planuiri pentru practica

30
Data : 12.03.2015 Tipul lectiei: mixta Subiectul lectiei: Populatia si statele Americii e Sud. Subcompetente si obiective operationale: O1- Sa caracterizeze populatia Americii de Sud O2- Sa recunoasca pe harta pozitia principalelor state a Americii de Sud O3- Sa explice factorii de repartitie a populatiei O4- Sa utilizeze termenii specifici unei comunicari geografice orale O5- Sa respecte cultura popoarelor lumii Strategii didactice: -metode si procedee- conversatia euristica, analiza , lucrul cu harta , lucrul cu manualul lucrul cu harta de contur, problematizarea,tehnica: “Excursie imaginara”,”Paiangenul”, graficul “ T” -mijloace si materiale- manualul, harta fizica a Americii de Sud,schema -forme de activitate - frontala, individuala, in perechi Etapele lectiei Activitatea de predare- invatare-evaluare Strategii didactice Evocare -Realizarea unei evaluari orale: 1.In ce zone natural se incadreaza America de Sud? 2.Cum s-au adaptat plantele la conditiile uscate ale savanei? Activitate frontal Conversatia

Upload: liuda-cociu

Post on 17-Dec-2015

14 views

Category:

Documents


7 download

DESCRIPTION

planuri

TRANSCRIPT

Data : 12.03.2015Tipul lectiei: mixtaSubiectul lectiei: Populatia si statele Americii e Sud. Subcompetente si obiective operationale:O1- Sa caracterizeze populatia Americii de SudO2- Sa recunoasca pe harta pozitia principalelor state a Americii de SudO3- Sa explice factorii de repartitie a populatiei O4- Sa utilizeze termenii specifici unei comunicari geografice oraleO5- Sa respecte cultura popoarelor lumiiStrategii didactice:-metode si procedee- conversatia euristica, analiza , lucrul cu harta , lucrul cu manualul lucrul cu harta de contur, problematizarea,tehnica: Excursie imaginara,Paiangenul, graficul T-mijloace si materiale- manualul, harta fizica a Americii de Sud,schema-forme de activitate - frontala, individuala, in perechiEtapele lectieiActivitatea de predare- invatare-evaluareStrategii didactice

Evocare

Realizarea sensului

-Realizarea unei evaluari orale:1.In ce zone natural se incadreaza America de Sud?2.Cum s-au adaptat plantele la conditiile uscate ale savanei?3.Enumera ce plante pot fi intilnite in desertul Atacama?4.Ce animale se gasesc in muntii Anzi?5.Care este influienta omului asupra mediului?

-Utilizinnd tehnica : Excursie imaginara, realizati o excursie imaginara in unul din statele Americii de Sud, motivate alegerea si descrieti anturajul.Analiza raspunsurilor elevilor.

1.Particularitatile generale ale populatieiAmericii de Sud:Prin studierea textului (alineatul 1 pag. 92) se va stabili :a)procesul de constituire a populatiei Americii de Sud.Evidentiati componenta prin metoda : Paiangenulb) modul de viata si indeletnicirile acestora

2. Structura rasiala a populatiei Americii de Sud: Se va analiza scema fig. 4.102 pag.92 si se va determina componenta rasiala a populatiei Americii de Sud.

Concluzie

-Descoperiti ce limbi vorbite predomina in statele Americii de Sud, lucrul cu textul pag.93 si analizind fig.4.103 din manual Realizeaza comunicare orala( din 10 cuvinte) pentru a descrie cele aflate.

3. Densitatea populatiei Americii de Sud:

Studierea textului , pag 93 si identificarea factorilor de repartizare a populatiei pe continetul Americii de Sud, noteaza ideile in caiete.

-Completati graficul : Ocupatia populatiei, prin studierea informatiei din manual pag. 94.

Populatia urbanaPopulatia rurala

Activitate frontal Conversatia

Tehnica: Excursie imaginaradescriereaConversatia

Activitate individualaActivitate in perechi

Tehnica:Paiangenul

Conversatia euristica

Analiza

Activitate frontal

Analiza schemei

Activitate individuala

Descoperirea

Graficul T

Activitate in perechi

3. Statele Americii de SudStabiliti istoricul formarii statelor Americii de Sud (analiza textului pag. 94)

-Analiza si comentarea fig. 4.112 Harta politica a Americii de Sud si indeplinirea urmatorilor itemi:

-numeste 3 cele mai mari state-descopera 2 state cu cea mai mare suprafata-indica statele intercontinentale- arata statele cu iesire la mare

Reflexia-Identificati statele Americii de Sud si plasati-le pe harta de contur.

-indicati 2 state cu cea mai mare densitate a populatiei ( cu culoare rosie).-marcati 2 state cu cea mai mica densitate a populatiei (cu culoare verde).Activitate individuala

Lucrul cu harta de contur

ExtensiaDe finalizat lucrul cu harta de contur.De efectuat exercitiul 2 pag.95Explicatiaconversatia

Realizat: Cociu Ludmila Profesor: Matei Tudor Director: Ochisor Valentina

Data: 19.03.2015Tipul lectiei: de evaluare a cunostintelor si abilitatilorSubiectul lectiei: Evaluarea unitatii de invatare :America de SudSubcompetente si obiective operationale:O1- Sa utilizeze termenii specifici unei comunicari geograficeO2- Sa generalizeze principalele particularitati ale padurilor ecuatoriale, conform algoritmuluiO3- Sa determine corect coordonatele geografice ale diferitor elemente , aplicind scara hartiiStrategii didactice:-metode si procedee- conversatia , explicatia. Instructajul-mijloace si materiale- caietul de evaluare, harta fizica a Americii de Sud,harta climaterica a Americii de Sud- forme de activitate- individualaEtapele lectieiActivitate de predare-invatare-evaluareStrategii didactice

EvocarePregatirea clasei de elevi , a materialelor necesare lectiei.Anuntarea obiectivelor lectieiconversatia

Realizarea sensului(evaluare)

ReflexiaPrezentarea testului si explicarea sarcinilor .

I.Alege varianta corecta , pentru urmatoarele enunturi:

1.Punctul din extremitatea sudica a Americii de Sud este reprezentat de Capul:A)Gallinas B)HornC)Branca

2.Altitudinea maxima din America de Sud este atinsa de virful:

A)AconcaguaB)ChimborazoC)Contopaxi

3.In bazinul fluviului Amazonn este specific un climat de tip:A)ecuatorialB) temperatC)subpolar

4.Vegetatia ierboasa (stepa) din America de Sud poarta denumirea de :A)camposB)pampasC)selvas

5.Fluviul cu cel mai mare bazin hidrografic este:A)ParanaB)OrinocoC)Amazon

II. Completai spatiile libere cu informatia corecta:1.Orasul Buenos Aires este capitala 2.America de Sud cuprinde 6 zone climatice 3.Suprafata padurilor Americii de Sud se micsoreaza din cauza .4.Densitatea mai mare a populatiei Americii de Sud este inregistrata in zona

III. Stabiliti coordonatele goegrafice ale urmatoarelor orase: -Brazilia-Buenos Aires

IV. Descrieti zona padurilor ecuatoriale umede, vesnic verzi , conform algoritmului:-amplasare-vegetatie-animale-tipurile de sol

Concluzii referitor la testul oferit.

Explicatia

conversatia

ExtensiaRealizeaza un pliant , pentru o agentie de turism , in care descrii , oferi o excursie in unul din pitorestile locuri de pe continentul American.

explicatia

Barem de apreciere

1.Pentru fiecare raspuns , incercuit corect se ofera cite un punct ; in total pentru prima sarcina se dau 5 puncte.2. Completarea enuntului ,cu raspunsul corect, se noteaza cu 2 puncte , astfel obtinind 8 puncte.3.Se ofera cite 5 puncte , pentru stabilirea coordonatelor geografice ale punctului dat, in total 10 puncte.4.Pentru descrierea corecta a padurilor ecuatoriale , dupa algoritm se propun 20 puncte. Barem de notare10- 42- 43p9- 38- 41p8- 32- 37p7- 24- 31p6- 19- 23p5- 14-18p4- 10- 13p3- 7- 9p2- 6- 3p1- 2- 1pData: 26.03.2015Tipul lectiei: de formare a priceperilor si deprinderilorSubiectul lectiei:Pozitia fizico-geografica a Australiei si OceanieiSubcompetente si obiective operationale:O1- Sa generalizeze principalele particularitati ale pozitiei fizico-geografice a Australiei , studiind textul si hartaO2-Sa compare pozitia fizico-geografica a Australiei sic ea a AfriciiO3- Sa utilizeze correct termenii geografici in descrierea oralaO4-Sa examineze harta fizica la identificarea pozitiei fizico geografice a AustralieiStrategii didactice:-metode si tehnici- analiza hartii, lucrare practica conversatia euristica, descoperirea, comparatia, diagram Venn-mijloace si materiale- manualul , computer, harta fizica a Australiei si Africii-forme de activitate - frontala, individuala, in perechi.Etapele lectieiActivitatea de predare-invatare-evaluareStrategii didactice

Evocare-Prezentarea in Power Point a continentului Australia-Conversatie pe baza cunostintelor elevilor despre Australia si Oceania-Anuntarea obiectivelor lectieiPrezentare Power Point

conversatia

Realizarea sensului

Reflexia

Extensia-Analizind textul si harta fizica , de evidentiat pozitia fizico-geografia a continentului australian fata de:

- ecuator- meridianul 0

Identificati extremitatile teritoriului Australiei , in baza textului si a fig. 5.3.

Evidentiati , cu ajutorul textului ,pozitia continentului fata de mari si oceane

Studierea articulatiei liniei de tarm :realizati o croaziera imaginara in jurul Australiei:

-identificati si marcati in jurnalul de bord , principalele insule, peninsula, golfuri , strimtori.(analiza textului pag. 99 si hartii fizice).

Realizarea lucrarii practice , din manual pag. 100:Descrierea comparative a pozitiei fizico-geografice a Australiei si Africii

-utilizind textul, fig. 5.8 si hartile fizice , completati tabelul (pg. 100)

CriteriiAfrica deosebiri AsemanariAustralia deosebiri

Pozitia fata de ecuator

Meridianul 0

Tropice,cercuri polare

Desfasurarea de la nord la sud

Desfasurarea de la vest la est

Pozitia fata de : -continente-mari si oceane

Analiza si aprecierea rezultatelor elevilor

De efectuat exercitiul 1-2 pag 100

Analiza Activitate individuala

Lucrul in perechi

Descoperirea

Descoperire

Analiza

Jurnalul cu notite

Lucrare practica

Lucrul individual

Comparatia

Diagrama Venn

explicatia

analiza

conversatia explicatia

Data: 02.04.2015Tipul lectiei: de dobindire a cunostintelorSubiectul lectiei: Unitatile structural ale scoartei terestre.Evolutia geologica a teritoriului. Substantele minerale utile. Relieful.Subcompetente si obiective operationale:O1- Sa identifice pozitia principalelor unitati structurale, analizind harta.O2- Sa recunoasca pozitia principalelor unitati de relief si substante minerale utile, analizind harta fizica.O3- Sa analizeze evolutia teritoriului Australiei si principalele ere geologiceO4-Sa utilizeze termenii specifici unei comunicari geografice oraleStrategii didactice:-metode si tehnici-conversatia euristica, analiza , sinteza, descoperirea, tehnica :Revizuire circulara, grila: Relief,problematizarea-mijloace si materiale-manualul , harta, fise de lucru, harta de contur-forme de activitate- frontala, individuala, in grup, Etapele lectieiActivitatea de predare invatare- evaluareStrategii didactice

Evocarea

Competati grila , cu raspunsurile corecte , pentru a descoperi pe raster tema lectiei.

1.Reprezentare grafic n plan orizontal a suprafeei pmntului (total sau parial), generalizat i micorat conform unei anumite scri de proporie i ntocmit pe baza unei proiecii cartografice.(harta)

2.ntindere plan(cimpie).

3.Fiecare dintre cercurile imaginare care unesc punctele cu aceeai latitudine de pe suprafaa Pmntului i care rezult din intersectarea suprafeei Pmntului cu un plan paralel cu planul ecuatorial.( paralela)4.Form complex de relief, de mare ntindere, aproape plan, situat la o altitudine relativ ridicat i strbtut de vi prelungi.(podis).5.Ridictur a scoarei pmntului mai mare dect dealul, de obicei stncoas i depind nlimea de 800 de metri.(munte).

6. Parte a unui ocean, a unei mri sau cotitur a unui lac care nainteaz ntr-o deschiztur (larg) a uscatului.(golf).

-Anuntarea obiectivelor lectiei.Conversatia

Grila:Relief

Problematizarea

Explicatia

Conversatia euristica

Realizarea sensului1.Unitatile structurale ale scoartei terestre ale teritoriului Australiei

-Analizind fig. 2.6 pag 8 , identificati unitatile structural ale teritoriului Australiei

Platforma AustralianaRegiuni de orogen

Hercinice

Caledonice

2.Evolutia teritoriului Australiei

Studierea tabelului 5.1 pag .101 si specificarea evolutiei reliefului Australiei in diferite ere geologice.

-Cum arata continental Australian in era neozoica?-Ce proces tectonic a avut lloc in mezozoic?-Determinati cum arata suprafata Australiei in Paleozoic?-Ce unitati ale scoartei terestre s- au format cu 2,500-4,500 mln ani in urma?

Generalizarea informatiei intr-o comunicare orala.

3. Substantele minerale utile

Prin studierea textului pag . 102, identificati principalele zacaminte si substante minerale utile.

-Completarea diagramei:

Platforma AustralianaRegiuni de orogen

Roci vulcaniceRoci sedimentareRoci sedimentareRoci magmaticemetamorfice

4.Relieful Australiei

Aplicarea tehnicii : Revizuire circulara -Se imparte clasa in 4 grupuri , fiecare grup va descrie pe o fisa una din formele de relief propuse:

Podisul Astralian de vest Marea cimpie Australiana Muntii Marii Cumpene de Ape Marea Bariera de Corali Fisele vor fi transmise de la un grup la altul pentru a fi completate . In final fisa revine in grupul initial.-Realizarea concluziei.

Analiza

Descoperirea

Demonstratia

Lucrul in perechi

Invatare prin descoperire

Lucrul individual

Problematizarea

Tehnica : Revizuire circulara

Explicatia

Lucrul in grup

Descrierea

conversatia

ReflexiaCu ajutorul informatiei din text , plasati pe harta de contur principalele minerale utile ale Australiei.Lucrul cu harta de contur

Activitate individuala

ExtensiaReprezentati pe un poster particularitarile reliefului AustralieiConversatia explicatia

Data:Clasa: VI-aDisciplina: dirigentieSubiectul: Drepturi si responsabilitatiTipul lectiei :mixtaObiective operationale:

O1- Sa explice notiunea de dreptO2- Sa identifice drepturile si obligatiile elevilor, conform Conventiei drepturilor copiilorO3- Sa- si exprime opiniile in diferite situatii de comunicare

Strategii didactice:

-metode si tehnici- explicatia discutia, posterul, expunerea , studiul de caz , asalt de idei, problematizarea

-materiale si mijloace- table , foi, desene , fise , Conventia drepturilor copiilor

Activitate extracurriculara

Concurs intelectual

Tema: Europa - puterea unirii

Realizat: Cociu Ludmila

Concursul trebuie s fie organizat ntr-un spaiu mai mare, cu posibiliti de a lucra n echipe i cu participarea suporterilor. Amenajarea spaiului ntr-un cadru festiv: simboluri vizuale ale UE.Audierea imnului Uniunii Europene: Oda bucuriei Slav ie, stea curatVoie bun pe pmntAstzi te simim aproapeSol din Rai cu soare sfnt.Vraja ta aduce iarPe popor lng poporToi pe lume frai noi suntemCnd apari uor n zbor.Unde-apari uor n zbor.Cine a avut noroculDe prieteni buni s deaCine tie ce-i iubireaLng noi cntnd s steaFericit un suflet dragTe poate face pe pmntCine n-a simit iubireaPlece dintre noi plngnd.Milioane strngei rnduriTot mai sus urcnd spre cer, urcnd spre cer! Participantii la concurs vor fi impartiti in grupuri de lucru. Astfel s-au format 5 grupuri de lucru:1. Franta2. Germania3. Italia4. Belgia5. Olanda Toate echipele vor participa la urmatoarele probe:

1. Prezinta tara aleasa, conform urmatorului algoritm: Capitala Moneda Limba oficiala Drapelul Compune o poezie , prin metoda Cinquin, despre echipa ta -un substantiv cu statut de titlu; -dou adjective determinative pentru acel substantiv; -trei verbe, eventuale predicate ale acelui substantiv-subiect; -patru cuvinte semnificative, din orice clas morfologic, ce ncheag ntr-o formul imaginea general; -un substantiv echivalent cu primul (sinonim sau metafor)2. Din anexa cu intrebari, se propun echipelor sa dea raspunsuri corecte, dar cronometrate.Fiecare echipa are cite un clopotel, cea care a sunat prima raspunde la intrebare, daca raspunsul este gresit , raspunde echipa adverse.Juriul noateaza raspunsurile corecte cu 5 puncte. UE are 2 mari colorate .Care sunt ele?(Marea Neagra ,Marea Alba) Delta fluviului Dunarea este in Romania.In ce tara este izvorul Dunarii? (Germania). Care este limba matern a lui Cristiano Ronaldo? (limba portughez). . Pe un tricou snt scrise 2 cuvinte: suomi i Helsinki. Locuitorii crei ri cu mndrie poart tricoul? (Finlanda). Unde trebuie s mergem ca s vedem Colosseumul? (Roma, Italia).

Pauza: Recital de poezie cu tematica : Europa

Europa de Petru Jipa Agenor , tu mare regeAl inutului din Tyr ,Ai pierdut pe a ta fic ,Zeus i-a duso-n exil.

A fcut copii n CretaBravi ,frumoi chiar mai moderni.Aa ne spune legenda;Europa i Europeni.

Mai la vale este Roma ,Cu Italia prins-n cizm ,Se ntinde mult spre mareEuropa este o prisp .

Sndluele romaneAu venit ,clcnd Carpatii ,Se ntind europeniiDar acolo sunt i Dacii.

Espadrilele se schimbi opincile se rup,Suntem frai n EuropaPn dincolo de Prut.

inei cont, mai marii zilei,inei cont de unde- avem ,Numele ce de mileniiNe-a inut Europeni.

Europa de Hermina Paula

Precum petalele de floriSe-nal-n vnt cu al lor zbor,Dorete i sufletul meuS se nale ca un zmeu,Si s colinde-n lung i-n latBtrnul continent visatE Europa, pmntul strmoilor,Un leagn venic i nemuritorGrdin vie ce i scald-n apePduri i flori dorind s le adape.Cum fiecare stat e o-ncheieturA continentului fptur,Luptnd pentru-ale sale nzuineDoar mpreun au cptat i biruine.i adunai cu toii la o mas,German, austriac, romn,Formm o cas.Olanda, cu lalele i mori de vnt,Bulgaria, parfum de trandafiri purtat de vnt,Austria e arta, e muzic, cultur,Precum n Salzburg e totu-arhitectur,Germania ne dete o-ntreag partitur,Cu mari muzicieni i oameni de cultur.Iar n Italia, la RomaNe este ara mam,Trecutul ei istoricCu dragoste m cheam,

Continuarea concursului: Ce muni separ Frana de Spania? (munii Pirinei). n tradiia istoric vestimentar i brbaii poart fuste. Din cauza timpului ploios, ca s nu-i ude pantalonii, brbaii purtau kilt. Cine snt ei? (scoienii) Aici te poi plimba cu gondola. (Veneia). Cine a scris muzica pentru Od bucuriei, imnul UE? (L. van Beethoven) Mark Twain spunea M-a mulumi ... dac verbul ar fi doar att de apropiat, nct s se poat vedea fr telescop. n aceast limb european verbul este plasat la sfritul propoziiei. Despre ce limb vorbete celebrul autor? (despre limba german).Pauza muzicala: Interpretarea unui cintec, de catre elevele clasei a VI a.

Europa

Daca Dumnezeu ne-a invatat sa iubimLa bine si la greu ,impreuna sa fimTot ce-a mai ramas e doar ultimul pasEuropa sintem noi toti.

Unul este soarele si-I mingie pe toti,Luna pentru toata lumea straluceste-n noriNu vorbim aceeasi limba, dar sintem la felCit Pamintul nu se schimba ,avem acelasi tel.Spuneti oameni al cui e acest Pamint!Spuneti oameni prin tot ce avem mai sfint!

Daca Dumnezeu ne-a invatat sa iubimLa bine si la greu ,impreuna sa fimTot ce-a mai ramas e doar ultimul pasEuropa sintem noi toti.

Domnul Dumnezeule ,ce este mai divinDoar ca unii au gasit lacrimi si suspinNu oamenii, nu nu vor sa stie, nu mai vor delocOdata pentru totdeauna de armele de foc.Spuneti oameni al cui e acest Pamint!Spuneti oameni prin tot ce avem mai sfint! Daca Dumnezeu ne-a invatat sa iubimLa bine si la greu ,impreuna sa fim } bisTot ce-a mai ramas e doar ultimul pasEuropa sintem noi toti.

Continuarea cu urmatorul set de intrebari :

In ce capitala europeana trebuie sa mergem ca sa vedem Pantheonul si Acropola (Grecia) Normanzii in zorii evului mediu s- au stability in Normandia.In ce tara este aceasta regiune istorica? ( Franta). Spuneti in romaneste : Mens sana in corpora sano .(O minte sanatoasa intr-un corp sanatos). Aceasta tara , in evul mediu purta numele de: insula mierii.De aici I se trage numele actual.Este cel mai mic stat al UE.(Malta) In ce limba vorbesc la ei acasa , fotbalistii de la Bayer Munchen.( germana). In timp ce juriul realizeaza totalurile acestui concurs intelectual, elevii Gimnaziului Loganesti vin sa ne demonstreze talentul lor, printr- un dans popular. Moldova de Nelli Ciobanu.Prezentarea concluziilor si inminarea diplomelor de merit.

Obiectivele activitatii:

1. . S se familiarizeze cu realiti specifice statelor membre ale UE, comunicnd interactiv.

2. S aprecieze valoarea i impactul culturii n civilizaia european.

3. Sa respecte valorile si entitatile europene , integrindu-le la nivelul personalitatii

Caracteristica psihopedagogica a elevului

Zamosteanu Valeria , nascuta la data de 20.10 .2001 , in satul Loganesti , raionul Hincesti , Republica Moldova, in prezent este eleva in clasa a VI- a in Gimnaziul Loganesti.Valeria face parte dintr o familie completa , prietenoasa: tatal munceste peste hotare , iar mama gospodina. Locuieste intr- o casa bine amenajata , impreuna cu parintii si cei 2 frati : Mihai -13 ani si Daniel- 15 ani , dispunind de camera sa , ce corespunde unui nivel de viata decent.In familie predomina un climat psihologic favorabil dezvoltarii elevei, relatiile afective dintre membrii familiei sunt calde si prietenoase. Starea fizica si de sanatate a Valeriei este una satisfacatoare, in conformitate cu particularitatile de virsta. Valeria este o eleva disciplinata , invata bine, indeosbi prefera matematica , istoria. Participa la diverse activitati extracurriculare, precum olimpiade , concursuri intelectuale si alte activitati culturale din cadrul gimnaziului. Are un vocabular bogat, coerent si expresiv, cu abilitati crescute de comunicare. Interactioneaza si colaboreaza bine cu profesori si colegii. Valeria este perseverenta si se pragateste sistematic de ore , nu absenteaza. Are un sprit de observatie bine dezvoltat si este atenta la lectii , incadrindu- se activ in activitatea educationala .Dispune o memorie logica si de un volum mare al memoriei de scurta durata. Operatiile gindirii corespund particularitatilor de virsta elevei: compara , analizeaza etc. Din punct de vedere comportamental , este o eleva ordonata cu un temperament flegmatic- optimista , vesela , sociabila. Are aptitudini cognitive- afective, evidentiindu- se inclinatia spre stiintele exacte.

In concluzie , dezvoltarea fizica , psihica si educationala se realizeaza conform particulariatilor specific de virsta si individuale a elevei , ceea ce va duce la dezvoltarea armonioasa si formarea unei personalitati multilateral dezvoltate, adaptate la conditiile actuale de viata.

Caracteristica clasei a VI a Gimnaziul Loganesti

In clasa a VI- a, din Gimnaziul Loganesti, sunt 25 de elevi, dintre care 11 baieti si 14 fete. In cadrul acestui grup predomina sentimental de colegialitate , respectul si ajutorul reciproc , cu toate ca se observa o o oarecare raceala fata de elevul Andronic Oleg ,care este un elev cu devieri comportamentale si inscris in lista elevilor cu cerinte speciale .Este un colectiv unit, foarte rar apar conflicte ,cu exceptia celor declansate de Andronic , elevii sunt prietenosi. Clasa a VI- a demonstreaza reusite bune la invatatura , sunt activi la lectii.Se evidentiaza elevi eminenti precum: Moraru Maria, Zamosteanu Valeria , Gaburici Victor si de asemenea elevi cu reusita slaba ca : Andronic Oleg, Dragancea Crisitn, Untila Vitalie. Persista sentimentul demindrie si bucurie cind intrega clasa sauvreun coleg participa si obtine premii la vreun concurs. Colectivul clasei iubeste saorganizeze actvitati extrascolare ; estedeajuns ca profesorul sa le dea un imbold si sint gata sa apere cinstea clasei la aceste activitati. In urma asistarii si predarii orelor la aceasta clasa , am ramas multumita de ei, sper ca vor ramine si pe viitor un colectiv unit si si plin de bun simt .

Universiatea de Stat din Tiraspol

Portofoliul practicii pedagogice al studentei :Cociu Ludmila facultatea: geografie grupa 31, frecventa redusa

2014- 2015