ZONA PROTEJATĂ NR.90 - BUCURÎNTRE ȚESUTUL VECHI ȘI INTERVENȚIILE DIN ANII ´80

anul universitar 2014 /2015– semestrul II – anul IVDomeniul de studiu: Operaţiuni în situri cu personalitate

Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” BucureştiFacultatea de Arhitectură

Departamentul Sinteza Proiectării de Arhitectură

2

ZONA PROTEJATĂ NR.90 - BUCURÎntre țesutul vechi și intervențiile din anii ´80

Introducere

Tematica pentru semestrul 8 propune studierea modalităților de intervenție în situri deja constituite și corelarea noilor intervenții proiectate cu construcțiile existente din punct de vedere al expresiei, al impactului volumetric sau al noilor utilizări.Se prevede că exercițiile se pot realiza în situri vechi, parțial afectate de intervențiile ulterioare, în situri cu personalitate ambientală sau stilistică bine conturată sau în situri complet destructurate. Exercițiul de față se va desfășura în București, oraș care prezintă în multe zone toate caracteristicile de mai sus laolaltă. Astfel de locuri se găsesc în spatele blocurilor cortină care mărginesc principalele bulevarde, în special în siturile aflate în zonele de contact dintre construcțiile noi din perioada socialistă și țesutul vechi. Pentru acest exercițiu a fost aleasă zona din spatele blocurilor cortină construite în anii ´80 pentru realizarea noului centru civic ce corespunde perime-trului definit în P.U.Z. Zone Protejate - zona protejată nr. 90 - Bucur (vezi fig.4,5)

Intervențiile din anii ́ 80 au avut drept consecință crearea unei rupturi în textura zonei centrale și apariția de multiple spații re-ziduale, precum și distrugerea sau mutilarea unor importante monumente istorice. Totodată, prin impunerea unei imagini arhitecturale hibride și emfatice, a fost redusă diversitatea funcțională și au fost cre-ate, prin demolări, ample spații libere care nu mai au astăzi o destinație precizată.1

În planurile de analiză desenate de Arh. Dana Harhoiu (Fig.1), se observă dimensiunea acestei drame. De la Vest la Est orașul a fost secționat indiferent de topografie, isto-rie, cultură. Această rană în țesutul urban apare în orice loc unde se întrerup fațadele blocurilor care mărginesc bule-vardul către care se înfățișează Casa Poporului (Palatul Par-lamentului). În filmul Arhitectura și Puterea, Augustin Ioan și Nicolae Mărgineanu surprind și imortalizează acest proiect care încă bulversează capacitatea noastră de a ne raporta la acest oraș, la București. (Fig.2) Momentul este crud, înțelegând prin asta atât cruzimea cu care a fost modificat orașul ce se vede la tot pasul dar și sensul dat de un fruct crud, încă necopt. Proiectul pentru noul centru civic nu s-a încheiat încă iar orașul a crescut sub o anestezie generală după eve-nimentele care l-au marcat la sfârșitul anilor ´80.2 Prin eveni-mente ne referim atât la Casa Poporului și bulevardul afer-ent cât și la Revoluția din 1989. După dorința de regăsire a unei identități a orașului în primii ani care au urmat după schimbarea de regim, s-a așternut o liniște urmată doar de frenezia din domeniul construcțiilor de la începutul anilor 2000. Lipsa unor discursuri reale, con-1 Tema de proiectare pentru concursul București 20002 Conform ghidului turistic, circa 50% din lucrările de la Palatul Parla-mentului au fost executate post 1990, la fel ca multe blocuri de locuințe; Biblioteca Națională a fost finalizată și deschisă publicului pe 23 aprilie 2012, după ce magazinul copiilor fusese adaptat pentru a servi ca sediu al Tribunalului București începând cu 11 decembrie 2006 etc.

Fig. 1 București. Planul zonei istorice a orașului cu reprezentarea (în roșu) a zonei demolate pentru amplasarea noului centru civic. sursa: HARHOIU, Dana, București, un oraș între Orient și Occident, Editura Simetria, București, 1997

3

sensuale, în ceea ce privește felul în care Bucureștiul poate fi imaginat în viitor provine probabil și din această renunțare, uitare a unor probleme importante care au fost puse la nivel public punctual, în cadrul proiectului București 2000. Dacă spațiul și clădirile centrale încadrate de blocurile de locuințe au beneficiat totuși de o relativă atenție, ceea ce s-a petre-cut în spatele cortinelor a rămas un subiect încă puțin ex-plorat și atins doar colateral în cadrul concursului București 2000. Chiar și planul urbanistic zonal pentru zona protejată 90 - Bucur, unde se va desfășura prezentul exercițiu, nu oferă elemente suficiente pentru definirea unei forme a spațiului urban. O serie de reflexii despre tipul de țesut urban, morfol-ogie și tipologie arhitecturală între țesutul orașului vechi și intervențiile totalitare ar putea duce către o reevaluare atât a zonelor centrale cât și a noilor periferii.

Premise

Reintegrarea și reabilitarea urbană a acestor zone din oraș depinde în mare măsură de politicile de dezvoltare, de facto-ri legislativi și economici. Acești factori nu pot genera strate-gii decât în baza unei viziuni care trebuie să se contureze în primul rând la nivel de proiect arhitectural pentru oraș în ceea ce privește zonele centrale. Lectura istoriei locului și a disfuncțiilor observate, interpretate prin intermediul proiec-telor, va contribui la conturarea unor imagini noi prin lectura arhitecturală; astfel, ceea ce astăzi este văzut ca o problemă va putea fi interpretat ca potențial formal și spațial dat de o situație neobișnuită. Exercițiul urmărește studierea unor inserții noi într-una din zonele neconstruite ce se observă între blocurile din anii ´80 și țesutul vechi. Contrastul dintre clădirile anilor ´80 și țesutul preexistent evidențiază alăturarea unor ipostaze aparent ireconciliabile. Cu toate acestea, Bucureștiul este rezultatul unei sinteze de elemente contrastante. București e un oraș între Orient și Occident, după cum îl definește Dana Harhoiu și prezintă caracteristici aparținând ambe-lor tipuri de urbanitate. Giuseppe Cinà îl percepe însă ca pe o metropolă care a ajuns la acest statut direct de la sat, aproape fără etape intermediare3. La sfârșitul secolului XIX călătorul german Richard Kunisch descrie Bucureștiul ca pe o așezare [care] nu e un oraș, este o grămadă de sate vârâte unele într-altele. Dar printre ele zărești deodată o vilă zveltă, o

3 Cinà, Giuseppe, Bucarest dal villaggio alla metropoli. Identità urbana e nuove tendenze, Unicopli, Milano, 2005

locuință impunătoare sau o biserică4. Este locul unde coexistă diferențe extreme de scară a clădirilor. Chiar și din punct de vedere climatic contrastul este foarte puternic între iarnă și vară. Eclectismul stilurilor arhitecturale ce aparțin temporal unei aceeași perioade sunt un alt martor al acestei alăturări de ipostaze diferite. Identitatea orașului este însă dată toc-mai de suma celor enunțate mai sus. Siturile destructurate din spatele blocurilor pe care le pro-punem spre studiu sunt un excelent câmp de cercetare pentru situația de „între”, pentru contrastul de scară, de stil, de timp etc. Exerciţiul urmărește identificarea și expri-marea posibilităților arhitecturale și urbanistice de restruc-turare a zonei protejate 90. Obiectivul principal este însă acela de a dezvolta unelte de lucru pentru analiza urbană și arhitecturală și abilitatea de a formula ipoteze de proiec-tare pentru astfel de zone care sunt atât destructurate cât și bine conturate în termeni de personalitate ambientală sau stilistică.

Definirea suprafeței de implant

Țesutul vechi a fost decupat de intervențiile din anii ´80 iar zonele neconstruite aflate între țesutul vechi și blocu-rile cortină se confruntă și cu o problemă de circulație a terenurilor - repunere în posesie a foștilor proprietari. Dat fiind că multe dintre loturi au fost afectate de realizarea blo-curilor cortină, repunerea în posesie a foștilor proprietari pe parcelele vechi și edificarea în mod independent și neuni-tar pe parcele ar aduce deservicii atât proprietarilor cât și spațiului urban.Soluționarea problemelor de regim de proprietate se poate realiza prin rezolvări urbanistice care să asigure participa-rea în sisteme de asociere astfel încât procesul de edificare / dezvoltare să fie coerent, venind atât în sprijinul propri-etarilor cât și a spațiului urban. Din aceste rațiuni, delimitarea zonelor de implant este influențată numai parțial de limitele de proprietate, acolo

4 Kunisch, Richard, București și Stambul. Schițe din Ungaria, România și Turcia, Humanitas, București, 2014

Fig. 3 București. 2000 - Coperta catalogului cu proiectele participante la concursul internațional de urbanism

Fig. 2 Imagine extrasă din filmul Arhitectura și puterea,Augustin Ioan, Nicolae Mărgineanu

4

Fig. 4 Plan cu delimitarea ariei din P.U.Z. zonă protejată 90 - Bucur.

Fig. 5 Vedere aeriană a zonei propuse pentru studiu

5

unde acestea încă există fizic, fiind definite de clădiri sau curți ale acestora. P.U.Z. zonă protejată 90 - Bucur prevede conturarea unor insule construite și a unor scuaruri, spații verzi, în baza cărora studenții pot alege suprafața de implant. Definirea suprafeței de implant se realizează în urma unui studiu de morfologie urbană și arhitecturală. Materialitatea arhitecturii și a cadrului fizic în care ea a fost plasată, antrenează o încărcătură importantă de memorie colectivă, simboluri, nevoi ale corpului social. Aceasta presupune un anumit tip de analiză. Este vorba de un demers, de o investigație care poartă numele de studiu de morfologie urbană; convingerea noastră este că forma urbană, respectiv volumul construit și spațiul liber dețin o anumită autonomie față de factorul social, economic și politic. Tocmai această autonomie îndreptățește studiile de morfolo-gie urbană, care pot juca în consecință, un rol important în a înțelege structura orașului prin prisma evoluției și a etapelor succesive de civilizație și de cultură urbană care l-au marcat.5

Studenții vor defini o zonă de implant pe care vor dez-volta proiectul. Trebuie evidențiat faptul că dificultatea exercițiului nu este dată de dimensiunea terenului, pe care se construiește, ci de modul prin care noua arhitectură se inserează și se raportează la condiționările existente. Raportarea la spațiile publice se va face ținând cont și chiar pornind de la intenția exprimată prin P.U.Z. zonă protejată 90 - Bucur.

Funcțiuni

Întrucât operăm în cadrul unui sit istoric constituit, identifi-carea funcțiunii trebuie să reprezinte un punct de reflexie în elaborarea proiectului. Din acest motiv, tema nu impune un program funcțional anume; acesta va fi propus de studenți. În P.U.Z. zone protejate, pentru zona Bucur se stipulează următoarele utilizări admise: - locuințe individuale și semicolective.- funcțiuni cu caracter comercial, servicii sau alte categorii des-tinate publicului în zona de contact dintre țesutul istoric și fron-tul construcțiilor din anii 1980- se mențin neschimbate acele utilizări inițiale ale clădirilor care corespund cerințelor actuale sau se admite revenirea la acesteaAlte funcțiuni cu caracter comercial sau servicii cu următoarele condiții(1) funcțiunea să nu stânjenească vecinătățile(2) funcțiunea să nu implice nici un fel de modificare a arhitec-turii exterioare sau a caracterului/elementelor valoroase ale interiorului(3) să nu afecteze vegetația existentă (curți de fațadă și arbori)(4) să nu implice amenajarea unor locuri suplimentare de par-care în interiorul parcelei sau pe domeniul public(5) ponderea acestor funcțiuni să fie egală cu ponderea reprezentată de locuințe. 6

La nivelul funcțiunilor propuse, prevederile definite de P.U.Z. pot fi modificate prin proiect, atât la nivelul amplasării în zonă cât și la nivelul amplasării pe niveluri și a proporțiilor7 5 Harhoiu Dana, București - un oraș între Orient și Occident, extras din Tema de proiectare pentru concursul București 2000 6 PUZ - Zone protejate construite Municipiul București / Reglementări zona nr. 90 - Bucur - extras din cap. II - Utilizare funcțională7 Proporțiile dintre funcțiunile propuse pot oscila foarte mult, între programe multifuncționale cu împărțire egală a acestora sau programe în care există o netă dominanță a unui program funcțional

dintre acestea în clădirea propusă. Fiecare proiect trebuie să răspundă critic, demonstrând propunerea făcută.

Parametri de edificare

Baza de pornire în stabilirea parametrilor de edificare pentru fiecare teren propus, de la caz la caz, o reprezintă Planul Ur-banistic Zonal elaborat în 1999. Din acest regulament sunt extrase mai jos câteva prevederi importante legate de:A. OCUPAREA Și UTILIZAREA TERENULUI:a. procent maxim de ocupare al terenului (POT):- maxim admis: 65 %. Suprafața rămasă liberă trebuie să fie de cel puțin 50 mp.b. coeficient de utilizare al terenului (CUT):- maxim admis: 2,5c. zone non-aedificandi- spațiile publice existente (scuaruri), conform planșei anexă.d. alte servituți- servituți de înălțime (non altius tollendi) se vor introduce în vecinătatea accentelor verticale istorice (turle de biserici, cu-pole ale clădirilor publice). De asemenea trebuie introduse criterii de utilizare a materialelor, a împrejmuirilor, a culorilor, a tipurilor de pavaje, a esențelor vegetale etc.

B. AMPLASAREA CLĂDIRILORa. caracteristicile parcelelor:- se consideră construibile parcelele având minim 150 mp și un front la stradă de minim 8.0 m în cazul construcțiilor înșiruite dintre două calcane laterale și de minim 12.0 metri în cazul construcțiilor cuplate și izolate; parcelele sub 150 mp pentru a deveni construibile, este necesar să se comaseze cu una dintre parcelele adiacente;b. amplasarea față de aliniament:- așezarea clădirilor se va face pe aliniament cu excepția situațiilor precizate în planșa anexă.- așezarea clădirilor față de stradă: regim discontinuu, pre-ponderent izolat sau cuplat, posibil însă și grupat în funcție de situația locală.- la intersecțiile dintre străzi aliniamentul va fi racordat printr-o linie perpendiculară pe bisectoarea unghiului dintre străzi având o lungime de minim 12,0 metri pe străzile de categoria I și a II-a și de 6,0 metri pe străzile de categoria a III-a.c. alinierea laterală și posterioară:- în cazul în care pe una din limitele laterale ale parcelei există calcanul unei construcții învecinate, noua clădire se va alipi la acest calcan pe o lungime de maxim 15,0 metri de la alin-iament iar față de limita opusă a parcelei se va retrage la o distanță egală cu jumătate din înălțimea la cornișă, dar nu mai puțin de 3,0 metri;- în cazul în care parcela se învecinează cu clădiri retrase față de limitele laterale ale parcelei, noua clădire se va retrage ob-ligatoriu față de ambele limite laterale ale parcelei la:- o distanță de 3,0 metri pentru clădirile cu h<10,0 metri- o distanță egală cu jumătate din înălțime, dar nu mai puțin de 3.0 metri, pentru clădirile cu h>10,0 metri- clădirile se vor retrage față de limita posterioară la o distanță de cel puțin jumătate din înălțimea clădirii măsurată la cornișă dar nu mai puțin de 5.0 metri.d. amplasarea clădirilor pe aceeași parcelă- clădirile vor respecta între ele distanțe egale cu jumătate din înălțimea la cornișă a celei mai înalte dintre ele;

6

- distanța se poate reduce la 1/4 din înălțime numai în cazul în care fațadele prezintă calcane sau ferestre care nu asigură luminarea unor încăperi fie de locuit, fie pentru alte activități ce nu necesită lumină naturală.C. ECHIPAREA CLĂDIRILORa. circulații și accese:- parcela este construibilă numai dacă are asigurat un ac-ces carosabil de minim 3.0 metri dintr-o circulație publică în mod direct sau prin drept de trecere legal obținut prin una din proprietățile învecinate;- în toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului în spațiile publice a persoanelor handicapate sau cu dificultăți de deplasare.b. staționarea autovehiculelor:- staționarea vehiculelor se admite numai în interiorul parcelei, deci în afara circulațiilor publice.c. condiții de echipare edilitară:- toate construcțiile vor fi racordate la rețelele edilitare publice;- se recomandă la clădirile dispuse pe aliniament ca racordarea burlanelor la canalizarea pluvială să fie făcută pe sub trotuare pentru a se evita producerea gheții;- se va asigura în mod special evacuarea rapidă și captarea apelor meteorice în rețeaua de canalizare;- toate noile branșamente pentru electricitate și telecomunicații vor fi realizate îngropat;- se interzice dispunerea antenelor TV-satelit în locuri vizibile din circulațiile publice și se recomandă evitarea dispunerii vizibile a cablurilor TV;- se interzice amplasarea firidelor de branșament pentru elec-tricitate, telecomunicații și gaze pe fațadele principale ale clădirilor;- se interzice montarea aparatelor de aer condiționat pe fațadele către stradă, sau pe cele laterale în cazul în care ele se deschid către curți de onoare.d. spații libere și plantate:- spațiile libere vizibile din circulațiile publice vor fi tratate ca grădini de fațadă;- spațiile neconstruite și neocupate de accese și trotuare de gardă vor fi înierbate și plantate cu un arbore la fiecare 100 mp;- se recomandă ca pentru îmbunătățirea microclimatului și pentru protecția construcției să se evite impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese;

e. împrejmuiri:- gardurile spre stradă vor fi transparente, vor avea înălțimea de maxim 2.00 metri; gardurile vor avea un soclu opac de circa 0.60 m., partea superioară fiind transparentă realizată din fier forjat sau plasă metalică și vor putea fi dublate de gard viu; pe limitele laterale și posterioare gardurile vor fi opace și vor avea înălțimea minimă de 2.00 metri.

D. CONFORMAREA CLĂDIRILORa. înălțimi admise:- maximum 13 m, minimum 10 m.- peste înălțimea admisă se acceptă realizarea unui singur nivel (3 m) retras la 1,5 m față de planul vertical al fațadei. Înălțimea noilor construcții nu va putea depăși, totodată, cu mai mult de 3 m înălțimea clădirilor existente învecinate. Se admite realizarea unui element arhitectural care poate depăși cu 3 m înălțimea maximă verticală (13 m), desfășurat pe cel mult o treime din lungimea fațadei.- clădirile cuprinse în culoarul perspectivei spre Dealul Mitropo-liei vor avea o înălțime maximă determinată în așa fel încât să nu împiedice perceperea imaginii favorabile a acestuia.b. aspectul exterior:- orice intervenție asupra monumentelor de arhitectură de-clarate sau propuse a fi declarate, se va putea realiza numai în condițiile legii. Prin restaurarea clădirilor existente (inclusiv prin măsurile de consolidare a structurilor), se va păstra sau se va reveni la (dacă este cazul) arhitectura inițială a fațadelor.- arhitectura noilor clădiri va respecta caracterul arhitectural general al zonei, înscriindu-se, înainte de toate, în scara definită de clădirile existente.- se interzic suprafețe vitrate de mari dimensiuni (perete cortină), imitațiile de materiale sau utilizarea improprie a mate-rialelor (placaje ceramice sau suprafețe metalice strălucitoare), utilizarea culorilor stridente.8

Se pot propune conformări diferite față de reglementările P.U.Z. Zonă protejată 01 - Calea Moșilor dacă prin inter-pretarea critică a contextului soluția optimă de inserție argumentează aceste modificări.

8 PUZ - Zone protejate construite Municipiul București / Reglementări zona nr. 90 - Bucur

Fig. 6 București - vedere aeriană a zonei centrale

7

Bibliografie:

CINÀ, Giuseppe, Bucarest dal villaggio alla metropoli. Identità urbana e nuove tendenze, Unicopli, Milano, 2005FEZI, Bodan Andrei, Bucarest et l’influence française entre modèle et archétype urbain 1831-1921, L’Harmattan, Paris, 2005GIURESCU, Constantin C., Istoria Bucureştilor, Bucureşti, ed. Sport-Turism, București,1979HARHOIU, Dana, București, un oraș între Orient și Occident, Editura Simetria, București, 1997IOAN, Augustin, Arhitectura Memoriei - Noua frontieră a spaţiului sacru, Igloo, Bucureşti, 2013IOAN, Augustin (text), Nicolae MĂRGINEANU (regie), Arhitectura și Puterea, Agerfilm, 1992 (Film)LASCU, Nicolae, Bulevardele bucureştene până la Primul Război Mondial, editura Simetria, Bucureşti, 2011MACHEDON, Luminiţa, SCOFFHAM, Ernie, Modernismul românesc. Arhitectura Bucurestiului 1920-1940, The MIT Press- Cambridge, Massachusetts; London, England, 1999MUCENIC, Cezara, Bucureşti. Un veac de arhitectură civilă. Secolul XIX, editura Silex, Bucureşti, 1997PANAITESCU, Alexandru, De la Casa Scânteii la Casa Poporului, Patru decenii de arhitectură în Bucureşti 1945 - 1949, Simetria, Bucureşti, 2012PĂNOIU, Andrei, Evoluția orașului București, Editura Fundației Arhitext Design, București, 2011ZAHARIADE, Ana Maria, Arhitectura românească în proiectul comunist. România 1944-1989 / Architecture in the Communist Project. Romania 1944-1989, Simetria, Bucureşti, 2011*** București 2000 – Catalogul concursului internațional de urbanism, Simetria, București, 1997Cercetare Departament Sinteza de Proiectare an IV - V

Dezvoltare durabilă

Obiectivele exercițiului sunt în primul rând legate de dez-voltarea capacității de lucru în situri destructurate și/sau constituite. Introducerea conceptelor de sustenabili-tate - dezvoltare durabilă trebuie înțelese și studiate în cadrul prezentului exercițiu în primul rând din perspectivă culturală, deoarece actul de a proiecta în aceste zone tre-buie să fie fundamentat pe o cunoaștere aprofundată a fac-torilor istorici, sociali, estetici. Cunoașterea, analiza și prelucrarea acestora în intervențiile noi trebuie să dezvolte forme de identitate culturală ale arhi-tecturii urbane a Bucureștiului. În ceea ce privește factorul tehnic, arhitectura propusă va trebui să satisfacă cerințe leg-islative din ce în ce mai riguroase în ceea ce privește con-sumul de energie înmagazinat în construcții sau necesar utilizării acestora. Se va acorda o atenție sporită conceptului - resilience - trad. elasticitate - urbană.Aceste schimbări în percepția fondului construit au implicații ce pornesc de la detalii arhitecturale ale clădirilor noi și până la dimensionări optimale ale loturilor construibile. Exercițiul urmărește deci implicațiile pe care le induc în arhitectură considerațiile derivate din studiul sustenabilității socio-culturale și tehnice-constructive. În sensul celor expuse mai sus, inovația propusă prin proiect va deriva din exploatarea trăsăturilor comune observate în analizele istorice, morfo-logice, tipologice, socio-culturale sau tehnice.

Obiective didactice

1. Analiza unor cazuri similare când se produc mutații la nive-lul factorilor generatori sau când acești factori au dispărut; 2. Analiza morfologiei urbane, a tipologiilor construcțiilor din țesut și a spațiilor publice în contextul contemporan;3. Exersarea operării în situri deja construite și corelarea noilor propuneri cu reabilitarea construcțiilor existente din punct de vedere volumetric și funcțional;4. Lectura specificității arhitecturii Bucureștiului; înțelegerea multiplelor straturi care coexistă spațial și cultural în contu-rarea mediului urban;5. Realizarea racordului la spațiul proxim și încadrarea în contextul studiat;

6. Sensibilizarea studenților față de o percepție rațională a sistemului urban existent;7. Experimentarea valențelor formative ale sistemului de proiectare – INTEGRAT – între arhitectură, urbanism și știinţe tehnice în contextul unei dezvoltări durabile;8. Dezvoltarea capacității de a identifica și stăpâni complexi-tatea parametrilor care influențează procesul de elaborare a proiectului de arhitectură;9. Aprofundarea conceptului de dezvoltare durabilă în valențele sale tehnice și culturale;10. Studiul volumetriei la scară mare 1/200, 1/100, în funcție de dimensiunile lotului și poziția acestuia.

Criterii de evaluare:

A. Intrarea proiectului în evaluare finală

a. Îndeplinirea condiției de peste 50% prezență și activitate în atelierb. Predarea proiectului în intervalul prevăzutc. Respectarea formatului precizat prin temă

B. Evaluarea proiectului

1. Atitudinea față de sit a. Investigație istorică b. Analiză2. Demers conceptual a. Structura spațială b. Strategie de punere in valoare reciprocă c. Identitate3. Forma și utilizarea spațiului a. Relația cu contextul b. Corectitudine funcțională4. Sustenabilitate și tehnologie a. Impactul tehnologiilor noi b. Adaptare5. Prezentare si re-prezentare a. Expresivitatea reprezentării spațiului b. Paginare - structură si grafică c. Machetă

Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu"Facultatea de Arhitectura AN UNIVERSITAR 2014 - 2015Studii cu licenţă şi master integrat - 6 ani (360 credite)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

16 23 2 9 16 23 30 6 13 20 27 4 11 18 25 1 8 15 22 29

S.1 S.2 S.3

Credit TITULAR2

2 R. Pană

3

2

2

2

1

LEGENDAPROIECT VERIFICARE P.V. PROIECT ARHITECTURA OBLIGATORIU LUCRARI PRACTICE REP./ST. FORMEI LUCRARI DE VERIFICARE L.V.

PREDARE PROIECT FINALA P.F. PROIECT ARHITECTURA ALEGERE PERIOADA FARA LUCR.DE VERIF,ESEURI ESEURI ES.

SCHITA S. PROIECT SPECIALITATE OBLIGATORIU DISCIPLINA OBLIGATORIE O. COLOCVIU C.

PREDARE REP./ ST. FORMEI L. PROIECT SPECIALITATE ALEGERE DISCIPLINA ALEGERE A. CRITICA DE PROIECT SI EVAL. E.

I U L I E

PROGRAMAREA LUCRARILOR DE VERIFICARE

F E B M A R T I E A P R I L I E M A I I U N I E

VAC

AN

TA

DIS

CIP

LIN

E TE

OR

ETIC

E

DISCIPLINA

16TOTAL

PREDARI

PROIECT ARH,NR. 3 - SP4-2-1

3c.Temă atelier

PROIECT URBStudiu (3) - SP4-4

2c.Temă catedră

16

2

PROIECT RESTAURARE

3c.

3

SCHITA

PR. URBANISM PUD (2)

3

PR.ARHITECTURA 2

2

1

GRAFICUL ACTIVITATILOR DIDACTICE

PR.ARHITECTURA 1

A N 4

PRO

IEC

TAR

E A

RH

. / S

PEC

.

S E M E S T R U L 8

PROIECT TEHNOLOGII ARHITECTURALE (2)

3c.

8

3

H. MoldovanActivitati practice

A. IordăchescuInginerie structurală (2)

A. Sandu

S. NistorA. Ioan

5

3

Concept limbaj discursProtectia patrimoniului

Compozitie urbana

-Disciplina la alegere 2

Fizica construcţiilor (2)

AC

TIVI

TATI

PR

AC

TIC

E

PROIECT ARHNR. 4 - SP4-2-2

5c.Temă catedră

ACTIVITĂŢI ore / săpt. credite

PR. TEHNOL. ARH. (2)

AC

TIVI

TATI

PR

AC

TIC

E

PR. REST.

3c.2PR. RESTAURARE

SESIUNEEVALUARE

SEM. II

E

JUR

IER

E PR

OIE

CTE

EVA

LUĂ

RI F

INA

LE

E E

E E

E

EE

8

Conținut minim predare etapa I și etapa II:

Etapa I (16.03.2015 - 22.04.2015):Planuri încadrare - sc. 1:20000 - 1:2000Situație existentă/analiză - sc. 1:2000 – 1:500Detaliere program/funcțiuneDesfășurate stradale / axonometrii - sc. 1:200Propunere regulament (P.U.D.) - sc. 1:500 – 1:200Machetă studiu (inserție sit) - sc. 1:500Ilustrare scheme partiu (planuri, secțiuni) - sc. 1:500Imagini (încadrare sit)

Etapa II (27.04.2015 - 3.06.2015):Planuri încadrare - sc. 1:2000 - 1:10000Situație existentă/analiză - sc. 1:1000 – 1:500Plan situație + reglementări P.U.D. - sc. 1:500 - 1:200Plan parter cu amenajare lot - sc. 1:200 - 1:100Planuri etaje - sc. 1:200 - 1:100Secțiuni - sc. 1:200 - 1:20Desfășurate stradale / axonometrii / fațade - sc. 1:200 - 1:20ImaginiMachetă sit cu înserția propunerii - sc. 1:500Machetă - sc. 1:200 - 1:50Text descriptiv max. 300 cuvinte

Etapele I și II se vor preda pe hârtie format A1 și în format electronic și/sau mapă A3 și prezentare proiector.

Coordonator temă:conf. dr. arh. Georgică MitracheÎntocmit:asist. dr. arh. Dragoș Mihai Dordea

Cod culori funcțiuni exercițiu faza 1 P.U.D.Standardele urbanistice actuale definesc analogic codurile de culoare, de exemplu: roșu, verde etc. Codurile de culori de mai jos au fost furnizate pentru unitatea reprezentării grafice. R255 G248 B0 locuințe individualeR2246 G145 B0 locuințe colectiveR255 G0 B0 birouri, administrațieR205 G0 B0 social culturalR154 G0 B0 servicii, comerțR199 G153 B0 dotări de gospodărie comunală rampe de gunoi, stații de epurare a apelor uzate, cimitireR238 G255 B80 terenuri arabileR204 G153 B102 activități de producție și depozităriR255 G102 B204 siguranța națională, unități militare, SRI, MAIR152 G193 B0 spații verziR0 G113 B59 păduriR1 G114 B158 cursuri de apăR104 G76 B135 carosabilR154 G129 B186 pietonalR167 G169 B172 terenuri virane

Funcțiunile mixte se figurează cu hașuri diagonale în culo-rile funcțiunilor componente. De exemplu, locuințe/comerț - galben/roșu