plan urbanistic zonal - zona centrala protejata a … · 2015-09-30 · unde lipsa capitalului sau...

STU

DIU

DE

IMA

GIN

E U

RB

AN

A

PLAN URBANISTIC ZONAL - ZONA CENTRALA PROTEJATA A MUNICIPIULUI CARACAL - JUDEȚUL OLT

2

Plan Urbanistic Zonal

Zona Centrală Protejată

a municipiului Caracal

Nr. 16776/09.2014

STUDIU

DE

IMAGINE

URBANA

2015

STU

DIU

DE

IMA

GIN

E U

RB

AN

A


3

STU

DIU

DE

IMA

GIN

E U

RB

AN

A


4

COLECTIV DE ELABORARE:

Urbanism

Proiectant general

S.C. MINA-M-COM S.R.L.

Director proiect: arh. Valer CRIȘAN

Şef proiect: arh. Elena MAICAN

Întocmit urb. Valer CRIȘAN

urb. Alexandru DRAGNEA

urb. Daniel JOTU

urb. Georgiana PÎRVU

urb. Augustina STAN

arh. Cristina TAMAŞ

STU

DIU

DE

IMA

GIN

E U

RB

AN

A


5

CUPRINS 1. INTRODUCERE ________________________________________________________________________ 6

1.1. DATE DE RECUNOAŞTERE A DOCUMENTAŢIEI __________________________________ 6

1.2. OBIECTIVUL LUCRĂRII: _____________________________________________________ 6

1.3. SURSE DE DOCUMENTARE: _________________________________________________ 7

2. STADIUL ACTUAL LA NIVELUL IMAGINII URBANE ________________________________________ 7

2.1. SCURT ISTORIC. EVOLUȚIE _________________________________________________ 7

2.2 IMAGINE URBANĂ _________________________________________________________________ 8

2.2.1 Priorităţi de intervenţie _____________________________________________________ 12

2.2.2. Comentarii. Punct de vedere al proiectantului _________________________________ 13

3. STRATEGIA PENTRU O IMAGINE URBANĂ COERENTĂ ___________________________________ 14

STU

DIU

DE

IMA

GIN

E U

RB

AN

A


6

1. INTRODUCERE

1.1. DATE DE RECUNOAŞTERE A DOCUMENTAŢIEI

Denumirea lucrarii

STUDIU DE IMAGINE URBANA AFERENT PLANULUI

URBANISTIC ZONAL - ZONA CENTRALA PROTEJATA A

MUNICIPIULUI CARACAL

Beneficiar CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI CARACAL

Proiectant general S.C. MINA-M-COM S.R.L.

Nr. contract 16776/09.2014

Data elaborarii 2015

1.2. OBIECTIVUL LUCRĂRII:

Obiectivele principale urmărite in cadrul Studiului de imagine urbană:

- identificarea categoriilor de intervenţii ce periclitează imaginea de ansamblu a zonei centrale

protejate;

- semnalarea critică și listarea categoriilor de intervenţii la niveluL zonei, amplasamentelor,

faţadelor clădirilor;

- listarea unor obiective de care se va ţine cont la dezvoltarea urbanistică a zonei centrale;

- valorificarea potențialului economic și turistic al zonei centrale a muncipiului Caracal;

- stabilirea priorităților de intervenție.

În concordanță cu politica de dezvoltare municipală a administrației locale este necesară

rezolvarea în cadrul Planului Urbanistic Zonal a următoarelor categorii de probleme:

- analiza situației existente, evidențierea disfuncționalităților și determinarea priorităților de

intervenție în teritoriu

- indicarea posibilităților de intervenție prin reglementări corespunzătoare;

- identificarea categoriilor de peisaj și valorificarea acestora.

Studiul de față precum și propunerile de soluționare a acestor categorii de probleme oferă

instrumentele de lucru necesare atât elaborării, aprobării cât și urmaririi aplicarii prevederilor Planului

Urbanistic Zonal.

STU

DIU

DE

IMA

GIN

E U

RB

AN

A


7

1.3. SURSE DE DOCUMENTARE:

Surse de documentare propriu-zise:

- Ridicare topografică – S.C. CORNEL & CORNEL TOPOEXIM S.R.L.;

- Plan Urbanistic General al municipiul Carcal;

- Documentare pe teren și consultări cu autoritățile locale privind imaginea urbană;

- Surse documentare web;

- Fotografii pe teren.

2. STADIUL ACTUAL LA NIVELUL IMAGINII URBANE

2.1. SCURT ISTORIC. EVOLUȚIE

Primele intervenții majore la nivelul imaginii urbane a zonei centrale în

perioada postbelică au fost făcute în perioada anterioară anului 1990, când au fost

implantate locuințe colective(P+4) în zona cu țesut urban format preponderent din

clădiri cu regim mic de înălțime (P+2).

Ulterior anului 1990, odată cu revenirea proprietății private la persoanele

fizice, controlul asupra intervențiilor făcute de proprietari a fost redus. Astfel au

apărut adosări de alte corpuri de clădiri, schimbări de destinații ale unor construcții și

apariții de noi funcțiuni incompatibile cu funcțiunea de locuire. Patrimoniul construit

a fost neglijat și astfel a ajuns în paragină sau a fost modificat neconform cu cerințele

de calitate. Asfel au apărut panouri publicitare adosate clădirilor, spălătorii auto lângă

locuințe, buticuri ce blochează vizibilitatea spre clădiri de patrmoniu.

Odată cu sporirea puterii financiare a proprietarilor și în cadrul unui trend de

izolare termică a clădirilor au apărut finisajele precum: PVC, placile Alucobond sau

invelitoarea tabla imitaţie de tiglă sau cartonul bitumat. Acestea au afectat imaginea

de ansamblu a zonei centrale devenind astfel un amalgam de culori stridente,

materiale lucioase și finisaje puse inoportun.

Unde lipsa capitalului sau a unor programe de restaurare/reabilitare împiedica

modernizarea clădirilor au apărut intervenții de tipul vopsirii fațadelor într-un mod

greșit.

Intensificarea unor activități în puncte cheie ale orașului a sporit apariția unor

funcțiuni comerciale ce pun uneori în pericol imaginea de ansamblu a zonei.

STU

DIU

DE

IMA

GIN

E U

RB

AN

A


8

2.2 IMAGINE URBANĂ

La nivelul zonei centrale s-au identificat următoarele probleme la nivelul imaginii urbane:

• imobile degradate;

• străzi neamenajate corepunzător;

• rețele aeriene;

• construcții cu calitate arhitectural-estetică neadecvată (materiale de proastă calitate, ce se

degradează ușor, culori stridente, nearmonizarea cu cadrul existent etc) ;

• intervenții inadecvate la construcții existente;

• alăturări inoportune între clădiri cu valoare arhitecturală și clădiri cu caracter temporar

STU

DIU

DE

IMA

GIN

E U

RB

AN

A


9

Categorii de intervenţii

Intervenţii greşite semnalate Principii de bună practică

Alăturare

alăturare nepotrivită între un monument şi un centru comercial

construire clădiri la o distanţă stabilită prin regulament de urbanism astfel încât să nu pericliteze integritatea monumentului sau a imaginii acestuia.

alăturare nepotrivită între o locuinţă şi alte funcţiuni incompatibile: spălătorii auto, depozite de materiale de construcţii, benzinării.

interzicerea în zona istorică protejată a funcţinilor poluante: depozite de materiale de construcţii, benzinării, spălătorii auto etc.

alăturare nepotrivită de construcţii nepermanente de tipul chioşcurilor sau gheretelor în proximitatea monumentelor acoperindu-le o parte din faţadă

interzicerea construcţiilor cu caracter nepermanent de tipul chioşcurilor sau gheretelor pe direcţiile de vizibilitate a faţadelor principale de monumente

alăturare nepotrivătă de panouri publicitare ce obturează imaginează clădirilor

elaborarea unui regulament de publicitate restrictiv la nivelul zonei centrale protejate a muncipiului

Adosare

adosarea de elemente pe faţadele principale ale clădirilor de tipul: firidelor de branşament gaze/electricitate, antenelor TV/Telecomunicaţie, aparate de aer condiţionat, panotaj publicitar, cabluri.

interzicerea prin regulament a adosării de elemente pe faţada principala a clădirilor de tipul: firidelor de branşament de gaze/electricitate, antenelor TV sau telecomunicaţie, aparate de aer condiţionat, panotaj publicitar, cabluri.

Împrejmuirea

folosirea policarbonatului în zonă istorică protejată deteriorează imaginea urbană. Acoperirea unei porţi transparente din fier forjat cu policarbonat este considerat kitch.

poarta din fier forjat, opacă (din material metalic) până la înălţime ochilor, transparentă peste înălţimea ochilor.

porţile din tablă cutată au caracter industrial nespecifice zonelor centrale

porţile din lemn sau fier forjat sunt specifice zonelor centrale istorice

împrejmuirea la stradă a incintei cu garduri înalte, masive şi opace (peste 1.80m) crează o zonă periculoasă atât pentru zona privată cât şi pentru zona publică şi nu este specifică zonei centrale istorice.

interzicerea gardurilor înalte, masive şi opace (peste 1.80m) la stradă.

STU

DIU

DE

IMA

GIN

E U

RB

AN

A


10

Vitrinele

vitrinele cu aspect supraîncărcat/ sau opace (prin lipirea de autocolante) nu crează o relaţie vizuală sinceră între pieton şi produs degradând imaginea de ansamblu

vitrina transparentă, iluminarea interioară şi aranjarea corectă este hotărâtoare pentru relaţia comerciant - cumpărător

Finisare

finisarea greşită a învelitorilor clădirii, din tablă cu aspect strălucitor din materiale nepotrivite pentru zona istorică: tablă imitaţie de ţiglă, carton bitumat.

interzicerea prin regulament a utilizării la învelitoare în zona istorică a materialelor strălucitoare sau imitaţiilor de învelitori tradiţionale.

utlizarea finisajelor din materiale nepotrivite pentru zona istorică: PVC, alucobond, gresie, faianţă, piatră spartă dispusă organic.

interzicerea prin regulament a finisajelor: tipice de interior (gresie, faianţă), tâmplăria ferestrelor din PVC (se va folosi tâmplăria din lemn), alucobond, a soclurilor din piatră spartă dispusă organic (aleator).

tencuiala decorativă, des întâlnită pe piaţă, cu granulţie variabilă este atipică pentru zonele istorice protejate

tencuielile decorative mozaicate sunt atipice pentru soclurile din zonele protejate. În plus, din cauza lianților artificiali impermeabili cauzează exfolierea atunci când există umiditate în zidărie.

tencuială pe bază de var este de preferat în zona istorică.

tencuială cu mică este caracteristică în special pentru clădirile interbelice în zona istorică

placajul de piatră spartă neregulată și așezată sub forme organice nu este tipică pentru zona istorică și nu reprezintă o manieră tradițională de tratare a fațadei

piatră spartă naturală brută în blocuri rectangulare mari poate fi acceptată în unele cazuri.

folosirea vopselei lavabile la faţade nu permite eliminarea apei din zidărie şi duce la exfolierea acestuia

interzicerea folosirii vopselei lavabile la faţade

fundaţiile cu soclu impermeabil şi trotuar impermeabil fac ca apa să urce pe faţadă şi să producă igrasie

fundaţiile cu drenaj francez şi cu pavaj permeabil(piatră de râu) în jurul clădirii fac ca apa să fi eliminată prin spaţiile de aer dintre bolovani şi asfel se evită igrasia.

STU

DIU

DE

IMA

GIN

E U

RB

AN

A


11

placarea soclului cu gresie este atipică pentru centrul istoric. Aceasta menține umiditatea în zidărie și produce avansarea igrasiei.

placajul de piatră montat cu o distanță de aerisire față de zidărie împiedică degradarea finisajului.

Cromatică

utlizarea culorilor intense, stridente atât la învelitoare cât şi la paramentul faţadei.

crearea unui paletar de culori permise în cadrul regulamentului de urbanism ce permite doar culori pale şi interzicerea culorilor intense, stridente la cromatica faţadei sau a învelitorii.

cromatica greşită a profilaturilor faţă de câmpul de tencuială.

profilaturile de pe faţadă sau ancadramentele ferestrelor se colorează cu nuanţe de culoare mai deschise decât câmpul de tencuială.

Izolarea termică

izolarea termică greşită a locuinţelor colective pe un singur nivel al clădiri afectează imaginea clădiri conferindu-i aspectul de neterminat.

izolarea termică a clădirilor de locuinţe colective se face în mod unitar pe întreg imobilul şi nu local.

izolarea termică greşită a locuinţelor individuale cu acoperirea profilaturilor de pe faţadă cu termoizolaţie sau folosirea ferestrelor cu tâmplărie termoizolantă fără a izola termic şi restul anvelopantei clădirii (pereţi, pardoselă, învelitoare) afectează caracterul spaţiului public şi implicit imaginea urbana.

izolarea termică a locuinţelor individuale se face corect pe întreaga anvelopantă (pereţi, învelitoare, pardoseală, tâmplării uşi şi ferestre). În cazul clădirilor monument termoizolarea se face la interior fără deteriorarea profilaturii sau decoraţiilor la exterior, iar tâmplăria se păstrează pe cât posibil cea veche înlocuindu-se doar vitrajul cu unul termoizolant.

STU

DIU

DE

IMA

GIN

E U

RB

AN

A


12

Iluminatul public

iluminarea spaţiului public de la reclame luminoase intermitente sau de la vitrinele spaţiilor comerciale este inoportună în zonele cetrale istorice

iluminatul public trebuie să fie unitar şi potrivit cu fiecare tip de stradă iluminând atât carosabilul cât şi trotuarul

reclamele luminoase cu lumină intermitentă sunt de evitat în zonele centrale istorice

clădirile publice se luminează în funcţie de modenatura faţadei şi este de preferat ca sursele de lumină să fie ascunse de privirea directă a trecătorilor.

Mobilier urban

parcarea autoturismelor pe trotuar îngreunează traficul pietonal, creaza o imagine defavorabilă şi împiedică deplasarea cărucioarelor pentru copii sau a persoanelor cu disabilităţi

coşurile de gunoi din plastic nu sunt o imagine favorabilă pentru zonele centrale istorice

afişierele din materiale plastice afectează imaginea urbană

montarea de bolarzi ce împiedică intrarea autoturismelor pe spaţiul destinat pietonilor creşte siguranţa şi conferă o imagine unitară promenadelor

montarea rastelelor de biciclete în zona clădirilor publice încurajează folosirea acestui mijloc de transport nepoluant

coşurile de gunoi metalice (din plasă sau tablă) sunt de preferat în zonele centrelor istorice

afişierele, chioşcurile (de ziare, flori), căsuţele poştale, băncile gurile de canalizare(din zonele de promenadă) pot fi tratate unitar conferindu-le un aspect unicat pentru întreaga zonă istorică.

2.2.1 Priorităţi de intervenţie

1. Identificare imobile ce crează disconfort vizual

2. Listare elemente vizuale inoportune pentru zona istorica

o Elemente de proximitate

Funcţiuni incompatibile

Tipuri de construcţii

o Elemente ce filtrează vederea directă a monumentelor importante

o Elemente adosate

Panotaje publicitare

Reclame luminoase

Firide branşament electricitate/gaze naturale

STU

DIU

DE

IMA

GIN

E U

RB

AN

A


13

Aer condiţionat

Cabluri

Antene GSM/TV

o Finisaje folosite

Învelitoare

Parament faţadei

Ancadramente

Câmp de tencuială

Soclu

o Cromatică folosită

Învelitoare

Parament faţadei

Tâmplării

3. Crearea unui regulament pentru zona istorică care să prevadă:

o Distanţe de protecţie faţă de obiectivele cu valoare de patrimoniu sau ambientală

o Funcţiuni permise/interzise

o Materiale şi finisaje permise/interzise

o Paletar de culori permise/interzise

o Cod de bune practici

o Sancţiuni

4. Aplicarea regulamentului-

o Crearea unor facilităţi fiscale pentru înlesnirea reabilitării clădirilor

Deduceri de taxe sau impozite pentru clădirile reabilitate

Crearea unui program de finanţare cu dobândă 0% sau cu garanţii de stat

o Reducerea impactului birocratic al avizărilor instituite prin lege Creearea unor comisii mixte lunare (cu specialişti din fiecare palier de avizare)

cărora să li se prezinte lucrarea de reabilitare/intervenţie în zona istorică o Sesizarea proprietarilor de imobile asupra principalelor reglementări şi avantajul care l-

ar avea

o Aplicarea cu stricteţe a regulamentului la emiterea Autorizaţiei de Construire

o Sancţionarea proprietarilor oricăror intervenţii neautorizate

o Urmărirea respectării autorizaţiei de construire emise.

2.2.2. Comentarii. Punct de vedere al proiectantului

Pentru o reabilitarea eficientă a centrului istoric la caracterul său tradiţional intervenţiile trebuie

făcute etapizat şi cu anticiparea impactului ce îl vor crea acestea. Astfel, fără un suport de

finanţare/compensare a intervenţiilor, schimbarea nu va apărea imediat.

Ordinea prioritară a intervenţiilor ar fi: înlăturarea→ repararea→înlocuirea→ prevenirea.

O imagine urbană de calitate atrage investiţii, crează prestigiu pentru oraş şi astfel apar

oportunităţi de valorificare economică: creeare de locuri de muncă, turism în zonă şi astfel se adună

fonduri în cadrul primăriei, ce pot fi reinvestite în alte domenii sau chiar în cadrul aceluiaşi domeniu,

STU

DIU

DE

IMA

GIN

E U

RB

AN

A


14

sporind astfel calitatea imaginii urbane cu elemente de o calitate mai bună sau unicat sau sporind

prestigiul municipiului.

3. STRATEGIA PENTRU O IMAGINE URBANĂ COERENTĂ

Domeniu Obiective Măsuri

I. Patrimoniul

Construit

1.1. Stoparea agresiunilor

asupra monumentelor

1.2 Refacerea imagini

tradiţionale a clădirilor

1.3 Conştientizarea

utilizatorilor de spaţiul public

1.1.a. Înlăturarea elementelor adosate abuziv pe

faţadele monumentelor;

1.1.b. Repararea şi refacerea faţadelor conform

reglementărilor;

1.2.a. Reabilitarea clădirilor cu caracter

ambiental pentru zona istorică conform cu

regulamentului zonei centrale;

1.2.b. Crearea unui paletar de culori permise în

zona istoircă

1.2.c. Elaborarea unui cod al bunelor practici;

1.3.a. Crearea si promovarea evenimentelor

desfăşurate în cadrul zonei centrale astfel încât

folosirea spaţiului să atragă interes şi astfel să

creeze premizele reabilitări imaginii zonei

centrale.

STU

DIU

DE

IMA

GIN

E U

RB

AN

A


15

II. Infrastructura

tehnică

2.1 Înlăturarea reţelelor din

câmpul vizual.

2.2 Crearea unui iluminat

public ambiental adecvat.

2.3 Crearea unui pavaj

special pentru traseele de

promenadă

2.4 Eliberarea traseelor de

promenadă de obstacole

sau pericole şi crearea unor

premize alternative

trasportului auto

2.5 Crearea unui mobilier

urban adecvat

2.1.a. Introducerea în subteran a reţelelor sau în

nişe ascunse de vederea directă;

2.1.b. Montarea branşamentelor în cadrul

faţadelor secundare

2.1.c. Elaborarea unui cod al bunelor practici;

2.2.a Alegerea unor corpuri de iluminat adecvate

cu imaginea istorică a zonei

2.2.b. Iluminarea corectă a clădirilor publice- fără

a fi văzută sursa de lumină.

2.3.a. Alegerea unor pavele cu lăţime şi grosime

mare şi cu un caracter neutru pentru a rezista în

timp şi cu posibilităţi de desfacere pentru acces la

reţele fără a le deteriora integritatea

2.4.a. Reducerea zonelor de parcaje auto din

zona centrală istorică

2.4.b. Crearea unor staţii de transfer: parcaje în

afara zonei centrale de unde se poate lua

transportul în comun spre centru

2.4.c Promovarea mersului pe bicicletă prin

crearea de facilităţi spre obiectivele publice: piste

velo, rastele de prins bicicleta în apropierea

clădirilor publice

2.5.a. Alegerea unui mobilier urban reprezentativ

pentru zona centrală istorică ( chioşcuri, bănci,

rastele biciclete, coşuri de gunoi, bolarzi, corpuri

de iluminat, afişiere, capace de canal)

III. Legislaţie

3.1 Crearea unui regulament

pentru zona istorică

3.2 Facilităţi fiscale pentru

reabilitarea clădirilor

3.3 Crearea unui cadru de

verificarea/avizare a

intervenţiilor în cadrul zonei

centrale protejate

3.1.a. Elaborare PUZ ZONĂ CENTRALĂ

PROTEJATĂ cu regulament aferent;

3.2.a. Crearea unor deduceri de taxe/impozite

pentru cei care îşi reabilitează clădirile în zona

istorică

3.3.a Crearea unei comisii ce se întruneşte lunar

format din autorităţi şi avizatori pentru reducerea

impactului birocratic al verificării şi avizării

documentaţiilor pentru intervenţiile în zona

centrală protejată

Elaborat,

urb. Alexandru Dragnea

plan urbanistic zonal - zona centrala protejata a … · 2015-09-30 · unde lipsa capitalului sau...

Documents