze, într-o

oarecare măsură, nivelul scăzut de accesibilitate al României şi al Regiunii Centru faţă de

celelalte regiuni europene. Interesul Universităţii Transilvania pentru activitatea de cercetare-

inovare trebuie completat cu instrumentele/mecanismele de transfer al rezultatelor cercetării

în domeniul economic.

În ceea ce priveşte oraşul Râşnov, implicarea autorităţii publice în astfel de colaborări poate

reprezenta calea de urmat pentru sprijinirea procesului de dezvoltare economică locală, atât

pentru implementarea unor tehnici inovative în turism, cât şi în celelalte domenii de activitate

bine reprezentate, ca de exemplu fabricarea de echipamente electrice, fabricarea de

construcţii metalice şi părţi componente ale structurilor metalice, fabricarea plăcilor, foliilor,

tuburilor şi profilelor din material plastic, fabricarea cleiurilor, fabricarea subansamblurilor

electronice – unde este prezent şi capitalul străin prin investiţii în utilaje şi echipamente

moderne şi inovative.


114

6. ANALIZA SWOT A COMUNITĂŢII

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ

Existenţa unei viziuni strategice pe termen lung

asupra dezvoltării localităţii prin turism la

nivelul conducerii UAT.

Stabilitate administrativă prin realegerea

actualului primar în vederea exercitării celui de

al treilea mandat.

Râşnovul este centru zonal APIA şi DFP.

Nivel bun de dotare şi echipare a aparatului de

specialitate al primăriei, accesându-se fonduri

europene în acest scop.

Interoperabilitatea sistemelor informatice ale

primăriei şi instituţiilor cu care colaborează.

Veniturile proprii ale primăriei au crescut în

ultimii ani în urma diversificării economice, în

special prin turism.

Prezenţă bună în asociaţiile şi oraganizaţiile

UAT-urilor la nivel naţional, european,

internaţional.

Capacitate administrativă şi iniţiativă în

atragerea resurselor financiare complementare,

respectiv:

- Accesarea fondurilor europene;

- Accesarea fondurilor de la bugetul de stat

(programe);

- Parteneriate public-private;

- Credite bancare.

Comunicare şi informare eficientă cu cetăţenii

prin: funcţionarea unui CIC bine organizat şi

modern, precum şi publicarea Gazetei de

Râşnov, prin care se prezintă activitatea APL.

Apartenenţa activă la Asociaţia Metropolitană

Braşov şi la alte Asociaţii de Dezvoltare

Intercomunitară.

Funcţionalitatea parteneriatelor cu societatea

civilă.

Lipsa de personal specializat din cauza

neatractivităţii funcţiei publice (nivel scăzut de

salarizare).

Capacitate limitată a resurselor umane în ceea

ce priveşte managementul de proiect (corecţii

financiare, întârzieri).

Insuficienţa resurselor financiare destinate

cursurilor de instruire şi perfecţionare pentru

personalul de conducere, funcţionari publici,

personal contractual şi aleşi locali.

Resurse bugetare limitate comparativ cu

necesităţile investiţionale existente şi

planificate.

Necesitatea creşterii calităţii şi performanţei

managementului resurselor umane.

Necesitatea unor masuri de reducere a poverii

administrative.


115

Oraşul este înfrăţit cu Palazzolo Sull’ Oglio din

Italia.

AMPLASARE GEORGRAFICĂ ŞI RESURSE NATURALE

Cadrul fizico-geografic favorabil dezvoltării

zonelor de locuit, căilor de comunicaţii şi

activităţilor economice, cu precădere a

turismului şi zootehniei.

Localizare apropiată de Polul de Creştere

Braşov, ceea ce favorizează:

- Transferul de resurse umane, economice şi

know-how către Râşnov;

- Oportunitatea atragerii de fonduri europene

pentru investiţii prevăzute în PIDU;

Acces la calea ferată şi reţeaua de drumuri

naţionale, judeţene şi comunale.

83% din apele de suprafaţă au o stare ecologică

moderată şi bună,

Apele subterane sunt încadrate ca având o stare

calitativă chimică bună şi o cantitate suficientă.

Fondul forestier ocupă 48% din suprafaţa

localităţii, iar zonele montane 47%.

Fondul forestier şi fondul cinegetic sunt

administrate de către Ocolul Silvic pe principii

moderne.

Fonduri europene atrase pentru asigurarea

producţiei de puieţi şi dotarea Ocolului Silvic.

Nu există situri contaminate sau potenţial

contaminate.

Pe teritoriul localităţii există 5 arii protejate de

interes naţional şi 2 situri NATURA 2000.

Procent redus al intravilanului în total teritoriu,

în dezacord cu tendinţa de extindere a zonelor

de locuit şi destinate dotărilor diverse.

Din cauza traversării sale de către drumul

naţional, localitatea este afectată de traficul de

tranzit, inclusiv de traficul greu.

Apropierea de Braşov favorizează şi migrarea

forţei de muncă specializate.

Localitatea este traversată de râul Bârsa (17%

din resursele hidrografice de suprafaţă), care are

o calitate ecologică slabă.

Fertilitatea solurilor şi capacitatea de suport a

acestora sunt afectate de condiţiile naturale şi de

condiţiile incorecte de gospodărire.

DEMOGRAFIE

Tendinţă de creştere demografică începând cu

anul 2002.

Potenţial demografic semnificativ relevat de

faptul că indicatorii demografici sunt superiori

celor de la nivelurile suprateritoriale.

Tendinţă de îmbătrânire demografică.

Scăderea populaţiei tinere, 15-29 ani, faţă de

anul 2008.

Scăderea demografică abruptă de după 1989 nu

a fost recuperată până în prezent.


116

Sporul natural şi soldul migratoriu sunt pozitive

şi în tendinţă de creştere.

Grad de dependenţă demografică mai scăzut

decât la nivel judeţean şi regional.

Tendinţă de creştere moderată a grupelor mici

de vârstă (0-9 ani).

Ponderea vârstnicilor (+65) în total populaţie

este mai mică decât la nivel judeţean şi

regional.

Rata mortalităţii este mai scăzută decât mediile

judeţene şi regionale.

Rata natalităţii este mai ridicată decât media

judeţeană.

Oraşul a fost afectat de fenomenul intens al

migraţiei externe de la nivelul întregii Regiuni

Centru (migraţia populaţiei de etnie germană).

DEZVOLTARE ECONOMICĂ

Economie locală relativ diversificată, prin

dezvoltarea activităţilor de turism, mică

industrie, servicii.

Rata antreprenoriatului este mai mare decât

media naţională.

Tendinţă de creştere economică, atât în termen

de cifră de afaceri, cât şi de număr al

companiilor active, în special în domeniile:

- Industrie prelucrătoare;

- Construcţii;

- Turism;

- Transport şi depozitare;

- Silvicultură şi zootehnie;

- Servicii administrative şi suport.

Prezenţa investiţiilor de capital străin, care

susţin economia locală, cele mai importante 4

societăţi de acest fel aflându-se în top 10

societăţi comerciale după cifra de afaceri.

Sector agricol dezvoltat prin ramurile zootehnie

şi silvicultură.

Tendinţă de scădere a numărului de şomeri

înregistraţi şi de creştere a numărului de

salariaţi.

Forţă de muncă specializată având în vedere

Prăbuşirea industriei tradiţionale (FSE şi-a

restrâns activitatea, iar uzina chimică a fost

dezafectată).

Suprafaţa redusă a terenului arabil şi activităţi

de cultură a plantelor puţin dezvoltate.

Tendinţa de scădere a populaţiei în vârstă de

muncă (15-64 ani).

La momentul referendumului din 2011,

indicatorii aferenţi forţei de muncă (% populaţie

ocupată în populaţie activă, rata şomajului) sunt

la nivel inferior cifrelor suprateritoriale.

Existenţa unui număr semnificativ de şomeri

neînregistraţi.

Lipsa personalului specializat în anumite

domenii cu potenţial de dezvoltare.

Lipsa serviciilor de consiliere, informare şi

orientare profesională.

O participare insuficientă la programele de

formare şi calificare profesională în domenii

cerute pe piaţa muncii.

Inexistenţa structurilor de economie socială.


117

profilul industrial tradiţional.

Existenţa Centrului Naţional de Formare

Profesională a Personalului Propriu al AJOFM

în Râşnov.

Procent scăzut al absolvenţilor de studii

superioare.

Un număr insuficient de furnizori privaţi de

servicii de instruire la nivelul localităţii.

Lipsa/insuficienţa facilităţilor de sprijinire a

afacerilor: spaţii expoziţionale, săli pentru

conferinţe, dotări multimedia etc.

Zonele (mixte) care pot fi convertite pentru

activităţi productive nepoluante şi servicii nu

sunt conectate la utilităţi.

Agricultura ecologică slab dezvoltată, deşi

există cerere potenţială (pensiuni, localuri etc.).

TURISM

Existenţa Cetăţii Râşnov.

Frumuseţea, diversitatea, atractivitatea

peisajului.

Tradiţie în turism dinainte de 1900.

Obţinerea statutului de staţiune turistică de

interes naţional.

Existenţa unui brand turistic şi a siglei.

Potenţial pentru practicarea mai multor

categorii de turism.

Cea mai accesibilă destinaţie din punct de

vedere financiar.

Infrastructura pentru desfăşurarea sporturilor

nordice.

Posibilitatea folosirii bazei olimpice pentru

sporturi de iarnă din Valea Cărbunării pe

întreaga durată a anului şi de către amatori.

În cadrul CSS Dinamo se desfăşoară cursuri de

biatlon, schi fond, schi sărituri.

Facilităţi pentru practicarea unor sporturi

diverse: sporturi montane, sporturi de iarna,

tenis, fotbal, echitaţie etc.

Profil turistic disparat al staţiunii, lipsa

orientării strategice a ofertei turistice pe

nevoile/aşteptările grupurilor ţintă specifice.

Lipsa pachetelor turistice specifice grupurilor

de turişti.

Marketingul turistic nu este orientat pe grupuri

ţintă, ci constă în instrumente şi mijloace de

informare asupra ofertei turistice de ansamblu.

Centrul de Informare Turistică necesită relocare

şi reamenajare/dotare.

Promovarea insuficientă a ofertei turistice

râşnovene, atât în ţară, cât şi peste graniţă.

Slaba integrare a pachetelor de servicii turistice

râşnovene în circuite tematice ş.a. integrate ale

agenţiilor şi tour-operatorilor.

Implicarea redusă a agenţilor pieţei de vânzări

în turism în promovarea Râşnovului.

Turiştii autohtoni nu apelează la agenţii de

voiaj, ci planifică şederea pe cont propriu.

Lipsa instrumentelor moderne, inovative, de

fidelizare şi atragere a turiştilor.

Lipsa resurselor financiare pentru susţinerea

unor activităţi de promovare şi informare.


118

Intrarea Râşnovului în circuitul internaţional al

sporturilor de iarnă (Complex Olimpic, bază de

biatlon).

Selectarea Râşnovului ca locaţie pentru Parcul

cu Dinozauri – unic în Europa de Sud Est.

Preluarea Cetăţii Râşnovului în administrarea

UAT.

Investiţii publice şi private în infrastructura de

turism.

Crearea unor instrumente şi mijloace de

informare şi promovare turistică a oraşului şi

zonei, prin atragerea de fonduri europene.

Existenţa unui Centru de Informare asupra

Patrimoniului UNESCO.

Existenţa şi funcţionalitatea unor parteneriate de

succes APL-societatea civilă în domeniul

turismului.

Contribuţia activităţilor legate de turism la

economia locală este semnificativă şi în creştere

(%).

Creţterea şi diversificarea capacităţii de cazare,

în special pe segmentul pensiuni turistice.

Agenda diversificată de evenimente cultural-

sportive.

Dintre staţiunile de pe Valea Prahovei,

Râşnovul este staţiunea preferată pentru turiştii

din Germania.

Performanţă redusă a participărilor la târguri şi

expoziţii de turism.

Promovarea online necesită îmbunătăţiri, iar

traducerea informaţiilor turistice în limbi străine

este insuficientă.

Infrastructura conexă Complexului turistic

insuficientă – lipsă tribună spectatori, bază de

pregătire fizică, capacităţi de cazare şi

alimentaţie speciale (hotel) pentru sportivi etc.

Caracter predominant sezonier şi de weekend al

şederilor.

Insuficienţa capacităţilor de parcare a

autovehiculelor în proximitatea Cetăţii Râşnov.

Lipsa resurselor financiare pentru lucrările de

reabilitare a Cetăţii Ţărăneşti Râşnov.

Lipsa resurselor bugetare pentru reabilitarea

sitului arheologic Cumidava.

Lipsa resurselor financiare pentru amenajarea

urbanistică a staţiunii.

Infrastructură de acces rutier deficitară către

anumite obiective de interes turistic.

Resursele umane insuficient pregătite şi

specializate în domenii necesare activităţii de

turism, în special în domeniul pensiunilor.

Notorietate scăzută/medie pe plan naţional a

majorităţii evenimentelor de pe agenda cultural-

sportivă şi lipsa notorietăţii pe plan internaţional

(cu excepţia evenimentelor sportive de

anvergură).

Oferta modestă de formare şi calificare în

domenii necesare activităţii de turism.

Calitate slabă a resurselor de pregătire practică

şi teoretică pentru elevii din clasele cu profil

„turism şi alimentaţie” din cadrul Liceului

Tehnologic (experţi externi, schimburi de

experienţă, practică în strainătate etc.).


119

Liceul oferă calificare pentru tehnician în turism

în limba germană, dar cadrele didactice

specializate în predarea în această limbă sunt

insuficiente.

Dezvoltarea spaţială haotică a zonelor destinate

facilităţilor şi dotărilor pentru turism.

Zonele aferente construcţiilor noi de natura

dotărilor turistice, sportive şi serviciilor

complementare nu sunt racordate la reţelele de

utilităţi.

Lipsa centrelor comerciale moderne.

Lipsa centrelor de instruire-consiliere sau a

centrelor de servicii integrate de consultanţă în

domeniul turismului.

EDUCAŢIE ŞI TINERET

În oraş există instituţii de învăţământ

preuniversitar de toate gradelele, începând cu

nivelul preşcolar (grădiniţe).

Proces educaţional de calitate la nivelul Şcolilor

generale nr. 2 şi nr. 3, reflectat de rezultate bune

la admiterea în învăţământul liceal, performanţe

la concursurile şi olimpiadele şcolare.

Unităţile de învăţământ au activitate

extracurriculară diversă, inclusiv proiecte

europene.

Infrastructură şcolară a Liceului Tehnologic şi a

Şcolii nr. 2 reabilitată şi extinsă prin fonduri

europene, locale şi guvernamentale.

Infrastructură sportivă şcolară reabilitată şi

modernă.

Investiţii de la bugetul local pentru reabilitarea

şi extinderea unor grădiniţe.

Înfiinţarea Campusului Liceului Tehnologic la

standarde europene, prin atragerea unor fonduri

nerambursabile.

Existenţa unor cluburi şi asociaţii destinate

tinerilor, active pe plan local.

Promovabilitate şi medie la evaluarea

naţională/bacalaureat scăzute în cazul elevilor

Liceului Tehnologic în ultimii ani.

În Şcoala nr. 1 învaţă copii de etnie romă şi/sau

supuşi riscurilor.

Nu există creşe în oraşul Râşnov.

Unităţile de învăţământ au necesităţi

investiţionale nesatisfăcute (izolare termică,

amenajare spaţii verzi, actualizare software

etc.).

Grădiniţa nr. 3 nu dispune de spaţiul necesar

pentru cele 3 grupe de copii.

Probleme de reintegrare în colectiv a elevilor

din Şcoala nr. 2, ca urmare a plecărilor şi

revenirilor din străinătate.

Cadrele didactice specializate în predarea în

limba germană sunt insuficiente.

Lipsa unei comunicări eficiente între

comunitate, instituţiile de învăţământ şi

angajatorii locali cu privire la formarea şi

orientarea profesională şi piaţa locurilor de

muncă.


120

Oportunităţi diverse de petrecere a timpului

liber pentru tineri.

Suspendarea finanţării de la bugetul de stat

destinată construcţiei unor spaţii de cazare si a

unei cantine aferente Campusului Liceului

Tehnologic.

Tendinţa de scădere a populaţiei tinere între 15

şi 39 de ani.

Limitarea resurselor bugetare destinate

sprijinirii activităţilor sportive şi de tineret.

CULTURĂ

Râşnovul este a treia localitate din Valea

Prahovei din punct de vedere al concentraţiei

monumentelor culturale de interes naţional şi

internaţional.

Direcţia de Cultură – o instituţie deosebit de

activă şi eficientă.

Publicarea albumului „Râşnov. O istorie în

imagini” – sursă importantă de informaţii

asupra patrimoniului cultural şi istoric al

localităţii.

Moştenire istorică şi culturală bogată şi

valoroasă, cu mărturii arheologice şi

arhitectonice.

Fonduri europene atrase pentru reabilitarea

centrului istoric.

Centrul de Informare şi Documentare din cadrul

Bibliotecii a fost dotat prin programul

Biblionet.

Preluarea în administrarea UAT a clădirii

istorice a fostului hotel, actualul Centru Cultural

Râşnov.

Râşnovul a intrat în istoria cinematografiei

istorice româneşti şi prezintă atractivitate şi

rezonanţă şi pe planul producţiilor străine.

Existenţa unui sector ONG activ în domeniul

culturii, cu parteneriate de succes cu APL

pentru promovarea culturii, istoriei, tradiţiilor şi

meştesugurilor.

Stabilirea unei Zile a Oraşului Râşnov.

Intervenţia invazivă şi iresponsabilă a fostului

administrator asupra Cetăţii Râşnov şi sitului

arheologic.

Lipsa la nivelul oraşului a spaţiilor şi dotărilor

multifuncţionale destinate activităţilor socio-

culturale.

Lipsa resurselor financiare pentru reabilitarea şi

dotarea Centrului Cultural Râşnov.

Lipsa resurselor financiare pentru protejarea şi

promovarea obiectivelor culturale.


121

DEZVOLTARE URBANĂ ŞI ECHIPARE EDILITARĂ

Înfiinţarea, dotarea şi funcţionarea eficientă a

SC GOSCOM CETATEA RÂŞNOVULUI SA.

Sistemul de alimentare cu apă de la sursa Cheile

Râşnoavei reabilitat prin fonduri de la bugetul

de stat.

Extinderea reţelelor de canalizare menajeră în

oraş prin fonduri de la bugetul de stat.

Oraşul Râşnov este un important nod rutier.

Drumul judeţean DJ 101 este prevăzut în PDR

Centru ca unul dintre drumurile prioritare

pentru reabilitare şi modernizare în perioada

2014-2020.

Fonduri europene atrase pentru amenajarea

centrului istoric şi realizarea unui pasaj pietonal

subteran, alături de o parcare subterană cu o

capacitate de 100 de locuri.

Amenajarea Promenadei Sissi cu fonduri de la

bugetul local.

Reţea de drumuri forestiere amenajată prin

fonduri europene atrase prin PNDR.

Prin apartenenţa la zona metropolitană,

Râşnovul va beneficia de planul de mobilitate

urbană întocmit la acest nivel.

Servicii de transport în regim de taxi

acoperitoare şi satisfăcătoare calitativ.

Construirea Autostrăzii Transilvania, care

implică investiţii publice în realizarea unei

centuri a oraşului şi a unui nod rutier care să

reglementeze circulaţia.

Existenţa unui plan local funcţional de colectare

selectivă a deşeurilor şi de informare şi

conştientizare a cetăţenilor.

Construirea staţiei de transfer în parteneriat cu

operatorul privat al acesteia.

Zona noilor construcţii turistice nu este

racordată la reţeaua de apă-canal.

Nu există program de monitorizare a presiunii

din reţelele de exploatare necesară optimizării

consumului.

Reţeaua stradală este formată din străzi de

categoria III şi IV.

Traficul îngreunat pe DN 73, care traversează

localitatea.

Poluarea aerului şi poluare fonică determinate

de traficul de tranzit.

Reţeaua de străzi este parţial nereabilitată.

Parcări insuficiente, în special la locaţia

obiectivelor turistice.

Lipsa resurselor financiare pentru prelungirea

reţelei stradale în zona de extindere a

intravilanului.

Nu există amenajări pentru impulsionarea

circulaţiei non-poluante (piste pentru biciclete,

alei pietonale).

Gara oraşului este neamenajată.

Transportul în comun nu se face cu mijloace de

transport ecologice.

Staţiile pentru transportul în comun sunt

amenajate în corpul străzilor.

Dezvoltarea activităţii turistice determină

creşterea cantităţii de deşeuri specifice şi

necesită capacităţi suplimentare de colectare

selectivă, precum şi campanii suplimentare de

informare.

Sistemul de iluminat public nu a fost înlocuit în

totalitate, fiind neperformant energetic.


122

Operator de salubrizare cu un nivel bun de

dotare şi echipare, inclusiv prin finanţare în

cadrul Masterplanului.

Serviciul de salubrizare va fi preluat de

operatorul judeţean.

Reţeaua de iluminat public în zona centrală şi în

parcurile nou amenajate a fost înlocuită.

Existenţa unei hidrocentrale pe Valea Glăjeriei.

Acces la conducta de gaze naturale de înaltă

presiune (magistrala) Dn 250 mm ce leagă

fronturile de captare din bazinul Mediaş cu

localităţile din judeţul Braşov.

PUG-ul actual propune dublarea suprafeţei

spaţiilor verzi şi folosirea în acest scop a cel

puţin 25% din fiecare parcelă nou amenajată.

PUG-ul stabileşte suprafeţele minime de

protecţie a infrastructurii şi utilităţilor şi

propune amenajarea acestora ca zone verzi.

Fonduri de la bugetul de stat şi bugetul local

pentru amenajarea unor parcuri şi

înfrumuseţarea peisagistică (flori, plante

decorative, perdele de protecţie etc.).

Nivel bun de dotare a operatorului SC

GOSCOM CETATEA RÂŞNOVULUI SA

pentru întreţinerea spaţiilor verzi.

Utilizarea personalului Ocolului Silvic şi a

forţei de muncă disponibile în baza Legii

416/2001 pentru lucrări de amanajare

pesiagistică.

PUG-ul propune extinderea intravilanului,

extinderea zonei de locuire şi funcţiuni

complementare până la 1002 ha, crearea unei

zone mixte (locuire şi activităţi economice) de

130 ha, inclusiv prin preluarea unor terenuri

dezafectate, dublarea zonei de activităţi

sportive, loisir şi agrement.

Reţeaua de energie electrică nu asigură nivelul

nou de consum, fiind necesar un nou post de

transformare şi extinderea reţelei.

Liniile de joasă tensiune necesită înlocuire.

Potenţial nevalorificat de producere a energiei

regenerabile.

Capacitatea sistemului de distribuţie a gazelor

naturale este în prezent depăşită, în urma

creşterii numărului de consumatori.

Insuficienţa mijloacelor alternative de furnizare

de energie termică.

Modalitatea predominantă de producere a

energiei termice este reprezentată de centralele

alimentate cu gaz metan, reprezentând o sursă

de poluare a atmosferei.

Procent redus din intravilan destinat spaţiilor

verzi.

Spaţii verzi şi locuri de joacă insuficiente.

Pârâul Ghimbăşel nu este regularizat în

întregime.

Nu există documentaţii de specialitate care să

reglementeze condiţiile de construire,

remodelare sau restaurare în zona de rezervaţie

de arhitectură.

Deficit de dotări complementare locuirii (dotări

de învăţământ, sănătate, comerţ alimentar şi

nealimentar, sport şi agrement, spaţii verzi şi

servicii diverse).

Lipsa specialiştilor şi a instrumentelor de

planificare spaţială modernă.

Existenţa unor clădiri colective în stare fizică

precară, oferind confort scăzut şi fiind

ineficiente energetic.

Clădirile în stare precară se află în proprietate

particulară, făcând imposibilă intervenţia

publică.


123

ASPECTE SOCIALE

În subordinea viceprimarului oraşului Râşnov

funcţionează Compartimentul Asistenţă Socială

şi Autoritate Tutelară.

Implicarea beneficiarilor de ajutor minim

(Legea 416/2001) şi a şomerilor (Legea

76/2002) în lucrări executate cu finanţare de la

bugetul local.

Primăria a atras o finanţare europeană pentru

calificarea a 40 de membri ai comunităţii de

romi în domeniile turismului şi construcţiilor.

Pe teritoriul oraşului există o casă de tip familial

destinată protecţiei copilului, aparţinând

DGASPC Braşov.

PUG propune rezervarea de terenuri pentru

locuinţe sociale, locuinţe pentru tineri, funcţiuni

publice şi sociale.

Sistem medical cu potenţial de deservire zonală

format dintr-o policlinică modernizată, un

centru de permanenţă medicală, o

minipoliclinică privată, un cabinet individual de

stomatologie.

Nivel bun de dotare şi echipare a sistemului de

intervenţii în situaţii de urgenţă (staţia de

ambulanţă, salvamont, serviciul voluntar pentru

situaţii de urgenţă).

Deficit de locuinţe sociale.

Existenţa unei comunităţi de romi caracterizată

prin probleme sociale, economice, de

infrastructură

Grupuri ţintă cărora le sunt asigurate insuficient

sau deloc servicii sociale – nu există facilităţi şi

servicii de asistenţă socială pentru persoanele în

situaţii de risc.

Nu există facilităţi şi centre de informare,

consiliere, orientare persoane în căutarea unui

loc de muncă sau şomeri de lungă durată.

Nu există furnizori privaţi de servicii sociale

care să acţioneze pe raza oraşului (insuficientă

reprezentare a societăţii civile în furnizarea de

servicii sociale).

Resurse financiare insuficiente în domeniul

asistenţei şi al serviciilor sociale.

Lipsa unui sistem de selecţie, motivare şi

implicare activă a asistenţilor sociali.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

Construirea aeroportului din Ghimbav.

Construirea Autostrăzii Transilvania.

Apartenenţa la Zona Metropolitană Braşov.

Contextul actual în care România, în calitate de

stat membru al Uniunii Europene, are acces la

fonduri nerambursabile în Cadrul financiar

2014-2020 şi oportunităţile de finanţare pentru

autorităţile publice locale.

Stabilirea unui cadru strategic la nivel naţional

pentru viitoarea perspectivă financiară, prin care

se vor stabili priorităţi de dezvoltare pe baze

parteneriale şi consultative, orientate către

Previziunile cu privire la tendinţa de

îmbătrânire demografică şi de creştere a

gradului de dependenţă în anul 2050, până la 68

(judeţ), respectiv 71 (regiune).

Riscul creşterii şomajului pe termen lung ca

urmare a crizei economice globale.

Situaţia economico-financiara generală care

determină insuficienţa fondurilor de la bugetul

local pentru investiţii proprii şi pentru a asigura

fondurile necesare contribuţiei locale,

cheltuielilor neeligibile şi cheltuielilor finanţate

din instrumente structurale sau de tip structural

care vor fi decontate ulterior.


124

rezultate.

Valorificarea potenţialului economic şi agricol

al zonei, în special a potenţialului turistic.

Folosirea surselor neconvenţionale de energie.

Progresul societăţii informaţionale.

Proceduri greoaie în domeniul achiziţiilor

publice, care necesită un timp îndelungat şi

prezintă vulnerabilitate în faţa pârghiilor de

contestare, care pot bloca aceste proceduri.

Viitoare modificări legislative în domeniul

achiziţiilor publice.

Schimbări de ordin economic, politic şi

climatic.

Migraţia populaţiei tinere şi a forţei de muncă

calificate către Braşov sau străinătate.

Modificarea prevederilor legislative referitoare

la organizarea administrativ-teritorială a

României şi repartizarea competenţelor între

palierul administrativ central şi cel local.


125

7. DEZVOLTAREA LA NIVELUL REGIUNII / JUDEŢULUI – VIZIUNE,

MISIUNE

Strategia de Dezvoltare a Regiunii Centru pentru perioada 2014-2020, parte a Planului de

Dezvoltare a Regiunii Centru 2014-202053 şi-a definit ca obiectiv global ,,dezvoltarea

echilibrată a Regiunii Centru prin stimularea creşterii economice bazate pe cunoaştere,

protecţia mediului înconjurător şi valorificarea durabilă a resurselor naturale, precum şi

întărirea coeziunii sociale”.

Strategia de Dezvoltare a Regiunii Centru cuprinde 6 domenii strategice de dezvoltare,

fiecare dintre acestea grupând un număr de priorităţi şi măsuri specifice:

1. Dezvoltare urbană, dezvoltarea infrastructurii tehnice şi sociale regionale;

2. Creşterea competitivităţii economice, stimularea cercetării şi inovării.

3. Protecţia mediului înconjurător, creşterea eficienţei energetice, stimularea utilizării

surselor alternative de energie;

4. Dezvoltarea zonelor rurale, sprijinirea agriculturii şi silviculturii;

5. Creşterea atractivităţii turistice regionale, sprijinirea activităţilor culturale şi recreative;

6. Dezvoltarea resurselor umane, creşterea incluziunii sociale.

Temele orizontale pe care Strategia le are în vedere sunt:

• dezvoltarea durabilă (maximizarea beneficiilor şi reducerea efectelor negative asupra

tuturor celor trei zone: socială, economică şi mediul înconjurător),

• promovarea egalităţii de şanse şi nediscriminarea (pe criterii de rasă, sex, religie,

dizabilităţi, vârstă).

Domeniile strategice şi obiectivele lor, priorităţile specifice şi măsurile sunt prezentate mai

jos.

Domeniul Strategic 1. Dezvoltare urbană, dezvoltarea infrastructurii tehnice şi sociale

regionale

Obiectivul strategic: Dezvoltarea urbană durabilă, creşterea coeziunii teritoriale prin

încurajarea dezvoltării policentrice, dezvoltarea infrastructurii de transport, tehnico-

edilitară, de educaţie, sănătate, a celei sociale şi pentru situaţii de urgenţă, precum şi

creşterea accesului populaţiei la serviciile aferente la nivelul Regiunii Centru.

Priorităţi specifice:

Prioritatea 1.1. Creşterea coeziunii teritoriale a Regiunii Centru prin sprijinirea

dezvoltării urbane

53Această versiune este disponibilă pe website-ul ADR Centru. Documentul urmează să fie avizat de către

Comitetul Regional de Planificare „Centru” şi apoi supus aprobării Consiliului de Dezvoltare Regională.


126

Măsuri:

1.1.1. Stimularea dezvoltării policentrice şi încurajarea dezvoltării integrate a

oraşelor şi regiunilor rurale în vederea generării de efecte sinergice şi realizării

coeziunii teritoriale prin promovarea şi dezvoltarea parteneriatelor.

1.1.2. Susţinerea dezvoltării oraşelor mari ca poli de atracţie pentru zonele învecinate

şi motoare ale creşterii economice inteligente prin extinderea şi dezvoltarea

infrastructurii.

1.1.3. Regenerarea oraşelor mici şi mijlocii şi a celor monoindustriale prin

dezvoltarea de soluţii de dezvoltare urbană integrată şi incluziune socială.

Prioritatea 1.2. Dezvoltarea infrastructurii de transport şi comunicaţii şi a celei tehnico-

edilitare la nivelul Regiunii Centru

Măsuri:

1.2.1. Creşterea mobilităţii regionale prin extinderea, reabilitarea şi modernizarea

reţelei de drumuri rutiere şi feroviare, construirea de centuri ocolitoare în vecinătatea

oraşelor, precum şi construirea, extinderea, reabilitarea sau modernizarea de

aeroporturi.

1.2.2. Dezvoltarea transportului intermodal în vederea dezvoltării unei platforme

intermodale pentru transportul mărfurilor.

1.2.3. Extinderea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii tehnico-edilitare în

perspectiva dezvoltării durabile şi administrării cât mai eficiente a teritoriului.

1.2.4. Dezvoltarea infrastructurii diferitelor tipuri de comunicaţii, în special a accesului

populaţiei, administraţiei publice şi mediului privat la conexiuni în bandă largă şi

asigurarea interoperabilităţii sistemelor de comunicaţii.

Prioritatea 1.3. Dezvoltarea infrastructurii de educaţie, sănătate, a celei sociale şi ăentru

situaţii de urgenţă la nivelul Regiunii Centru

Măsuri:

1.3.1. Creşterea calităţii sistemului de învăţământ prin extinderea, reabilitarea,

amenajarea, dotarea şi modernizarea infrastructurii de educaţie.

1.3.2. Diversificarea şi creşterea calităţii şi accesului populaţiei la servicii de sănătate

la standarde europene prin extinderea, reabilitarea, amenajarea, dotarea şi

modernizarea infrastructurii de sănătate.

1.3.3. Creşterea incluziunii sociale şi a calităţii vieţii în rândul populaţiei prin

extinderea, reabilitarea, amenajarea, dotarea şi modernizarea infrastructurii sociale.

1.3.4. Creşterea siguranţei publice şi eficientizarea intervenţiilor în situaţii de urgenţă

prin extinderea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii specifice.


127

Domeniul strategic 2. Creşterea competitivităţii economice, stimularea cercetării şi

inovării

Obiectivul strategic: Dezvoltarea economiei regionale bazate pe cunoaştere prin

modernizarea şi eficientizarea întreprinderilor, intensificarea cooperării economice şi

prin creşterea rolului cercetării–dezvoltării-inovării la nivelul economiei Regiunii

Centru

Priorităţile specifice:

Prioritatea 2.1. Sprijinirea activităţilor de inovare şi modernizare ale IMM-urilor,

creşterea gradului de internaţionalizare al IMM-urilor

Măsuri:

2.1.1. Sprijinirea activităţilor de inovare şi modernizare ale IMM-urilor.

2.1.2. Sprijinirea participării IMM-urilor la diverse reţele internaţionale de cooperare

economică.

2.1.3. Sprijinirea IMM-urilor în vederea utilizării instrumentelor de finanţare

europeană.

2.1.4. Sprijin pentru regenerarea economică a oraşelor mici (sub 20.000 de locuitori).

Prioritatea 2.2. Extinderea şi diversificarea infrastructurii regionale şi locale de afaceri,

a clusterelor şi a reţelelor de cooperare economică

Măsuri:

2.2.1. Extinderea infrastructurii regionale şi locale de sprijinire a afacerilor şi

diversificarea gamei de servicii oferite.

2.2.2. Extinderea şi susţinerea activităţilor clusterelor economice şi a altor structuri şi

reţele de cooperare, precum şi a activităţilor de promovare economică.

Prioritatea 2.3. Dezvoltarea infrastructurii de cercetare, dezvoltare şi inovare

Măsuri:

2.3.1. Dezvoltarea infrastructurilor de CDI prin reabilitarea, amenajarea, extinderea,

modernizarea şi dotarea acestora în cadrul entităţilor publice (universităţi, centre,

institute de cercetare etc.) şi private.

2.3.2. Dezvoltarea de platforme de cooperare prin facilitarea creării de parteneriate

între instituţiile de cercetare şi prin sprijinirea parteneriatelor între instituţiile de

cercetare, pe de o parte, şi companii şi autorităţi publice, pe de altă parte.

2.3.3. Extinderea participării active a instituţiilor de cercetare din Regiunea Centru în

reţelele europene create în cadrul ERA (European Research Area), Horizon 2020 şi

a altor programe similare, şi dezvoltarea de parteneriate cu instituţii de cercetare din

străinătate.


128

Prioritatea 2.4. Sprijinirea dezvoltării infrastructurii de transfer tehnologic, a centrelor

de inovare şi a spin-off-urilor şi start-up-urilor inovative

Măsuri:

2.4.1. Dezvoltarea centrelor de transfer tehnologic şi a centrelor de inovare.

2.4.2. Sprijinirea entităţilor economice bazate pe cercetare ( spin-off-uri, start-up-uri

inovative, companii active în domeniul cercetării)-

Domeniul Strategic 3. Protecţia mediului înconjurător, creşterea eficienţei energetice,

stimularea utilizării surselor alternative de energie

Obiectivul strategic: Protecţia mediului înconjurător, dezvoltarea infrastructurii

tehnice, conservarea biodiversităţii, diminuarea efectelor schimbărilor climatice şi

prevenirea riscurilor naturale, utilizarea resurselor regenerabile de energie, precum şi

îmbunătăţirea eficienţei energetice în sectorul public, casnic şi economic la nivelul

Regiunii Centru

Priorităţi specifice

Prioritatea 3.1. Protecţia mediului înconjurător şi amenajarea, extinderea sau

modernizarea infrastructurii tehnice

Măsuri:

3.1.1. Protecţia mediului înconjurător, la nivelul componentelor majore (aer, apă, sol),

prin sprijinirea acţiunilor ce vizează diminuarea poluării generate de activităţile

economice.

3.1.2. Susţinerea colectării selective a deşeurilor, creşterea gradului de recuperare şi

reciclare a deşeurilor la nivel judeţean ș regional.

3.1.3. Construcţia, amenajarea, extinderea, reabilitarea sau modernizarea

infrastructurii tehnice de mediu (de pildă staţii de epurare, staţii de preepurare,

rezervoare de apă, surse de apă potabilă, rigole pentru regularizarea albiilor râurilor,

etc.)-

Prioritatea 3.2. Conservarea biodiversităţii

Măsuri:

3.2.1. Protecţia, conservarea sau refacerea diversităţii biologie pentru situri Natura

2000 sau diferite arii naturale care beneficiază de un statut legal de protecţie.

3.2.2. Conservarea şi protecţia biodiversităţii din habitatele naturale, în special a celor

forestiere.

Prioritatea 3.3. Diminuarea efectelor schimbărilor climatice şi prevenirea riscurilor

naturale


129

Măsuri:

3.3.1. Creşterea gradului de siguranţă prin prevenirea şi reducerea riscurilor naturale.

în special prin crearea şi dezvoltarea infrastructurii adecvate de prevenire a acestora.

3.3.2. Diminuarea efectelor schimbărilor climatice prin implementarea de politici şi

acţiuni specifice.

Prioritatea 3.4. Creşterea utilizării resurselor alternative de energie

Măsuri:

3.4.1. Producerea şi creşterea utilizării resurselor regenerabile de energie prin

promovarea potenţialului resurselor alternative de energie.

3.4.2. Utilizarea surselor regenerabile de energie prin susţinerea investiţiilor în soluţii

energetice alternative pentru instituţii publice, mediul privat şi persoane fizice.

Prioritatea 3.5. Îmbunătăţirea eficienţei energetice în sectorul public, casnic şi economic

Măsuri:

3.5.1. Îmbunătăţirea eficienţei energetice la operatorii industriali şi economici prin

achiziţionarea de echipamente cu consum redus de energie.

3.5.2. Îmbunătăţirea eficienţei energetice la sistemele de încălzire/răcire în locuinţele

individuale şi instituţii publice.

3.5.3. Creşterea eficienţei energetice prin reabilitarea termică a locuinţelor şi clădirilor

publice.

3.5.4. Eficientizarea iluminatului public în mediul urban şi rural.

3.5.5. Eficientizarea transportului urban durabil.

Domeniul strategic 4. Dezvoltarea zonelor rurale, sprijinirea agriculturii şi silviculturii

Obiectivul strategic: Dezvoltarea durabilă a zonelor rurale din Regiunea Centru prin

valorificarea potenţialului natural şi uman al acestora


Prioritatea 4.1. Eficientizarea activităţilor agricole prin modernizarea exploataţiilor

agricole, dezvoltarea serviciilor şi logisticii agricole şi susţinerea activităţilor de

prelucrare a produselor agricole

Măsuri:

4.1.1. Modernizarea exploataţiilor agricole prin susţinerea investiţiilor în domeniu.


130

4.1.2. Sprijinirea dezvoltării sistemelor locale de irigaţii.

4.1.3. Crearea şi modernizarea centrelor logistice pentru agricultură.

4.1.4. Dezvoltarea centrelor de servicii pentru agricultură.

4.1.5. Crearea şi modernizarea unităţilor mici şi mijlocii de procesare a produselor

agricole situate în mediul rural.

4.1.6. Susţinerea tinerilor fermieri şi a specialiştilor agricoli.

Prioritatea 4.2. Valorificarea superioară, într-o manieră durabilă, a potenţialului silvic

regional

Măsuri:

4.2.1. Modernizarea exploataţiilor silvice prin susţinerea achiziţionării de maşini şi

echipamente specifice.

4.2.2. Dezvoltarea infrastructurii de transport forestier.

4.2.3. Stimularea utilizării în scop energetic a reziduurilor forestiere şi agricole.

4.2.4. Susţinerea acţiunilor de împădurire şi întreţinere a pădurilor.

Prioritatea 4.3. Creşterea atractivităţii economice şi diversificarea activităţilor

economice în localităţile rurale din Regiunea Centru

Măsuri:

4.3.1. Susţinerea afacerilor în domenii economice neagricole.

4.3.2. Îmbunătăţirea cunoştinţelor antreprenoriale ale locuitorilor din mediul rural.

4.3.3. Promovarea utilizării instrumentelor geomantice pentru creşterea atractivităţii

zonelor rurale.

Prioritatea 4.4. Îmbunătăţirea infrastructurii tehnico-edilitare a localităţilor rurale din

Regiunea Centru

Măsuri:

4.4.1. Extinderea şi modernizarea reţelelor de apă potabilă.

4.4.2. Extinderea şi modernizarea reţelelor de canalizare.

4.4.3. Extinderea şi modernizarea serviciilor de colectare şi gestionare a deşeurilor

menajere.

4.4.4. Dezvoltarea reţelei de drumuri comunale.

Prioritatea 4.5. Dezvoltarea infrastructurii sociale, cultural-recreative şi susţinerea

dezvoltării comunitare


131

Măsuri:

4.5.1. Reabilitarea, modernizarea şi extinderea infrastructurii sociale din mediul rural.

4.5.2. Reabilitarea, modernizarea şi extinderea infrastructurii cultural-recreative din

mediul rural.

4.5.3. Sprijinirea cooperării între diverşi actori şi comunităţile rurale în cadrul unor

acţiuni integrate vizând dezvoltarea teritorială.

Domeniul strategic 5. Creşterea atractivităţii turistice regionale, sprijinirea activităţilor

culturale şi recreative

Obiectivul strategic: Dezvoltarea sectorului turistic şi a sectoarelor economice conexe

prin valorificarea potenţialului natural şi antropic al Regiunii Centru şi susţinerea

activităţilor culturale şi recreative


Prioritatea 5.1. Punerea în valoare a patrimoniului natural şi antropic

Măsuri:

5.1.1. Amenajarea de trasee, căi de acces şi locuri de vizitare şi dezvoltarea

managementului destinaţiilor turistice.

5.1.2. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii din staţiunile balneare şi montane.

5.1.3. Conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a clădirilor cu valoare

arhitectonică şi istorică.

Prioritatea 5.2. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de primire şi agrement în

scopul îmbunătăţirii şi diversificării serviciilor turistice oferite

Măsuri:

5.2.1. Modernizarea / reabilitarea structurilor de primire turistică şi de agrement.

5.2.2. Dezvoltarea structurilor de primire turistică şi de agrement.

Prioritatea 5.3. Promovarea destinaţiilor turistice din Regiunea Centru

Măsuri:

5.3.1. Crearea şi modernizarea centrelor şi punctelor de informare turistică.

5.3.2. Dezvoltarea activităţilor de publicitate turistică.

5.3.3. Sprijinirea organizării şi participării la evenimente destinate promovării

turistice.

Prioritatea 5.4. Dezvoltarea infrastructurii culturale, recreative şi sprijinirea

activităţilor culturale


132

Măsuri:

5.4.1. Reabilitarea, modernizarea şi extinderea infrastructurii culturale şi recreative.

5.4.2. Conservarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural imaterial, susţinerea

evenimentelor culturale.

Domeniul Strategic 6. Dezvoltarea resurselor umane, creşterea incluziunii sociale

Obiectivul strategic: Dezvoltarea resurselor umane, în special prin îmbunătăţirea

accesului la formare profesională şi educaţie, creşterea ocupării şi calităţii forţei de

muncă, creşterea incluziunii sociale şi a calităţii vieţii, precum şi contracararea efectelor

declinului demografic

Priorităţi specifice:

Prioritatea 6.1. Îmbunătăţirea accesului la formare profesională şi educaţie pe tot

parcursul vieţii în domeniile: educaţie, cercetare, social, sănătate, administraţie publică,

economie şi antreprenoriat

Măsuri:

6.1.1. Facilitatea accesului la educaţie, perfecţionare profesională şi calificare a

persoanelor care activează în special în domeniile: educaţie, cercetare, social,

sănătate, administraţie publică, economie şi antreprenoriat.

6.1.2. Încurajarea şi susţinerea populaţiei active în îmbunătăţirea competenţelor prin

acces la formare profesională şi învăţare pe tot parcursul vieţii.

6.1.3. Diversificarea şi creşterea calităţii serviciilor oferite prin administraţia publică

şi consolidarea bunei guvernanţe.

Prioritatea 6.2. Sprijinirea dezvoltării capitalului uman în vederea creşterii ocupării

forţei de muncă la nivel regional

Măsuri:

6.2.1. Sprijinirea mobilităţii profesionale şi teritoriale a forţei de muncă.

6.2.2. Dezvoltarea şi diversificarea ofertei de muncă prin încurajarea şi sprijinirea

creării de noi locuri de muncă.

6.2.3. Facilitarea accesului la oferta de locuri de muncă.

Prioritatea 6.3. Dezvoltarea serviciilor sociale în vederea creşterii incluziunii sociale a

grupurilor vulnerabile şi a comunităţilor defavorizate

Măsuri:

6.3.1. Promovarea şi sprijinirea respectării drepturilor fundamentale, combaterea

discriminării, excluderii şi a prejudecăţilor în rândul grupurilor vulnerabile şi a

comunităţilor defavorizate.


133

6.3.2. Creşterea ocupării prin sprijinirea creării de noi locuri de muncă şi facilitarea

accesului pe piaţa muncii în rândul persoanelor vulnerabile sau dezavantajate social.

6.3.3. Creşterea calităţii vieţii grupurilor vulnerabile şi dezavantajate social prin

facilitarea accesului la programe de educaţie, formare profesională, calificare şi

recalificare, în special pentru populaţia de etnie romă.

6.3.4. Promovarea şi susţinerea economiei sociale şi a întreprinderilor sociale.

Prioritatea 6.4 Contracararea efectelor declinului demografic

Măsuri: 6.4.1. Sprijinirea familiilor tinere cu copii prin acces la servicii suport.

6.4.2. Sprijinirea accesului tinerilor pe piaţa muncii.

6.4.3. Sprijinirea iniţiativelor ce vizează diminuarea efectelor schimbărilor

demografice pe piaţa muncii (creşterea numărului de lucrători vârstnici).

Documentul de planificare la NIVEL JUDEŢEAN este Strategia de Dezvoltare a

Judeţului Braşov orizonturi 2013-2020-203054.

Viziune de dezvoltare: Judeţul Braşov în 2030 este judeţul competitiv şi prosper,

atractiv pentru cei ce vor să locuiască sau să investească aici, precum şi pentru cei ce

vor să îl viziteze.

Obiectivul strategic general pentru judeţul Braşov:

Utilizarea eficientă a tuturor resurselor fizice şi umane existente, cu respectarea

principiilor dezvoltării durabile, în vederea realizării unei dezvoltări economice şi

sociale care să ducă pe termen lung la creşterea calităţii vieţii populaţiei judeţului

Braşov.

Pentru îndeplinirea obiectivului strategic sunt propuse următoarele direcţii de dezvoltare:

1. Dezvoltarea infrastructurii judeţului şi a localităţilor. Braşovul – principal

nod de transport şi comunicaţii.

2. Dezvoltarea turismului. Braşovul – capitala turismului românesc. 3. Consolidarea şi dezvoltarea economiei judeţene. Dublarea PIB-ului

braşovean până în 2020. 4. Dezvoltarea urbană policentrică. Zona Metropolitană Braşov – capitala

regiunii de Dezvoltare Centru.

5. Îmbunătăţirea sistemelor de management sectorial de mediu. Braşov –

capitala verde a României.

6. Creşterea calităţii capitalului social uman. Redefinirea statutului/ valorilor de

a fi „braşovean”.

7. Dezvoltarea rurală – agricultura, sursă alternativă de venituri.

54Informaţie disponibilă pe website-ul Consiliului Judeţean Braşov.


134

Direcţia 1. Dezvoltarea infrastructurii judeţului şi a localităţilor. Braşov, nod de transport şi

comunicaţii

O.1. Dezvoltarea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport

1. Construirea – dezvoltarea infrastructurii majore de transport;

2. Fluidizarea circulaţiei pe drumurile naţionale şi europene;

3. Modernizarea şi reabilitarea căilor de circulaţie locale (judeţene şi comunale),

astfel încât să corespundă cerinţelor actuale de trafic;

4. Modernizarea şi reabilitarea căilor de circulaţie locale (judeţene şi comunale) cu

mare impact turistic;

5. Construcţia de drumuri turistice noi inter-judeţene;

6. Extinderea transportului public de călători spre zonele rurale şi în interiorul

acestora, care să asigure curse regulate către localităţi:

7. Îmbunătăţirea generală a calităţii transportului public de persoane la nivel

judeţean, cu respectarea condiţiilor de protecţie a mediului;

8. Realizare spaţii de parcare în concordanţă cu fluenţa traficului şi a parcului auto,

în special în municipiul Braşov;

9. Modernizarea sistemului de transport pe căi ferate pentru călători şi pentru marfă –

investiţie ce depinde exclusiv de CFR.

O.2. Îmbunătăţirea infrastructurii tehnico-edilitare

1. Introducerea, extinderea, reabilitarea şi modernizarea reţelelor de apă şi canalizare

în judeţ, în special în mediul rural;

2. Actualizarea Planurilor Urbanistice Generale (PUG) ale localităţilor din judeţ în

conformitate cu priorităţile strategiei;

3. Modernizarea instalaţiilor de producere şi distribuţie a energiei termice;

4. Îmbunătăţirea izolării termice a blocurilor de locuinţe în scopul creşterii

confortului termic;

5. Creşterea calităţii şi siguranţei în funcţionarea reţelelor pentru furnizarea gazului

metan, precum şi a instalaţiilor pentru distribuţia energiei electrice;

6. Introducerea surselor alternative de producere a energiei electrice, atât pentru

clădirile publice, cât şi pentru clădirile private;

7. Implementarea strategiei de management integrat al deşeurilor;

8. Creşterea calităţii şi siguranţei în funcţionarea reţelelor de telefonie şi internet la

nivelul tuturor localităţilor din judeţul Braşov.

Direcţia 2. Dezvoltarea turismului. Braşovul – capitala turismului românesc

O.1. Dezvoltarea infrastructurii pentru a asigura creşterea atractivităţii şi

competitivităţii zonelor turistice cu potenţial natural şi cultural

1. Dezvoltarea infrastructurii de transport;

2. Valorificarea potenţialului turistic montan prin construirea infrastructurii necesare:

drumuri, refugii alpine, trasee drumeţie, amenajare pârtii de schi existente şi

dezvoltarea de noi pârtii, cu echipările aferente, în conformitate cu normele

europene privind siguranţa turistului;

3. Reabilitarea/modernizarea căilor de acces spre obiectivele turistice – infrastructura

rutieră – drumuri, parcări, poteci marcate, drumuri pietonale, adăposturi, piste

pentru cicloturism;


135

4. Conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a patrimoniului arhitectural şi

cultural al comunităţilor locale – reabilitarea monumentelor, a ansamblurilor

istorice şi de arhitectură;

5. Reabilitarea infrastructurii culturale – construcţia, reabilitarea de muzee, săli de

expoziţie, aşezăminte culturale, cinematografe, monumente istorice şi case

memoriale;

6. Punerea în valoare a potenţialului natural nefolosit în prezent: Băile Homorod,

Băile Veneţia de Sus, Apele sărate de la Grid, Apele minerale Zizin, coloanele

bazaltice de la Racoş etc.;

7. Modernizarea structurilor de primire turistică, precum şi modernizarea şi

diversificarea serviciilor pe care acestea le oferă;

8. Îmbunătăţirea/reabilitarea/modernizarea infrastructurii bazelor sportive şi de

agrement – dezvoltarea de noi baze/reabilitarea celor existente, construirea unui

hipodrom la Braşov.

O.2. Promovarea şi valorificarea obiectivelor turistice, a evenimentelor şi manifestărilor

locale

1. Promovarea unitară la nivel internaţional, naţional şi judeţean prin folosirea şi

recunoaşterea brand-ului turistic al judeţului;

2. Dezvoltarea rolului activ de promotor al centrelor de informare turistică –

funcţionare, dotare, materiale utile, personal pregătit;

3. Promovarea activă a pachetelor turistice (agroturism, ecoturism, turism montan,

ciclism rural), care să asigure o ofertă turistică diversificată;

4. Continuarea realizării de instrumente de vizibilitate a obiectivelor – indicatoare şi

panouri de informare;

5. Promovarea activităţilor/evenimentelor care pot atrage turişti – realizarea şi

diseminarea agendei evenimentelor speciale anuale ce se desfăşoară la nivel de

judeţ. Organizarea de evenimente, târguri, serbări, scopul acestora fiind acela de a

dezvolta latura turistică a judeţului;

6. Valorificarea tradiţiei istorice şi etnografice: punerea în valoare şi promovarea

multiculturalităţii judeţului Braşov: valorificarea obiceiurilor tradiţionale specifice

diverselor etnii din judeţ, prioritate având cele cu caracter de unicitate: Boriţa –

Tărlungeni; obiceiurile junilor – Braşov, Împuşcatul cocoşului – Apaţa etc.

7. Sprijinirea şi promovarea manifestărilor anuale de succes: festivalurile medievale,

târgul de Crăciun, Octoberfest, Concursuri aviatice, raliuri, spectacole naţionale şi

internaţionale de muzică clasică, muzică pop, jazz, operă şi muzică populară,

festivaluri de teatru, competiţii sportive.

O.3. Sprijinirea dezvoltării iniţiativelor turistice

1. Extinderea, organizarea centrelor turistice de informare care să răspundă adecvat

cerinţelor turiştilor, atât din punct de vedere al bazei de informaţii accesibile, cât şi

al personalului calificat în domeniu – atât în mediul rural, cât şi în urban;

2. Realizarea/actualizarea documentaţiei urbanistice pentru centrele istorice ale

oraşelor şi comunelor din judeţ;

3. Crearea de zone de agrement şi parcuri turistice care să valorifice în mod pozitiv

potenţialul natural al teritoriului judeţului şi care să contribuie la conştientizarea

publicului referitor la importanţa prezervării mediului înconjurător;

4. Formarea şi instruirea personalului implicat în serviciile de turism;


136

5. Evaluarea şi catalogarea în mod unitar a calităţii serviciilor turistice la nivelul

judeţului prin intermediul unei structuri profesioniste, acreditate şi acceptate la

nivel judeţean;

6. Crearea de muzee vii în diverse perioade ale anului, în preajma principalelor

monumente istorice.

Direcţia 3. Consolidarea şi dezvoltarea economiei judeţene. Dublarea PIB-ului

braşovean până în 2020

O.1. Crearea şi dezvoltarea de locaţii competitive destinate activităţilor de producţie

1. Reactivarea suprafeţelor economice abandonate în urma fostelor exploatări

industriale prin adaptarea infrastructurii şi a utilităţilor şi respectarea

reglementărilor de mediu în Braşov, Făgăraş, Victoria, Zărneşti;

2. Asigurarea unor locaţii/spaţii dotate corespunzător din punct de vedere al

utilităţilor şi uşor accesibile;

3. Crearea de noi investiţii în judeţ, semnificative ca valoare şi cantitate, mai ales în

direcţia dezvoltării de afaceri noi cu potenţial de creştere rapidă.

O.2.Susţinerea iniţiativelor de afaceri

1. Dezvoltarea economică se va baza în mod prioritar pe domeniile care asigură

produse cu o valoare adăugată foarte mare, şi care încurajează cercetarea şi

inovarea;

2. Dezvoltarea de incubatoare de afaceri, parcuri industriale, parcuri tehnologice,

centre de transfer tehnologic, atât în mediul rural, cât şi în urban, în special în zona

metropolitană Braşov, zona Făgăraş şi Zărneşti;

3. Îmbunătăţirea şi extinderea infrastructurii informaţionale dedicate mediului de

afaceri la nivel judeţean, atât în mediul rural, cât şi în mediul urban – telefonie/

internet;

4. Extinderea infrastructurilor de transport existente, necesare mediului de afaceri, şi

introducerea unor noi căi şi mijloace de transport în judeţ – construcţia

aeroportului, autostrăzii şi centrului integrat logistic conform celor descrise la O 1

Direcţia 1;

5. Consolidarea structurilor asociative existente şi reprezentative ale mediului de

afaceri, precum şi crearea unor structuri noi cu reprezentativitate sectorială de tip

cluster economic în diverse sectoare;

6. Facilitarea accesului întreprinzătorilor locali la surse de finanţare şi alte resurse

necesare;

7. Dezvoltarea industriilor nepoluante (industria IT, nanotehnologii);

8. Dezvoltarea industriei producătoare de echipamente necesare producerii energiilor

alternative şi poziţionarea industriei braşovene pe loc prioritar la nivel naţional;

9. Extinderea infrastructurii existente de cazare şi conferinţe pentru mediul de afaceri

şi dezvoltarea unor centre de conferinţe, expoziţii şi târguri de mari suprafeţe în

zona metropolitană a municipiului Braşov.


137

O.3. Sprijinirea cercetării, a transferului de tehnologie şi dezvoltarea reţelelor

informaţionale pentru afaceri

1. Dezvoltarea de parteneriate între Universitatea „Transilvania” şi mediul de afaceri

judeţean, şi încurajarea stagiilor de practică ale studenţilor pe termen lung în

unităţile de producţie braşovene;

2. Dezvoltarea de centre de competenţă menite să revigoreze ramurile industriale cu

tradiţie la nivel local prin stimularea cercetării, dezvoltării şi inovării în rândul

acestora şi printr-o mai bună colaborare între mediul de afaceri şi cel academic;

3. Dezvoltarea echilibrată a serviciilor, în special de tip bancar;

4. Facilitarea relaţionării între mediul de afaceri braşovean şi investitori străini.

O.4. Promovarea activităţilor şi produselor

1. Promovarea unitară şi constantă a produselor, a mediului de afaceri, precum şi a

oportunităţilor de investiţii/a resurselor, cu sprijinul CCI şi a organizaţiilor de

profil;

2. Consolidarea poziţiei judeţului Braşov ca locaţie preferenţială pentru mediul de

afaceri prin promovarea resurselor, serviciilor şi produselor judeţului în rândul

potenţialilor investitori, a mediului de afaceri naţional şi internaţional, în general;

3. Îmbunătăţirea accesului la informaţii şi contacte de afaceri internaţionale pentru

companiile din judeţ, în scopul încurajării schimburilor comerciale internaţionale

şi al reducerii soldului negativ al balanţei comerciale a judeţului.

Direcţia 4. Dezvoltarea urbană policentrică. Zona Metropolitană Braşov – capitala

regiunii de Dezvoltare Centru

Dezvoltarea durabilă a turismului – Polul de Creştere Braşov, capitala turismului

românesc

Dezvoltarea durabilă şi competitivă a economiei braşovene – Polul de Creştere Braşov,

centru de excelenţă în cercetare-inovare şi transfer tehnologic

Dezvoltarea durabilă a transportului şi comunicaţiilor – Polul de Creştere Braşov, nod

de transport şi comunicaţii, centru logistic

Dezvoltarea durabilă a comunităţii braşovene – Standard de viaţă european în Polul de

Creştere Braşov

Direcţia 5. Îmbunătăţirea sistemelor de management sectorial de mediu. Braşov –

capitala verde a României

O.1. Protecţia atmosferei

1. Reducerea poluării datorate transporturilor prin: promovarea investiţiilor în

centurile ocolitoare urbane şi rurale, promovarea mijloacelor de transport public

sau particular nepoluante, monitorizarea şi controlul sever al emisiilor auto pe

teritoriul judeţului;


138

2. Reducerea poluării industriale prin impunerea utilizării de tehnologii şi instalaţii

performante în activităţile industriale şi a celor care intră sub incidenţa

Directivelor Consiliului European (2001/80/CE şi 1999/13/CE);

3. Reducerea poluării datorate gazelor cu efect de seră – alinierea la măsurile luate la

nivel naţional pentru respectarea obligaţiilor asumate de către România în acest

sens;

4. Reducerea poluării fonice în mediul urban – monitorizarea şi controlul periodic al

nivelului poluării fonice;

5. Realizarea noilor platforme industriale în afara zonelor urbane, în zonele

desemnate în acest sens prin PUG.

O.2. Managementul durabil al apei

1. Asigurarea apei potabile de calitate pentru toţi locuitorii judeţului.

O.3. Managementul deşeurilor

1. Managementul integrat al deşeurilor (menajere, industriale, toxice şi periculoase).

Prioritară este promovarea şi implementarea în perioada 2011-2015 a proiectului

„Managementul Integrat al Deşeurilor Menajere la Nivelul Judeţului Braşov”

finanţat prin intermediul POS MEDIU Axa 2.

2. Se vor sprijinii parteneriatele public-private pentru managementul deşeurilor

toxice şi periculoase);

3. Sprijinirea proiectelor care încurajează colectarea selectivă a deşeurilor, reciclarea

şi recuperarea deşeurilor menajere şi industriale (crearea unui centru de colectare a

uleiului alimentar folosit în gospodării şi a unui centru de colectare a

electrocasnicelor).

O.4. Protecţia şi conservarea naturii

1. Management durabil al ariilor naturale protejate din judeţul Braşov;

2. Protejarea şi conservarea habitatelor naturale şi ale speciilor de floră şi faună.

Implementarea de măsuri concrete de prevenire şi protecţie, precum şi asigurarea

monitorizării ariilor protejate prin alocarea de resurse umane, tehnice şi financiare

în acest sens.

3. Managementul durabil al pădurilor. Asigurarea respectării regimului de exploatări

silvice prin intermediul managerilor ocoalelor private şi de stat.

4. Prevenirea furturilor din păduri prin implicarea, deopotrivă, a instituţiilor statului

şi a proprietarilor de păduri pentru impunerea măsurilor punitive asupra celor

găsiţi vinovaţi de furturi din pădurile private sau publice.

5. Extinderea acestor măsuri pentru prevenirea şi împiedicarea braconajului.

6. Managementul durabil al calităţii solurilor.


139

Direcţia 6. Creşterea calităţii capitalului social uman. Redefinirea statutului/valorilor de

„braşovean”

O.1. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii şcolare, creşterea calităţii serviciilor în

unităţile de învăţământ.

1. Renovarea sau construirea grădiniţelor, şcolilor şi anexelor acestora (ex. clădiri şi

anexe sportive) numai în concordanţă cu prognozele demografice şi prognozele

cifrelor de şcolarizare;

2. Facilitarea accesului copiilor şi cadrelor didactice la grădiniţe şi şcoli în zonele

greu accesibile sau în care transportul public este deficitar;

3. Dezvoltarea infrastructurii de cercetare-dezvoltare şi crearea Institutului de

Cercetare Inovare Dezvoltare de către Universitatea „Transilvania” Braşov;

4. Propunerea la nivel naţional a unei modificări legislative care să permită

reînfiinţarea şcolilor profesionale şi de meserii;

5. Încurajarea schimburilor de experienţă între unităţi de învăţământ din ţară şi din

străinătate cu scopul eficientizării actului de învăţământ;

6. Dezvoltarea sistemului de evaluare şi îndrumare a elevilor pentru a maximiza

şansele de încadrare în muncă a absolvenţilor;

7. Adaptarea permanentă la cerinţele pieţei muncii;

8. Încurajarea proiectelor care sprijină incluziunea socială a grupurilor dezavantajate

(în special rromi) şi care previn abandonul şcolar;

9. Promovarea parteneriatelor public-private pentru prevenirea abandonului şcolar;

10. Eficientizarea actului educaţional.

O.2. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de sănătate, creşterea calităţii

serviciilor în unităţile medicale.

1. Construcţia Spitalului Clinic Universitar, care să asigure pe plan local un sistem

integrat de servicii de sănătate;

2. Modernizarea şi echiparea unităţilor sanitare şi a secţiilor de urgenţă, a serviciului

judeţean de ambulanţă ;

3. Asigurarea resurselor pentru derularea serviciilor medicale şi plata adecvată a

personalului medical şi sanitar;

4. Asigurarea serviciilor de sănătate pentru populaţia întregului judeţ, la distanţe

rezonabile faţă de zonele de reşedinţă; reducerea inegalităţilor în accesul la

servicii de sănătate de calitate;

5. Propunere legislativă care să permită coexistenţa sistemului de asigurări de

sănătate de stat cu cel privat;

6. Încurajarea proiectelor care au ca scop măsuri de prevenţie şi/sau eficientizare a

tratamentelor în ambulatoriu;

7. Înfiinţarea de centre de recuperare medicală, centre de recuperare psihologică,

centre de recuperare anti-drog.

O.3. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de protecţie socială, creşterea calităţii

serviciilor în unităţile de specialitate.

1. Crearea unor programe de incluziune socială pentru persoanele defavorizate – în

special persoane de etnie rromă; dezvoltarea unor programe de integrare în


140

societate a rromilor din judeţ, care să ducă la motivarea şi implicarea populaţiei

rrome în diverse activităţi şi crearea de locuri de muncă pentru aceştia;

2. Integrarea socială a tinerilor din sistemul de instituţii sau plasament familial, în

special a tinerilor care împlinesc vârsta de 18 ani şi părăsesc instituţiile de

ocrotire;

3. Înfiinţarea de alternative de tip rezidenţial (adăposturi temporare, centre de tranzit,

centre de criză, locuinţe protejate, case de tip familial);

4. Înfiinţarea de alternative de tip nerezidenţial (centre de zi, centre de consiliere,

cluburi, centre de terapie şi recuperare);

5. Implicarea în activităţi la nivel local a persoanelor care beneficiază de ajutor social

şi respectarea strictă a legii care prevede prestarea unei munci în schimbul

acordării de ajutor social;

6. Încurajarea parteneriatelor public-privat în vederea înfiinţării de servicii

alternative;

7. Dezvoltarea colaborării între instituţiile locale din domeniul asistenţei sociale,

serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ONG-urile de profil, în

vederea furnizării de servicii adaptate nevoilor concrete ale persoanelor aflate în

situaţii de risc;

8. Construirea de locuinţe sociale pentru familiile şi persoanele aflate în dificultate

sau în situaţii de risc;

9. Încurajarea proiectelor care sprijină diminuarea numărului de persoane fără

adăpost şi a numărului de cerşetori.

O.4. Redefinirea Statutului de braşovean – consolidarea/redefinirea valorilor, a

identităţii de cetăţean al judeţului Braşov

1. Derularea de proiecte care promovează valorile cultural-istorice şi umane din/ale

judeţului Braşov;

2. Dezvoltarea de proiecte care promovează exemple de bune practici ale unor

cetăţeni braşoveni:

3. Măsuri de prevenire a migraţiei forţei de muncă tinere;

4. Crearea mai multor locuri de agrement şi spaţii verzi şi de recreere în localităţile

judeţului.

O.5. Îmbunătăţirea capacităţii administrative

1. Crearea de către instituţiile publice a unui sistem eficient pentru preluarea

reclamaţiilor şi asigurarea feed-back-ului;

2. Comunicarea şi implicarea locuitorilor în luarea deciziilor autorităţilor locale;

3. Reorientarea şi redistribuirea resurselor bugetare în vederea eficientizării

serviciilor de stat;

4. Eficientizarea comunicării între instituţiile statului;

5. Încurajarea proiectelor care sprijină ridicarea nivelului de integritate –

transparenţă a administraţiei publice locale şi eliminarea birocraţiei;

6. Realizarea de proiecte în parteneriat între sectorul public şi cel ONG;

7. Sprijinirea cu prioritate a proiectelor care contribuie la creşterea siguranţei

cetăţeanului, atât în mediul urban, cât şi în mediul rural;

8. Refacerea Planurilor de urbanism în concordanţă cu caracteristicile localităţilor şi

cu principiile dezvoltări durabile, şi impunerea cu stricteţe a regulilor urbanistice.


141

Direcţia 7. Dezvoltarea rurală – agricultura, sursă alternativă de venituri

O.1. Reforma structurală a practicării agriculturii

O.2. Dezvoltarea zootehniei

O.3. Sprijinirea iniţiativelor agricole

O.4. Sprijinirea activităţilor non-agricole


142

8. STRATEGIA DE DEZVOLTARE – CORELAREA CU ALTE

PLANURI/STRATEGII EXISTENTE LA NIVEL JUDEŢEAN, REGIONAL,

NAŢIONAL, EUROPEAN Această secţiune este structurată în 2 părţi:

1. Corelarea Planului de dezvoltare locală a oraşului Râşnov pentru perioada 2014-2020

cu alte documente de planificare existente la nivelul fiecărui palier de organizare;

2. Corelarea cu documentele de planificare pregătite de Guvernul României în vederea

utilizării contribuţiei financiare europene.

1. Corelarea Planului de dezvoltare locală a oraşului Râşnov pentru perioada 2014-2020 cu

alte documente de planificare existente la nivelul fiecărui palier de organizare

Documentul

relevant

Aspecte ce demonstrează corelarea Planului de dezvoltare locală a

oraşului Râşnov pentru perioada 2014-2020

la nivel judeţean

Strategia de

Dezvoltare a Judeţului

Braşov orizonturi

2013-2020-2030

Viziunea de dezvoltare a oraşului Râşnov pană în 2020 se subsumează

viziunii de dezvoltare existente la nivel regional, iar direcţiile de

dezvoltare propuse se încadrează în linia direcţiilor de la nivel judeţean.

Prezentăm doar două exemple dintre acestea. Astfel, direcţia de

dezvoltare Protecţia şi conservarea mediului inclusă în documentul de

planificare realizat pentru oraşul Râşnov 2014-2020 include mai multe

obiective, între care creşterea eficienţei energetice, protejarea şi

conservarea mediului prin măsuri de amenajare a teritoriului,

implementarea altor măsuri pentru reducerea poluării apei, aerului şi

solului, contribuind astfel la realizarea obiectivelor direcţiilor de

dezvoltare stabilite la nivel judeţean, respectiv: D5. Îmbunătăţirea

sistemelor de management sectorial de mediu. Braşov – capitala

verde a României şi D2. Dezvoltarea turismului. Braşovul – capitala

turismului românesc.

De asemenea, direcţia de dezvoltare Îmbunătăţirea reţelei stradale şi

tehnico-edilitare vizează atingerea a trei obiective: dezvoltarea,

reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport public;

dezvoltarea, reabilitarea şi modernizarea reţelei de apă-canal şi

dezvoltarea altor reţele tehnico-edilitare. Prin aceste obiective oraşul

Râşnov îşi va aduce contribuţia la îndeplinirea direcţiilor de dezvoltare

stabilite la nivel judeţean D1. Dezvoltarea infrastructurii judeţului şi a

localităţilor. Braşovul – principal nod de transport şi comunicaţii;

D2. Dezvoltarea turismului. Braşovul – capitala turismului

românesc; D3. Consolidarea şi dezvoltarea economiei judeţene.

Dublarea PIB-ului braşovean până în 2020 şi D4. Dezvoltarea


143

Documentul

relevant



urbană policentrică. Zona metropolitană Braşov - capitala regiunii

de Dezvoltare Centru.

Planul Integrat de

Dezvoltare Urbană –

Polul de Creştere

Braşov 2009 - 2015

Potrivit PIDU, viziunea de dezvoltare a polului de creştere Braşov este

următoarea: Braşovul va deveni modelul dezvoltării durabile din

regiunea Centru, dezvoltare bazată pe solidaritate interteritorială,

interconectivitate, competitivitate economică şi coeziune socială.

Aceasta urmează să fie atinsă prin îndeplinirea a 5 obiective strategice: I.

Creşterea eficienţei şi competitivităţii administrative şi a coeziunii

teritoriale, II. Dezvoltarea economică competitivă şi durabilă, III.

Creşterea nivelului calităţii vieţii, IV. Dezvoltarea resurselor umane

şi V. Dezvoltarea activităţilor de cercetare - inovare.

Direcţiile de dezvoltare propuse în cadrul Planului de dezvoltare locală

a oraşului Râşnov pentru perioada 2014-2020 contribuie la realizarea

obiectivelor stabilite în cadrul PIDU – pol de creştere Braşov prin

protecţia şi conservarea mediului, îmbunătăţirea reţelei stradale şi

tehnico-edilitare, creşterea calităţii serviciilor socio-culturale,

diversificarea economiei locale, dezvoltarea activităţii de turism şi

creşterea capacităţii administrative.

la nivel regional

Planul de Dezvoltare

a Regiunii Centru

2014-202055

Strategia de Dezvoltare a Regiunii Centru cuprinde 6 domenii strategice

de dezvoltare, fiecare dintre acestea grupând un număr de priorităţi şi

măsuri specifice: DSD 1. Dezvoltare urbană, dezvoltarea infrastructurii

tehnice şi sociale regionale, DSD 2. Creşterea competitivităţii

economice, stimularea cercetării şi inovării, DSD 3. Protecţia mediului

înconjurător, creşterea eficienţei energetice, stimularea utilizării surselor

alternative de energie, DSD 4. Dezvoltarea zonelor rurale, sprijinirea

agriculturii şi silviculturi, DSD 5. Creşterea atractivităţii turistice

regionale, sprijinirea activităţilor culturale şi recreative şi DSD 6.

Dezvoltarea resurselor umane, creşterea incluziunii sociale.

Direcţiile de dezvoltare propuse în cadrul Planului de dezvoltare locală a

oraşului Râşnov pentru perioada 2014-2020 contribuie la realizarea

obiectivelor regionale, după cum urmează: Direcţia de dezvoltare Protecţia şi

conservarea mediului contribuie la realizarea DSD 3 şi DSD 5, direcţia de

dezvoltare Îmbunătăţirea reţelei stradale şi tehnico-edilitare contribuie la

realizarea DSD 1, DSD 2 şi DSD 5, direcţia de dezvoltare Creşterea calităţii

serviciilor socio-culturale susţine îndeplinirea DSD 6 şi DSD 1, direcţia de

55Această versiune este disponibilă pe website-ul ADR Centru. Documentul urmează să fie avizat de către

Comitetul Regional de Planificare „Centru” şi apoi supus aprobării Consiliului de Dezvoltare Regională.


144

Documentul

relevant



dezvoltare Diversificarea economiei locale este în linie cu DSD 4 şi DSD 2,

direcţia de dezvoltare Dezvoltarea activităţii de turism susţine DSD 5, iar

direcţia de dezvoltare Creşterea calităţii administraţiei locale susţine

realizarea tuturor direcţiilor stabilite la nivel regional, prin creşterea capacităţii

instituţiilor administraţiei publice locale de a-şi desfăşura activitatea cu o mai

mare eficienţă şi eficacitate.

la nivel naţional

Strategia Naţională

pentru Dezvoltare

Durabilă (SNDD) a

României Orizonturi

2013 – 2020 - 2030

SNDD a fixat trei obiective majore;

- Orizont 2013: Încorporarea organică a principiilor şi practicilor

dezvoltării durabile în ansamblul programelor şi politicilor publice ale

României, ca stat membru al UE.

- Orizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual al ţărilor Uniunii

Europene la principalii indicatori ai dezvoltării durabile.

- Orizont 2030: Apropierea semnificativă a României de nivelul mediu

din acel an al ţărilor membre ale UE din punct de vedere al indicatorilor

dezvoltării durabile.

În realizarea Planului de dezvoltare locală a oraşului Râşnov pentru

perioada 2014-2020 s-a ţinut cont de principiile dezvoltării durabile, de

normele aplicabile fiecărui domeniu incident dezvoltării. Direcţiile de

dezvoltare propuse au ca bază ideea dezvoltării economice fără a afecta

resursele naturale şi având în vedere echitatea sociala.

Strategia energetică a

României pentru

perioada 2007 –

2020, actualizată

pentru perioada

2011-2020

Obiectivul general al strategiei sectorului energetic îl constituie

satisfacerea necesarului de energie, atât în prezent, cât şi pe termen

mediu şi lung, la un preţ cât mai scăzut, adecvat unei economii moderne

de piaţă şi unui standard de viaţă civilizat, în condiţii de calitate,

siguranţă în alimentare, cu respectarea principiilor dezvoltării durabile.

Obiectivele strategice sunt: Siguranţă energetică, Dezvoltare durabilă şi

Competitivitate.

În vedere îndeplinirii obiectivului Dezvoltare durabilă au fost stabilite

următoarele: creşterea eficienţei energetice; promovarea producerii

energiei pe bază de resurse regenerabile; promovarea producerii de

energie electrică şi termică în centrale cu cogenerare, în special în

instalaţii de cogenerare de înaltă eficienţă; susţinerea activităţilor de

cercetare-dezvoltare şi diseminare a rezultatelor cercetărilor aplicabile;

reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului

înconjurător; utilizarea raţională şi eficientă a resurselor energetice


145

Documentul

relevant



primare.

În cadrul Planului de dezvoltare locală a oraşului Râşnov pentru

perioada 2014-2020, direcţia de dezvoltare Protecţia şi conservarea

mediului are printre obiective Creşterea eficienţei energetice, iar

măsurile propuse în vederea îndeplinirii acestuia sunt: creşterea

eficienţei energetice în clădirile rezidenţiale (cartiere, blocuri de

locuinţe), creşterea eficienţei energetice în sectorul public (iluminat

public, clădiri publice - şcoli, grădiniţe etc.), campanii de informare şi

conştientizare cu privire la sursele de energie neconvenţională. În mod

evident, măsurile propuse sunt în linie cu obiectivele Strategiei naţionale

în domeniul energiei.

Strategia Naţională

pentru

Competitivitate

(SNC) 2014-2020

Viziunea Strategiei Naţionale pentru Competitivitate este „Dezvoltarea

unui ecosistem competitiv de afaceri, bazat pe un mediu de reglementare

stabil, centrat pe antreprenoriat, inovare şi creativitate, care să pună

accent pe încredere, eficienţă şi excelenţă, şi să plaseze România în

primele 10 economii la nivel european”. Între priorităţile sale se află şi

Prioritatea 3: Factori şi servicii suport, ce are ca obiective relevante

pentru analiza noastră următoarele: O3.1. Resurse umane şi educaţie:

îmbunătăţirea calităţii sistemului de educaţie şi formare astfel încât

să asigure corelarea cu piaţa muncii; O3.6. Infrastructura digitală:

îmbunătăţirea infrastructurii digitale de bandă largă; O3.7. Energie:

reducerea pierderilor în reţelele de distribuţie a energiei electrice;

O3.8. Mediu: îmbunătăţirea infrastructurii de apă; O3.9. Mediu:

consolidarea şi extinderea sistemelor de management integrat al

deşeurilor, inclusiv recuperarea energiei din deşeuri.

Planul de dezvoltare locală a oraşului Râşnov pentru perioada 2014-

2020 include direcţiile de dezvoltare Diversificarea economiei locale şi

Protecţia şi conservarea mediului, ale căror obiective sunt în linie cu

obiectivele SNC.

la nivel european

Strategia Europa

2020

Cele trei priorităţi stabilite la nivel european sunt: 1) creştere inteligentă

– dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare; 2) creştere

durabilă – promovarea unei economii mai eficiente din punct de vedere

al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive; 3) creşterea

favorabilă incluziunii – promovarea unei economii cu o rată ridicată a

ocupării forţei de muncă, în măsură să asigure coeziunea economică,

socială şi teritorială.


146

Documentul

relevant




oraşului Râşnov pentru perioada 2014-2020 contribuie la realizarea

obiectivelor europene prin toate direcţiile de dezvoltare (protecţia şi

conservarea mediului, îmbunătăţirea reţelei stradale şi tehnico-

edilitare, creşterea calităţii serviciilor socio-culturale, diversificarea

economiei locale, dezvoltarea activităţii de turism şi creşterea

capacităţii administrative).

Europa, destinaţia

turistică favorită la

nivel mondial – un

nou cadru politic

pentru turismul

european, COM

(2010) 352 final


2020 situează în centrul dezvoltării oraşului dezvoltarea activităţii de

turism prin Dezvoltarea şi diversificarea serviciilor de turism de

bază; Dezvoltarea serviciilor complementare şi de pregătire a

consumului turistic; Orientarea către categorii de turişti disponibili

pentru vizite în timpul săptămânii şi extrasezon. Situarea turismului

cultural în centrul preocupărilor, dezvoltarea durabilă şi extinderea

sezonului demonstrează că există corelare cu documentul european.

COM (2010) 352 final Europa, destinaţia turistică favorită la nivel

mondial – un nou cadru politic pentru turismul european reafirmă

susţinerea faţă de „Declaraţia de la Madrid”, care stabileşte o serie de

recomandări legate de punerea în practică a unei politici europene a

turismului consolidat, insistă asupra necesităţii creşterii competitivităţii

durabile a acestui sector şi recunoaşte valoarea adăugată a acţiunii UE

în favoarea turismului, care completează în mod util acţiunea statelor

membre printr-o abordare integrată a turismului, aşa cum se precizează

în Comunicare.

În plus, se precizează că acţiunile de sprijinire a turismului pot fi grupate

în jurul a patru axe: (1) stimularea competitivităţii sectorului turistic din

Europa; (2) promovarea dezvoltării unui turism durabil, responsabil şi

de calitate; (3) consolidarea imaginii şi vizibilităţii Europei în calitate de

ansamblu de destinaţii durabile şi de calitate; (4) valorificarea la

maximum a politicilor şi instrumentelor financiare ale UE pentru

dezvoltarea turismului.

Platforma europeană

de combatere a

sărăciei şi a

excluziunii sociale:

un cadru european

pentru coeziunea

socială şi teritorială

Documentul european aduce în prim-plan principalele zone în care se

poate lupta pentru reducerea sărăciei, între care menţionăm Educaţia şi

politicile pentru tineret, Incluziunea socială şi antidiscriminarea

(romii fiind unul dintre grupurile afectate), Voluntariatul, precum şi

Valorificarea potenţialului economiei sociale.



147

Documentul

relevant



COM (2010) 758

final

2020 include direcţia de dezvoltare Creşterea calităţii serviciilor socio-

culturale, cu obiectivele: O1 Creşterea gradului de acces al

comunităţii la viaţa culturală (Măsuri: Încurajarea voluntariatului

cultural-artistic în rândul copiilor şi tinerilor; Încurajarea cunoaşterii şi

înţelegerii valorilor culturale şi tradiţiilor locale prin activităţi educative

destinate copiilor şi tinerilor; Încurajarea participării persoanelor adulte la

viaţa culturală a comunităţii; Sprijinirea sectorului comunităţii civile în

domeniul cultural artistic); O2 Creşterea calităţii procesului de

învăţământ (Măsuri: Reabilitarea, modernizarea şi dotarea instituţiilor

de învăţământ preuniversitar; Susţinerea şi stimularea calităţii procesului

educaţional prin măsuri specifice, extracurriculare; Sprijinirea

parteneriatelor cu societatea civilă); O3 Creşterea calităţii serviciilor

sociale – asistenţă şi protecţie, locuinţe, medico-sanitare, intervenţii

în situaţii de urgenţă (Măsuri: Îmbunătăţirea şi diversificarea serviciilor

de asistenţă socială pentru tineri; Măsuri integrate pentru îmbunătăţirea

situaţiei comunităţii de romi; Îmbunătăţirea şi diversificarea serviciilor de

asistenţă socială pentru persoanele vârstnice; Îmbunătăţirea şi

diversificarea serviciilor de asistenţă socială pentru şomeri şi persoane cu

venituri mici; Investiţii pentru creşterea calităţii serviciilor medicale şi de

primiri urgenţe; Dezvoltarea serviciilor de intervenţie în situaţii de

urgenţă; Îmbunătăţirea nivelului de calificare, pregătire şi de asimilare

competenţe digitale pentru personal; Implementarea la nivel local a

sistemelor e-educaţie, e-incluziune, e-sănătate şi e-cultură; Încurajarea

participării sectorului non-guvernamental).

După cum se poate observa, această direcţie de dezvoltare va contribui

alături de celelalte la dezvoltarea economică şi socială, la crearea unui

climat favorabil incluziunii sociale şi combaterii sărăciei.


148

2. Corelarea cu documentele de planificare pregătite de Guvernul României în vederea

utilizării contribuţiei financiare europene

Documentul

relevant


oraşului Râşnov pentru perioada 2014-2020 cu documentul

menţionat

Acordul de

Parteneriat 2014-

2020

Prin intermediul Acordului de Parteneriat, România va întreprinde

măsurile necesare pentru dezvoltarea socio-economică, abordând

următoarele cinci provocări în materie de dezvoltare: I. Competitivitatea

şi dezvoltarea locală, II. Oamenii şi societatea, III. Infrastructura, IV.

Resursele, V. Administraţia şi guvernarea.

Prin corelarea cu anumite priorităţi din programele operaţionale

prezentate mai jos, Planul de dezvoltare locală a oraşului Râşnov

pentru perioada 2014-2020 este corelat de asemenea şi cu Acordul de

Parteneriat 2014-2020.

Programul Operaţional

Regional 2014-202056


oraşului Râşnov pentru perioada 2014-2020, respectiv protecţia şi

conservarea mediului, îmbunătăţirea reţelei stradale şi tehnico-

edilitare, creşterea calităţii serviciilor socio-culturale, diversificarea

economiei locale, dezvoltarea activităţii de turism pot fi realizate cu

sprijin financiar oferit de POR 2014-2020, ele subsumându-se unor axe

prioritare şi priorităţilor de investiţii din acest program, după cum

urmează: Axa prioritară 2: Îmbunătăţirea competitivităţii

întreprinderilor mici şi mijlocii; Axa prioritară 3: Sprijinirea

creşterii eficienţei energetice în clădirile publice; Axa prioritară 4:

Sprijinirea dezvoltării urbane durabile, Priorităţile de investiţii 4.1:

Sprijinirea eficienţei energetice şi utilizarea energiei regenerabile în

infrastructura publică, inclusiv clădiri publice şi în sectorul locuinţelor;

4.2: Promovarea strategiilor de reducere a emisiilor de dioxid de carbon

pentru toate tipurile de teritoriu, în particular zone urbane, inclusiv

promovarea planurilor sustenabile de mobilitate urbană şi a unor măsuri

relevante pentru atenuarea adaptărilor; 4.3: Acţiuni pentru

îmbunătăţirea mediului urban, revitalizarea oraşelor, regenerarea şi

decontaminarea siturilor poluate şi promovarea măsurilor pentru

reducerea zgomotului; Axa prioritară 5: Conservarea, protecţia şi

valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, Prioritate de investiţii

5.1: Conservarea, protecţia, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului

natural şi cultural; Axa prioritară 6: Îmbunătăţirea infrastructurii

rutiere de importanţă regională şi locală; Axa prioritară 7:

Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a

56Versiunea iulie 2014


149

Documentul

relevant



menţionat

turismului, Prioritate de investiţii 7.1: Sprijinirea unei creşteri

favorabile ocupării forţei de muncă, prin dezvoltarea potenţialului

endogen ca parte a unei strategii teritoriale pentru anumite zone, precum

şi sporirea accesibilităţii şi dezvoltarea resurselor naturale şi culturale

specifice; Axa prioritară 8: Dezvoltarea infrastructurii sanitare şi

sociale, Prioritate de investiţii 8.1: Investiţiile în infrastructurile sanitare

şi sociale care contribuie la dezvoltarea la nivel naţional, regional şi

local, reducând inegalităţile în ceea ce priveşte starea de sănătate şi

promovând incluziunea socială prin îmbunătăţirea accesului la serviciile

sociale; Axa prioritară 9: Sprijinirea regenerării economice şi sociale

a comunităţilor defavorizate din mediul urban; Axa prioritară 10:

Îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale, Prioritate de investiţii

10.1: Investiţiile în educaţie, competenţe şi învăţare pe tot parcursul

vieţii prin dezvoltarea infrastructurilor de educaţie şi formare.

Programul

Operaţional

Capacitatea

Administrativă 2014-

202057

Una dintre direcţiile de dezvoltare propuse de Planul de dezvoltare

locală a oraşului Râşnov pentru perioada 2014-2020 – creşterea

capacităţii administrative, îşi găseşte corespondenţa în acest program,

care vizează: Axa Prioritară 1 – Structuri eficiente la nivelul tuturor

palierelor administrative şi judiciare, obiectiv specific 1.1 –

Dezvoltarea planificării strategice, a bugetării pe programe şi a

practicilor de coordonare/cooperare/consultare în administraţia publică

centrală: obiectiv specific 1.2 – Dezvoltarea şi implementarea de politici

şi instrumente moderne de management al resurselor umane; Axa

Prioritară 2 – Administraţie publică şi sisteme judiciare eficace şi

transparente: obiectiv specific 2.1 – Oferirea de servicii publice de

calitate pentru cetăţeni şi mediul de afaceri la nivel local; obiectiv

specific 2.2 – Creşterea transparenţei, integrităţii şi responsabilităţii la

nivelul autorităţilor şi instituţiilor publice.

Program Operaţional

Capital Uman 2014-

202058

Anumite direcţii de dezvoltare propuse în cadrul Planului de dezvoltare

locală a oraşului Râşnov pentru perioada 2014-2020, cum ar fi

creşterea calităţii serviciilor socio-culturale – obiectivul 3 Creşterea

calităţii serviciilor sociale (asistenţă şi protectie, locuinţe, medico-

sanitare, intervenţii în situaţii de urgenţă); diversificarea economiei

locale – obiectivul 2 Dezvoltarea capitalului uman; dezvoltarea activităţii

de turism – formarea şi perfecţionarea personalului din activitatea

turistică locală; crearea unui institut/ şcoală locală de turism al

57Versiunea iulie 2014 58Idem 3


150

Documentul

relevant



menţionat

pensiunilor, vor contribui la îndeplinirea obiectivelor axelor prioritare din

PO CU (AP 1 – Iniţiativă locuri de muncă pentru tineri; AP 3 –

Locuri de muncă pentru toţi; AP 4 ‐ Incluziunea socială şi

combaterea sărăciei; AP 5 – CLLD; Axa Prioritară 6 ‐ Educaţie şi

competenţe).

Program Operaţional

Competitivitate 2014-

202059

Anumite direcţii de dezvoltare propuse în cadrul Planului de dezvoltare

locală a oraşului Râşnov pentru perioada 2014-2020, cum ar fi

creşterea calităţii serviciilor socio-culturale – obiectivul 3 Creşterea

calităţii serviciilor sociale (asistenţă şi protecţie, locuinţe, medico-

sanitare, intervenţii în situaţii de urgenţă) şi activităţile propuse:

Îmbunătăţirea nivelului de calificare, pregătire şi de asimilare competenţe

digitale pentru personalul din sectoarele socio-culturale; Implementarea

la nivel local a sistemelor e-educaţie, e-incluziune, e-sănătate şi e-cultură;

diversificarea economiei locale – obiectivul 1 Asigurarea condiţiilor de

desfăşurare şi diversificare a activităţilor economice locale, vor asigura

contribuţia oraşului Râşnov la îndeplinirea obiectivelor PO

Competitivitate.

Axele prioritare stabilite pentru acest program ce răspund nevoilor

identificate sunt: Axa Prioritară 1 – Cercetare, dezvoltare tehnologică

şi inovare (CDI) în sprijinul competitivităţii economice şi dezvoltării

afacerilor şi Axa Prioritară 2 – Tehnologia Informaţiei şi

Comunicaţiilor (TIC) pentru o economie digitală competitivă. În mod

extins, obiectivele fiecărei axe prioritare sunt: 1.1. Promovarea

investiţiilor în C&I, dezvoltarea de legături şi sinergii între întreprinderi,

centrele de cercetare şi dezvoltare şi învăţământul superior; 1.2.

Îmbunătăţirea infrastructurilor de cercetare şi inovare (C&I) şi a

capacităţilor pentru a dezvolta excelenţa în materie de C&I şi promovarea

centrelor de competenţă; precum şi 2.1. Consolidarea aplicaţiilor TIC

pentru guvernare electronică, e-learning, incluziune digitală, cultură

online şi e‐sănătate; 2.2. Dezvoltarea produselor și serviciilor TIC, a

comerţului electronic şi a cererii de TIC; 2.3. Extinderea conexiunii în

bandă largă şi difuzarea reţelelor de mare viteză, precum şi sprijinirea

adoptării tehnologiilor emergente şi a reţelelor pentru economia digitală.

Programul Naţional

de Dezvoltare


2020 are o direcţie de dezvoltare destinată diversificării economiei

locale, în cadrul căreia identificăm obiectivul 3 Dezvoltarea şi

59Idem 3


151

Documentul

relevant



menţionat

Rurală 2014-202060 modernizarea agriculturii. Acesta este corelat cu obiectivele PNDR 2014-

2020 şi priorităţile acestuia: P1 Încurajarea transferului de cunoştinţe

şi a inovării în agricultură, în silvicultură şi în zonele rurale; P2

Creşterea viabilităţii exploataţiilor şi a competitivităţii tuturor

tipurilor de agricultură în toate regiunile şi promovarea

tehnologiilor agricole inovative şi a gestionării durabile a pădurilor;

P3 Promovarea organizării lanţului alimentar, inclusiv procesarea şi

comercializarea produselor agricole, a bunăstării animalelor şi a

gestionării riscurilor în agricultură; P4 Refacerea, conservarea şi

consolidarea ecosistemelor care sunt legate de agricultură şi

silvicultură; P5 Promovarea utilizării eficiente a resurselor şi

sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii reduse de carbon şi

rezilienţă la schimbările climatice în sectoarele agricol, alimentar şi

silvic; P6 Promovarea incluziunii sociale, reducerea sărăciei şi

dezvoltare economică în zonele rurale.

60Versiunea iulie 2014


152

9. DIRECŢII DE DEZVOLTARE 2014-2020 Râșnovul este un oraș de rang III, având o populaţie de sub 50.000 locuitori, și face parte din

Zona Metropolitană Brașov –constituită din 14 localităţi (3 municipii, 3 orașe și 8 comune),

având o populaţie totală de peste 400 000 locuitori.Orașul Râșnov este astfel un spaţiu

interconectat aglomerării urbane Brașov, căzând sub incidenţa planului integrat de dezvoltare

urbană care va fi elaborat pentru atragerea unor finanţări destinate îmbunătăţirii vieţii economice și sociale a comunităţii respective.

Dar mai mult decât atât, orașul Râșnov reprezintă o locaţie unică, diferită, cu valori de sine

stătătoare și de mare notorietate, un ansamblu inepuizabil de vechi si nou, istorie și modern, o

concentrare de populaţie, activităţi economice, cultură, sport și agrement.Fără indoială, cheia

dezvoltării viitoare a orașului se află în domeniul turismului, concentrat în jurul Cetăţii simbol Râșnov. Cu un potenţial natural mirific, completat de obiective cultural-istorice,

sportive și de agrement deosebite, întoarcerea la valorile tradiţionale înseamna de fapt

dezvoltarea comunităţii, creșterea calităţii vieţii, revigorarea economiei locale.

Orașul Râșnov deţine un fond arhitectonic deosebit, cu o valoare istorică și culturală

importantă, însă, în același timp, pe teritoriul său se regăsesc - mostenire a perioadei de

industrializare forţată a localităţii - cartiere de locuit vechi, într-o stare precară, spaţii publice

degradate. Spaţiile verzi sunt încă insuficiente, iar iluminatul public necesită investitii de

reabilitare și eficientizare. Toate aceste aspecte afectează și calitatea mediului inconjurător,

lor adaugându-li-se problema traficului de tranzit care generează poluarea fonică și a aerului,

dar și dificultăţi de mobilitate prin ambuteiajele produse, in special la sfârșit de săptămână.

Din punct de vedere al dotărilor infrastructurale și echipării edilitare, orașul Râșnov se

află încă la jumătatea drumului, fiind necesare investitiţii în reabilitarea și modernizarea

infrastructurii stradale și a celei de legătură cu autostrada Transilvania, reabilitarea Gării,

extinderea și reabilitarea infrastructurii de apă-canal, îmbunătăţirea condiţiilor de desfășurare

a activităţilor publice social-culturale inclusiv prin reabilitarea și modernizarea infrastructurii

aferente.

Din punct de vedere al serviciilor de protecţie și asistenţă socială, una dintre principalele

probleme ale orașului Râșnov este reprezentată de comunitatea dezavantajată de etnie romă,

care se confruntă cu probleme socio-economice complexe, și cărora administraţia publică

locală, singură și prin parteneriate, va trebui să le adreseze măsuri integrate. De asemenea,

există categorii de persoane in situaţii de risc cărora le sunt asigurate insuficient sau deloc

servicii sociale, nu există facilităţi și centre de informare, consiliere, orientare pentru

persoane dezavantajate, oferta de calificare și recalificare pentru someri pe plan local este

modestă, locuintele sociale și pentru tineret prezintă un deficit important. In ceea ce privește

educaţia, procesul de învăţământ necesită modernizare și măsuri de creștere a a

performanţei prin asigurarea resurselor umane de calitate, a instrumentelor, tehnicilor și

metodologiilor moderne, inovative. Serviciile culturale, de bună calitate, ale orașului,

necesită susţinere și ghidare permananentă, in special prin facilitarea deschiderii către

cooperările internaţionale, și prin consolidarea relaţiei cu propria comunitate. În acest

domeniu, considerăm esenţială contribuţia sectorului non-guvernamental, care poate sprijini

autoritatea publică locală prin intermediul parteneriatelor dar și în condiţiile Legii 350/ 2005

privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru

activităţi nonprofit de interes general, care prevede dezvoltarea de programe locale de

acordare a finanţării pentru anumite proiecte depuse de ONG-uri pentru servicii de interes

general în domeniile social, cultural, tineret și sport.


153

Din punct de vedere economic, Râșnovul a devenit o comunitate dinamică, cu sectoare ale

economiei locale care au cunoscut o dezvoltare exponenţiale, cu un capital străin prezent în

cateva domenii cheie, cu o agricultură bine reprezentată în domeniul zootehniei, silviculturii

și, mai puţin, al culturii plantelor.

Provocările urbane – economice, sociale, culturale şi de mediu – sunt strâns legate între ele şi

succesul în materie de dezvoltare urbană poate fi atins numai prin intermediul unei abordări

integrate. O dezvoltare urbană sustenabilă poate fi obţinută numai în măsura în care vor fi

combinate măsuri privind renovarea fizică a zonelor urbane cu măsuri care promovează

educaţia, dezvoltarea economică, incluziunea socială şi protecţia mediului.

Toate aceste direcţii vor fi puse în practică numai în condiţiile unei capacităţi administrative

crescute a administraţiei publice locale.

Astfel, în anul 2020, Râsnovul este orașul – staţiune, locul ideal pentru trăit

sau vizitat, ce aduce impreuna specificitatea istorică a zonei și demnitatea si

creativitatea spiritului uman. Râşnovul generează o atmosferă echilibrată de

istorie și inovare, atat pentru locuitori cat si pentru turisti, vârstnici sau tineri,

oferind posibilitatea dezvoltarii unei game variate de activitati ce permit

respectarea trecutului si provocarea viitorului, in condiţiile unui mediu

înconjurător curat şi protejat.

DIRECŢIA DE DEZVOLTARE PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA MEDIULUI Dezvoltarea durabilă este un proces în care exploatarea resurselor, direcţionarea investiţiilor,

orientarea avansului tehnologic şi progresul instituţional sunt în armonie unele cu celelalte şi

amplifică potenţialul uman de satisfacere a nevoilor şi aspiraţiilor prezente şi viitoare. În

cadrul acestei direcţii de dezvoltare trebuie să ne adresăm, de fapt, uneia dintre provocările

cele mai dificile căreia trebuie să le facă faţă administraţia publică locală și actorii implicaţi în procesul de dezvoltare sustenabilă. Pe fondul unei dezvoltări economice în dinamică

pozitivă, bazată pe activitatea de turism care și aceasta presupune o intervenţie continua a

factorului uman, orașul Râșnov trebuie să acorde o importanţă crucială protecţiei și

conservării mediului înconjurător pentru apărarea moștenirii pe care o vor preda ca pe un bun

inestimabil generaţiilor viitoare.Avand în vedere caracteristicile de mediu ale orașului


154

Râșnov, se impun măsuri de creștere a eficienţei energetice, de extindere și amenajare a

spaţiilor verzi, de preîntâmpinare a potenţialelor riscuri naturale, precum și alte măsuri de

reducerea poluării aerului și solului.

Obiectivul 1 Creșterea eficienţei energetice

Obiectivul 2 Protejarea și conservarea mediului prin măsuri de amenajarea teritoriului,

protejarea biodiversitattii si reducerea poluarii


TEHNICO-EDILITARE

Coloana vertebrală a regenerării urbane este formată din infrastructura fizică, în principal

aceea care furnizează servicii publice de bază pentru cetăţeni, turiști, agenţi economici.

Obiectivul 1 Dezvoltarea, reabilitarea și modernizarea infrastructurii de transport

public

Obiectivul 2 Dezvoltarea, reabilitarea și modernizarea reţelei de apă-canal

Obiectivul 3 Dezvoltarea altor reţele tehnico-edilitare


CULTURALE

Cultură, educaţia, asistenţa socială, sănătatea, reprezintă componentele esenţiale ale vieţii socio-culturale comunitare, și în același timp sunt servicii pe care orice cetăţean are dreptul

de a le accesa nemijlocit, în condiţii de calitate și costuri accesibile.Gradul de satisfacere a

unei comunităţi în ceea ce privește furnizarea serviciilor de natură socială și culturală este

direct proporţional cu nivelul de calitate a vieţii, oferind premisele dezvoltării individuale și

colective în mod actual și de perspectivă.

Buna asigurare a acestor servicii ţine de identificarea corectă a nevoilor diferitelor categorii

de beneficiari și de oferirea unor alternative viabile de satisfacere a acestora. Orașul Râșnov

este o comunitate cu o proporţie semnificativă a populaţiei tinere și adulte, marcată însă de

tendinţă de îmbătrânire demografică negativă îngrijorătoare care impune măsuri urgente și de

perspectivă de contracarare.

Obiectivul 1 Creșterea gradului de acces a comunităţii la viaţa culturală

Obiectivul 2 Creșterea calităţii procesului de învăţământ

Obiectivul 3 Creșterea calităţii serviciilor sociale (asistenţă și protectie, locuinte,

medico-sanitare, intervenţii in situatii de urgenta)

DIRECŢIA DE DEZVOLTARE DIVERSIFICAREA ECONOMIEI LOCALE

Această direcţie de dezvoltare constituie un element de bază al dezvoltării urbane viitoare,

întrucât prin dezvoltarea și diversificarea economiei se crează noi locuri de muncă și, pe de


155

altă parte, cresc veniturile la bugetul local din taxele și impozitele aferente, toate acestea

având impact direct asupra creșterii calităţii vieţii. Acest proces de dezvoltare trebuie

susţinut de diversificarea activităţilor economice prin valorizarea potenţialului urban

intrinsec de generare de noi afaceri, în special în sfera serviciilor și turismului, dar și prin

stimularea iniţiativei private și măsuri asupra îmbunătăţirii nivelului de calificare a

capitalului uman. Intrucât doneniul turismului prezintă o importantă deosebit de mare pentru

procesul de dezvoltare locală, am tratat acest subiect complex in cadrul unei direcţii de

dezvoltare separate.

Rolul principal al unei administraţii publice locale este de a manifesta deschidere,

disponibilitate la dialog și sprijin faţă de întreprinderi și asociaţii patronale, inclusiv prin

intermediul politicii de taxe și impozite, asigurându-se de dezvoltarea condiţiilor pentru

crearea de noi întreprinderi.

Obiectivul 1 Asigurarea condiţiilor de desfășurare și diversificare a activităţilor

economice locale

Obiectivul 2 Dezvoltarea capitalului uman

Obiectivul 3 Dezvoltarea și modernizarea agriculturii

DIRECŢIA DE DEZVOLTARE CREŞTEREA CAPACITĂŢII ADMINISTRATIVE

Administraţia publică locală este principalul actor al procesului de dezvoltare sustenabilă a

comunităţii, la care își aduc contribuţia deopotrivă cetăţenii săi, sectorul privat și cel civil

non-guvernamental. Însă acţiunile acestora trebuie concertate, administraţia publică având

datoria de a crea cadrul proprice manifestărilor acestora, astfel încât să se îndrepte către

obiective prioritizate după criterii care ţin de factori precum avantajele competitive locale,

resurse disponibile, tradiţii și identitate – intersectate primordial cu voinţa comunităţii și

suprapuse perspectivelor setate la nivel suprateritorial.

De asemenea, administraţia publică trebuie să iniţieze, perfecţioneze și eficientizeze

permananet relaţia între instituţia sa, comunitatea civilă și mediul de afaceri, reducând

povara administrativă asupra acestora, transparentizând actul administrativ, asigurând

cointeresarea și organizând comunicarea si consultarea tuturor actorilor menţionat pentru

validarea activităţilor proprii. Concomitent, administraţia publică trebuie să se asigure că

serviciile publice pe care le prestează sunt de o calitate înaltă și din ce în ce mai accesibile

membrilor comunităţii. La baza tuturor aceste demersuri se află resursa umane, care poate

pune toate aceste deziderate în practică, sub condiţia existenţei un sistem de management al

adecvat capabil să pregătească salariaţii, să le aloce competenţe în mod eficient și

complementar, să ii motiveze și responsabilizeze.


156

Pentru a atinge aceste deziderate, administraţia trebuie să investească permananent in

perfecţionarea și formarea resurselor sale umane, în modernizarea instrumentelor și

mijloacelor de lucru, în îmbunătăţirea politicilor, procedurilor și metodologiilor pe care le

aplică în fiecare domeniu de activitate, validandu-le prin implementarea celor mai noi sisteme

de calitate.

Obiectivul 1: Consolidarea capacităţii autorităţii publice locale pentru promovarea și

susţinerea dezvoltării la nivel local

Obiectivul 2 Îmbunătăţirea managementului resurselor umane în cadrul UAT Râșnov

Obiectivul 3 Creșterea calităţii și accesibilităţii serviciilor publice oferite de către UAT

Râșnov

Obiectivul 4 Creșterea transparenţei, integrităţii și responsabilităţii la nivelul UAT

Râșnov

Obilectivul 5 Reducerea poverii administrative pentru mediul de afaceri și cetăţenii din

orașul Râșnov


157

DIRECŢIA – DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢII DE TURISM

1. Consideraţii generale

Turismul în multiplele sale forme

a reprezentat în ultimii ani una

dintre opţiunile de dezvoltare și

diversificare a economiilor locale

cel mai des abordate de către

comunităţi, pe fondul unor

factori favorizanti asa cum sunt:

Astfel, concomitent cu cresterea

veniturilor și diversificarea

surselor de informare, a survenit

o schimbare de mentalitate în

randul populatiei de toate

vârstele, în sensul extrapolarii

accentului pus pe sejurul clasic

(mare/munte) către o gama mai

largă de posibilitati de agrement

și loisir.

Pornind de la tendinţa, tot mai accentuată, de micşorare a timpului necesar odihnei pasive, şi,

respectiv, de sporire a dimensiunilor şi formelor de odihnă activă, potentialul turistic natural

sau antropic divers, identificat și neexploatat la nivelul unor comunitati, a inceput sa prezinte

un interes din ce în ce mai mare.

Un alt factor favorizant deosebit de important a fost demersul autoritatilor și sectorului privat

în dezvoltarea infrastructurii de transport și comunicaţii, ceea ce a facilitat accesul către

diferitele locatii cu potential turistic nevalorificat indeajuns, crescandu-le atractivitatea.

Nu în ultimul timp consideram semnificativa identificarea turismului ca oportunitate viabila

de dezvoltare economica prin documentele de programare intocmite la nivel european,

national, regional, local, ceea ce a determinat directionarea unor fonduri semnificativecătre

dezvoltarea turismului (FEDR, FEADR), în speţa către dezvoltarea capacităţilor de cazare, de

agrement, către promovarea obiectivelor de interes etc

Cresterea duratei de timp și resurselor financiare pe care populaţia le alocă acestor activitati

adus la formarea unei cereri în evoluţie pozitivă, care va tinde să crească odata cu oferta.

Adevârata provocare va fi însă proiectarea și construirea unor pachete de servicii turistice

care sa raspunda unor dorinţe cât mai specifice, sau, dimpotriva, cât mai variate, ale turiștilor,

șiastfel săse plaseze cât favorabil în raport cu concurenta, atat cea nationala, câtși cea

externa.

Impactul activitatii de turism asupra dezvoltarii locale se manifestă prin mai multe forme, atat

pe plan economic câtși pe plan cultural și social:

Promovarea și conservarea mostenirii și valorilor culturale ale comunitatii

Cresterea numarului de locuri de munca


158

Cresterea veniturilor populatiei

Cresterea veniturilor la bugetul local

Creșterea calitatii serviciilor publice locale

Dezvoltarea infrastructurii tehnico – edilitare

Dezvoltare imobiliara și rezidenţială

Dezvoltarea serviciilor conexe turismului

2. Profilul turistic al staţiunii Râșnov

Conform definiţiei OMT, turiștii se împart în următoarele trei grupe: turiști propriu-zisi

care calatoresc în timpul liber, de placere; turiști de afaceri, carora le sunt asimilati toti cei

ce calatoresc din motive profesionale; alte categorii de turiști în afara de cele doua de mai

sus.

În ceea ce privește formele de turism, există mai multe criterii de clasificare a acestora,

dintre care ”motivaţia” determină următoarele categorii:

Turismul de agrement

Turismul cultural

Turismul ecologic și stiinţific

Turismul de tratament şi cură balneomedicală

Turism de odihnă și recreere

Turismul de afaceri

Turismul sportiv

Turismul urban

Turismul rural

Turismul religios

Turism de tranzit (circulaţie)

Conform analizei situaţiei locale, potenţialul turistic al staţiunii Râșnov se caracterizează prin

obiective turistice naturale și antropice diversificate și de valoare deosebită, care permit

practicarea mai multor tipuri de turism. În concordanţă cu clasificarea de mai sus și conform

Planului de marketing local 61, formele turismului râșnovean sunt:

În ceea ce privește turismul religios, acesta este asimilabil turismului cultural (conform unei

definiţii care va fi prezentată mai jos). Deși cele două instituţii de cult din localitate pot

justifica turismul în scop religios, nu imprimă un astfel de caracter reprezentativ la nivelul

61 Ibidem 13

Turismul cultural

Turismul de agrement

Turismul sportiv

Turism odihnă și recreere

Turismul de afaceri

Turism rural

Turism de circulaţie


159

staţiunii, însă pot fi incluse în circuite religioase itinerante, la nivel regional sau naţional. În

mod similar, turismul rural poate fi considerat o formă a turismului cultural, nefiind un tip

de turist reprezentativ/predominant pentru Râșnov:

Organizaţia Mondială a Turismului consideră că turismul cultural include:

Turismul pentru tineret, în care predomină aspectul cultural-educativ, inclusiv

călătoriile de studii pentru învăţarea unei limbi străine, tabere internaţionale pentru

tineret

Schimburi reciproce de artiști, scriitori etc și manifestări prilejuite de aceștia

Turism rural, sejururi la familiile regiunii sau ţării vizitate;

Sejururi în sate de vacanţă integrate în mediul cultural local;

Participarea la festivaluri regionale, naţionale și internaţionale;

Circuite de temă culturală, care include vizitarea de muzee, localuri istorice și

participarea la diverse manifestări culturale;

Pelerinaje la locuri și monumente istorice, religioase.

Formele de turism ecologic și știinţific, de afaceri, de odihnă și recreerepentru care

Râșnovul prezintă potenţial, se plasează în plan secundar, devin segmente de nișă în

contextul local, fiind limitate de o concurenţă puternică pe plan zonal și regional, sau de

constrângeri legate de baza tehnico-materială necesară. Dezvoltarea acestora poate fi

stimulată în mod indirect prin creșterea calităţii și diversificarea serviciilor de turism cultural,

sportiv și de agrement, care în acest caz reprezintă atracţii alternative, complementare:

Turismul urban se referă în general la petrecerea timpului liber sau a vacanţelor în oraşe

pentru vizitarea acestora sau pentru desfăşurarea unor activităţi diverse cum sunt vizionarea

de spectacole, expoziţii etc. Râșnovul este o tipologie de oraș ”medieval” care merita a fi

considerat un obiectiv de turism în sine, în ansamblul său, întrucât oferă, pe lângă evenimente

cultural și sportive de calitate și rezonanţă naţională, o mărturie asupra vieţii asa cum

decurgea ea în vremurile vechi – cu oamenii, casele, obiectele lor – care se întrevede în

muzee, străzi, case, zidurile cetăţii.


160

Profilul turistic predominant al localităţii este

deci turismul cultural din considerente

evidente care ţin de valorile tradiţional-istorice

ale comunităţii, notorietăţii și importanţei

acestora. În plus, accentul pus pe exploatarea și

valorificare turismului cultural are potenţial

pentru ameliorarea în timp a gradului de

sezonalitate, întrucât una dintre caracteristicile

acestui tip de turism este tocmai dependenţa

redusă de sezon, alături de conţinutul complex

și adresabilitatea către persoanele cu orizont

cultural mai larg.

Turismul predominat cultural se definește prin

indeplinirea simultană a trei condiţii62: este

determinat de dorinta de cunoastere, prilejuieste

consumul unui produs cultural si presupune

interventia unui mediator (persoana, document

scris, material audio-vizual).

62 Minciu, Rodica, Economia turismului, editia a III-a, editura Uranus, Bucureşti, 2005


161

Considerăm căal doilea filon de dezvoltare turistică a localităţii este reprezentat de turismul

sportiv, în contextul notorietăţii naţionale și internaţionale dobândite de Râșnov în legătură

cu sporturile de iarnă, precum și al existenţei facilităţilor de practicare a mai multor sporturi

– montane, extreme etc. Organizarea unor evenimente sportive de anvergură internaţională

reprezintă momente cheie pentru dezvoltarea turistică locală și care pot antrena toate celelalte

resurse existente și le crește notorietate.

În ceea ce privește turismul de agrement, pentru care Râșnovul prezintă un potenţial cert, în

opinia noastră nu reprezintă un tip principal, definitoriu pentru staţiune, ci de fapt un turism

de ”sprijin” al celor două tipuri principale, interferând cu fiecare în parte, acordându-le un

plus de atractivitate, îmbogăţind și diversificând pachetele de servicii turistice. Astfel,

turismul sportiv interferează cu turismul de agrement, turiștii în cauză fiind persoane tinere,

active, care caută oportunităţi complementare de tipul bazelor de agrement, parcuri tematice,

picnicuri etc. Turiștii în scop cultural vor aprecia facilităţile de agrement de calitate. În sens

invers, pentru o persoană care caută agrementul, obiectivele culturale reprezintă o ocazie

bună de a cunoaste locuri noi, istoria și obiceiurile comunităţii.

Analizând potenţialul ofertant al staţiunii Râșnov și parcursul

său de succes către „crearea destinaţiei turistice”, ajungem la

concluzia că următoarea etapă a dezvoltării strategice a

turismului râșnovean trebuie să se plaseze în contextul unei

viziuni care să individualizeze Râșnovul în peisajul turistic

zonal, să îi crească notorietatea, atât pe plan extern, cât și pe

plan naţional, să introducă elemente de atragere și fidelizare

a unui număr cât mai mare de turiști, într-un cuvânt, să

proiecteze Râșnovul în topul destinaţiilor turistice.

În prezent, indicatorii care caracterizeaza activitatea de turism

râșnovean manifestă o tendinţă de creștere de ansamblu, ca

rezultat al măsurilor de promovare și investiţiilor publice și

private realizate în acest scop.

Durata medie a șederii turiștilor este mai mică decât 3 zile, turismul având aici, indiferent de

obiectivele urmărite de către vizitatori, caracter de weekend și sezonier. În literatura de


162

specialitate63, apar două modalităţi de exprimare a cererii turistice: cerere turistică

manifestată – cerere turistică reală și cerere turistică nemanifestată (neconcretizată) - cerere

turistică prezumată. Diferenţa dintre cererea turistică reală şi cererea turistică prezumată

formează cererea turistică potenţială. Oferta turistică variată și deosebită, predominant

culturală, corelată cu caracterul sezonier și de week end al staţiunii Râșnov, indică o cerere

turistică potenţială încă neexploatată, în condiţiile în care una dintre principalele trăsături ale

turismului cultural este sezonalitate redusă.

Modalitatea de stimulare a gradului de valorificare a potenţialului turistic și implicit de

impulsionare a acestui sector economic constă în măsuri de creșterea atractivităţii turistice

prin diversificarea și îmbunătăţirea serviciilor existente, precum și prin informare, publicitate

și promovare, dar și prin orientare către anumite categorii de turiști având disponibilitatea de

a vizita staţiunea în timpul săptămânii sau în extrasezon.

3. Obiective de dezvoltare turistică

Dezvoltarea turistică a unei staţiuni este direct proporţională cudezvoltarea serviciilor

turistice, întrucât acestea pun de fapt în valoare potenţialul natural și antropic, făcându-le

accesibile turiștilor. Resursele existente pot lua forma produselor turistice numai în condiţiile

prestării serviciilor specifice (transport, cazare, alimentaţie, agrement etc), altfel, resurse de

excepţie pot rămâne în afara circuitului economic. Mai mult decât atât, tocmai originalitatea

și creativitate cu care serviciile turistice sunt combinate între ele și cu celelate componente

ale produsului turistic – asigură creșterea atractivităţii și mai ales individualizare produsului

turistic64.

În acest scop, prestatorilor le revin sarcini dificile date fiind condiţiile actuale, când turismul

a devenit un fenomen de masă iar proporţia în care timpul liber este petrecut în afara

localităţii de domiciliu a crescut semnificativ, concurenţa determinand ridicarea calităţii și

diversificarea acestor servicii. Rolul autorităţii publice locale este de a stabili direcţiile

strategice de dezvoltare, de a asigura cadrul adecvat procesului de dezvoltare locală, și de a

face eforturi investiţionale acolo unde sectorul privat nu poate interveni.

63Turcu, D., Economia turismului, Editura Eurostampa,Timişoara, 2008 64Turcu, D., Weisz, J., Economia turismului, Editura Eurostampa, Timişoara 2008


163

Consumul serviciilor turistice presupune derularea, într-o anumită ordine, a unor tipuri de

activitaţi, atat specifice, cât şi nespecifice turismului, în functie de tipul prestatiei, momentul

şi locul prestaţiei, forma de turism etc65:

Servicii turistice nespecifice sunt cele asigurate turiștilor de diverși prestatori locali sau

naţionali, în anumite împrejurări: transportul în comun, gospodărie comunală, reparaţii şi

întreţinere, telecomunicaţii, servicii de igienă şi înfrumuseţare, care, în mod indirect,

contribuie la satisfacerea nevoilor turiştilor. Dezvoltarea serviciilor turistice nespecifice

întregesc tabloul dezvoltării locale, fiind tratate separat în cadrul celorlalte direcţii de

dezvoltare.

Existenţa și complexitatea serviciilor turistice specifice sunt determinate de esenţa

fenomenului turistic ca atare:

servicii turistice de organizare şi pregătire a consumului turistic

servicii de bază, referitoare la activităţi care reprezintă motivaţia de bază a călătoriei.

Pornind de la definirea teoretică a acestor categorii de servicii specifice66, a fost întocmită

schema de mai jos, prin adaptare la situaţia concretă și potenţialul staţiunii Râșnov, care să

surprindă momomentele esenţiale ale consumului turistic:

65Ibidem 64 66Ibidem 64


164

Obiectivul nr. 1. Dezvoltarea şi diversificarea serviciilor de turism de bază.

Obiectivul nr. 2. Dezvoltarea serviciilor complementare şi de pregătire a consumului

turistic.

Obiectivul nr. 3. Orientarea către categorii de turiști disponibili pentru vizite în timpul

săptămânii şi extrasezon.


165

10. OBIECTIVE 2014-2020. MĂSURI PROPUSE DIRECŢIA DE DEZVOLTARE PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA MEDIULUI

Obiectivul 1 Creșterea eficienţei energetice

În orașul Râșnov, una din principalele cauze ale poluarii este determinată de sursele de

producere a energiei termice– care sunt în majoritate centrale de apartament. În condiţiile

unei infrastructuri rezidenţiale, dar și publice caracterizată printr-o stare precară și prin

ineficienţă energetică, este necesară reabilitarea şi modernizarea termică a clădirilor

existente, precum şi/sau a sistemelor de alimentare cu căldură pentru încălzirea şi

prepararea apei calde menajere, prin folosirea panourilor solare sau a altor elemente

innovative. Pe lângă atragerea unor fonduri europene cu această destinaţie, autoritatea

publică locală se poate folosi și de cadrul legal oferit de prevederile art. 286 alin. (9) din

Legea nr. 571/2003 –Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, prin care se

pot acorda scutiri de la plata impozitului pe clădiri pe o perioadă de 5 ani consecutivi,

pentru proprietarii care execută lucrări în condiţiile Legii nr. 153/2011, cu modificările și

completările ulterioare (creşterea calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor prin

reabilitarea structural-arhitecturală a anvelopei acestora, în concordanţă cu planurile de

urbanism şi regulamentele locale aferente).

În al doilea rând, măsura redusă de utilizare a surselor de energie neconvenţională

contribuie la scăderea gradului de eficienţă energetică al localităţii. Dezvoltarea acestora

trebuie să înceapă prin reducerea consumului de energie finală în sistemele de iluminat

public, și să continue cu informarea și constientizarea populaţiei și agenţilor economici în

privinţa acestui tip de energie, cu campanii de educare pentru protectia mediului astfel incat

acestia sa cunoasca si sa acceseze oportunitatile de finantare in domeniul eficientei

energetice. Iluminatul public reprezintă un sector important cu potenţial mare pentru

îmbunătăţirea eficienţei energetice.

Obiectivul va fi implementat prin măsuri referitoare la:

Creșterea eficienţei energetice în mediul privat

Creșterea eficienţei energetice în sectorul public (iluminat public, clădiri publice -

școli, grădiniţe etc)

Campanii de educare pentru protectia mediului

Obiectivul 2 Protejarea şi conservarea mediului prin măsuri de amenajarea teritoriului,

protejarea biodiversitattii si reducerea poluarii

În intravilanul propus prin PUG al orașului Râșnov aflat în curs de aprobare, zonele verzi vor

acoperi 5,11% din acesta. Până în prezent, au fost luate iniţiative importante – amenajarea a

trei parcuri, înfrumuseţarea peisagistică a orașului, și acestea trebuie continuate prin acţiuni

de amenajare a zonelor verzi de protecţie a utilităţilor și infrastructurii (plantaţii de protecţie

către infrastructura, infrastructura tehnico-edilitara si unitatile de productie industriale si

agro-zootehnice) dar si de-a lungul cursurilor de ape. De asemenea, în ceea ce privește zonele

de locuinte care se vor dezvolta, este importantă rezervarea a cel 25% din terenul aferent

fiecărei rezidenţe – în scopul amenajării spaţiilor verzi.


166

Pe teritoriul orașului mai sunt necesare lucrări de preîntâmpinare a riscurilor naturale,

respectiv regularizarea pârâului Ghimbasel atât în aval cât si în amonte unde orasul s-a

dezvoltat, precum și realizarea unor lucrari de regularizare (îndiguiri) pe valea Glajeriei si

Râsnoavei pentru protejarea constructiilor turistice.O parte din cursurile de apă aflate pe

teritoriul orașului Râșnov au o calitate ecologică bună și slabă, impunându-se măsuri

adecvate pentru reducerea poluarii în special pentru râul Panicel. De asemenea, este necesară

continuarea măsurilor incluse în masterplanul judeţean pentru managementul integrat al

deșeurilor, pentru controlul și preîntâmpinarea poluării solului.

De asemenea, sunt necesare masuri pentru protejarea biodiversitatii, pe teritoriul orasului

rasnov aflandu-se arii protejate de interes national.

În ceea ce privește poluarea aerului, obiectivul se referă la măsurile necesare pentru tranziţia

către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele prin oferirea

opţiunilor de transport alternativ, astfel că oraşele vor devenispaţii mai bune de trăit pentru

cetăţeni, scăderea emisiilor de noxe având un rol important în protejarea sănătăţii locuitorilor

şi în promovarea unui viitor mai durabil pentru toţi.

Măsurile propuse sunt:

Extinderea și amenajarea spaţiilor verzi publice (amenajare și dotare parcuri,

amenajare peisagistică, locuri de joacă, terenuri de sport, zone de protecţie)

Extinderea și amenajarea spaţiilor verzi proprietate privată

Lucrări de regularizare a cursurilor de apăsi reducerea poluarii

Managementul integrat al deșeurilor


TEHNICO-EDILITARE

Obiectivul 1 Dezvoltarea, reabilitarea și modernizarea infrastructurii de transport

public

O infrastructură rutieră reabilitată, asfaltată, beneficiind de intersecţii amenajate în mod

atractiv și de alte elemente specifice unor astfel de lucrări (rigole, traversări, acces

gospodării, marcaje, semaforizare, staţii transport în comun, etc) reprezintă o pre-condiţie

pentru dezvoltarea durabilă a oricărei comunităţi.

În cazul orașului Râșnov, situaţia infrastructurii de transport este influenţată de către DN1

care determină ambuteiaje, trafic greu, poluare, intersectii periculoase în intravilanul orașului.

In perspectivă, staţiunea va fi influenţată de Autostrada Transilvania, a cărei construcţie

impune construcţia unei șosele de centură Râșnov-Cristian și a unui nod rutier pentru

asigurarea conectării la această infrastructură.

La nivelul Zonei Metropolitane Brasov, va fi proiectat și implementat planul sustenabil de

mobilitatea urbană, care va urmări asigurarea accesibilităţii la sistemul de transport public

şi privat pentru toţi cetăţenii, îmbunătăţirea siguranţei și securităţii in mijloacele de transport

precum si reducerea numărului de accidente; reducerea poluării aerului și a poluării fonice, a

emisiilor de gaze cu efect de seră și a consumului de energie; creşterea atractivităţii și


167

îmbunătăţirea calităţii mediului și a amenajării spaţiilor urbane; dezvoltarea infrastructurii

destinate mijloacelor de transport non-motorizate.

În ceea ce privește reţeaua stradală, amenajarea și reabilitarea acesteia va intra sub incidenta

investiţiilor prevăzute prin planul sustenabil de mobilitate urbană care va fi elaborat și

implementat la nivelul Zonei Metropolitane Brasov, si care va include măsuri integrate pentru

tranziţia la o societate cu mai puţine emisii de dioxid de carbon. Astfel, printre activităţile ce

pot fi incluse în aces plan și care prezintă interes pentru orașul Râșnov, menţionăm:

imbunătăţirea staţiilor de transport public existente, inclusiv realizarea de noi staţii și

terminale intermodale,

construirea/ modernizarea/ reabilitarea pistelor/ traseelor pentru bicicliști și a

infrastructurii tehnice aferente (puncte de închiriere),

crearea de zone și trasee pietonale,

construirea/ modernizarea/ reabilitarea infrastructurii rutiere,

construirea unor variante ocolitoare, cu statut de stradă urbană, în orașele mici și mijlocii

care nu au șosele de centură, pentru devierea tranzitului auto și traficului greu

mijloace de transport ecologice, perdele forestiere etc

Reţeaua stradală, formată din străzi de categoriile III si IV, are nevoie de lucrări de reabilitare

si modernizare, precum și de extindere conform prevederilor noului PUG.

Gara din Râșnov este nereabilitată și necesită lucrări de modernizare și dotare

corespunzătoare

Măsuri:

Construirea infrastructurii de conectare la Autostrada Transilvania

Extinderea, reabilitarea și modernizarea reţelei stradale în contextul planului de

mobilitate urbana

Reabilitarea și modernizarea punctului de acces feroviar (gara)

Obiectivul 2 Dezvoltarea, reabilitarea și modernizarea reţelei de apă-canal

Extinderea și reabilitarea reţelei de alimentare cu apă și canalizare a orașului Râșnov nu a

beneficiat de finantare din Fondul de Coeziune, autoritatea publică locală atrăgând fonduri de

la bugetul de stat pentru rezolvarea unei părţi din necesarul de investiţii în acest domeniu.

În prezent, necesităţile investiţionale se referă la

- captarea din sursa 7 Izvoare,

- extinderea reţelei de distribuţie apă potabilă în zonele GlăJăriei, Coltii Cheuu, Verze

și calea Brașovului,

- extinderea reţelei de canalizare în zonele Matei Basarab, Campului – Zona Ias,

Cetatii, Mihai Viteazu, Cartier Predeal, Calea Brasovului, Strada Garii – Strada

Soarelui, Strada Garii – Zona Industriala, Strada Gradinarilor

- extinderea/ reabilitarea canalelor pluviale în zonele Cartier Primaverii -Subtraversare

DN73 –Emisar Ghimbasel, Cartier II –Subtraversare DN73-Uzinei –Emisar


168

Ghimbasel, Cartier I-Str.A.Vlaicu-Uzinei-Emisar Ghimbasel, Reabilitare Cartier

Florilor

- Întocmirea PUZ aferente

Măsuri:

Captare şi extinderea retelei de distributie apă potabila

Extinderea şi reabilitarea retelei de canalizare

Extindere și reabilitare canale pluviale

Obiectivul 3 Dezvoltarea altor reţele tehnico-edilitare

În orașul Râșnov, extinderea zonelor destinate dotărilor turistice și locuirii au determinat

subdimensionarea reţelelor existente de utilităţi. Astfel, sistemul de distribuţie a gazelor

natural este în prezent depășit în urma creșterii numărului de consumatori, impunându-se

realizarea unor studii pentru implementarea de sisteme si tehnologii corecte si moderne de

alimentare cu energie termica, în conformitate cu noile date ale consumului. În mod similar,

reţeaua de alimentare cu energie electrică necesita executia unor posturi noi amplasate în

centrele de consum, dar și înlocuirea liniilor de joasa tensiune pe majoritatea strazilor.

Măsuri:

Ajustarea capacităţii de alimentare cu energie termică la noile cerinţe de consum

Extinderea și modernizarea reţelei de distribuţie energie electrică


CULTURALE

Obiectivul 1 Creșterea gradului de acces a comunităţii la viaţa culturală

Comunitatea Râșnoveană a moștenit de la înaintași o zestre cultural-istorică de o însemnătate

și valoare deosebite, care le marchează și în prezent traiectul dezvoltării economico-sociale.

În cadrul directiei de dezvoltare a turismului râșnovean surprindem necesităţile legate de

punerea în valoare a momentelor cultural-arhitectonice locale, astfel încât acestea să poată

atrageși impresiona un număr cât mai mare de turiști. În cadrul acestui obiectiv însă ne vom

referi la modalităţile de strângere a relaţiilor între comunitate și valorile culturale care o

definesc, demers care începe cu educarea tinerei generaţii, astfel încât această să resimtă

mândria apartenenţei la acest spaţiu mirific, si de a se responsabiliza faţă de dezvoltarea sa

viitoare.

Astfel, considerăm importante colaborările între instituţiile culturale și unităţile de

învăţământ, cluburile de copii și școlare, asociaţiile cu activitate în sfera culturală pentru

organizarea unor activităţi comune, prin care copiii și tinerii să se simtă implicaţi în viaţa

comunităţii din care fac parte, ca de exemplu:

Încurajarea activităţilor de voluntariat cultural și artistic în scopul punerii in valoare a

obiectivelor culturale:


169

o muzica, dans, scenete de teatru in incinta Cetăţii pentru atragerea și orientarea

turistilor,

o evenimente cultural-artistice în aer liber in centrul istoric, asa cum sunt flash-moburi,

lectii de dans, demonstratii sportive,

o ateliere de creatie de suveniruri etc

o implicarea copiilor și tinerilor în organizarea evenimentelor de pe agenda cultural-

sportivă locală

Organizarea unor excursii/ vizite educative periodice la instituţiile și obiectivele

culturale locale sau din municipiul Brașov

Organizarea unor concursuri locale pe teme cultural-istorice, tradiţii și meșteșuguri

Întâlniri periodice cu reprezentanţii Direcţiei de Cultură Râșnov și cu asociaţtiile și

organizaţiile non-guvernamentale pentru discutarea unor egende comune

Odata cu renovarea Centrului Cultural Râșnov, acesta trebuie să ofere spaţii necesare

activităţilor cultural-artistice ale copiilor și tinerilor, incurajandu-se dezvoltarea și

diversificarea cluburilor sau asociatiilor de copii, tineret, cultură existente în orașul

Râșnov.

În ceea ce privește persoanele adulte, instituţiile culturale și organizaţiile non-

guvernamentale pot intocmi pachete/programe culturale asa cum sunt:

- Acordarea unor abonamente cu pret redus pentru vizionarea producţiilor artistice la

cinematograful din localitate

- Organizarea unor evenimnete culturale in aer liber

- Infiintarea unui club destinat persoanelor peste 50 ani, unde acestea să poată lua parte

la diverse activităţi: cursuri de initiere pe calculator si social media, cursuri de arta

fotografică, cursuri de dans medieval, schimb de experiente gastronomice etc

Centrul Cultural Râșnov trebuie să reprezinte centrul vietii socio-culturală a comunităţii, atât

prin multifuncţionalitatea sa, cât și prin semnificaţia sa istorică. De semenea, reabilitarea,

dotare si modernizarea obiectivelor publice de interes cultural reprezinta o masura necesara.

În toate aceste demersuri, incurajarea parteneriatelor cu societatea civilă este vazut ca un

element esential pentru stimularea accesului comunitatii la viata culturala.

Măsuri:

Reabilitarea, dotarea si modernizarea obiectivelor culturale locale

Încurajarea activităţilor de voluntariat cultural și artistic in rândul tinerilor si copiilor

în scopul punerii în valoare a obiectivelor cultural-turistice

Sprijinirea asociaţiilor si organizaţiilor locale in vederea organizării unor evenimente

cultural educative pentru copii si tineri

Stimularea participarii la viata culturala a persoanelor mature

Obiectivul 2 Creșterea calităţii procesului de învăţământ

În ceea ce privește educaţia, aceasta se caracterizează printr-o calitate bună a procesului de

învăţământ, ceea ce se reflectă în rezultatele elevilor, care în unele cazuri sunt de nivelul

performanţei.


170

Cu toate acestea, elevii scolii generale nr 1 provin in general din familii apartinând grupurilor

dezavantajate, fiind in majoritate de etnie romă, au rezultate slabe și medii la învăţătură si

sunt supusi riscului de abandon scolar.

Liceul Tehnologic oferă calificare pentru elevii săi în domeniul turismului, în clase cu

predare intensivă în limba germană, aspect care presupune prezenta unor cadre didactice

calificate pentru acest mod de predare, însă unitatea școlară se confruntă cu un deficit în acest

domeniu. De asemenea, liceul nu are acces la resurse informationale si expertiză de calitate

pentru pregătirea practică a elevilor. Lipsa cadrelor didactice specializate in limba germana

este insa o problema la nivelul intregului sistem local de invatamant.

Unităţile de învăţământ sunt implicate în activităţi extracurriculare, atât în cadrul săptămânii

Scoala Altfel, cât si prin atragerea unor finanţări nerambursabile specifice, sau intrarea in

parteneriate internaţionale. Pentru susţinerea și stimularea calităţii procesului de învăţământ,

activităţile extrașcolare, acţiunile în cadrul parteneriatelor cu sectorul non-guvernamental și

public, participările la concursuri, olimpiade, expoziţii, în proiecte intrajudeţene, regionale,

naţionale și europene - reprezintă măsuri absolut necesare. De asemenea, acordarea de

stimulente, cum sunt premiile pentru elevii merituoși, cu rezultate bune, este de asemenea

recomandabilă.

Din punct de vedere al infrastructurii educaţionale, instituţiile de învăţământ au beneficiat în

ultimii ani de investiţii de la bugetul de stat, dar și de importante finanţări europene și de la

bugetul de stat destinate reabilitării, dotării, modernizării dar și amenajarii facilităţilor

sportive. Prin suspendarea finanţării guvernamentale aprobate, proiectele privind construirea

unui cămin si a unei cantine în cadrul noului campus al Liceului tehnologic (campus care va

fi finalizat prin POR 2007-2013) nu mai dispun de resurse financiare pentru implementare.

Scolile generale mai prezintă necesităţi de reabilitare termică, de amanajare a spaţiilor verzi

etc. In oras nu exista infrastructura anteprescolara, iar in domeniul gradinitelor exista

necesitati pentru extinderea spatiilor existente.

Legatura intre comunitate si scoala este deficitara in toate cazurile. Comunicarea intre

profesori si parinti nu se desfasoara in conditii bune, iar in cazul celor care trec de la scoala la

viata activa, exista probleme legate de lipsa de capacitati de informare, consiliere si orientare

profesionala. Astfel, sunt necesare activitati de orientare a educaţiei de tip vocaţional către

specializarea locală, cooperarea cu antreprenori locali, facilitarea de stagii de practică pentru

absolvenţi, burse, specializări solicitate de angajatori combinate cu ucenicii.

Măsuri:

Reabilitarea, modernizarea și dotarea instituţiilor de învăţământ

Susţinerea și stimularea calităţii procesului educaţional prin măsuri specifice

(extracurriculare)

Obiectivul 3 Creșterea calităţii serviciilor sociale (asistenţă și protectie, locuinte,

medico-sanitare, intervenţii in situatii de urgenta)

Din punctul de vedere al asistenţei și protecţiei sociale, considerăm ca la nivelul orașului

Râșnov măsurile prioritare trebuie să se adreseze către următoarele grupuri ţintă:

comunitatea de romi,


171

persoanele în vârstă,

tinerii dezavantajati

șomerii și persoanele cu venituri foarte scăzute

Având în vedere perspectiva îmbătrânirii demografice, sunt necesare intervenţii locale de

contracarare a acesteia destinate tinerilor, pentru stimularea natalităţii şi prevenirea migraţiei

externe. Astfel, considerăm că dezvoltarea fondului locuinţelor sociale şi pentru tineri

reprezintă o prioritate pentru administraţia publică locală. De asemenea, sunt necesare şi

servicii personalizate de informare, consiliere pshi-socială şi orientare profesională.

În ceea ce priveşte categoria şomerilor şi a persoanelor cu venituri foarte scăzute, acestora

trebuie să li se furnizeze servicii personalizate de informare, consiliere şi orientare pentru

identificarea celor mai bune opţiuni de sprijin – educaţie, formare, ocupare, precum şi

facilitarea accesului la programe de formare profesională.

O alte iniţiativă importantă în care autoritatatea publică poate fi implicată în scopul

incluziunii sociale a persoanelor dezavantajate, aşa cum sunt şomerii, este dezvoltarea

structurilor economiei sociale, în care UAT Râşnov să fie membru fondator.

În ceea ce privește comunitătea locală de romi, care se confruntă cu probleme complexe,

este necesară aplicarea unui model de intervenţie integrat, care să combine acţiunile de

construcţie de locuinţe sociale cu dimensiunea de ocupare, calificare a forţei de muncă din

comunitate. Astfel, este necesară elaborarea unui plan integrat care să cuprindă atât

intervenţii infrastructurale (care să asigure locuirea, ocuparea prin activităţi de economie

socială, furnizarea integrată a serviciilor minimale medicale şi sociale) cât şi intervenţii ce

vizează diversele tipuri de servicii acordate comunităţilor defavorizate va avea ca rezultat

scăderea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială, ceea ce va

avea, pe termen lung, atât un impact social, de îmbunătăţire a calităţii vieţii comunităţii, cât şi

un impact economic, de sporire a forţei de muncă disponibile să desfăşoare activităţi

economice.

În ceea ce priveşte persoanele vârstnice, perspectiva îmbătrânirii demografice impune

măsuri urgente de îmbunătăţire şi diversificare a serviciilor furnizate acestora, aşa cum ar fi

înfiinţarea unor centre de zi şi dezvoltarea servciilor de îngrijire la domiciliu, servicii

medicale şi de recuperare şi servicii sociale pentru vârstnici imobilizati ori greu deplasabili,

afectaţi de boală, sărăcie şi excluziune socială, neglijaţi, părăsiţi sau fără familie, apartamente

de tip familial/locuinţe sociale/locuinţe protejate.

În ceea ce priveşte sectorul medico-sanitar, infrastructura existentă în oraşul Râşnov este

bine reprezentată, existând atât unităţi publice, cât şi private. Policlinica asigură şi servicii de

permanenţă medicală, iar staţia de ambulanţă deserveşte inclusiv localităţile învecinate. În

perioada următoare considerăm necesară reabilitarea/modernizarea/extinderea/dotarea

infrastructurii de servicii medicale (ambulatoriu, unitate de primiri urgenţe), astfel încât

sistemul medical râşnovean să îşi afirme pe plan zonal rolul de centru medical la standarde

europene.

În ceeea ce priveşte serviciul Salvamont, se propune construirea/modernizarea refugiilor

montane, amenajarea posturilor şi inclusiv construirea de noi posturi Salvamont/Salvamar.


172

De asemenea, se recomandă continuarea activităţilor de dotare a Serviciului Ambulanţă şi

Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă cu echipamente noi şi moderne.

Ca măsuri orizontale aferente acestui obiectiv, propunem activităţi de instruire, formare şi

perfecţionare permanentă a personalului specializat și auxiliar din aceste servicii, inclusiv

pentru imbunătăţirea competenţelor digitale în vederea implementării sistemelor e-educaţie,

e-incluziune, e-sănătate și e-cultură

Un rol deosebit de important în implementarea acestui obiectiv de dezvoltare il au

organizaţiile societăţii civile, administraţia publică locală putând iniţia parteneriate sau

finanţa aceste asociaţii.

Măsuri:

Imbunătăţirea și diversificarea serviciilor de asistenţă socială pentru tineri

Măsuri integrate pentru imbunătăţiurea situaţiei comunităţii de romi

Imbunătăţirea și diversificarea serviciilor de asistenţă socială pentru persoanele

vârstnice

Imbunătăţirea și diversificarea serviciilor de asistenţă socială pentru someri și

persoane cu venituri mici

Investiţii pentru creșterea calităţii serviciilor medicale și de primiri urgenţe

Dezvoltarea serviciilor de intervenţie în situaţii de urgenţă

Îmbunătăţirea nivelului de calificare, pregătire și de asimilare competenţe digitale a

personalului

Implementarea la nivel local a sistemelor e-educaţie, e-incluziune, e-sănătate și e-

cultură

Incurajarea participării sectorului non-guvernamental

DIRECŢIA DE DEZVOLTARE DIVERSIFICAREA ECONOMIEI LOCALE

Obiectivul 1 Asigurarea condiţiilor de desfășurare și diversificare a activităţilor

economice locale

Așa cum am menţionat mai sus, administraţia publică locală trebuie să ia toate măsurile

pentru crearea celor mai bune condiţii pentru dezvoltarea mediului antreprenorial, pentru

stimularea apariţiei de noi IMM-uri, pentru dezvoltarea serviciilor, comerţului etc.

Prima și cea mai la îndemână acţiune constă în proiectarea unei politici fiscale locale prin

care să se urmărească motivarea investitorilor potenţiali de a crea noi afaceri pe raza

administrativă a municipiului, maximizand astfel potenţialul determinat de localizarea

avantajoasă aproape de Brașov.Astfel, se pot acorda reduceri semnificative la plata impozite-

lor pe clădiri şi terenuri în funcţie de numărul de locuri de muncă ce vor fi create de un in-

vestitor, prin intermediul schemelor de minimis. Baza legală în acest sens este art. 286 alin.

(6) din Legea nr. 571/2003 –Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, iar

măsura se imp-lementează prin adoptarea unei hotărâri de consiliu local prin care să se

detalieze regulile și condiţiile de acordare a acestor ajutoare de minimis.


173

O altă categorie de măsuri pentru impulsionarea dezvoltării economice este asigurarea unor

locaţii adecvate pentru activităţile economice. Prin aceste măsuri trebuie să se

impulsioneze și domeniile cu potenţial de creștere și diversificare pentru economia locală,

așa cum sunt serviciile cu un anumit nivel de specializare care să deservească industria

locală, așa cum sunt serviciile de management, consultanţă, logistică și transport, IT, design,

etc

Complementar, administraţia publică locală trebuie să menţină un dialog permanent și

constructiv cu reprezentanţii mediului de afaceri – cameră de comerţ, asociaţii patronale – să

se implice în parteneriate cu aceștia, să stimuleze formarea unei culturi antreprenoriale, să

faciliteze procesul de crearea de noi întreprinderi, și să includă în politicile proprii de

dezvoltare modalităţi de rezolvare a nevoilor celor mai stringente din sectorul economic.

Creșterea performanţei și eficienţei activităţilor economice se realizează prin introducerea

inovării și a noilor tehnologii și instrumente în procesele de producţie sau în furnizarea de

servicii. Ca atare considerăm absolut esenţială urmărirea unor astfel de măsuri, administraţia

publică locală putând sprijini acest demers prin participarea în clustere, parteneriate gen

universităţi- mediul de afaceri – sector public.

Astfel, măsurile prin care se poate pune în practică acest obiectiv sunt:

Acordarea de facilităţi și sprijin pentru mediul de afaceri

Menţinerea dialogului cu reprezentanţii mediului de afaceri

Stimularea introducerii inovării în activităţile economice

Obiectivul 2 Dezvoltarea capitalului uman

Un element de atractivitate pentru noile afaceri este existenţa capitalului uman calificat. Este

astfel necesar să se facă toate demersurile pentru a se corela oferta de forţă de muncă cu

cerinţele pieţei în prezent dar și în perspectivă, iar acest lucru se obţine prin măsuri de

dezvoltare a resurselor umane, începând cu învăţământul vocaţional până la stimularea

apariţiei unor centre sau institute formare, calificare și recalificare a forţei de muncă active.

Parteneriatele între administraţia publică locală, institute deconcentrate și

asociaţii/organizaţii este un deziderat.

Astfel, considerăm că pentru susţinerea unei dezvoltări echilibrate și de durată a economiei

locale, o atenţie deosebită trebuie acordată activităţii de pregătire și perfecţionare a

capitalului uman.

Obiectivul 3 Dezvoltarea și modernizarea agriculturii

Actorii publici au responsabilităţi limitate în sectorul agricol, în care predomină forma

privată de proprietate. Sectorul consultanţei agricole, al formării și perfecţionării

resurselor umane în agricultură reprezintă un aspect important care trebuie luat în calcul, și

în acest sens trebuie încurajate proiectele în parteneriat care urmăresc creșterea calităţii și

eficienţei în agricultură.


174

DIRECTIA DE DEZVOLTARE CREŞTEREA CAPACITĂŢII ADMINISTRATIVE

Obiectivul 1: Consolidarea capacităţii autorităţii publice locale pentru promovarea și

susţinerea dezvoltării la nivel local

În perioada următoare, actul administrativ se va orienta prioritar către implementarea

prezentei strategiei locale de dezvoltare - în varianta asumată în mod coeziv la nivelul

comunităţii, sectorului societăţii civile și al mediului de afaceri. De o vitală importanţă va fi

însă monitorizarea implementării acestei strategii, proces la care vor trebui să contribuie

toate categoriile menţionate, pentru validarea în continuare a proiectelor și acţiunilor

întreprinse și pentru analiza schimbărilor care vor afecta comunitatea, astfel încât în anul

2020 să existe toate premisele necesare pentru elaborarea următorului document programatic.

Este necesară deci punerea în în aplicare a unor metode /mecanisme dezvoltate pentru

elaborarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea politicilor și strategiilor

regionale/locale.

Implementarea acestei strategii necesită o alocare cât mai eficientă a competenţelor în

interiorul aparatului administrativ, precum luarea unor măsuri susţinute de eficientizare a

modului de cheltuire a banilor publici precum și de proiectare a unor politici fiscale locale,

intrucât pârghiile financiare la indemana administraţiei publice locale sunt diverse, complexe

si supuse unor limitări, constrângeri și restricţionări acute.

Ca măsură orizontală, administraţia publică locală trebuie să se îngrijească de implementarea

celor mai noi și inovative standarde de calitate pentru actul administrativ, în paralel cu

măsuri susţinute de creștere a calităţii resurselor umane prin participarea la cursuri de

formare/programe de mentorat/stagii de pregătire .

Măsurile propuse vizează:

Creșterea capacităţii de a dezvolta, implementa, monitoriza, evalua strategiile locale

și de a realiza evaluări ale impactului acesteia

Crearea unor proceduri și abilităţi de a realiza politici fiscale locale, îmbunătăţite

Schimbul de informaţii și de bune practici cu instituţii aflate la alte paliere

adminsitrative;

Dezvoltarea și implementarea unor mecanisme de eficientizare a cheltuielilor publice

Repartizare adecvată a resurselor în sectorul public

Imbunătăţirea aptitudinilor și competenţelor personalului în domeniu

Obiectivul 2 Îmbunătăţirea managementului resurselor umane în cadrul UAT Râșnov

Măsurile de îmbunătăţire a managementului resurselor umane vor trebui aplicate atât la

nivelul personalului și nivelului său de calificare, cât și la nivelul îmbunătăţirii sau

constituirii unor proceduri/instrumente de resurse umane moderne și eficiente.

Aceste măsuri se referă la:

Crearea unei politici unitare și integrate la nivel local pentru asigurarea

managementului resurselor umane


175

Orientarea managementului resurselor umane către nevoi, strategii și proceduri

transparente

Dezvoltarea mecanismelor și imbunătăţirea competenţelor necesare derulării etapelor

ciclului managementului de resurse umane – evaluarea nevoilor, planificare, recrutare,

dezvoltare și evaluarea performanţei;

Asigurarea și utilizarea în mod adecvat a capitalului uman din sectorul public

Imbunătăţirea aptitudinilor și competenţelor personalului în domeniu

Obiectivul 3 Creșterea calităţii și accesibilităţii serviciilor publice oferite de către UAT

Râșnov

Obiectivul urmărește creșterea nivelului de încrederea cetăţenilor în serviciile publice

furnizate de către administraţia publică locală, utilizarea unor instrumente TIC noi, moderne,

performante, implementarea sistemului de ghiseu unic/ online, precum și pregătirea

resurselor umane pentru a face faţă acestor instrumente și metodologii.

Măsurile urmărite se referă la:

Creșterea calităţii serviciilor publice furnizate de administraţia public

Diversificarea serviciilor furnizate on-line

Reducerea costurilor de livrare a serviciilor publice

Imbunătăţirea aptitudinilor și competenţelor personalului

Obiectivul 4 Creșterea transparenţei, integrităţii și responsabilităţii la nivelul UAT

Râșnov

Asigurarea respectării integrităţii în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice reprezintă

una dintre principalele atribuţii ale fiecărui angajat din sistemul public. Obiectivul urmărește

inclusiv implementarea unor politici de prevenire a corupţiei şi creştere a gradului de

cunoaştere şi aplicare a dispoziţiilor privind normele de conduită, precum și intervenţiile

asociate consolidării rolului consilierului de etică.

Măsurile propuse vizează:

Aplicarea unor sisteme, instrumente, metodologii noi și îmbunătăţirea celor existente cu

privire la transparenţă, integritate și anticorupţie

Formarea resurselor umane în domeniul eticii, integrităţii și anticorupţiei

Obilectivul 5 Reducerea poverii administrative pentru mediul de afaceri și cetăţenii din

orașul Râșnov

Obiectivul urmărește proiectarea unor proceduri administrative aplicabile cetăţenilor și mediului

de afaceri simplificate, reducerea timpului necesar completării cerinţelor administrative precum

și îmbunătăţirea aptitudinilor personalului în acest domeniu.

Măsuri:

- Implementarea unor proceduri simplificate în medierea realaţiei dintre cetăţeni/mediul

de afaceri și UAT Râșnov


176

- Achizitionarea si dezvoltarea unor instrumente TIC noi sau îmbunătăţite

- Îmbunătăţirea clificării resurselor umane implicate în această relaţie

DIRECŢIA – DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢII DE TURISM

Obiectivul nr. 1. Dezvoltarea şi diversificarea serviciilor de turism de bază

Turismul cultural

Turismul cultural este motivat de nevoia vizitatorilor de a-și îmbogati cunostintele, de a trai

experiente noi și variate, incluzand toate aspectele calatoriei prin care oamenii invata despre

mentalitatile și stilurile de viata ale celor care vin în contact: calatoriile de studii, participarea

la evenimente culturale, festivaluri, vizitarea siturilor istorice și monumentelor etc.

În ceea ce priveste profilul cultural al Râșnovului, dezvoltarea componentei de turism cultural

are loc în următoarele domenii principale:

Monumente și situri culturale:

Turismul cultural are drept element central Cetatea Ţărănească a Râșnovului,

simbol al localităţii și parte a brandului turistic local, alături de trandafir. În jurul sau în

legătură cu acest obiectiv s-a dezvoltat în mod tradiţional și se va dezvolta în continuare

activitatea turistică locală, dar pentru aceasta, este de nevoie de lucrări urgente de conservare,

reabilitare și punere în valoare.

Până în prezent, primăria Râşnov a reuşit să finalizeze repararea unei părţi din distrugerile

provocate de fostul administrator privat al cetăţii, cu un efort financiar de peste 1,5 milioane

de euro. Lucrările de urgenţă au fost finalizate încă din 2012, astfel ca monumentul să poată

fi vizitat în condiţii de siguranţă de către turişti. Acestea au inclus şi reconstruirea Turnului

Bathori, care s-a prăbuşit încă din secolul al XVII-lea, după un atac asupra cetăţii, dar şi

zidurile grădinii cetăţii, care au fost reconstruite după ce s-au prăbuşit din cauza intervenţiilor

făcute de fostul proprietar. Acestea au fost reconstituite după planurile istorice şi cu materiale

ale epocii.Pentru a finaliza întregul proiect de restaurare și pentru a pune Cetatea în valoarea

meritată, mai este nevoie de o sumă de aproximativ 19 milioane de euro, destinaţi transformării Cetăţii într-unul dintre cele mai importante obiective turistice din ţară. Proiectul

tehnic este deja intocmit, însăsolicitarea finanţării din fonduri europene a fost întârziată din

cauza problemelor juridice legate de proprietatea asupra obiectivului.


177

Aceasta investitie este una prioritară, cu atat mai mult cu cât este vorba de un proiect matur

din punct de vedere tehnic, careîn perioada urmatoare de programare 2014-2020 va fi

eligibilpentru finantare din FEDER.

Există două moduri de exploatare turistică a Cetăţii, și anume:

Ca parte a unor circuite zonale cu tematică diversă sau culturală

Ca parte a circuitului ”100%Râșnov” promovat de către actorii locali și care include

toate obiectivele cultural aflate pe teritoriul orașului

Pentru o cât mai eficientă exploatare turistică a acestui obiectiv istoric, propunem câteva

măsuri de optimizare a serviciilor oferite:

Îmbunătăţirea accesului în cetate:

o opţiunea pentru utilizarea ascensorului modern cu plecare din centrul

Râșnovului va trebui alternată prin continuarea asigurării transportului cu

trenuleţul, pentru satisfacerea tutror preferinţelor turiștilor. De aceea,

propunem înlocuirea/ modernizarea acestui mijloc, astfel încât acesta să

reflecte prin aspect în mod atractiv vremurile medievale, să dispună de

instrumente de informare (pliante), iar pe timpul urcării turiștii să poată

asculta o inregistrare care să le ofere câteva informaţii primare

o amenajarea unor banci/umbrelute/mese după intrarea în cetate

Imbunătăţirea serviciilor de informare: construirea unui punct de informare la intrarea

in cetate, de unde să se poată inchiria ghidurile audio, asigurarea unei cantităţi mai

reprezentative de materiale de informare și promovare a RÂșnovului în cadrul

Centrului de Informare UNESCO, asigurareea unui numar mai mare de panouri, care

să conţină caractere cu dimensiuni extinse, pentru o mai bună asimilare a informaţiei

Exploatarea în mai mare măsură a tradiţiilor și meștesugurilor locale în incinta cetăţii Dinamizarea atmosferei și înfrumuseţarea porţiunii de la intrarea in cetate dar și din

interior (mai multă muzică, personaje care să întâmpine turistii, scenete/improvizaţii etc)

Cetatea Râșnovului reprezintă o poveste în sine, destinul său fiind legat iremediabil de

existenţa milenară a așezării, confundându-se cu destinul locuitorilor săi. Viaţa, obiceiurile,

tradiţiile și meșteșurile seculare ale acestora compun un tablou istoric nepreţuit, o mărturie

pe care zidurile Cetăţii o povestesc mereu celor care vor să asculte. Însă acest tablou poate fi

mai mult pus în valoare prin exprimări artistice și plastice prin intermediul unui parc tematic

- Cetatea Ţărănească Râșnov - Cetatea de altă dată. Demersul autorităţilor publice de a

construi un asemenea parc va avea un profund rol educativ, în special pentru copii și tineri,

fiind cunoscut ca atracţiile de acest tip – foarte răspândite în siturile turistice din intreaga

lume – exercită un impact puternic asupra vizitatorilor, facilitând asimilarea cunoștinţelor,

înţelegerea modurilor vechi de viaţă, ușurând reţinerea informaţiilor istorice și de cultură

generală Parcurile tematice impulsionează creșterea gradului de ocupare al staţiunii pe raza

căreia există, generând un afaceri și servicii conexe.

Un al doilea obiectiv care necesită o atenţie specială este situl arheologic Cumidava,

care necesită lucrări urgente de reabilitare, conservare și punereîn valoare. Un asemenea

proiect poate contine:

Constructii de protectie


178

Trasee de vizitare care să sugereze structura originala

Puncte de staţionare care să conţină afişaje explicative astfel structurate încât să

permită privirea directă asupra ansamblului

Iluminat arhitectural

Servicii conexe: comerţ, alimentaţie publică, informaţii turistice, parcare

Imbunatatirea accesului

Centrul Cultural Râșnov este de fapt un obiectiv de mare importanţă istorică și

culturală, fiind de fapt fostul hotel comunal ”La Cetatea Râșnovului”, a cărui construire a

început în anul 1874. În prezent, el se află în conservare, necesitând măsuri de reabilitare și

refuncţionalizare.

O necesitate comună a obiectivelor culturale constă în protejarea si reabilitarea

monumentelor istorice, de arhitectura, a ansamblurilor urbane si a siturilor arheologice,

imbunătăţirea și modernizarea cailor de acces și amenajarea imprejurimilor pentru a deservi

cât mai bine scopurile turismului cultural.

Evenimente și schimburi culturale

Cetatea Râșnov este prima atracţie pentru turiști în zonă, la creșterea notorietăţii acestia

contribuind bogata agenda de evenimente culturale și de agrement organizate aici în fiecare

weekend. Prin colaborari cu organizatorii privaţi ai, fără ca aceasta să presupună efort

financiar din partea primăriei, s-a reușit atragerea a mai mult de 200.000 turiști în anul 2012.

Strategia de atragere a turiștilor prin intermediul evenimentelor agendei cultural-sportive a

localitatii s-a dovedit un demers de succes și eficient, mai ales prin prisma efortului financiar

minim. Ca urmare, consideram ca dezvoltarea acestei componente a turismului cultural este

foarte importanta.

Una dintre modalităţile pe care ni le putem imagina este creșterea anvergurii

evenimentelor prin implicarea unor parteneri/colaboratori străini. Aceste evenimente pot

reprezenta o soluţie de ameliorare a sezonalităţii turistice putând fi organizate primăvara sau

toamna, precum și în alte locaţii din oraș, așa cum este Centrul istoric sau Centrul cultural.

Principala constrângere în acest sens este lipsa de experienta în organizarea unor astfel de

eveimente la nivelul administraţiei publice locale sau celorlalţi actori publici și privaţi, ceea

ce presupune externalizarea expertizei necesare și, în timp, crearea unui nucleu specializat

de persoane în cadrul Direcţiei de Cultură.

Diversificarea agendei de evenimente culturale a localităţii este recomandabilă în

contextul amenajarii unor noi locaţii adecvate, întrucât în prezent toate weekendurile din

sezonul estival sunt dedicate unui concurs, festival, expoziţie. În acest fel, vorbm aici de cele

două obiective culturale care în prezent nu sunt încă reabilitate: Centrul Istoric și Centrul

Cultural Râșnov. Cele două locaţii pot adaposti evenimente diverse socio-culturale,

schimburi culturale, conferinte și workshopuri, precum și manifestari în aer liber asa cum

sunt:

Concerte în aer liber

Flash-moburi

Lectii de dans medieval în care vor fi implicaţi turiștii


179

Taberele internaţionale de copii, tineri, artisti reprezintă o modalitate de a organiza

schimburi culturale în diverse domenii: traditii și mestesuguri, limbi străine, literatura, istorie,

teatru, arte plastice etc. Un asemenea tip de turism necesita structuri de cazare de capacitate

medie, localizate într-un cadru natural atractiv, cu acces la facilităţi de agrement sportive, de

tip aventura etc. Astfel de schimburi culturale determina stimularea resurselor creative,

încurajându-se căutarea, cercetarea, creaţia, autoeducaţia şi autoinstruirea prin cooperare şi

parteneriat eficient. Identificarea și promovarea unor locatii adecvate și a unor programe

dedicate, prin integrare în circuitele internationale reprezintă o masura care se poate pune în

practica în primul rand prin consolidarea parteneriatelor public – private (organizatori privati,

asociatii non-guvernamentale culturale etc).

Turismul sportiv

Sporturile practicabile în staţiunea Râșnov acoperă o gamă largă de discipline, diversificarea

acestora survenind și ca urmare a iniţiativei private în domeniu. Astfel, aici găsim facilităţi și

dotări pentru fotbalul, echitaţie, patinaj etc însă aceste preocupări se circumscriu în principal

în sfera agrementului, al alternativelor de petrecere a timpului liber, și nu sunt văzute ca un

scop în sine al turismului sportiv.

De aceea, în propunerile noastre vor viza trei ramuri ale turismului specific râșnovean care

incumbă potenţial de dezvoltare viitoare:

Dezvoltarea și diversificarea turismului sportiv în jurul bazei olimpice

Baza olimpică pentru sporturi de iarnă Valea Cărbunării – Râşnov este formată din centrul

naţional de sărituri cu schiurile şi baza de biatlon, și reprezintă un motor al dezvoltării

turistice în sine, prezentând avantaje multiple, printre care posibilitatea folosirii sale pe toată

durata anului, inclusiv de către amatori, precum și notorietatea internaţională pe care o

generează. De asemenea, în Valea Cetăţii mai există o baza de biatlon.

În vederea fructificarii de perspectivă a potenţialului său, considerăm că dezvoltarea

complexului din punct de vedere al infrastructurii conexe și serviciilor disponibile

reprezintă una dintre soluţiile pentru impulsionarea dezvoltării turistice locale sustenabile și

dezvoltarea prezenţei râșnovene în circuitele internaţionale de profil.


180

Una dintre necesitatile identificate pe plan local este asigurarea cpacitatilor necesare pentru

participarea unui numar cat mai mare de spectatori la evenimentele sportive organizate in

cadrul bazei olimpice, intrucat, asa cum am mai mentionat, evenimentele sportive reprezinta

elemente importante de atractivitate pentru turisti, iar acest potential trebuie exploatat prin

crearea facilitatilor necesare. In acest fel, construirea unei tribune pentru spectatori

reprezinta o prioritate investitionala in domeniul turismului sportiv.

Prin dezvoltarea sa pe orizontală, complexul va asigura cele mai bune condiţiipentru

desfășurarea antrenamentelor de înaltă performanţă, toate oportunităţile pentru pregătirea

sportivilor, dar și pentru organizarea unor evenimente de grup, odihna și recreere, princ

onstruire unor incinte arondate actualei facilităţi sportive, în funcţie de spaţiile existente:

Hotel 4 stele

Baza de tratament refacere și relaxare pentru sportivi

Piscină, biliard, bar

Sală de forţă

Vilă/locuinţă de protocol

Restaurant specializat în preparate cu specific naţional divers, adapate necesităţilor

nutriţionale ale sportivilor

Centru de conferinte, sala de protocol etc

Dotări: internet prin cablu și wireless, aparatura moderna pentru traducere simultana,

retroproiectoare, ecrane mobile, aparatura audio-video

Prin construirea complexului olimpic s-a facut un pas important pentru continuarea și dezvoltarea unei tradiţii a sporturilor de iarnă râșnovene, care definește și completează

identitatea acestei comunităţi. De aceea considerăm că un element de atractivitate și în

același timp de păstrare și punere în valoare a acestei tradiţii, ar putea fi amenajarea unui

muzeu al sporturilor de iarna râșnovene, astfel ca vizitatorii să poată cunoaște istoria

locală dar și internaţională a acestor sporturi, momentele de glorie (vizite ale sportivilor

celebri, campionate, recorduri) etc.

Considerăm că extinderea și modernizarea facilităţilor destinate instruirii copiilor, dar și adulţilor în domeniile biatlon, schi fond, schi sărituri, respective continuarea și dezvoltarea

activităţilor desfășurate în prezent la CSS Dinamo (Valea Cetăţii) reprezinta o alta cale de

urmat, foarte importantă pentru crearea unei mentalităţi și culturi în favoarea sportului, la

nivelul comunităţii râșnovene.

Dezvoltarea turismului sportiv prin exploatarea pe principii ecologice a fondului

cinegetic

Un al doilea segment al turismului sportiv prezentând în opinia noastră un potenţial de

creștere în următorii ani, este exploatarea fondului cinegetic, care în ultimii ani a în ceput să

fie realizată de către Ocolul Silvic pe principii ecologice, moderne.

Vânătoarea sportivă, practicată în mod raţional în limitele cotelor stabilite de către

managerii în materie care urmăresc permanent evoluţia populaţiilor de vânat din punct de

vedere calitativ și cantitativ, reprezintă un turism de nișă care în Râșnov trebuie exploatat în

continuare, asigurandu-se practicanţilor toate serviciile suport necesare:


181

Asistenţă la sosire și plecare, precum și pe perioada vânătorii

Transport pe teritoriul României

Pensiune completă și cazare

Organizarea vanatorii

Conversaţii despre vanat

Servicii de traducere

Scrisoarea de invitatie la arme

Autorizatia pentru vânătoare și arme

Conservarea animalelor vânate

Certificat veterinar

Servicii de dresaj a cainilor de vânătoare.

Safari fotografic este definit drept expediţia de fotografiere a naturii sălbatice, și este la ora

actuală din ce în ce mai popular, în special în rândul cetăţenilor străini.

Termenul sinonim de "vănătoare fără sânge" pentru acest tip de expediţie a fost folosit pentru

prima dată de fotograful polonez Włodzimierz Puchalski. Acesta este un alt tip de nișă a

turismului, care poate fi promovat inclusiv în străinătate, beneficiază de observatoare

amenajate de către Ocolul Silvic Râșnov. În România, safari fotografic se practică în special

în Delta Dunării și în rezervaţii montane.

Astfel, pe lângă promovarea inclusiv pe plan extern a oportunităţii de safari fotografic, se

poate incuraja această activitate prin:

Amenajarea mai multor observatoare

Asigurarea asistenţei permanente

Conversaţii despre vânat

Pensiune completă și cazare

De asemenea, pentru incurajarea acestei pasiuni și implicit popularizarea peisajului, florei și

faunei locale, se pot gazdui cursuri sau workshopuri de fotografie de natură.

Dezvoltarea altor forme ale turismului sportiv

În principal, grupul ţintă vizat este format din tineri și persoane active, pasionate de alpinism,

alergare montana, escalada, ATV sau bungee jumping, tiroliană, via ferrata, rapel și zbor cu

motoparapanta.Dezvoltarea și diversificarea acestor sporturi presupune încurajarea iniţiativei

private în domeniu și promovarea ofertei existente inclusiv prin canale de comunicare iniţiate

de către autoritatea publică locală. Amenajarea unor noi trasee montane pentru drumetii,

alergare, mountainbiking etc reprezintă un alt demers la care primăria își poate aduce aportul

Turismul de agrement si alte forme ale turismului

Atat atractivitatea turismului cultural, cât și cea a turismul sportiv, de afaceri sau ecologic,

sunt potenţate de oportunităţile alternative de agrement existente și care acoperă o gama

vastă de gusturi și preferinţe, atat pentru cei care cauta o odihnă activă, cât și pentru cei care

optează pentru relaxare.


182

În domeniul agrementului, construirea Parcului tematic cu dinozauri, unic în Europa de

Sud_Est, printr-o investiţie privată cu fonduri europene, va deveni un punct de referinţă în

special pentru grupul ţintă ”familii cu copii”. Caracterul de noutate, ineditul, proiecţia

modernă, serviciile conexe oferite sunt deosebit atractive însă și pentru alte grupe de turiști.

Pentru stimularea dezvoltării turismului de agrement, consideram ca în primul rand este

necesară crearea cadrului general pentru dezvoltarea sectorului privat pentru ca acesta să își

îndeplinească funcţia de motor de creștere economică locală.

În ceea ce privește turismul de afaceri, dezvoltarea acestuia presupune creșterea capacităţii materiale săli conferinţă, servicii, dotări - care pot fi incluse în interiorul unităţilor de cazare,

sau pot funţiona în spaţii independente, așa cum va fi Centrul Cultural, după amenajarea și

dotarea acestuia.

Servicii cazare, transport, alimentaţie

Serviciul de cazare este alcătuit din mai multe

prestaţii oferite turistului pe timpul sejurului,

dezvoltarea calităţii acestuia depinzând de cel

puţin doi factori:

baza tehnico-materială adecvată

(hoteluri, moteluri, pensiuni, caban etc.) care

să dispună de dotări corespunzătoare, astfel

încât să poată fi asigurate turiştilor condiţiile

optime de cazare;

un personal calificat, structurat

corespunzător, organizat

Aceste componente se află într-o strânsă

legătură de interdependenţă, ambele fiind

conditii strict obligatorii pentru dezvoltarea

activitatii turistice.

În ceea ce privește capacitatea de cazare a staţiunii Râșnov, aceasta se află în continua

dezvoltare, atât din punct de vedere cantitiv, cât și calitativ, atribuţiile administraţiei publice

locale ţinând în acest caz de asigurarea condiţiilor adecvate, între care dezvoltarea

urbanistică armonioasă este una dintre cele mai importante. Astfel, impunerea unor conditii

legate de aspectul unitatilor de cazare, spatiului verde aferent etc sunt aspecte esenţiale pentru

creșterea calităţii serviciilor de cazare. În al doilea rand, asigurarea conectării la utilitati a

zonelor ocupate de unitatile de cazare reprezinta o alta intervenţie importantă a autoritatii

publice locale în sprijinul activitatii de turism. Asigurarea unei infrastructuri stradale de

calitate, masuri de protectia mediului inconjurator sunt alte actiuni necesare ale autorităţii publice locale, judeţene, naţioanle. Din punct de vedere fiscal, administraţia publică locală

are la îndemană un instrumente de facilităţi legale prin care poate să stimuleze iniţiativa

privată.

Astfel, pentru dezvoltarea bazei tehnico-materiale, se propune:

crearea cadrului adecvat pentru extinderea capacităţii de cazare


183

creșterea capacităţii de cazare cu clasificare turistică superioară

dezvoltarea unor unităţi de cazare care oferă servicii integrate (relaxare, alimentatie)

Aspectele legate de calitatea capitalului uman în turismul râșnovean au în centru nevoia de

formare profesională a resurselor umane în vederea prestării serviciilor la nivelul standardelor

europene din industria de profil.

În turism existădoua categorii de funcţii: care nu necesita o calificare deosebita

care necesita cunoștinte complexe: tehnice, cultura generală

Ca urmare, industria turismului absoarbe forţa de muncă neocupată și necalificată, ceea ce

ajută la reducerea șomajului pe plan local în rândul persoanelor care își găsesc mai greu o

slujbă, dar necesită în primul rând personal cu o pregătire profesională bună, multilaterală.

Importanţa forţei de muncă în turism este majoră, aceasta asigurând funcţionalitatea

atracţiilor și bazei tehnico-materiale, care altfel au o existenţă potenţială în afara intervenţiei

factorului uman. Mai mult decât atât, calitatea resurselor umane, respectiv un nivel inalt de

pregatire al acestora în ceea ce privește în special cunoștinţele de natură complexă, se poate

transforma intr-un avantaj competitiv important pentru unitatea turistică sau staţiunea

respectivă.

Oferta de instruire la nivel zonal provine din partea mai multor furnizori acreditaţi, atragerea potenţialilor cursanţi depinzând de eforturile de marketing depuse de către fiecare

dintre acestea. De asemenea, și în cadrul instituţiilor de învăţământ superior din zonă,

domeniul turismului este reprezentat de diverse programe de formare. În Brașov a fost

înfiinţată o filiala a American Hospitability Academy (AHA) care oferă și cursuri de durată

scurtă pentru meserii de bază de tipul ospătar, bucatar, camerist etc, dar este specializată în

programe complexe de management hotelier, urmărind să atraga 1000 studenţi din toată

Europa. În Râșnov, Liceul Tehnologic oferăcalificări elevilor în meseriile de tehnician în

turism (intensiv limba germană) și ospătar.


184

În cazul Râșnovului, ne dorim parcurgerea nivelului următor pe planulcalităţii procesului

de formare a resurselor umane în turism, care să ofere staţiunii un avantaj concurenţial pe

plan zonal. Ţinând cont de profilul local în ceea ce privește unităţile de cazare –

predominanţa pensiunilor turistice, precum și existenţa în Brașov a școlii de turism de

anvergură europeană, considerăm că la nivelul orașului Râșnov se poate opta pentru

centralizarea într-o singură locaţie a resurselor de formare specializate pe domeniul

pensiunilor și caselor de vacanţă.

Crearea unui cadru organizat pentru desfășurarea în bune condiţii a procesului de formare

în turim ar presupune înfiinţarea unui institut/ școală locală de turism al pesniunilor sau

dezvoltarea activităţiiLiceului Tehnologic Râșnov (calitativă și cantitativă – în sensul oferirii

de formare și personalului adult) – unde serviciile de instruire să se desfasoare la standarde

europene, sa utilizeze resurse și instrumente moderne pentru a pregăti piaţa turistică locală

pentru atragerea unui număr cât mai mare de turiști, în special pe cei din străinătate.

În primul rând, o astfel de structură va trebui sa exploreze oportunitatile pentru propriul

sau personal, pentru ca acesta sa primeasca instruirea de care are nevoie pentru atingerea un

standard european în activitatea de instruire și formare. Organizatia Mondiala a Turismului

poate recomanda institutii de training și programe internationale, inclusiv programe pe

termen scurt. Relaţiile de înfrăţire și cooperare ale UAT Râșnov cu localităţi din străinătate

pot oferi oportunitatea de identificare a acestei expertize de înaltă calitate care să oferte

resursele teoretice și practice necesare. De asemenea, sectorul asociatiilor non-

guvernamentale poate juca un rol deosebit de important în atragerea/oferirea expertizei, în

contextul unor parteneriate au autoritatea publică locală. Colaborarile cu instituţiile de

învăţământ superior care dezvoltaă programe universitare sau post-universitare în acest

domeniu, poate reprezenta o altă sursă de expertiză.

Pasul următor va fi conceperea

unorprograme de educaţie și formare și

formarea bazei materiale necesare pentru a

furniza un proces de formare de înaltă

calificare, cu sprijinul expertizei atrase.

Considerăm că în paralel cu aceste demersuri,

este necesară desfășurarea unei campanii de

informare și conștientizare a prestatorilor de

servicii de cazare și alimentaţie cu privire la


185

impactul pe care calitatea deosebită a resurselor umane angajate o poate avea asupra

propriilor afaceri, și mai important, asupra perspectivei de dezvoltare a intregii statiuni.

Astfel, activitatea institutului se va putea manifesta prin cursuri pe termen scurt, programe

regulate de instruire teoretică și practică, participare la workshopuri, acordarea de burse de

studii etc –pe plan naţional, în locaţii unde performaţa turistică a fost validată, dar în

principal pe plan extern. Un asemenea institut va putea atrage finantare nerambursabilă

europeana destinată perfecţionării capitalului uman.

În atribuţiile acestei structuri pot intra și alte măsuri de stimulare a ocupării forţei de muncă

în turism, ca de exemplu organizarea unor burse de locuri de muncă prin care să se medieze

relaţia dintre persoanele instruite și potenţialii angajatori din localitate, sau ulterior din

judeţ/zonă.

Înfiinţarea unei asemenea structuri destinate perfecţionării resurselor umane în turism în

orașul Râșnov s-ar putea transforma ulterior într-un institut cu anvergură regională sau chiar

naţională, sau pe domeniul staţiunilor montane. O asemenea instituitie necesita o investitie

considerabila de capital și de resurse pentru a fi dezvoltate corespunzator și de aceea trebuie

căutată o finanţare nerambursabilă.

Serviciul dealimentaţiedetermină, la rândul său, calitatea prestaţiei turistice în ansamblul ei.

și trebuie să răspundă următoarelor necesităţi pentru a se contitui intr-o ofertă complex,

atrăgătoare pentru toate grupele de turiști:

Trebuie să se regăsească în orice moment cheie al

consumului unui serviciu touristic, astfel încât asigure accesul

facil

Trebuie să se regăsească în cadrul unei tipologii largi

de unităţi, astfel încât să se asigure toate preferinţele și

nevoilor: restaurantelor, barurilor, snack barurilor, bistro, pub,

fast food, cramă, cofetării, cafenele, grădini de vară etc

Trebuie să acopere o paletă largă de specialităţi naţionale pentru a răspunde preferinţelor turiștilor străini

Trebuie să fie disponibile în sistem de catering, pe

baza de meniu cu prêt fix sau a la carte, ca meniuri turistice,

cu autoservire etc

Trebuie să se regăsească atât în unităţi de sine

stătătoare, cât și în interiorul unităţilor de cazare

O tendinţă actuală în serviciile de alimentaţie în turism se caracterizează prin crearea unor

unităţi care să îndeplinească funcţii complexe, sau, dimpotrivă, să se specializeze pe anumite

categorii de clienţi (sportiv, tineri, familii cu copii etc.) În ceea ce privește orașul Râșnov,

tendinţa de extindere și diversificare a sectorului de alimentaţie publică trebuie să continue

într-un ritm care să suţină și să răspună necesităţilor de dezvoltare turistică viitoare, ţinând

cont de elementele menţionate mai sus.

Serviciul de transport turistic are un rol determinant în creşterea calităţii prestaţiei turistice,

deoarece, prin intermediul său, este asigurat accesul turiştilor în zonele de interes turistic, și

deci întâlnirea cererii cu oferta.


186

Pentru orașul Râșnov putem propune următoarele măsuri:

- Modernizarea transportului în comun

- Autobuz touristic

- Instituirea unor modalităţi de transport neconveţionale de tipul Mocanita

Obiectivul nr. 2. Dezvoltarea serviciilor complementare şi de pregătire a consumului

turistic

Dintre categoriile de servicii menţionate, considerăm oportună prioritizarea atenţiei pe

actovitatea de informare (serviciu complementar), dar si pe promovare și publicitate

(pregătire consum).

Serviciile de informare turistică

Serviciile de informare turistică sunt servicii cu caracter gratuit prin care se asigură legătura

indispensabilă a orașului cu turiștii, realizându-se o informare cât mai completă și obiectivă a

acestora, promovându-se staţiunea ca destinaţie turistică.

În staţiunea Râșnov, această activitate se realizează în principal prin intermediul celor doua

centre de informare – Centrul de Informare și Promovare Turistică Râșnov și Centrul de

informare pentru patrimoniul cultural din Râșnov, precum și prin instrumente de

semnalizare stradala: hărţi turistice urbane, panouri de publicitate, indicatoare turistice

etc.

Materialele de informare disponibile sunt de calitate - album, ghid turistic, broşură, pliant,

hartă, materiale multimedia , majoritatea realizate prin intermediul unor proiecte finanţate din

fonduri nerambursabile.

Multiplicarea acestora reprezintă o necesitate continuă, proporţională cu creșterea numărului

de turiști, activitate care presupune surse de finanţare constante. De asemenea, este necesara

creșterea calitatii, a numarului și a tipurilor de instrumente de semnalizare turistică stradala și a obiectivelor turistice.

De asemenea, considerăm că personalul acestor centre trebuie să beneficieze constant de

cursuri de formare și perfecţionare în domenii legate de activitatea lor de informare a


187

turiștilor: cursuri de iniţiere/perfecţionare în limbi straine, cursuri de comunicare etc. O altă

măsură importantă este dotarea cu mijloace și echipamante noi a centrelor de informare.

Calitatea, forma de prezentare și conţinutul mijloacelor de informare turistică trebuie

permanent actualizate pentru a fi în concordanţă cu cele mai noi și moderne tendinţe în acest

domeniu, pentru a suscita atenţia turiștilor și pentru a fi cât mai accesibile acestora. De aceea,

propunem câteva instrumente pe care le considerăm atât inovative, cât și eficiente:

Aplicaţie pentru telefonia mobilă.

În prezent, aplicaţiile pentru telefonia mobilă reprezintă o resursă primordială în marketing,

exploatându-se astfel dependenţa consumatorilor, în special tineri și persoane active, de

tehnica modernă de telecomunicaţii. Astfel, există aplicaţii destinate traseelor montane,

identificării pârtiilor de ski, cabanelor etc, un exemplu în acest sens fiind aplicaţia

Salvamont.

În mod similar, se poate imagina dezvoltarea unei aplicaţii dedicate orașului Râșnov și care

să fie disponibilă în limbi de circulaţie internaţională.

Oportunitatea și prioritatea acestei propuneri sunt legate de contextul campionatului

mondial de juniori și tineri care se va organiza în anul 2016 la Râșnov.

Aplicaţia poate include:

Variante de trasee cu explicarea obiectivelor turistice

Harta stradală

Facilităţi de navigare

Atracţii pe categorii

Agenda Culturală

Agenda Sportivă

Achiziţionarea de bilete de acces la obiective și facilităţi turistice

Starea Vremii

Instituţii publice, nr de telefon ambulanţă și pompieri etc

Crearea unei agende digitale a evenimentelor cultural-sportive

În al doilea rând, propunem după modelul orașului Sibiu – fosta capitală culturală europeană

– achiziţionarea unui sistem de info-deskuri care să promoveze agenda cultural sportivă a

Râșnovului, și care poate fi amplasat în diverse puncte din oraș (hoteluri, pensiuni,

restaurante) și în centrele de informare locale.

Prin extinderea acestui sistem către centrele de informare din ţară, precum șiîn diverse locaţii cu aflux turistic maxim din regiune sau din ţară (în baza unor contracte cu locaţiile

respective) se va asigura un instrument de promovare și un canal pentru publicitatea staţiunii.

Acest proiect presupune crearea unei agende digitale a orașului, dar info-deskurile pot fi

folosite și pentru popularizarea celorlalte obiective și atracţii (inclusiv private, ceea ce crează

posibilitatea recuperării costurilor de amplasare în locaţii pe plan naţional), sau pentru

informaţii de interes divers.


188

Dezvoltarea activităţii de informare prin intermediul paginilor web

Complexul Olimpic trebuie să dispună de un site propriu de prezentare și promovare, prin

care să se pună la dispoziţie informaţii, să se prezinte agenda sportivă a staţiunii, să se

promoveze potenţialul turistic al zonei, și să ofere chiar facilităţi de inchiriere/ cumparare

online de echipamente, bilete etc.

De asemenea, considerăm necesară imbunătăţirea continuă a calităţii, graficei și

accesibilităţii informaţiei pe site-urile web existente.

Serviciile de promovare turistică

Promovarea vânzărilor cuprinde tehnicide stimulare a turistului în vederea

achiziţionării/consumului produsului turistic respectiv, și care completează acţiunile

publicitare.Principalele tehnici de promovare a vânzarilor folosite în turism sunt: prime,

reduceri temporare de pret, concursuri promotionale, jocuri, loterii, oferte speciale, cadouri

etc.

Staţiunea Râșnov trebuie să beneficieze de un sistem de promovare a serviciilor turistice

care să includă tehnici atractive, moderne, inovative, care să se adauge tehnicilor de

promovare deja existente și propuse prin intermediul Planului de marketing local:

- Realizarea unei campanii de promovare turistică bazată pe Internet,

- Organizarea de evenimnete si manifestări cultural-artistice și campanii de

promovare radio-tv și presă scrisă

- Înfiinţarea şi funcţionarea centrului modern de informare turistică,

- Participarea la expoziţii și târguri de turism

- Educarea comunităţii râșnovene pentru cunoașterea, promovarea, practicarea și

susţinerea sporturilor de iarna.

În ceea ce privește promovarea prin internet, concluziile aferente analizei situaţiei existente

sunt:

De asemenea, conform aceluiași document, se urmărește „stimularea încheierii unor

parteneriate public–private care să implice alături de autorităţile publice şi alte entităţi care

acţionează pe piaţa de profil (instituţii publice, organizaţii nonguvernamentale, asociaţii de

turism, asociaţii patronale, structuri de primire turistică şi de agrement, agenţii tour-operator),

PROMOVAREA STAȚIUNII RÂȘNOV TREBUIE SĂ SE REALIZEZE ÎN MAI MARE

MĂSURĂ PE SITE-URI CU AUDIENȚĂ NAȚIONALĂ

ARTICOLELE DE INTERES TURISTIC TREBUIE TRADUSE ÎN MAI MULTE LIMBI

DE CIRCULAȚIE INTERNAȚIONALĂ , DE EXEMPLU PRIN PRELUARE PE SITE-

URILE PROPRII ALE APL

ESTE NECESAR UN CONCEPT UNITAR, COERENT, INTEGRAT CU PRIVIRE LA

UTILIZAREA SOCIAL MEDIA


189

în special, pentru asigurarea unei anverguri naţionale şi internaţionale a eforturilor de

promovare a potenţialului turistic local, și care să preia o parte a efortului de marketing şi vor

asigura o promovare eficientă şi de anvergură a potenţialului turistic local. Având în vedere

aspectele prezentate, se recomandă continuitatea / stabilirea unor parteneriate instituţionale cu

organizaţii de profil ce acţionează la nivelul altor regiuni cu potenţial turistic din ţară în

vederea distribuirii materialelor de promovare realizate. De asemenea, în vederea extinderii

acţiunilor de promovare pe plan internaţional, vor fi iniţiate contactele necesare şi cu

reprezentanţii Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului şi ai Ministerului de

Externe”.

În continuare, propunem acţiuni destinate promovării staţiunii Râșnov care se bazează pe

parteneriate încheiate între autoritatea publică locală, mediul privat si societatea civilă, ale

căror demersuri conjugate și cointeresate trebuie să servească dezvoltării turistice a

localităţii:

1. Promovarea prin intermediul unor personalităţi cultural - artistice

Aceasta propunere presupune acordarea unui sistem de facilităţi / gratuităţi turistice pentru

personalităţi ale lumii cultural artistice, selectate astfel încât mesajul acestora să percuteze

grupuri de turiști diverse.

De exemplu, pentru promovarea în rândul tinerilor și persoanelor active se va apela la un

actor/interpret/sportiv de vârstă similară cu o imagine pozitivă în rândul acestora, iar pentru

promovarea în rândul familiilor cu copii - o personalitate cunoscută drept un exemplu pozitiv

în viaţa de familie.

O altă abordare a acestei acţiuni poate presupunere alegerea unei anumite categorii

profesionale din lumea artistică, de exemplu actorii, si selectarea câtorva persoanalităţi cu o

imagine bună în rândul publicului, astfel încât mesajul de promovare să se poată orienta către

un slogan de genul ”Râșnov, casa preferată a prietenilor nostri actori”, sau respectiv – ”

Martie – luna când Stela Popescu devine râșnoveană”.

Sistemul de facilităţi va consta, spre exemplu, în asigurarea unor sejururi gratuite pentru

familia și grupul de prieteni al personalităţii artistice respective, incluzând pachete de

servicii turistice diverse si atractive, odata sau de mai multe ori pe an, în schimbul unor

acţiuni de promovare pe baza imaginii pozitive de care se bucură persoana respectivă.

Unităţile de cazare care vor participa la promoţie vor putea să își promoveze afacerea (local)

prin fotografii cu persoanlităţile respective, afișe etc.

De asemenea, se recomandă continuarea promovării staţiunii prin invitarea unor

persoanlităţi internaţionale ale sporturilor de iarnă și popularizarea în mass-media a vizitelor

respective.

2. Promovarea prin intermediul instrumentelor online

Voucherele turistice. În primul rând, trebuie menţionată oportunitatea oferită prin

Legea 94/2014 prinvind acordarea tichetelor de vacanţă care inlocuiesc primele de vacanţă –

prin care se stabilește că angajatorii care încadreaza personal prin incheierea unui contract

individual de munca, precum și institutiile publice, regiile autonome, societatile la care statul


190

este actionar unic sau actionar majoritar, societatile și companiile nationale, care de

asemenea, incadreaza personal prin incheierea unui CIM, vor acorda salariatilor vouchere de

vacanta în limita unor sume reprezentand sase salarii de baza minime brute pe tara (5100

lei). Prestarea serviciilor achizitionate prin intermediul voucherelor de vacanta se face în

unitati turistice, autorizate de Autoritatea Nationala pentru Turism. Măsura, care se va aplica

începând cu 1 ianuarie 2015, are drept scop impulsionarea turismului intern, ANAT

estimând că acordarea acestor vouchere va crește numărul de turiști cu 250.000. În acest

sens, asociaţiile prestatorilor de servicii turistice care activează pe plan local, în parteneriat

cu autoritatea publică locală Râșnov pot initia campanii de informare a unităţilor de turism

din staţiune cu privire la avantajele acceptării acestor tichete.

În al doilea rând, menţionăm aici piaţa de reduceri colective online, care în ultimii

ani a cunoscut a creștere exponenţială, un segment important al acesteia focusându-se pe

voucherele turistice. Analizand principalele doua site-uri care activează în acest domeniu –

www.zumzi.ro (care a preluat fostul www.fundeal.ro) și respective www.groupon.ro, se

observă ca unităţile de cazare/turism din orașul Râșnov nu sunt reprezentate prin oferte/

reduceri, în schimb există oferte din partea unor unităţi din Preadeal, Bran, Moieciu, Poiana

Brașov. Vouchere se referă la servicii de cazare, și uneori include gratuităţi și reduceri de

tarife pentru principalele atracţii din zonă. Astfel, considerăm ca, în baza unor parteneriate

între autoritatea publică locală și unităţile de cazare și prestatoare de alte servicii turistice

specifice, se pot proiecta vouchere integrate, în special pentru perioada de extrasezon sau în

timpul săptămanii, care să includă, de exemplu, tarife de cazare reduse combinate cu acces

gratuit/reduceri la obiectivele turistice (Cetatea Râșnovului) sau la facilităţile sportive. În

acest mod, turistul care achiziţionează voucherul va avea încă de la început certitudinea unei

agende pline și atractive pentru relaxare și agrement.

Introducerea facilităţilor online de rezervare servicii cazare și de achizitie de

bilete. Există un segment semnificativ de turiști, în special turiștii străini care își

programează singuri călătoria, și care preferă achiziţionarea unor bilete de intrare la

obiectivele turistice în sistem online. Este cazul obiectivelor turistice foarte vizitate și în

perspectivă, se poate implementa un asemenea sistem și în Romania, respectiv Râșnov.De

asemenea, ar fi oportună crearea unui portal dedicat localităţii care să faciliteze rezervările

de servicii cazare în sistem online, sau promovarea inscrierii unităţilor de cazare în

portalurile consacrate. În prezent, doar 24 unităţi de cazare sunt prezente de site-ul

www.booking.com. O asemenea aplicaţie poate fi optimizată și pentru telefonia mobilă.

3. Promovarea prin carduri turistice

Pe modelul de succes al orașelor turistice, se poate imagina și adapta un sistem de

promovare a ofertelor turistice din Râșnov, rezultat al colaborarii primăriei și prestatorilor de

servicii turistice, care să ofere reduceri, priorităţi sau gratuităţi la o gama larga de serviciile

(inclusiv restaurante, bilete de intrare, transport în comun, transport turistic etc), pe o

perioada limitată. Se poate opta pentru valabilitatea cardului de 3 zile (pentru deplasări de

weekend), pentru reduceri suplimentare în extrasezon sau pe timpul săptămânii, sau pentru o

valabilitate mai indeplungată (6-12 luni) în scopul fidelizării turiștilor și reîntoarcerii

acestora.Prin extinderea parteneriatului, se poate adauga șederii în staţiunii o componentă de

turism urban (Brașov) care să includă principalele instituţii de cultură din oraș în sistemul

dereduceri (ex. reduceri la biletele muzeului judeţean)

http://www.zumzi.ro/

http://www.fundeal.ro/

http://www.groupon.ro/

http://www.booking.com/


191

4. Promovarea în timpul evenimentelor speciale

Evenimentele sportive de anvergură internaţionale reprezintă un potenţial semnificative de

atragere a turiștilor din străinătate, dar și din ţară. De aceea, cu ocazia acestor evenimente

trebuie proiectate pachete de servicii turistice complete, integrate, de calitate. Aceasta

presupune intervenţia tour-operatorilor și o cooperare între toate organizaţiile implicate pe

plan lcal.

5. Angajarea unui promotor local

Pentru a institui și a dezvolta o relaţie constantă și productivă cu agenţiile de voiaj și tour-

operatorii de pachete de servicii în scopul promovării staţiunii, să asigure legătura între

autoritatea publică locală și actorii pieţei de vânzări în turism, inclusiv pe plan internaţional,

să organizeze evenimente de promovare, să coordoneze participarea la expoziţii și târguri, să

ţină legătura cu prestatorii de servicii și cu asociaţiile din domeniul sportului și al turismului

etc. În atribuţiile promotorului poate intra și o componentă a relaţiilor publice, respectiv

operarea unor chestionare pentru a se construi un tablou al părerilor și opiniilor turiștilor.

6. Promovarea prin suveniruri

Considerăm câ în prezent, oferta de suveniruri specifică zonei nu este destul de dezvoltată,

majoritatea obiectelor referindu-se la personajul Dracula, oșteni valahi etc. De aceea, este

nevoie de conceperea unor suveniruri atractive, cu semnficaţie pentru toate felurile de turism

râșnovean.

Serviciile de publicitate

Publicitatea este o tehnică de marketing care urmărește crearea unei imagini favorabile

pentru produsul turistic și atragerea consumatorului către produsul respectiv. Ca manifestări

concrete, publicitatea este un mijloc de comunicare de masă care se adresează unei clintele

potenţiale utilizând:

Instrumente de transmitere a mesajului: anunţuri, filme, pliante, afișe etc

Medii de comunicare: presă scrisă, radio-TV, cinema, targuri și expoziţii etc

Publicitatea urmareste furnizarea unor informatii complete, inclusiv a avantajelor privind

produsul turistic atunci când, din punct de vedere al ariei geografice de răspândire, se

desfasoara la nivel naţional și la nivelul agentiilor de vanzare. Publicitatea poate avea loc

și la locaţia sejurului. Mesajul utilizat trebuie să fie clar, concis și însoţit de o ilustrare

artistică estetică de calitate, pentru a se asigura în cât mai mare măsură impactul pozitiv,

având în vedere că avem de-a face cu un sens ”unic” de circulaţie a informaţiei, întrucât

reacţiile turiștilor se cunosc mai târziu, după consumarea serviciuluil.

Actorii pieţei vânzărilor în turism sunt:

Agenţiile de turism/voiaj – reprezentând reteaua de ”detailisti”, care vând călătorilor

titluri de transport și servicii de cazare pentru efectuarea voiajului sau sejurului.


192

Tour-operatorii – reprezentând en-gross-istii industriei turistice, care vând pachete de

servicii de transport, cazare, transfer, divertisment, plimbari, inchirieri de masini și alte

servicii.

O categorie nouă care s-a impus în ultimii ani pe piaţa turistică și care este orientată spre

intermedierea serviciilor de cazare, sunt site-urile specializate de tipul www.booking.com

(pe plan international) respectiv www.turistinfo.ro (pe plan national). Uneori, mesajul

publicitar este emis de către prestatorul de servicii turistice direct către clienţii potenţiali,

prin scurtcircuitatea intermediarilor, de obicei prin intermediul site-urilor proprii, această

metodă fiind eficientă în perioadele de sezon, cele mai solicitate, și se referă în principal la

turismul de week end.

În ceea ce privește staţiunea Râșnov, una dintre premisele principale ale procesului de

dezvoltare turistică sustenabilă este conceperea unei strategii publicitare care să răspundă

următoarelor două obiective specifice:

Extinderea ariei geografice a clienţilor potenţiali ai staţiunii turistice

Râșnov, prin creșterea participării pe pieţele tărilor principale emitatoare de turisti: Israel,

Anglia, Italia, SUA, Germania, Franţa, Spania, Austria, Federaţia Rusă, Olanda67. Relaţiile

tradiţionale cu Germania reprezintă un atuu important.

Creșterea notorietăţii pe plan naţional în rânduri principalelor tipuri de

turiști potenţiali (motivati de scopuri culturale, sportive, afaceri etc).

Există trei tipuri de pachete de servicii turistice principale care, în opinia noastră, trebuie

promovate prin mesaje publicitare: pachete de vacantă, de weekend, și tour/circuit cu ghid,

care, adaptate la oferta și specificul staţiunii Râșnov, se prezintă în felul următor:

67Masterplanul pentru Dezvoltarea Turismului Naţional 2007-2026


http://www.turistinfo.ro/


193

Pachetele de vacanţă furnizează în principal serviciile de transport și cazare într-o anumită

staţiune, lăsând la latitudinea turistului alegerea modalităţilor de petrecere a timpului

disponibil în staţiunea respectivă. Pachetele de vacantă mai pot include facilităţi legate de

specificul sejurului (săli conferintă pentru turismul de afaceri sau abonamente la facilităţile

sportive). În ceea ce privește localitatea Râșnov, pachetele de vacanţă sunt pretabile

sezonului de vârf pentru toate categoriile de turiști, și extrasezonului pentru persoanele care

se deplasează în scopuri legate de sfera profesională (turiști de afaceri, artiști, cercetători,

sportivi profesionisti). Sportivii profesioniști reprezintă o categorie aparte, aceștia având

nevoie de servicii de cazare adapatate, incluzând servicii de alimentaţie specifice, precum și

de facilităţi de refacere și relaxare prestate de preparatori profesioniști.În ceea ce privește

atractivitatea pentru potenţialii clienţi din străinătate, ofertele de vacanţă pot fi adresate

familiilor cu copii, organizatorilor de tabere pentru copii, tineret, artiști, cercetătorilor

(speologi, experţi floră/ faună etc), precum și pasionaţilor de vânătoare și natură care pot

participa și la observaţii de animale, sau safari fotografic.

Pachetele de genul tour/circuit cu ghid, care includ servicii mai diversificate, sunt destinate

persoanelor care doresc să acumuleze cât mai multe cunoștinţe și informaţii, fiind

circumscrise în principal turismului cultural. Circuitele pot fi și mixte, incluzând o

componentă de relaxare: pensionari, tineri/persoane active, și pot reprezenta atractivitate

pentru străinătate.

În ceea ce privește turismul de weekend, acesta nu necesită în general pachete turistice

elaborate de către intermediari, organizarea intervenind numai prin comunicarea directă

prestator-client sau eventual prin intermediul voucherelor online. Se adresează în general

turiștilor din România, datorită duratei scurte, sau persoanelor din străinătate, ca parte a unor

circuite itinerante mai lungi.În ceea ce privește această categorie de turism, provocarea

constă în extinderea sezonului turistic, atragerea acestora în perioade mai puţin atractive,

ceea ce se poate realiza prin diversificarea ofertei turistice.

Analizând cele de mai sus, observăm că oferta potenţială adresabilă grupurilor ţintă din

străinătate este variată, existând un potenţial neexploatat. Atragerea acestora se încadrează

în demersul de recâștigare a pieţelor externe pierdute după 1989, în concurenţă directă cu

acestea, unde volumul cheltuielilor afectate turismului este unul foarte mare. Ca urmare, deși

gama clienţilor potenţiali din străinătate este destul de generoasă, considerăm ca prioritare

adresarea mesajului publicitar trebuie să se concentreze pe trei direcţii principale:

Către grupurile consumatoare de servicii culturale, persoane cu un anumit orizont

cultural sau care sunt în faza de acumulare a cunoștinţelor și informaţiilor:

Schimburi culturale - tabere internaţionale pentru tineret, copii, artiști

Schimburi culturale – manifestări comune – artiști, scriitori

Turism rural pentru familii

Mesajul publicitar focusat pe Cetatea Râșnovului

Către persoanele active, sportivi, tineret, iubitori ai sporturilor montane. Notorietatea

Râșnovului în domeniul sporturilor de iarnă există deja pe plan internaţional, dar este

necesară extinderea acesteia. Notorietatea se va transforma în tradiţie, Complexul Olimpic și


194

bazele de biatlon pot deveni ulterior o „locomotivă” pentru promovarea în străinătate și a

celorlalte atracţii sportive disponibile în Râșnov.

Pachete de servicii pentru persoane care participă la evenimentele sportive de

anvergura internaţională

Asigurarea unor pachete complexe de antrenament, refacere și relaxare pentru

sportivi profesioniști

Mesaj publicitar focusat pe Complexul Olimpic

De asemenea, mai considerăm de interes promovarea pe plan extern a turismului de

vânătoare / safari fotografic, ca și turism de nishă, datorită atractivităţii deosebite pe care o

aprezintă acest tip de turism în rândul pasionatilor.

În acest scop, considerăm importante următoarele măsuri:

Subcontractarea unei companii cu expertiză în marketingul turistic care:

să conceapă mesajele publicitare structurate/ ţintite pe grupe de turisti sau pe pe

categorii de turism

să acceseze în modul cel mai eficient mediile de comunicare pentru atragerea

clienţilor din străinătate

Asigurarea de către actorii locali a instrumentelor și mediilor de comunicare a mesajului

publicitar adecvate:

crearea unor platforme/site-uri de internet dedicate traduse în limbi de circulaţie

internaţională

participarea la târguri, expoziţii etc

parteneriate și colaborară cu agenţii pieţei de vânzări

asigurarea publicităţii „la locul sejurului” care urmărește crearea unei imagini

favorabile produsului turistic consumat și este sustinuta în principal prin calitatea

serviciilor prestate în unitatile turistice68

facilitarea unor medii de comunicare în orașele înfrăţite cu Râșnovul, sau în locaţiile

în care s-au dezvoltat colaborări

comunicarea cu ajutorul sectorului non-guvernamental, prin parteneriate

crearea și asigurarea disponibilităţii materialelor informative și publicitare de toate

tipurile

În ceea ce privește creșterea notorietăţii naţionale a staţiunii Râșnov, demersurile efetuate

în acest scop trebuie să identifice avantajele concurenţiale faţă de staţiunile din zonă. Pe

plan naţional, considerăm că grupurile de turiști cu cel mai mare potenţial de creștere sunt

următoarele:

68Portalurile online de tipul www.amfostacolo.ro, unde turiştii postează opinii cu privire la serviciile turistice,

capata o importanță din ce în ce mai mare în luarea deciziilor de petrecere a timpului liber.

http://www.amfostacolo.ro/


195

Familii cu copii: se bazează în general pe bugete limitate, doresc sa participe la

evenimente culturale de grup sau în aer liber, urmarind imbogăţirea orizontului cultural și

educaţia copiilor69. Urmăresc de asemenea facilităţi de agrement adecvate vârstei celor mici.

Tineri: Se deplaseaza în grupuri mici sau sub patronajul unor asociatii, organizatii de

tineret, specializate pe domenii de activitate; sunt acei clienţi aflaţi în faza de acumulare a

informatiilor, de largire a orizontului cultural, deci sunt mai dinamici, dispusi sa cunoasca

cât mai multe destinaţii turistice; manifesta spirit de descoperire și participare directa la

evenimente culturale și nu solicita servicii turistice deosebite70. Sunt activi, amatori de sport

și agrement, apreciază natura.

În ceea ce privește concurenţa naţională, aceasta este exercitată de către staţiunile de pe

Valea Prahovei – Bran, Moieciu, Predeal etc. Conform Planului de Marketing al Râșnovului,

numărul persoanelor care vizitează Cetatea Râșnovului este mult mai mare decât a acelor

care beneficiază de serviciile de cazare din localitate. Ca urmare, mesajul publicitar trebuie

să promoveze Râșnovul ca locaţie de bază a unui sejur, în opinia noastră mesajele plan

naţional mesajul publicitar putând fi centrat pe una sau mai multe din următoarele idei:

Raportul foarte bun calitate – preţ (tarife scăzute, unităţi de cazare deosebite,

deservite de un personal de înaltă calitate)

Râșnovul asigură echilibrul perfect între educaţie și agrement, între relaxare și

odihna activă, între trecut și viitor, între istorie și inovare

Râșnovul este un loc în care vii să ”locuiești în casa unor prieteni” (intâlnești

oameni instruiţi, prietenoși, capabili să înţeleagă orice nevoie a turistului, disponibili,

bun cunoscători ai Râșnovului dar și ai tării/localităţii de origine de unde provine

clientul etc

Râșnovul este locaţia de bază a sejurului, de unde poţi vizita cu ușurinţă celelate

staţiuni

Un punct forte general care trebuie popularizat pe plan naţional este raportul foarte bun

calitate/preţ al serviciilor de cazare, Râșnovul fiind considerată chiar ”cea mai ieftină

destinaţie turistică din lume”. Astfel, analizand oferta existentă pe www.booking.com pentru

weekendul 23-25 august 2014, unităţile de cazarea de 4 * ofereau tarife pentru 2 nopti/

familie între 222 lei și 355lei, iar cele 3*tarife între 178 lei și 266 lei.

Obiectivul nr. 3. Orientarea către categorii de turiști disponibili pentru vizite în timpul

săptămânii şi extrasezon

Pentru atingerea acestui deziderat este necesară identificarea în primul rând a categoriilor de

turiști care dispun de resursele de timp necesare, sau respectiv pot disponibiliza aceste resurse

în scopul șederii în staţiune.

În cele ce urmează, vom analiza profilul nevoilor pe care le manifestă aceste categorii atunci

când se află într-o staţiune, luând în considerare următoarele domenii: Acces, Agrement,

Servicii, Concurenţa.

69Busuioc, Marian-Florin, Strategii de dezvoltare şi promovare a turismului cultural în România, Editura

Universitara, Bucuresti, 2008, p. 96-97 70Ibidem 69



196

Grup

ţintă

Acces Agrement Servicii Concurenţă P

ensi

onar

i

Condiţii de transport rutier

(în general autocar) și

feroviar de calitate și

confortabile

Acces aerian, pentru

pensionari din alte ţări

Transbordare rapida acces

aerian/autocare sau acces

feroviar/autocare

Mijloace de transport in

comun curate, confortabile,

accesibile

Alei pietonale, promenade

Acces facil al obiectivelor

cu mijloace de transport în

comun sau usor accesibile

pietonal; dotate cu facilitati

de acces persoane în vârstă

Centre de tratament,

intretinere, relaxare și

recuperare

Obiective cultural-istorice

și naturale unice,

deosebite

Festivaluri/evenimente/

spectacole de muzică

ușoară sau simfonică,

teatru, film

Centre/spaţii de activitati

social-culturale, jocuri de

societate

Alte activităţi de relaxare,

foarte puţin solicitante

Servicii cazare hotel,

pensiuni- condiţii bune și

foarte bune, cu

gradini/curti/spaţii verzi

Servicii medicale primară și

de urgenţă

Servicii alimentatie publică –

meniuri clasice, specific

naţional divers, a la carte

Staţiunile balneo-climaterice

clasice, ieftine, cu tarife compensate

prin Casa de Pensii

În general, staţinile balneo-

climaterice nu oferă obiective

turistice alternative diversificate

În general, în staţiunile din zonă

atmosfera este dinamică, specifică

persoanelor active, sub 60 ani

În orașul Predeal se construiește

prin fonduri europene un centru spa

modern; tot aici există baza balneo-

climaterică a hotelului Orizont

În Sinaia există baza de tratament a

hotelului Păltiniș

Tu

rism

afa

ceri

Acces rutier rapid, reţea

stradală de calitate, parcari

suficiente

Acces aerian

Internet mare viteză

Obiective cultural-istorice

- unul sau puţine

obiective de o valoare

deosebita

Activitati sportive,

aventură

Alte facilitati (baze

agrement, cluburi, mall

sau teatru/opera/muzee)

Servicii cazare hotel calitate

ridicată, sau pensiuni cu

clasificare peste 4 margarete

Spaţii si dotari moderne,

multifuncţionale aferente

serviciilor de cazare

Servicii alimentatie publică –

preparate exotice, specialităţi; servicii de catering de calitate

sau restaurante aferente

unitatilor de cazare

Staţiunea Poiana Brașov s-a

dezvoltat în jurul conceptului

turismului de afaceri, dispunând de

toate dotările necesare

Staţiunile Sinaia, Predeal precum și

municipiul Brașov deţin o

capacitate semnificativă de

organizare a turimului de afaceri, au

un caracter tradiţional în acest sens


197

Analizând datele din tabelul de mai sus, putem emite următoarele concluzii:

În ceea ce privește turiștii de afaceri – sunt angajaţi sau alte categorii de persoane (oameni

de afaceri, experti/specialisti etc) care participă la întâlniri de afaceri,

târguri şi expoziţii, conferinţe şi reuniuni. Este un segment în general

ofertant și solicită dotări specifice moderne, multifuncţionale,

respectiv unităţi de cazare cu clasificare superioară care să dispună de

săli aceste dotări. De asemenea, este necesar un climat care să asigure

produse culturale de calitate deosebită, obiective turistice unice, de

exceptie, intrucât este vorba de persoane care dispun de timp

limitat71.

În prezent, Râșnovul se caracterizează printr-o capacitate limitată pentru desfășurarea

turismului de afaceri: Hotelul Max International dispune de o sală de conferinţă cu o

capacitate de 100 locuri, iar hotelul Edel House – de o sală cu o capacitate de 30 locuri. De

asemenea, conform Masterplanului in Turism pe Valea Prahovei și în Zona Brașov – Râșnov

(2009), mai exitsă 10 săli de conferinţă în incinta unor pensiuni, totalizând 310 locuri. De

asemenea, in proprietatea primăriei se află clădirea Centrului Cultural care este proiectat să

găzduiască inclusiv facilităţi de acest tip, însă în prezent nu au fost identificate încă surse

pentru finanţarea lucrărilor de reabilitare si pentru dotare.

Concurenţa în zona Brașov-Poiana Brașov-Predeal-Sinaia este foarte puternică în acest

domeniu, staţiunile beneficiind și de o tradiţie în turismul de afaceri.

Consacrarea Râșnovului ca locaţie pentru turismul

de afaceri reprezintă o variantă puţin probabilă,

acest fel de turism rămânând în viitor o variantă

complementară turismului cultural predominant. În

acest scop, trebuie să subliniem interconexiunile

dintre cele două tipuri de turism: Turismul de

afaceri are in prim-plan posibilitatile de petrecere

a timpului liber in afara problemelor profesionale;

Segmentul de turisti participanti la acest gen de

activitati utilizeaza o gama variata de resurse

turistice care în multe cazuri au o calitate

deosebita72. Aceste elemente trebuie incluse în

măsurile de promovare a turismului de afaceri,

subliniindu-se astfel atracţiile diferite, cu

caracterul lor de noutate comparativ cu cele din staţiunile tradiţionale, foarte frecventate (și

deci cunoscute) până în prezent.

71Ibidem 69 72 Moldoveanu, M, Economia culturii, partea a II-a, în Caiete Critice, Editura Expert, Bucureşti, 2004


198

Pensionarii

În general pensionarii sunt o categorie defavorizată din punct

de vedere economic și social în Romania, destinaţiile preferate

ale acestora fiind staţiunile balneo-climaterice, accesibile ca

preţ și dotate cu facilităţi de întreţinere și tratament. În ceea ce

privește categoria pensionarilorcu venituri medii și sub medie,

ofertele turistice concretizate în pachete speciale, cu tarife

reduse, introduse în programul de compensare al Casei de

Pensii sau în alte programe naţionale subvenţionate sunt

soluţiile cele mai întâlnite în România. Concurenţa puternică exercitată de staţiuni balneo-

climaterice clasice, coroborată cu insuficientele facilităţi de tratament și întreţinere în acest

moment în Râșnov, face prea puţin fezabilă orientarea către acest grup ţintă.

În categoria pensionarilor cu venituri mari și peste medie putem include și pe cei

provenind din alte ţări europene, caracterizate de un nivel al traiului mai ridicat.

În cazul acestora din urmă participarea la excursii în diverse zone atractive turistic din lume

reprezintă un comportament consecvent, fără sa mai menţionam categoria pensionarilor

foarte bogaţi care tind chiar să se relocheze către alte tări care le oferă un climat favorabil,

peisaje deosebite și posibilităţi de relaxare, împreună cu pachete facilităţi fiscale importante

(exemplu statul Florice, SUA sau, mai nou, Portugalia).

Conform literaturii de specialitate, persoane de vârstă 60+ reprezintă in medie circa 20% din

numarul total de turisti din Europa și au calitatea de a se adapta ușor in grupuri turistice de

diferite varste, detin cunostinte culturale integrale, au interese si afinitati diferite, arata o

anumita fidelitate fata de un produs cultural pe care il pot vizita de 2-3 ori pe an. Se va ţine

seama de faptul ca aceasta categorie necesită condiţii de calitate si confort deosebite și

opteaza pentru obiective inedite, autentice, dat fiind faptul ca au un orizont de cunoastere mai

bun73.

În acest context, legăturile tradiţionale ale orașului Râșnov cu Germania, de exemplu, pot fi

exploatate mai mult decât în present, prin croirea unui pachet atractiv de servicii cât mai

diverse care să ţină cont de profilul acestei categorii de turiști, și care să beneficieze de o

promovare intensă pe plan extern.

Astfel, argumentele pe care le considerăm că favorizează orientarea cu precădere către

categoria pensionarilor cu venituri mari si peste medie sunt:

Râșnovul este o staţiune caracterizată de o atmosferă liniștită, lipsită de dinamica

staţiunilor de tineret, cu un climat temperat plăcut, amenajata peisagistic și un mediu

inconjurător la standarde ecologice bune

Moștenirea cultural-istorică a orașului este foarte valoroasă, punându-se accentul pe

Cetatea Ţărănească și istoria sa

73Ibidem 69


199

Staţiunea oferă o gamă suficientă de

mijloace de relaxare și agrement pretabile grupei de

vârstă 60+: drumeţii ușoare, plimbări cu trăsura,

observaţiile de animale, picnic in mijlocul naturii,

plimbări cu elicopterul, concerte simfonice în

peștera, parcuri amenajate, pescuit

Există amenajări pentru accesul facil la

unele obiective, de exemplu ascensorul care asigura

accesul facil către emblema localităţii, Cetatea

Râșnov

Staţiunea este destul de apropiată de

Predeal, Bran, Brașov pentru a se putea imagina

circuite culturale care să includă, de exemplu, și

castelul Bran, o deplasare in scop de relaxare și

tratament către centre de spa/tratament, sau cu o

componentă de turism urban

Staţiunea oferă servicii medicale de calitate,

primare și de urgenţă, inclusiv printr-o microclinică privată

Staţiunea oferă spaţii de cazare confortabile în hoteluri, pensiuni, cabane

Pentru perfectarea ofertei turistice adresate unui asemenea grup ţintă, sunt mecesare eforturi

investiţionale și îmbunătătăţirea serviciilor specifice și conexe turismului., precum și

conceperea unei campanii de promovare adresata acestui grup tinta.


200

11. OPORTUNITĂŢI NAŢIONALE ŞI LOCALE DE FINANŢARE

11.1 OPORTUNITĂŢI NAŢIONALE DE FINANŢARE

Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi

completările ulterioare, prevede că, în scopul asigurării autonomiei locale, Consiliul Local

are dreptul să elaboreze şi să aprobe bugetul local al localităţii, în condiţiile legii. Hotărârile

privind bugetul local şi hotărârile privind contractarea de împrumuturi se adoptă cu votul

majorităţii consilierilor locali în funcţie.

Primarul exercită funcţia de ordonator principal de credite, întocmeşte proiectul bugetului

local şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le supune spre aprobare consiliului local,

iniţiază, în condiţiile legii, negocieri pentru contractarea de împrumuturi şi emiterea de titluri

de valoare în numele unităţii administrativ-teritoriale.

Veniturile bugetului local se constituie din:

venituri proprii, formate din: impozite, taxe, contribuţii, alte vărsăminte, alte

venituri şi cote defalcate din impozitul pe venit;

sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;

subvenţii primite de la bugetul de stat şi de la alte bugete;

donaţii şi sponsorizări.

Având la dispoziţie aceste categorii de posibile venituri, orice autoritate locală trebuie să

stabilească veniturile la bugetul local pornind de la estimarea sumelor pe care le poate obţine

din fiecare din aceste categorii.

Încercăm mai jos întocmirea unei liste a acestor finanţări, adresate mai multor categorii de

beneficiari, considerând prezenta strategie ca fiind un instrument care trebuie să se adreseze

tuturor categoriilor socio-economice ale comunităţii locale, ale căror acţiuni trebuie să

conveargă într-un scop unic.

Rezumativ, sursele de finanţare disponibile pe plan naţional sunt:

Surse private;

Surse bugetare;

Programe Guvernamentale.

SURSE PRIVATE

Sursele private de finanţare a investiţiilor74 la care poate apela o unitate administrativ-

teritorială se referă la parteneriatul public-privat şi sectorul bancar. Parteneriatul Public-

Privat este un mecanism economic de asociere a doi parteneri, autoritatea publică şi

investitorul privat, în vederea realizării, prin contractul de parteneriat public-privat, a unui

bun public sau a unui serviciu public.

În ultimii ani, sectorul bancar a răspuns nevoilor de finanţare ale beneficiarilor de fonduri

europene nerambursabile prin constituirea unor pachete de oferte de creditare personalizate

pentru aceste proiecte.

74 Vezi Anexa nr. 3 – surse private de finanţare


201

SURSE BUGETARE

DENUMIRE DESCRIERE

BUGETUL

JUDEŢULUI

BRASOV

În conformitate cu prevederile art. 33, alin. 3, lit. b din Legea nr.

273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi

completările ulterioare, Consiliul Judeţean Braşov poate repartiza

sume din cota de 22% din impozitul pe venit încasat la bugetul de stat

la nivelul judeţului, pentru echilibrarea bugetelor locale, în vederea

susţinerii programelor de dezvoltare locală şi pentru proiecte de

infrastructură care necesită cofinanţare locală.

BUGETUL DE

STAT

Transferurile de la bugetul de stat către bugetele locale se acordă pentru

investiţii finanţate din împrumuturi externe la a căror realizare

contribuie şi Guvernul, potrivit legii, şi se aprobă anual, în poziţie

globală, prin Legea bugetului de stat. Din bugetul de stat şi din alte

bugete se pot acorda transferuri către bugetele locale pentru finanţarea

unor programe de dezvoltare sau sociale de interes naţional, judeţean

ori local.

PROGRAME GUVERNAMENTALE

Guvernul României sprijină procesele de dezvoltare locală printr-o serie de programe

guvernamentale75 care au un impact major asupra mediului economic, social şi cultural,

oferind oportunităţi alternative administraţiilor publice locale pe principiul

complementarităţii fondurilor europene sau altor tipuri de finanţări externe.

Multe dintre aceste oportunităţi de finanţare se adresează instituţiilor administraţiei publice

locale, dar şi mediului privat şi societăţii civile, bazându-se pe o viziune integrată asupra

procesului de dezvoltare locală.

11.2 OPORTUNITĂŢI LOCALE DE FINANŢARE

Sisteme de facilităţi la nivel local. Propuneri pentru oraşul Râşnov

75 Vezi Anexa nr. 4 – programe guvernamentale

În virtutea principiului autonomiei locale, autorităţile administraţiei publice locale îşi exercită

dreptul de a soluţiona şi gestiona treburile publice, în numele şi interesul colectivităţilor locale pe

care le reprezintă, în condiţiile legii.

Consacrată prin Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, cu modificările şi

completările ulterioare, autonomia locală este numai administrativă şi financiară şi trebuie

privită în strânsă corelare cu principiul descentralizării.

Astfel, exercitarea competenţelor şi atribuţiilor ce revin unităţilor administrativ-teritoriale, ca

urmare a procesului de descentralizare,trebuie privită în strânsă legătură cu principiul

autonomiei locale, autorităţilor administraţiei publice locale revenindu-le un rol esenţial în

procesul de dezvoltare locală, inclusiv prin instituirea de sisteme de facilităţi.


202

I. Instituirea de sisteme de facilităţi fiscale la nivel local

Obiectiv: menţinerea constantă a numărului de locuitori la nivelul unităţii administrativ-

teritoriale pe termen mediu şi asigurarea dezvoltării locale.

I.1.1. Scutiri sau reduceri de la plata impozitului pe clădiri pentru locuitori

Baza legală: prevederile art. 286 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 – Codul fiscal, cu

modificările şi completările ulterioare.

Facilitatea fiscală propusă: acordarea de scutiri de la plata impozitului pe clădiri sau

o reducere a acestuia pentru o clădire folosită ca domiciliu de către o persoană fizică.

Modalitate de realizare: adoptarea unei hotărâri de consiliu local prin care să se

prevadă criteriile şi procedura de acordare a respectivei facilităţi.

I.1.2. Scutiri sau reduceri de la plata impozitului pe teren



Facilitatea fiscală propusă: acordarea unei scutiri de la plata impozitului pe teren

sau o reducere a acestuia pentru terenul aferent clădirii folosite ca domiciliu al

persoanei fizice care datorează acest impozit.


prevadă criteriile şi procedura de acordare a respectivei facilităţi.

I.2. Instituirea de scheme locale de ajutor de minimis

Obiectiv: dezvoltarea suţinută a economiei locale prin atragerea de investiţii în zonă.



Facilitatea fiscală propusă: acordarea de scutiri de la plata impozitului pe clădiri şi a

impozitului pe teren, datorate de către persoanele juridice, în condiţiile elaborării unor

scheme de ajutor de stat având ca obiectiv dezvoltarea regională, cu respectarea

legislaţiei în domeniul ajutorului de stat.


detalieze regulile şi condiţiile de acordare a acestor ajutoare de minimis.

I.3. Scutiri de la plata impozitului pe clădiri în cazul executării de lucrări în condiţile

Legiii nr. 153/2011

Potrivit prevederilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 153/2011 privind măsuri de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor, cu modificările și completările ulterioare, autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a elabora, organiza, monitoriza şi controla realizarea programelor multianuale privind creşterea calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor prin reabilitarea structural-arhitecturală a anvelopei acestora, în concordanţă cu planurile de urbanism şi regulamentele locale aferente, aprobate în condiţiile legii.

Autoritățile administrațiie publice locale elaborează programul multianual privind creșterea calității arhitectural-ambientale a clădirilor, document fundamentat pe planurile de urbanism şi regulamentele locale aprobate aferente, şi care cuprinde organizarea, monitorizarea şi controlul realizării măsurilor de reabilitare structural-arhitecturală a anvelopei clădirilor.


203

Obiectiv: îmbunătăţirea caracteristicilor ambientale, arhitecturale şi urbanistice ale

clădirilor din oraşul Râşnov, astfel încât să se asigure conservarea specificului local.



Facilitatea fiscală propusă: acordarea de scutiri de la plata impozitului pe clădiri pe

o perioadă de 5 ani consecutivi, pentru proprietarii care execută lucrări în condiţiile

Legii nr. 153/2011, cu modificările şi completările ulterioare.


detalieze regulile şi condiţiile de acordare a acestor facilităţi.

II. Alte sisteme de facilităţi ce pot fi instituite la nivel local

II.1. Crearea de pachete personalizate de servicii turistice

- acestea pot include vouchere pentru accesul gratuit la Cetatea Râşnovului în cadrul unui

parteneriat instituit între autorităţile administraţiei publice locale şi Autoritatea Naţională

pentru Turism, pentru valorificarea potenţialului turistic al zonei.

II.2. Alte facilităţi acordate locuitorilor

- instituirea de gratuităţi privind transportul public local pentru anumite grupuri vulnerabile;

- asigurarea accesului gratuit în incinta anumitor obiective culturale pentru anumite grupuri

ţintă, cu ocazia anumitor evenimente


204

12. OPORTUNITĂŢI EUROPENE DE FINANŢARE

STRATEGIA EUROPA 2020

În faţa efectelor crizei economice şi financiare, Uniunea Europeană a adoptat la finalul anului

2008 un Plan european de redresare economică, care să prevină prăbuşirea economiei. Însă

criza a scos în evidenţă vulnerabilităţi existente la nivelul Uniunii care puneau în pericol

poziţia competitivă a acesteia la nivel mondial, amenintăţiri influenţate, dar nu determinate de

criză, precum nivelul cercetării şi inovării, eficienţa şi independeţa energetică, rata ocupării

forţei de muncă şi schimbările demografice. Odată conştientizate aceste slăbiciuni, o simplă

redresare economică a devenit insuficientă şi Comisia Europeană a adoptat în anul 2010 o

strategie de redresare durabilă: Strategia Europa 2020, O strategie europeană pentru o

creştere inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii. Aceasta îşi propune să consolideze

forţele UE şi să implice toţi actorii afectaţi – autorităţi europene, naţionale, regionale şi

locale, cetăţeni, societatea civilă şi mediul de afaceri – în transformarea economiei europene

şi tranziţia acesteia spre sustenabilitate şi inovaţie.

Pentru anul 2020, au fost propuse cinci obiective măsurabile care să ghideze evoluţia Uniunii

şi să marcheze succesul: ocuparea forţei de muncă (75% din populaţia cu vârsta cuprinsă

între 20 şi 64 de ani să aibă un loc de muncă), cercetarea şi inovarea (3% din PIB-ul UE

investit în cercetare-dezvoltare); schimbările climatice şi energia (emisii de gaze cu efect de

seră reduse cu cel puţin 20% faţă de nivelurile din 1990 sau cu 30% dacă există condiţii

favorabile în acest sens, corelat cu o creştere cu 20% a ponderii energiilor regenerabile în

consumul final de energie şi cu 20% a eficienţei energetice), educaţia (o rată a abandonului

şcolar timpuriu redusă sub nivelul de 10%; cel puţin 40% din generaţia tânără să aibă studii

superioare) şi combaterea sărăciei (reducerea numărului persoanelor ameninţate de sărăcie

cu 20 de milioane).

Strategia cuprinde trei priorităţi care se susţin reciproc şi şapte iniţiative emblematice pentru

a stimula realizarea de progrese în cadrul fiecărei teme prioritare:

1. CREŞTERE INTELIGENTĂ (dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi

inovare), cu următoarele iniţiative:

– „O Uniune a inovării” pentru a îmbunătăţi condiţiile-cadru şi accesul la finanţările pentru

cercetare şi inovare, astfel încât să se garanteze posibilitatea transformării ideilor inovatoare

în produse şi servicii care creează creştere şi locuri de muncă;

– „Tineretul în mişcare” pentru a consolida performanţa sistemelor de educaţie şi pentru a

facilita intrarea tinerilor pe piaţa muncii;

– „O agendă digitală pentru Europa” pentru a accelera dezvoltarea serviciilor de internet de

mare viteză şi pentru a valorifica beneficiile pe care le oferă o piaţă digitală unică

gospodăriilor şi întreprinderilor;

2. CREŞTERE DURABILĂ (promovarea unei economii mai eficiente din punct de vedere

al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive), cu iniţiativele:

– „O Europă eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor” pentru a permite

decuplarea creşterii economice de utilizarea resurselor, pentru a sprijini trecerea la o

economie cu emisii scăzute de carbon, pentru a creşte utilizarea surselor regenerabile de

energie, pentru a moderniza sectorul transporturilor şi a promova eficienţa energetică;


205

– „O politică industrială adaptată erei globalizării” pentru a îmbunătăţi mediul de afaceri, în

special pentru IMM-uri, şi a sprijini dezvoltarea unei baze industriale solide şi durabile, în

măsură să facă faţă concurenţei la nivel mondial;

3. CREŞTERE FAVORABILĂ INCLUZIUNII (promovarea unei economii cu o rată

ridicată a ocupării forţei de muncă, care să asigure coeziunea socială şi teritorială), cu

iniţiativele:

– „O agendă pentru noi competenţe şi noi locuri de muncă” pentru a moderniza pieţele

muncii şi a oferi mai multă autonomie cetăţenilor, prin dezvoltarea competenţelor acestora pe

tot parcursul vieţii, în vederea creşterii ratei de participare pe piaţa muncii şi a unei mai bune

corelări a cererii şi a ofertei în materie de forţă de muncă, inclusiv prin mobilitatea

profesională;

– „Platforma europeană de combatere a sărăciei” pentru a garanta coeziunea socială şi

teritorială, astfel încât beneficiile creşterii şi locurile de muncă să fie distribuite echitabil, iar

persoanelor care se confruntă cu sărăcia şi excluziunea socială să li se acorde posibilitatea de

a duce o viaţă demnă şi de a juca un rol activ în societate.

Pentru realizarea obiectivelor, UE îşi mobilizează toate politicile, instrumentele şi actele

legislative, precum şi instrumentele financiare, menţinând ca priorităţi consolidarea pieţei

unice, coeziunea economică, socială şi teritorială. Politica de coeziune şi fondurile structurale

sprijină atingerea obiectivelor UE 2020, care sunt reflectate în cadrele financiare multianuale,

inclusiv în cel 2014-2020.

Planul se sprijină pe doi piloni: abordarea tematică, care combină priorităţile şi obiectivele, şi

întocmirea unor rapoarte de ţară, permiţând statelor membre să îşi dezvolte propriile strategii

de reîntoarcere la o creştere economică durabilă şi la sustenabilitatea finanţelor publice. La

nivel naţional şi local, Strategia este implementată prin intermediul Programelor Nationale de

Reforma (PNR) elaborate în strânsă coordonare cu Programele de Stabilitate şi Creştere

pentru statele din zona Euro şi Programele de Convergenţă pentru statele din zona non-Euro.

România şi-a stabilit încă din anul 2010, prin Programul Naţional de Reformă, priorităţile şi

obiectivele proprii, fixând cadrul general şi principalele direcţii de dezvoltare economică

sustenabilă în concordanţă cu Strategia Europa 2020. Însă pe parcursul perioadei 2011 – 2013

ţara noastră a beneficiat de statutul special al statelor membre care au programe de asistenţă

financiară acordată de instituţiile financiare internaţionale şi nu a fost obligată să prezinte

anual un asemenea program, întocmind PNR 2011-2013.

Începând cu anul 2014, având statutul de stat membru cu regim normal, autorităţile trebuie să

transmită Comisiei Europene actualizări ale Programului Naţional de Reformă şi ale

Programului de Convergenţă. Ca platformă-cadru pentru definirea reformelor şi a priorităţilor

de dezvoltare economică naţională, PNR 2014 continuă reformele asumate în Programul

anterior şi propune reforme noi, derivate din specificul obiectivelor Strategiei Europa 2020 şi

al documentelor aferente (iniţiative emblematice, Analiza anuală a creşterii 2014,

Recomandările Specifice de Ţară 2013). Pe termen scurt, priorităţile guvernului rămân în

continuare legate de relansarea economică, crearea de locuri de muncă şi asigurarea

sustenabilităţii finanţelor publice. În acest sens, creşterea eficienţei şi transparenţei

administraţiei publice, alături de îmbunătăţirea mediului de afaceri, se înscriu în categoria


206

priorităţilor strategice pe termen scurt, menite să contribuie, în mod direct, la asigurarea

condiţiilor pentru atingerea ţintelor asumate în contextul Strategiei Europa 2020.

Priorităţile de la nivel european şi naţional se regăsesc şi în nevoile resimţite la nivelul

Oraşului Râşnov, care se confruntă cu ameninţări în toate cele cinci domenii de interes ale

Strategiei UE 2020: migrarea forţei de muncă, prăbuşirea industriei tradiţionale şi

lipsa/insuficienţa facilităţilor de sprijin a afacerilor; poluarea aerului şi poluare fonică,

iluminat public neperformant energetic, potenţial de producere a energiei regenrabile

nevalorificat; populaţie şcolară supusă riscurilor de excluziune (etnie romă), dotări

induficiente ale unităţilor şcolare, rezultate şcolare destul de scăzute la examene naţionale;

tendinţă de îmbătrânire demografică, deficit de locuinţe sociale, existenţa unei minorităţi

rome cu probleme sociale, economice, de infrastructură, insuficienţa serviciilor sociale etc.

ACORDUL DE PARTENERIAT 2014-2020

Acordul de parteneriat 2014-2020 reprezintă cadrul strategic de utilizare a Fondurilor

Europene Structurale şi de Investiţii 2014-2020 alocate României în cadrul Politicii de

Coeziune. Acesta a fost elaborat de Ministerul Fondurilor Europene în parteneriat cu

instituţiile implicate în procesul de absorbţie a finanţărilor europene şi a fost aprobat de

Comisia Europeană la începutul lunii august 2014. Documentul prezintă modul în care va fi

aplicat Cadrul financiar multianual 2014-2020 în ţara noastră, respectând prevederile

Strategiei Europa 2020, ale strategiilor naţionale relevante şi ale recomandărilor primite din

partea instituţiilor europene.

Acordul cuprinde o analiză complexă a situaţiei existente în România la începutul noii

perioade de programare 2014-2020, o descriere a provocărilor pentru dezvoltarea naţională, a

priorităţilor de investiţii şi a rezultatelor urmărite, precum şi o prezentare a strategiilor şi

măsurilor care se impun, în baza experienţei din perioada de finanţare 2007-2013 şi a

vulnerabilităţilor şi oportunităţilor identificate, pentru a asigura o absorbţie cât mai bună în

noua perioadă.

Autorităţile au identificat cinci provocări principale care necesită investiţii strategice pentru a

îndepărta obstacolele din calea dezvoltării şi a debloca potenţialul economic al ţării:

1. Provocarea competitivitate şi dezvoltare locală – competitivitate (condiţii de piaţă,

densitatea afacerilor, investiţii străine, exporturi, înfiinţarea noilor afaceri, birocraţie,

acces la finanţare şi sprijin, capacitate de absorbţie şi competenţe), rolul TIC şi rolul

activităţilor de cercetare, dezvoltare şi inovare pentru competitivitate;

2. Provocarea oameni şi societate – schimbări demografice, piaţa muncii şi mobilitatea

forţei de muncă, incluziunea socială şi sărăcia, sistemul de asistenţă socială, sectorul

educaţiei şi formării profesionale;

3. Provocarea infrastructură – infrastructura TIC şi infrastructura de transport;

4. Provocarea resurse – energie şi mediu, adaptarea la schimbările climatice, prevenirea

şi managementul riscurilor, protejarea mediului şi promovarea eficienţei resurselor;

5. Provocarea administraţie şi guvernare – capacitate administrativă, caracteristici şi

deficienţe structurale, birocraţie, integritate, transparenţă şi bună guvernare, resurse

umane, descentralizare, sistemul judiciar.

În acelaşi timp, au fost stabilite unsprezece obiective tematice naţionale care pot fi îndeplinite

prin intermediul fondurilor structurale, la care se adaugă componenta de asistenţă tehnică:


207

1. Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice şi inovării;

2. Îmbunătăţirea accesului şi a utilizării şi creşterea calităţii TIC;

3. Îmbunătăţirea competitivităţii IMM-urilor, a sectorului agricol (în cazul Fondului

European Agricol pentru Dezvoltare Rurală) şi a sectorului pescuitului şi acvaculturii

(pentru Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime);

4. Sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de carbon în toate sectoarele;

5. Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi gestionarea riscurilor;

6. Protecţia mediului şi promovarea utilizării eficiente a resurselor;

7. Promovarea sistemelor de transport durabile şi eliminarea blocajelor din cadrul

infrastructurilor reţelelor majore;

8. Promovarea sustenabilităţii şi calităţii locurilor de muncă şi sprijinirea mobilităţii

forţei de muncă;

9. Promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei şi a oricărei forme de

discriminare;

10. Investiţiile în educaţie, formare şi formare profesională vocaţională şi învăţare pe tot

parcursul vieţii;

11. Consolidarea capacităţii instituţionale a autorităţilor publice şi a părţilor interesate şi o

administraţie publică eficientă.

Pentru fiecare provocare se prezintă o analiză a disparităţilor şi a principalele nevoi de

dezvoltare, incluzând lecţiile învăţate, rezultatele vizate, obiectivele tematice corespunzătoare

şi sinergiile cu alte priorităţi şi obiective tematice. Din toate analizele reiese un caracter

profund de teritorialitate a dezvoltării, cu diferenţe însemnate între regiuni şi în interiorul

regiunilor. Acest aspect ghidează întreaga programare financiară. Pentru o dezvoltare

sustenabilă şi echilibrată, au fost stabilite priorităţi teritoriale de dezvoltare: îmbunătăţirea

calităţii vieţii pentru comunităţile locale şi regionale, astfel încât regiunile să devină locuri

mai atractive pentru locuire, recreere, investiţii şi muncă; consolidarea reţelei urbane prin

dezvoltare policentrică şi specializare teritorială; sporirea accesibilităţii şi conectivităţii, cu

acces echitabil la servicii de interes general.

Tot din analiză, mai exact din cuantificarea nevoilor socio-economice şi a deficitelor tehnice,

se observă că o absorbţie completă a fondurilor structurale şi de investiţii poate întâmpina

doar o fracţiune din nevoi în perioada 2014-2020. De aceea, chiar şi într-un scenariu optimist

de absorbţie, trebuie să se pună accent pe prioritizare şi managementul integrat al

investiţiilor, pentru un impact pozitiv maxim, pe parteneriat şi implicarea beneficiarilor

(dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunităţii – LEADER, investiţii teritoriale

integrate).

Pentru a asigura o implementare eficientă a fondurilor în noua perioadă de finanţare,

autorităţile de management se bucură de o flexibilitate mai mare în proiectarea programelor,

alegerea între granturi şi instrumente financiare, selecrarea instrumentelor adecvate.

Mecanismul instituţional de coordonare este format din: Comitetul Interinstituţional pentru

Acordul de Parteneriat (nivelul I), cinci comitete tematice, câte unul pentru fiecare provocare

identificată (nivelul II), patru grupuri de lucru funcţionale – operaţional, pentru evaluarea

performanţei, pentru coerenţă teritorială şi cooperare teritorială europeană, pentru noi

abordări (nivelul III). Ministerul Fondurilor Europene coordonează întregul mecanism.

Implementarea se realizează prin intermediul mai multor programe operaţionale (Programul

Operaţional Competitivitate, Programul Operaţional Capital Uman, Programul Operaţional


208

Infrastructură Mare, Programul Operaţional Asistenţă Tehnică, Programul Operaţional

Regional, Programul Operaţional Capacitate Administrativă, Programul Operaţional pentru

Pescuit şi Afaceri Maritime), a plăţilor directe pentru agricultură, a facilităţii „Connecting

Europe”, a programelor de cooperare teritorială (transfrontalieră, transnaţională,

interregională) şi a Programului Naţional pentru Dezvoltare Rurală.

Ministerul Fondurilor Europene este autoritate de management pentru PO Competitivitate,

PO Capital Uman, transport, mediu şi energie, lucrând împreună cu ministerele de resort ca

unităţi intermediare. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice este autoritate

de management pentru PO Regional, PO Capacitate Administrativă şi programele de

cooperare teritorială, menţinând legătura cu Agenţiile de Dezvoltare Regională. Ministerul

Agriculturii şi Dezvoltării Rurale este responsabil pentru PNDR, PO Pescuit şi Afaceri

Maritime, mecanismul de plăţi directe.


209

PROGRAMUL PROGRAMUL OPERAŢIONAL COMPETITIVITATE 2014-2020 – POC

(2014RO16RFOP001, versiunea oficială 1.0)

ALOCARE

FINANCIARĂ

1,33 mld. euro

OBIECTIV

GENERAL

Să susţină creşterea inteligentă, promovarea economiei bazate pe cunoaştere şi

inovare.

OBIECTIVE

SPECIFICE

Să consolideze cercetarea, dezvoltarea tehnologică şi inovarea.

Să sporească utilizarea, calitatea şi accesul la tehnologiiile informaţiei şi

comunicaţiilor.

AXE

PRIORITARE Axa Prioritară 1 – Cercetare, dezvoltare şi inovare (CDI) în sprijinul

competitivităţii economice şi dezvoltării afacerilor

Pentru această axă, priorităţile de investiţii sunt consolidarea cercetării,

dezvoltării tehnologice şi inovării, cu obiectivele specifice creşterea investiţiilor

private în CDI, creşterea transferului de cunoştinţe, tehnologie şi personal cu

competenţe CDI între mediul public de cercetare şi cel privat; promovarea

investiţiilor private în CDI, dezvoltarea legăturilor şi sinergiilor între

companii, centre de cercetare şi dezvoltare şi instituţii de învăţământ superior,

în special promovarea investiţiilor în dezvoltare de produse şi servicii, transfer

tehnologic, inovare socială, eco-inovare, aplicaţii pentru serviciile publice,

stimularea cererii, networking, specializare inteligentă pentru inovare deschisă

şi clustere, sprijinirea cercetării tehnologice şi aplicate, linii pilot, acţiuni

pentru validarea iniţială a produselor, capacităţi de producţie avansate, în

special pentru tehnologii cheie şi difuzarea tehnologiilor cu scop general, cu

obiectivele specifice creşterea capacităţii ştiinţifice ca motor al inovării şi

creşterea participării româneşti în cercetarea la nivelul UE.

Axa prioritară 1 va primi 60% din alocarea FEDR pentru POC, din care:

• 366,8 milioane de euro (45,96%) pentru promovarea cererii şi

investiţiilor în CDI şi dezvoltarea transferului de cunoştinţe, personal şi

tehnologii între cercetarea publică şi sectorul privat;

• 431 milioane de euro (54,04%) pentru îmbunătăţirea infrastructurilor de

CDI, în special a celor ce vor fi utilizate în mod colaborativ, deschis,

precum şi încurajarea capacităţilor pentru a dezvolta excelenţa în

materie de CDI la nivel European.

Axa Prioritară 2 – Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor (TIC) pentru

o economie digitală competitivă

Pentru această axă, priorităţile de investiţii sunt sporirea accesului, a utilizării

şi a calităţii tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor, cu obiectivul specific

extinderea şi dezvoltarea infrastructurii de comunicaţii în bandă largă de mare

viteză, dezvoltarea produselor şi serviciilor TIC, a comerţului electronic şi a

cererii pentru TIC, cu obiectivul specific creşterea integrării pe verticală a

soluţiilor inovative TIC în economie, şi consolidarea aplicaţiilor TIC pentru e-

guvernare, e-educaţie, e-incluziune, e-cultură şi e-sănătate, cu obiectivele

specifice creşterea utilizării sistemelor de e-guvernare şi dezvoltarea

infrastructurii şi sistemelor TIC, precum şi a competenţelor digitale pentru

susţinerea e-educaţiei, e-sănătăţii, a culturii online şi a incluziunii digitale.

Axa are o alocare de 40% din totalul POC (523 milioane euro), din care:


210

71,05%, reprezentând 377,9 milioane de euro, pentru consolidarea

aplicaţiilor TIC pentru e-guvernare, e-educaţie, e-incluziune, e-cultură şi

e-sănătate;

10,15% pentru dezvoltarea produselor şi serviciilor TIC, a comerţului

electronic şi a cererii de TIC;

100 de milioane de euro pentru extinderea conexiunii în bandă largă şi

difuzarea reţelelor de mare viteză, precum şi sprijinirea adoptării

tehnologiilor emergente şi a reţelelor pentru economia digitală.

Pentru această axă, 87% din fonduri se distribuie regiunilor mai puţin

dezvoltate şi 13% regiunilor mai dezvoltate.

ASPECTE

RELEVANTE

PENTRU

RÂŞNOV

Programul Operaţional Competitivitate are ca principali beneficiari organizaţii

de cercetare (publice şi private – instituţii de învăţământ superior, institute de

cercetare, clustere, companii private), instituţii care implementează scheme de

finanţare pentru acestea şi instituţii ale administraţiei publice centrale, precum

Ministerul Educaţiei, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Societăţii Informaţionale

şi Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii.

În ceea ce priveşte administraţiile publice locale, acestea sunt vizate în special

de prioritatea de investiţii consolidarea aplicaţiilor TIC pentru e-guvernare, e-

educaţie, e-incluziune, e-cultură şi e-sănătate, având posibilitatea fie de a aplica

direct pentru finanţare, cum este cazul e-guvernării pentru evenimentele de

viaţă, fie de a beneficia prin instituţiile subordonate/coordonate (unităţi

medicale, centre culturale, direcţii de asistenţă socială).

În cazul Oraşului Râşnov, acest Program poate sprijini demersuri privind

dezvoltarea activităţii de turism, precum crearea unei agende digitale a

evenimentelor cultural-sportive printr-un sistem de info-deskuri amplasate în

diverse puncte din oraş şi din ţară, şi creşterea calităţii serviciilor socio-

culturale prin sisteme de e-educaţie, e-incluziune, e-sănătate şi e-cultură. În

ceea ce priveşte diversificarea economiei locale, POC poate fi utilizat pentru

formarea de clustere şi parteneriate cu mediul academic şi de cercetare şi

mediul privat, aderarea la incubatoare ştiinţifice şi tehnologice, reţele şi zone de

dezvoltare în vederea introducerii inovării în activităţile economice. Pentru un

impact cât mai mare, investiţiile finanţare prin POC vor fi integrate în proiecte

complexe, cu activităţi susţinute prin mai multe Programe Operaţionale şi surse

de finanţare.

În plus, autorităţile locale, inclusiv cele din Râşnov, pot beneficia indirect de

rezultatele proiectelor implementate de ceilalţi beneficiari, care contribuie la

dezvoltarea locală prin crearea de locuri de muncă (ca urmare a dezvoltării

economice produse de operaţiunile şi politicile susţinute), prin dezvoltarea de

servicii şi produse care contribuie la îmbunătăţirea calităţii vieţii, la protejarea

mediului, la îmbunătăţirea proceselor de muncă, prin asigurarea accesului larg

la informaţii, sprijinirea grupurilor vulnerabile şi reducerea sărăciei,

deschiderea spre parteneriat. Dezvoltarea va fi susţinută şi de extinderea

dotărilor TIC şi dezvoltarea competenţelor digitale în comunităţi.


211

PROGRAMUL PROGRAMUL OPERAŢIONAL CAPITAL UMAN 2014-2020 – POCU

(2014RO05M9OP001, versiunea oficială 1.0)

ALOCARE

FINANCIARĂ

4,22 mld. euro

OBIECTIV

GENERAL

Să susţină creşterea economică incluzivă.

OBIECTIVE

SPECIFICE

Să încurajeze ocuparea şi mobilitatea forţei de muncă, în special în rândul

tinerilor şi al persoanelor situate în afara pieţei muncii.

Să promoveze incluziunea socială şi combaterea sărăciei.

Să susţină educaţia, dezvoltarea competenţelor şi să încurajeze învăţarea pe tot

parcursul vieţii.

AXE

PRIORITARE Axa Prioritară 1: Iniţiativa „Locuri de muncă pentru tineri”

Această axă se adresează celor trei regiuni eligibile conform Regulamentelor

europene relevante, în care rata şomajului în rândul tinerilor depăşeşte 25%:

regiunea Centru (31,7%), regiunea Sud-Est (31,3%) şi regiunea Sud Muntenia

(30,2%).

Obiectivele strategice sunt creşterea ocupării tinerilor NEETs (care nu sunt

agajaţi, nu urmează o şcoală sau un program de formare profesională) cu vârsta

între 16-24 de ani, înregistraţi la Serviciul Public de Ocupare şi cu rezidenţa în

regiunile eligibile, şi îmbunătăţirea competenţelor acestora.

Axei îi revine un procent de 4,90% din totalul alocării pentru Program.

Axa Prioritară 2: Îmbunătăţirea situaţiei tinerilor din categoria NEETs

(care nu sunt agajaţi, nu urmează o şcoală sau un program de formare

profesională)

Această axă acoperă cele cinci regiuni neacoperite de AP 1, revenindu-i un

procent de 8,37% din totalul alocării pentru Program. Obiectivele de investiţii

sunt creşterea ocupării tinerilor NEETs şomeri, cu vârsta între 16-24 de ani,

înregistraţi la Serviciul Public de Ocupare şi cu rezidenţa în regiunile eligibile

(Bucureţti-Ilfov, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia); îmbunătăţirea

competenţelor acestora; funcţionarea mecanismului naţional integrat de sprijin

care vizează identificarea şi înregistrarea la SPO (servicii publice de ocupare) a

tinerilor din categoria NEETs.

Axa Prioritară 3: Locuri de muncă pentru toţi

Acestei axe îi revine un procent mai ridicat din totalul alocat POCU, 25,43%,

având în acelaşi timp mai mult obiective de investiţii.

Pentru a asigura accesul la angajare pentru persoanele în căutare de loc de

muncă şi persoanele inactive, au fost stabilite ca obiective: creşterea ocupării

şomerilor şi a persoanelor inactive, cu accent pe şomerii pe termen lung,

lucrătorii vârstnici (55-64 de ani), persoanele din rândul minorităţii rome,

persoanele cu dizabilităţi, persoanele cu nivel redus de educaţie, persoanele din

mediul rural, în special cele din agricultura de subzistenţă şi semisubzistenţă;

îmbunătăţirea competenţelor acestor categorii.

Alte obiective includ: sprijinirea antreprenoriatului şi a înfiinţării de

întreprinderi; susţinerea întreprinderilor pentru a se adapta schimbărilor

mediului de afaceri; creşterea calităţii, diversităţii şi gradului de cuprindere a

serviciilor oferite de SPO, inclusiv prin externalizarea unora dintre servicii


212

către furnizori privaţi; investirea în educaţie, formare profesională şi

vocaţională, în învăţare pe parcursul vieţii; sporirea accesului egal la învăţarea

pe tot parcursul vieţii pentru toate vârstele, în cadru formal, nonformal şi

informal; actualizarea cunoştinţelor, competenţelor şi a aptitudinilor angajaţilor

din întreprinderi din sectoarele prioritare cu potenţial competitiv.

Axa Prioritară 4: Incluziunea socială şi combaterea sărăciei Această axă va utiliza 21,56% din totalul alocat pentru: reducerea numărului

persoanelor aflate în risc de sărăcie prin implementarea de măsuri integrate, cu

accent pe comunităţile marginalizate; creşterea numărului de persoane

aparţinând grupurilor vulnerabile care au depăşit situaţia de vulnerabilitate;

îmbunătăţirea calităţii şi accesului la servicii sociale şi servicii de asistenţă

medicală; asigurarea tranziţiei de la sistemul de îngrijire de tip instituţionalizat

către servicii oferite la nivelul comunităţii; dezvoltarea economiei sociale,

promovarea şi susţinerea antreprenoriatului social.

Axa Prioritară 5: Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea

comunităţii

Un procent de 4,65% din alocarea programului va fi investit pentru reducerea

numărului persoanelor aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială, prin

implementarea de măsuri integrate, cu accent pe comunităţile marginalizate.

Axa Prioritară 6: Educaţie şi competenţe Axa are cea mai mare alocare din Program, 28,95%, şi cele mai multe

obiective: diversificarea oportunităţilor de revenire în sistemul educaţional a

tinerilor NEETs şomeri cu vârsta între 16-24 de ani, înregistraţi la SPO, care

au părăsit prematur şcoala, prin extinderea programelor de tip a doua şansă,

inclusiv prin asigurarea accesului la programe de calificare profesională;

creşterea accesului şi participării la învăţământul antepreşcolar şi preşcolar de

calitate, în special pentru categoriile dezavantajate de copii; stimularea

accesului şi participării la învăţământul primar şi secundar de calitate şi de

prevenire a părăsirii timpurii a şcolii, în special pentru categoriile

dezavantajate de copii/elevi; diversificarea oportunităţilor de revenire în

sistemul educaţional a copiilor/tinerilor care au părăsit prematur şcoala prin

extinderea programelor de tip a doua şansă, inclusiv prin asigurarea accesului

la programe de calificare profesională; îmbunătăţirea sistemului preuniversitar

de educaţie prin actualizarea, validarea şi implementarea unei oferte

curriculare de calitate; creşterea accesului şi participării la învăţământul terţiar,

în special pentru persoane cu oportunităţi reduse (categorii netradiţionale de

studenţi, persoane din mediul rural, persoane cu CES, persoane de etnie romă,

persoane provenite din medii socio-economice defavorizate etc.);

îmbunătăţirea calităţii învăţământului terţiar la nivel de sistem şi instituţii de

învăţământ în concordanţă cu cerinţele pieţei muncii; consolidarea capacităţii

sistemului de educaţie şi formare profesională în vederea asigurării calităţii şi

relevanţei programelor de formare profesională iniţială/continuă pentru piaţa

muncii, consolidarea capacităţii furnizorilor de educaţe şi formare pentru a

dezvolta şi implementa programe de calitate, relevante pentru piaţa muncii, în

special prin stimularea parteneriatelor cu mediul de afaceri pentru sectoarele

prioritare; îmbunătăţirea eficienţei învăţământului terţiar la nivel de sistem şi

instituţii de învăţământ în concordanţă cu cerinţele pieţei muncii, în special în

sectoare economice cu potenţial de creştere prin consolidarea parteneriatelor

dintre universităţi şi mediul academic şi de cercetare şi companii; creşterea


213

accesului şi participării la programele de învăţare pe tot parcursul vieţii, în

special în rândul persoanelor necalificate, cu un nivel scăzut de educaţie şi

calificare, inclusiv din categorii dezavantajate, care să ofere inclusiv

oportunitatea recunoaşterii şi certificării rezultatelor învăţării.

Axa Prioritară 7 – Asistenţă tehnică

Axa primeşte 6,15% din alocare, iar acţiunile sunt complementare celor

sprijinite în cadrul PO Asistenţă Tehnică stabilit la nivel naţional şi Axei de AT a

PO Capacitate Administrativă, fiind asociate responsabilităţilor Autorităţii de

Management pentru POCU/ POCA şi sarcinilor care ţin direct de asigurarea unei

implementări cu succes a programului. Obiectivele sunt îmbunătăţirea capacităţii AM şi OI ale POCU de a gestiona şi

implementa în mod eficient şi eficace programul operaţional; asigurarea

capacităţii AM POCA de a gestiona şi implementa în mod eficient şi eficace

programul operaţional; îmbunătăţirea capacităţii beneficiarilor POCU de a

implementa în mod eficient şi eficace proiecte de tip Fondul Social European;

creşterea gradului de informare a beneficiarilor şi potenţialilor beneficiari

POCU privind activităţile care pot face obiectul FSE, valorizarea şi

implementarea de bune practici şi iniţiative în domeniul FSE.

ASPECTE

RELEVANTE

PENTRU

RÂŞNOV

Axele prioritare pentru care autorităţile publice locale pot beneficia de

susţinere financiară, individual sau în parteneriat cu actori sociali relevanţi,

sunt AP4 Incluziunea socială şi combaterea sărăciei, AP5 Dezvoltare locală

plasată sub responsabilitatea comunităţii şi AP6 Educaţie şi competenţe.

Celelalte axe prioritare se adresează în principal sectorului privat şi

autorităţilor centrale/deconcentrate cu atribuţii în ceea ce priveşte forţa de

muncă, însă aduc beneficii pentru comunităţile locale prin îmbunătăţirea pieţei

muncii.

La nivelul oraşului Râşnov, acest Program Operaţional poate contribui la

soluţionarea problemelor privind creşterea calităţii serviciilor sociale,

diversificarea economiei locale şi dezvoltarea activităţii de turism. Obiectivele

de investiţii ale Programului coincid cu unele dintre punctele slabe identificate

pentru oraş, precum indicatori aferenţi forţei de muncă la nivel inferior cifrelor

suprateritoriale, un număr insuficient de furnizori de servicii de instruire

privaţi la nivelul localităţii, resurse umane insuficient pregătite şi specializate

în domenii necesare activităţii de turism, o oferta modestă de formare şi

calificare în domenii necesare activităţii de turism, existenţa unei comunităţi de

romi caracterizată prin probleme sociale, economice, de infrastructură, lipsa

facilităţilor şi serviciilor de asistenţă socială pentru persoanele în situaţii de

risc, lipsa facilităţilor şi centrelor de informare, consiliere, orientare a

persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă sau a şomerilor de lungă

durată, o insuficientă reprezentare a societăţii civile în furnizarea de servicii

sociale.


214

PROGRAMUL PROGRAMUL OPERAŢIONAL CAPACITATE ADMINISTRATIVĂ

2014-2020 – PO CA (2014RO05SFOP001, versiunea oficială 1.0)

ALOCARE

FINANCIARĂ

0,55 mld. euro

OBIECTIV

GENERAL

Să consolideze capacitatea administrativă a autorităţilor şi instituţiilor

publice de a susţine o economie modernă şi competitivă.

OBIECTIVE

SPECIFICE Dezvoltarea planificării strategice, a bugetării pe programe şi a

practicilor de coordonare/cooperare/consultare în administraţia

publică centrală;

Dezvoltarea şi implementarea de politici şi instrumente moderne de

management al resurselor umane;

Îmbunătăţirea eficienţei sistemului judiciar;

Oferirea de servicii publice de calitate pentru cetăţeni şi mediul de

afaceri la nivel local;

Creşterea transparenţei, integrităţii şi responsabilităţii la nivelul

autorităţilor şi instituţiilor publice;

Îmbunătăţirea accesului şi a calităţii serviciilor furnizate de

sistemul judiciar, inclusiv prin asigurarea unei transparenţe şi

integrităţi sporite la nivelul acestuia.

AXE

PRIORITARE Axa Prioritară 1: Administraţie publică şi sistem judiciar eficiente Alocarea financiară aferentă axei este în procent de 59%.

Atât Axa Prioritară 1, cât şi Axa Prioritară 2, au aceeaşi prioritate de

investiţii: investirea în capacitatea instituţională şi eficienţa administraţiei

publice şi a serviciilor publice la nivelurile naţional, regional şi local,

având în vedere reforme, reglementări mai bune şi buna guvernare.

Obiectivele specifice ale axei sunt: adaptarea sistemelor, structurilor şi

optimizarea proceselor pentru creşterea eficienţei autorităţilor şi

instituţiilor publice centrale; dezvoltarea şi implementarea de politici şi

instrumente moderne de management al resurselor umane; îmbunătăţirea

eficienţei sistemului judiciar.

Axa Prioritară 2: Administraţie publică şi sistem judiciar accesibile şi

transparente Axa are o alocare de 37% şi următoarele obiective specifice: modernizarea

structurilor şi proceselor autorităţilor şi instituţiilor publice locale pentru

oferirea de servicii publice de calitate; creşterea transparenţei, eticii şi

integrităţii la nivelul autorităţilor şi instituţiilor publice; îmbunătăţirea

accesului şi a calităţii serviciilor furnizate de sistemul judiciar, inclusiv

prin asigurarea unei transparenţe şi integrităţi sporite la nivelul acestuia.

Axa Prioritară 3: Asistenţă tehnică

Cu o alocare de 4%, axa acordă sprijin pentru implementarea eficientă şi

transparentă a PO CA 2014 – 2020. Intervenţiile susţinute prin această axă

sunt sprijinirea procesului de management permanent, susţinerea pregătirii

portofoliului de proiecte, evaluarea cererilor de finanţare, implementarea şi

monitorizarea proiectelor, managementul financiar, publicitatea şi

comunicarea, controlul şi protejarea intereselor financiare ale UE cu

scopul de a îndeplini obiectivele programului operaţional şi atingerea

rezultatelor acestuia.


215

ASPECTE

RELEVANTE

PENTRU

RÂŞNOV

În ceea ce priveşte oraşul Râşnov, Programul Operaţional Capacitate

Administrativă poate reprezenta o sursă de sprijin pentru proiecte ce

vizează îndepărtarea vulnerabilităţilor administraţiei publice locale legate

de resursele umane: capacitate limitată a resurselor umane în ceea ce

priveşte managementul de proiect; resurse financiare insuficiente pentru

cursuri de instruire şi perfecţionare pentru personalul de conducere,

funcţionari publici, personalul contractual şi aleşii locali.

Autorităţile locale pot depune proiecte direct sau prin parteneriat cu alţi

actori interesaţi, putând beneficia în acelaşi timp şi de rezultatele

proiectelor implementate prin Program de către autorităţi şi instituţii

centrale/deconcentrate şi alţi beneficiari.

PO CA poate sprijini consolidarea capacităţii autorităţii publice locale

râşnovene pentru promovarea şi susţinerea dezvoltării la nivel local;

îmbunătăţirea managementului resurselor umane în cadrul UAT Râşnov;

creşterea calităţii şi accesibilităţii serviciilor publice oferite; creşterea

transparenţei, integrităţii şi responsabilităţii la nivelul unităţii administrativ

teritoriale.

PROGRAMUL PROGRAMUL OPERAŢIONAL INFRASTRUCTURĂ MARE 2014-

2020 – POIM (proiect, versiunea I, iunie 2014)

ALOCARE

FINANCIARĂ

9,41 mld. euro

OBIECTIV

GENERAL

Să sprijine dezvoltarea la standarde europene a infrastructurii de transport,

mediu, energie şi prevenirea riscurilor, în vederea creării premiselor unei

creşteri economice sustenabile, în condiţii de protecţie şi utilizare eficientă

a resurselor naturale.

OBIECTIVE

SPECIFICE

Să ofere sprijin pentru:

promovarea sistemelor de transport durabile şi eliminarea

blocajelor din cadrul infrastructurilor reţelelor majore;

protecţia mediului şi promovarea utilizării eficiente a resurselor;

promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi

gestionarea riscurilor;

sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de carbon

în toate sectoarele.

AXE

PRIORITARE

Infr

astr

uct

ura

de

tran

sport

Axa Prioritară 1: Dezvoltarea reţelei TEN‐T pe teritoriul

României, cu obiectivele specifice: dezvoltarea şi modernizarea

infrastructurii rutiere pe reţeaua TEN‐T; dezvoltarea şi

modernizarea infrastructurii feroviare pe reţeaua TEN‐T, inclusiv

prin realizarea coridorului de cale ferată de mare viteză şi prin

acţiuni de creştere a calităţii serviciilor; dezvoltarea şi

modernizarea infrastructurii de transport naval pe reţeaua TEN‐T.

Axa Prioritară 2: Creşterea mobilităţii regionale prin

conectarea la TEN‐T

Pentru această axă, obiectivele specifice vizează stimularea

mobilităţii regionale prin: conectarea la infrastructura rutieră a

TEN‐T a întregului teritoriu; conectarea la infrastructura feroviară


216

a TEN‐T; modernizarea porturilor şi modernizarea aeroporturilor.

Axa Prioritară 3: Dezvoltarea unui sistem de transport sigur

şi prietenos cu mediul

Obiectivele specifice ale axei sunt: creşterea capacităţii

transportului intermodal pentru stimularea utilizării modurilor de

transport sustenabil; creşterea gradului de siguranţă şi securitate

pe toate modurile de transport şi reducerea impactului

transporturilor asupra mediului; fluidizarea traficului la nivelul

birourilor vamale şi în punctele de trecere a frontierei; creşterea

eficienţei sistemelor de transport.

Infr

astr

uct

ura

de

med

iu ş

i pro

tecţ

ia m

ediu

lui,

man

agem

entu

l

risc

uri

lor

Axa Prioritară 4: Protecţia mediului şi promovarea utilizării

eficiente a resurselor

Obiectivele specifice pt AP 4 sunt: creşterea nivelului de colectare

şi epurare a apelor uzate urbane şi creşterea gradului de asigurare

a alimentării cu apă potabilă a populaţiei; creşterea capacităţii

sistemelor de management integrat al deşeurilor şi a gradului de

reutilizare, reciclare a acestora.

Axa Prioritară 5: Protejarea şi conservarea biodiversităţii,

decontaminarea solurilor poluate istoric şi monitorizarea

calităţii aerului, cu obiectivele specifice: îmbunătăţirea stării de

conservare a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară, fie

la nivel naţional, fie la nivel de sit; creşterea capacităţii de

evaluare a calităţii aerului la nivel naţional, inclusiv pentru

monitorizarea calităţii aerului; reducerea suprafeţelor poluate

istoric.

Axa Prioritară 6: Promovarea adaptării la schimbările

climatice, prevenirea şi gestionarea riscurilor

Cele două obiective specifice ale axei sunt: reducerea daunelor

economice cauzate de riscurile exacerbate de schimbările

climatice; reducerea timpului de răspuns la urgenţe, prin întărirea

capacităţii de intervenţie la dezastre a autorităţilor implicate în

managementul situaţiilor de criză.

Infr

astr

uct

ura

de

ener

gie

Axa Prioritară 7: Energie curată şi eficienţă energetică

În cazul axei, obiectivele specifice urmăresc: creşterea capacităţii

instalate bazate pe resurse regenerabile pentru producerea energiei

electrice şi termice; creşterea eficienţei energetice la întreprinderi

prin sisteme de cogenerare de înaltă eficienţă; creşterea eficienţei

energetice prin implementarea distribuţiei inteligente de energie

electrică la joasă tensiune; creşterea eficienţei energetice prin

monitorizarea distribuţiei energiei la nivelul unor zone industriale.

Axa Prioritară 8: Sisteme inteligente şi sustenabile de

transport al energiei electrice şi gazelor naturale

AP 8 are ca obiective specifice extinderea şi consolidarea reţelei

electrice de transport pentru asigurarea stabilităţii Sistemului

Energetic Naţional şi creşterea flexibilităţii Sistemului Naţional de

Transport al gazelor naturale în vederea eficientizării serviciilor

furnizate.


217

Infr

astr

uct

ura

în

R.

Bu

cure

şti-

Ilfo

v Axa Prioritară 9: Dezvoltarea infrastructurii urbane în

Regiunea Bucureşti ‐ Ilfov

Această axă vizează creşterea eficienţei energetice prin

modernizarea sistemului centralizat de furnizare a energiei

termice în Municipiul Bucureşti şi creşterea mobilităţii urbane şi

îmbunătăţirea calităţii serviciilor pentru călători prin dezvoltarea

transportului urban cu metroul în Regiunea Bucureşti ‐ Ilfov.

ASPECTE

RELEVANTE

PENTRU

RÂŞNOV

În cazul prezentului Program Operaţional, autorităţile publice locale pot fi

beneficiari dacă gestionează în interiorul localităţilor infrastructură rutieră

de tip drum naţional care face legături interurbane, au rol de

custozi/administratori ai ariilor naturale protejate, deţin situri contaminate

istoric, doresc să îmbunătăţească capacitatea de răspuns a serviciilor

voluntare (în parteneriat cu IGSU), au în raza UAT potenţial de utilizare a

resurselor de energie regenerabile de tip microhidro, geotermal sau

biomasă. În plus, acestea pot depune proiecte prin Asociaţiile de

Dezvoltare Intercomunitară, fie prin Operatorul Regional al serviciilor de

utilităţi publice de apă şi canalizare, pentru proiectele integrate de

management al apei şi apei uzate, fie prin Consiliile Judeţene pentru

Asociaţiile de Dezvoltare Intercomunitară pentru managementul

deşeurilor.

În cazul oraşului Râşnov, POIM poate contribui, fie direct, fie prin

instituţiile şi companiile responsabile, la rezolvarea unor probleme

precum: efectele negative ale traficului pe DN 73, incapacitatea reţelei

electrice de a asigura nivelul nou de consum, capacitatea depăşită a

sistemului de distribuţie a gazelor naturale, insuficienţa mijloacelor de

furnizare de energie termică alternativă şi existenţa unui potenţial

nevalorificat de producere a energiei regenerabile.

PROGRAMUL PROGRAMUL OPERAŢIONAL ASISTENŢĂ TEHNICĂ 2014-2020 –

POAT (2014RO16RFTA001, versiunea oficială 1.0)

ALOCARE

FINANCIARĂ

0,21 mld. euro

OBIECTIV

GENERAL

Să asigure capacitatea şi instrumentele necesare pentru o eficientă

coordonare/gestionare şi controlul intervenţiilor finanţate din Fondurile

Europene Structurale şi de Investiţii (FESI), precum şi pentru o

implementare eficientă, bine orientată şi corectă a Programelor

Operaţionale Asistenţă Tehnică, Infrastructură Mare şi Competitivitate.

OBIECTIVE

SPECIFICE

Să asigure asistarea consistentă şi pro-activă a beneficiarilor de finanţare,

pentru o comunicare coordonată a mesajelor generale privind FESI, a

instrumentelor şi sprijinului necesar coordonării şi managementului FESI,

şi pentru asigurarea resurselor umane necesare pentru un management

performant al FESI.

AXE

PRIORITARE Axa prioritară 1: Întărirea capacităţii beneficiarilor de a pregăti şi

implementa proiecte finanţate din Fondurile Europene Structurale şi

de Investiţii FESI şi diseminarea informaţiilor privind aceste fonduri.

Această axă are alocată o sumă de 66.600.000 euro (31,3% din alocarea

POAT) pentru următoarele obiective specifice:


218

Întărirea capacităţii beneficiarilor de proiecte finanţate din FESI de

a pregăti şi de a implementa proiecte mature, prin instruire şi

asistenţă;

Asigurarea transparenţei şi eficacităţii comunicării şi dezvoltarea

culturii parteneriale privind FESI şi rolul Politicii de Coeziune a

UE. Capacitatea de absorbţie a fondurilor europene nerambursabile

depinde de menţinerea ritmului planificat în procesul de

programare, care este influenţată major de capacitatea

beneficiarilor de a genera şi implementa proiecte de calitate.

Tot prin această axă prioritară se urmăresc comunicarea şi publicitatea la

nivel orizontal privind FESI, precum şi la nivel specific privind POIM,

POC şi POAT.

Axa prioritară 2: Sprijin pentru coordonarea, gestionarea şi controlul

FESI

AP 2 are o alocare de 54.500.000 euro (25,6% din alocarea POAT).

Obiectivele specifice sunt:

Îmbunătăţirea cadrului de reglementare, strategic şi procedural

pentru coordonarea şi implementarea FESI;

Dezvoltarea şi menţinerea unui sistem informatic funcţional şi

eficient în vederea îmbunătăţirii managementului corect al

informaţiei necesare coordonării şi controlului FESI.

Asistenţa tehnică va fi utilizată şi pentru dezvoltarea şi asigurarea

funcţionării sistemului informatic unitar SMIS 2014+ şi a aplicaţiilor

conexe acestuia, inclusiv MySMIS care va permite comunicarea

electronică între beneficiari şi structurile de gestionare, precum şi întărirea

capacităţii utilizatorilor pentru a folosi aceste sisteme/aplicaţii.

Axa prioritară 3: Creşterea eficienţei resurselor umane implicate în

sistemul de coordonare, gestionare şi control al FESI în România

Un procent de 43,1% din alocarea POAT (91.665.958 euro) va fi folosit

pentru atingerea obiectivului specific de dezvoltare a unei politici

îmbunătăţite a managementului resurselor umane care să asigure

stabilitatea, calificarea şi motivarea adecvată a personalului care lucrează

în cadrul sistemului de coordonare, gestionare şi control al FESI.

Motivarea, inclusiv prin asigurarea unui sistem unitar şi competitiv de

remunerare, şi profesionalizarea resurselor umane implicate în

coordonarea, gestionarea şi controlul FESI, instruirea personalului de la

nivel de management din cadrul sistemului FESI pentru îmbunătăţirea

performanţei sistemului şi dezvoltarea competenţelor, precum şi a

întregului personal FESI, vor constitui de asemenea priorităţi de

intervenţie.

ASPECTE

RELEVANTE

PENTRU

RÂŞNOV

Pentru POAT grupul ţintă este format din personalul din administraţia

publică implicat în sistemul de coordonare, gestionare şi control al FESI,

beneficiarii şi potenţialii beneficiari, în ceea ce priveşte managementul şi

implementarea proiectelor, şi publicul larg, în ceea ce priveşte diseminarea

informaţiilor.

Deşi nu are posibilitatea de a aplica pentru finanţare prin POAT, adresat

instituţiilor din structura de management al fondurilor europene, oraşul

Râşnov va beneficia prin activităţile şi rezultatele proiectelor derulate de

beneficiarii finanţărilor. În primul rând, va relaţiona în derularea


219

proiectelor europene cu instituţii performante, cu personal bine pregătit şi

proceduri simplificate (pentru etapa de depunere a cererilor şi de semnare

a contractelor de finanţare, etapa de implementare şi acţiuni orizontale). În

al doilea rând, va avea acces la informare şi instruire folositoare în

utilizarea eficientă a instrumentelor structurale, coordonate cu celelalte

Programe Operaţionale, precum POCA.

Alte beneficii mai puţin vizibile vor fi generate de sprijinul pe care POAT

îl va oferi în continuare pentru coordonarea implementării planurilor

integrate de dezvoltare ale polilor de creştere, datorită distanţei mici faţă

de Polul de Creştere Braşov.

PROGRAMUL PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL 2014-2020 – POR

(versiunea oficială transmisă Comisiei Europene, august 2014)

ALOCARE

FINANCIARĂ

6,7 mld. euro

OBIECTIV

GENERAL

Să contribuie la creşterea competitivităţii economice şi îmbunătăţirea

condiţiilor de viaţă ale comunităţilor locale şi regionale prin sprijinirea

dezvoltării mediului de afaceri, a condiţiilor infrastructurale şi a

serviciilor, care să asigure o dezvoltare sustenabilă a regiunilor, capabile

să gestioneze în mod eficient resursele, să valorifice potenţialul lor de

inovare şi de asimilare a progresului tehnologic.

OBIECTIVE

SPECIFICE Eliminarea blocajelor aflate în calea inovării şi creşterea

investiţiilor în domeniul cercetării şi dezvoltării întreprinderilor,

prin strânsa colaborare între actorii publici şi cei privaţi;

Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii de transport intra-

regionale;

Stimularea creşterii urbanizării şi sprijinirea oraşelor pentru a-şi

putea îndeplini eficient rolul şi funcţiile în teritoriu;

Creşterea eficienţei energetice a infrastructurilor publice şi

clădirilor rezidenţiale; conservarea, protecţia şi valorificarea

durabilă a patrimoniului cultural şi natural;

Îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale, de sănătate şi de

asistenţă socială;

Dezvoltarea turismului;

Dezvoltarea sistemului de cadastru şi carte funciară, precum şi

îmbunătăţirea serviciilor de înregistrare a proprietăţilor.

AXE

PRIORITARE Axa Prioritară 1: Promovarea transferului tehnologic

Axa va beneficia de o finanţare europeană de 175,53 milioane euro (2,62%

din bugetul programului).

Prioritatea de investiţie este promovarea investiţiilor de afaceri în inovare

şi cercetare, dezvoltarea legăturilor şi a sinergiilor între întreprinderi,

centre de cercetare-dezvoltare şi de educaţie, în special dezvoltarea

produselor şi serviciilor, transfer tehnologic, inovare socială, networking,

clustere, iar obiectivul specific este creşterea inovării în firme prin

susţinerea entităţilor de inovare şi transfer tehnologic.


220

Axa Prioritară 2: Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici

şi mijlocii

În cadrul AP 2, 744,68 mil euro (11,11 % din totalul alocat POR) vor fi

investite pentru două priorităţi: promovarea spiritului antreprenorial, în

special prin facilitarea exploatării economice a ideilor noi şi prin

încurajarea creării de noi întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de

afaceri, cu obiectivul specific consolidarea poziţiei pe piaţă a

microîntreprinderilor; şi sprijinirea creării şi extinderea capacităţilor

avansate de producţie şi dezvoltare a serviciilor, cu obiectivul specific

îmbunătăţirea competitivităţii economice prin creşterea productivităţii

muncii în IMM-uri.

Axa Prioritară 3: Sprijinirea eficienţei energetice în clădiri publice

4,76% din alocarea POR (319,15 mil euro) revin AP3 pentru sprijinirea

eficienţei energetice şi utilizarea energiei regenerabile în infrastructura

publică, inclusiv clădiri publice şi în sectorul locuinţelor. Obiectivul

specific este creşterea eficienţei energetice în clădirile publice.

Axa Prioritară 4: Sprijinirea dezvoltării urbane durabile

Acestei axe îi revine cea mai mare alocare din totalul POR, 2.822,93

milioane de euro (42,13%).

Prima prioritate de investiţii este sprijinirea eficienţei energetice şi

utilizarea energiei regenerabile în infrastructura publică, inclusiv clădiri

publice, şi în sectorul locuinţelor, cu obiectivul creşterea eficienţei

energetice în clădirile rezidenţiale şi sistemele de iluminat public.

Pentru reducerea emisiilor de carbon în municipii, în special prin investiţii

în transportul public urban, şi reducerea emisiilor de carbon în oraşele de

dimensiuni medii şi mici, în special prin investiţii în infrastructura

destinată deplasărilor nemotorizate şi traficului de tranzit, a fost stabilită

prioritatea promovarea strategiilor de reducere a emisiilor de dioxid de

carbon pentru toate tipurile de teritoriu, în particular zone urbane,

inclusiv promovarea planurilor sustenabile de mobilitate urbană şi a unor

măsuri relevante pentru atenuarea adaptărilor climatice.

Ultima prioritate, acţiuni pentru îmbunătăţirea mediului urban,

revitalizarea oraşelor, regenerarea şi decontaminarea siturilor poluate şi

promovarea măsurilor pentru reducerea zgomotului, are ca obiectiv

specific creşterea calităţii spaţiilor publice în zonele urbane.

Axa Prioritară 5: Conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a

patrimoniului cultural

Axa utilizează 4,77% din alocarea POR (319,62 mil euro) pentru

conservarea, protejarea şi valorificarea patrimoniului cultural în vederea

consolidării identităţii culturale şi utilizării eficiente a acestuia.

Axa Prioritară 6: Îmbunătăţirea infrastructurii rutiere de importanţă

regională şi locală

Prioritatea acestei axe este stimularea mobilităţii regionale prin

conectarea infrastructurilor rutiere regionale la infrastructura TEN – T.

Un procent de 14,29% din resursele POR (957,45 mil euro) va fi investit

pentru creşterea gradului de accesibilitate a zonelor rurale şi urbane situate

în proximitatea reţelei TEN-T prin reabilitarea şi modernizarea drumurilor

judeţene.


221

Axa Prioritară 7: Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea

durabilă a turismului

101,06 milioane de euro (1,51% din alocarea Programului) vor fi folosite

pentru creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă prin turism şi

domenii conexe acestuia, prin prioritatea de investiţii sprijinirea unei

creşteri favorabile ocupării forţei de muncă, prin dezvoltarea potenţialului

endogen ca parte a unei strategii teritoriale pentru anumite zone, precum

şi sporirea accesibilităţii şi dezvoltarea resurselor naturale şi culturale

specifice.

Axa Prioritară 8: Dezvoltarea infrastructurii de sănătate şi sociale

Prioritatea AP 8 este reprezentată de investiţiile în infrastructurile sanitare

şi sociale care contribuie la dezvoltarea la nivel naţional, regional şi

local, reducând inegalităţile în ceea ce priveşte starea de sănătate,

precum şi trecerea de la serviciile instituţionale la serviciile prestate de

colectivităţile locale. 425,53 milioane de euro (6,35% din valoarea POR)

sunt destinate creşterii speranţei de viaţă prin sporirea accesibilităţii

serviciilor medicale şi sociale acordate şi prin îmbunătăţirea calităţii

acestora.

Axa Prioritară 9: Sprijinirea regenerării economice şi sociale a

comunităţilor defavorizate din mediul urban

Cea mai mică alocare prin POR (95,74 mil euro, 1,43%) este destinată

dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunităţii, susţinând

grupurile de acţiune locală pentru reducerea concentrării spaţiale a

sărăciei, prin măsuri integrate.

Axa Prioritară 10: Îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale

AP 10 are o alocare de 5,40% din POR (361,70 mil euro) pentru prioritatea

investiţii în educaţie, competenţe şi învăţare pe tot parcursul vieţii prin

dezvoltarea infrastructurilor de educaţie şi formare. Obiectivul este de

creştere a gradului de participare în sistemul educaţional.

Axa Prioritară 11: Extinderea geografică a sistemului de înregistrare

a proprietăţilor în cadastru şi cartea funciară

Această axă vizează consolidarea capacităţii instituţionale şi o

administraţie publică eficientă, prin creşterea gradului de acoperire

geografică şi incluziune a înregistrării proprietăţilor în Sistemul Integrat de

Cadastru şi Carte Funciară.

Suma alocată AP 11 este de 265,96 mil euro (3,97% din POR).

Axa Prioritară 12: Asistenţă tehnică

Axa va sprijini implementarea transparentă şi eficientă a Programului

Operaţional Regional, utilizând 1,65% din alocarea POR (110,64 mil

euro).

ASPECTE

RELEVANTE

PENTRU

RÂŞNOV

Exceptând axele prioritate 1, 2, 11 şi 12, toate celelalte sunt destinate

autorităţilor publice locale, cu accent pe oraşe, ca motoare ale economiei

regiunilor în care sunt situate. Doar AP 6 Îmbunătăţirea infrastructurii

rutiere de importanţă regională şi locală se adresează exclusiv

Consiliilor Judeţene. În rest, axele sunt deschise administraţiilor publice

locale, cu condiţia ca investiţiile propuse să facă parte dintr-o strategie de

dezvoltare locală.

Finanţările POR reprezintă o sursă însemnată de sprijin pentru dezvoltarea

oraşului Râşnov, în special în vederea dezvoltării turismului ca activitate


222

economică reprezentativă. Programul oferă oportunitatea investirii în

obiective precum Cetatea Râşnov, în promovare turistică, dar şi în

dezvoltarea de noi atracţii şi activităţi turistice.

Prin diversele axe prioritare la care este eligibilă, administraţia locală

poate investi pentru creşterea calităţii serviciilor sociale (în special prin

măsuri de intervenţie integrată pentru îmbunătăţirea situaţiei comunităţii

de romi din localitate, dar şi prin măsuri adresate celorlalte grupuri

vulnerabile, cum sunt vârstnicii); reabilitarea/modernizarea/extinderea/

dotarea infrastructurii de servicii medicale; creşterea calităţii procesului

de învăţământ (atât prin investiţii în infrastructura educaţională, cât şi prin

activităţi extracurriculare); protecţia şi conservarea mediului (prin

reabilitarea şi eficientizarea sistemului de iluminat public, creşterea

eficienţei energetice în clădirile rezidenţiale şi clădirile publice, extinderea

şi amenajarea spaţiilor verzi), îmbunătăţirea reţelei stradale şi tehnico-

edilitare (reabilitarea şi modernizarea reţelei stradale în contextul planului

de mobilitate urbană sustenabilă). În plus, oraşul poate beneficia de

implementarea planului sustenabil de mobilitate urbană la nivelul Zonei

Metropolitane Braşov, din care face parte.

PROGRAMUL PROGRAMUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ 2014-2020 –

PNDR (versiunea oficială 1 – 1 iulie 2014)

ALOCARE

FINANCIARĂ

8 mld euro, la care se adaugă 10 mld euro plăţi directe în agricultură

OBIECTIV

GENERAL

Să susţină dezvoltarea strategică a spaţiului rural.

OBIECTIVE

SPECIFICE Restructurarea şi creşterea viabilităţii exploataţiilor agricole;

Gestionarea durabilă a resurselor naturale şi combaterea

schimbărilor climatice;

Diversificarea activităţilor economice, crearea de locuri de muncă,

îmbunătăţirea infrastructurii şi serviciilor pentru îmbunătăţirea

calităţii vieţii în zonele rurale.

PRIORITĂŢI

DE

DEZVOLTARE

1. Încurajarea transferului de cunoştinţe şi a inovării în agricultură, în

silvicultură şi în zonele rurale;

2. Creşterea viabilităţii exploataţiilor şi a competitivităţii tuturor

tipurilor de agricultură, în toate regiunile, şi promovarea

tehnologiilor agricole inovative şi a gestionării durabile a

pădurilor;

3. Promovarea organizării lanţului alimentar, inclusiv procesarea şi

comercializarea produselor agricole, a bunăstării animalelor şi a

gestionării riscurilor în agricultură;

4. Refacerea, conservarea şi consolidarea ecosistemelor care sunt

legate de agricultură şi silvicultură;

5. Promovarea utilizării eficiente a resurselor şi sprijinirea tranziţiei

către o economie cu emisii reduse de carbon şi rezilienţă la

schimbările climatice în sectoarele agricol, alimentar şi silvic;

6. Promovarea incluziunii sociale, reducerea sărăciei şi dezvoltare

economică în zonele rurale.


223

MĂSURI PNDR cuprinde paisprezece măsuri de dezvoltare rurală:

1. M01 – Transfer de cunoştinţe şi acţiuni de informare;

2. M02 – Servicii de consiliere;

3. M04 – Investiţii în active fizice;

4. M06 – Dezvoltarea exploataţiilor şi a întreprinderilor;

5. M07 – Servicii de bază şi reînnoirea satelor în zonele rurale;

6. M08 – Investiţii în dezvoltarea zonelor forestiere şi ameliorarea

viabilităţii pădurilor;

7. M09 – Înfiinţarea grupurilor de producători;

8. M10 – Agro-mediu şi climă;

9. M11 – Agricultură ecologică;

10. M13 – Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale

sau cu alte constrângeri specifice;

11. M15 – Servicii de silvo-mediu, servicii climatice şi conservarea

pădurilor;

12. M16 – Cooperare;

13. M17 – Gestionarea riscurilor;

14. M19 – Dezvoltarea locală a LEADER.

La acestea se adaugă şi componenta de asistenţă tehnică pentru Statele

Membre. Pentru o abordare strategică a dezvoltării rurale, măsurile au fost

grupate în cinci categorii de intervenţie, finanţate prin Fondul European

Agricol pentru Dezvoltare Rurală şi contribuţie naţională.

CATEGORII

DE

INTERVENŢIE

Măsuri de investiţii în sectorul agricol, în întreprinderi rurale şi

infrastructură rurală

Această categorie grupează măsurile M04 Investiţii în active fizice (2,071

mld euro pentru submăsurile investiţii în exploataţii agricole; investiţii

pentru procesarea/marketingul produselor agricole; investiţii pentru

dezvoltarea, modernizarea şi adaptarea infrastructurii agricole şi

forestiere), M06 Dezvoltarea exploataţiilor şi a întreprinderilor (0,993

mld euro pentru submăsurile sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri;

sprijin pentru înfiinţarea de activităţi neagricole în zone rurale; sprijin

pentru dezvoltarea fermelor mici; investiţii în crearea şi dezvoltarea de

activităţi neagricole; plăţi pentru fermierii eligibili în cadrul schemei

pentru micii fermieri care-şi transferă definitiv exploataţia altui fermier) şi

M07 Servicii de bază şi reînnoirea satelor în zonele rurale (1,298 mld

euro pentru submăsurile investiţii în crearea şi modernizarea infrastructurii

de bază la scară mică; investiţii asociate cu protejarea patrimoniului

cultural).

Măsuri de mediu şi climă

Categoria acoperă măsurile M08 Investiţii în dezvoltarea zonelor forestiere

şi ameliorarea viabilităţii pădurilor (124,3 mil euro pentru submăsura

împădurirea şi crearea de suprafeţe împădurite), M10 Plăţi pentru agro

mediu şi climă (999,9 mld euro pentru submăsurile plăţi de agro-mediu şi

climă; conservarea resurselor genetice animale locale în pericol de

abandon), M11 Agricultură ecologică (236,1 mil euro pentru submăsurile

sprijin pentru conversia la metodele de agricultură ecologică; sprijin pentru

menţinerea practicilor de agricultură ecologică), M13 Plăţi pentru zone

care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri


224

specifice (1,330 mld euro pentru submăsurile plăţi compensatorii în zona

montană; plăţi compensatorii pentru zone care se confruntă cu constrângeri

naturale semnificative; plăţi compensatorii pentru zone care se confruntă

cu constrângeri specifice) şi M15 Servicii de silvomediu, servicii climatice

şi conservarea pădurilor (117,6 mil euro pentru submăsura plăţi pentru

angajamente de silvo-mediu).

Dezvoltarea locală a LEADER

M19 este abordată separat datorită importanţei dezvoltării locale gestionate

de comunitate, prin Grupuri de Acţiune Locală. Pentru continuarea şi

dezvoltarea LEADER s-a stabilit o alocare de 724,8 mil euro (FEADR +

contribuţie naţională) pentru submăsurile: sprijin pregătitor; sprijin pentru

implementarea acţiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală;

pregătirea şi implementarea activităţilor de cooperare ale Grupului de

Acţiune Locală; sprijin pentru cheltuieli de funcţionare şi animare.

Subprogram dedicat sectorului pomicol

Acest subprogram are o alocare de 378,9 mil euro şi grupează trei măsuri:

M04 Investiţii în active fizice (investiţii în exploataţii agricole şi investiţii

în procesarea şi marketingul produselor agricole), M16 Cooperare şi M09

Grupuri de producători.

Măsuri suport

Această categorie cuprinde măsurile: M01 Transfer de cunoştinţe şi

acţiuni de informare (55,9 mil euro pentru submăsurile sprijin pentru

formarea profesională şi dobândirea de competenţe; sprijin pentru

activităţi demonstrative şi de informare), M02 Servicii de consiliere (59,3

mil euro), M16 Cooperare (14,5 mil euro) şi M17 Gestionarea riscurilor

(235,3 mil euro), la care se adaugă M20 Asistenţă tehnică, inclusiv

Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală (209,8 mil euro).

ASPECTE

RELEVANTE

PENTRU

RÂŞNOV

Chiar dacă este o unitate administrativ-teritorială urbană, Oraşul Râşnov

beneficiază de un cadru fizico-geografic favorabil dezvoltării agriculturii

şi de un fond funciar valoros. Pentru valorificarea acestui potenţial şi

diversificarea economiei locale se pot face cu sprijinul PNDR investiţii

pentru dezvoltarea şi modernizarea agriculturii. Câteva exemple de

proiecte sunt: înfiinţarea unui centru de consultanţă în agricultură,

organizarea de campanii de informare cu privire la oportunităţile pentru

toate aspectele legate de domeniul agricol, încurajarea învăţării pe tot

parcursul vieţii şi a formării profesionale în sectoarele agricol şi forestier,

încurajarea investiţiilor în modernizarea exploataţiilor agricole.


225

13. PLAN DE ACŢIUNE

CADRUL JURIDIC APLICABIL

Administraţie publică

Organizare şi funcţionare

Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice

locale, cu modificările şi completările

ulterioare;

Legea cadru a descentralizării nr. 195/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Finanţe publice Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice,

cu modificările şi completările ulterioare;

Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice

locale, cu modificările şi completările

ulterioare.

Planificare strategică şi politici

de dezvoltare Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea

regională în România, cu modificările şi

completările ulterioare;

Legea nr. 52/2003 privind transparenţa

decizională în administraţia publică.

Proprietatea publică şi regimul de administrare

Administrarea domeniului

public

Legea nr. 213/1998 privind bunurile

proprietate publică, cu modificările şi


OG nr. 71/2002 privind organizarea şi

funcţionarea serviciilor publice de

administrare a domeniului public şi privat de

interes local, cu modificările şi completările

ulterioare.

Administrarea drumurilor

publice OG nr. 43/1997 privind regimul drumurilor,

cu modificările şi completările ulterioare.

Servicii comunitare de utilitate publică

Acte normative cu caracter

general HG nr. 246/2006 pentru aprobarea Strategiei

naţionale privind accelerarea dezvoltării

serviciilor comunitare de utilităţi publice;

Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare

de utilitate publică, cu modificările şi

completările ulterioare.

Alimentare cu apă şi canalizare Legea nr. 241/2006 a serviciului de

alimentare cu apă şi canalizare, cu



226

Salubrizare Legea nr. 101/2006 a serviciului de salubrizare

a localităţilor, cu modificările şi completările

ulterioare.

Energie termică şi gaze naturale Legea nr. 325/2006 privind serviciul public

de alimentare cu energie termică, cu


Iluminat public Legea nr. 230/2006 a serviciului de iluminat

public, cu modificările şi completările

ulterioare.

Transport public local

Legea nr. 92/2007 a serviciilor de transport

public local, cu modificările şi completările

ulterioare.

Servicii pentru situaţii de urgenţă

Prevenirea şi gestionarea

serviciilor de urgenţă OG nr. 88/2001 privind înfiinţarea, organizarea

şi funcţionarea serviciilor publice comunitare

pentru situaţii de urgenţă, cu modificările şi


Servicii de tip salvamont

HG nr. 77/2003 privind instituirea unor măsuri

pentru prevenirea accidentelor montane şi

organizarea activităţii de salvare în munţi, cu


Alte servicii specializate

Servicii specializate pentru

gestionarea câinilor fără stăpân OUG nr. 155/2011 privind aprobarea

programului de gestionare a câinilor fără

stăpân.

Servicii publice comunitare de

evidenţă a persoanelor OG nr. 84/2001 privind înfiinţarea,

organizarea şi funcţionarea serviciilor publice

comunitare de evidenţă a persoanelor, cu


Protecţie civilă şi ordine publică

Protecţie civilă Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă,


Ordine publică Legea nr. 155/2010 a poliţiei locale, cu



227

Incluziune socială şi servicii de asistenţă socială

Protecţia copilului Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi

promovarea drepturilor copilului, cu


Protecţia persoanelor cu

handicap

Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi

promovarea drepturilor persoanelor cu

handicap, cu modificările şi completările

ulterioare.

Protecţia persoanelor vârstnice

Legea nr. 17/2000 privind asistenţa socială a

persoanelor vârstnice, cu modificările şi


Protecţia familiei Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi

combaterea violenţei în familie, cu


Ajutoare sociale Legea nr. 416/2001 privind venitul minim

garantat, cu modificările şi completările

ulterioare.

Asistenţa socială Legea nr. 292/2011 a asistenţei sociale, cu


Locuinţe sociale Legea nr. 152/1998 privind înfiinţarea

Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, cu

modificările şi completările ulterioare;

Legea nr. 114/1996 privind locuinţele, cu


Marginalizare socială Legea nr.116/2002 privind prevenirea şi

combaterea marginalizării sociale, cu


Învăţământ, educaţie, tineret şi sport

Asigurarea bazei materiale şi a

resurselor umane pentru

învăţământul preuniversitar

Legea nr. 1/2011 a educaţiei naţionale, cu


Asigurarea bazei materiale

necesare pentru informarea şi

consilierea tinerilor

Legea nr. 333/2006 privind înfiinţarea

centrelor de informare şi consiliere pentru

tineri.

Asigurarea bazei materiale

pentru practicarea activităţilor

sportive

Legea nr. 69/2000 a educaţiei fizice şi

sportului, cu modificările şi completările

ulterioare.


228

Cultură

Protejarea monumentelor

istorice Legea nr. 422/2001 privind protejarea

monumentelor istorice, cu modificările şi


Protejarea patrimoniului

cultural naţional mobil Legea nr.182/2000 privind protejarea

patrimoniului cultural naţional mobil, cu


Înfiinţarea şi funcţionarea

muzeelor şi colecţiilor publice Legea nr. 311/2003 a muzeelor şi a

colecţiilor publice, cu modificările şi


Protejarea patrimoniului

arheologic

OG nr. 43/2000 privind protecţia

patrimoniului arheologic şi declararea unor

situri arheologice ca zone de interes naţional,


Mediu

Protecţia mediului OUG nr. 195/2005 privind protecţia

mediului, cu modificările şi completările

ulterioare.

Protecţia şi conservarea

resurselor de apă Legea nr. 107/1996 – legea apelor, cu


Administrare spaţii verzi Legea nr. 24/2007 privind reglementarea şi

administrarea spaţiilor verzi din intravilanul

localităţilor, cu modificările şi completările

ulterioare

Arii naturale protejate OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor

naturale protejate, conservarea habitatelor

naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu


Sănătate

Sănătate publică Legea nr. 95/2006 privind reforma în

domeniul sănătăţii, cu modificările şi


OUG nr. 162/2008 privind transferul

ansamblului de atribuţii şi competenţe

exercitate de Ministerul Sănătăţii către

autorităţile administraţiei publice locale,



229

Administrarea unităţilor sanitare

publice OG nr. 70/2002 privind administrarea

unităţilor sanitare publice de interes judeţean

şi local, cu modificările şi completările

ulterioare.

Amenajarea teritoriului şi urbanism

Amenajarea teritoriului,

urbanism şi dezvoltare urbană

durabilă

Legea nr. 350/2001 privind amenajarea

teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi


Legea nr. 363/2006 privind aprobarea

Planului de amenajare a teritoriului naţional -

Secţiunea I – Reţele de transport, cu



Planului de amenajare a teritoriului naţional –

Secţiunea a II-a – Apă, cu modificările şi


Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului

de amenajare a teritoriului naţional –

Secţiunea a III-a – Zone protejate;



Secţiunea a V-a – Zone de risc natural;

OUG nr. 142/2008 privind aprobarea


Secţiunea a VIII-a – Zone cu resurse

turistice.


230

Oportunităţi de finanţare europeană, naţională şi facilităţi locale

Fonduri europene

Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 privind Fondul Social European şi de

abrogare a Regulamentului (CE) nr.

1081/2006 al Consiliului;

Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 privind Fondul European de Dezvoltare

Regională şi dispoziţiile specifice

aplicabile obiectivului referitor la

investiţiile pentru creştere economică şi

locuri de muncă, şi de abrogare a

Regulamentului (CE) nr. 1080/2006;

Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 privind Fondul social european şi de

abrogare a Regulamentului (CE) nr.

1081/2006 al Consiliului;

Regulamentul (UE) nr. 1300/2013

privind Fondul de coeziune şi de abrogare

a Regulamentului (CE) nr. 1084/2006.

Fonduri naţionale

Sisteme de alimentare cu apă,

drumuri, unităţi de învăţământ

Cămine culturale, săli de sport,

bazine de înot

OUG nr. 28/2012 privind aprobarea

Programului naţional de dezvoltare locală,

cu modificările şi completările ulterioare;

OG nr. 25/2001 privind înfiinţarea

Companiei Naţionale de Investiţii

„C.N.I.” S.A., cu modificările şi


OG nr. 40/2006 pentru aprobarea şi

finanţarea programelor multianuale

prioritare de mediu şi gospodărire a

apelor;

OG nr. 51/1998 privind îmbunătăţirea

sistemului de finanţare a programelor,

proiectelor şi acţiunilor culturale, cu


Facilităţi locale

scutiri de la plata impozitului pe

teren şi clădiri

Legea nr. 571/2003 – Codul fiscal, cu


Legea nr. 153/2011 privind măsuri de

creştere a calităţii arhitectural –

ambientale a clădirilor, cu modificările şi



231

Direcţie/

Obiectiv

Măsură PROIECTE/MĂSURI

Responsabil

Parteneri/organizaţii

implicate

Surse de

finanţare

Oriz.

timp

1. DIRECŢIA DE DEZVOLTARE PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA MEDIULUI

Obiectivul 1.1.

Creşterea eficienţei

energetice în

mediul public şi

privat

Reabilitarea şi eficientizarea sistemului de iluminat public:

înlocuirea sistemelor de iluminat public cu incandescenţă cu

iluminat prin utilizarea unor lămpi cu eficienţă energetică

ridicată, durată mare de viaţă şi asigurarea confortului

corespunzător, inclusiv prin reabilitarea instalaţiilor

electrice – stâlpi, reţele, etc.

achiziţionarea/instalarea de sisteme de telegestiune a

iluminatului public;

extinderea/reîntregirea sistemului de iluminat public;

orice alte activităţi care conduc la îndeplinirea obiectivelor

proiectului.

UAT Râşnov

ZMB

FDEE Electrica

Distribuţie

POR 2014-2020

Buget de stat

Buget local

Creşterea eficienţei energetice în clădirile rezidenţiale (cartiere,

blocuri de locuinţe):

îmbunătăţirea izolaţiei termice şi hidroizolarea anvelopei

clădirii, şarpantelor şi învelitoarelor, inclusiv măsuri de

consolidare;

reabilitarea şi modernizarea instalaţiei de distribuţie a

agentului termic – încălzire şi apă caldă de consum, parte

comună a clădirii tip bloc de locuinţe, inclusiv montarea de

robinete cu cap termostatic etc.

modernizarea sistemului de încălzire: repararea/ înlocuirea

centralei termice de bloc/scară;

achiziţionarea şi instalarea unor sisteme alternative de

producere a energiei din surse regenerabile – panouri solare

termice, panouri solare electrice, pompe de căldura şi/sau

UAT Râşnov

ZMB

Asociaţiile de locatari

POR 2014-2020

Buget de stat

Buget local

Cofinanţare

privată


232

centrale termice pe biomasă etc.

înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent şi incandescent

din spaţiile comune cu corpuri de iluminat cu eficienţă

energetică ridicată şi durată mare de viaţă;

implementarea sistemelor de management al funcţionării

consumurilor energetice: achiziţionarea şi instalarea

sistemelor inteligente pentru promovarea şi gestionarea

energiei electrice;


proiectului.

Creşterea eficienţei energetice a clădirilor publice – spitale, clădiri

de învăţământ, clădiri administrative, policlinici etc.

îmbunătăţirea izolaţiei termice a anvelopei clădirii,

şarpantelor şi învelitoarelor, inclusiv măsuri de consolidare

a acesteia;

reabilitarea şi modernizarea instalaţiilor pentru prepararea

şi transportul agentului termic, apei calde menajere şi ale

sistemelor de ventilare şi climatizare;

utilizarea surselor regenerabile de energie pentru asigurarea

necesarului de energie termică pentru încălzire şi

prepararea apei calde de consum;

implementarea sistemelor de management al funcţionării

consumurilor energetice: achiziţionarea şi instalarea

sistemelor inteligente pentru promovarea şi gestionarea

energiei electrice;

înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent şi incandescent

cu corpuri de iluminat cu eficienţă energetică ridicată şi

durată mare de viaţă;


proiectului.

UAT Râşnov

Instituţii publice

POR 2014-2020


233

Creşterea eficienţei energetice a clădirilor din proprietatea

persoanelor juridice şi fizice prin achiziţionarea surselor de energie

regenerabilă.

Persoane fizice şi

juridice

Fondul pentru

Mediu (Casa

Verde)

Centrale de cogenerare pentru consum propriu. Societăţi comerciale

din sectorul industrial

PO

Infrastructură

Mare 2014-

2020

Obiectivul 1.2.

Protejarea şi

conservarea

mediului prin

măsuri de

amenajare a

teritoriului,

protejarea

biodiversităţii şi

reducerea poluării

Extinderea şi amenajarea spaţiilor verzi publice UAT Râşnov

ZMB

POR 2014-

2020/

Fondul pentru

mediu

Amenajarea zonei Valea Carbunarii UAT Râşnov

ZMB

POR 2014-

2020/

Fondul pentru

mediu

Extinderea şi amenajarea spaţiilor verzi proprietate privată. Persoane fizice şi

juridice Surse private

Lucrări de regularizare a cursurilor de apă şi de reducere a poluării. AN Apele Române

PO

Infrastructură

Mare 2014-

2020

Măsuri de protejare a biodiversităţii (ex: centre de vizitare, poteci

tematice, campanii de educaţie non-formală etc.).

Custozii ariilor

protejate

PO

Infrastructură

Mare 2014-

2020

Programe

private (MOL

România)


234

Granturi

Norvegiene

Campanii de educare pentru protecţia mediului.

ONG-uri

ADI-uri

UAT Râşnov/ Goscom

Fondul pentru

Mediu

Fonduri ONG

Continuarea măsurilor aferente sistemului judeţean pentru

managementul integrat al deşeurilor. ADI ISO Mediu

Fondul de

coeziune,

Buget de stat

Buget local

2. DIRECŢIA DE DEZVOLTARE ÎMBUNĂTĂŢIREA REŢELEI STRADALE ŞI TEHNICO-EDILITARE

Reabilitarea

siObiectivul 2.1

Dezvoltarea,

reabilitarea şi

modernizarea

infrastructurii de

transport public

Extinderea, reabilitarea şi modernizarea reţelei stradale prin

implementarea planului sustenabil de mobilitate urbană la nivelul

ZMB:

îmbunătăţirea staţiilor de transport public existente,

inclusiv realizarea de noi staţii şi terminale intermodale,

construirea/modernizarea/reabilitarea pistelor/traseelor

pentru biciclişti şi a infrastructurii tehnice aferente

(puncte de închiriere);

crearea de zone şi trasee pietonale;

construirea/modernizarea/reabilitarea infrastructurii

rutiere,

construirea unei variante ocolitoare, cu statut de stradă

urbană, pentru devierea tranzitului auto şi a traficului

greu;

mijloace de transport ecologice, perdele forestiere.

ZMB

UAT Râşnov

POR 2014-

2020

Reabilitarea şi modernizarea drumului de legătură dintre Râşnov şi

Buşteni, pe Valea Diham. ZMB

POR 2014-

2020


235

UAT Râşnov

Reabilitarea şi modernizarea drumului pentru trafic greu DN 73

spre Poiana Braşov (Pitesti-Campulung – Brasov)

CNADNR

ZMB

UAT Râşnov

Buget de stat

2014-2020

Reabilitarea şi modernizarea drumului de legătură Râşnov - Cabana

Trei Brazi. UAT Râşnov

POR 2014-

2020

Construcţia unei variante ocolitoare a oraşului Râşnov prin

Cheişoara, pentru trafic greu turistic. UAT Râşnov

POR 2014-

2020

Construirea infrastructurii de conectare la Autostrada Transilvania.

ZMB

UAT Râşnov

POR 2014-

2020

Reabilitarea şi modernizarea punctului de acces feroviar (gara). Ministerul

Transporturilor Buget de stat

Obiectivul 2.2.

Dezvoltarea,

reabilitarea şi

modernizarea reţelei

de apă-canal

Extinderea şi reabilitarea reţelei de alimentare cu apă.

UAT Râşnov/ Goscom

Fondul de

mediu

Programul

Naţional

Dezvoltare

Locală

Buget local

Extinderea şi reabilitarea reţelei de canalizare.

Extinderea şi reabilitarea canalelor pluviale.

Obiectivul 2.3.

Dezvoltarea altor

reţele tehnico-

Ajustarea capacităţii de alimentare cu energie termică la noile

cerinţe de consum. GDF Suez Fonduri private

Extinderea şi modernizarea reţelei de distribuţie a energiei electrice. Electrica SA Fonduri private


236

edilitare

3. DIRECŢIA DE DEZVOLTARE CREŞTEREA CALITĂŢII SERVICIILOR SOCIO-CULTURALE

Obiectivul 3.1.

Creşterea gradului de

acces al comunităţii la

viaţa culturală

Centrul Cultural Râşnov:

o restaurarea, consolidarea, protecţia şi conservarea;

o achiziţionarea de dotări interioare (instalaţii, echipamente

şi dotări pentru asigurarea condiţiilor de climatizare,

siguranţă la foc, antiefracţie);

o achiziţionarea de dotări pentru expunerea şi protecţia

patrimoniului cultural;

o restaurarea şi remodelarea plasticii faţadelor.

Reabilitarea şi dotarea altor obiective culturale.

UAT Râşnov

POR/

Programul

Naţional de

Dezvoltare

Locală

Încurajarea activităţilor de voluntariat cultural şi artistic în rândul

tinerilor şi copiilor în scopul punerii în valoare a obiectivelor

cultural-turistice:

o muzică, dans, scenete de teatru în incinta Cetăţii pentru

atragerea, informarea, dar şi orientarea turiştilor,

o evenimente cultural-artistice în aer liber în centrul istoric,

precum flash-moburi, lecţii de dans, demonstraţii sportive;

o ateliere de creaţie de suveniruri etc.

o organizarea evenimentelor de pe agenda cultural-sportivă

locală;

o activităţi de ghidare şi informare turistică etc.

UAT Râşnov

Instituţii de învăţământ

preuniversitar

Instituţii de cultuăa la

nivel local, judeţean

ONG-uri şi cluburi

locale

Fondul pentru

Cultură

Finanţări

pentru ONG-

uri în condiţiile

Legii 350/2005

(buget local)

Fonduri private

Sprijinirea asociaţiilor şi organizaţiilor locale în vederea

organizării unor evenimente cultural-educative pentru copii şi

tineri, ca de exemplu:

o pentru copii şi tineri, excursii/vizite educative periodice la

instituţiile şi obiectivele culturale locale sau din municipiul

Braşov;


237

o promovarea unor proiecte în domeniile: arte muzeale şi

cultură scrisă, arte vizuale, arta spectacolului, patrimoniu

cultural mobil şi imobil.

Stimularea participării persoanelor mature la viaţa culturală:

o acordarea unor abonamente cu preţ redus pentru vizionarea

producţiilor artistice la cinematograful din localitate;

o înfiinţarea unui club destinat persoanelor peste 50 de ani,

unde acestea să poată lua parte la diverse activităţi: cursuri

de iniţiere pe calculator şi pentru social media, cursuri de

artă fotografică, cursuri de dans medieval, schimb de

experienţe gastronomice etc.

Obiectivul 3.2.

Creşterea calităţii

procesului de

învăţământ

Înfiinţarea şi dotarea căminului Liceului Tehnologic Râşnov

(Reabilitarea/modernizarea/extinderea/echiparea infrastructurii

şcolilor profesionale şi tehnice/liceelor tehnologice).

- Construire si dotarea unei cantine

- Construirea si dotarea unui camin UAT Râşnov


POR 2014-

2020

Dotarea Liceului Tehnologic Râşnov cu echipamente şi instalaţii la

standarde europene

Construcţia/reabilitarea/modernizarea/extinderea/echiparea

infrastructurii educaţionale pentru învăţământul general obligatoriu

(Şcoala nr. 1, Şcoala nr. 3)

Extinderea, dotarea şi reabilitarea Grădiniţei nr. 3

(Reabilitarea/modernizarea/extinderea/echiparea infrastructurii

educaţionale preşcolare).

Construirea şi dotarea unei creşe.

Înfiinţarea unui centru de consiliere, informare, orientare şcolară

pentru elevi şi părinţi.

UAT Râşnov


ISJ Braşov

PO Capital

Uman 2014-

2020


238

ONG-uri

Participarea instituţiilor locale de învăţământ la proiecte europene:

o educarea pentru şi prevenirea abandonului şcolar

timpuriu;

o promovarea accesului la învăţământul preşcolar, primar şi

secundar de calitate;

o îmbunătăţirea calităţii şi a eficienţei învăţământului terţiar

şi a accesului la acesta;

o mobilităţi de învăţare pentru profesori, formatori, studenţi,

elevi din şcoli vocaţionale, tineri, voluntari, lucrători de

tineret.

UAT Râşnov


ONG-uri

PO Capital

Uman 2014-

2020

Comenius

Tineret în

Acţiune

Realizarea unui parteneriat între instituţiile locale de învăţământ,

Universitatea din Braşov şi Inspectoratul Şcolar Judeţean pentru

atragerea de noi cadre didactice, inclusiv specializate în limba

germană, şi atragerea unor finanţări nerambursabile.

UAT Râşnov


Universitatea

Transilvania

ISJ Braşov

PO Capital

Uman 2014-

2020

Comenius

Tineret în

Acţiune

Organizarea unei campanii de informare şi conştientizare a

elevilor, tinerilor şi familiilor acestora cu privire la meseriile

cerute pe piaţa muncii şi la importanţa obţinerii unei calificări în

aceste domenii.

UAT Râşnov


ONG-uri

Asociaţii patronale

Agenţi economici

PO Capital

Uman 2014-

2020

Fonduri private

Obiectivul 3.3.

Creşterea calităţii

Îmbunătăţirea situaţiei comunităţii de romi prin măsuri de

dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunităţii: UAT Râşnov

POR + PO

Capital Uman


239

serviciilor sociale o formarea grupului de dezvoltare locală – GAL;

o elaborarea strategiei integrate de dezvoltare şi a

pachetului de proiecte (ex: investiţii în locuinţe şi

infrastructură, inclusiv componente ce vizează locurile de

muncă, educaţia copiilor şi a adulţilor, servicii de

salubritate, cursuri de educaţie parentală, planificare

familială, hrană caldă pentru copii, dezvoltarea abilităţilor

de viaţă, combaterea discriminării şi autonomizarea

comunităţii, dar şi orice alte activităţi sociale, medicale

sau culturale necesare persoanelor din comunitate)

GAL (reprezentanţi ai

autorităţii publice

locale, ai instituţiilor,

ai mediului de afaceri

local, ai societăţii

civile, ai zonei urbane

marginalizate selectate

pentru intervenţie)

2014-2020

Înfiinţarea unui centru de informare, consiliere, orientare pentru

tineri şi persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, prin care să

se dezvolte proiecte pentru:

o furnizarea de servicii personalizate pentru identificarea

celor mai bune opţiuni de sprijin al tinerilor – educaţie,

formare sau ocupare – sau o combinaţie a celor trei

factori;

o îmbunătăţirea participării pe piaţa muncii pentru

persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă;

o furnizarea de programe profesionale în domenii cerute pe

piaţa locală de muncă;

o evaluare şi certificare pentru recunoaşterea competenţelor

dobândite în context informal şi nonformal:

o stimulente financiare pentru angajatori, pentru a crea

locuri de muncă pentru tineri, inclusiv pentru a crea

scheme de ucenicie şi stagii.

Furnizori de formare

profesională, publici

sau privaţi

ONG-uri

UAT Râşnov

PO Capital

Uman 2014-

2020

Înfiinţarea unor structuri de economie socială pentru persoane

expuse riscului de sărăcie şi excluziune socială.


profesională, publici

sau privaţi

PO Capital

Uman 2014-

2020


240

UAT Râşnov

Construirea locuinţelor sociale şi pentru tineri. UAT Râşnov Program ANL

Introducerea sistemului de supraveghere video în oraşul Râşnov

Măsuri de îmbunătăţire a situaţiei persoanelor vârstnice:

o înfiinţarea unui centru pentru asistenţă socială acordată

persoanelor în vârstă;

o dezvoltarea serviciilor de îngrijire la domiciliu pentru

persoane vârstnice;

o servicii medicale şi de recuperare şi servicii sociale pentru

vârstnici imobilizaţi ori greu deplasabili, afectaţi de boală,

sărăcie şi excluziune socială, neglijaţi, părăsiţi sau fără

famili;e

o apartamente de tip familial/locuinţe sociale/locuinţe

protejate pentru persoane vârstnice;

UAT Râşnov

ONG-uri

POR

PO Capital

Uman

2014-2020

Reabilitarea/modernizarea/extinderea/dotarea infrastructurii de

servicii medicale (ambulatoriu, unitate de primiri urgenţe),

UAT Râşnov

Policlinica Râşnov

POR 2014-

2020

Dotarea, echiparea, modernizarea serviciilor de intervenţii în

situaţii de urgenţă. Autorităţi centrale

PO

Infrastructură

Mare

4. DIRECŢIA DE DEZVOLTARE DEZVOLTAREA ŞI DIVERSIFICAREA ECONOMIEI LOCALE

Obiectivul 4.1.

Asigurarea condiţiilor

de desfăşurare şi

diversificare a

activităţilor

economice locale

Reducerea taxelor şi impozitelor prin intermediul schemelor de

minimis. UAT Râşnov Buget local

Conectarea la utilităţi a unor terenuri destinate afacerilor. UAT Râşnov

Operatorii de utilităţi

Fonduri private

Întâlniri şi dezbateri periodice cu reprezentanţii mediului de

afaceri. Buget local


241

Organizarea unor evenimente de tip Forum economic pentru

promovarea potenţialului economic al oraşului.

UAT Râşnov


Camera de Comerţ şi

Industrie

Reprezentanţi ai

mediului de afaceri

Fonduri private

Crearea unui portal web APL – mediul de afaceri, care să

promoveze potenţialul economic al municipiului şi să faciliteze

contactele şi schimburile economice, crearea de noi afaceri.

Crearea unei facilităţi online pentru integrarea pe piaţa muncii a

tinerilor şi persoanelor în căutarea unui loc de muncă: bursă locală

a locurilor de muncă.

PO Capital

Uman 2014-

2020

Parteneriate cu alte organizaţii din mediul public şi privat în scopul

atragerii de finanţări pentru încurajarea şi sprijinirea

antreprenoriatului. PO Capital

Uman 2014-

2020

Formarea de clustere şi parteneriate cu mediul academic şi de

cercetare şi mediul privat, aderarea la incubatoare ştiinţifice şi

tehnologice, reţele şi zone de dezvoltare, în vederea introducerii

inovării în activităţile economice.

UAT Râşnov

Reprezentanţi ai

mediului de afaceri, ai

organizaţiilor de CD

PO

Competitivitate

2014-2020

Obiectivul 4.2.

Dezvoltarea

capitalului uman

Încurajarea parteneriatelor între furnizorii de formare profesională

şi mediul privat pentru implementarea unor proiecte care să

urmărească:

o programe de formare profesională;

o stimularea participării angajatorilor la formarea

profesională a angajaţilor;

o adaptarea la schimbare a lucrătorilor întreprinderilor şi a

antreprenorilor;

o consiliere şi formare în domeniul antreprenoriatului.


Camera de Comerţ şi

Industrie

Reprezentanţi ai

mediului de afaceri


profesională

PO Capital

Uman 2014-

2020

Obiectivul 4.3.

Dezvoltarea şi

Organizarea de sesiuni/campanii de informare cu privire la

oportunităţile pentru toate aspectele legate de domeniul agricol.

Proprietari de

exploataţii

PNDR 2014-

2020


242

modernizarea

agriculturii

Sprijin pentru formarea profesională şi dobândirea de competenţe,

activităţi demonstrative şi de informare, servicii de consiliere. Furnizori de formare

Asociaţii de

producători

Încurajarea investiţiilor în modernizarea exploataţiilor agricole.

Încurajarea agriculturii ecologice.

Investiţii în dezvoltarea zonelor forestiere şi ameliorarea

viabilităţii pădurilor.

5. DIRECŢIA DE DEZVOLTARE CREȘTEREA CAPACITĂŢII ADMINISTRATIVE

Obiectivul 5.1.

Consolidarea

capacităţii autorităţii

publice locale pentru

promovarea şi

susţinerea dezvoltării

la nivel local

* Clarificarea alocării competenţelor la nivelul UAT;

* Măsuri de reducere a decalajului de capacitate administrativă dintre

palierele administrative, precum şi faţă de UAT-uri aparţinând

aceluiaşi palier administrativ;

* Dezvoltarea unui mecanism de monitorizare a competenţelor

descentralizate, precum şi de evaluare a efectelor şi impactului

descentralizării;

* Dezvoltarea unui mecanism de eficientizare a procesului de atestare

a domeniului public al unităţilor administrativ-teritoriale; *

Dezvoltarea de mecanisme de eficientizare a cheltuielilor şi de

stimulare a colectării taxelor şi impozitelor locale (mecanisme

eficiente de gestiune a execuţiei bugetare etc.);

* Dezvoltarea şi implementarea unor sisteme şi instrumente de

management pentru creşterea performanţei instituţiei (managementul

calităţii, management bazat pe performanţă, management prin

obiective, bugetare pe programe, managementul riscului);

* Identificarea, dezvoltarea şi implementarea de mecanisme de

îmbunătăţire a corelării planificării strategice cu resursele financiare;

* Crearea de mecanisme de coordonare şi colaborare între actorii

relevanţi pe domenii specifice de competenţă/activitate (inclusiv

soluţii IT);

* Îmbunătăţirea comunicării inter şi intra-instituţionale privind

reforma administraţiei publice;

* Colaborarea cu mediul academic şi de cercetare pentru identificarea

UAT Râşnov

PO Capacitate

Administrativă

2014-2020


243

şi implementarea de concepte şi metode inovative în domeniul

administraţiei publice;

* Promovarea şi încurajarea schimbului de experienţă/networking-

ului cu instituţii/organisme ale administraţiilor publice naţionale şi

europene/internaţionale.

Obiectivul 5.2.

Îmbunătăţirea

managementului

resurselor umane în

cadrul UAT Râşnov

* Îmbunătăţirea performanţei instituţionale – creşterea gradului de

profesionalizare prin:

metode inovative de asigurare a managementului resurselor

umane;

standarde ocupaţionale/cadre de competenţă (ex. clarificarea

atribuţiilor şi responsabilităţilor pe fiecare funcţie/grad

profesional) pentru dezvoltarea unui management previzional al

competenţelor, cu instrumente şi indicatori de evaluare a

performanţelor pe baza noilor competenţe.

revizuirea politicilor motivaţionale, în perspectiva

oportunităţii de carieră;

profesionalizarea personalului prin încurajarea dialogului

social şi promovarea condiţiilor de muncă conform principiilor

europene în domeniu.

* Dezvoltarea de strategii privind managementul resurselor umane.

* Adaptarea şi dezvoltarea competenţelor compartimentelor de

resurse umane.

* Asigurarea managementului resurselor umane în administraţia

publică prin utilizarea TIC.

* Promovarea bunelor practici în administraţia publică şi încurajarea

schimbului de experienţă, a networking-ului cu privire la

managementul resurselor umane.

UAT Râşnov

PO Capacitate

Administrativă

2014-2020

Obiectivul 5.3.

Creşterea calităţii şi

accesibilităţii

serviciilor publice

oferite de către UAT

* Revizuirea proceselor şi a procedurilor interne de lucru utilizate

pentru reducerea timpilor de furnizare a serviciilor publice;

* Consolidarea serviciilor publice care pot fi furnizate într-un mod

integrat, fie la nivel de domeniu/sector, inclusiv servicii oferite pe

paliere administrative diferite, fie la nivelul palierului administrativ;

* Colaborarea cu alte UAT-uri pentru furnizarea de servicii publice

UAT Râşnov

PO Capacitate

Administrativă

2014-2020


244

Râşnov mai eficiente;

* Dezvoltarea, actualizarea, monitorizarea şi evaluarea standardelor

de cost şi de calitate pentru serviciile publice;

* Dezvoltarea şi implementarea unei metodologii-cadru pentru

monitorizarea şi evaluarea integrată a performanţei în furnizarea

serviciilor publice;

* Dezvoltarea şi promovarea implementării sistemelor de ghişeu unic

(one-stop-shop);

* Dezvoltarea, introducerea şi sprijinul pentru utilizarea

instrumentelor TIC (sisteme IT – dezvoltarea de software şi baze de

date);

* Măsuri de cooperare cu instituţii şi autorităţi publice din alte state

membre UE, inclusiv stagii de pregătire pentru resursele umane din

entităţile publice, în vederea îmbunătăţirii calităţii serviciilor publice

furnizate;

* Îmbunătăţirea comunicării inter şi intra-instituţionale cu privire la

gestionarea serviciilor publice.

Obiectivul 5.4

Creşterea

transparenţei,

integrităţii şi

responsabilităţii la

nivelul UAT Râşnov

* Creşterea transparenţei privind atât obligaţiile şi drepturile

instituţiei publice, cât şi drepturile şi obligaţiile beneficiarilor privind

serviciile publice (ex. dezvoltarea de carte ale diverselor servicii

publice, ghiduri pentru beneficiarii serviciilor publice);

* Sprijinirea consolidării integrităţii în administraţia publică locală

prin analize bazate pe risc şi programe de prevenire adaptate;

* Dezvoltarea şi implementarea de măsuri privind reducerea

fenomenului corupţiei (ex. organizarea de campanii de educaţie

publică, realizarea de sondaje privind percepţia publică în materie de

corupţie, analize, studii etc.);

* Dezvoltarea de competenţe pentru integrarea principiilor şi

standardelor etice în cultura organizaţională (consilieri de etică,

demnitari, aleşi, personal cu funcţii de conducere, personal de

execuţie etc.);

* Creşterea nivelului educaţiei anticorupţie pentru angajaţii UAT.

UAT Râşnov

PO Capacitate

Administrativă

2014-2020

Obiectivul 5.5. * Asigurarea unui cadru stimulativ pentru dezvoltarea mediului UAT Râşnov PO Capacitate


245

Reducerea poverii

administrative pentru

mediul de afaceri şi

cetăţenii din oraşul

Râşnov

economic privat şi public, prin simplificarea sistemului de impozite şi

taxe şi promovarea unor măsuri de consolidare a transparenţei,

stabilităţii şi predictibilităţii;

* Schimbul de experienţă şi de know-how în ceea ce priveşte

reducerea poverii administrative pentru mediul de afaceri şi pentru

cetăţeni;

* Dezvoltare şi sprijin pentru utilizarea sistemelor TIC (ex. e-

aplicaţii).

Administrativă

2014-2020

6. DIRECŢIA DE DEZVOLTARE DEZVOLTAREA TURISMULUI

Obiectivul 6.1.

Dezvoltarea şi

diversificarea

serviciilor de turism

de bază

Cetatea Râşnov:






patrimoniului cultural;

o înlocuirea/modernizarea şi dotarea trenuleţului de acces în

cetate.

UAT Râşnov POR 2014-

2020

„Cetatea Ţărănească Râşnov, Cetatea de altă dată” – parc tematic

în vecinătatea obiectivului istoric. UAT Râşnov

POR 2014-

2020

Sit Cumidava – Râşnov






patrimoniului cultural.

Restaurarea, consolidarea, protecţia şi conservarea monumentelor

istorice. UAT Râşnov

POR 2014-

2020

Construirea unei parcări multietajate în vecinătatea Cetăţii şi a UAT Râşnov POR 2014-


246

Peşterii Valea Cetăţii. 2020

Construirea unei tribune pentru spectatorii evenimentelor sportive. UAT Râşnov

POR 2014-

2020

Amenajarea obiectivelor turistice naturale de utilitate publică,

precum şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe de

utilitate publică.

UAT Râşnov POR 2014-

2020

Diversificarea agendei de evenimente prin organizarea unor

activităţi de anvergură internaţională.

ONG-uri

Firme private

UAT Râşnov

Fondul pentru

Cultură

Fonduri private

Organizarea unor tabere internaţionale de copii, tineri, artişti. ONG-uri

Firme private

Fondul pentru

Cultură

Fonduri private

Dezvoltarea infrastructurii conexe şi a serviciilor disponibile în

cadrul Complexului Olimpic:

o Hotel 4 stele;

o Bază de tratament, refacere şi relaxare pentru sportivi;

o Piscină, biliard, bar;

o Sală de forţă;

o Vilă/locuinţă de protocol;

o Restaurant specializat în preparate cu specific naţional

divers, adapate necesităţilor nutriţionale ale sportivilor;

o Centru de conferinţe, sală de protocol etc.

o Dotări: internet prin cablu şi wireless, aparatură modernă

pentru traducere simultană, retroproiectoare, ecrane

mobile, aparatură audio-video.

Administratorul

infrastructurii

Fonduri private

PPP

Înfiinţarea unui muzeu al sporturilor de iarnă, conex Complexului

Olimpic. UAT Râşnov

POR 2014-

2020

Dezvoltarea oportunităţilor destinate instruirii copiilor, dar şi

adulţilor, în domeniile biatlon, schi fond, schi sărituri. CSS Dinamo

Buget local


247

Alte cluburi, asociaţii

pentru copii şi tineret

Fonduri private

Dezvoltarea facilităţilor şi serviciilor destinate vânătorii sportive. UAT Râşnov

Ocolul Silvic

Buget local

Fonduri private

Dezvoltarea activităţii de safari fotografic:

o Construirea/modernizarea punctelor (foişoarelor) de

observare/filmare/fotografiere;

o Organizarea unor cursuri de fotografie de natură.

UAT Râşnov

Ocolul Silvic

POR 2014-2020

Fonduri private

Marcarea traseelor montane. UAT Râşnov POR 2014-2020

Construirea de piste pentru cicloturism. UAT Râşnov POR 2014-2020

Amenajarea refugiilor montane. UAT Râşnov POR 2014-2020

Amenajarea posturilor Salvamont. inclusiv construirea de noi

posturi. UAT Râşnov POR 2014-2020

Extinderea şi dezvoltarea capacităţilor aferente turismului de

afaceri: unităţi de cazare dotate cu facilităţi adecvate.

Proprietarii de unităţi

Fonduri private

POR 2014-

2020

Creşterea capacităţii de cazare cu clasificare turistică superioară şi

dezvoltarea unor unităţi de cazare care oferă servicii integrate

(relaxare, alimentaţie).

Dezvoltarea şi diversificarea serviciilor de alimentaţie publică.

Extinderea şi dezvoltarea infrastructurii de agrement.

Crearea unui institut/şcoală locală de turism al pensiunilor:

o Atragerea expertizei străine;

o Formarea personalului propriu;

o Conceperea unor programe de educaţie şi formare;

o Formarea bazei materiale;

o Informarea şi conştientizarea proprietarilor de pensiuni,

case de vacanţă, cabane;

o Organizarea unei burse a locurilor de muncă în turismul

UAT Râşnov

PO Capital

Uman 2014-

2020


248

pensiunilor.

Dezvoltarea serviciilor de transport turistic:

o Introducerea utilizării unui autobuz turistic;

o Modernizarea căilor ferate cu ecartament îngust pentru

transport feroviar de interes turistic.

UAT Râşnov POR 2014-2020

Obiectivul 6.2.

Dezvoltarea

serviciilor

complementare şi de

pregătire a

consumului turistic

Dezvoltarea activităţii centrelor de informare turistică:

o Multiplicarea şi diversificarea instrumentelor de informare

(pliante, afişe, albume, hărţi etc.), precum şi asigurarea

traducerii acestora în mai multe limbi de circulaţie

internaţională;

o Dotarea cu mijloace şi echipamente noi;

o Formarea şi perfecţionarea resurselor umane angajate.

UAT Râşnov

Centrele de informare

turistică, respectiv

UNESCO

POR 2014-

2020

PO Capacitate

Administrativă

2014-2020

Creşterea calităţii, a numărului şi a tipurilor de instrumente de

semnalizare turistică stradală şi a obiectivelor turistice. UAT Râşnov POR 2014-2020

Crearea unei aplicaţii pentru telefonia mobilă (obiective, agenda

cultural-sportivă, trasee, hartă, GPS etc.). UAT Râşnov Buget local

Crearea unei agende digitale a evenimentelor cultural-sportive

printr-un sistem de info-deskuri amplasate în diverse puncte din

oraş, dar şi din ţară. UAT Râşnov

PO Capacitate

Administrativă

POR 2014-2020

Dezvoltarea activităţii de informare prin intermediul paginilor

web:

o Crearea unei pagini web a Complexului Olimpic;

o Îmbunătăţirea continuă a calităţii, graficii şi accesibilităţii

informaţiei pe site-urile web existente.

UAT Râşnov

PO Capacitate

Administrativă

POR 2014-2020

Buget local

Participarea la târguri şi expoziţii de turism, alte evenimente.

UAT Râşnov

POR 2014-

2020

Buget local


249

Promovarea staţiunii prin intermediul unor personalităţi cultural-

artistice. UAT Râşnov

Proprietari

unitatituristice

Fonduri

private/

sponsorizări

proprietari

unităţi

Utilizarea/acceptarea voucherelor de vacanţă eliberate de ANAT

cf. Legii 94/2014, inclusiv campanie de informare a proprietarilor

de pensiuni. UAT Râşnov

Proprietari unităţi

turistice

Fonduri

private/

sponsorizări

proprietari

unitati,

Buget de stat

Utilizarea pieţei de reduceri colective online pentru promovarea

serviciilor turistice. UAT Râşnov

Proprietari unităţi

turistice

Agenţii turism,

promotori

Fonduri

private/

sponsorizări

proprietari

unităţi

Conceperea şi utilizarea cardului de staţiune.

Introducerea facilităţilor online de rezervare servicii cazare şi de

achiziţie de bilete, inclusiv în format adaptabil telefoniei mobile.

Promovarea în timpul evenimentelor speciale (de exemplu

evenimente sportive internaţionale) a unor pachete integrate de

servicii turistice.

Angajarea unui promotor local (agent marketing). UAT Râşnov Buget local

Dezvoltarea şi diversificarea producţiei de suveniruri. UAT Râşnov

Fondul pentru

Cultură

Campanie de publicitate axată pe pachete de vacanţă pentru

turiştii străini, focusată pe două elemente: Cetatea Râşnov

(grupuri consumatoare de servicii culturale/schimburi

culturale/tabere) şi Complexul Olimpic (persoane active, sportivi,

tineret, iubitori ai sporturilor montane); subcontractarea expertizei

în servicii de publicitate.

UAT Râşnov

Agenţii turism

Buget local

Fondul pentru

Cultură

Campanie de publicitate naţională bazată pe avantajele


250

concurenţiale ale staţiunii (ex. raport preţ/calitate: Râşnov, cea

mai accesibilă destinaţie).

Obiectivul 6.3.

Orientarea către

categorii de turişti

disponibili pentru

vizite în timpul

săptămânii şi

extrasezon

Campanie de promovare pentru atragerea categoriei de turişti

„pensionari din străinătate” pentru participarea la circuite culturale

în Râşnov şi împrejurimi. UAT Râşnov

Agenţii turism

Buget local

Fondul pentru

Cultură

ESTIMARE FINANCIARĂ A DOCUMENTAŢIILOR TEHNICO-ECONOMICE NECESARE IMPLEMENTĂRII PROIECTELOR

„HARD” PREVĂZUTE ÎN CADRUL PLANULUI DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI RÂŞNOV 2014-2020

Direcţie/Obiectiv/

Măsură

Proiecte/măsuri Responsabil


implicate

Valoarea estimată a

documentaţiei tehnico-

economice/ per proiect

aferent SF/ DALI+PT

(euro fără T.V.A)




aferent SF/ DALI

(euro fără T.V.A)

1. DIRECŢIA DE DEZVOLTARE PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA MEDIULUI

Obiectivul 1.1. Cre şterea

eficienţei energetice în

mediul public şi privat

Reabilitarea şi eficientizarea sistemului de iluminat

public

UAT Râşnov; ZMB;

FDEE Electrica

Distribuţie

50.000,00 20.000,00

Creşterea eficienţei energetice în clădirile

rezidenţiale (cartiere, blocuri de locuinţe)

UAT Râşnov; ZMB;

Asociaţiile de locatari

50.000,00 20.000,00

Creşterea eficienţei energetice a clădirilor publice

(spitale, clădiri de învăţământ, clădiri administrative,

policlinici etc.)

UAT Râşnov;

Instituţii publice

50.000,00 20.000,00


251

Direcţie/Obiectiv/

Măsură



implicate




aferent SF/ DALI+PT

(euro fără T.V.A)




aferent SF/ DALI

(euro fără T.V.A)

Obiectivul 1.2. Protejarea

şi conservarea mediului

prin măsuri de amenajare

a teritoriului, protejarea

biodiversităţii şi reducerea

poluării

Extinderea şi amenajarea spaţiilor verzi publice UAT Râşnov; ZMB 30.000,00 20.000,00

Subtotal Direcţia de dezvoltare 1 180.000,00 80.000,00

2. DIRECŢIA DE DEZVOLTARE ÎMBUNĂTĂŢIREA REŢELEI STRADALE ŞI TEHNICO-EDILITARE

Obiectivul 2.1

Dezvoltarea, reabilitarea

şi modernizarea

infrastructurii de

transport public

Extinderea, reabilitarea şi modernizarea reţelei

stradale prin implementarea planului sustenabil de

mobilitate urbană la nivelul ZMB

ZMB; UAT Râşnov 60.000,00 30.000,00

Reabilitarea şi modernizarea drumului de legătură

dintre Râşnov şi Buşteni, pe Valea Diham

ZMB; UAT Râşnov 60.000,00 30.000,00

Reabilitarea şi modernizarea drumului de legătură

Râşnov-Cabana Trei Brazi

UAT Râşnov 60.000,00 30.000,00

Construcţia unei variante ocolitoare a oraşului, prin

Cheişoara, pentru trafic greu turistic

UAT Râşnov 60.000,00 30.000,00

Construirea infrastructurii de conectare la Autostrada

Transilvania

ZMB; UAT Râşnov 60.000,00 30.000,00

Obiectivul 2.2.

Dezvoltarea, reabilitarea

şi modernizarea reţelei de

apă-canal

Extinderea şi reabilitarea reţelei de alimentare cu

apă

UAT Râşnov/ Goscom 60.000,00 30.000,00

Extinderea şi reabilitarea reţelei de canalizare UAT Râşnov/ Goscom 60.000,00 30.000,00

Extinderea şi reabilitarea canalelor pluviale UAT Râşnov/ Goscom 60.000,00 30.000,00



252

Direcţie/Obiectiv/

Măsură



implicate




aferent SF/ DALI+PT

(euro fără T.V.A)




aferent SF/ DALI

(euro fără T.V.A)

3. DIRECŢIA DE DEZVOLTARE CREŞTEREA CALITĂŢII SERVICIILOR SOCIO-CULTURALE

Obiectivul 3.1 Creşterea

gradului de acces al

comunităţii la viaţa

culturală

Centrul Cultural Râşnov o Restaurarea, consolidarea, protecţia şi conservarea;

o Achiziţionarea de dotări interioare (instalaţii,

echipamente şi dotări pentru asigurarea condiţiilor de

climatizare, siguranţă la foc, antiefracţie);

o Achiziţionarea de dotări pentru expunerea şi

protecţia patrimoniului cultural;

o Restaurarea şi remodelarea plasticii faţadelor;

Reabilitarea şi dotarea altor obiective culturale

UAT Râşnov 60.000,00 30.000,00

Obiectivul 3.2. Creşterea

calităţii procesului de

învăţământ

Înfiinţarea şi dotarea căminului Liceului Tehnologic

Râşnov(reabilitarea/ modernizarea/extinderea/

echiparea infrastructurii şcolilor profesionale şi

tehnice/liceelor tehnologice)

UAT Râşnov; Instituţii

de învăţământ

60.000,00 30.000,00

Construcţia/reabilitarea/modernizarea/extinderea/

echiparea infrastructurii educaţionale pentru

învăţământul general obligatoriu (Şcoala nr. 1,

Şcoala nr. 3)


de învăţământ

60.000,00 30.000,00

Extinderea, dotarea şi reabilitarea Grădiniţei nr. 3

(reabilitarea/modernizarea/extinderea/echiparea

infrastructurii educaţionale preşşcolare)


de învăţământ

60.000,00 30.000,00

Construirea şi dotarea unei creş.e UAT Râşnov; Instituţii

de învăţământ

60.000,00 30.000,00

Obiectivul 3.3 Creşterea

calităţii serviciilor sociale

Construirea locuinţelor sociale şi pentru tineri UAT Râşnov 60.000,00 30.000,00

Reabilitarea/modernizarea/extinderea/dotarea

infrastructurii de servicii medicale (ambulatoriu,

unitate de primiri urgenţe)

UAT Râşnov;

Policlinica Râşnov

60.000,00 30.000,00


253

Direcţie/Obiectiv/

Măsură



implicate




aferent SF/ DALI+PT

(euro fără T.V.A)




aferent SF/ DALI

(euro fără T.V.A)


6. DIRECŢIA DE DEZVOLTARE DEZVOLTAREA TURISMULUI

6.1 Dezvoltarea şi

diversificarea serviciilor de

turism de bază

Cetatea Râşnov: o Restaurarea, consolidarea, protecţia şi conservarea;

o Achiziţionarea de dotări interioare;


protecţia patrimoniului cultural;

o Înlocuirea/modernizarea şi dotarea trenuleţului de

acces în cetate

UAT Râşnov 60.000,00 30.000,00

„Cetatea Ţărănească Râşnov, Cetatea de altă dată” –

parc tematic în vecinatatea obiectivului istoric

UAT Râşnov 60.000,00 30.000,00

Sit Cumidava – Râşnov

o Restaurarea, consolidarea, protecţia şi conservarea;

o Achiziţionarea de dotări interioare (instalaţii,

echipamente şi dotări pentru asigurarea condiţiilor de

climatizare, siguranţă la foc, antiefracţie);


protecţia patrimoniului cultural

UAT Râşnov 60.000,00 30.000,00

Restaurarea, consolidarea, protecţia şi conservarea

monumentelor istorice

UAT Râşnov 60.000,00 30.000,00

Construirea unei parcări multietajate în vecinătatea

Cetăţii şi a Peşterii Valea Cetăţii

UAT Râşnov 50.000,00 20.000,00

Construirea unei tribune pentru spectatorii

evenimentelor sportive

UAT Râşnov 50.000,00 20.000,00

Amenajarea obiectivelor turistice naturale de utilitate

publică, precum şi crearea/modernizarea

UAT Râşnov 60.000,00 30.000,00


254

Direcţie/Obiectiv/

Măsură



implicate




aferent SF/ DALI+PT

(euro fără T.V.A)




aferent SF/ DALI

(euro fără T.V.A)

infrastructurilor conexe de utilitate publică

Înfiinţarea unui muzeu al sporturilor de iarna, conex

Complexului Olimpic

UAT Râşnov 50.000,00 20.000,00

Dezvoltarea activităţii de safari fotografic:

o Construirea/modernizarea punctelor (foişoarelor)

de observare/filmare/fotografiere;

o Organizarea unor cursuri de fotografie de natură.

UAT Râşnov 40.000,00 15.000,00

Construirea de piste pentru cicloturism UAT Râşnov 40.000,00 15.000,00

Amenajarea refugiilor montane UAT Râşnov 40.000,00 15.000,00

Amenajarea posturilor Salvamont, inclusiv

construirea de noi posturi

UAT Râşnov 40.000,00 15.000,00

Dezvoltarea serviciilor de transport turistic

o Introducerea utilizării unui autobuz turistic;

o Modernizarea căilor ferate cu ecartament îngust

pentru transport feroviar de interes turistic.

UAT Râşnov 40.000,00 15.000,00


TOTAL COSTURI DOCUMENTAŢII TEHNICO-ECONOMICE PENTRU PERIOADA 2014-2020 1.550.000,00 735.000,00

Menţiuni:

- Estimarea costurilor aferente documentaţiilor tehnico-economice s-a realizat având ca punct de referinţă costuri similare

înregistrate pe piaţă în perioada 2013-2014;


255

- Costurile aferente cererilor de finanţare necesare depunerii de proiecte spre finanţare în cadrul liniilor de finanţare identificate

nu sunt cuprinse în cadrul costurilor estimative. Pentru acestea, costurile variază funcţie de cerinţele liniilor de finanţare în

cadrul cărora se intenţionează depunerea proiectelor.


256

14. MANAGEMENTUL ŞI MONITORIZAREA IMPLEMENTĂRII PLANULUI

DE DEZVOLTARE A ORAŞULUI RÂŞNOV 2014-2020

Consiliul Local aprobă, în condiţiile legii, la propunerea primarului, înfiinţarea, organizarea

şi statul de funcţii ale aparatului de specialitate al primarului, ale instituţiilor şi serviciilor

publice de interes local, precum şi reorganizarea şi statul de funcţii ale regiilor autonome de

interes local. De asemenea, Consiliul Local aprobă strategiile privind dezvoltarea economică,

socială şi de mediu a unităţii administrativ-teritoriale.

De aceea, pentru managementul şi implementarea Planului de dezvoltare a oraşului Râşnov

2014-2020 este nevoie de:

- stabilirea cadrului instituţional prin crearea unui nou serviciu/departament sau prin

adăugarea de noi responsabilităţi unui departament existent;

- stabilirea modalităţilor şi a instrumentelor de lucru ce vor face posibilă implementarea cu

succes a planului.

În prezent, în organigrama Primăriei oraşului Râşnov există mai multe direcţii, servicii,

compartimente sau birouri relevante pentru managementul Planului de dezvoltare: Serviciul

de Urbanism-Investiţii, Achiziţii, Biroul proiecte finanţare internaţională.

În vederea stabilirii cadrului instituţional necesar pentru asigurarea managementului,

precum şi a monitorizării implementării Planului de dezvoltare a oraşului Râşnov au

fost analizate prevederile relevante ale următoarelor acte normative:

Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, cu modificările şi


Legea nr. 339/2007 privind promovarea aplicării strategiilor de management

de proiect la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale judeţene şi locale, cu


Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi


În timp ce prin Legea nr. 215/2001, cu modificările şi completările ulterioare, sunt

stabilite competenţele şi atribuţiile ce revin, după caz, consiliului local şi personalului

din cadrul aparatului tehnic al primarului, Legea nr. 339/2007 prevede faptul că la

nivelul autorităţilor administraţiei publice locale se înfiinţează birouri de specialitate

pentru proiecte cu finanţare internaţională, în cadrul cărora sunt încadraţi specialişti

în managementul de proiect.

Totodată, prin realizarea procesului de planificare bugetară multianuală la nivel

local, în conformitate cu prevederile Legii nr. 273/2006, se asigură corelarea Planului

de Investiţii ce contribuie la realizarea Planului de Activităţi Anual cu sursele de

finanţare necesare şi se stabilesc alocările bugetare, avându-se în vedere şi fondurile

europene atrase pentru susţinerea implementării de proiecte cu impact major pentru

dezvoltarea comunităţii locale.


257

CONSILIUL LOCAL RÂŞNOV

PRIMARUL

APARATUL TEHNIC AL

PRIMARULUI

Solicită elaborarea

proiectului de Plan Elaborează

propunerea Planului

Proiectul de Plan de Dezvoltare

Solicită aprobarea

Plan de dezvoltare

Coordonează managementul

şi monitorizarea Planului

Este organizat pentru managementul

şi monitorizarea Planului

Aparatul tehnic al primarului are un rol esenţial, atât în elaborarea Planului de dezvoltare, cât

şi în implementarea acestuia, circuitul general fiind prezentat mai jos:

Aparatul tehnic poate rămâne în structură conform organigramei actuale sau poate fi adaptat

la necesitatea managementului şi monitorizării Planului de Dezvoltare.

Astfel, putem propune 2 scenarii:

1. Managementul şi monitorizarea Planului se realizează în structura actuală;

2. Managementul şi monitorizarea Planului vor avea structuri dedicate la nivelul

Primăriei Râşnov, modificările în organigramă fiind supuse aprobării Consiliului

Local Râşnov.


258

Scenariul 1: Managementul şi monitorizarea Planului se realizează în structura actuală

a aparatului tehnic la Primăriei.

Serviciul de Urbanism-Investiţii, Achiziţii poate prelua atribuţii pentru managementul şi

monitorizarea implementării Planului de dezvoltare a oraşului Râşnov 2014-2020.

Responsabilul Atribuţii

MANAGEMENT MONITORIZARE

Primarul - coordonează procesul de mana-

gement.

- primeşte periodic informări de la

Serviciul Buget în ceea ce priveşte

îndeplinirea indicatorilor stabiliţi la

nivelul anului respectiv.

Serviciul de

Investiţii

- elaborează Planul de Activităţi

anual, astfel încât să fie pus în

practică Planul de Acţiune.

- elaborează Planul de Investiţii

anual şi îl supune aprobării.

- transmite informaţiile către Oficiul

Juridic şi Serviciul Buget.

- elaborează documentele necesare

în vederea adoptării deciziilor sau

hotărârilor consiliului local.

- iniţiază şi coordonează procesul de

realizare a documentaţiilor tehnico -

economice necesare pentru

realizarea obiectivelor de investiţii.

- identifică momentul începerii

procesului de elaborare a dosarului

de finanţare şi îl supune aprobării

conducerii instituţiei.

- coordonează procesul de depunere

a cererilor de finanţare.

- realizează managementul contrac-

telor de finanţare, conform cu

deciziile adoptate de Primar.

Oficiul Juridic - corelează Planul de Investiţii cu

Planul Anual al Achiziţiilor Publice.


în vederea adoptării deciziilor

primarului sau hotărârilor consiliului

local.

Serviciul Buget,

Salarizare,

Contabilitate,

Impozite si Taxe

- identifică şi propune modul de

alocare bugetară în vederea realizării

obiectivelor de investiţii propuse.

- urmăreşte realizarea indicatorilor

anuali.

- stabileşte sistemul de indicatori ce

trebuie urmăriţi în fiecare an.

- informează trimestrial Primarul

despre nivelul de îndeplinire a

acestora şi solicită adoptarea de

decizii în vederea remedierii

eventualelor întârzieri/probleme.


259

Scenariul 2: Managementul şi monitorizarea Planului vor avea structuri dedicate la

nivelul Primăriei Râşnov, modificările în organigramă fiind supuse aprobării

Consiliului Local Râşnov.

PRIMARUL

CABINET PRIMAR

DIRECŢIA

MANAGEMENTUL PLANULUI DE

DEZVOLTARE 2014-2020

Serviciul

Planificarea

investiţiilor şi

stabilirea

indicatorilor de

performanţă

Serviciul

Obţinerea

finanţărilor

Serviciul

Implementarea

proiectelor

Persoana responsabilă cu

monitorizarea

Implementării Planului

de dezvoltare 2014-2020

Birou

Planificare

Birou

Evaluare

Birou

Finanţări UE

Birou

Finanţări altele decât

din fonduri europene

Birou Implementare

proiecte cu finanţare

europeană

Birou Implementare

proiecte finanţate din

alte fonduri decât

cele europene


260



Primarul - coordonează procesul de mana-

gement.

- nominalizează o persoană din

cadrul cabinetului primarului care să

monitorizeze implementarea Planu-

lui de dezvoltare 2014-2020.

- primeşte periodic informări (la 3

sau 6 luni) privind stadiul imple-

mentării.

- raportează semestrial Consiliului

Local privind stadiul implementării

Planului de dezvoltare 2014-2020.

Direcţia

Managementul

implementării

Planului de

dezvoltare 2014-

2020

- elaborează Planul de Activităţi

anual, astfel încât să fie pus în

practică Planul de Acţiune.

- elaborează Planul de Investiţii

anual şi îl supune aprobării.


în vederea adoptării deciziilor sau

hotărârilor consiliului local.

- iniţiază şi coordonează procesul de

realizare a documentaţiilor tehnico-

economice necesare realizării

obiectivelor de investiţii.

- identifică momentul începerii

procesului de elaborare a dosarului

de finanţare şi îl supune aprobării

conducerii instituţiei.

- coordonează procesul de depunere

a cererilor de finanţare

- realizează managementul contrac-

telor de finanţare, conform cu

deciziile adoptate de Primar.

- colaborează cu Oficiul Juridic, în

vederea parcurgerii tuturor procedu-

rilor legale, pentru fiecare activitate.

- colaborează cu departamentul

Buget, Salarizare, Contabilitate,

Impozite şi Taxe în vederea core-

lării resurselor financiare proprii cu

posibilele angajamente.

- se ocupă de evaluarea ex-ante,

intermediară şi ex-post a Planului de

dezvoltare 2014-2020.

- elaborează anual sistemul de

indicatori de performanţă, pe care îl

supune aprobării Primarului/

Consiliului Local.


261



- colaborează cu persoana

desemnată de primar să se ocupe cu

monitorizarea Planului, astfel încât

aceasta să fie informată în timp real.

Cabinetul

primarului

(persoana

nominalizată)

- participă la elaborarea setului de

indicatori anuali de performanţă.

- urmăreşte activitatea Direcţiei de

Management şi solicită trimestrial

întâlniri de monitorizare.

- îl informează periodic pe Primar.

În funcţie de scenariul considerat necesar şi oportun, autoritatea locală va adopta măsurile

necesare pentru punerea în practică.


262

ANEXA NR. 1 – Organigrama Primăriei Oraşului Râșnov


263

ANEXA NR. 2 – Membrii Asociaţiei Rosenau Turism – Staţiune Turistică Râşnov

Nr.Crt

DENUMIREA UNITĂȚII DE CAZARE

RES

TAU

-RA

NT

Dis

tan

ța

față

de

cen

tru

l st

ațiu

nii AMPLASAREA

UNITĂŢII DE CAZARE

TEL. MOBIL ADRESA E-MAIL/ WEBSITE LOCAȚIE NR. CAM.

1 Hotel Edel House **** DA 700m Râșnov 0740195074 [email protected] www.edelhouse.ro

Râșnov 22

2 Pensiunea Cheile

Râşnoavei **** DA 6 Km Cheile Râșnoavei

0740159541; 0733071200

[email protected] www.pensiuneacheilerasnoavei.ro

Cheile Râșnoavei

10dbl.+2 de 4 pers.

3 Complex Turistic

Panicel *** DA 3km DN 73 - Râșnov 0741155576

[email protected] www.panicel.ro

Râșnov 62

4 Complex Turistic Max

International*** şi **** DA 1km Râșnov

0744203870; 0733005556

[email protected] www.maxinternational.ro

Râșnov 24 dbl.+1 apt.

5 Pensiunea

Waldburg**** NU 700m Râșnov 0723055474 www.turistinfo.ro Râșnov

9cam DB + 2 AP

6 Pensiunea Restaurant

Tudor *** DA 5 km Cheile Râșnoavei 0745655551

[email protected] www.pensiunea-tudor.ro

Cheile Râșnoavei

18

7

Pensiunea Poiana

Râşnoavei -Doripesco

***

DA 5km Cheile Râșnoavei 0720900778 [email protected] www.poiana-rasnoavei.ro

Cheile Râșnoavei

7dbl.+ 6 apt.

8 Pensiunea Râşnov *** NU 5km Cheile Râșnoavei 0729104029 [email protected] www.pensiunearasnov.ro

Cheile Râșnoavei

1 apt.+8 dbl.

9 Pensiunea Casa Saxonia

*** NU 700m Râșnov

0742004499; 0268231135

[email protected] www.casa.saxonia.ro

Râșnov 18camDB


http://www.edelhouse.ro/


http://www.pensiuneacheilerasnoavei.ro/


http://www.panicel.ro/


http://www.maxinternational.ro/



http://www.pensiunea-tudor.ro/


http://www.poiana-rasnoavei.ro/


http://www.pensiunearasnov.ro/


http://www.casa.saxonia.ro/


264

10 Pensiune - Restaurant

Valea Cetăţii *** DA 600m Râșnov

0724345898; 0726181824

[email protected] www.valeacetatii.ro

Râșnov 11camDB

11 Pensiunea Casa

Râşnoveană *** DA 600m Râșnov

0744101030 0742224090

[email protected] www.casarasnoveana.ro

Râșnov 5cam DB 1 camTR

12 Pensiunea Belvedere


0722375112; 0723536559

[email protected] www.pensiuneabelvedere-rasnov.ro

Râșnov 11camDB

13 Pensiunea Casa

Contelui *** NU 700m Râșnov

0756 770 009 ; 0268230839

[email protected] www.casacontelui.ro

Râșnov 5camDB

14 Pensiunea Cristina *** NU 200m Râșnov 0726331333;

0723022255

[email protected] www.pensiuneacristinarasnov.ro

Râșnov 7 dbl+ 1 apt.

15 Pensiunea Helen *** DA 800m Râșnov 0 772057989 [email protected] www.pensiuneahelen.ro

Râșnov 9 dbl+ 1 apt.

16 Pensiunea Dara *** NU 1km Râșnov 0745 083 304 [email protected] www.andrebturism.ro

Râșnov 6cam DB 1cam TR

17 Pensiunea Rock&Red

*** NU 900m Râșnov 0722703199

[email protected] www.rockred.ro

Râșnov 8DB + 2 AP

18 Pensiunea Rem’s *** DA 200m Râșnov 0740077903 [email protected] www.rem-s.eu

Râșnov 13 cam DB

19 Pensiune - Restaurant

Rosenau *** DA 150m Râșnov 0745851159

[email protected] www.rosenau.ro

Râșnov 16 dbl.+ 1 tripla+ 3apt.

20 Vila Nely *** NU 100m Râșnov 0745011870; 0728644208

www.turistinfo.ro Râșnov 4 cam DB

21 Pensiunea Promenada


0737490150; 0268230042

[email protected] www.asociatiarosenauturism.ro

Râșnov 5 cam DB


http://www.valeacetatii.ro/


http://www.casarasnoveana.ro/


http://www.pensiuneabelvedere-rasnov.ro/

http://www.pensiuneabelvedere-rasnov.ro/


http://www.casacontelui.ro/


http://www.pensiuneacristinarasnov.ro/


http://www.pensiuneahelen.ro/


http://www.andrebturism.ro/


http://www.rockred.ro/


http://www.rem-s.eu/


http://www.rosenau.ro/





265

22 Pensiunea Ioana *** NU 400m Râșnov 744706255 [email protected] www.turistinfo.ro

Râșnov 1cam DB 1 apt

23 Pensiunea Cetăţuia *** NU 150m Râșnov 740061621 [email protected] www.pensiuneacetatuia.ro

Râșnov 4cam DB 1cam TR

24 Pensiunea Edelweis *** NU 750m Râșnov 0745 495 673 www.turistinfo.ro Râșnov 3 cam DB

25 Pensiunea Adela ** NU 1km Râșnov 0757055388 [email protected] www.turistinfo.ro

Râșnov 12cam DB

26 Pensiunea Floare de

Gheaţă ** NU 1.5km Râșnov

0745 256 370; 0744 377 079


Râșnov 5cam DB

27 Cabana La Noi ** NU 2.5km Glăjerie 0744 379765 [email protected] www.lanoi.ro

Glăjerie 6cam DB

28 Pensiunea Marine

Mount ** NU 1.2km Râșnov 0745276682

[email protected] www.turistinfo.ro

Râșnov 5 cam DB

29 Pensiunea Casa Leah ** NU 1.5km Râșnov 0746094332; 0746038948

[email protected] www.casaleah.cabanova.com

Râșnov 6cam DB

30 Pensiunea Redis ** NU 700m Râșnov 0745187267 [email protected] www.redisconsult.ro

Râșnov 8 cam DB

31 Pensiunea Silona ** NU 900m Râșnov 0744632434; 0745143233; 0745884669


Râșnov 1apt.+ 1gars.+ 3 cam.

32 Pensiunea Estele ** NU 600m Râșnov 0744 379 723 [email protected] www.asociatiarosenauturism.ro

Râșnov 4 cam DB










http://www.lanoi.ro/




http://www.casaleah.cabanova.com/


http://www.redisconsult.ro/






266

ANEXA NR. 3 – Surse private de finanţare DENUMIRE DESCRIERE

3.1. Parteneriatul

public -privat PPP

Este un mecanism economic de asociere a doi parteneri, autoritatea

publică şi investitorul privat, în vederea realizării, prin contractul de

parteneriat public-privat, a unui bun public sau a unui serviciu public.

Parteneriatele public-private au fost şi sunt folosite cu succes în mai multe

sectoare de activitate: sănătate, educaţie, transport, turism, dezvoltare de

infrastructură, construcţii, agricultură, mediu, tehnologia informaţiei şi

comunicaţii, energie.

În România, PPP este reglementat începând cu anul 2010 prin Legea nr.

178, iar în prezent au fost emise spre consultare Normele metodologice de

aplicare a acestui act normative. Conform acestor norme, tipurile de

lucrări publice ce pot face obiectul contractului de parteneriat public-

privat sunt:

a) lucrări publice de interes local;

b) lucrări publice de interes judeţean;

c) lucrări publice de interes naţional.

Lucrările publice de interes local sunt investiţiile private pentru realizarea

de:

drumuri comunale, vicinale şi străzi;

pieţe publice, comerciale, târguri, oboare şi parcuri publice, precum şi

zone de agrement;

lacuri şi plaje care nu sunt declarate de interes public naţional sau

judeţean;

reţele de alimentare cu apă, canalizare, termoficare, gaze, staţii de

tratare şi epurare a apelor uzate, obiective de management al

deşeurilor şi gropi ecologice;

instituţii publice de interes local, precum: teatre, biblioteci, muzee,

unităţi sanitare, policlinici, universităţi, şcoli, grădiniţe, creşe şi altele

asemenea;

obiective de interes turistic local;

locuinţe sociale;

statui şi monumente, dacă nu au fost declarate de interes public

judeţean sau naţional;

bogăţii de orice natură ale subsolului, în stare de zăcământ, dacă nu au

fost declarate de interes public judeţean sau naţional;

amenajare de terenuri cu destinaţie forestieră, dacă fac parte din

domeniul privat al statului;

cimitire orăşeneşti şi comunale;

unităţi productive care rezolvă probleme de natură economică şi/sau

socială ale comunităţii;

staţii de monitorizare a calităţii aerului care să respecte criteriile de

amplasare şi cerinţele de măsurare prevăzute în legislaţia din domeniu;

lucrări privind implementarea de tehnologii de reducere a zgomotului


267

ambiant

alte domenii de inters local şi/sau de mediu.

3.2. Produse şi

credite bancare

BRD - Groupe Société Générale

BRD a dezvoltat programul de finanţare EUROBRD76 pentru

proiectele cu fonduri europene post-aderare, prin care oferă soluţii de

finanţare tuturor beneficiarilor de fonduri europene, fiind foarte

flexibil în a se adapta necesităţilor acestora.

Consultanţa oferită de specialiştii băncii cuprinde atât consultanţă primară

în ceea ce priveşte încadrarea proiectului pe cel mai bun program european

sau naţional de finanţare, cât şi consultanţă financiară, iar pentru

redactarea planului de afaceri, a studiului de fezabilitate şi a cererii de

finanaţare BRD are încheiate protocoale de colaborare cu firme de

consultanţă specializate, în funcţie de tipul proiectului.

Pentru administraţiile publice locale, EUROBRD oferă următoarele

produse bancare: EUROBRD APL Investiţii, EUROBRD APL Suport şi

EUROBRD APL Linie/Credit de Investiţii.

Bancpost

Bancpost77 este una dintre cele mai importante bănci din România, având o

echipă puternică de specialişti, o reţea teritorială extinsă şi o gamă largă de

produse şi servicii. Bancpost a dezvoltat o serie de produse şi servicii

inovatoare, cuprinzând consultanţi pentru pregătirea documentelor necesare

pentru obţinerea finanţării, pachete de servicii financiare care includ de la

credite de investiţii până la linii de credit şi produse de trezorerie.

Asistenţa din partea consultantului, pe tot parcursul implementării

proiectului, cuprinde întocmirea dosarelor de achiziţii bunuri, lucrări şi

servicii, întocmirea dosarelor de rambursare a cheltuielilor, întocmirea

raportărilor periodice şi a altor situaţii solicitate de organismele

intermediare sau alte autorităţi cu atribuţii în domeniul fondurilor

europene.

Banca Comercială Română

Banca Comercială Română (BCR)78 a lansat în luna august 2008 pachete

de produse şi servicii destinate finanţării şi implementării prin BCR a

proiectelor derulate cu fonduri europene nerambursabile, iniţiate de

entităţi publice şi/sau private. BCR a lansat în premieră pe piaţa

românească de profil o ofertă completă de produse şi servicii marca EU

Office BCR, pentru fiecare tip de investiţie în parte.

EU Office BCR este o structură specializată în domeniul finanţărilor din

fonduri europene înfiinţată în cadrul BCR din anul 2006, care asigură o

informare complexă şi completă cu privire la structurile europene şi oferă

atât servicii de consultanţă, cât şi o gamă largă de produse destinate

finanţării sau cofinanţării proiectelor de investiţii. EU Office BCR este

disponibil şi la nivel teritorial, în toate cele opt zone de dezvoltare

economico-socială ale României.

76 http://www.fondurieuropenebrd.ro/oferta-brd.html 77 https://www.bancpost.ro/Companii-Medii-Mari/Municipalitati/Asistenta-proiecte-UE-municipalitati 78 http://www.bcr.ro/euofficero

http://www.fondurieuropenebrd.ro/oferta-brd.html

https://www.bancpost.ro/Companii-Medii-Mari/Municipalitati/Asistenta-proiecte-UE-municipalitati

http://www.bcr.ro/euofficero


268

ANEXA NR. 4 – Programe Guvernamentale DENUMIRE DESCRIERE

Programe gestionate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice79

Programul privind finanţarea

elaborării planurilor urbanistice

generale (PUG) şi a

regulamentelor locale de

urbanism aferente (RLU)

MDRAP sprijină cu fonduri de la bugetul de stat elaborarea şi

reactualizarea Planurilor Urbanistice Generale şi a Regulamentelor

Locale de Urbanism.

Programul privind realizarea

sistemului informaţional specific

domeniului imobiliar edilitar şi

a băncilor de date urbane cu

finanţare de la bugetul de stat –

SISDIEBDU

Programul este prevăzut şi organizat să cuprindă intravilanul tuturor

localitătilor urbane şi rurale ale ţării, respectiv 267 de oraşe şi

municipii cu suprafaţa de cca. 220.000 ha şi 13.456 de localităţi

rurale cu suprafaţa de cca. 1.300.000 ha. Acesta este dedicat

asigurării unei baze informaţionale specifice pentru dezvoltarea

infrastructurii urbane şi rurale, ca suport în procesul de decizie

pentru formularea politicilor privind dezvoltarea durabilă a

teritoriului, atât la nivel local, cât şi la nivel regional, pentru crearea

condiţiilor liberei circulaţii a terenurilor şi construcţiilor, atragerea

capitalului, dezvoltarea şi consolidarea creditului ipotecar, precum şi

în vederea stabilirii valorii bunurilor imobile, necesară unui sistem

corect de taxe şi impozite.

Programul Naţional de

Dezvoltare Locală

Programul Naţional de Dezvoltare Locală stabileşte cadrul legal

pentru implementarea unor proiecte de importanţă naţională, care

susţin dezvoltarea regională prin realizarea unor lucrări de

infrastructură rutieră, tehnico-edilitară şi socio-educativă.

Obiectivele de investiţii care pot fi finanţate în cadrul programului

trebuie să vizeze lucrări de realizare/extindere/reabilitare/

modernizare, respectiv dotare, pentru unul dintre următoarele

domenii specifice:

sisteme de alimentare cu apă şi staţii de tratare a apei;

sisteme de canalizare şi staţii de epurare a apelor uzate;

unităţi de învăţământ preuniversitar;

unităţi sanitare din mediul rural;

drumuri publice clasificate şi încadrate, în conformitate cu

prevederile legale în vigoare, ca drumuri judeţene, drumuri de

interes local, drumuri comunale şi/sau drumuri publice din

interiorul localităţilor;

poduri, podeţe sau punţi pietonale;

obiective culturale de interes local, respectiv biblioteci, muzee,

centre culturale multifuncţionale, teatre;

platforme de gunoi;

pieţe publice, comerciale, târguri, oboare;

modernizarea bazelor sportive.

Subprograme:

79 www.mdrt.ro, www.mdrap.ro

http://www.mdrt.ro/

http://www.mdrap.ro/


269

„Modernizarea satului românesc”;

„Regenerarea urbană a municipiilor şi oraşelor” –

beneficiarii eligibili sunt unităţile administrativ-teritoriale

reprezentate de autorităţile administraţiei publice locale ale

oraşelor;

„Infrastructură la nivel judeţean”.

Programe de construcţii de

locuinţe derulate de Ministerul

Dezvoltării Regionale şi

Administraţiei Publice

Programul de construcţii de locuinţe pentru tineri, destinate

închirierii, derulat prin ANL.

Programul de construcţii de locuinţe prin credit ipotecar.

Programul de sprijinire a construirii de locuinţe proprietate

personală, conform OUG nr. 51/2006.

Programul de construcţii de locuinţe sociale conform Legii nr.

114/1996 .

Programul de construcţii de locuinţe de necesitate derulat prin CNI.

Programul de reabilitare a blocurilor de locuinţe situate în localităţi

din zone defavorizate.

Programul de finalizare a blocurilor de locuinţe începute înainte de

anul 1989, conform OG nr.19/1994.

Programul privind asigurarea primelor de stat pentru economisirea

şi creditarea în sistem colectiv.

Programele social-culturale şi

sportive

Politica Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei

Publice în domeniul construcţiilor de interes public are ca obiectiv

dezvoltarea mediului urban, rural şi mic urban din punct de vedere

social, cultural şi sportiv. În acest scop, se derulează prin Compania

Naţională de Investiţii SA, unitate subordonată ministerului, o serie

de programe social-culturale şi sportive.

Programul construire săli de sport

Programul vizează construirea de săli de sport, atât în mediul urban,

cât şi rural, în scopul garantării accesului la facilităţile moderne de

practicare a sporturilor, în conformitate cu normele şi standardele

europene.

Programul Consolidare şi reabilitare Săli de sport existente,

construite înainte de anul 2000

Scopul programului îl constituie îmbunătăţirea condiţiilor pentru

practicarea sportului în şcoli, precum şi asigurarea confortului

termic optim necesar pentru practicarea activităţilor sportive.

Programul „Bazine de înot”

Obiectivul programului este reabilitarea bazinelor de înot existente,

finalizarea structurilor începute şi construirea de bazine de înot. Se


270

pot promova 3 tipuri de bazine: bazine olimpice, bazine de polo,

bazine didactic-şcolare.

Programul „Patinoare artificiale”

Obiectivul programului este construirea de patinoare artificiale noi,

finalizarea structurilor începute şi reabilitarea patinoarelor

artificiale existente. Se promovează 3 tipuri de patinoare artificiale,

respectiv:

- patinoare artificiale pentru competiţii internaţionale, cu

caracter multifuncţional, cu un număr minim de 5.000 locuri;

- patinoare artificiale pentru competiţii interne/internaţionale,

cu cel mult 3.500 locuri;

- patinoare artificiale didactic-şcolare şi de agrement.

Programe de reabilitare termică Programul naţional privind creşterea performanţei energetice la

blocurile de locuinţe.

Programul de reabilitarea termică a clădirilor de locuit, cu finanţare

prin credite bancare cu garanţie guvernamentală.

Programe Gestionate de Ministerul Mediului şi Pădurilor80, finanţate din Fondul de Mediu

Administraţia Fondului pentru Mediu este principala instituţie care asigură suportul financiar pentru

realizarea proiectelor şi programelor pentru protecţia mediului, constituită conform principiilor europene

„poluatorul plăteşte” şi „responsabilitatea producătorului”. Programele MMP sunt:

Programul de stimulare a înnoirii parcului auto naţional (Programul RABLA);

Programul de stimulare a înnoirii parcului naţional de tractoare şi maşini agricole autopropulsate

(Programul RABLA pentru tractoare);

Programul privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv

înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire (Programul „Casa Verde”) – Persoane

Fizice.

Programul privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv

înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire (Programul „Casa Verde”) – Persoane

Juridice.

Programul de îmbunătăţire a calităţii mediului prin împădurirea terenurilor agricole degradate,

reconstrucţia ecologică şi gospodărirea durabilă a pădurilor;

Programul privind creşterea producţiei de energie din surse regenerabile;

Programul naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi.

Programe Gestionate de Ministerul Economiei81

Programul naţional multianual pentru susţinerea meşteşugurilor şi artizanatului.

Programul naţional multianual pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul femeilor manager din

sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii.

Programul de dezvoltare şi modernizare a activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de

80 www.mmediu.ro 81 http://programenationale2013.aippimm.ro/

http://www.mmediu.ro/

http://programenationale2013.aippimm.ro/


271

piaţă.

Programul pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor şi facilitarea accesului

acestora la finanţare START.

Programul pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri.

Programul Mihail Kogălniceanu pentru întreprinderile mici şi mijlocii.

Programe Gestionate de Ministerul Culturii82

Administraţia Fondului Cultural Naţional (A.F.C.N.), instituţie publică subordonată Ministerului Culturii,

oferă în fiecare an finanţări nerambursabile instiţutiilor publice, organizaţiilor neguvernamentale şi

persoanelor juridice de drept privat care desfăşoară activităţi culturale. Sunt sprijinite proiecte provenite

din arii tematice precum activităţi muzeale, teatru, dans, muzică, patrimoniu cultural naţional, patrimoniu

imaterial, formare profesională în domeniul culturii – inclusiv management cultural şi educaţie culturală.

AFCN promovează întoarcerea la cultură, reorientarea către cultură, susţinerea artiştilor, în special a celor

tineri, care studiază sau activează în domeniul culturii. Toate aceste deziderate sunt duse la îndeplinire de

AFCN prin finanţarea de programe şi proiecte culturale menite să faciliteze accesul publicului la

manifestări culturale, artistice şi educaţionale variate. AFCN sprijină îmbunatăţirea percepţiei publicului

larg asupra artei contemporane şi facilitarea accesului unui număr cât mai mare de oameni la

evenimentele culturale finanţate.

82 www.afcn.ro

http://www.afcn.ro/


272

ANEXA NR. 5 – Minuta consultărilor tematice pentru Planul de

Dezvoltare Regională a Oraşului Râşnov 2014-2020 (26.08 – 05.09.2014)

Grupul Tematic Educaţie şi Tineret

În perioada 26.08 - 05.09.2014 au avut loc consultări tematice cu tema Educaţie şi Tineret pentru

Planul de Dezvoltare Regională a Oraşului Râşnov pentru Perioada 2014-2020.

Loc de desfăşurare Primăria Oraşului Râşnov

Instituţii reprezentate Centrul Naţional de Formare Profesională a Personalului Propriu

CSS Dinamo Râşnov

Grădiniţa Nr. 1 Râşnov



Grădiniţa P.N. Nr. 1 Râşnov

Grădiniţa Tiny Steps

Liceul Tehnologic Râşnov

Patronatul Român Braşov

S.C. Redis Consult SRL

Şcoala Gimnazială „Peter Thal”

Şcoala Gimnazială Nr. 3

Aspecte relevante S-a prezentat situaţia actuală a sistemului educaţional din oraşul

Râşnov: 4 grădiniţe, 3 şcoli şi un liceu tehnologic.

Una dintre problemele identificate a fost lipsa spaţiului necesar pentru

organizarea cursurilor (situaţia Grădiniţei nr. 3 – 2 săli de clasă la 3

grupe de copii), precum şi a cadrelor didactice pentru predarea limbilor

străine, în special germană.

S-a identificat o fluctuaţie a numărului de copii de la an la an, cauzată

de plecările şi revenirile din străinătate, reintegrarea elevilor fiind foarte

dificilă (Şcoala nr. 2 Peter Thal).

Cea mai importantă problemă o reprezintă, însă, informarea insuficientă

a părinţilor şi copiilor cu privire la formarea profesională şi

oportunităţile oferite de piaţa locurilor de muncă pentru tinerii care aleg

să urmeze cursurile şcolilor postliceale şi să se califice într-o anumită

meserie. De asemenea, s-a sugerat organizarea unor prezentări ale

meseriilor la faţa locului pentru atragerea elevilor care nu au posibilităţi

materiale pentru a urma cursurile unui liceu sau ale unei facultăţi,

aceştia putând merge la şcoli postliceale pentru cursuri de specialitate în

domeniile în care există deficit de personal calificat.

S-a propus şi înfiinţarea unui centru de informare pentru comunitate cu

privire la şcoli, grădiniţe, agenţi economici, locuri de muncă.

Din cauza lipsei de spaţiu, Grădiniţa Nr. 3 a solicitat documentarea

pentru modernizare sau o construcţie nouă (există infiltraţii la nivelul

pereţilor, care pot afecta starea de sănătate a copiilor).

Organizarea evenimentelor, prezentarea obiectivelor turistice cu ajutorul

ghizilor copii ar avea un impact mai mare.


273

Grupul Tematic Turism/Cultură

În perioada 26.08 - 05.09.2014, au avut loc consultări tematice cu tema Turism şi Cultură pentru

Planul de Dezvoltare Regională a Oraşului Râşnov pentru Perioada 2014-2020.

Locul desfăşurării Primăria Oraşului Râşnov

Instituţii reprezentate Asociaţia Rosenau Turism

Centrul sportiv Montan Altitudine

Direcţia Judeţeană de Cultură Braşov

Muzeul de Istorie

Primăria Râşnov

Aspecte relevante S-a prezentat pe scurt situaţia actuală a turismului cu formele cele mai

predominante: turismul cultural şi turismul sportiv.

Obiectivele culturale şi evenimentele sunt prea puţin promovate în limbi

de circulaţie internaţională, neputând astfel să atragă turişti străini.

S-au făcut următoarele propuneri: organizarea unor circuite culturale pe

plan local, prin intermediul unor pachete promoţionale, amenajarea unor

facilităţi pentru persoane cu handicap sau alte probleme de sănătate,

atragerea turiştilor din domeniul sportiv prin aplicaţii pe telefon, site-uri

de socializare, înfiinţarea unui muzeu al sporturilor de iarnă pentru a

scoate în evidenţă istoricul Râşnovului în acest domeniu, îmbunătăţirea

traseului pentru safari fotografic.

Problemele sesizate de participanţi au fost în primul rând insuficienta

participare a comunităţii la activităţile organizate, precum şi insuficienta

promovare a informaţiilor pentru potenţialii turişti, atât pe plan local, cât

şi în alte limbi străine.

Măsuri speciale se impun pentru îmbunătăţirea promovării Cetăţii

Râşnovului, centrul de informare turistică trebuind să fie refăcut şi

reorganizat (în prezent este amenajat prea departe de intrarea în cetate şi

prezintă prea multe informaţii despre alte obiective turistice). Totodată,

în cadrul centrului de informare turistică nu există materiale

promoţionale despre Râşnov.

S-au adus în discuţie Situl de la Cumidava şi valorificarea obiectelor

descoperite cu ocazia cercetărilor arheologice efectuate, prin expunerea

acestora în cadrul cetăţii. Însă aceasta ar fi costisitoare din cauza

necesităţii respectării anumitor norme tehnice de microclimat, care să

asigure conservarea lor.

De asemenea, din cauza lipsei măsurilor de conservare/restaurare situl

de la Cumidava atrage foarte puţini vizitatori, fiind constatat inclusiv

faptul că acesta este insuficient promovat.

O altă problemă atinsă a fost faptul că Primăria plăteşte standuri

turistice la târguri/expoziţii fără prea multă implicare din partea celor

care merg să promoveze (lipsa materialelor promoţionale – afişe,

pliante).

Au fost propuse şi organizate Infotrip - uri şi s-au prezentat pachete

speciale în agenda culturală care nu au avut prea mult succes în ultimii

ani. Agenţii de turism nu prezintă pachetele propuse de pensiuni pentru


274

atragerea turiştilor, iar unii dintre ei nu au nici pregătire profesională în

domeniu.

În comparaţie cu personalul din hoteluri, proprietarii de pensiuni nu

investesc în pregătirea personalului, acest lucru observându-se în

organizarea acestora.

S-a propus crearea unei emisiuni culturale în care să se prezinte

obiectivele culturale, evenimentele, târgurile care urmează în perioada

respectivă.

Promovarea online în alte limbi străine reprezintă o problemă deoarece

Primăria nu îşi permite să plătească un traducător.

S-a evidenţiat necesitatea realizării următoarelor modificări în planul de

dezvoltare:

- Centrul Cultural nu există (clădirea fostei Case de Cultură) – proiect

nefinalizat;

- Muzeul Filmului Istoric – proiect nefinalizat;

- Muzeul din cetate este inexistent din 2008 www.cetaeataraneasca.ro

- Trenul Dracula Express a funcţionat doar 2 săptămâni în 2009

- Agenda culturală este prea succintă.

http://www.cetaeataraneasca.ro/


275

Grupul Tematic Dezvoltare Economică

În perioada 26.08 - 05.09.2014 au avut loc consultări tematice pe tema Dezvoltare Economică, cu

referire la Planul de Dezvoltare Regională a Oraşului Râşnov pentru Perioada 2014-2020.

Locul desfăşurării Primăria oraşului Râşnov

Instituţii reprezentate Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Braşov

Camera de Comerţ Braşov

Fabrica de Scule Râşnov

Aspecte relevante S-a prezentat situaţia economică actuală cu referire la domeniul

industrial, domeniul turismului şi cel al agriculturii.

Creşterea demografică înregistrată în ultimii ani, datorată migrării

populaţiei din alte oraşe spre Râşnov, deschide noi oportunităţi de

dezvoltare pentru comunitate, iar pentru menţinerea acesteia ar trebui

propus un pachet de facilităţi care să fie oferite de autoritatea locală.

Oamenii sunt atraşi spre Râşnov de preţurile imobiliare mai mici,

organizarea pe cartiere fiind un aspect pozitiv.

Una dintre problemele sesizate a fost nevoia de personal specializat,

care în anumite domenii lipseşte cu totul. S-a propus organizarea unor

prezentări, chiar la faţa locului, a meseriilor cu pondere mai mică, dar

care pot aduce satisfacţii materiale, şi nu numai, pentru atragerea

elevilor care nu au posibilitatea de a studia mai departe. În legătură cu

această lipsă de personal, s-a sugerat şi încercarea de a reloca forţa de

muncă prin atragerea personalului calificat din alte oraşe (oferirea unor

pachete salariale motivante şi a unei locuinţe).

Camera de Comerţ are posibilitatea de a organiza evaluări de

competenţe pe anumite domenii, la cerere.

Dezvoltarea de parteneriate public-private între autoritatea publică

locală, patronate, ONG-uri de profil din domeniul formării profesionale,

inclusiv Camera Judeţeană de Comerţ şi Industrie, ar putea reprezenta o

alternativă pentru corelarea nevoilor existente pe piaţa muncii de la

nivel local cu oferta de calificări existentă pentru tineri.

S-a sugerat investirea în agricultura ecologică (oferirea de subvenţii

fermierilor pentru creşterea păsărilor, animalelor), aceasta putând aduce

un beneficiu economiei locale şi prin cumpărarea şi folosirea produselor

locale, ecologice în localuri, pensiuni.

O altă problemă a fost faptul că nu prea există centre de sănătate şi

asistenţă socială, care să ofere prin specificul lor servicii specializate

menite să susţină dezvoltarea economică a zonei.


276

BIBLIOGRAFIE

Cărţi

BUSUIOC, Marian-Florin, Strategii de dezvoltare şi promovare a turismului cultural

în România, Editura Universitară, Bucureşti, 2008, p. 96-97.

TURCU, D., WEISZ, J., Economia turismului, Editura Eurostampa, Timişoara, 2008.

MINCIU, Rodica, Economia Turismului, ediţia a II-a, Editura Uranus, Bucureşti,

2005.

MOLDOVEANU, M., Economia Culturii, partea a II-a, în Caiete Critice, Editura

Expert, Bucureşti, 2004.

Planuri de dezvoltare, Programe Operaţionale, Instituţii

Acordul de parteneriat 2014-2020;

Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov;

Institutul Naţional de Statistică;

Lista Monumentelor Istorice (LMI), aprobată prin Ordinul nr. 2314/8 iulie 2004 al

Ministerului Culturii şi Cultelor, publicată în ,,Monitorul Oficial al României”, Partea I, an

172 (XVI), nr. 646 bis din 16 iulie 2004;

Masterplanul pentru Dezvoltarea Turismului Naţional 2007-2026;

Plan de marketing Destinaţia Râşnov. Promovarea staţiunii Turistice Râşnov 2012 –

autor Nicolae Pepene;

Planul de Dezvoltare al Regiunii Centru 2014-2020;

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (versiunea oficială 1 – 1 iulie

2014);

Programul Operaţional Asistenţă Tehnică 2014-2020 (2014RO16RFTA001, versiunea

oficială 1.0);

Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014-2020 (2014RO05SFOP001,

versiunea oficială 1.0);

Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020 (2014RO05M9OP001, versiunea

oficială 1.0);

Programul Operaţional Competitivitate 2014-2020 (2014RO16RFOP001, versiunea

oficială 1.0);

Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020 (proiect, versiunea I, iunie

2014);

Programul Operaţional Regional 2014-2020;

Programul Operaţional Regional 2014-2020 (versiunea oficială transmisă Comisiei

Europene, august 2014);

Strategia Europa 2020, O strategie europeană pentru o creştere inteligentă, ecologică

şi favorabilă incluziunii.

Website-uri


http://trec-cluster.ro/

www.adevarul.ro/locale

www.allmetalfest.com


http://trec-cluster.ro/


http://www.allmetalfest.com/


277

www.amfostacolo.ro

www.amosnews.ro

www.antena3.ro

www.asociatiarosenauturism.ro

www.bizbrasov.ro

www.brasovromania.ro

www.bucegipark.ro

www.bzb.ro

www.carta.ro

www.casatolstoi.ro

www.ccs.ro

www.cesavezi.ro

www.cetateataraneasca.ro

www.clubulmontanaltitudine.ro

www.cronica.cimec.ro

www.digi24.ro/regional

www.dordeduca.ro

www.ffir.ro

www.frir.ro

www.grairomanesc.ro

www.historia.ro

www.incomemagazin.ro

www.indecosoft.ro

www.infoghidromania.ro

www.iubescbrasovul.ro

www.jurnalul.ro

www.liceulrasnov.rdsbv.ro

www.listafirme.ro

www.lumeamare.ro

www.mediafax.ro

www.metropola-brasov.ro

www.money.ro

www.mytex.ro

www.newsbrasov.ro

www.osrasnov.ro

www.pestera-cetatii.ro

www.primariarasnov.ro

www.prinbrasov.ro

www.radiomures.ro

www.ran.cimec.ro

www.rasnov-adventure.ro

www.realitatea.net

www.rockstadtextremefest.ro

www.romanialibera.ro

www.romanianmonasteries.ro

www.romaniaoriginal.info

http://www.amfostacolo.ro/

http://www.amosnews.ro/

http://www.antena3.ro/


http://www.bizbrasov.ro/

http://www.brasovromania.ro/

http://www.bucegipark.ro/

http://www.bzb.ro/

http://www.carta.ro/

http://www.casatolstoi.ro/

http://www.ccs.ro/

http://www.cesavezi.ro/

http://www.cetateataraneasca.ro/

http://www.clubulmontanaltitudine.ro/

http://www.cronica.cimec.ro/


http://www.dordeduca.ro/

http://www.ffir.ro/

http://www.frir.ro/

http://www.grairomanesc.ro/


http://www.incomemagazin.ro/


http://www.infoghidromania.ro/

http://www.iubescbrasovul.ro/




http://www.lumeamare.ro/


http://www.metropola-brasov.ro/

http://www.money.ro/

http://www.mytex.ro/


http://www.osrasnov.ro/

http://www.pestera-cetatii.ro/


http://www.prinbrasov.ro/

http://www.radiomures.ro/

http://www.ran.cimec.ro/


http://www.realitatea.net/

http://www.rockstadtextremefest.ro/


http://www.romanianmonasteries.ro/

http://www.romaniaoriginal.info/


278

www.skirasnov.ro

www.skytrip.ro

www.stiri.tvr.ro

www.totpal.ro

www.trivago.ro

www.turism-rasnov.ro

www.turistinfo.ro

www.tvrplus.ro

www.vinsieu.ro

www.wall-street.ro

www.wikimedia.ro

www.zenophotos.com

www.ziarelive.ro



http://www.stiri.tvr.ro/


http://www.trivago.ro/

http://www.turism-rasnov.ro/


http://www.tvrplus.ro/


http://www.wall-street.ro/

http://www.wikimedia.ro/

http://www.zenophotos.com/

http://www.ziarelive.ro/

planul de dezvoltare localĂ a oraŞului rÂŞnov€¦ · însemnele vechi ale cetăţii – un...

Documents