plan de menŢinere a calitĂŢii aerului4 articolul 1 al directivei 2008/50/ce a parlamentului...

PLAN DE MENŢINERE A CALITĂŢII AERULUI

perioada 2017-2022

1

CUPRINS

A. Informaţii generale .............................................................................................. 3

A.1 Informații generale ................................................................................................. 3

A.2 Cadrul legal ........................................................................................................... 3

A.3 Descrierea modului de realizare a studiului ce a stat la baza elaborării Planului de

menținere a calității aerului .......................................................................................... 6

B. Localizarea zonei ................................................................................................... 8

B.1. Zonă (hartă) .......................................................................................................... 8

B.2. Estimarea zonei şi a populaţiei posibil expusă poluării ....................................... 14

B.3. Date climatice ..................................................................................................... 21

B.4. Topografia județului Bihor ................................................................................... 37

B.5. Informaţii privind tipul de ţinte care necesită protecţie în zonă ........................... 45

B.6. Staţii de măsurare (hartă, coordonate geografice). ............................................. 53

C. Analiza situaţiei existente ................................................................................... 58

C.1. Descrierea modului de identificare a scenariilor/măsurilor, precum şi estimarea

efectelor acestora;...................................................................................................... 58

C.2. Analiza situaţiei curente cu privire la calitatea aerului - la momentul iniţierii planului

de menţinere a calităţii aerului ................................................................................... 76

C.3. Evaluarea nivelului de fond regional total, natural şi transfrontier; ..................... 82

C4. Evalurea nivelului de fond urban: total, trafic, industrie, inclusiv producția de energie

termică și electrică, agricultură, surse comerciale și rezidențiale, echipamente mobile

off-road, transfrontalier ............................................................................................... 99

C5. Evalurea nivelului de fond local: total, trafic, industrie, inclusiv producția de energie

termică și electrică, agricultură, surse comerciale și rezidențiale, echipamente mobile

off-road, transfrontalier ............................................................................................. 105

C.6. Caracterizarea indicatorilor pentru care se elaborează planul de menţinere a

calităţii aerului şi informaţiile corespunzătoare referitoare la efectele asupra sănătăţii

2

populaţiei sau, după caz, a vegetaţiei; ..................................................................... 119

C.7. Identificarea principalelor surse de emisie care ar putea contribui la degradarea

calităţii aerului, inclusiv tipul şi cantitatea totală de poluanţi emişi din sursele respective

(tone/an); .................................................................................................................. 125

C.8. Informaţii privind contribuţia datorată transportului şi dispersiei poluanţilor emişi în

atmosferă ale căror surse se găsesc în alte zone şi aglomerări sau, după caz, alte

regiuni; ..................................................................................................................... 131

C.9. Analiza datelor meteo privind viteza vântului, precum şi cele referitoare la calmul

atmosferic şi condiţiile de ceaţă, pentru analiza transportului/importului de poluanţi din

zonele şi aglomerările învecinate, respective pentru stabilirea favorizării acumulării

noxelor poluanţilor la suprafaţa solului, care ar putea conduce la concentraţii ridicate

de poluanţi ale acestora; .......................................................................................... 132

C.10. Sursele de emisie ale substanţelor precursoare ale ozonului ......................... 133

D. Analiza datelor obținute prin prognozare pentru scenariile descrise ........... 135

Bibliografie ............................................................................................................. 169

Glosar de termeni ................................................................................................... 171

Abrevieri ................................................................................................................. 175

Anexe ...................................................................................................................... 177

3

A. Informaţii generale

A.1 Informații generale a) Autoritatea responsabilă de elaborarea şi punerea în practică a planului de

menţinere a calităţii aerului

- denumirea autorităţii responsabile/ instituţiei: Consiliul Județean Bihor

- adresa web (link): www.cjbihor.ro

- numele persoanei responsabile: Președintele Consiliului Județean Bihor –

Sandor Pasztor

- adresa poştală: Oradea, Parcul Traian numărul 5

- numărul de telefon: +40-259-410-181

- email: [email protected]

Plan de menţinere a calităţii aerului: în curs de adoptare

Plan de menţinere a calităţii aerului: data adoptării oficiale:

Plan de menţinere a calităţii aerului: calendarul punerii în aplicare: 2017-2022

www.cjbihor.ro, http://apmbh.anpm.ro

www.cjbihor.ro/plan de menţinere a calităţii aerului-județul BIHOR-2017-2022

A.2 Cadrul legal Cel de-al saselea Program comunitar de acțiune pentru mediu adoptat prin Decizia

nr. 1600/2002/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 22 iulie 2002 (4) stabi-

leste necesitatea de a diminua poluarea la niveluri care să minimizeze efectele nocive

asupra sănătății umane, acordându-se o atenție specială populațiilor sensibile si mediului

ca întreg, de a îmbunătăți monitorizarea si evaluarea calității aerului, inclusiv depunerea

poluanților, si de a furniza informații publicului.

Pentru a proteja sănătatea umană si mediul ca întreg, este deosebit de important

să fie combătute la sursă emisiile de poluanți si să fie identificate si puse în aplicare cele

mai eficiente măsuri de reducere a emisiilor pe plan local, național si comunitar.

4

Articolul 1 al Directivei 2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului

European din 21 mai 2008, privind calitatea aerului înconjurător si un aer mai curat pentru

Europa stabileste măsuri care urmăresc:

a. definirea si stabilirea obiectivelor pentru calitatea aerului înconjurător

destinate să evite, să prevină sau să reducă efectele dăunătoare asupra sănătății

umane si a mediului ca întreg;

b. evaluarea calității aerului înconjurător în statele membre pe baza

unor metode si criterii comune;

c. obținerea de informații privind calitatea aerului înconjurător pentru a

ajuta la combaterea poluării aerului si a neplăcerilor cauzate de aceasta si pentru

a monitoriza pe termen lung tendințele si îmbunătățirile care rezultă în urma

măsurilor luate la nivel național si comunitar;

d. garantarea faptului că aceste informații privind calitatea aerului

înconjurător sunt puse la dispoziția publicului;

e. menținerea calității aerului acolo unde este corespunzătoare si

îmbunătățirea acesteia în alte cazuri;

f. promovarea unei cooperări crescute între statele membre în vederea

reducerii poluării aerului.

Directivele 2008/50/CE privind calitatea aerului înconjurător si un aer mai curat și

Directiva 2004/107 privind arsenicul, cadmiul, mercurul, nichelul și hidrocarburile

aromatice policiclice în aerul înconjurător au fost transpuse în legislația românească prin

Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, la data 28.07.2011. Legea a

suferit modificări prin următoarele acte: Hotărârea nr. 336/2015 pentru modificarea

anexelor nr. 4 și 5 și Hotărârea nr. 806/2016 pentru modificarea anexelor nr. 4, 5, 6 şi 7.

Ordinul nr. 3299 din 28/08/2012 aprobă metodologia de realizare şi raportare a

inventarelor privind emisiile de poluanţi în atmosferă, în mod unitar, pe întreg teritoriul

ţării, în conformitate cu prevederile legislaţiei europene şi ale convenţiilor internaţionale

în domeniu la care România este parte.

5

Inventarele privind emisiile de poluanţi în atmosferă la nivel local cuprind datele

colectate la nivel local în scopul evaluării calităţii aerului prin modelarea dispersiei

poluanţilor în aer. Inventarele locale se elaborează cu ajutorul Procedurii pentru

realizarea inventarelor locale de emisii şi a inventarului naţional în conformitate cu

cerinţele Ghidului EMEP/EEA.

Prevederile Ordinului 1.206/2015 pentru aprobarea listelor cu unitațile

administrativ- teritoriale întocmite în urma încadrării în regimuri de gestionare a ariilor din

zonele și aglomerile prevăzute în Anexa nr. 2 a Legii nr. 104/2011 privind Calitatea aerului

înconjurător încadreaza judetul Bihor în regimul II de gestionare a calitatii aerului, fapt ce

impune elaborarea Planului de Menținere a Calității Aerului.

Planul de mentinere a calitatii aerului, la nivelul judetului trebuie realizat pentru

poluanții: particule în suspensie PM10, particule în suspensie PM2,5, benzen, dioxid de

sulf, monoxid de carbon, plumb, arsen, cadmiu, nichel, dioxid/oxizi de azot.

Concentrațiilor poluanților: particule în suspensie PM10, particule în suspensie

PM2,5, benzen, dioxid de sulf, monoxid de carbon, plumb, arsen, cadmiu, nichel,

dioxid/oxizi de azot li se aplică următoarele praguri superior şi inferior de evaluare,

conform Anexei 3 lit. A a Legii 104/2011:

particule fn suspensie PM10 - în regimul de evaluare A, 28

μg/m3 <c<40 μg/m3

particule fn suspensie PM2,5 - în regimul de evaluare A, c<35

μg/m3 (2013) și c<20 μg/m3 (2020)

benzen, (C6H6) - în regimul de evaluare C, c<2 μg/m3

dioxid de sulf (S02) - în regimul de evaluare C, c<12 μg/m3

monoxid de carbon (CO) - în regimul de evaluare B, 5

μg/m3<c<7 μg/m3

plumb (Pb) - în regimul de evaluare C, c<0,25 μg/m3

arsen (As) - în regimul de evaluare C, c<2,4 ng/m3

cadmiu (Cd) - în regimul de evaluare C, c<2 ng/m3

nichel (Ni) - în regimul de evaluare C și c<10 ng/m3

6

dioxid/ oxizi de azot (NO, NOx) - în regimul de evaluare B,

19,5 μg/m3 <c<24 μg/m3

în acord cu Art. 43, alin. (2) din Legea 104/2011 privind calitatea aerului

înconjurător și cu Ordinul nr. 36/2016 pentru aprobarea listelor cu unităţile administrativ-

teritoriale întocmite în urma încadrării în regimurile de evaluare a ariilor din zonele şi

aglomerările prevăzute în anexa nr. 2 la Legea 104/2011.

În vederea realizării Planului de menținere a calității aerului conform prevederilor

din articolul 34 alineat (2) din Hotararea de Guvern numărul 257/15.04.2015 privind

aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor de calitate a aerului, a planurilor de

acţiune pe termen scurt şi a planurilor de menţinere a calităţii aerului a fost realizat un

Studiu de fundamentare. Studiul a fost realizat de către SC Acormed SRL, entitate juridică

aflată la poziția 323 a Registrului Național al elabolatorilor de studii pentru protecția

mediului.

Planul de menținere a calității aerului va avea o perioada de valabilitate de 5 ani,

2017-2022 și cuprinde setul de masuri/actiuni pentru pastrarea nivelului poluantilor în

atmosfera sub valorile-limita indicate, respectiv sub valorile-tinta, termenele de

implementare, costurile estimate pentru punerea în aplicare și sursele potentiale de

finantare, institutiile, autoritatile, organismele și operatorii economici responsabili de

punerea în aplicare și implementarea acestora.

A.3 Descrierea modului de realizare a studiului ce a stat la baza elaborării Planului de menținere a calității aerului

Obiectivul principal al studiului l-a constituit estimarea valorii emisiilor atmosferice

generate în atmosferă în cadrul a două scenarii de dezvoltare a UAT Bihor, în proiecția

anului 2022, modelarea dispersiei emisiilor atmosferice estimate, emisii asociate

activităţilor desfășurate pe teritoriul UAT Bihor. Acest areal include în principal zona

urbană a municipiilor Oradea, Marghita, Beiuș și Salonta, dar şi restul unităţilor

administrativ teritoriale impactate de anumite activităţi.

7

Identificarea surselor de emisie s-a realizat conform Ordinului 3299/2012- pentru

aprobarea metodologiei de realizare şi raportare a inventarelor privind emisiile și

Metodologia de lucru utilizată: EMEP/EEA air pollutant emission inventory guidebook –

2013 (http://www.eea.europa.eu/publications/emep-eea-guidebook-2013)

Evaluarea emisiilor atmosferice asociate surselor s-a efectuat prin modelare

matematică folosind următoarele elemente inițiale:

– poluanții pentru care s-a realizat încadrarea în regimul de gestionare II;

– perioada de timp pentru care a fost realizată evaluarea și încadrarea;

– perioada de mediere: valoare orară, valoare zilnică, valoare anuală;

– cantitatea totală de emisii (t/an) pentru fiecare poluant și pe categorii de

surse staționare, mobile și de suprafață.

Estimarea emisiilor atmosferice pentru NO, NOx, SO2, PM10, PM2,5, CO,

NMVOC-benzen, Pb, Cd, As, Ni, la nivel judeţeans-a realizat în conformitate cu Ordinul

nr. 3299/2012, prin cumularea contribuției diferitelor categorii de surse: mobile, staționare

și de suprafață.

Modelarea matematică a emisiilor atmosferice s-a efectuat pentru: NO, NOx, SO2,

PM10, PM2,5, CO, NMVOC-benzen. Facem mențiunea că programul de simulare utilizat

nu a permis realizarea modelării pentru Pb, Cd, As și Ni, dar simularea valorii emisiilor la

acesti poluanți în scenariile de dezvoltare descriese în perspectiva anului 2022 nu a

condus la valori superioare valorii din anul de referință.

Pentru simularea impactului datorat traficului rutier a fost utilizat softul COPERT4

cu ajutorul căruia s-au generat cu un mare grad de rafinare concentraţiile de poluanţi în

vecinătatea arterelor majore de trafic identificate la nivelul arelului analizat.

În vederea evaluării impactului generat de sursele identificate la nivel

regional/local, calculele de dispersie au fost efectuate prin rularea modelului TAPM 4, un

model dezvoltat de CSIRO Australia şi care utilizează serii temporale de tip analiză

spaţială GIS în celulele grilei de calcul la nivel local având dimensiuni de 98 km x 80 km,

date climatologice aferente anului 2013, anul de referință considerat în cadrul studiului.

8

În vederea obţinerii unui fond total la nivelul judeţului au fost luate în calcul doar

valorile medii anuale ale concentraţiilor asociate poluanților evaluaţi, rezultatele

raportându-se la valorile limită, valorile ţintă sau nivelurile critice relevante prevăzute de

Legea nr. 104 din 15/06/2011 privind calitatea aerului înconjurător.

Analiza comparativă a rezultatelor obținute, în raport cu valorile limită, valorile ţintă

sau nivelurile critice relevante prevăzute de Legea nr. 104 din 15/06/2011 privind calitatea

aerului înconjurător a generat măsurile cuprinse în Scenariul 2, Anexa 2, măsuri

suplimentare celor stipulate în documentele programatice asumate de către conducerea

județului Bihor în perspectiva de dezvoltare a anului 2022 și cuprinse în Anexa 1.

B. Localizarea zonei

B.1. Zonă (hartă) Judeţul Bihor este situat din punct de vedere geografic în partea de nord-vest a

ţării.

Din punct de vedere administrativ județul Bihor este situat în Regiunea 6 de

dezvoltare, Nord-Vest, fiind invecinat cu:

- nord: judeţul Satu-Mare

- est: judeţele Sălaj, Cluj şi Alba

- sud: judeţul Arad

- vest: Republica Ungaria

9

Figura B.1.1 - Harta judetului Bihor

10

Bihorul – piatră de hotar la fruntariile vestice ale ţării, se desfăşoară sub forma unui

vast amfiteatru natural ce urcă din Câmpia Crişurilor şi a Barcăului peste Dealurile Vestice

până pe crestele înalte ale Munţilor Apuseni, ocupând bazinele hidrografice ale Barcăului,

Crişului Repede şi Crişului Negru.

Relieful şi tectonica complicată prin care a trecut acest colţ de ţară, precum şi

activitatea străveche a omului pe aceste meleaguri i-au conferit atribute de atractivitate

de un farmec deosebit.

Coordonatele geografice care marchează punctele extreme ale judeţului sunt

47035’ 21’’ şi 46023’48’’ latitudine nordică şi 21026’6’’ – şi respectiv 22048’39’’ longitudine

estică. De la nord la sud se întinde pe o distanţă medie de circa 130 km, iar de la vest la

est pe circa 110 km.

Marginea apuseană a judeţului coincide cu frontiera de stat dintre România şi

Ungaria, cuprinsă între extremitatea nordică a localităţii Curtuişeni şi cea sudică a

Comunei Avram Iancu, intersectând o zonă de câmpie şi separând judeţul nostru de jude-

ţele Haidu Bihar şi Békéş din Ungaria.

Limita nordică a judeţului, prin care acesta se separă de judeţul Satu Mare,

străbate Câmpia Carei – Valea lui Mihai, Câmpia Ierului şi Platforma Marghitei până în

extremitatea estică a comunei Boianu Mare.

Limita de est este ancorată pe o zonă deluroasă şi montană, este sinuoasă şi

foarte complexă în- trucât străbate forme de relief diferite. Astfel, din dreptul localităţii

Boianu Mare limita se îndreaptă spre sud străbătând Dealurile Dumbrăviţei pe la est de

Almaşu Mare, apoi Valea Barcăului, Dea- lurile Bistrei, după care urmează culmea

Munţilor Plopiş, cumpăna de ape dintre Valea Drăganului şi Valea Iadului, apoi culmea

Munţilor Bihor trecând peste vârfurile Bătrâna (1579 m), Glăvoaia (1425 m), înşeuarea

Vârtop(1160 m), vârful Bihor (1849 m) până în vârful Piatra Aradului (1428 m), care este

un triplu punct de graniţă între judeţele Bihor, Alba şi Arad. Această linie întortocheată

separă Bihorul de judeţele Sălaj, Cluj şi Alba. În continuare se desfăşoară limita sudică

11

care ne separă de judeţul Arad şi care urmăreşte înşeuarea Criştiorului, culmea Munţilor

Codru – Moma, pentru a coborî apoi în Câmpia Crişurilor, cursul inferior al Crişului Negru

până în dreptul localităţii Ant, unde intersectează graniţa cu Ungaria.

Aceste limite încadrează o unitate administrativ teritorială bine definită, ce

însumează o suprafaţă de 7544,27 km2, (conform INS) ocupând locul al şaselea ca

mărime printre judeţele României.

Aşezarea geografică faţă de principalele căi de comunicaţii ne conectează cu

celelalte judeţe sau cu alte ţări. Astfel, teritoriul său este străbătut de o reţea densă de

şosele (E 60, DN 79, DN 76, DN 19) şi căi ferate, iar prin intermediul punctelor de frontieră

rutiere (Borş, Valea lui Mihai, Salonta) sau feroviare (Episcopia Bihorului) se leagă de

Europa Central – Vestică. Pe cale aeriană are legătură di- rectă cu Bucureştiul, prin

intermediul aeroportului Oradea.

În ansamblul său, Bihorul este un judeţ cu o structură fizico-geografică eterogenă

(munţi, dealuri, depresiuni cu aspect de şes şi câmpii întinse) cu un potenţial economic şi

industrial mixt, o agricultură complexă, cu un potenţial turistic remarcabil, dar şi cu

indicatori scăzuţi ai natalităţii.

Judeţul Bihor are o suprafaţă de 7544,27 km2 (754427 ha), suprafață ce reprezintă

3,2 % din suprafaţa României, situându-se pe locul 6 între judeţe ca şi mărime.

Această suprafaţă este impărțită după modul de folosință astfel:

486153 ha (64,44 %) terenuri agricole,

209289 ha (27,74 %) păduri şi alte vegetaţii forestiere,

21238 ha (2,8 %) construcţii,

14334 ha (1,9 %) căi de comunicaţii şi căi ferate,

13579 ha (1,8 %) suprafață luciu apă,

9807 ha (1,3 %) terenurile degradate şi neproductive.

Tabelul numărul B.1.1 prezintă evoluția fondului funciar în funcție de modul de

folosință. Analiza evoluției modului de folosință a terenurilor indică o scădere cu 1592 ha

12

(0,33%) a suprafeței de teren agricol a județului Bihor în 2014 față de anul 2011, dar

indică o menținere a suprafeței agricole față de 2013 -anul de referință pentru Planul de

menținere a calității aerului.

Tabel nr.B.1.1

Judeţul Bihor 2010 2011 2012 2013 2014

Suprafaţa agricolă(ha)

488489

488664

487324

487072

487072

din care, pe categorii de folosinţă:

Arabilă(ha)

307585

307760

308679

308819

308819

Păşuni(ha)

132320

132320

130964

130964

130964

Fâneţe(ha) 42148 42148 41245 41245 41245

Vii (ha) 2334 2334 2334 2222 2222 Livezi

(ha) 4102 4102 4102 3822 3822

Grafic B.1.2 - Evoluția fondului funciar în funcție de modul de folosință 2010-2014

Suprafaţa intravilană a judeţului Bihor reprezintă 1,88% din totalul fondului funciar,

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

700000

800000

Suprafaţatotală

Arabilă Păşuni Fâneţe Vii 1) Livezi 2)

Evoluția fondului funciar în funcție de modul de folosință 2010-2014

2010 2011 2012 2013 2014

13

o proporţie relativ scăzută având în vedere media de 2,25% la nivelul Regiunii Nord-Vest.

Cu toate acestea, comparativ cu anul 2010, suprafaţa intravilană a crescut cu 6,9 %.

Schimbările nu sunt considerabile, apărând doar la nivelul câtorva oraşe. Astfel, suprafaţa

intravilană s-a mărit apreciabil în Vașcău 348%, în Săcuieni 25,75%, Valea lui Mihai

16,77, municipiul Salonta 7,5 % şi în reşedinţa judeţului, municipiul Oradea 1,75 %,

încadrându-se sub media judeţului în ceea ce priveşte creşterea suprafeţei intravilane.

Schimbările de statut pentru teren impun provocări pe termen mediu şi lung

pentru autorităţile publice locale, legate de administrarea şi dotarea edilitară a teritoriului

respectiv.

Extinderea suprafeţei intravilane a municipiilor si oraşelor (ha) este cuprinsă în

tabelul numărul B.1.2

Tabel nr.B.1.2

Localitate

2010

2014 Diferenţă % faţă de 2010

Ponderea suprafeţei intravilane în total (%)

Bihor 13 14.84 6.90 1,88% Oradea 77

967.909 1.45 68,44%

Beiuş 573

573 0.00 23,43% Marghit 86

4864 0.00 10,32%

Salonta 1.120

1204 7.50 6,59%

Aleşd 860

860 0.00 11,87% Nucet 22

5225 0.00 5,47%

Săcuien 1.0 1377 25.75 7,23% Ştei 157 157 0.00 19,97%

Valea lui Mih i

1115

1.302 16.77 17,73% Vaşcău 84 377 348.81 1,29%

Suprafața spaţiilor verzi a cunoscut o creştere semnificativă, pentru cele zece

oraşe din judeţul Bihor gradientul mediu de creștere fiind de 108,45 %. Se constată

diferenţe semnificative între oraşe: dacă Beiuș, Marghita, Nucet şi Ștei nu au înregistrat

schimbări, Salonta a inregistrat o creștere de 372 %, Oradea a înregistrat o creștere de

150,91%, Aleșd de 114,3 %, Valea lui Mihai de 92,31 %, iar Vașcăul de 25%. Tendinţa

14

de extindere a spaţiilor verzi indică o grijă crescută faţă de aspectele legate de calitatea

vieții și a mediului, grijă manifestată de către autoritățile publice locale..

Tabelul numărul B.1.3 indică dinamica suprafeţelor spatiilor verzi (ha) din

municipiile şi oraşelor județului

Tabel nr.B.1.3 Localitate 2 Gra

dientOradea

20 52150.91

Beiuş 7 0.00 Marghita

8 80.00

Salonta 1

52

372.73 Aleşd 1

5114.29

Nucet 4 4

0.00 Săcuieni

02

0-33.33

Ştei 7 7

0.00 Valea lui

Mih i 32

592.31

Vaşcău 8 10

25.00

B.2. Estimarea zonei şi a populaţiei posibil expusă poluării Judeţul Bihor se numără printre cele mai întinse din ţară, având o pondere

echilibrată a populaţiei din mediile urban şi rural. Municipiul Oradea, reşedinţă de judeţ,

cumulează cea mai mare parte a populaţiei urbane dar şi a potenţialului economic al

judeţului. Celelate şapte oraşe din judeţ au o mărime demografică şi economică foarte

limitată, doar puţine dintre acestea reuşind să asigure zonei rurale adiacente accesul la

servicii variate.

Mediul rural şi mic urban din zona montană au fost marcate în mod special de

restructurările economice ale ultimelor decade. Cea mai mare parte a acestora a fost

afectată de declin demografic şi o rată de ocupare în scădere, ceea ce indică o contracţie

şi îmbătrânire a forţei de muncă. Aceste zone sunt de altfel şi cele mai vulnerabile ca

bază economică, fiind în general dependente de un număr redus de agenţi economici,

din domenii de activitate puţin variate. Oradea şi zona metropolitană au cunoscut o

15

tendinţă relativ diferită. În ciuda scăderii demografice, s-a manifestat fenomenul de

suburbanizare, marcat de creşterea populaţiei periurbane şi dezvoltarea rezidenţială din

proximitatea oraşului.

Cu o populaţie de 619.102 de locuitori- după domiciliu, respectiv 568940 populație

rezidentă, judeţul Bihor ocupă locul 12 în ierarhia judeţelor la nivel naţional cu o pondere

de 2,67 % din populaţia ţării.

Populaţia judeţului reprezintă 22,1% din populaţia regiunii Nord – Vest.Distribuţia

pe medii de locuire este unitară, 49,1% (283.042 locuitori) din populaţia judeţului locuind

în mediul urban şi 50,8% (292.356 locuitori) din populaţie locuind în mediul rural.

Repartiţia pe grupe de sex arată că predomină populaţia feminină, însă diferenţa dintre

cele două sexe nu este semnificativă (301878 - 48,8 % bărbaţi, 317224- 51,2% femei).

Populaţia judeţului a scăzut la recensemantul din 2011, înregistrând o reducere de

4,13% faţă de recensamantul din anul 2002 (reprezentând aproximativ 24848 de locuitori)

- tabel nr.B.2.1

Tabel nr.B.2.1

Populaţia şi densitatea populaţiei la recensăminte

Judeţul Bihor

Numărul locuitorilor Locuitori / km2

29 decembrie 1930

527216 69.9

25 ianuarie 1948

531444 71.1

21 februarie 1956

574488 76.2

15 martie 1966

586460 77.7

5 ianuarie 1977

633094 83.9

7 ianuarie 1992

638863 84.7

18 martie 2002

600246 79.6

20 octombrie 2011

575398 76.3

16

Tabelul numărul B.2.2 prezintă evoluția populaţiei după rezidență pe total județ.

Tabel nr.B.2.2

Judeţul Bihor

Total (număr persoane)

Anul

2010 Nu există date 2011 Nu exista date 2012 575556 2013 575270 2014 573691 2015 571955 2016 568940

Grafic B.2.1- Evoluția populației în funcție de rezidență 2012-2016

Densitatea populaţiei diferă în cadrul judeţului Bihor din cauza reliefului muntos

către prezentând o creștere către partea sa vestică. Densitatea medie a populaţiei

judeţului este de 82,1 locuitori/km2, ușor mai mare decat media regiunii (79,5

locuitori/km2 în 2010) şi mai scăzută faţă de media naţională de 89,6 locuitori /km2.

575556 575270573691

571955

568940

564000

566000

568000

570000

572000

574000

576000

578000

2012 2013 2014 2015 2016

Evoluția populației după rezidență 2012-2016

17

Grafic B.2.2- Evoluția densității populației în intervalul 2010-2016

Evoluția numerică a populației după dominciliu, arată o scădere a populației,

scădere al cărei gradient indică o evoluție aproape liniară – Grafic B.2.3. Analiza datelor

indică o scădere medie a populaţiei județului Bihor între anii 2010 şi 2015, cu 0,14 %.

Grafic B.2.3 - Evoluția populației după domiciliu 2010-2016

Repartiția populației după migrație în funcție de mediu este prezentată în tabelul

numărul B.2.3

82.9 82.982.8 82.8

82.782.6

82.1

81.6

81.8

82

82.2

82.4

82.6

82.8

83

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Locuitori / km2

624809 624695623756

622971621805

619441 619102

616000

618000

620000

622000

624000

626000

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Evoluția populației după domiciliu2010-2016

18

Tabel nr.B.2.3

Populația rezidenta Bihor

Mediu

urban rural 2012 283696 291860 2013 282958 291569 2014 281837 291091 2015 280152 290400

Analiza datelor evoluției populației după migrație prezintă o scădere aproape

liniară - Grafic B.2.4. Analiza datelor indică o scădere medie a populaţiei județului Bihor

între anii 2012 şi 2015, cu 0,21 %.

Grafic B.2.4 - Evoluția populației rezidente din județul Bihor 2012-2015, pe mediu de

proveniență

În ceea ce priveşte populaţia urbană, aceasta a avut o evoluţie descendentă în

perioada 2012-2015, cu un ritm mai pronunţat decât în zonele rurale din aceeaşi

perioadă. O notă distinctivă a dezvoltării urbane a judeţului Bihor este dată de faptul că

în timp ce populaţia urbană a scăzut cu 1,24%, populaţia rurală a înregistrat o scădere

de doar de 0,5%. Acest aspect indică pe de-o parte, o capacitate redusă a centrelor

urbane de dezvoltare compactă şi o atractivitate moderată a stilului de viaţă urban pe

283696 282958 281837 280152

291860 291569 291091 290400

270000275000280000285000290000295000

2012 2013 2014 2015

Evoluția populației rezidente din județul Bihor 2012-2015, pe mediu de

proveniență

Populația rezidenta Bihor urban Populația rezidenta Bihor rural

19

care acestea îl pot oferi, iar pe de altă parte apariţia fenomenului de suburbanizare.

Zonele rurale în care populaţia a înregistrat creşteri se află în general în imediata

apropiere a municipiului Oradea (Borş, Sântandrei, Nojorid, Sânmartin, Oşorhei, Ineu),

și a oraşului Săcueni (Cherechiu, Abramuț, Sălard, Sâniob).

Este important însă de avut în vedere că tendinţa demografică a judeţului Bihor

este caracterizată printr-o descreştere a populaţiei, ca urmare a mai multor factori socio-

economici: spor natural, negativ, declin industrial, nivel scăzut al veniturilor, posibilităţi

limitate de angajare şi dezvoltare profesională. În perioada analizată, 2010-2014, reşedinţa judeţului, municipiul Oradea,

principalul pol de dezvoltare economică, a pierdut 1750 de locuitori (225468 -2010,

223718,2014, conform datelor INS) reprezentând 0,77 % din populaţie. O astfel de

dinamică a caracterizat majoritatea centrelor urbane din România în ultimele două

decade, având ca explicaţie creşterea mobilităţii populaţiei, decizii de emigrare precum

şi sporul negativ.

În perioada 2010-2014 se manifestă şi alte cauze ale acestei dinamici negative,

printre care schimbarea preferinţelor legate de locuire. Recunoscând dinamica acestor

schimbări şi interdependenţa dintre orice aglomerare urbană majoră şi aria sa

funcţională, în 2005 a fost constituită Asociaţia de dezvoltare intercomunitară Zona

Metropolitană Oradea (ZMO), ce include în prezent 12 localităţi membre: municipiul

Oradea şi comunele Biharia, Borş, Cetariu, Nojorid, Girişu de Criş, Ineu, Oşorhei, Paleu,

Sânmartin, Sântandrei, Toboliu. Activitatea ZMO a venit în întâmpinarea provocărilor

majore asociate cu fenomenul de suburbanizare: accesul la servicii de utilitate publică

pentru noii rezidenţi, povara administrativă şi financiară legată de extinderea reţelei

utilitare pentru autorităţile publice locale, management integrat, gestiunea fluxurilor de

persoane şi comerciale.

Astfel, comunele din imediata proximitate a municipiului Oradea, comune cuprinse

în Zona Metropolitană Oradea înregistrează creşteri procentuale de populaţie în

perioada de referinţă 2010-2014.Populația ZMO număr de locuitori/ comună este

20

prezentată în tabelul cu numărul B.2.4

Tabel nr.B.2.4 Nr.crt. Comună Număr locuitori Variatie Gradient

2010 2014

1 Borș 3843 4107 264 6.87 2 Biharia 4127 4377 250 6.06 3 Cetariu 2119 2172 53 2.50 4 Paleu 2119 2558 439 20.72 5 Ineu 4402 4648 246 5.59 6 Oșorhei 6228 6601 373 5.99 7 Sanmartin 9321 10429 1108 11.89 8 Nojorid 4725 5163 438 9.27 9 Toboliu 1996 2111 115 5.76 10 Girisă de Criș 3716 3825 109 2.93 11 Santandrei 4306 5193 887 20.60

Cumulat se constată că municipiul Oradea cu comunele cuprinse în Zona

Metropolitană Oradea au înregistrat o creștere a populației cu 2532 locuitori (0,93%) și o

creștere majoră a investițiilor economice. Tot creștere economică au înregistrat zonele

municipiului Salonta și a comunei Săcuieni cu comunele adiacente. În toate cele trei zone

corelarea celor doi indicatori populație și dezvoltare economică se datorează apropierii

de granița de vest, infrastructurii rutiere, existenței infrastructurii de interes local (apă,

canalizare, gaz) și nu în ultimul rand reliefului de campie pe care sunt dezvoltate.

Dezvoltarea economică inregistrată coroborat cu creșterea demografică conduc însă la

creșterea gradului de expunere a populației din aceste zone la acțiunea poluanților

generați de activitatea economică, de procesele de ardere ce se produc în sursele de

încălzire din aceste zone și de traficul tot mai ridicat ce se desfășoară atat pe DN 76

Timișoara-Baia Mare, drum ce leagă Salonta de Oradea și de Săcuieni, dar și pe

drumurile județene și de interes local din zona menționată.

Trebuie remarcat că în timp ce zona paralelă cu granița de vest, zona caracterizată

de relief de câmpie, creștere economică și creștere demografică, zona montană a

21

județului, în special zona Beiuș-Stei-Vașcău înregistrează o scădere destul de accentuată

a populației și a indicatorilor de dezvoltare economică. Datele statistice indică o

depopulare astfel: Beiuș aproape 1%, Vaşcău peste -18,8%, Ştei -24,4 % şi Nucet -9,7%.

Aceste scăderi se datorează nu numai tipului de relief montan pe care sunt

dezvoltate, dar și performanțelor destul de reduse ale comunităților de a-și realiza

infrastructura de utilitate publică la parametrii care să genereze tendință de dezvoltare

globală și nu punctuală. Această situație poate fi explicată și prin starea destul de degrată

de pana anul trecut a infrastructurii principale de transport DN 76 și a încetării activitățiilor

de minerit. Astfel de centre urbane funcţionează în prezent dintr-o relativă inerţie, având

o bază antreprenorială scăzută, un grad ridicat al populaţiei dependente (în contextul în

care beneficiile primite de pensionarii din domeniul mineritului sunt relativ ridicate şi pot

susţine alţi membri din familia beneficiarului) şi un grad limitat de diversitate socio-

culturală, specifică de obicei aglomerărilor urbane majore.

Pe de altă parte lipsa unor surse generatoare de emisii atmosferice care conduce

la un grad redus al expunerii populației la acțiunea poluanților, climatul montan, frumusțea

peisajului, diversitatea floristico-faunistică o recomandă ca și zonă cu potential

agroturistic de dezvoltare.

B.3. Date climatice Caracteristicile climatului din judeţul Bihor sunt condiţionate de circulaţia atmosferică

a maselor de aer, de poziţia geografică a judeţului şi de modificările pe care le impun

particularităţile suprafeţei subiacente.

Teritoriul judeţului Bihor este în domeniul de influenţă al circulaţiei vestice, care

transportă mase de aer oceanic umed, se caracterizează printr-un climat temperat-

continental moderat.

În funcţie de caracteristicile elementelor climatice, în judeţul Bihor distingem un

climat de câmpie, un climat de dealuri şi unul montan.

Astfel, masele de aer dominante sunt cele polar – maritime, transportate de

22

circulaţia vestică. Sunt umede şi moderate termic şi au frecvenţa cea mai mare la sfârşitul

primăverii şi în lunile de vară. Urmează apoi masele de aer polar – continentale, reci şi

uscate iarna, calde şi secetoase vara, apoi cele arctic – maritime ce pătrund dinspre

Atlanticul de Nord, determinând iarna vreme geroasă şi relativ umedă, iar primăvara şi

toamna îngheţuri. Frecvent pătrund şi masele de aer tropical – maritime ce vin dinspre

sud şi sud – vest, transportate de ciclonii mediteraneeni şi de dorsala anticiclonului

Azoric, generând vara o vreme instabilă, iar iarna o vreme ceţoasă şi cu zăpezi

abundente. O frecvenţă mai mică o au masele de aer tropical – continentale ce vin din

sud şi sud – est, şi dau acele veri fierbinţi şi uscate cu zile tropicale. Suprafaţa activă care

este eterogenă (relief, vegetaţie, ape, aşezări umane, etc.) introduce o mulţime de

topoclimate.

În cadrul procesului de interacţiune dintre factorii meteorologici (radiativi şi

dinamici) cu cei geografici locali un rol deosebit îl are ascensiunea forţată a maselor de

aer vestice pe versanţii Munţilor Apuseni, fapt ce provoacă importante nuanţări în valoarea

şi regimul temperaturii aerului, umezelii atmosferice, precipitaţiilor şi presiunii aerului.

Datele meteorologice înregistrate la stațiile meteo Oradea, Holod, Stana de Vale,

Sacuieni, Borod și Ștei în intervalul 01.01.2010-31.12.2014 au fost preluate de pe site

http://rp5.ru/Arhiva_meteo.

Graficele B.3.1 – B.3.12 și tabelele numărul B.3.1 - B.3.12 prezintă evoluția

parametrilor: T, temperatura aerului (grade Celsius) la altitudinea de 2 metri deasupra

solului,(valoare medie,minima și maximă) P, presiunea atmosferică redusă la nivelul mării

(milimetri coloană de mercur) (valoare medie,minima și maximă) U, umiditatea relativă

(%) la altitudinea de 2 metri deasupra solului,direcția predominantă a vantului în funcție

de valoarea medie a direcţiei vântului (rumbas) la altitudinea de 10-12 metri deasupra

solului în decursul perioadei de 10 minute imediat înainte de momentul observaţiei

(valoare medie și minima), FF, valoarea medie a vitezei vântului la altitudinea de 10-12

metri deasupra solului în decursul perioadei de 10 minute imediat înainte de momentul

observaţiei (metri pe secundă)(valoare medie și valoare maximă), FF10, valoarea medie

a vitezei vântului la altitudinea de 10-12 metri deasupra solului în decursul perioadei de

23

10 minute imediat înainte de momentul observaţiei (metri pe secundă)(valoare medie și

valoare maximă), în intervalul 01.01.2010-31.12.2014 in stațiile meteo menționate.

Tabel nr.B.3.1- Temperatura medie anuală a aerului (grade Celsius) la altitudinea

de 2 metri deasupra solului, interval 2010-2014

an/temperatura medie(°C) 2010 2011 2012 2013 2014

Stei 12.7 11.2 11.1 8.9 12 Holod 13.5 12.5 12.3 10.1 13.2 Sacuieni 14.6 13.4 13.5 10.3 13.5 Stana de Vale 6.7 5.3 5.1 3 6.2 Oradea 13.2 12.1 11.7 9.2 12.9 Borod 12.5 11.9 11.1 8.2 11.5

Graficul B.3.1- temperatura medie anuală a aerului (grade Celsius) la altitudinea de 2

metri deasupra solului, interval 2010-2014

Tabel nr.B.3.2- Temperatura minima a aerului (grade Celsius) la altitudinea de 2

metri deasupra solului, interval 2010-2014

an/temperatura minimă(°C) 2010 2011 2012 2013 2014

Stei -12.8 -16.8 -16.7 -12 -13.9

0

2

4

6

8

10

12

14

16

2010 2011 2012 2013 2014

Evoluția temperaturii medii anuale 2010-2014

Stei Holod Sacuieni Stana de Vale Oradea Borod

24

Holod -14.4 -12.7 -19.7 -9.6 -12 Sacuieni -12.8 -11 -20.3 -10.7 -13 Stana de Vale -23.5 -20.7 -25.2 -21.1 -20.7 Oradea -12.4 -12.5 -18.9 -11.2 -12 Borod -15.6 -14 -16.3 -12.8 -14.4

Graficul B.3.2- Temperatura minima a aerului (grade Celsius) la altitudinea de 2 metri

deasupra solului, interval 2010-2014

Tabel nr.B.3.3 - Temperatura maximă a aerului (grade Celsius) la altitudinea de 2 metri


an/temperatura maximă(°C) 2010 2011 2012 2013 2014

Stei 35.3 35.2 36.9 32.8 32.6 Holod 34.6 35.7 37.5 33.2 34.2 Sacuieni 34.8 36.9 37.8 33.1 34.2 Stana de Vale 28.8 29.3 30.4 27.4 26.9 Oradea 35.1 36.6 37.8 33.6 34.6 Borod 34 34.6 36.1 31.3 32.6

-30

-25

-20

-15

-10

-5

02010 2011 2012 2013 2014

Evoluția temperaturii minime 2010-2014


25

Graficul B.3.3 - Temperatura maximă a aerului (grade Celsius) la altitudinea de 2 metri


Tabel nr.B.3.4 - P, Presiunea atmosferică medie anuală la nivelul staţiilor (milimetri

coloană de mercur), interval 2010-2014

an/presiune medie (mmHg) 2010 2011 2012 2013 2014

Stei 760.5 763.7 762.3 761.8 761.8 Holod 760.6 763.9 762.4 762.1 762 Sacuieni 760.4 763.8 762 761.8 761.7 Oradea 760.9 764.2 762.6 761.9 762 Borod 760 763.4 762.6 762.3 762.4

Graficul B.3.4 - Presiunea atmosferică medie anuală la nivelul staţiilor (milimetri coloană

de mercur), interval 2010-2014

05

10152025303540

2010 2011 2012 2013 2014

Evoluția temperaturii maxime 2010-2014


756

758

760

762

764

766

2010 2011 2012 2013 2014

Evoluția presiunii medii anuale 2010-2014

Stei Holod Sacuieni Oradea Borod

26

Tabel B.3.5- Presiunea atmosferică minima, la nivelul staţiilor (milimetri coloană de

mercur), interval 2010-2014

an/presiune maximă (mmHg) 2010 2011 2012 2013 2014

Stei 778.1 780.9 777.5 781.4 779.3 Holod 778 781.1 777.7 781.3 778.5 Sacuieni 777.8 780.2 777.4 780.8 778.6 Oradea 778.2 781 777.9 781.3 779.3 Borod 778 785.3 778.4 782.3 779.8

Graficul B.3.5 - Presiunea atmosferică minima, la nivelul staţiilor (milimetri coloană de


Tabel nr.B.3.6- Presiunea atmosferică maximă, la nivelul staţiei (milimetri coloană de


an/presiune minime (mmHg) 2010 2011 2012 2013 2014

Stei 741.8 739.6 744 737.6 748 Holod 742.1 739.6 744.4 739.8 748.6 Sacuieni 742.4 740.2 743.6 741.9 749.2 Oradea 741 739.3 743.8 740 749.8 Borod 742.7 739.1 731.7 739.6 749.4

772

774

776

778

780

782

784

786

2010 2011 2012 2013 2014

Evoluția presiunii maxime anuale 2010-2014


27

Graficul B.3.6 - Presiunea atmosferică maximă, la nivelul staţiei (milimetri coloană de


Tabel nr.B.3.7- Umiditatea relativă medie anuală (%) la altitudinea de 2 metri deasupra

solului, interval 20110-2014

an/umiditate medie (%) 2010 2011 2012 2013 2014

Stei 78 74 72 78 77 Holod 80 79 80 87 81 Sacuieni 69 61 61 72 70 Stana de Vale 88 85 85 88 87 Oradea 75 71 71 79 76 Borod 72 67 70 76 75

Graficul B.3.7 - U, Umiditatea relativă medie anuală (%) la altitudinea de 2 metri deasupra

solului, interval 20110-2014

720725730735740745750755

2010 2011 2012 2013 2014

Evoluția presiunii minime anuale 2010-2014


0

50

100

2010 2011 2012 2013 2014

Evoluția umidității relative medii anuale 2010-2014


28

Tabel nr.B.3.8 - Umiditatea minimă anuală (%) la altitudinea de 2 metri deasupra solului,

interval 20110-2014

an/umiditate minime (%) 2010 2011 2012 2013 2014

Stei 21 17 12 16 20 Holod 28 22 26 30 28 Sacuieni 17 8 11 17 6 Stana de Vale 16 15 16 24 12 Oradea 24 22 15 20 20 Borod 20 13 18 24 20

Graficul B.3.8 - Uumiditatea minimă anuală (%) la altitudinea de 2 metri deasupra solului,

interval 2010-2014

Tabel nr.B.3.9-Viteza medie a aerului, la nivelul stațiilor meteorologice, interval

2010-2014

anul/viteza medie a vantului la nivelul statiei (%) 2010 2011 2012 2013 2014 Stei 2.6 2.5 2.6 2.6 2.5 Holod 1.7 1.8 2.1 2.1 1.8 Sacuieni 1.8 1.6 1.8 1.9 1.6 Stana de Vale 0.5 0.5 0.5 0.5 0.4 Oradea 3.1 3 3.3 3.3 3 Borod 1.1 1.1 1.8 2 1.9

0

5

10

15

20

25

30

35

2010 2011 2012 2013 2014

Evoluția umidității minime anuale 2010-2014


29

Graficul B.3.9 - Viteza medie a aerului, în plan orizontal, la nivelul stațiilor meteorologic,

interval 2010-2014

Tabel nr.B.3.10-Viteza maximă a aerului, în plan orizontal, la nivelul stațiilor

meteorologice, interval 2010-2014

an/viteza maxime a vantului la

nivelul statiei (%) 2010 2011 2012 2013 2014 Stei 10 9 10 9 10 Holod 14 12 16 9 12.5 Sacuieni 8 8 10 9 10 Stana de Vale 4 3 4 3 3 Oradea 13 12 15 11 12 Borod 7 8 11 12 14

Graficul B.3.10 - Viteza maximă a aerului, în plan orizontal, la nivelul stațiilor

meteorologic, interval 2010-2014

0

2

4

2010 2011 2012 2013 2014

Evoluția vitezei medii a vantului la nivelul stației în intervalul 2010-2014


0

10

20

2010 2011 2012 2013 2014

Evoluția vitezei maxime a vantului la nivelul stației în intervalul 2010-2014


30

Tabel nr.B.3.11-Viteza medie a aerului, la 10 m deasupra solului, interval 2010-

2014

an/viteza medii a vantului la 10 m față de nivelul

statiei (%) 2010 2011 2012 2013 2014 Stei 4.1 4 4.2 4.1 3.9 Holod 12.6 14.4 12.4 11.9 12.5 Sacuieni 12 12.6 12 12.4 Stana de Vale 2.4 4.7 2.4 2.4 2.2 Oradea 5.6 2.6 5 4.9 4.6 Borod 4.1 4.5

Grafic B.3.11 - Viteza medie a aerului, la 10 m deasupra solului, interval 2010-2014

Tabel nr.B.3.12-Viteza maximă a aerului, la 10 m deasupra solului, interval 2010-

2014

an/viteza maximă a vantului la 10 m față de

nivelul statiei (%) 2010 2011 2012 2013 2014 Stei 14 14 19 15 15 Holod 20 60 24 14 18 Sacuieni 12 16 12 14 Stana de Vale 14 11 15 11 12 Oradea 21 25 20 18 18 Borod 9 6

0

5

10

15

20

2010 2011 2012 2013 2014

Evoluția vitezei medii a vantului la 10 m față de nivelul stației în intervalul 2010-2014


31

Grafic B.3.12 - FF10, valoarea maximă a rafalei de vânt la altitudinea de 10-12 metri

deasupra solului în decursul perioadei de 10 minute imediat înainte de momentul

observaţiei (metri pe secundă)

Tabelele B.3.13-18 și graficele 3.13-3.18 prezintă evoluția in timp, interval 2010-

2014 a direcțiilor predominante ale vantului la cele 6 stații meteorologice.

Tabel B.3.13 - Evoluția direcțiilor vantului, interval 2010-2014-Stația Oradea

Oradea N NNE NE ENE E ESE SE SSE S SSV SV VSV V VNV NV NNV

direcţia variabilă a vântului calm

2010 5.50

% 7.70

% 5.20

% 3.50

% 9.20% 12.70

% 6.00

% 5.00

% 8.50% 9.10

% 8.10

% 3.90

% 2.80

% 4.30

% 3.10

% 4.70

% 0% 0.60

%

2011 6.10

% 8.10

% 6.30

% 3.00

% 10.00

% 14.20

% 5.90

% 4.20

% 7.90% 7.50

% 6.50

% 2.80

% 3.50

% 4.30

% 3.80

% 5.30

% 0% 0.60

%

2012 5.60%

8.40%

6.10%

3.10%

8.60%

12.40%

5.50%

3.90%

9.80%

9.30%

7.60%

2.90%

3.30%

4.50%

3.40%

5.10% 0% 0.50

%

2013 4.60%

7.80%

6.10%

3.00%

13.20%

10.50%

5.30%

4.80%

12.50%

9.80%

7.70%

2.40%

3.30%

3.30%

2.60%

2.70% 0% 0.50

%

2014 7.70

% 7.50

% 3.60

% 3.00

% 21.50

% 7.60% 3.50

% 4.10

% 13.90

% 6.80

% 3.60

% 2.50

% 4.10

% 2.80

% 3.70

% 3.90

% 0% 0.10

%

0

20

40

60

80

2010 2011 2012 2013 2014

Evoluția vitezei maxime a vantului la 10 m față de nivelul stației în intervalul 2010-2014


32

Grafic B.3.13- Roza vantului, interval 2010-2014-Stația Oradea

Tabel nr.B.3.14-Evoluția direcțiilor vantului, interval 2010-2014-Stația Ștei

Stei N NNE NE ENE E ESE SE SSE S SSV SV VSV V VNV NV NNV direcţia variabilă a vântului calm

2010

4.60%

2.00%

2.30%

1.30%

1.30%

1.00%

2.00%

9.30%

30.20%

16.00%

7.20%

3.00%

1.40%

2.50%

5.30%

9.30% 0% 1.20

% 2011

3.50%

1.80%

1.40%

1.30%

0.50%

0.20%

0.20%

0.20%

28.20%

20.90%

8.20%

3.30%

3.00%

2.90%

8.70%

12.30% 0%

3.40%

2012

3.00%

1.40%

0.70%

1.00%

0.10%

0.00%

0.00%

0.10%

24.10%

23.30%

10.40%

3.30%

3.90%

3.60%

10.00%

11.70% 0%

3.30%

2013

2.70%

1.10%

0.70%

0.60%

0.10%

0.00%

0.00%

0.00%

28.30%

21.90%

9.70%

4.90%

6.00%

2.70%

9.00%

10.00% 0%

2.20%

2014

5.20%

1.50%

1.10%

1.00%

2.50%

1.40%

3.80%

18.30%

30.60%

7.30%

3.00%

2.20%

3.70%

2.10%

6.30%

8.60% 0%

1.40%

Grafic B.3.14- Roza vantului, interval 2010-2014-Stația Stei

0.00%5.00%

10.00%15.00%20.00%25.00%

NNNE

NE

ENE

E

ESE

SE

SSES

SSVSV

VSV

V

VNV

NV

NNV

direcţia variabilă a…calm

Roza vanturilor-Oradea

2010 2011 2012 2013 2014

0.00%

10.00%

20.00%

30.00%

40.00%N

NNENE

ENE

E

ESE

SE

SSES

SSVSV

VSV

V

VNV

NV

NNV


Roza vanturilor Stei 2010-2014

33

Tabel nr.B.3.15-Evoluția direcțiilor vantului, interval 2010-2014-Stația Holod

Holod N NNE NE ENE E ESE SE SSE S SSV SV VSV V VNV NV NNV direcţia variabilă a vântului calm

2010 10.4

0% 0.00

% 4.40

% 0.00

% 8.30

% 0.00

% 1.50

% 0.00

% 3.40

% 0.00

% 13.1

0% 0.00

% 12.0

0% 0.00

% 5.00

% 0.00

% 0% 41.9

0%

2011 10.2

0% 0.00

% 5.30

% 0.00

% 8.30

% 0.00

% 1.10

% 0.00

% 3.90

% 0.00

% 13.7

0% 0.00

% 13.7

0% 0.00

% 7.60

% 0.00

% 0% 36.2

0%

2012 9.00

% 0.00

% 5.90

% 0.00

% 9.00

% 0.00

% 1.20

% 0.00

% 3.90

% 0.00

% 16.0

0% 0.00

% 15.2

0% 0.00

% 8.30

% 0.00

% 0% 31.6

0%

2013 8.70

% 0.00

% 4.80

% 0.00

% 9.90

% 0.00

% 2.00

% 0.00

% 4.00

% 0.00

% 16.5

0% 0.00

% 15.1

0% 0.00

% 7.30

% 0.00

% 0% 31.8

0%

2014 8.90

% 0.00

% 7.00

% 0.00

% 10.0

0% 0.00

% 1.60

% 0.00

% 2.70

% 0.00

% 16.3

0% 0.00

% 12.3

0% 0.00

% 7.00

% 0.00

% 0% 34.3

0%

Grafic B.3.15- Roza vantului, interval 2010-2014-Stația Holod

Tabel nr.B.3.16-Evoluția direcțiilor vantului, interval 2010-2014-Stația Borod

Borod N NNE NE ENE E ESE SE SSE S SSV SV VSV V VNV NV NNV


2010 2.40% 0.70% 3.20% 0.40% 2.00% 0.70% 3.60% 0.50% 1.50% 0.40% 8.80% 0.80% 8.30% 0.50% 3.10% 0.00% 0% 63.20%

2011 3.10% 0.70% 3.20% 0.30% 2.00% 0.40% 3.80% 0.30% 1.40% 0.50% 6.40% 1.60% 7.40% 0.90% 7.00% 0.70% 0% 60.50%

2012 1.90% 1.90% 4.30% 3.20% 4.30% 8.40% 15.30% 2.40% 2.30% 1.90% 6.20% 2.80% 6.20% 5.90% 4.40% 2.40% 0% 26.10%

2013 3.80% 2.80% 5.00% 4.50% 7.00% 14.90% 14.30% 4.00% 3.60% 3.30% 6.00% 4.80% 7.00% 8.70% 4.50% 3.60% 0% 2.10%

2014 3.70% 3.80% 4.00% 4.60% 13.70% 19.30% 10.60% 4.90% 4.50% 3.10% 3.40% 3.50% 7.60% 5.90% 3.60% 3.10% 0% 0.60%

0.00%

10.00%

20.00%

30.00%

40.00%

50.00%N

NNENE

ENE

E

ESE

SE

SSES

SSVSV

VSV

V

VNV

NV

NNV


Roza vanturilor Holod 2010-2014

34

Grafic B.3.16- Roza vantului, interval 2010-2014-Stația Borod

Tabel nr.B.3.17-Evoluția direcțiilor vantului, interval 2010-2014-Stația Sacuieni Sacuieni N NNE NE ENE E ESE SE SSE S SSV SV VSV V VNV NV NNV


2010 5.20

% 3.00

% 7.20

% 1.50

% 3.40

% 2.00

% 2.60

% 1.50

% 6.40

% 2.10

% 12.1

0% 2.20

% 1.70

% 0.30

% 1.90

% 0.70

% 0% 46.2

0%

2011 5.10

% 3.80

% 7.70

% 1.00

% 4.20

% 1.80

% 1.20

% 0.70

% 4.10

% 2.60

% 8.80

% 1.80

% 1.90

% 0.10

% 2.10

% 2.20

% 0% 50.9

0%

2012 6.50

% 2.70

% 7.40

% 0.70

% 2.90

% 0.50

% 1.70

% 1.40

% 7.30

% 2.90

% 11.4

0% 0.80

% 3.40

% 0.40

% 2.70

% 1.80

% 0% 45.6

0%

2013 3.80

% 2.10

% 8.20

% 0.20

% 4.80

% 1.40

% 2.00

% 1.20

% 6.30

% 2.70

% 14.2

0% 0.60

% 1.50

% 0.00

% 0.90

% 0.60

% 0% 49.6

0%

2014 4.10

% 1.00

% 7.00

% 0.10

% 5.00

% 0.30

% 2.30

% 0.70

% 4.10

% 1.30

% 8.00

% 0.70

% 2.60

% 0.10

% 0.90

% 0.90

% 0% 60.9

0%

Grafic B.3.17- Roza vantului, interval 2010-2014-Stația Sacuieni

0.00%20.00%40.00%60.00%80.00%

NNNE

NE

ENE

E

ESE

SE

SSES

SSVSV

VSV

V

VNV

NV

NNV

direcţia variabilăcalm

Roza vanturilor Borod 2010-2014

0.00%

20.00%

40.00%

60.00%

80.00%N

NNENE

ENE

E

ESE

SE

SSES

SSVSV

VSV

V

VNV

NV

NNV


Roza Vântului Săcuieni 2010-2014

35

Tabel nr.B.3.18-Evoluția direcțiilor vantului, interval 2010-2014-Stația Stana de Vale Stana de Vale N NNE NE ENE E ESE SE SSE S SSV SV VSV V VNV NV

NNV

direcţia variabilă a vântului

calm

2010 2.40

% 2.70

% 3.50

% 2.80

% 4.10

% 7.60

% 26.2

0% 10.8

0% 4.40

% 3.00

% 4.40

% 4.40

% 6.30

% 10.2

0% 3.70

% 2.10

% 0% 1.30

%

2011 2.70

% 2.40

% 3.10

% 2.80

% 4.40

% 6.70

% 31.1

0% 12.2

0% 3.20

% 1.90

% 3.20

% 3.50

% 5.50

% 9.70

% 4.00

% 2.70

% 0% 1.10

%

2012 2.30

% 3.00

% 3.70

% 3.10

% 4.20

% 7.50

% 27.3

0% 11.6

0% 4.90

% 2.10

% 3.00

% 3.20

% 5.50

% 9.90

% 4.10

% 3.10

% 0% 1.50

%

2013 2.60

% 3.10

% 2.70

% 2.40

% 4.30

% 8.50

% 25.3

0% 13.5

0% 5.50

% 3.00

% 4.10

% 3.40

% 6.20

% 8.60

% 3.60

% 2.30

% 0% 0.80

%

2014 4.00

% 2.90

% 2.90

% 2.90

% 7.90

% 9.80

% 20.3

0% 13.2

0% 6.00

% 2.60

% 3.10

% 3.50

% 7.60

% 6.00

% 3.60

% 2.40

% 0% 1.40

%

Grafic B.3.18- Roza vantului, interval 2010-2014-Stația Stana de Vale

Caracteristicile elementelor climatice în medie multianuală, prezentate în hărţile

climatice relevă următoarele valori:

temperatura medie a aerului scade odată cu altitudinea de la 10,50C în

zona de câmpie, la 8 – 100C în dealurile piemontane, 6-80C în Munţii Plopiş,

Pădurea Craiului şi Codru-Moma, pentru a ajunge în Bihor – Vlădeasa la 70–

20C şi chiar sub 20C;

temperatura medie a lunii ianuarie variază în acelaşi sens (-10Cşi – 20C în

câmpie, -10C şi -30C în dealuri, - 20C până la -40C în munţii scunzi, -40C

0.00%5.00%

10.00%15.00%20.00%25.00%30.00%35.00%

NNNE

NE

ENE

E

ESE

SE

SSES

SSVSV

VSV

V

VNV

NV

NNV


Roza vantului, Stana de Vale 2010-2014

36

şi -80C în Munţii Bihorului şi chiar -80C şi până la -100C pe vârfurile cele

mai înalte ale Bihariei;

în iulie valorile termice sunt cuprinse între 210 – 220C în Câmpia Crişurilor,

16 – 180C în zona piemontană, 14 – 160C în Munţii Plopiş, Pădurea

Craiului şi Codru-Moma, iar în Bihor – Vlădeasa scad la 8 – 140C;

maximele absolute s-au înregistrat la Oradea în 28.08.2000, fiind de 400C,

iar în zona montană, la Stâna de Vale, s-au atins 31,40C în 20.08.1946;

minimele termice absolute au fost cuprinse între -290C la Oradea în

24.01.1942 şi -30,40C la Stâna de Vale în 24.01.1942;

data medie a primului îngheţ apare în prima decadă a lunii octombrie, pe

culmile Bihorului, şi în prima decadă a lunii noiembrie în Câmpia Salontei.

Ultima zi cu îngheţ apare în Câmpia Crişurilor în ultima decadă a lunii aprilie,

iar în regiunile de munte în prima decadă a lunii mai;

precipitaţiile atmosferice cresc de la vest la est, odată cu altitudinea, având

valori de 500 – 650mm în câmpie; 700 – 800mm în dealuri, apoi în jur de

1000mm în munţii joşi, pentru ca în cele din urmă să ajungă la 1200mm la

Stâna de Vale şi chiar 1400mm pe Biharia. Gradientul pluviometric vertical

este de 1mm/100m;

numărul mediu al zilelor cu ninsoare este de 19 -21 la Oradea şi 80 la Stâna

de Vale, iar cel cu start de zăpadă la sol variază între 40 – 41 zile la Oradea

şi 150 şi chiar 180 la munte, pe versanţii nordici;

grosimea medie a stratului de zăpadă este de 20 – 30cm în câmpie şi de

peste 51cm în zona montană;

roza vânturilor indică o mare frecvenţă anuală a vântului din sectoarele sudic,

nordic şi estic şi o circulaţie redusă din vest;

o în sectoarele de câmpie vântul are frecvenţa cea mai mică pe toate

direcţiile şi situaţiile de timp calm cele mai numeroase;

37

o în altitudine creşte frecvenţa vântului pe toate direcţiile şi se

intensifică vânturile din vest, care la peste 1000m devin dominante;

o în apropierea regiunilor piemontane, a depresiunilor golfuri şi pe

văile montane se pune în evidenţă o circulaţie de tip briză.

B.4. Topografia județului Bihor Din punct de vedere geomorfologic, judeţul Bihor se caracterizează printr-un relief

variat, alcătuit din munţi, dealuri şi câmpii.

Munţii Bihorului reprezintă spaţiul muntos cel mai înalt, cu altitudini cuprinse între

1200 şi 1800 m, culminând în vârful Cucurbăta Mare (1848 m). In urma evoluţiei

îndelungate, a rezultat o asociere de suprafeţe de nivelare, caracteristică importantă a

peisajului geografic.

Cea mai înaltă şi extinsă este suprafaţa Fărcaş, tipic reprezentată în masivele

Biharea şi Cârligaţi, la altitudinea de 1500 -1700 m. Este dominată de o serie de înălţimi,

considerate ca martori de eroziune, printre care se evidenţiază culmea Cucurbăta.

Spre Depresiunea Crişului Negru apar un relief prin două trepte, în cadrul cărora

sunt cuprinse interfluviile cu altitudinea de 1200 -1400 m şi 800 -1100 m. In cadrul treptei

superioare se evidenţiază culmile muntoase din bazinul superior al văii Iada (aria

Vulturilor, 1345 m, Măgura Băiţa, 1350 m, Dealul Mare, 1210 m, Dealul Şteviuţa, 1343

m), Bălăleasa (1246 m), Şaua Vârtopului (1294 m), iar treptei inferioare îi corespund

culmile muntoase şi măgurile ce străjuiesc periferia Depresiunii Crişul Negru, cum ar fi

Hordincuşa - Dealul lui Ilie din vestul văii Iada, Măgura Fericii (1104 m), Măgura Gurani

(948 m), Măguriţa (1038 m), Măgura Băiţii (889 m).

La baza complexului Mărişel se desfăşoară cea mai joasă suprafaţă de nivelare,

cunoscută sub numele de Feneş - Deva. După formarea ei, suprafaţa a fost puternic

fragmentată, ceea ce a făcut ca astăzi să se păstreze din ea o serie de măguri sau culmi,

38

dispuse ca nişte contraforturi. Este cazul tuturor înălţimilor situate între altitudinea de 650

şi 800 m.

Rocile carstificabile, datorită proprietăţilor lor specifice, au condiţionat apariţia celei

mai accentuate dependenţe a reliefului de alcătuirea sa litologică. Astfel de cazuri

caracterizează, cu deosebire, regiunea Padişului, platoul calcaros Fântâna Boţii - Dealul

Ruguţului, din partea stângă a văii Iada, regiunea Sighiştelului.

Munţii Codru - Moma sunt alcătuiţi din două masive, despărţite între ele prin

intermediul unei curmături, care s-a format prin eroziunii regresive a bazinului văii

Moneasa şi al văii Bihrenilor. Masivul Codrului rar depăşeşte altitudinea de 1000 m

(Pleşul, 1110 m, Dealul Vârfului, 1095 m, Vf. Devii, 1041 m), iar Masivul Moma, 900 m

(Vf. Momuţa, 930 m).

Relieful este reprezentat, în ansamblu, printr-o culme cu direcţie NV-SE, din care

se desprind lateral o serie de spinări muntoase, a căror altitudine scade în trepte, atât

către Depresiunea Crişului Negru, cât şi către aceea a Crişului Alb.

Calcarele, prezente mai ales în Platoul Vaşcăului, au determinat un relief carstic,

reprezentat prin suprafeţe şi văi cu doline, uvale, martori de eroziune sub forma unor

măguri rotunjite, polii (polia Ponoraşului), chei, izbucuri. Ca fenomene carstice

interesante se remarcă pierderea apelor din polia Ponoraşului şi apariţia lor după un

traseu subteran în izbucul de la Vaşcău, precum şi izvorul intermitent de la Călugări.

Munţii Pădurea Craiului au altitudini cuprinse între 600 şi 800 m şi prezintă înclinări

domoale spre sud şi spre nord-vest.

Văile compartimentează spaţiul montan în platouri de diferite dimensiuni, unele

dintre ele având un procent însemnat de netezime, cum este cazul de la Zece Hotare,

Podul Glimei. Ca rezultat al acţiunii apelor subterane s-au format o serie de peşteri, mai

semnificative fiind cele din valea Crişului Repede (Peştera Vadului, Peştera Vântului) şi

a văii Meziadului (Peştera Meziad).

39

Acolo unde reţeaua hidrografică se menţine la suprafaţă, în ciuda prezenţei

calcarelor, a condiţionat apariţia unor chei impresionante, cum sunt cele ale Crişului

Repede, la Vad, şi ale Roşiei, la Căbeşti.

Munţii Plopişului reprezintă o culme largă de cristalin, ce se înclină lin, de la 900

m, în sud-est, până la 500 m, în nord-vest. Văi adânci de 100-250 m, unele dintre ele cu

fundul larg, întrerup înfăţişarea monotonă şi fac ca, atât spre Barcău, cât şi spre Crişul

Repede, să se desfăşoare o serie de culmi, care cad în trepte până la altitudinea de 400

m.

Dealurile piemontane. Se dezvoltă imediat sub zona montană având forma unor

culmi cu interfluvii netede, separate de văi largi, însoţite de terase. Acestea alcătuiesc

Dealurile Crişene, care pătrund în interiorul depresiunilor Crişului Negru, Vadului şi

Sălajului. Altitudinea dealurilor scade de la circa 600 m, cât au în vecinătatea munţilor,

până la circa 200 m, deasupra Câmpiei Crişurilor.

Dealurile Crişene reprezintă rezultatul unui proces intens de eroziune, desfăşurat

după faza de ridicare valahă de la finele Romanianului, până la faza actuală, asupra unui

piemont de acumulare situat la baza Munţilor Apuseni.

In funcţie de unităţile muntoase la periferia cărora s-au format şi de anumite

particularităţi petrografice, morfologice şi genetice, în cadrul Dealurilor piemontane

Crişene, se deosebesc următoarele unităţi: Dealurile Plopişului, în care mai

caracateristice sunt Dealurile Dumbrăviţa, Dealurile Brusturi şi Dealurile Oradei; Dealurile

Pădurii Craiului cu subunităţile sale : dealurile Vârciorogului, Dealurile Tăşadului,

Dealurile Dobreştilor, Dealurile Vălanilor şi Dealurile Meziadului; Dealurile Bihorului cu

subunităţile sale – Dealurile Beiuşului, Dealurile Buduresei, Dealurile Goruni şi Dealurile

Lazurilor; Dealurile Momei şi Dealurile Codrului.

Câmpia. In cadrul Câmpiei Crişurilor sub aspectul reliefului şi al particularităţilor

genetice, se disting două unităţi distincte: Câmpia înaltă subcolinară şi Câmpia joasă de

divagare.

40

Câmpia înaltă colinară s-a format în urma unui proces de acumulare, la nivelul

teraselor, datorită apropierii zonei de subsidenţă a Crişurilor. In cadrul aceste unităţi se

disting:

Câmpia subcolinară Diosig-Tăşnad are altitudinea de 150-250 m şi este

situată la exteriorul Dealurilor Sălăjene;

Câmpia Nirului este alcătuită dintr-o asociaţie de dune şi are altitudinea de

170 m;

Câmpia Miersigului bordează la vest culmile piemontane ale Pădurii

Craiului, făcând legătura dintre terasele Depresiunii Crişului Negru cu cele

ale Depresiunii Vadului; altitudinea absolută este cuprinsă între 110 m şi

210 m. Câmpia este fragmentată de văile Nojoridului, Lupului, Cireşului,

Sititelecului, Valea Mare etc.

Câmpia Călacei ocupă o suprafaţă redusă pe teritoriul acestui judeţ şi este

situată în sudul văii Crişului Negru şi la vestul Dealurilor piemontane ale

Codrului.

Câmpia joasă de divagare reprezintă rezultatul procesului de acumulare şi

eroziune prin divagare a reţelelor hidrografice. Nivelul cel mai coborât al aceste unităţi îl

reprezintă şesurile actuale de inundaţie ale văilor Barcău, Ier, Crişul Repede şi Crişul

Negru.

Din punct de vedere hidrografic, râurile din judeţul Bihor aparţin bazinului

hidrografic al Crişurilor. Teritoriul judeţului este străbătut de râurile Ier, Barcău, Crişul

Repede, Crişul Negru şi afluenţii săi.

Ierul pătrunde pe teritoriul judeţului aval de Andrid şi reprezintă cel mai tipic râu de

câmpie din vestul ţării.

Bărcăul izvorăşte din Munţii Plopişului şi are următorii afluenţi din sud: Valea

Bistra, valea Ghepişului şi valea Almaşului; afluenţii din nord sunt: Valea Inodului,

Egerului, Valea Rea şi valea Sânnicolaului.

41

Crişul Repede pătrunde în judeţ în aval de Negreni iar principalii afluenţi de stânga

sunt: valea Iada ce izvorăşte din Munţii Bihor şi valea Brătcuţa, cu izvoarele în Munţii

Pădurea Craiului.

Crişul Negru izvorăşte din Masivul Biharea şi are un aspect asimetric condiţionat

de afluenţii ce coboară din Munţii Bihorului şi Pădurea Craiului. Astfel, din Munţii Bihorului

primeşte ca afluenţi pe Crişul Băiţei, Crişul Pietros şi valea Nimăeşti. Din Munţii Păurea

Craiului, Crişul Negru primeşte ca afluenţi văile Roşia şi Hododul; din Munţii Codru-Moma

primeşte văile Brihenilor şi izvorul Boi (ce colectează apele pârâului Ponor). In general,

aportul afluenţilor de stânga este mai puţin important.

Munţii Apuseni au o poziţie aparte faţă de catena alpină, rămânând în afara

arealului alpino-carpatic, ca unitate internă a acestuia. Ei aparţin mai multor cicluri

tectonice din care ultimul, ciclul alpin, este bine conturat.

Cuvertura sedimentară alpină a Munţilor Apuseni s-a format în două bazine

distincte ca procese de sedimentare, ca timp de formare şi ca funcţie tectono-magmatică,

generând două unităţi geologice diferite: Apusenii de Nord şi Apusenii de Sud.

Apusenii de Nord includ pe teritoriul judeţului o parte a Munţilor Bihor, Codru –

Moma, Vlădeasa, Pădurea Craiului şi Plopiş. Aici întâlnim un mozaic petrografic alcătuit

din roci cristaline, sedimentare şi magmatice, care din punct de vedere structural – tec-

tonic alcătuiesc două domenii: autohtonul de Bihor – Pădurea Craiului şi cel al Pânzelor

de Codru.

Autohtonul de Bihor – Pădurea Craiului este alcătuit dintr-un fundament cristalin, o

cuvertură sedimentară şi pe alocuri din roci magmatice.

Fundamentul cristalin este rigid, compartimentat de falii, denivelat şi acoperit cu

petice sedimentare epicontinentale prinse într-o tectonică de şariaj în care este antrenat

parţial şi fundamentul cristalin, generând astfel sistemul pânzelor de Codru.

42

Cuvertura sedimentară cuprinde o suită permo – mezozoică la care se adaugă un

eruptiv reprezentat prin riolite şi diabaze permiene.

Formaţiunile permiene au un caracter continental (brecii, conglomerate, cuarţite

roşii, gresii cu strati- ficaţie torenţială) şi o coloraţie roşcată ceea ce indică un climat

semideşertic. Se dispun peste cristalin şi suportă discordant triasicul inferior. Aceste

forma- ţiuni apar în Munţii Bihor, Pădurea Craiului şi în special în Codru – Moma, unde

au grosimi mari şi sunt puternic metamorfozate.

Depozitele mezozoice sunt bine reprezentate prin trei cicluri de sedimentare:

triasic (până în ladinian), jurasic (neocomian - cenomanian) şi cretacic.

Depozitele triasice au o mare dezvoltare în Padiş, Munţii Bihor – Pădurea Craiului

(autohton) şi în Codru – Moma (pânzele de Codru).

Triasicul şi jurasicul sunt reprezentate prin faciesuri calcaroase, iar cretacicul prin

faciesuri calcaroase şi de fliş. Cuvertura sedimentară mezozoică din Apuseni are o structură

de tip jurasian, iar elementele structurale majore din Pădurea Craiului conturează mai multe

compartimente, care în judeţul Bihor sunt: Grabenul Remeţi, zona treptelor antitetice

Damiş– Roşia, horstul Cărmăzana, compartimentul Zece Hotare cu brahianticlinalele

Butan şi Dealul Crucii la est şi un sector vestic coborât caracterizat printr-o grosime mare

a depozitelor cretacice (harta Geologică, sc. 1/ 200000, foaia Şimleul Silvaniei, 1968).

Menţionăm că bauxitele constituie umplu- tura depresiunilor carstice formate pe

suprafaţa calcarelor neojurasice. Aceste depresiuni au formă neregulată, sunt adânci de

câţiva metri, cu pungi, firide crevase, stâlpi verticali, accidentând fundul şi pereţii

depresiunilor.

Sistemul pânzelor de Codru. În timpul cutărilor neocretacice autohtonul de Bihor a

fost încălecat sub forma unor pânze, de formaţiunile domeniului de Codru. Pânzele poartă

nume locale, în cadrul cărora distingem următoarele unităţi: pânza de Vălani, pânza

de Finiş – Gârda, de Dieva, Moma, Vaşcău, Biharia, etc. Pânzele de Codru apar în Munţii

Codru – Moma, pe care îi alcătuieşte în întregime şi în sudul autohtonului de Bihor.

43

În paleogen Apusenii de pe teritoriul Judeţului constituiau un masiv exondat, supus

eroziunii. Vulcanismul laramic determină mineralizări la Băiţa – Budureasa, în Plopiş (Borod,

Corniţel) şi în Vlădeasa.

Neogenul, începând cu badenianul, duce la frag- mentarea Apusenilor, iar dinspre

bazinul Panonic marea a pătruns în regiunile scufundate formând o serie de golfuri.

Rocile magmatice îşi datorează prezenţa vulca- nismului subhercinic şi celui

laramic. Vulcanismul subhercinic, numit şi magmatism subsecvent precoce (T.P.

Ghiţulescu, M. Borcoş, 1966), este reprezentat prin andezite, dacite, riolite, piroclastite

prezente în depozitele senoniene din Vlădeasa sau în Bazinele cretacice de la Remeţi,

Roşia (Pădurea Craiului) şi în sudul Munţilor Plopiş.

Magmatismul laramic (banatitic) s-a produs în timpul paleocenului pe sisteme de

fracturi laramice şi îl întâlnim în Vlădeasa prin dyke-uri şi filoane de microgranite, porfire,

porfire dioritice, granodiorite (D. Giuşcă şi colab., 1969). Mai apar la Roşia, Borod şi

Corniţel, apoi la Budureasa şi Pietroasa (granodiorite). Mai la sud, la Băiţa, un corp

important banatitic este străbătut de filoane de roci porfirice cum sunt cele de la Valea

Seacă.

Activitatea intruzivă a banatitelor a generat fenomene de contact asupra rocilor din

fundament.

Astfel, în Munţii Bihor la contactul banatitelor cu calcarele mezozoice au luat

naştere diferite tipuri de skarne de care se leagă zăcămintele de substanţe minerale utile

de la Băiţa-Bihor.

Cuaternarul în zona montană apare sub formă restrânsă, fiind reprezentat de

depozite peri- glaciare, depozite eluviale carstice şi cele de turbă de la Padiş – Cetăţile

Ponorului şi de la Remeţi (Coada Lacului).

Bazinele externe neogene. Transgresiunea badeniană duce la formarea bazinelor

de sedimentare neogene din vestul Apusenilor reprezentate prin depresiunile Beiuşului,

44

Vad-Borod şi Barcăului. Depozitele din aceste bazine s-au depus în badenian, sarmaţian,

panonian şi cuaternar. Se constată că în zonele centrale ale bazinelor apar formaţiuni

mai fine, iar la periferia lor mai grosiere.

Depozitele de bază sunt alcătuite dintr-un orizont conglomeratic sau grezos peste

care se dez- voltă un facies marno-grezos. Uneori apar şi calcare oolitice peste care sunt

dispuse marne. Extensiunea maximă a apelor este în ponţian, când se depun formaţiuni

argilo – marnoase – nisipoase şi psefito – psamitice cu intercalaţii de marne şi calcare,

după care se produce colmatarea acestor golfuri până la finele dacianului când se depun

nisipuri. Insular, formaţiunile amintite sunt acoperite de pietrişuri piemontane rezultate din

acţiunea reţelei hidrografice, care urmărea retragerea treptată înspre vest a Lacului

Panonic.

Depresiunea Panonică. Este o unitate struc- turală ce pătrunde prin intermediul

depresiunilor golf în vestul Munţilor Apuseni. Are un fundament cristalin de vârstă triasică

şi cretacică, puternic fragmentat de falii şi compartimentat în blocuri denivelate situate

la diferite adâncimi (câteva sute de metri la Tinca, 1500 m la Inand şi peste 5000 m la

Biharia).

Peste soclul cristalin urmează pătura sedi- mentară care, la nord de Barcău este

formată din depozite în facies de fliş paleogen, între Barcău şi ridicarea cristalinului de la

Inand – Salonta se dispun formaţiuni cretacice, miocene şi pliocene, iar la sud de Inand –

Salonta numai formaţiuni miocene şi pliocene.

În miocen condiţiile de sedimentare devin aproape uniforme. Acum se depun

marne, argile cenuşii şi nisipuri, iar în pliocen, şi anume în ponţian, dacian şi levantin apare

o monotonie litologică dato- rită predominării argilelor, marnelor şi nisipurilor.

Depozitele cuaternare acoperă întreaga suprafaţă a depresiunii. Pleistocenul

formează depozite proluviale ale unor largi conuri de dejecţie situate la ieşirea râurilor din

munte. În pleistocenul superior s-au acumulat argile roşii în alternanţă, pe alocuri, cu

depozite loessoide.

45

În holocen se formează depozitele de terasă, pe râurile din depresiunile golf şi în

estul Câmpiei de Vest, alcătuite din pietrişuri, nisipuri grosiere acoperite cu prafuri

nisipoase şi argile prăfoase. Tot acum se depun nisipurile zburătoare din regiunea Valea lui

Mihai şi depozitele de mlaştină din Valea Ierului.

B.5. Informaţii privind tipul de ţinte care necesită protecţie în zonă În arealul județului Bihor pe lângă populația rezidentă și fondul funciar descrise la

capitolul A am mai identificat ca și tințe ce necesită protecție specială cele descrise mai

jos:

1.Listă Zoo și acvarii

Tabel nr.B.5.1 Administrator Adresa Date de

contact Status autorizare

Număr exemplare

Număr specii

Județ Categorie Denumire

Administraţia Domeniului Public Oardea - Grădina Zoologică din Oradea, domnul ing. Bimbo Szuhai Tibor - administator.

Str. Matei Basarab, nr. 1, loc. Oradea, jud. Bihor

Tel.: 0259.434.547 , Email: [email protected], Fax: 0259.440.438

A 705 152 Bihor Gradina Zoologica

Gradina Zoologica Oradea

2.Listă Arii protejate

Tabel nr.B.5.2 Nume sit Cod

național Tip sit Stare sit Județ(e) Tip

administrare An atribuire

Bioregiuni Baza legală

Parcul Natural Cefa

1.2010 Parc natural

Raportat BH Panonica

Groapa Ruginoasă - Valea Seacă

2.141. Rezervaţie naturală

Raportat BH Administrare 2014 Alpina Lege 5/2000(Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate)

Pietrele Galbenei



Piatra Bulzului


Raportat BH Administrare 2014 Alpina Lege 5/2000(Lege privind aprobarea Planului de amenajare

46

a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate)

Ghețarul Focul Viu

2.144. Rezervaţie ştiinţifică


Avenul Ghețarul Borțig



Vârful Buteasa



Molhașurile din Valea Izbucelor



Fâneața Izvoarelor Crișul Pietros



Cetățile Ponorului

2.149. Monument al naturii


Valea Galbenei



Valea Sighiștelului



Pietrele Boghii



Săritoarea Bohodeiului



47

Cetatea Rădesei



Poiana Florilor



Platoul carstic Padiș



Depresiunea Bălileasa



Groapa de la Barsa



Vârful Biserica Moțului



Platoul carstic Lumea Pierdută



Izbucul intermitent de la Călugări


Raportat BH Continentala

Fâneața Valea Roșie



Ferice Plai și Hoanca


Raportat BH Alpina

Avenul Câmpeneasa cu Izbucul Boiu



Defileul Crișului Repede


Raportat BH Administrare 2014 Alpina; Continentala

Lege 5/2000(Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate)

48

Peștera Ciurului Ponor


Raportat BH Alpina

Peștera Ciurului Izbuc


Raportat BH Alpina

Peștera Osoiu


Raportat BH Administrare 2014 Alpina; Continentala


Peștera Urșilor de la Chișcău



Peștera cu Apă din Valea Leșului


Raportat BH Alpina

Peștera Vântului



Peștera lui Micula



Peștera Gălășeni



Defileul Crișului Negru la Borz


Raportat BH Custodie 2010 Continentala Panonica


Pădurea cu narcise din Oșorhei


Raportat BH Custodie 2010 Continentala


Vârful Cârligați


Raportat BH AdministrareCustodie

20112014

Alpina Lege 5/2000(Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate)

Dealul Păcău




Poiana cu narcise de la Goroniște



Lege 5/2000(Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national -

49

Sectiunea a III-a - zone protejate)

Piatra Grăitoare din coasta de S-E a Brăiesei


Raportat BH Alpina

Valea Iadei cu Syringa josichaea


Raportat BH Custodie 2011 Alpina Lege 5/2000(Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate)

Pășunea cu Corynephorus de la Voievozi


Raportat BH Custodie 2016 Panonica Lege 5/2000(Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate)

Complexul hidrografic Valea Rece



Lacul Cicoș



Gruiul Pietrii



Calcarele tortoniene de la Miheleu


Raportat BH Custodie Continentala


Locul fosilifer de pe Dealul Șomleului


Raportat BH Custodie Fara conventie custodie/ contract administrare

2016 Continentala


Calcarele tortoniene de la Tășad



Locul fosilifer din Valea Lionii - Peștiș



Lentila 204 Brusturi - Cornet



Calcarele cu hipuriți din Valea Crișului



Locul fosilifer de la Cornițel



50

Peștera Meziad



Colonia de păsări de la Pădurea Rădvani


Raportat BH Panonica

Izvoarele mezotermale Răbăgani



Peștera Vacii


Raportat BH Alpina

Peștera Gruiețului


Raportat BH Alpina

Peștera Igrița


Raportat BH Administrare 2014 Continentala


Peștera Farcu


Raportat BH Alpina

Peștera Toplița



Peștera din Piatra Ponorului


Raportat BH, CJ Administrare 2014 Alpina Lege 5/2000(Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate)

Molhașul Mare de la Izbuce



Avenul din Hoanca Urzicarului


Raportat AB, BH Administrare 2014 Alpina Lege 5/2000(Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate)

Parcul Natural Apuseni

F Parc natural

Raportat AB, BH, CJ

Administrare 2014 Alpina Continentala


Peștera Smeilor de la Onceasa

III.1. Rezervaţie ştiinţifică

Raportat BH Administrare 2014 Alpina Hotarare de Guvern 2151/2004(Hotarâre privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru noi zone)

Sistemul carstic

IV.10. Monument al naturii

Raportat BH Administrare 2014 Alpina Hotarare de Guvern 2151/2004(Hotarâre

51

Peștera Cerbului - Avenul cu Vacă

privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru noi zone)

Complexul carstic din Valea Ponorului

IV.9. Monument al naturii

Raportat BH, CJ Administrare 2014 Alpina Hotarare de Guvern 2151/2004(Hotarâre privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru noi zone)

Apuseni ROSCI0002

SCI Raportat AB, BH, CJ

Administrare 2014 Alpina; Continentala

Betfia ROSCI0008

SCI Raportat BH Custodie 2016 Continentala Panonica

Buteasa ROSCI0016

SCI Raportat BH Administrare 2014 Alpina

Câmpia Careiului

ROSCI0020

SCI Raportat BH, SM Custodie 2016 Panonica

Câmpia Ierului

ROSCI0021

SCI Raportat BH, SM Custodie 2016 Panonica

Cefa ROSCI0025

SCI Raportat BH Panonica

Codru Moma

ROSCI0042

SCI Raportat AR, BH Custodie 2010 Continentala

Crișul Negru

ROSCI0049

SCI Raportat AR, BH Custodie 2010 Panonica

Crișul Repede amonte de Oradea

ROSCI0050


Defileul Crișului Negru

ROSCI0061


Diosig ROSCI0068

SCI Raportat BH Custodie 2011 Panonica

Ferice - Plai

ROSCI0084

SCI Raportat BH Custodie 2014 Alpina

Lacul Pețea

ROSCI0098


Lunca Inferioară a Crișului Repede

ROSCI0104


Pădurea de la Alparea

ROSCI0145

SCI Raportat BH Custodie 2010 Continentala

Pădurea Goroniște

ROSCI0155


Păduricea de la Santău

ROSCI0185


Platoul Vașcău

ROSCI0200

SCI Raportat AR, BH Custodie 2014 Continentala

Săcueni ROSCI0220


Tășad ROSCI0240

SCI Raportat BH Continentala

Valea Cepelor

ROSCI0260

SCI Raportat AB, BH Alpina

Valea Iadului

ROSCI0262

SCI Raportat BH Custodie 2011 Alpina

52

Valea Roșie

ROSCI0267


Coridorul Munții Bihorului - Codru Moma

ROSCI0291

SCI Raportat AR,BH Custodie 2014 Alpina; Continentala

Muntele Șes

ROSCI0322

SCI Raportat BH,CJ,SJ

Continentala

Munții Bihor

ROSCI0324

SCI Raportat AB,AR,BH,HD

Custodie 2014 Alpina

Pajiștea Fegernic

ROSCI0347


Lunca Teuzului

ROSCI0350

SCI Raportat AR,BH Custodie 20102011

Panonica

Salonta ROSCI0387

SCI Raportat BH Panonica

Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru

ROSPA0015

SPA Raportat AR,BH Custodie 2010 Continentala Panonica

Câmpia Nirului - Valea Ierului

ROSPA0016

SPA Raportat BH,SM Custodie 2016 Panonica

Lunca Barcăului

ROSPA0067

SPA Raportat BH Custodie 2010 Panonica

Munții Apuseni - Vlădeasa

ROSPA0081

SPA Raportat AB,BH,CJ

Administrare 2014 Alpina; Continentala

Pescăria Cefa - Pădurea Rădvani

ROSPA0097

SPA Raportat BH Panonica

Valea Alceului

ROSPA0103

SPA Raportat BH Custodie 2010 Panonica

Defileul Crișului Repede - Valea Iadului

ROSPA0115

SPA Raportat BH,CJ Administrare,Custodie

20112014

Alpina Continentala

Lacurile de acumulare de pe Crișul Repede

ROSPA0123

SPA Raportat BH Custodie 2010 Continentala

Someșul Mare între Mica și Beclean

ROSCI0437

SCI Raportat BN,CJ Continentala

Spinoasa ROSCI0438

SCI Raportat IS Continentala

Valea Chiuruților

ROSCI0439

SCI Raportat HR Alpina

Valea Șardului

ROSCI0440

SCI Raportat CJ Continentala

Viile Tecii ROSCI0441

SCI Raportat BN Continentala

Vlădaia - Oprișor

ROSCI0442

SCI Raportat MH Continentala

Izvoarele sulfuroase submarine

ROSCI0094

SCI Raportat Custodie 2010 Marea Neagra

53

de la Mangalia Zona marină de la Capul Tuzla

ROSCI0273


Plaja submersă Eforie Nord - Eforie Sud

ROSCI0197


Costinesti - 23 August

ROSCI0293

SCI Raportat Fara conventie custodie/contract administrare

Marea Neagra

Canionul Viteaz

ROSCI0311

SCI Raportat Marea Neagra

Stejarii seculari de la Sângiorgiu de Mureș


Raportat MS Custodie 2011 Continentala


Vama Veche - 2 Mai


Raportat Custodie 2011 Marea Neagra


Vama Veche - 2 Mai

ROSCI0269


Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului

ROSCI0062

SCI Raportat BH, CJ Administrare 2014 Alpina; Continentala

Gura Vedei - Șaica - Slobozia

ROSCI0088

SCI Raportat Custodie, Fara conventie custodie/contract administrare

20142016

Continentala

B.6. Staţii de măsurare (hartă, coordonate geografice). În acest capitol se prezintă informații tehnice legate de structura rețelei de

monitorizare a calității aerului din județul Bihor, precum și caracteristici ale stațiilor de

monitorizare și metodele utilizate pentru evaluarea calității aerului, accentul căzând pe

descrierea surselor de degradare a aerului prezente în județ.

Poluanţii monitorizaţi, metodele de măsurare, valorile limită, pragurile de alertă şi

de informare şi criteriile de amplasare a punctelor de monitorizare sunt stabilite de

54

legislaţia naţională privind protecţia atmosferei şi sunt conforme cerinţelor prevăzute de

reglementările europene.

În prezent RNMCA efectuează măsurători continue de dioxid de sulf (SO2), oxizi

de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), particule în suspensie (PM10 şi

PM2.5), benzen (C6H6), plumb (Pb). Calitatea aerului în fiecare staţie este reprezentată

prin indici de calitate sugestivi, stabiliţi pe baza valorilor concentraţiilor principalilor

poluanţi atmosferici măsuraţi.

O stație de monitorizare furnizează date de calitatea aerului care sunt

reprezentative pentru o anumită arie în jurul stației. Aria în care concentrația nu diferă de

concentrația măsurată la stație mai mult decât cu o” cantitate specifică” (+/- 20%) care se

numește” arie de reprezentativitate”.

Stațiile sunt de mai multe tipuri:

stație de trafic, evaluează influența traficului asupra calității aerului. Raza

ariei de reprezentativitate este de 10-100 m. Poluanții monitorizați sunt:

dioxid de sulf, oxizi de azot, monoxid de carbon, ozon, compuși organici

volatili și particule în suspensie.

stație industrială, evaluează influența activităților industriale asupra calității

aerului. Raza ariei de reprezentativitate este de 100-1 km. Poluanții

monitorizați sunt: dioxid de sulf, oxizi de azot, monoxid de carbon, ozon,

compuși organici volatili, particule în suspensie și parametii meteo (direcția

vântului, presiune, temperatură, radiația solară, umiditate relativă,

precipitații).

stație urbană și suburbană, evaluează influența așezărilor umane asupra

calității aerului. Raza ariei de reprezentativitate este de 1-5 km. Poluanții

monitorizați sunt aceeași cu poluanții monitorizați de stația de tip industrial.

stație regională, este stație de referință pentru evaluarea calității aerului.

Raza ariei de reprezentativitate este de 200-500 km. Poluanții monitorizați

sunt aceeași cu cei monitorizați de stațiile urbane.

55

stație EMEP, ce monitorizează și evaluează poluarea aerului în context

trasfrontalier la mare distanță. Sunt amplasate în zona montană la altitudine

medie.

În prezent în Bihor sunt amplasate 4 staţii de monitorizare continuă a calităţii

aerului, dotate cu echipamente automate pentru măsurarea concentraţiilor principalilor

poluanţi atmosferici. Rețeaua mai cuprinde de asemenea un centru local, care colectează

şi transmite panourilor de informare a publicului datele furnizate de staţii, iar după

validarea primară le transmit spre certificare Centrului de Evaluare a Calităţii Aerului -

CECA – din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului ce le interpretează și apoi

furnizează datele referitoare la calitatea aerului din România către baza de date

europeană a calităţii aerului.

In judeţul Bihor sunt amplasate 4 staţii de monitorizare a calităţii aerului în

următoarele locaţii:

amplasată lângă sediul APM Bihor, B-dul Dacia nr.25/A, indicativ BH1- cod

RO0107A monitorizează on-line următorii poluanţi: CO, SO2, NO, NO2,

NOx, O3, PM2,5, PM10 (particule) gravimetric şi nefelometric, BTX

(benzen, toluen, xilen), parametrii meteo;

amplasată în curtea Şcolii Generale din Episcopia Bihor, Str. Matei Corvin

nr.106/A, indicativ BH2- cod RO0108A cu următorii parametrii monitorizaţi:

CO, SO2, NO, NO2, NOx, O3, PM10 (particule) gravimetric şi nefelometric,

parametrii meteo;

amplasată în cartierul Nufărul, lângă McDonalds-drive, indicativ BH3-cod

RO0109A monitorizează on-line următorii poluanţi: CO, SO2, NO, NO2,

NOx, O3, PM10 (particule) determinare nefelometrică, BTX (benzen,

toluen, xilen), parametrii meteo.

amplasată în localitatea Ţeţchea, indicativ BH4 - cod RO0110A

monitorizează online următorii poluanţi: CO, SO2, NO, NO2, NOx, PM10

(particule) determinare gravimetrică, parametrii meteo.

Tabelul numărul B.6.1 conține informații privind stațiile de monitorizare

56

Tabel nr.B.6.2 statia Cod EOI

statie Cod zona corelat cu codurile NUT

localitatea data de punere in functiune

latitudine longitudine altitudine tip statie tip zona

surse de emisii

adresa

BH-1 RO0107A RO11199 Oradea 20080101 47.068611 21.927239 139 Fond urban Commercial, institutional and residential combustion

Bdul. Dacia

BH-2 RO0108A RO11199 Oradea 20080101 47.097506 21.901403 145 Industrial urban Public power, co-generation and district heating

Str. Matei Corvin

BH-3 RO0109A RO11199 Oradea 20080101 47.032503 21.950561 128 Trafic urban Road transport

Str. Nufarului

BH-4 RO0110A

RO11199 Marghita 20100101 47.343611 22.331669 213 Industrial urban Other sat Tetchea

Amplasarea staţiilor automate de monitorizare a calităţii aerului în județul Bihor

este redată în Figura B.6.1

57

Figura B.6.1 - Amplasarea staţiilor automate de monitorizare a calităţii aerului

Zilnic se elaborează cate un buletinul informativ al calității aerului, în fiecare punct

de monitorizare şi se afişează pe site-ul APM Bihor: www.apmbh.anpm.ro.

Rezultatele monitorizărilor pot fi consultate pe www.calitateaer.ro

Determinarea poluantului particule în suspensie totale, se efectuează în punctul

de monitorizare: Sediul A.P.M. Bihor.

Determinarea indicatorului particule sedimentabile cu frecvenţă lunară, se

realizează în 14 puncte de monitorizare, amplasate pe teritoriul judeţului Bihor.

Amplasarea punctelor de monitorizare s-a realizat ţinând cont de sursele de poluare

concentrate în zonele respective.

58

Particulele sedimentabile se determină în flux lent, în 14 puncte de recoltare la

nivelul judeţului Bihor, cu o frecvenţă de recoltare lunară. Prin monitorizarea acestui

indicator, se urmăreşte impactul activităţilor desfăşurate de SC Holcim (Romania) SA

Aleşd şi SC Helios SA Aştileu (în primele 4 puncte), respectiv a platformei industriale

Oradea (inclusiv a haldelor de cenuşă CET I).

C. Analiza situaţiei existente

C.1. Descrierea modului de identificare a scenariilor/măsurilor, precum şi estimarea efectelor acestora;

Prevederile Ordinului 1.206/2015 pentru aprobarea listelor cu unitațile

administrativ- teritoriale întocmite în urma încadrării în regimuri de gestionare a ariilor

din zonele și aglomerile prevăzute în Anexa nr. 2 a Legii nr. 104/2011 privind Calitatea

aerului înconjurător încadreaza judetul Bihor în regimul II de gestionare a calitatii aerului,

fapt care releva un nivel al poluantilor în atmosferă sub valorile limita admise și în

consecinta necesitatea elaborarii Planului de mentinere a calitatii aerului, la nivelul

judetului pentru poluanții:

- particule fn suspensie PM10 - în regimul de evaluare A, 28 μg/m3 <c<40

μg/m3

- particule fn suspensie PM2,5 - în regimul de evaluare A, c<35 μg/m3 (2013) și c<20 μg/m3 (2020)

- benzen, (C6H6) - în regimul de evaluare C, c<2 μg/m3

- dioxid de sulf (S02) - în regimul de evaluare C, c<8 μg/m3

- monoxid de carbon (CO) - în regimul de evaluare B, 5 μg/m3<x<7 μg/m3

- plumb (Pb) - în regimul de evaluare C, c<0,25 μg/m3

- arsen (As) - în regimul de evaluare C, c<2,4 ng/m3

- cadmiu (Cd) - în regimul de evaluare C, c<2 ng/m3

- nichel (Ni) - în regimul de evaluare C și c<10 ng/m3

59

- dioxid/ oxizi de azot (NO, NOx) - în regimul de evaluare B, 19,5 μg/m3 <c<24

μg/m3

în acord cu Art. 43, alin. (2) din Legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător și

cu Ordinul nr. 36/2016 pentru aprobarea listelor cu unităţile administrativ-teritoriale

întocmite în urma încadrării în regimurile de evaluare a ariilor din zonele şi aglomerările

prevăzute în Anexa nr. 2 la Legea 104/2011.

Planul de mentinere a calitatii aerului s-a elaborat pentru o perioada de valabilitate

de 5 ani și cuprinde setul de masuri/actiuni pentru pastrarea nivelului poluantilor în

atmosfera sub valorile-limita, respectiv sub valorile - țintă, termenele de implementare,

costurile estimate pentru punerea în aplicare și sursele potentiale de finantare, institutiile,

autoritatile, organismele și operatorii economici responsabili de punerea în aplicare și

implementarea acestora.

Pornind de la datele privind încadrarea județului Bihor în regim de gestionare II:

- poluanții pentru care s-a realizat încadrarea în regimul de gestionare II;

- perioada de timp pentru care a fost realizată evaluarea și încadrarea;

- perioada de mediere: valoare orară, valoare zilnică, valoare anuală;

- cantitatea totală de emisii (t/an) pentru fiecare poluant și pe categorii de surse

staționare, mobile și de suprafață

date aferente anului 2013 și puse la dispoziție de către APM Bihor s-a realizat, într-o

primă etapă analiză la nivelul 2013 a surselor poluanților specificați pe tipuri.

Etapa a doua a constat în identificarea surselor de emisie pentru poluanții ce fac

obiectul Planului de menținere a calității aerului în regimul de gestionare II.

Au fost identificate unitățile economice ce se încadrează în categoria instalațiilor

ce intră sub incidența:

- Directiva 2008/1/CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (IPPC)

- Directiva 2001/80/CE privind limitarea emisiilor în atmosferă a anumitor

poluanţi provenind de la instalaţii de ardere de dimensiuni mari (LCP)

60

- Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deșeurilor

- Directiva 1999/13/CE a Consiliului din11 martie 1999 privind reducerea

emisiilor de compuși organici volatili datorate utilizării solvenţilor organici în

anumite activităţi și instalaţii

precum și toți operatorii ce sunt obligați să facă raportări în Registrul Poluanţilor Emişi şi

Transferaţi.

Pentru estimarea emisiilor s-a realizat radiografierea surselor de pe teritoriul

județului Bihor,conform clasificării Ghidului de inventariere a emisiilor.Rezultatul acestei

inventarieri este readata în tabelul numărul C.1.1

Tabel nr.C.1.1

nr.crt.

Codul categoriei

Categorie de activitate

particule în suspensie PM10

particule în suspensie PM2.5 benzen SO2 CO Pb As Cd Ni

oxizi azot(NO, Nox)

1 1.A.1.a

Producerea energiei x x x x x x x x x x

2

1.A.2 Proccese de combustie în industrie si construcții x x x x x x x x x x

3 1.A.3.a

Transporturi aviatice x x x x x x

4 1.A.3.b

Transporturi rutiere x x x x x x x x x x

5 1.A.3.c

Transport feroviar x x x x x x x x x

6

1.A.4 Instalații mici de ardere casnice și institutii x x x x x x x x x x

7 1.A.4

Surse mobile non road x x x x x x x x x x

8

1.B.2.a.i Exploarea, producția și transportul gazelor naturale x

9 1.B.2.a.v Distributia produselor

petroliere x

10 1.B.2.a.iv Emisii fugitive de la

stocarea titeiului x x x x x x x x x x

11 1.B.2.c Extractia titeiului și a

gazelor naturale x x x x x x x x x x

12 2.A.1

Producerea cimentului x x

13 2.D.3.c Producerea și Asfaltarea

drumurilor x x x x

14 2.A.5.a

Industria extractivă x x

15 2.A.5.b

Construcții și demolari x x

16

2.A.5.c Stocarea, manipularea și transportul produselor minerale x x

17 3.B

Managementul dejectiilor x x x

18 3.D Producție vegetală

(inclusiv fertilizare) x x x x

61

19

5.A Tratarea namolului de la epurare x x x

20 5.C.1.b.v

Crematorii umane x x x x x x x x x x

Pentru estimarea emisiilor s-au solicitat și prelucrat cu ajutorul metodologiei

EMEP/EEA air pollutant emission inventory guidebook – 2013

(http://www.eea.europa.eu/publications/emep-eea-guidebook-2013) date de la furnizorii

județeni de gaze, prezentați în tabelul numărul c.1.2. precum și date preluate de pe site

https://statistici.insse.ro referitoare la numărul de unități de locuit, la evoluția lor și la

consumul specific pe unitate de locuit, Autorizații integrate de mediu ale opratorilor IPPC

Tabel C.1.2

Nr.crt. OPERATOR LOCALITATEA

1. S.C. DISTRIGAZ VEST ORADEA Oradea

2. S.C. SALGAZ SALONTA Salonta

3.

E.ON GAZ DISTRIBUȚIE

Marghita

Valea lui Mihai

Avram Iancu

Biharia

Borș

Sălard

Cefa ( 2 agenți econ.)Populația nu este racordată.

Ciumeghiu(1 agent econ.)Populația nu este racordată.

Săcuieni( 4 agenți econ.)Populația nu este racordată.

4.

S.C. GAZVEST SA ARAD

Curtuișeni

Sălacea

Tămășeu

Sîntandrei

Mădăras

5.

SNP PETROM SA

Suplacu de Barcău

Tăuteu

Balc

Abram

Preluat din: Raport privind starea economică și socială a județului Bihor-

62

Prefectura județului Bihor

Datele referitoare la evoluția unităților de locuit și la tipul de combustibil/unitate

de locuit sunt prezentate în tabelul C.1.3

Tabel C.1.3

Fodul de locuinte 2010-2014/Estimare 2022 An Număr total unități de locuit Numar unități de locuit/Combustibil gaz carbune lemn 2010 240601 37510 61594 141497 2011 246364 39042 62439 144883 2012 247657 39995 63293 144369 2013 248630 40879 64147 143604 2014 249556 41780 65001 142775 2015 250315 42642 65822 141851 2016 250315 119511 0 130804 2022 266078 140473 0 125605

Grafic C.1.1- Evoluția unităților de locuit și la tipul de combustibil/unitate de locuit 2010-

2016

Studiul evoluției consumului de gaz total și per utilizatori în intervalul 2010-2014

este redat în tabelul numărul C.1.4

0

500000

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2022

Evoluția unităților de locuit și la tipul de combustibil/unitate de locuit 2010-2016,prognoza 2022

Fodul de locuinte Număr total unități de locuitFodul de locuinte Numar unități de locuit/Combustibil gazFodul de locuinte Numar unități de locuit/Combustibil carbune

63

Tabel C.1.4

Consum de gaz/an 2010-2014,estimat 2022

an total(mc) casnic(mc) agenti economicii+altii(mc) Gradient total

de crestere

Gradient de crestere

consumatori casnici

Gradient de crestere

consumatori ag economici

2010 36906000 17159000 19747000 16.53660651 10.23952 22.00841

2011 43009000 18916000 24093000 19.40059057 -0.41764 34.96036

2012 51353000 18837000 32516000 -10.31293206 0.870627 -16.7917

2013 46057000 19001000 27056000 39.6986343 -8.33114 73.42918

2014 64341000 17418000 46923000 16.33072483 0.590344 28.40155

2022 185159419 26017766 159141653

2022(cu CET Oradea) 251257022 92115369 159141653

Grafic C.1.2 Consumul de gaz total și per utilizatori în intervalul 2010-2014, estimat 2022

Analiza evoluției fondului funciar și al efectivului de animale/tip de animal –

interval 2010-2014 și prognoza pentru 2022 este redată în tabelele C.1.5, C.1.6 și

graficele C.1.3-4

0

100000000

200000000

300000000

2010 2011 2012 2013 2014 2022 2022(cu CETOradea)

Consum de gaz/an 2010-2014,estimat 2022

total(mc) casnic(mc) agenti economicii+altii(mc)

64

Tabel C.1.5 Evoluția suprafetelor agricole Bihor 2010-2014/prognoză 2022

An

suprafață

arabilă(ha)

suprafață

cultivată(ha)

Suprafață Fertilizată cu

ingrasaminte chimice (ha)


ingrasaminte naturale (ha)

2010 307805 254396 728000 56650

2011 307760 248493 135405 36987

2012 308679 235256 188950 18500

2013 308819 242008 188950 18500

2014 308819 247463 188950 18500

2022 310596 296171 188950 18500

Tabel nr.C.1.6

Evoluția efectivelor de animale Bihor 2010-2014/Prognoză 2022

An Bovine Porcine Ovine Caprine Cabaline păsări iepuri

2010 69626 192777 234963 17520 16401 2230997 15230

2011 68996 192795 218319 15485 15136 2303701 8589

2012 66851 190050 214476 13619 11925 2272644 16150

2013 67813 194698 218466 14992 11836 2165459 19384

2014 68216 193831 219868 15858 11649 1821494 20334

2022 70640 195875 190873 13767 6498 2018349 61027

Graficele C.1.3- Evoluția suprafetelor agricole Bihor 2010-2014/prognoză 2022

0

500000

1000000

2010 2011 2012 2013 2014 2022

Evoluția suprafetelor agricole Bihor 2010-2014/prognoză 2022

suprafață arabilă(ha)

suprafață cultivată(ha)

Suprafață Fertilizată cu ingrasaminte chimice (ha)

Suprafață Fertilizată cu ingrasaminte naturale (ha)

65

Graficele C.1.4- Evoluția numărului de animale Bihor 2010-2014/prognoză 2022

Evoluția suprafeței construite în intervalul 2010-2014 este prezentată în tabelul

numărul C.1.7. și graficul C.1.5. Facem precizarea ca in estimarea valorii suprafetei

construite pentru anul 2022 a fost omisa cresterea 2010-2011 deoarece aceasta valoare

difera cu mult fata de evoluția suprafetei construite in urmatorii ani analizati.

Tabel C.1.7 Suprafata construita 2010-2014, Prognoza 2022

Judeţul Bihor

Total

Gradient de

crestere mediu anual

Suprafaţă

locuibilă

(mii m²)

2010 9393.3 24.911373

2011 11343.3 0.954219672

2012 11433.5 0.75777321

2013 11505.7 0.772834334

2014 11579.8 0.828275739

2022 12269.57

0

500000

1000000

1500000

2000000

2500000

Bovine Porcine Ovine Caprine Cabaline păsări iepuri

Evoluția efectivelor de animale Bihor 2010-2014/Prognoză 2022

2010 2011 2012 2013 2014 2022

66

Figura C.1.5- Evoluția suprafetei construite 2010-2014, prognoză 2022

Pentru estimarea emisiilor generate din producerea și așternerea asfaltului au fost

studiate datele referitoare la evoluția lungimii drumurilor și strazilor modernizate precum

și la suprafața de drumuri modernizate reparate și întreținute. Datele referitoare la

acestea sunt cuprinse în tabelul numărul C.1.8 și graficul C.1.6

Tabel nr.C.1.8

Lungimea drumurilor publice, pe categorii de drumuri, tipuri de acoperamant, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete 2010-2014,prognoza 2022

an

Total

lungime

drumuri

publice

Total

lumgime

drumuri

publice

modernizate

Lungimea

strazilor

orasenesti

modernizate

(inclusiv

pistele de

bicicleta)

Gradient

de

crestere

lungime

drumuri

publice

Gradient de

crestere

lungime

drumuri

publice

modernizate

Gradient

de

crestere

lungime

strazi

lungime de

drumuri

publice

intretinute

lungime de

strazi

intretinute/an

Gradient

de crestere

lungime

drumuri

publice

intreținute

Gradient

de crestere

lungime

strazi

intretinute

anual

2010 2975 759 538 15.18 10.76

2011 2975 759 513 0.00 0.00 -4.65 15.18 10.26 0.00 -4.65

2012 2975 807 556 0.00 6.32 8.38 16.14 11.12 6.32 8.38

2013 2976 833 558 0.03 3.22 0.36 16.66 11.16 3.22 0.36

2014 2976 865 562 0.00 3.84 0.72 17.30 11.24 3.84 0.72

2022 2978 1209 592 0.01 3.35 1.20 24.18 11.84 3.35 1.20

9393.3

11343.3 11433.5 11505.7 11579.812269.57244

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

2010 2011 2012 2013 2014 2022

Total Suprafaţă locuibilă (mii m²)

67

Figura C.1.6-Lungimea drumurilor publice, pe categorii de drumuri, tipuri de

acoperamant, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

Pentru realizarea unei estimări cat mai reale au fost prelucrate datele referitoare

la traficul de frontieră în punctele de trecere aflate pe teritoriul județului Bihor.

Tabel C.1.9 nr crt Unitate de trafic 2013 prognoza 2022 Combustibil

1 autoturisme 689614 2388013 bemzina

2 motociclete 3848 24348 benzina

3 autoturisme 689615 2388017 motorina

4 autocare 28804 18984 motorina

5 microbuze 25686 123981 motorina

6 camioane 772516 977479 motorina

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

2010 2011 2012 2013 2014 2022

Lungimea drumurilor publice, pe categorii de drumuri, tipuri de acoperamant, interval 2010-2014,prognoza 2022

Total lungime drumuri publice

Total lumgime drumuri publice modernizate

Lungimea strazilor orasenesti modernizate (inclusiv pistele de bicicleta)

68

Graficul.c.1.7- Traficul de frontieră în punctele de trecere aflate pe teritoriul județului

Bihor

S-au solicitat și prelucrat în același timp unitățile de trafic de la nivelul județului

Bihor anul de referință 2013, dar s-au preluat și prelucrat și datele aferente anului 2014

pentru a studia tendința de evoluție necesară proiecției în anul 2022.Datele necesare au

fost achiziționate de la RAR și prelucrate cu ajutorul softului COPERT 4 versiunea 11.3.

Conform datelor preluate de la Institutul Național de Statistică evoluția unităților

de trafic în perioada de evaluare 2010-2014 este cea prezentată în tabelul c.1.3. Analiza

evoluției numărului de unități de trafic arată o tențintă crescătoare (excepție vehiculele

rutiere pentru transporturi speciale) a numărului unităților de trafic.

Tabel C.1.10

nr

crt Tip auto 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Gradient

mediu

de

creștere

Prog-

noză

2022

1

Autobuze și

microbuze 946 983 1003 1044 1101 1198 3.87 1362

2 Autoturisme 130680 128888 133806 141032 147368 154465 3.08 183228

0

500000

1000000

1500000

2000000

2500000

3000000

autoturisme motociclete autoturisme autocare microbuze camioane

Traficul de frontieră în punctele de trecere aflate pe teritoriul județului Bihor 2013,prognoza 2022

2013 prognoza 2022

69

3

Mopede si

motociclete 2391 2524 2716 2903 3103 3276 6.74 4459

4

Autovehicule

de marfă 19453 20726 22167 24037 25763 27502 7.28 36918

5

Vehicule

rutiere pentru

scopuri

speciale 855 835 818 801 787 785 -2.05 1230

6 Tractoare 621 642 707 731 749 766 4.84 1123

Graficul.c.1.8 - Variația numărului de autobuze și microbuze 2010-2014,

prognoză 2022

Graficul C.1.9-Variația numărului de autoturisme 2010-2014, prognoză 2022

0

500

1000

1500

2010 2011 2012 2013 2014 2015 prognoză2022

Autobuze și microbuze

0

50000

100000

150000

200000

2010 2011 2012 2013 2014 2015 prognoză2022

Autoturisme

70

Graficul.C.1.10-Variația numărului de mopede și motociclete 2010-2014,

prognoză 2022

Graficul.C.1.11-Variația numărului de autovehicule de marfă 2010-2014,

prognoză 2022

Graficul.C.1.12-Variația numărului de vehicule rutiere pentru scopuri speciale

0

1000

2000

3000

4000

5000

2010 2011 2012 2013 2014 2015 prognoză2022

Mopede si motociclete

0

10000

20000

30000

40000

2010 2011 2012 2013 2014 2015 prognoză2022

Autovehicule de marfă

0200400600800

100012001400

2010 2011 2012 2013 2014 2015 prognoză2022

Vehicule rutiere pentru scopuri speciale

71

2010-2014, prognoză 2022

Graficul.C.1.13-Variația numărului de tractoare 2010-2014, prognoză 2022

Pentru realizarea unei estimări cat mai reale s-au solicitat și prelucrat datele -

referitoare la traficul de frontieră în punctele de trecere aflate pe teritoriul județului Bihor.

Analiza datelor referitoare la transportul feroviar a condus la datele prezentate în

tabelul nr. C.1.11

Tabel nr.C.1.11

An Lungime cale ferata(km)

2010 500 2011 500 2012 500 2013 500

2014 500

2022 500

0200400600800

10001200

2010 2011 2012 2013 2014 2015 prognoză2022

Tractoare

72

Graficul C.1.14 - Evoluția lungimii Caii ferate 2010-2014, prognoză 2022

Analiza datelor referitoare la transportul aerian actual și prognozat pentru anul

2022(crestere cu 100% a numărului de curse) a condus la datele prezentate în tabelul nr.

C.1.12

Tabel nr.C.1.12

an Numar ore survolare teritoriu Bihor/an

2013 260 2022 520

Garficul C.1.15 - Numar ore survolare teritoriu Bihor/an

0

100

200

300

400

500

600

2010 2011 2012 2013 2014 2022

Evoluția lungimii Caii ferate 2010-2014,prognoză 2022

0

200

400

600

2013 2022

Numar ore survolare teritoriu Bihor/an

73

Pentru elaborarea scenariilor aferente proiecțiilor pentru anul 2022 s-au luat în

calcul datele furnizate de: Institutul Național de Statistică (evoluția populației, suprafețelor

cultivate și a traficului) precum și:

- Strategia Națională de Dezvoltare Durabilă a României

- Strategia Națională pentru Schimbări Climatice a României

- Strategia Națională privind Gestionarea Deșeurilor

- Strategia Națională privind Conservarea Biodiversității

- Strategia Națională Energetică

- Planul de Dezvoltare al Regiunii Nord –Vest 2014-2020

- Strategia de Dezvoltarea a Județului Bihor 2015-2020

- Strategia de dezvoltare 2015-2020 a municipiului Oradea

- Strategiile de dezvoltare a celorlate municipii a comunelor din zona

metropolitană și a celorlate comune

- Masterplanul pe sectorul transporturi

- Planul de mobilitate la nivelul municipiului Oradea

Facem mențiunea că la realizarea Strategiilor de dezvoltare s-a ținut cont de ținte

asumate de Romania în raport cu Uniunea Europeană referitoare la: ocuparea forţei de

muncă, inovare, educaţie, incluziune socială şi mediu/energie.

Tabel nr.C.1.13 Țintele asumate de România referitor la obiectivele Strategiei Europa 2020

Rata de ocupare (in %)

Procent de CDI în PIB

Reducerea emisiilor de CO2,

comparat nivelul anului 1990

Energii regenerabile

Eficiență energetică

– reducerea

consumului de energie (în Mtoe)

Reducerea procentului de părăsire timpurie a sistemului

de educație (în %)

Educație terțiară

(%)

Reducerea populației în risc de sărăcie și excluziune socială (nr persoane)

Situație curentă România

63,8% (2012)

0,48% (2011)

51,84% (2011

comparat cu

nivelul 1990)

20,79% (2012)

16,6 (2012)

17,4% (2012)

21,8% (2012)

240.000 (2011

comparat cu nivelul

1990)

Ținte România

70% 2% -19% 24% 10 11,3% 26,7% 580.000

Ținte UE 75% 3% -20% 20% 368 M

10% 40% 20.000.000

Sursa: Acordul de Parteneriat 2014 - 2020

74

În cadrul acestui studiu a fost folosită tipologia de clasificare agreată de

autoritatea pentru protecția mediului și anume:

Surse staționare - sursele punctiforme, reprezentate în special de coșurile de

emisie din activități industriale și ardere, etc

Surse mobile - reprezentate de sursele din transporturi

Surse de suprafață – reprezentate de sursele de emisii difuze și în special de

cele rezidențiale, agricole, halde depozitare, șantiere, construiri/modernizări de

drumuri, etc.

Incadrarea surselor identificate pe tipologia sursei este redată în tabelul numărul

C.1.14

Tabel nr.C.1.14

nr.crt.

Tip sursa

Sursa sursa mobila sursa suprafata

surse stationare

1 Producerea energiei x

2 Proccese de combustie în industrie si construcții x

3 Transporturi aviatice x 4 Transporturi rutiere x 5 Transport feroviar x

6 Instalații mici de ardere casnice și institutii x 7 Surse mobile non road x 8 Exploarea, producția și transportul gazelor naturale x 9 Distributia produselor petroliere x

10 Emisii fugitive de la stocarea titeiului x 11 Extractia titeiului și a gazelor naturale x 12 Producerea cimentului x

13 Producerea și Asfaltarea drumurilor x 14 Industria extractivă x

15 Construcții și demolari x

16 Stocarea, manipularea și transportul produselor minerale x

17 Managementul dejectiilor x

75

18 Producție vegetală (inclusiv fertilizare) x 19 Tratarea namolului de la epurare x 20 Crematorii umane x

Rezultatul interpretării datelor a condus la următoarele scenarii – proiecție 2022

1.Scenariu 1 Se păstrează același trend descrescător al populației după domiciliu la

nivelul județului din perioada 2010-2014 (perioada de evaluare)

Se păstrează același număr de operatori economici, cu aceleași capacități

de producție la nivelul județului

Se implementează Masterplanul sectorial: transport, se implementează

Planul de mobilitate la nivelul municipiului Oradea

Se menține constant ritmul de creștere al unităților de trafic auto, feroviar,

iar traficul aerian crește cu 100 %

Se menține suprafața de teren agricol si modul actual de fertilizare

Se păstrează constant efectivul de animale

Nu intrăm in Spațiul Schengen (ceea ce înseamnă că se păstrează timpul

de staționare în punctele de trecere vamală)

Se menține constant ritmul de creștere al suprafeței construcțiilor

Se ecologizează haldele de depozitare, conform Avizelor de închidere

Atinge cota de 5 % numărul de locuințe/instituții încalzite utilizand surse

neconvenționale de energie

2. Scenariu 2 Se păstrează același trend descrescător al populației după domiciliu la


Crește cu 10% numărul de operatori economici



76

Se menține constant ritmul de creștere al unităților de trafic auto, crește cu

30% traficul feroviar, traficul aerian crește cu 100 %

Crește cu 5% suprafața de teren agricol si modul actual de fertilizare

Crește cu 10 % efectivul de animale

Intrăm in Spațiul Schengen



Scade numărul de locuințe/instituții incalzite pe lemn cu 10 %

Atinge cota de 5 % numărul de locuințe/instituții încalzite utilizand surse


C.2. Analiza situaţiei curente cu privire la calitatea aerului - la momentul iniţierii planului de menţinere a calităţii aerului

Conform Raportului anual de mediu realizat de către APM Bihor, calitatea aerului

ăn anul 2013 se caracterizează astfel

” Una din cele mai mari probleme cauzate de poluarea aerului este încălzirea

globală, o creştere a temperaturii Pământului cauzată de acumularea unor gaze

atmosferice, cum ar fi dioxidul de carbon. Odată cu folosirea intensivă a combustibililor

fosili în secolul XX, concentraţia de dioxid de carbon din atmosferă a crescut dramatic.

Dioxidul de carbon şi alte gaze, cunoscute sub denumirea de gaze de seră reduc căldura

disipată de Pământ, dar nu blochează radiaţiile Soarelui. Din cauza efectului de seră se

aşteaptă ca temperatura globală să crească cu 1,4° C până la 5,8° C până în anul 2100.

Chiar dacă această tendinţă pare a fi o schimbare minoră, creşterea ar face ca Pământul

să fie mai cald decât a fost în ultimii 125.000 ani, schimbând probabil tiparul climatic,

afectând producţia agricolă, modificând distribuţia animalelor şi plantelor şi crescând

nivelul mării.

Protecţia atmosferei este un domeniu de mare importanţă în asigurarea sănătăţii

umane şi a protecţiei mediului. Prevederile directivelor europene în domeniul calităţii

aerului şi a legislaţiei naţionale în domeniu stipulează încadrarea zonelor şi aglomerărilor

77

în regimuri de evaluare şi gestionare a calităţii aerului. Această încadrare depinde de

nivelul concentraţiilor unuia sau mai multor poluanţi şi de încadrarea acestora peste sau

sub obiectivele de calitate definite: VL - valoare limită, PSE - prag superior de evaluare,

PIE - prag inferior de evaluare. Depăşirea valorilor limită/pragurilor de alertă impune

elaborarea de planuri/programe care să conducă la reducerea emisiilor de poluanţi la

sursă, respectiv la încadrarea concentraţiilor ambientale în valorile limită.

Emisii de gaze cu efect acidifiant

Emisiile de dioxid de sulf, oxizi de azot şi amoniac sunt consideraţi poluanţi cu

efect acidifiant. Sursele principale de poluare cu aceşti poluanţi sunt arderea

combustibililor pentru industrie şi populaţie (SOX, NOX), traficul rutier (NOX).

Date din Inventarul de emisii -anul 2013 pentru poluanţi acidifianţi: SO2, NOx, NH3 –sunt prezentate în tabelul numărul c.2.1

Tabel nr.c.2.1

Poluanţi acidifianţi SO2 (to/an) NOx (to/an) NH3 (to/an)

Anul 2013 9540,256 96011,085 1352,154

Evoluția in întervalul 2010-2014 a emisiilor de SO2, COV și NOx

Dioxidul de Sulf (SO2)

Valorile mari înregistrate în ultimii ani se datorează în principal contribuţiei

instalaţiei mari de ardere (IMA2) cu funcţionare pe combustibil solid (lignit).

Emisiile anuale de SO2 în judeţul Bihor interval de timp 2010-2014 sunt prezentate

în tabelul numărul c.2.2

Tabel nr.c.2.2 Anul 2010 2011 2012 2013

SO2(t/an) 440,25 22818,81 1262,957 9540,256

78

Figura C.2.1 - Graficul de evoluției a emisiilor anuale de SO2 (t/an)

(date preluate din Rapoartele anuale de mediu, județul Bihor)

Emisii de compuşi organici volatili nemetalici

Emisiile de compuşii organici nemetalici sunt specifici unor activităţi diverse, cum

ar fi arderi în industrii de transformare, transportul rutier, creşterea animalelor, dar o

cantitate semnificativă întâlnim şi la distribuţia benzinei.

. Emisii anuale de COV în judeţul Bihor interval de timp 2010-2014 sunt prezentate


Tabel nr.c.2.3 Anul 2010 2011 2012 2013

COV (t/an) 12070,69 2138,58 38437,03 22942,62

Figura c.2.2. - Graficul de evoluției a emisiilor anuale de COV (t/an)


0

5000

10000

15000

20000

25000

2010 2011 2012 2013

Evoluția emisiilor totale de SO2(t/an)

0

10000

20000

30000

40000

50000

2010 2011 2012 2013

Evoluția emisiilor totale de COV (t/an)

79

Oxizi de Azot (NOx)

Pentru poluantul NOx se observă o variaţiei a cantităţilor de emisii pentru perioada

analizată cu maxima în anul 2013.

Emisii anuale de NOx în judeţul Bihor interval de timp 2010-2014 sunt prezentate


Tabel nr.c.2.4 Anul 2010 2011 2012 2013

NOx (t/an) 12718,67 3014,16 18025,05 96011,08

Figura C.2.3 - Graficul de evoluției a emisiilor anuale de NOx (t/an)


Emisii de metale grele

Principalele surse de emisii de metale grele sunt arderile în energetică şi industrii

de transformare – centrale termice şi industria de prelucrare, unde intră activităţi ca

producţia cimentului şi producţia de cărămizi şi ţigle. Emisiile de metale grele sunt legate

de cantităţile de particule având în vedere că metalele grele sunt reţinute în particulele în

suspensie.

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

2010 2011 2012 2013

Evoluția emisiilor totale de NOx (t/an)

80

Emisiile provenite din transportul rutier, sunt redate în tabelul următor:

Tabel C.2.5. Emisii din transportul rutier din judetul Bihor, anul 2013

Judeţ

NFR

Categorie

poluant emisie

pe judeţul Bihor

Unitate de

masură

BH 1.A.3.b.iii Vehicule Utilitare Grele - Autobuze şi camioane

Cd 1.376 kg

BH 1.A.3.b.iii Vehicule Utilitare Grele- Autobuze şi camioane

Ni 4.547 kg


N2O 10.758 tone


Cr 26.142 kg


Pb 66.482 kg


CH4 73.288 tone


PM2.5 121.352 tone


PM10 139.834 tone


NMVOC 258.816 tone


Zn 375.123 kg


Cu 495.329 kg


CO 1038.635 tone


NOX 3830.289 tone


CO2 399639.84 tone

BH 1.A.3.b.ii Vehiculele utilitare ușoare Cd 0.069 kg BH 1.A.3.b.ii Vehiculele utilitare ușoare Ni 0.207 kg BH 1.A.3.b.ii Vehiculele utilitare ușoare N2O 0.743 tone BH 1.A.3.b.ii Vehiculele utilitare ușoare Cr 1.023 kg BH 1.A.3.b.ii Vehiculele utilitare ușoare Pb 2.597 kg BH 1.A.3.b.ii Vehiculele utilitare ușoare CH4 3.076 tone BH 1.A.3.b.ii Vehiculele utilitare ușoare PM2.5 5.074 tone

81

BH 1.A.3.b.ii Vehiculele utilitare ușoare PM10 5.900 tone

BH 1.A.3.b.ii Vehiculele utilitare ușoare Zn 19.161 kg

BH 1.A.3.b.ii Vehiculele utilitare ușoare Cu 19.735 kg

BH 1.A.3.b.ii Vehiculele utilitare ușoare NMVOC 59.021 tone

BH 1.A.3.b.ii Vehiculele utilitare ușoare NOX 90.747 tone

BH 1.A.3.b.ii Vehiculele utilitare ușoare CO 663.788 tone

BH 1.A.3.b.ii Vehiculele utilitare ușoare CO2 18336.622 tone

BH 1.A.3.b.iv Motociclete şi mopede Cd 0.006 kg

BH 1.A.3.b.iv Motociclete şi mopede Ni 0.017 kg

BH 1.A.3.b.iv Motociclete şi mopede N2O 0.027 tone

BH 1.A.3.b.iv Motociclete şi mopede Cr 0.079 kg

BH 1.A.3.b.iv Motociclete şi mopede Pb 0.195 kg

BH 1.A.3.b.iv Motociclete şi mopede PM2.5 0.750 tone

BH 1.A.3.b.iv Motociclete şi mopede PM10 0.814 tone

BH 1.A.3.b.iv Motociclete şi mopede Zn 1.501 kg

BH 1.A.3.b.iv Motociclete şi mopede Cu 1.609 kg

BH 1.A.3.b.iv Motociclete şi mopede CH4 1.714 tone

BH 1.A.3.b.iv Motociclete şi mopede NOX 2.890 tone

BH 1.A.3.b.iv Motociclete şi mopede NMVOC 29.735 tone

BH 1.A.3.b.iv Motociclete şi mopede CO 117.382 tone

BH 1.A.3.b.iv Motociclete şi mopede CO2 1377.786 tone

BH 1.A.3.b.i Autoturisme Cd 0.489 kg

BH 1.A.3.b.i Autoturisme Ni 1.361 kg

BH 1.A.3.b.i Autoturisme N2O 3.675 tone

BH 1.A.3.b.i Autoturisme Cr 6.161 kg

BH 1.A.3.b.i Autoturisme PM2.5 14.143 tone

BH 1.A.3.b.i Autoturisme Pb 15.788 kg

BH 1.A.3.b.i Autoturisme PM10 19.220 tone

BH 1.A.3.b.i Autoturisme CH4 34.854 tone

BH 1.A.3.b.i Autoturisme Cu 121.073 kg

BH 1.A.3.b.i Autoturisme Zn 131.302 kg

BH 1.A.3.b.i Autoturisme NOX 508.779 tone

82

BH 1.A.3.b.i Autoturisme NMVOC 548.821 tone

BH 1.A.3.b.i Autoturisme CO 4811.857 tone

BH 1.A.3.b.i Autoturisme CO2 124829.58 tone

C.3. Evaluarea nivelului de fond regional total, natural şi transfrontier;

Calitatea aerului în Regiunea Nord-Vest (județele Cluj, Bistrița, Maramureș,

Sălaș, Satu-Mare și Bihor) este monitorizată cu ajutorul a 19 stații automate:

o 6 staţii de fond urban;

o 14 staţii industriale, de trafic și de fond rural pentru evaluarea

aportului emisiilor din surse industrial, din trafic, și rural.

Rezultatele monitorizării se regăsesc pe site-ul www.calitateaer.ro unde se

afişează indicii de calitate şi valorile măsurate, actualizate orar, aflate în curs de validare

şi certificare; în situațiile în care se constată depăsiri ale valorilor poluanților măsurați

sunt luate măsuri în conformitate prevederile Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului

înconjurător.

Datele ce au fundamentat Planul de dezvoltare al Regiunii de Nord-Vesr 2014-

2020 au evidenţiat ”o tendinţă generală de scădere a emisiilor de poluanţi în atmosferă,

fie că este vorba de gazele cu efect de seră (CO2, N2O, CH4, etc.) sau diferite particule

(rezultate în urma activităţilor de construcţie, etc.).Tendinţa descendentă a emisiilor

de poluanţi nu este caracteristică şi pentru indicatorul PM10 , acesta înregistrând

depăşiri ale valorii limită în perioadele reci ale anului, ca urmare a funcţionării intense a

centralelor termice alimentate cu lemn. De asemenea, în mediul urban, particulele în

suspensie continuă să aibă o valoare ascendentă, scăzând astfel calitatea aerului din

oraşe. Emisiile de amoniac sunt rezultatul depozitării deşeurilor în rampe

necorespunzătoare, dar şi al creşterii intensive a animalelor; au o tendinţă ascendentă,

însă nu au fost înregistrate valori care să le depăşească pe cele limită.

Gazele cu efect de seră sunt constituite de dioxidul de carbon, gazul metan, oxidul

de azot, ozonul, dar şi vaporii de apă. Dintre acestea, pentru primele 3 tipuri se remarcă

83

valori mari ale cantităţilor de emisii în atmosferă. Între regiunile de dezvoltare ale

României, Regiunea Nord-Vest are cele mai puţine unităţi economico-productive care

emit dioxid de carbon (2 unităţi), cu o cantitate mică de emisii (1.677.000 tone – aprox.4%

din total naţional), fiind astfel regiunea cu cea mai bună calitate a aerului. Cele mai mari

cantităţi de CO2 sunt emise de termocentrale şi alte unităţi ce utilizează combustibili fosili

sau solizi şi unităţile de producere a cimentului. În ceea ce priveşte cantitatea de emisii

de gaz metan, regiunea de Nord-Vest ocupă primul loc la nivelul României, cu 13 unităţi

care emit gaz metan, principalele activităţi poluatoare fiind cele legate de depozitarea

deşeurilor (98,3% pentru Regiunea Nord Vest), urmată de unităţile de epurare a apei şi

cele pentru creşterea intensivă a păsărilor şi porcinelor.

La nivelul Regiunii Nord-Vest în perioada evaluată pentru fundamentarea Planului

au funcţionat două unităţi mari producătoare generatoare de oxid de azot şi anume

Compania de Apă Someş SA Cluj-Napoca - Staţia de epurare ape uzate urbane,

respectiv Electrocentrale Oradea SA, societate actualmente aflată în stare de conservare.

Din punct de vedere al cantităţii de emisii, regiunea se situează pe locul 3 la nivel naţional,

cu 149 tone de emisii. Această cantitate este foarte mare, având în vedere numărul

unităţilor care le generează, de unde rezultă necesitatea modernizării sau retehnologizării

celor două unităţi.

Principalele presiuni asupra calităţii aerului sunt determinate de traficul rutier,

lucrările de construcţii, activităţi sociale (încălzirea locuinţelor prin utilizarea lemnului

drept combustibil), arderile de combustibili în procese tehnologice sau în centrale termice

industriale, exploatarea materiilor prime, respectiv depozitarea acestora şi activităţile

agro- zootehnice (utilizarea pesticidelor, creşterea intensivă a animalelor). Cele mai

afectate areale sunt cele reprezentate de localităţile urbane; aici se concentrează cea

mai mare parte a activităţilor industriale, care emit poluanţi în atmosferă, iar traficul rutier

este foarte intens. Localităţile rurale sunt de asemenea afectate, atât cele unde se

practică o agricultură intensivă (ferme de animale, folosirea pesticidelor şi insecticidelor),

cât şi cele care practică o agricultură de subzistenţă, în contextul circulaţiei maselor de

aer care pot deplasa poluanţii la distanţe destul de mari. ” (preluat din Planul de dezvoltare

84

al Regiunii de Nord-Vest 2014-2020).

Datele referitoare la numărul unităților de locuit la nivelul Regiunii de dezvoltare

6 Nord-Vest cumulat cu nivelul județul Hajdu-Bihar din și la tipul de combustibil/unitate

de locuit sunt prezentate în tabelul C.3.1

Tabel C.3.1

Fodul de locuinte An Număr total unități de locuit Numar unități de locuit/Combustibil gaz carbune lemn 2013 1133280 416363 64147 652769

Consumul de gaz total și per utilizatori la nivelul Regiunii de dezvoltare 6 Nord-

Vest este redat în tabelul numărul C.3.2

Tabel C.3.2

Consum de gaz/an

an total(mc) casnic(mc) agenti economicii+altii(mc) 2013 727175000 375963000 351212000

Suprafața fondului funciar și al efectivului de animale/tip de animal la nivelul

Regiunii de dezvoltare 6 Nord-Vest este redată în tabelele C.3.3, C.3.3.4

Tabel C.3.3 Suprafeta agricolă la nivelul Regiunii de dezvoltare 6 Nord-Vest

An

suprafață

arabilă(ha)

suprafață

cultivată(ha)


ingrasaminte chimice (ha)


ingrasaminte naturale (ha)

2013 1022379 727143 723224 124377

Tabel nr.C.3.4

Evoluția efectivelor de animale

An Bovine Porcine Ovine Caprine Cabaline păsări iepuri

2013 351552 680959 1406954 95074 65102 8420820 63014

85

Suprafa construită la nivelul Regiunii de dezvoltare 6 Nord-Vest este prezentată în

tabelul numărul C.3.5

Tabel C.3.5 Suprafata construita

Regiunea de

dezvoltare 6 Nord-

Vest

Suprafaţă locuibilă

(mii m²)

2013 918971

Pentru estimarea emisiilor generate din producerea și așternerea asfaltului au fost

studiate datele referitoare la evoluția lungimii drumurilor și strazilor modernizate precum

și la suprafața de drumuri modernizate reparate și întreținute. Datele referitoare la

acestea sunt cuprinse în tabelul numărul C.3.6

Tabel nr.C.3.6 Lungimea drumurilor publice, pe categorii de drumuri, tipuri de acoperamant, macroregiuni, regiuni de

dezvoltare – Nord Vest

an

Total lungime

drumuri publice

Total lumgime drumuri publice

modernizate

Lungimea strazilor orasenesti modernizate

(inclusiv pistele de bicicleta)

2013 12903 3791 4091

Numărul unităților de trafic de la nivelul Regiunii de dezvoltare 6 Nord-Vest, anul

de referință 2013, se găsesc în tabelul numărul C.3.7

Tabel C.3.7 nr

crt Tip auto 2013

1 Autobuze și microbuze 5036

2 Autoturisme 608589

3

Mopede si motociclete

(inclusiv mototricicluri si

cvadricicluri) 13138

86

4 Autovehicule de marfă 100864

5

Vehicule rutiere pentru

scopuri speciale 3068

6 Tractoare 4978

Calculul emisiilor in atmosfera generate la nivel de Regiune a generat valorile

poluanților atmosferici cuprinse în tabelele C.3.8

Tabel nr.C.3.8-surse mobile

tip transport an



oxizi azot(NO, Nox)

rutier 2013 1558.568 921.655 260.597 11.875 11286.5 1.661 0 0.00773 0.0776 16847.08

feroviar 2013 10.8864 10.3572 0.001 0 80.892 0 0 0.00007 0.0005 396.1

aerian 2013 0 0 0 10.4 12480 0 0 0 0 41.6

total 2022 1569.455 932.012 260.598 22.275 1274.393 1.661 0 0.00780 0.0782 17284.83

Lista principalelor surse de emisie ce pot contribui la degradarea calității aerului,

la nivelul anului 2013 din Regiunea 6 Nord-Vest aflate sub incidența directivelor

enumerate este cuprinsă în tabelele numărul: C3.9- C.3.10., iar localizarea instalaţiilor

IPPC la nivelul regiunii este prezentată în figura numărul C.3.1 (date preluate

http://atlas.anpm.ro/atlas, site-ul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului)

Tabel nr.C.3.9 - Instalații IPPC

Nr. crt. Numele instalatiei Amplasament

Activitatea

principala conform

Anexei I a Directivei 2010/75/U

E (IED)

44 Regia Autonoma De Termoficare Cluj Napoca jud Cluj, Cluj Napoca, str Plevnei nr 56 1.1

45 SC Colonia Cluj Napoca Energie SRL jud. Cluj, Cluj Napoca, str. Plevenei nr. 68 1.1

46 SC Electrocentrale Oradea SA - IMA 1, IMA 2 jud. Bihor, Oradea, sos Borsului nr. 23 1.1

47 SC Uzina Electrica Zalău SA jud.Sălaj, Zalău, V.Miței, nr.2 1.1

87

71 SC Ecodiesel SRL Rafinaria Crisana jud. Bihor, loc. Balc, str. Primaverii, nr. 46/A 1.2

89 SC Industria Sarmei SA (fosta Mechel SA )

jud. Cluj, Câmpia Turzii, str Laminoriştilor, nr 145 2.3 a,c 2.6

90 SC Silcotub SA Zalau jud.Sălaj, Zalău, B-dul.M.Viteazul, nr.93 2.3a

91 SC Unio SA Forja jud. Satu Mare, Satu-Mare, B-dul L.Blaga nr.35 2.3b

94 SC Metalic Plas SRL Dej jud. Cluj, Dej, str. 1 MAI nr.134 2.3c

95 SC Eco Kapa SRL jud. Bihor, Rosiori 2.3c

103

SC Rominserv Valves Iaifo SRL Zalău (fosta SC Rominserv SRL Bucuresti) jud. Salaj, Zalau, B-dul.M.Viteazul,nr. 58 2.4

114 SC Faist Mekatronic SRL jud. Bihor, Oradea, Parc Eurobussines,

Sos. Borsului 35/I 2.5b

115 SC Rombat SA jud. Bistriţa Nasaud, Bistrita, str. Drumul

Cetăţii, nr. 6 2.5b

131 SC Betak SA Bistrita jud. Cluj,Cluj Napoca, B-dul Muncii, nr.16 2.6

132 SC Electrolytic Coating SRL jud. Cluj, Turda, str. Campiei, nr. 137 2.6

133 SC UAMT SA Oradea jud. Bihor, Oradea, str. Uzinelor nr. 8 2.6

134 SC Faist Mekatronic SRL jud. Bihor, Oradea, Parc Eurobussines,

Sos. Borsului 35/I 2.6

135 SC Dan Steel Group Beclean SA jud. Bistriţa Nasaud, Beclean, str. Valea

Viilor, nr. 3 2.6

136 SC Mecanica SA jud. Maramures, Sighetu Marmaţiei, str.

Unirii, nr. 44-46 2.6

163

SC Holcim (Romania) SA Bucuresti, SC Holcim (Romania) SA Ciment Alesd

Alesd, Chistag, str. Viitorului nr. 2 3.1

185 SC Sanex SA Cluj jud Cluj , Cluj-Napoca, str. Beiusului, nr.

1 3.5

186 SC De Produse Ceramice SA jud. Cluj, Gherla, str. Fizesului, nr. 20 3.5

187

SC Wienerberger SRL Sisteme de caramizi SRL Bucuresti

jud Cluj, loc Tritenii de Jos, sat Triteni Colonie 3.5

188 SC Eurocaramida Bihor SA Biharia jud. Bihor, Biharia , str. Cazarmii nr. 1 3.5

189 SC Helios SA jud. Bihor, Astileu, str. Principala nr. 236 3.5

190 SC Teraplast GP SA jud. Bistriţa, Bistriţa, str. Romană nr. 17A

3.5

191 SC Prodmarom SRL Sarmasu jud. Bistriţa - Nǎsǎud, Budesti, str. Rid

Cirligata 3.5

192 SC Cemacon SA jud. Salaj, Zalău, str. Fabricii, nr.1 3.5

88

193 SC Cemacon SA jud. Salaj, com.Vârșolț, loc. Recea 3.5

248 SC Glue Chim Prod SRL jud. Cluj, Gilău, str. Someşu Rece, nr.

1195/A 4.1

249

T-Invest SRL Timisoara (fosta SC Rafo SA Onesti)

jud. Bihor, Sacuieni, str. Letea Mare nr. 48 4.1

250

SC Aramis Invest SRL - Fabrica de burete

jud. Maramures, Baia Mare, str. Sperantei, nr. 3-5 4.1

270 SC Sadachit Prodcom SRL jud. Cluj, Turda, str. N.Teclu, nr. 3 4.2

271 SC Alsal SA Oradea jud. Bihor, Oradea, str. Uzinelor, nr. 12 4.2

272 SC Cesal SA Oradea Oradea, sos Borsului, nr. 31 4.2

284 SC Sinteza SA Oradea JUD. Bihor, Oradea, sos Borsului nr. 35 4.5

363

Asocierea SC Euroconstruct Trading 98 SRL Bucureşti

jud. Cluj, com. Moldoveneşti, pe terenul identificat în CF 2565 nr. cad. 498, 499, 500, 517

5.4

364 SC Eco Bihor SRL jud. Bihor, Oradea, sos. Borsului 3/N 5.4

365

SC Vitalia Servicii Pentru Mediu - Tratarea Deseurilor SRL

jud. Bistrita Nasaud, loc. Tarpiu, nr . 173/b/1 5.4

366

Depozit de deseuri municipale Satu Mare jud. Satu-Mare, loc. Paulian, com. Doba 5.4

384 SC Somes Dej SA jud Cluj , Dej, str Bistriţei, nr 63 6.1b

385 SC Metalicplas Impex SRL jud. Cluj, Dej, str. Henri Coanda, nr. 4A 6.1b

427 SC Zaharul SA jud. Bihor, Oradea, sos Borsului km 3 6.4b

429 SC European Food SA Stei jud. Bihor, com. Draganesti, loc

Pantasesti nr. 41 6.4b

430

SC Romaqua Group SA - Sucursala Sebes jud. Alba, Lancram, DN1 km 372 6.4b

440 SC Protan Dej SA Bucureşti jud. Cluj, Dej ,str. Uriului nr. 7 6.5

626 SC Ale Avis SRL jud. Cluj, com Gilau - fosta Ferma 7 6.6a

627

SC Bravinvest SRL (fosta SC Amareto Impex SRL jud Cluj, loc Floresti, str. Ioan Rus 129 6.6a

628

SC Oncos Prod SRL ( fosta SC Oncos Impex SRL) jud. Cluj, loc Gilău, fosta Ferma Avicola 7 6.6a

629 SC Asena SRL jud. Cluj, loc Gilau fosta Ferma 7,halele

7,8,9 6.6a

630 SC Transavia SA jud. Cluj, loc. Gligoreşti, com. Luna 6.6a

89

631

SC Royal Ditrans SRL (fosta SC Agro Mirdacos SRL jud Cluj, loc Cluj Napoca, str Lombului Fn 6.6a

632

SC Oncos Prod SRL (fosta SC Oncos Impex SRL) jud Cluj, com. Jucu 6.6a

633

SC Oncos Prod SRL (fosta SC Oncos Impex SRL / SC AVICOLA BUCURESTI SA) jud Cluj, loc. Saliste, com. Baciu

6.6a

634 CSA Avicola SRL jud Cluj, com. Turda, str. Vulturului, nr. 1 6.6a

635

SC Flavoia Trnascom SRL (fosta SC Amareto SRL) jud. Bihor, com. Nojorid, loc. Les 6.6a

636 SC Amareto Prod SRL jud. Bihor, Ferma Salonta 6.6a

637 SC Nutribroiler SRL jud. Bihor, loc. Ciumeghiu 6.6a

638 SC Nutriavi SRL jud. Bihor, loc. Tamaseu 6.6a

639 SC Nutripui SRL jud. Bihor, loc. Ciumeghiu 6.6a

640 SC Simonzid SRL jud. Bihor, com. Biharia, sat Cauaceu, nr.

290 6.6a

641 SC Avisim SRL jud.Bihor, loc.Roit, com. Sannicolau

Roman, nr.595 6.6a

642

SC Madavia SRL ud.Bihor, loc. Roit, com. Sannicolau Roman, nr.595 - Ferma zootehnica l

6.6a

643 SC Free Soul SRL jud. Bistrita Nasaud, loc. Livezile, str.

Cruci, nr. 423 6.6a

644 SC Combimar SA jud. Maramures, loc. Baia Mare, str.

Mocirei, nr.1 6.6a

645 SC Romavis SRL jud. Maramures, loc. Seini, str. Someş,

nr. 2A 6.6a

646

SC Eco Broiler SRL (fosta SC Avimar SA)

jud. Maramures, loc. Seini, str. Someşului, nr. 13 6.6a

647 SC Ave Impex SA - Ferma Bicău jud. Satu Mare, com. Pomi 6.6a

648

SC Ave Impex SA jud. Satu Mare, str.Drumul Careiului nr.160

6.6a

649

SC Ave Impex SA jud. Satu Mare, Vetiş 2, str. Drumul Careiului, nr.160

6.6a

650


6.6a

651


6.6a

90

652 SC Ave Impex SA jud. Satu Mare, loc. Botiz, str.Odoreului

f.n 6.6a

653

SC Pro Avis SRL (fosta SC Beny Urs SRL) jud. Satu Mare, loc. Botiz, str.Oşvareu fn 6.6a

654 SC Samavia SRL

jud. Satu Mare, loc. Jojib 6.6a

655

SC Agroferm SRL jud. Satu Mare, loc. Jojib, com. Mediesu Aurit

6.6a

656 SC Avicola Apa SRL jud.Satu Mare, loc.Berindan, com

Odoreu 6.6a

657 SC Pro Avis SRL jud. Satu Mare, loc. Hrib,com. Paulesti 6.6a

658 SC Avicola Dan SRL jud. Satu Mare, Zona Parc Agro-

Industrial, nr. 2, Sanislau 6.6a

659 SC Avi Broiler SKM SRL jud. Satu Mare, loc.Mediesu Aurit, com.

Medieşu Aurit 6.6a

660

SC Marachim SRL jud. Satu Mare, com. Medieşu Aurit, loc. Medieşu Aurit, str. Fermierilor, nr. 965

6.6a

661

SC Eco International SRL jud. Satu Mare, com. Medieşu Aurit, loc. Medieşu Aurit, str. Fermierilor, nr. 966

6.6a

662 SC Artema SRL jud. Satu Mare, com Supur, loc.Supuru

de Jos 6.6a

663 SC Galina Prodcom SRL jud. Satu Mare, com. Sanislău,

str.Ogorului, nr.3 6.6a

664

SC Oncos Prod SRL (fosta SC Oncos Impex SRL) jud.Sălaj, loc.Panic, com. Hereclean 6.6a

665

SC Flavoia Hen SRL (fosta SC Flavoia SRL) jud.Sălaj, loc. Hereclean, nr.22/A 6.6a

666 SC Flavoia Transcom SRL jud.Sălaj, loc.Măeriște, nr.228/F 6.6a

813 SC Turism Valcele SRL jud. Cluj, loc. Bogata 6.6b

814

SC Oli Farm SRL (fosta SC Ferma Plus SRL) jud. Cluj, loc. Iara, str. Principala, nr. 264 6.6b

815 SC Derma Universal SRL jud. Cluj, loc. Nasal, com. Taga 6.6b

816 SC Nutripig SRL jud. Bihor, loc. Salacea 6.6b

817 SC Nutripork SRL - Ferma Iosia jud. Bihor, loc. Oradea 6.6b

818 SC Nutrisuin SRL jud Bihor, loc. Marghita 6.6b

819 SC Fatorie SRL jud Bihor, loc.Holod, fn 6.6b

820

SC Pandora Legend SRL jud. Bistrita-Nasaud, Şieu Măgheruş, str. Principală, nr. 283A 6.6b

91

821 SC Danamari SRL jud. Maramures, loc. Seini, str. Someş,

nr. 2 6.6b

822 SC Abo Mix SA jud. Satu Mare, loc. Moftinu Mare, com.

Moftin, str.Gării nr.1 6.6b

823

SC Veres Agro Prod Com SRL - Complexul de suine Andrid jud. Satu Mare, loc. Piscolt 6.6b

824 SC Agro Pig SRL- Ferma 1 jud.Satu Mare, loc. Livada, str. Oașului

nr.103/B 6.6b

825 SC Agro Pig SRL jud. Satu Mare, loc. Adrian 6.6b

826 SC Bovagro Land SRL jud. Satu Mare, loc. Corund, com.

Bogdand 6.6b

827 SC Crypton Pmv SRL jud. Satu Mare, loc. Corund, com.

Bogdand 6.6b

828 SC Zootehnia Cig SRL jud. Satu Mare, loc. Eriu Sancrai, com.

Craidorolt 6.6b

829 SC Samsuin Land SRL jud. Satu Mare, loc. Dindesti, str.

Principala

856 SC Multipack SRL jud. Bihor, localitatea Păntăseşti nr. 41,

com. Drăgăneşti 6.7

865 SC Cuprom SA jud.Sălaj, municipiul Zalău, b-dul. Mihai

Viteazul, nr. 111 6.7

Tabel nr.C.3.10-Complex Industrial Cod PRTR Nume operator Adresa Județ Cod

activitate

RAMPA DE DESEURI

MENAJERE

Mierlei, - Maramures 5.(d)

SC SANEX SA Beiusului, nr. 1 Cluj 3.(g)

STATIA DE EPURARE

ORADEA

Soseaua

Borsului, km 5

Bihor 5.(f)

SC ROMINSERV SRL

BUCURESTI - Rominserv Valves

IAIFO Zalau

Bulevardul Mihai

Viteazu, nr.58

Salaj 2.(d)

STATIA DE EPURARE SATU

MARE

Gabriel

Georgescu nr.101

Satu Mare 5.(f)

STATIE DE EPURARE APE

UZATE URBANE BAIA MARE

IAZULUI, nr. 2 Maramures 5.(f)

SC MECANICA SA Unirii, nr 44 Maramures 2.(f)

92

RAMPA DE DESEURI

MENAJERE

Rohia, nr. - Maramures 5.(d)

HERODOT GRUP SRL, RAMPA

DESEURI TEPLITA

TEPLITA, nr.- Maramures 5.(d)

RAMPA DE DESEURI

MENAJERE

Arinies, nr.- Maramures 5.(d)

RAMPA DE DESEURI

MUNICIPALE BAIA MARE

Drum Judetean

182

Maramures 5.(d)

SC ECO BIHOR SRL Oradea Matei Corvin,

nr.327

Bihor 5.(d)

SC SOMES SA DEJ Bistritei, nr. 63 Cluj 6.(a)

SC SOMES SA DEJ - Statia

biologica Urisor

Campului, nr.- Cluj 5.(g)

COMPANIA DE APA SOMES SA

CLUJ-NAPOCA - Statia de

epurare ape uzate urbane

Grigore Ignat, nr.- Cluj 5.(f)

SC ELECTROCENTRALE

ORADEA SA

Soseaua Borsului,

nr.23

Bihor 1.(c)

SC CORDISOR SRL Zavoaie, nr. - Bistrita-Nasaud 5.(d)

DIRECTIA DE GOSPODARIRE

COMUNALA

DJ 172F, fn Bistrita-Nasaud 5.(d)

SC ARIO SA Industriei, nr.10 Bistrita-Nasaud 2.(d)

STATIA DE COMPRIMARE

FINTINELE

- Bistrita-Nasaud 3.(a)

SC AQUABIS SA Statia de

epurare

Simpozionului nr.1 Bistrita-Nasaud 5.(f)

SC UAMT SA Oradea Uzinelor, nr.8 Bihor 2.(f)

STATIA DE COMPRIMARE

FINTINELE

- Bistrita-Nasaud 3.(a)


epurare

Simpozionului,

nr.1

Bistrita-Nasaud 5.(f)

RO6SJ_11 SC UZINA ELECTRICA SA Valea Mitei,nr. 2 Salaj 1.(c)

93

RO6SJ_23 SC ROMINSERV SRL


IAIFO Zalau

Bulevardul Mihai

Viteazu, nr.58

Salaj 2.(d)

RO6BH_11 SC ELECTROCENTRALE

ORADEA SA

Sos. Borsului nr.

23

Bihor 1.(c)

RO6CJ_315 SC SANEX SA Str.Beiusului nr1 Cluj 3.(g)

RO6SJ_23 SC ROMINSERV SRL


IAIFO Zalau

Bulevardul Mihai

Viteazu, nr.58

Salaj 2.(d)

RO6SJ_11 SC UZINA ELECTRICA ZALAU

SA

Valea Mitei, nr.2 Salaj 1.(c)

RO6BH_217 SC FAIST MEKATRONIC SRL Sos Borsului nr. 79 Bihor 2.(f)

RO6CJ_228 SC BETAK SA - Instalaţie pentru

zincare termică profile metalice

B-dul Muncii, nr.16 Cluj 2.(f)

RO6BH_925 SC MULTIPACK SRL -, nr. 41 Bihor 9.(c)


SA

V.Mitei,2 Salaj 1.(c)


ORADEA SA

Sos. Borsului nr.

23

Bihor 1.(c)

RO6MM_23 SC MECANICA SA Unirii, nr 44 Maramures 2.(f)


SA

V.Mitei,2 Salaj 1.(c)


ORADEA SA

Sos. Borsului nr.

23

Bihor 1.(c)

RO6BH_925 SC MULTIPACK SRL -, nr. 41 Bihor 9.(c)

RO6CJ_315 SC SANEX SA Beiusului nr. 1 Cluj 3.(g)


ORADEA S

Soseaua Borsului,

nr.23

Bihor 1.(c)

SC RELCON CONSULTING

SRL

Nicolae Teclu 4 Cluj 4.(d)

94

SC PROTAN BUCURESTI S.A. -

Sucursala Dej

Uriului 7 Cluj 5.(e)

SC MECHEL SA CAMPIA

TURZII

Laminoristilor 145 Cluj 2.(b)

S.C ELECTROCENTRALE

ORADEA SA

Sos. Borsului 23 Bihor 1.(c)

S.C. ROMINSERV VALVES

IAIFO S.A. Punct de Lucru Zalau

B-dul Mihai

Viteazu 58

Salaj 2.(d)

Rampa de deseuri menajere

Campia Turzii

Laminoristilor, nr.- Cluj 5.(d)

SC ADMINISTRAREA

DOMENIULUI PUBLIC SA

GHERLA - Rampa de deseuri

menajere

Gelu, nr. 7 Cluj 5.(d)

SC SANEX SA Beiusului, nr. 1 Cluj 3.(g)

STATIA DE EPURARE

ORADEA

Soseaua Borsului,

km 5

Bihor 5.(f)

SC ROMINSERV SRL


IAIFO Zalau

Bulevardul Mihai

Viteazu, nr.58

Salaj 2.(d)

SC MECANICA SA Unirii, nr 44 Maramures 2.(f)

CET Titan Ion Sahighian nr.

4G

Bucuresti 1.(c)

CET GRIVITA Calea Grivitei nr.

357

Bucuresti 1.(c)

RAMPA DE DESEURI

MENAJERE

Rohia, nr. - Maramures 5.(d)

HERODOT GRUP SRL, RAMPA

DESEURI TEPLITA

TEPLITA, nr.- Maramures 5.(d)

RAMPA DE DESEURI

MENAJERE

Arinies, nr.- Maramures 5.(d)

RAMPA DE DESEURI

MUNICIPALE BAIA MARE

Drum Judetean

182

Maramures 5.(d)

95

SC SOMES SA DEJ Bistritei, nr. 63 Cluj 6.(a)

SC SOMES SA DEJ - Statia

biologica Urisor

Campului, nr.- Cluj 5.(g)

SC CORDISOR SRL str. Zavoaie, nr. - Bistrita-Nasaud 5.(d)

DIRECTIA DE GOSPODARIRE

COMUNALA

DJ 172F, fn Bistrita-Nasaud 5.(d)

RAMPA DE DESEURI

MENAJERE

Mierlei, - Maramures 5.(d)

RO7AB_211 SC SATURN SA Cabanei nr.57 Alba 2.(d)

SC ELECTROCENTRALE

ORADEA SA

Soseaua

Borsului, nr.23

Bihor 1.(c)

DOMENIUL PUBLIC TURDA RA

- Rampa de deseuri menajere

Cheii, nr.- Cluj 5.(d)


epurare

Simpozionului

nr. 1

Bistrita-Nasaud 5.(f)

SC ECO BIHOR SRL Oradea Matei Corvin,

nr.327

Bihor 5.(d)

SC OTK PRINT RO SRL Valcele, nr. 48 A Cluj 9.(c)

RO6CJ_315 SC SANEX SA Beiusului, nr. 1 Cluj 3.(g)

STATIA DE EPURARE SATU

MARE

Gabriel

Georgescu nr.101

Satu Mare 5.(f)

SC UZINA ELECTRICA ZALAU

SA

Valea Mitei, nr.2 Salaj 1.(c)

Rampa de deseuri menajere

Campia Turzii

Laminoristilor,

nr.-

Cluj 5.(d)

SC ADMINISTRAREA

DOMENIULUI PUBLIC SA

GHERLA - Rampa de deseuri

menajere

Gelu, nr. 7 Cluj 5.(d)

96

SC SALPREST RAMPA SA

CLUJ-NAPOCA - Rampa de

deseuri Pata Rat

Pata Rat, nr.- Cluj 5.(d)

SC OTK PRINT RO SRL Valcele, nr. 48 A Cluj 9.(c)

Figura C.3.1 - Localizarea instalaţiilor IPPC la Regiunii 6 NV de dezvoltare

În evaluare operatorilor regionali s-au considerat aceeași operatori economici

sectoriali cu cei din județul Bihor, iar rezultatele evaluării sunt prezentate în tabelul

numărul C.3.11

Tabel nr.C.3.11 - Surse de suprafață

nr.crt. an 2013



oxizi azot(NO,Nox)

subsector t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an

1

instalații mici de ardere locuinte și institutii

16274.46009

16258.17958

8.981394742

2959.840148

134734.3504

0.885937237

0.028138186

0.260723352

0.074014696

2033.637

2 evaporarea benzinei

9.204584708

97

3

emisii fugitive de la producerea,exploatarea ,transportul țiteiului și gazelor naturale

112.7175

4

Emisii de la extractia titeiului si a gazelor naturale 1.98 0.86 364 126.106 1036.8 0.00102 0.00102 0.00102 0.00102 300

5 Surse mobile non road

8.877495302

8.877495302

7.392309364 0 0 0 0 0 0

142.7262

6 Asfaltarea drumurilor

0.605738925

0.08076519 0 0

0.009015414 0 0 0 0 0

7 Industria extractivă 429.3 42.93 0 0 0 0 0 0 0 0

8 Construcții și demolari

32.8549816

3.28549816 0 0 0 0 0 0 0 0

9

Stocarea, manipularea produselor minerale 43.46 4.346 0 0 0 0 0 0 0

10 Managementul dejectiilor

1552.916605

383.6952118 0 0 0 0 0 0 0 103.944

11

Producție vegetală (inclusiv fertilizare)

1128.22944 294.762

31.098632 0 0 0 0 0 0

18.80382

12

Tratarea namolului de la epurare

0.014224707

0.0004752

0.0003744 0 0 0 0 0 0 0

total 19472.6

9858 16997.0

1703 533.394

79521 3085.94

6148 135771.

1595 0.88695

724 0.02915

8186 0.26174

335 0.07503

470 2599.11

1

Tabel nr.c.3.11 - Surse staționare

nr. crt. sector



oxizi azot (NO,Nox)

1

instalatii mari de ardere

222.9886744 127.9443

0.001219127

23121.36665

1736.387

0.133427649

0.1297721

0.016449984

0.089561025

2467.497627

2

combustie în industrie

si constructii

167.9592762 123.4878

0.806519148

93.52751

266 4230.8

84 0.002925

844 0.01388

407 0.000798

788 0.018140

166 10271.64

009

3 producția de ciment 84.6612 47.034 0 0 0 0 0 0 0 0

4 crematorii

umane 0.000832

8 0.000833 0.0000

000008 0.00

2712 3.36 0.000000

72 0.00000

033 0.000000

12 0.000000

42 0.0198

98

total 475.6099

835 298.467 0.807738276

23214.89688

5970.631

0.136354214

0.14365649

0.017248893

0.107701607

12739.15752

Datele prezentate în tabelul numărul C.3.12 prezintă situația detaliată a poluanților

pe tipuri de surse referitoare la emisiile totale, la nivelul Regiunii Nord-Vest

Tabel nr.C.3.12

Indicator

Cantitatea totală de emisii (t/an-2013)

Particule în suspensie – PM2,5 (μg/m³)

surse staţionare 298.467 surse mobile 932.0125 surse de suprafaţă 16997.02

Particule în suspensie –PM10 (μg/m³)


Dioxid de azot (μg/m³)


Dioxid de sulf (μg/m³)


Monoxid de carbon (mg/m³)


Benzen (μg/m³)


Plumb (μg/m³)


Arsen (ng/m³)

surse staţionare 0.143656 surse mobile 0 surse de suprafaţă 0.029158

Cadmiu (ng/m³)


Nichel (ng/m³) surse staţionare 0.107702

99

surse mobile 0.078212 surse de suprafaţă 0.075035

Aportul operatorilor judetului Bihor la economia globală a cantitații de particule

PM10, PM2,5, oxizi de sulf, oxizi de azot, monoxid de carbon, benzene, Pb, As, Cd, Ni la

nivelul regiunii, la nivelul anului de referință 2013, este prezentat în tabelul numărul

C.3.13

Tabel nr.C.3.13 Indicator Regiune(t/an) Bihor(t/an) Pondere (%)

Particule în

suspensie – PM2,5

18227.49646 4353.5915 23.88

Particule în

suspensie –PM10

21517.76372 5060.9873 23.52

Dioxid de azot 32623.09953 8328.5404 25.53

Dioxid de sulf 26323.11867 23495.355 89.26

Monoxid de carbon 143016.183 41045.441 28.70

Benzen 793.993142 498.4162 62.77

Plumb 2.684435852 0.7355 27.40

Arsen 0.17281468 0.0629 36.40

Cadmiu 0.286800964 0.0204 7.11

Nichel 0.260948443 0.2133 81.74

C4. Evalurea nivelului de fond urban: total, trafic, industrie, inclusiv producția de energie termică și electrică, agricultură, surse comerciale și rezidențiale, echipamente mobile off-road, transfrontalier

Judeţul Bihor cuprinde patru municipii (Oradea, Beiuș, Marghita și Salonta) şi șase

oraşe (Stei, Vașcău, Aled, Valea lui Mihai, Nucet, Săcuieni).

Se constată că din lista principalelor surse de emisie ce pot contribui la degradarea

calității aerului, la nivelul anului 2013, din județul Bihor ce este cuprinsă în tabelele

numărul: C7.1-C.7.(date preluate http://atlas.anpm.ro/atlas, site-ul Agenției Naționale

100

pentru Protecția Mediului) Zona Metropolitană Oradea deține 48 % din totalul instalațiilor

IPPC și 100% din totalul Instalații EPRTR, conform tabelelor numărul C.4.1 și C.4.2

a) Instalații IPPC

Tabel nr.C.4.1

Nr.crt. Nume instalație Companie părinte

Adresa Localitate Județ Activitate industrială

1 SC Electrocentrale Oradea SA

SC Electrocentrale Oradea SA

Sos. Borsului nr. 23

Oradea Bihor 1.1 - Instalatie ardere > 50 MW

2 SC UAMT SA SC UAMT SA Str. Uzinelor nr. 8

Oradea Bihor 2.6 - Tratarea suprafetelor din metal si din materiale plastice

3 SC Eurocaramida Bihor SA Biharia

SC Eurocaramida Bihor SA Biharia

Str. Caramizii nr. 1

Localitatea Biharia,

Bihor 3.5 - Produse ceramice

4 SC Alsal SA SC Alsal SA Str. Uzinelor nr. 12

Oradea Bihor 4.2 - Substante chimice anorganice de baza

5 SC Zaharul SA SC Zaharul SA Sos Borsului km 3

Oradea Bihor 6.4.b - Fabricare produse alimentare

6 SC SELECT PIG SRL

SC SELECT PIG SRL

Loc. Cauaceu

Loc. Cauaceu

Bihor 6.6.c - 750 de locuri pentru scroafe

7 SC CESAL SA SC CESAL SA Sos. Borsului nr. 31

Oradea Bihor 4.2.d - Saruri

8 SC SINTEZA SA ORADEA

SC SINTEZA SA ORADEA

Str. Borsului nr. 35

Oradea Bihor 4.5 - Produse farmaceutice

9 SC ECO BIHOR SRL Oradea- depozit categoria B

SC ECO BIHOR SRL Oradea- depozit categoria B

Str. Matei Corvin nr. 327

ORADEA Bihor 5.4 - Depozite de deseuri

10 SC NUTRIPORK SRL - Ferma Iosia

SC NUTRIPORK SRL - Ferma Iosia

corneliu baba nr. 36

Oradea Bihor 6.6.b - 2 000 de locuri pentru porci

11 SC SIMONZID SRL

SC SIMONZID SRL

principala 290

Cauaceu Bihor 6.6.a - 40 000 de locuri pentru pasari

101

b) Instalații EPRTR Tabel nr.C.4.2

An raportare

STATIA DE EPURARE ORADEA

SC COMPANIA DE APA ORADEA SA

Sos. Borsului , Km 5 Bihor 5.(f)

2013 SC MULTIPACK SRL SC MULTIPACK SRL -, nr. 41 Bihor 9.(c) 2013

SC ELECTROCENTRALE ORADEA SA


Sos. Borsului nr. 23 Bihor 1.(c)

2013 SC FAIST MEKATRONIC SRL SC FAIST PLC

CALEA BORSULUI nr. 32i Bihor 2.(f)

Figura C.4.1 - Localizarea instalaţiilor IPPC la nivelul Zonei Metropolitane

Oradea

Statistica principalilor indicatori de dezvoltare ai municipiilor și oraselor din Bihor,

anul 2013, conform datelor oferite de către Institutul Naţional de Statistică, este

prezentată în tabelul numărul C.4.3

102

Tabel nr.C.4.3 Indicator de

dezvoltare

Oradea Beius Marghita Salonta Stei Vascău Alesd Valea

lui

Mihai

Săcuieni Nucet

Suprafață

intravilan

(ha)

7909 573 864 1204 157 377 860 1302 225 225

Suprafață

spații verzi

(ha)

552 7 28 52 17 10 15 25 20 14

Lungime

strazi

(km)

427 43 50 67 18 9 60 52 83 24

Consum

gaze natural

(mii mc/an)

20020 6019 5182 3418 63

Număr

locuitori

224049 11661 18596 19769 7736 2574 11342 11187 12723 2122

Figura C.4.2 – Graficul suprafetei intravilane la nivel de municipii și orașe, Bihor,

2013

02000400060008000

10000

Suprafață intravilană (ha)

103

Figura C.4.3 – Graficul suprafetei spații verzi la nivel de municipii și orașe, Bihor,

2013

Figura C.4.4 – Graficul lungimii strazilor la nivel de municipii și orașe, Bihor, 2013

552

7 28 52 17 10 15 25 20 140

100200300400500600

Suprafață spații verzi (ha)

427

43 50 6718 9

60 5283

24

050

100150200250300350400450

Lungime strazi (km)

104

Figura C.4.5 – Graficul consumului de gaze naturale la nivel de municipii și orașe,

Bihor, 2013

Analiza datelor ne indică faptul că suprafața municipiului Oradea este cu 37 % mai

mare decat suprafața tuturor celorlalte municipii și orașe cumulate.

Raportat la numărul de locuitori toate celellate municipii și orașe din Bihor au

cumulat circa 44 % din populația municipiului Oradea.

Referitor la consumul de gaze consumul toate celellate municipii și orașe din Bihor

au cumulat consumă circa 73 % din consumul anual al mucipiului Oradea.

Raportat la lungimea totală a străzilor cu tot traficul corespunzător, toate celellate

municipii și orașe din Bihor au cumulat circa 95 % din lungimea străzilor aferente

municipiului Oradea.

Analiza integrată a tuturor statisticilor prezentate ne reliefează ponderea

municipiului Oradea, motor de dezvoltare economică în economia general a emisiilor

atmosferice generate de surse de incalzire, de transport și a activităților economice a

județului Bihor.

20020

0

6019 5182

0 0 03418

63 00

5000

10000

15000

20000

25000

Consum gaze natural (mii mc/an)

105

C5. Evalurea nivelului de fond local: total, trafic, industrie, inclusiv producția de energie termică și electrică, agricultură, surse comerciale și rezidențiale, echipamente mobile off-road, transfrontalier

Datele prezentate în tabelul numărul C.2.1 prezintă situația detaliată a poluanților

pe tipuri de surse referitoare la emisiile totale – anul de referință 2013, la nivelul județului

Bihor

Tabel C.2.1

Indicator

metoda de evaluare

(date RNMCA / Modelare)

Concentratia maxima din perioada de

evaluare Excepţii Perioada

de mediere Perioada

de evaluare

Cantitatea totală de emisii (t/an)

Particule în suspensie –

PM2,5 (μg/m³)

1 an 2010-2014

surse staţionare 168.884424

Modelare 22.5 surse mobile 224.695632

RNMCA 29.9 surse de suprafaţă 3960.011543

Particule în suspensie –

PM10 (μg/m³)

RNMCA 27.08

1 an 2010-2014



Modelare 36.92 24 ore surse de suprafaţă 4462.995090

Dioxid de azot

(μg/m³)

RNMCA 26.04

1 an 2010-2014



Modelare 19.32 1 oră surse de suprafaţă 740.471265


Modelare 149.55

1 oră 2010-2014


24 ore surse mobile 13.161777

Modelare 55,4 surse de suprafaţă 236.180437


Valoarea maximă zilnică a mediilor

glisante pe 8 ore

2010-2014


RNMCA 5.15 surse mobile 9936.124700

Modelare 1.67 surse de suprafaţă 28845.329400

Benzen (μg/m³)

1 an 2010-2014

surse staţionare NE



Plumb (μg/m³)

1 an 2010-2014




Arsen (ng/m³)

1 an 2010-

2014 surse staţionare 0.059630

RNMCA surse mobile 0.000000

106


Cadmiu (ng/m³)

1 an 2010-2014




Nichel (ng/m³)

1 an 2010-2014




Grafic C.2.1-Distribuția PM 2,5 pe surse de emisie

Grafic C.2.2-Distribuția PM 10 pe surse de emisie

4%5%

91%

Distribuția PM 2,5 pe surse de emisie

surse staţionare surse mobile surse de suprafaţă

6% 7%

87%

Distribuția PM 10 pe surse de emisie


107

Grafic C.2.3-Distribuția oxizilor de azot pe surse de emisie

Grafic C.2.4-Distribuția SOx pe surse de emisie

Grafic C.2.5-Distribuția CO pe surse de emisie

39%

52%

9%

Distribuția oxizilor de azot pe surse de emisie


99%

0%1%

Distribuția SOx pe surse de emisie


6%

24%70%

Distribuția CO pe surse de emisie


108

Grafic C.2.6-Distribuția benzenului pe surse de emisie

Grafic C.2.7-Distribuția Pb pe surse de emisie

Grafic C.2.8-Distribuția As pe surse de emisie

0%

12%

88%

Distribuția benzen pe surse de emisie


18%

, 53%

29%

Distribuția Pb pe surse de emisie


95%

0%5%

Distribuția As pe surse de emisie


109

Grafic C.2.9-Distribuția Cd pe surse de emisie

Grafic C.2.10.-Distribuția Ni pe surse de emisie

Reprezentarea grafică a ponderii fiecărui poluant pe tip de sursa pentru anul 2013

este redata în graficele C.2.11 – C.2.28

Surse mobile

Grafic C.2.11 - Reapartiția emisiilor de PM2.5 din surse mobile, 2013

59%

9%

32%

Distribuția Cd pe surse de emisie


54%

9%

37%

Distribuția Ni pe surse de emisie


050

100150200250

rutier feroviar aerian

Repartiția emisiilor de PM2.5 din surse mobile, 2013(t/an)

110

Grafic C.2.12 - Reapartiția emisiilor de PM10 din surse mobile, 2013

Grafic C.2.13 - Reapartiția emisiilor de benzen din total surse mobile 2013

Grafic C.2.14 - Reapartiția emisiilor de oxizi de suf din surse mobile, 2013

0

100

200

300

400


Repartiția emisiilor de PM10 din surse mobile, 2013(t/an)

010203040506070


Repartiția emisiilor de benzen din total surse mobile 2013(t/an)

0

5

10

15


Repartiția emisiilor de oxizi de sulf din surse mobile, 2013(t/an)

111

Grafic C.2.15 - Reapartiția emisiilor de CO din surse mobile, 2013

Grafic C.2.16 - Contribuția emisiilor de Pb, As, Cd, Ni din surse mobile, 2013

Grafic C.2.17 - Contribuția emisiilor de oxizi de azot din surse mobile, 2013

02000400060008000

1000012000


Repartiția emisiilor de CO din surse mobile, 2013(t/an)

00.10.20.30.40.5

Pb As Cd Ni

Contribuția emisiilor de Pb, As, Cd, Ni din surse mobile, 2013(t/an)


010002000300040005000


Contribuția emisiilor de oxizi de azot din surse mobile, 2013(t/an)

112

Se constată că emisiile de particule PM2,5, PM10, benzene, SOx, CO, Pb, As, Cd,

Ni, NOx generate de transportul feroviar și aviatic sunt nesemnificative în raport cu cele

generate de către transportul rutier.

Surse de suprafață

Grafic C.2.18 - Distribuța emisiilor de PM10 din surse de suprafață, 2013

Grafic C.2.19 - Distribuția emisiilor de PM2,5 din surse de suprafață, 2013

0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500

instalații mici de ardere locuinte și institutiievaporarea benzinei

emisii fugitive de la producerea,exploatarea ,transportul …Emisii de la extractia titeiului si a gazelor naturale

Surse mobile non roadAsfaltarea drumurilor

Industria extractivăConstrucții și demolari

Stocarea,manipularea produselor mineraleManagementul dejectiilor

Producție vegetală (inclusiv fertilizare)Tratarea namolului de la epurare

Distribuția emisiilor de PM10 din surse de suprafață, 2013(t/an)

0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500







Distribuția emisiilor de PM2,5 din surse de suprafață, 2013(t/an)

113

Grafic C.2.20 - Distribuția emisiilor de benzen din surse de suprafață, 2013

Grafic C.2.21 - Distribuția emisiilor de oxizi de sulf din surse de suprafață, 2013

0 50 100 150 200 250 300 350 400


emisii fugitive de la producerea,exploatarea …Emisii de la extractia titeiului si a gazelor naturale





Distribuția emisiilor de benzen din surse de suprafață, 2013(t/an)

0 20 40 60 80 100 120 140







Distribuția emisiilor de oxizi de sulf din surse de suprafață, 2013(t/an)

114

Grafic C.2.22 - Distribuția emisiilor de monoxid de carbon din surse de suprafață,

2013

Grafic C.2.23 - Distribuția emisiilor de Pb, As, Cd, Ni din surse de suprafață, 2013

0 5000 10000 15000 20000 25000 30000







Distribuția emisiilor de monooxid de carbon din surse de suprafață, 2013(t/an)

00.020.040.060.08

0.10.120.14

Distribuția emisiilor de Pb, As, Cd, Ni din surse de suprafață, 2013(t/an)

Pb As Cd Ni

115

Grafic C.2.24 - Distribuția emisiilor de oxizi de azot din surse de suprafață, 2013


Ni, NOx sunt prepodenderent generate de procesele de combustie.

- Surse staționare

0 50 100 150 200 250 300 350


emisii fugitive de la …Emisii de la extractia titeiului si a gazelor…





Distribuția emisiilor de oxizi de azot din surse de suprafață, 2013(t/an)

0 50 100 150 200 250


combustie în industrie si constructii

producția de ciment

crematorii umane

Distribuția emisiilor de PM10 din surse staționare, 2013(t/an)

116

Grafic C.2.25 - Distribuția emisiilor de PM10 din surse staționare, 2013

Grafic C.2.26 - Distribuția emisiilor de PM2,5 din surse staționare, 2013

Grafic C.2.27 - Distribuția emisiilor de benzen din surse staționare, 2013

0 20 40 60 80 100 120 140




crematorii umane

Distribuția emisiilor de PM2,5 din surse staționare, 2013(t/an)

0 0.01 0.02 0.03 0.04 0.05 0.06 0.07




crematorii umane

Distribuția emisiilor de benzen din surse staționare, 2013(t/an)

117

Grafic C.2.28 - Distribuția emisiilor de oxizi de sulf din surse staționare, 2013

Grafic C.2.29 - Distribuția emisiilor de monoxid de carbon din surse staționare, 2013

0 5000 10000 15000 20000 25000




crematorii umane

Distribuția emisiilor de oxizi de sulf din surse staționare, 2013(t/an)

0 500 1000 1500 2000




crematorii umane

Distribuția emisiilor de monooxid de carbon din surse staționare, 2013(t/an)

118

Grafic C.2.30 - Distribuția emisiilor de Pb, As, Cd, Ni din surse staționare, 2013

Grafic C.2.31 - Distribuția emisiilor de oxizi de azot din surse staționare, 2013


Ni, NOx sunt prepodenderent generate de procesele de combustie.

00.020.040.060.08

0.10.120.140.16

Pb As Cd Ni

Distribuția emisiilor de Pb, As, Cd, Ni din surse staționare, 2013(t/an)

instalatii mari de ardere combustie în industrie si constructii

producția de ciment crematorii umane

0 500 1000 1500 2000 2500 3000




crematorii umane

Distribuția emisiilor de oxizi de azot din surse staționare, 2013(t/an)

119

C.6. Caracterizarea indicatorilor pentru care se elaborează planul de menţinere a calităţii aerului şi informaţiile corespunzătoare referitoare la efectele asupra sănătăţii populaţiei sau, după caz, a vegetaţiei;

Lista poluanţilor atmosferici luaţi în considerare în evaluarea calităţii aerului

înconjurător în cadrul realizării Studiului de menținere a calității aerului, conform Legii

104/2011 și a Ordinului 36/2016 sunt:

1. Particule în suspensie [PM10 și PM2,5]

2. Dioxid de azot [NO2]

3. Dioxid de sulf [SO2]

4. Benzen [C6H6]

5. Plumb (Pb)

6. Arsen (As)

7. Cadmiu (Cd)

8. Nichel (Ni)

Caracterizarea indicatorilor și informaţiile corespunzătoare referitoare la efectele

asupra sănătăţii populaţiei sau, după caz, a vegetaţiei

1. Particule în suspensie [PM10 și PM2,5] Caracteristici generale

Particulele în suspensie reprezintă un amestec complex de particule foarte mici și

picături de lichid.

Surse naturale: erupții vulcanice, eroziunea rocilor furtuni de nisip și dispersia polenului.

Surse antropice: activitatea industrială, sistemul de încălzire a populației, centralele

termoelectrice. Traficul rutier contribuie la poluarea cu particule produsă de pneurile

mașinilor atât la oprirea acestora cât și datorită arderilor incomplete.

Efecte asupra sănătății populației

Dimensiunea particulelor este direct legata de potențialul de a cauza efecte. O

problemă importantă o reprezinta particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10

micrometri, care trec prin nas și gât și pătrund în alveolele pulmonare provocând inflamații

120

și intoxicări. Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare și respiratorii,

copiii, vârstnicii și astmaticii. Copiii cu vârsta mai mica de 15 ani inhalează mai mult aer,

și în consecință mai mulți poluanți. Ei respiră mai repede decât adulții și tind să respire

mai mult pe gură, ocolind practic filtrul natural din nas. Sunt în mod special vulnerabili,

deoarece plămânii lor nu sunt dezvoltați, iar țesutul pulmonar care se dezvoltă în copilărie

este mai sensibil. Poluarea cu particule înrăutățește simptomele astmului, respectiv tuse,

dureri în piept și dificultăți respiratorii. Expunerea pe termen lung la o concentrație

scazută de particule poate cauza cancer și moartea prematură.

Metode de măsurare

Metoda de referință pentru prelevarea și măsurarea concentrației de PM10 este

cea prevazuta în standardul SR EN 12341 - Calitatea aerului. Determinarea fracției PM10

de materii sub forma de particule în suspensie. Metoda de referință și proceduri de

încercare în teren pentru demonstrarea echivalenței cu metoda de masurare de referință.

Metoda de referință pentru prelevarea și măsurarea PM2,5 este cea prevazută în

standardul SR EN 14907 - Calitatea aerului înconjurător. Metoda standardizată de

măsurare gravimetrică pentru determinarea fracției masice de PM2,5 a particulelor în

suspensie.

Norme - LEGEA nr. 104 din 15 iunie 2011

a) Particule in suspensie - PM10

Valori limită 50 ug/m3 - valoarea limită zilnică pentru protecția sănătății umane

40 ug/m3 - valoarea limită anuală pentru protecția sănătății umane

b) Particule în suspensie – PM2,5

Valoare țintă 25 ug/m3 – valoarea - țintă anuală

Valori limită 25 ug/m3 - valoarea limită anuală care trebuie atinsă până la 1 ianuarie

2015

20 ug/m3 - valoarea limită anuală care trebuie atinsă până la 1 ianuarie 2020

2. Oxizi de azot NOx (NO / NO2) Caracteristici generale

121

Oxizii de azot sunt un grup de gaze foarte reactive, care conțin azot și oxigen în

cantități variabile. Majoritatea oxizilor de azot sunt gaze fără culoare sau miros.

Principalii oxizi de azot sunt:

monoxidul de azot (NO) care este un gaz incolor și inodor;

dioxidul de azot (NO2) care este un gaz de culoare brun-roșcat cu

un miros puternic, înecăcios

Dioxidul de azot în combinație cu particule din aer poate forma un strat brun-roșcat.

În prezența luminii solare, oxizii de azot pot reacționa și cu hidrocarburile formând

oxidanți fotochimici.

Oxizii de azot sunt responsabili pentru ploile acide care afectează atât suprafața

terestră cât și ecosistemul acvatic.

Surse antropice: Oxizii de azot se formează în procesul de combustie atunci când

combustibilii sunt arși la temperaturi înalte, dar cel mai adesea ei sunt rezultatul traficului

rutier, activităților industriale, producerii energiei electrice. Oxizii de azot sunt responsabili

pentru formarea smogului, a ploilor acide, deteriorarea calității apei, efectului de seră,

reducerea vizibilității în zonele urbane.


Dioxidul de azot este cunoscut ca fiind un gaz foarte toxic atât pentru oameni cât

și pentru animale (gradul de toxicitate al dioxidului de azot este de 4 ori mai mare decât

cel al monoxidului de azot). Expunerea la concentrații ridicate poate fi fatală, iar la

concentrații reduse afectează țesutul pulmonar.

Populația expusă la acest tip de poluanți poate avea dificultăți respiratorii, iritații

ale căilor respiratorii, disfuncții ale plamânilor. Expunerea pe termen lung la o

concentrație redusă poate distruge țesuturile pulmonare ducând la emfizem pulmonar.

Persoanele cele mai afectate de expunerea la acest poluant sunt copiii.

Efecte asupra plantelor și animalelor

Expunerea la acest poluant produce vatămarea serioasă a vegetației prin albirea

sau moartea țesuturilor plantelor, reducerea ritmului de creștere a acestora.

122

Expunerea la oxizii de azot poate provoca boli pulmonare animalelor, care

seamănă cu emfizemul pulmonal, iar expunerea la dioxidul de azot poate reduce

imunitatea animalelor provocând boli precum pneumonia și gripa.

Alte efecte

Oxizii de azot contribuie la formarea ploilor acide și favorizează acumularea

nitraților la nivelul solului care pot provoca alterarea echilibrului ecologic ambiental.

De asemenea, poate provoca deteriorarea țesăturilor și decolorarea vopselurilor,

degradarea metalelor.

Metode de măsurare

Metoda de referință pentru măsurarea dioxidului de azot și a oxizilor de azot este

cea prevăzută în standardul SR EN 14211 - Calitatea aerului înconjurător. Metoda

standardizată pentru măsurarea concentrației de dioxid de azot și monoxid de azot prin

chemiluminescență.


Oxizi de azot - NOx

Prag de alertă: 400 ug/m3 - măsurat timp de 3 ore consecutive, în puncte reprezentative

pentru calitatea aerului pentru o suprafață de cel puțin 100 km2 sau pentru o întreaga

zonă sau aglomerare

Valori limită: 200 ug/m3 NO2 - valoarea limită orară pentru protecția sănătății umane

40 ug/m3 NO2 - valoarea limită anuală pentru protecția sănătății umane

Nivel critic: 30 ug/m3 NOx - nivelul critic anual pentru protecția vegetației

3. Dioxid de sulf SO2 Caracteristici generale

Dioxidul de sulf este un gaz incolor, amărui, neinflamabil, cu un miros pătrunzător

care irită ochii și căile respiratorii.

Surse naturale: erupțiile vulcanice, fitoplanctonul marin, fermentația bacteriană în zonele

mlăștinoase, oxidarea gazului cu conținut de sulf rezultat din descompunerea biomasei.

123

Surse antropice (datorate activităților umane): sistemele de încălzire a populației care nu

utilizează gaz metan, centralele termoelectrice, procesele industriale (siderurgie,

rafinărie, producerea acidului sulfuric), industria celulozei și hârtiei și, în măsură mai mica,

emisiile provenite de la motoarele diesel.


În funcție de concentrație și perioada de expunere, dioxidul de sulf are diferite

efecte asupra sănătății umane. Expunerea la o concentratie mare de dioxid de sulf, pe o

perioadă scurtă de timp, poate provoca dificultăți respiratorii severe. Sunt afectate în

special persoanele cu astm, copiii, vârstnicii și persoanele cu boli cronice ale căilor

respiratorii. Expunerea la o concentrație redusă de dioxid de sulf, pe termen lung poate

avea ca efect infecții ale tractului respirator. Dioxidul de sulf poate potența efectele

periculoase ale ozonului.

Efecte asupra plantelor

Dioxidul de sulf afectează vizibil multe specii de plante, efectul negativ asupra

structurii și țesuturilor acestora fiind sesizabil cu ochiul liber. Unele dintre cele mai

sensibile plante sunt: pinul, legumele, ghindele roșii și negre, frasinul alb, lucerna, murele.

Efecte asupra mediului

În atmosferă, contribuie la acidifierea precipitațiilor, cu efecte toxice asupra

vegetației și solului.

Creșterea concentrației de dioxid de sulf accelereaza coroziunea metalelor, din

cauza formării acizilor.

Oxizii de sulf pot eroda: piatra, zidăria, vopselurile, fibrele, hârtia, pielea și

componentele electrice.

Metode de măsurare

Metoda de referință pentru măsurarea dioxidului de sulf este cea prevazută în

standardul SR EN 14212 - Calitatea aerului înconjurător. Metoda standardizată pentru

măsurarea concentrației de dioxid de sulf prin fluorescența în ultraviolet.


124

Prag de alertă: 500 ug/m3 - măsurat timp de 3 ore consecutiv, în puncte reprezentative

pentru calitatea aerului pentru o suprafață de cel puțin 100 km2 sau pentru o întreagă

zona sau aglomerare.

Valori limita 350 ug/m3 - valoarea limită orară pentru protecția sănătății umane

125 ug/m3 - valoarea limită zilnică pentru protecția sănătății umane

Nivel critic 20 ug/m3 - nivel critic pentru protecția vegetației, an calendarisitic și iarna

(1octombrie - 31 martie)

4. Benzen C6H6 Caracteristici generale

Compus aromatic foarte ușor, volatil și solubil în apă.90% din cantitatea de benzen

în aerul ambiental provine din traficul rutier. Restul de 10% provine din evaporarea

combustibilului la stocarea și distribuția acestuia.

Efecte asupra sănătății

Substanta cancerigenă, încadrată în clasa A1 de toxicitate, cunoscută drept

cancerigenă pentru om. Produce efecte daunătoare asupra sistemului nervos central.

Metode de măsurare

Metoda de referință pentru măsurarea benzenului este cea prevazută în


măsurarea concentrației de benzen - părțile 1, 2 si 3.


Valoare limită: 5 ug/m3 - valoarea limită anuală pentru protecția sănătății umane.

5. Plumb și alte metale toxice Cd, As, Ni Caracteristici generale

Metalele toxice provin din combustia cărbunilor, carburanților, deșeurilor

menajere, etc. și din anumite procedee industriale. Se găsesc în general sub formă de

particule (cu excepția mercurului care este gazos). Metalele se acumulează în organism

și provoacă efecte toxice de scurtă și/sau lungă durată. În cazul expunerii la concentrații

ridicate ele pot afecta sistemul nervos, funcțiile renale, hepatice, respiratorii.

Metode de măsurare

125

Metoda de referință pentru măsurarea Pb, As, Cd și Ni este cea prevazută în


determinarea Pb, Cd, As, și Ni în fracția PM10 a particulelor în suspensie. Metoda de

referință pentru măsurarea concentrației de mercur total gazos în aerul înconjurător este

cea prevazută în standardul SR EN 15852 - Calitatea aerului ambiant. Metoda

standardizată pentru determinarea mercurului gazos total.


Plumb - Pb

Valoare limită: 0,5 ug/m3 - valoarea limita anuala pentru protecția sănătății umane

As, Cd si Ni

Arsen: 6 ug/m3 - valoarea țintă pentru conținutul total din fracția PM10, mediată pentru

un an calendaristic.

Cadmiu: 5 ug/m3 - valoarea țintă pentru conținutul total din fracția PM10, mediată pentru


Nichel: 20 ug/m3 - valoarea țintă pentru conținutul total din fracția PM10, mediată pentru


C.7. Identificarea principalelor surse de emisie care ar putea contribui la degradarea calităţii aerului, inclusiv tipul şi cantitatea totală de poluanţi emişi din sursele respective (tone/an);

Unitățile economice identificate, ce se încadrează în categoria instalațiilor ce intră

sub incidența:

- Directiva 2008/1/CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (IPPC)

Directiva 2001/80/CE privind limitarea emisiilor în atmosferă a anumitor

poluanţi provenind de la instalaţii de ardere de dimensiuni mari (LCP)

- Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deșeurilor

- Directiva 1999/13/CE a Consiliului din 11 martie 1999 privind reducerea

emisiilor de compuși organici volatili datorate utilizării solvenţilor organici în

126

anumite activităţi și instalaţii

precum și toți operatorii ce sunt obligați să facă raportări în Registrul Poluanţilor Emişi

şi Transferaţi

Lista principalelor surse de emisie ce pot contribui la degradarea calității aerului,

la nivelul anului 2013 din județul Bihor aflate sub incidența directivelor enumerate este

cuprinsă în tabelele numărul: C7.1- C.7., iar localizarea instalaţiilor IPPC la nivelul

judetului este prezentată în figura numărul C.7.1 (date preluate http://atlas.anpm.ro/atlas,

site-ul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului)

c) Instalații IPPC

Tabel nr.C.7.1

Nr.crt. Nume instalație Companie părinte

Adresa Localitate Județ Activitate industrială

1 SC MULTIPACK SRL

SC MULTIPACK SRL

sat Pantasesti nr. 41

comuna Draganesti

Bihor 6.7 - Tratarea suprafetei substantelor (utilizarea solventilor)

2 SC Electrocentrale Oradea SA

SC Electrocentrale Oradea SA

Sos. Borsului nr. 23

Oradea Bihor 1.1 - Instalatie ardere > 50 MW

3 SC UAMT SA SC UAMT SA Str. Uzinelor nr. 8

Oradea Bihor 2.6 - Tratarea suprafetelor din metal si din materiale plastice

4 SC Eurocaramida Bihor SA Biharia

SC Eurocaramida Bihor SA Biharia

Str. Caramizii nr. 1

Localitatea Biharia,

Bihor 3.5 - Produse ceramice

5 SC T-Invest SRL-Instalatie biodiesel Saciieni

SC T-Invest SRL-Instalatie biodiesel Saciieni

Str. Letea Mare nr. 48

Sacuieni Bihor 4.1.b - Hidrocarburi cu continut de oxigen

6 SC Alsal SA SC Alsal SA Str. Uzinelor nr. 12

Oradea Bihor 4.2 - Substante chimice anorganice de baza

7 SC Zaharul SA SC Zaharul SA Sos Borsului km 3

Oradea Bihor 6.4.b - Fabricare produse alimentare

8 SC European Food SA-Pantasesti

SC European Food SA-Pantasesti

Com. Draganesti

Loc Pantasesti nr. 41

Bihor 6.4.b - Fabricare produse alimentare

127

9 SC SELECT PIG SRL

SC SELECT PIG SRL

Loc. Cauaceu

Loc. Cauaceu

Bihor 6.6.c - 750 de locuri pentru scroafe

10 SC FATORIE SRL SC FATORIE SRL

Loc.Holod HOLOD Bihor 6.6.b - 2 000 de locuri pentru porci

11 SC Ecodiesel SRL-punct de lucru Balc

SC Ecodiesel SRL-punct de lucru Balc

Str. Primaverii, nr. 46/A

Localitatea Balc

Bihor 4.1.b - Hidrocarburi cu continut de oxigen

12 SC Nutripui SRL SC Nutripui SRL Localitatea Ciumeghiu

Localitatea Ciumeghiu

Bihor 6.6.a - 40 000 de locuri pentru pasari

13 SC ECOKAPA SRL - Punct de lucru Rosiori

SC ECOKAPA SRL - Punct de lucru Rosiori

Industriilor, nr.-

ROSIORI Bihor 2.3.c - Acoperiri cu metal topit

14 Holcim (Romania) SA - Ciment Alesd

Holcim (Romania) SA - Ciment Alesd

Str. Viitorului nr. 2

CHISTAG Bihor 3.1 - Clincher de ciment

15 SC CESAL SA SC CESAL SA Sos. Borsului nr. 31

Oradea Bihor 4.2.d - Saruri

16 SC NUTRIPIG SRL PALOTA FERMA SALACEA

SC NUTRIPIG SRL PALOTA FERMA SALACEA

Otomani-Salacea, km3

SALACEA Bihor 6.6.b - 2 000 de locuri pentru porci

17 SC SINTEZA SA ORADEA

SC SINTEZA SA ORADEA

Str. Borsului nr. 35

Oradea Bihor 4.5 - Produse farmaceutice

18 SC NUTRIAVI SRL - Ferma decrestere gaini Tamaseu

SC NUTRIAVI SRL - Ferma decrestere gaini Tamaseu

- TAMASEU Bihor 6.6.a - 40 000 de locuri pentru pasari

19 SC NUTRISUIN SRL PALOTA Complex zootehnic Marghita

SC NUTRISUIN SRL PALOTA Complex zootehnic Marghita

Drum Judetean Marghita - Viisoara, km 7

MARGHITA Bihor 6.6.b - 2 000 de locuri pentru porci

20 SC ECO BIHOR SRL Oradea- depozit categoria B

SC ECO BIHOR SRL Oradea- depozit categoria B

Str. Matei Corvin nr. 327

ORADEA Bihor 5.4 - Depozite de deseuri

21 SC NUTRIBROILER SRL, PALOTA, Ferma Ciumeghiu

SC NUTRIBROILER SRL, PALOTA, Ferma Ciumeghiu

- CIUMEGHIU Bihor 6.6.a - 40 000 de locuri pentru pasari

22 SC NUTRIPORK SRL - Ferma Iosia

SC NUTRIPORK SRL - Ferma Iosia

corneliu baba nr. 36

Oradea Bihor 6.6.b - 2 000 de locuri pentru porci

128

23 SC SIMONZID SRL

SC SIMONZID SRL

principala 290

Cauaceu Bihor 6.6.a - 40 000 de locuri pentru pasari

d) Instalații EPRTR Tabel nr.C.7.2

An raportare

STATIA DE EPURARE ORADEA

SC COMPANIA DE APA ORADEA SA

Sos. Borsului , Km 5 Bihor 5.(f)

2013 SC MULTIPACK SRL SC MULTIPACK SRL -, nr. 41 Bihor 9.(c) 2013



Sos. Borsului nr. 23 Bihor 1.(c)

2013 SC FAIST MEKATRONIC SRL SC FAIST PLC

CALEA BORSULUI nr. 32i Bihor 2.(f)

Tipul și cantitatea totală de poluanți emisi de către sursele prezentate în tabelele

numărul C.7.1 și C.7.2 este prezentată în tabelul numărul C.7.3

Tabel nr.C.7.3

Nume operator Localitate Sector activitate

Categorie poluant Poluant Cod

poluant Prag(kg) Cantitate totală(kg)


Oradea 1 Sectorul energetic

Gaze cu efect de sera

Dioxid de carbon CO2 100000000,000 960000000,000




Protoxid de azot N2O 10000,000 130000,000

Holcim (Romania) SA - Ciment Alesd CHISTAG 3 Industria

minereurilor Alte gaze Oxizi de azot NOX 100000,000 1430000,000


Oradea 1 Sectorul energetic Alte gaze Oxizi de

azot NOX 100000,000 1310000,000


minereurilor

Alte substante organice

Benzen BENZENE 1000,000 3130,000


minereurilor Alte gaze Monoxid de Carbon CO 500000,000 1270000,000


minereurilor


Dioxid de carbon CO2 100000000,000 788000000,000


minereurilor Alte gaze SOX 150000,000 185000,000

129


Oradea 1 Sectorul energetic Alte gaze SOX 150000,000 18400000,000



Substante anorganice

PM10 50000,000 2330000,000

Figura C.7.1 - Localizarea instalaţiilor IPPC la nivelul judetului Bihor

130

Cantitatile de poluanți emise pe surse, sunt redate în tabelele numărul C.7.4 - 6,

anul de referință 2013

Tabel nr.C.7.4-Surse mobile

tip transport



oxizi azot (NO, Nox)

UM t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an

rutier 371.7891 223.216032 60.605 13.1505 9924.57 0.3863 0 0.0019 0.01852 4297.05222

feroviar 1.5552 1.4796 0.0002 0 11.556 0 0 0.000011 0.00008 56.592

aerian 0 0 0 0.011279 0 0 0 0 0 2.027079

Tabel nr.C.7.5-Surse de suprafață

sector



oxizi azot (NO,Nox)


instalații mici de ardere locuinte și institutii 3309.262 3309.262 1.4982

106.446

26248.3

0.117260915

0.00171 0.0565

0.008689 254.9416

evaporarea benzinei 4.8509

emisii fugitive de la producerea, exploatarea ,transportul țiteiului și gazelor naturale

44.6057

Emisii de la extractia titeiului si a gazelor naturale 1.98 0.86 364

126.106 1036.8 0.00102

0.00102

0.00102 0.00102 300

Surse mobile non road 8.8775 8.8775 7.3923 0 0 0 0 0 0 142.7262

Asfaltarea drumurilor 0.60574 0.08077 0 0 0.0019

2 0 0 0 0 0

Industria extractivă 429.3 42.93 0 0 0 0 0 0 0 0

Construcții și demolari 0.935 0.0935 0 0 0 0 0 0 0 0

Stocarea,manipularea produselor minerale 43.46 4.346 0 0 0 0 0 0 0 Managementul dejectiilor 382.351 94.928 0 0 0 0 0 0 0 28.72496

131

Producție vegetală (inclusiv fertilizare) 294.762 294.762

8.12485 0 0 0 0 0 0 4.9127

Tratarea namolului de la epurare 0.00316

0.0004752

0.00037 0 0 0 0 0 0 0

Tabel nr.C.7.6 - Surse staționare

sector



oxizi azot (NO, Nox)


instalatii mari de ardere 222.9887 127.9443 0.0012 23121.37 1736.4 0.133428 0.12977 0.01645 0.089561 2467.498


si constructii 16.92558 9.519717 0.0638 7.731305 517.32 0.001517 0.00108 0.000684 0.001493 795.6410 producția de ciment 84.6612 47.034 0 0 0 0 0 0 0 0

crematorii umane 0.000416 0.000416

0.0000000004 0.001356 1.68

0.00000036

0.00000016

0.00000006

0.00000021 0.0099

C.8. Informaţii privind contribuţia datorată transportului şi dispersiei poluanţilor emişi în atmosferă ale căror surse se găsesc în alte zone şi aglomerări sau, după caz, alte regiuni;

Poziționarea județului la distanțe de peste 150 km față de Cluj Napoca și

Timișoara, așezarea geografică, direcțiile predominate ale vantului în raport cu arealul

județului Bihor, densitatea relative redusă a populației din zonele limitrofe județului

precum și lipsa oricărei unități economice semnificative din punct de vedere al poluanților

atmosferici emiși exclud creșterea semnificativă a valorilor parametrilor de calitate ai

aerului în arealul județului Bihor.

132

C.9. Analiza datelor meteo privind viteza vântului, precum şi cele referitoare la calmul atmosferic şi condiţiile de ceaţă, pentru analiza transportului/importului de poluanţi din zonele şi aglomerările învecinate, respective pentru stabilirea favorizării acumulării noxelor poluanţilor la suprafaţa solului, care ar putea conduce la concentraţii ridicate de poluanţi ale acestora; Regimul eolian în zona Oradea, zona cea mai importantă din punct de vedere al

economiei emisiilor în atmosferă, este influenţat de prezenţa dealurilor din partea de est

care obstrucţionează înaintarea vânturilor din est şi nord-est, dar este deschisă maselor

de aer de origine sudică care participă cu o frecvenţă de 15,1 % şi viteză medie anuală

de 3,9 m/s şi a celor de de ESE care participă cu o frecvenţă de 11,2 % şi o viteză medie

anuală de 3,7 m/s.

Zona Oradea este caracterizată, în medie multianuală, de viteze mici ale vântului.

În 47,6% din cazuri, viteza vântului este mai mică de 2 m/s. Frecvenţa vântului moderat

(viteze cuprinse între 3-6 m/s) este de cca 38,74 %, iar a vântului cu viteze mai mari de

8 m/s este de 9 %.

Vitezele medii ale vântului la sol pe direcţiile principale de vânt şi frecvenţa de

apariţie a acestora sunt prezentate în tabelul numărul C.9.1

Tabel nr.C.9.1 direcţii

vânt

N NNE NE ENE E ESE SE SSE S SSV SV VSV V VNV NV NNV

Viteza

medie

3,5 3,9 3,2 2,5 2,6 2,5 2,4 3,0 4,3 4,6 3,7 3,5 2,9 2,6 2,5 2,9

% 7,2 4,5 3,7 1,1 7,3 10,2 6,1 3,2 11,3 8,4 6,7 1,8 8,0 1,6 2,7 2,6

calm% 18,6

Mai jos este prezentat tabelul numărul C.9.2 ce cuprinde frecvenţele de apariţie a

gradelor de stratificare termică a atmosferei în zona Oradea

Tabel nr.C.9.2 Gradul de stratificare Stabil Neutru Instabil

% 1,8 6,4 26,0 37,9 9,3 12,0 6,6

133

Se poate vedea că în zona Oradea,cea mai importantă din punct de vedere al

economiei emisiilor în atmosferă, predomină condiţiile neutre de împrăştiere pe verticală

a noxelor,situaţie ce apare cu o frecvenţă multianuală de 37,9%,urmată de condiţiile de

stabilitate 34,2 % şi instabilitate 27,9 %.Aceasta va determina pentru noxele emise de

surse joase(sub 30 m) cele mai slabe condiţii de difuzie a poluanţilor şi acumularea lor la

sol,în special noaptea şi în iernile cu cer senin pe o perioadă mai lungă,în cazurile în care

stratificarea aerului este stabilă şi foarte stabilă,iar vântul are o viteză mai mică sau egală

cu 1m/s.

C.10. Sursele de emisie ale substanţelor precursoare ale ozonului Directiva NEC a fost transpusă în legislaţia naţională prin H.G. nr. 1.856/2005

privind plafoanele naţionale de emisie pentru anumiţi poluanţi atmosferici şi are ca

obiectiv limitarea emisiilor de poluanţi cu efect de acidifiere eutrofizare şi precursori ai

ozonului, prin stabilirea plafoanelor naţionale de emisie pentru dioxid de sulf, oxizi de

azot, compuşi organici volatili şi amoniac. Aceste emisii sunt limitate de plafoanele

naţionale de emisie care reprezintă cantitatea maximă de poluant ce poate fi emisă în

atmosferă, la nivel naţional, în decursul unui an calendaristic.

Constituentii aerului atmosferic pot sa fie impartiti in doua categorii:

cei care au un caracter permanent, fie prin imuabilitatea starilor fizice (cazul

neonului, de exemplu), fie prin constanta concentratiei lor, cel putin in

paturile joase (cazul azotului);

o a doua categorie se refera la constituentii care nu apar in atmosfera decat

in cursul unui ciclu in timpul caruia se modifica fie faza lor (exemplu vaporii

de apa), fie natural or chimica (cazul ozonului, format prin actiunea

fotochimica a razelor solare aspira oxigenului).

Ozonul reprezintă sursa primară (prin fotoliza realizată de radiațiile solare UV) a

radicalilor hidroxil (OH) care, la rândul lor, asigură mecanismul prin care poluanții

134

precum monoxidul de carbon (CO) și metanul (CH4) sunt eliminați din straturile

inferioare ale atmosferei.

Prin reacțiile sale cu hidrocarburile, ozonul este sursa PAN-ului

(peroxiacetilnitrat), un ingredient major al smogului fotochimic din mediul urban. Ozonul

este periculos atât pentru sănătatea plantelor cât și a animalelor, asociat cu particulele

în suspensie putând să cauzeze probleme respiratorii la oameni. De asemenea, ozonul

este un gaz cu efect de seră semnificativ, mai ales în troposfera superioară.

O parte din cantitatea de ozon existentă provine din transportul acestuia din

stratosferă (aproximativ 50%), restul fiind creat in situ prin fotoliza dioxidului de azot

(NO2) în monoxid de azot (NO) care, la rândul lui, reacționează cu monoxid de carbon

(CO) și hidrocarburi pentru a forma ozonul (O3).

Emisii de compuşi organici volatili nemetanici (NMVOC)

NMVOC sunt precursori ai poluanţilor oxidanţi din atmosferă, în principal ai

ozonului troposferic.

Termenul „NMVOC” este o prescurtare provenită de la terminologia utilizată în

engleză pentru o grupă de substanţe ce include compuşii organici volatili, cu excepţia

metanului.

Termenul „COV” este o prescurtare utilizată pentru grupa de substanţe ce include

toţi compuşii organici volatili, inclusiv metanul.

Principalele surse de emisie a NMVOC sunt: Instalaţiile care intră sub incidenţa

Directivei 1999/13/CE (COV instalaţii), Instalaţiile care intră sub incidenţa Directivei

94/63/CE (COV benzină) transpusă prin H.G. 568/2001, cu modificările şi completările

ulterioare (terminalele şi depozitele de benzină şi instalaţiile aferente de încărcare-

descărcare; containere mobile; staţiile de distribuţie a carburanţilor).; Alte surse:

fabricarea de băuturi alcoolice distilate; arderea combustibililor fosili şi a deşeurilor

lemnoase pentru producerea energiei electrice şi termice; fabricarea berii, fabricarea

pâinii; traficul rutier.

135

D. Analiza datelor obținute prin prognozare pentru scenariile descrise

1.Scenariu 1

Se păstrează același trend descrescător al populației după domiciliu la


Se păstrează același număr de operatori economici, cu aceleași capacități

de producție la nivelul județului



Se menține constant ritmul de creștere al unităților de trafic auto, feroviar,

iar traficul aerian crește cu 100 %

Se menține suprafața de teren agricol si modul actual de fertilizare

Se păstrează constant efectivul de animale

Nu intrăm in Spațiul Schengen (ceea ce înseamnă că se păstrează timpul

de staționare în punctele de trecere vamală)



În condițiile Scenariului 1, prin Studiul ce fundamentează Planul de menținere al

calității aerului la nivelul județului Bihor au fost estimate valorile emisiilor atmosferice din

surse mobile, surse de suprafață și surse staționare, rezultatele fiind prezentate în

tabelele numărul D.1-D.3, iar situația cumulată pe surse, Scenariu 1, anul de proiețíe

2022 este prezentată în tabelul numărul D.4 - Surse mobile

Tabel nr. D.1

tip transport an



oxizi azot(NO,Nox)


rutier 2022 472.334037 284.0838145 76.7617682 17.0681632 12580.9625 0.489293 0 0.0023558 0.02342771 5497.89398

feroviar 2022 2.02176 1.92348 0.00023868 0 15.0228 0 0 0 0 73.5696

136

aerian 2022 0 0 0 4.16 4992 0 0 0 0 16.64

total 2022 409.4476614 344.084429 0.02853121 4.16 20425.3 0.231343 0 0.00677749 0.01794097 8362.8371

Grafic D.1-Distribuția PM 10 pe surse de emisie mobile

Grafic D.2-Distribuția PM 2,5 pe surse de emisie mobile

Grafic D.3-Distribuția benzenului pe surse de emisie mobile

0

100

200

300

400

500

feroviar aerian rutier

Distribuția PM 10 pe surse de emisie (t/an)

0

50

100

150

200

250

300


Distribuția PM 2,5 pe surse de emisie(t/an)

0

20

40

60

80

100


Distribuția benzenului pe surse de emisie(t/an)

137

Grafic D.4 - Distribuția SO2 pe surse de emisie mobile

Grafic D.5 - Distribuția CO pe surse de emisie mobile

02468

1012141618


Distribuția SO2 pe surse de emisie(t/an)

02000400060008000

100001200014000


Distribuția CO pe surse de emisie(t/an)

0

0.2

0.4

0.6

Pb As Cd Ni

Distribuția Pb, As, Cd, Ni pe surse de emisie(t/an)


138

Grafic D.6 - Distribuția Pb, As, Cd, Ni pe surse de emisie mobile

Grafic D.7 - Distribuția oxizilor de azot pe surse de emisie mobile

Se constată că în varianta Scenariului 1 ponderea în economia surselor mobile o

reprezintă tot transportul rutier.

- Surse de suprafață

Tabel nr.D.8

Nr.crt.

Sursa/2022



oxizi azot(NO,Nox)

UM

t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an 1 instalații mici de

ardere locuinte și institutii 2888.357 2888.357 1310.41 91.5723 22825.6 0.10255 0.00089 0.0494 0.0076 196.939

2 evaporarea benzinei 15.8790

3 emisii fugitive de la producerea ,exploatarea ,transportul țiteiului și gazelor naturale 65.1257

4 Emisii de la extractia titeiului si a gazelor naturale 0.00198 0.00086 364 126.106 1036.8 0.00102 0.00102 0.0010 0.0010 300

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000


Distribuția oxizilor de azot pe surse de emisie(t/an)

139

5 Surse mobile non road 0.387877 14.20897 25.3459 0 0 0 0 0 0

233.2942

6 Asfaltarea drumurilor 1.231308 0.010261 0 0 0.00024 0 0 0 0 0

7 Industria extractivă 472.23 47.223 0 0 0 0 0 0 0 0

8 Construcții și demolari 0.996289 0.099629 0 0 0 0 0 0 0 0

9 Stocarea, manipularea produselor minerale 47.806 4.7806 0 0 0 0 0 0 0

10 Managementul dejectiilor 364.0974 91.46704 0 0 0 0 0 0 0 28.0032

11 Producție vegetală (inclusiv fertilizare) 294.762 294.762 8.12485 0 0 0 0 0 0 4.9127

12 Tratarea namolului de la epurare 0.002932 0.000442 0.00037 0 0 0 0 0 0 0

13 total 4069.873 3340.910 1788.89 217.678 23862.4 0.10358 0.00191 0.0504 0.0086 763.149

Grafic D.9 - Distribuția emisiilor de PM10 din surse de suprafață, 2022,

Scenariu 1

0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500







Distribuția emisiilor de PM10 din surse de suprafață, 2022,Scenariu 1 (t/an)

140

Grafic D.10 - Distribuția emisiilor de PM2.5 din surse de suprafață, 2022,

Scenariu 1

Grafic D.11 - Distribuția emisiilor de benzen din surse de suprafață, 2022,

Scenariu 1

0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500







Distribuția emisiilor de PM2.5 din surse de suprafață, 2022,Scenariu 1(t/an)

0.00 200.00 400.00 600.00 800.001000.001200.001400.00







Distribuția emisiilor de benzen din surse de suprafață, 2022, Scenariu 1(t/an)

141

Grafic D.12 - Distribuția emisiilor de oxid de sulf din surse de suprafață, 2022,

Scenariu 1

Grafic D.13 - Distribuția emisiilor de oxid de carbon din surse de suprafață, 2022,

Scenariu 1

0 20 40 60 80 100 120 140







Distribuția emisiilor de oxid de sulf din surse de suprafață, 2022, Scenariu 1(t/an)

0 5000 10000 15000 20000 25000







Distribuția emisiilor de oxid de carbon din surse de suprafață, 2022, Scenariu 1(t/an)

142

Grafic D.14 - Distribuția emisiilor de Ni, Cd, As, Pb din surse de suprafață, 2022,

Scenariu 1

Grafic D.15 - Distribuția emisiilor de oxizii de azot din surse de suprafață, 2022,

Scenariu 1

0.000 0.020 0.040 0.060 0.080 0.100 0.120







Distribuția emisiilor de Ni, Cd, As, Pb din surse de suprafață, 2022, varianta 1(t/an)

Ni t/an Cd t/an As t/an Pb t/an

0 50 100 150 200 250 300 350







Distribuția emisiilor de oxizii de azot din surse de suprafață, 2022, varianta 1(t/an)

143

Analiza datelor rezultate din Scenariul 1 evidențiază aportul semnificativ al

combustiei la economia generală a emisiilor în atmosferă din surse de suprafață.

- surse staționare

Tabel nr.D.9 Nr.crt.

sursa



oxizi azot(NO,Nox)

UM

2022 t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an 1

instalatii mari de ardere 23.23887 23.23887 0.0000804 7.3372 1018.3 0,000005 0.0031 0.000007 0.0000133 2323.88665

2


si constructii 16.92558 9.519717 0.0638057 7.7313 517.32 0.001517 0.0011 0.000684 0.0014931

795.6410396

3

producția de ciment 84.6612 47.034 0 0 0 0 0 0 0 0

4

crematorii umane 0.000416 0.000416 0.0000001 0.0014 1.68 0.00000036 0.00000016 0.00000006

0.00000021 0.0099

total 124.8261 79.793 0.0638861 15.07 1537.4 0.001556 0.0042 0.000691 0.0015067 3119.53759

Grafic D.16 - Distribuția emisiilor de PM10 din surse staționare, 2022, Scenariu 1

0 10 20 30 40 50 60 70




crematorii umane

Distribuția emisiilor de PM10 din surse staționare, 2022, Scenariu 1 (t/an)

144

Grafic D.17 - Distribuția emisiilor de PM2,5 din surse staționare, 2022, Scenariu 1

Grafic D.18 - Distribuția emisiilor de benzen din surse staționare, 2022, Scenariu 1

0 10 20 30 40 50 60




crematorii umane

Distribuția emisiilor de PM2,5 din surse staționare, 2022, (t/an) Scenariu 1

0.0000000 0.0100000 0.0200000 0.0300000 0.0400000 0.0500000 0.0600000 0.0700000




crematorii umane

Distribuția emisiilor de benzen din surse staționare, 2022, (t/an) Scenariu 1

145

Grafic D.19 - Distribuția emisiilor de oxizi de sulf din surse staționare, 2022, Scenariu 1

Grafic D.20 - Distribuția emisiilor de monoxid de carbon din surse staționare, 2022,

Scenariu 1

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9




crematorii umane

Distribuția emisiilor de oxizi de sulf din surse staționare, 2022, (t/an) Scenariu 1

1018.332352

517.3165458

0

1.68

0 200 400 600 800 1000 1200




crematorii umane

Distribuția emisiilor de monooxid de carbon din surse staționare, 2022, (t/an) Scenariu 1

146

Grafic D.21 - Distribuția emisiilor de Pb, As, Cd, Ni din surse staționare, proiecție 2022,

Scenariu 1

Grafic D.22 - Distribuția emisiilor de oxizi de azot din surse staționare, proiecție 2022,

Scenariu 1

3.91666E-05

0.00313333

0.0000065 0.0000133

0.00151725

0.0010786650.000683539

0.00149314

0

0.0005

0.001

0.0015

0.002

0.0025

0.003

0.0035

Pb As Cd Ni

Distribuția emisiilor de Pb, As, Cd, Ni din surse staționare, 2022, (t/an) Scenariu 1

instalatii mari de ardere combustie în industrie si constructii producția de ciment crematorii umane

0 500 1000 1500 2000 2500




crematorii umane

Distribuția emisiilor de oxizi de azot din surse staționare, 2022, (t/an) Scenariu 1

147

Tabel D.10

Indicator An prognozat Cantitatea totală de emisii (t/an)


2022


surse mobile 282.160335

surse de suprafaţă 3960.011543


2022





2022





2022





2022




Benzen (μg/m³)

2022




Plumb (μg/m³)

2022




Arsen (ng/m³)

2022


surse mobile 0


Cadmiu (ng/m³)

2022




Nichel (ng/m³)

2022




148

Grafic D.23 - Distribuția PM 10 pe surse de emisie

Grafic D.24 - Distribuția PM 2,5 pe surse de emisie

Grafic D.25 - Distribuția benzenului pe surse de emisie

9%

88%

3%


mobila suprafață staționară

6%

92%

2%



15%

85%

0%

Distribuția benzenului pe surse de emisie


149

Grafic D.26 - Distribuția dioxidului de sulf pe surse de emisie

Grafic D.27 - Distribuția monoxidului de carbon pe surse de emisie

Grafic D.28 - Distribuția Pb, As, Cd, și Ni pe surse de emisie

6%

88%

6%

Distribuția dioxidului de sulf pe surse de emisie


29%

67%

4%

Distribuția monooxidului de carbon pe surse de emisie


0

0.2

0.4

0.6

Pb As Cd Ni

Distribuția Pb, As, Cd, și Ni pe surse de emisie


150

Grafic D.29 - Distribuția oxizilor de azot pe surse de emisie

Estimarea în anul de proiectie 2022, Scenariu 1 a emisiilor atmosferice pentru NO,

NOx, SO2, PM10, PM2,5, CO, NMVOC-benzen, Pb, Cd, As, Ni, la nivel judeţeans-a

realizat în conformitate cu Ordinul nr. 3299/2012, prin cumularea contribuției diferitelor

categorii de surse: mobile, staționare și de suprafață.




acesti poluanți în scenariile de dezvoltare descriese în perspectiva anului 2022 nu a

condus la valori superioare valorii din anul de referință. Modelarea dispersiilor s-a realizat

cu ajutorul programului TAMP 4 (The Air Pollution Model) realizat de CSIRO

Australia.TAMP este un model numeric de calcul a dispersiei emisiilor provenite din surse

de suprafață, mobile și punctiforme, rezultatele raportându-se la valorile limită, valorile

ţintă sau nivelurile critice relevante prevăzute de Legea nr. 104 din 15/06/2011 privind

calitatea aerului înconjurător.

Evaluarea concentraţiilor generate de sursele de emisie localizate s-a realizat prin

cumularea contribuţiei diferitelor categorii de surse: punctuale, de suprafaţă, liniare.

58%8%

34%

Distribuția oxizilor de azot pe surse de emisie


151

Trebuie menţionat că s-a lucrat cu o grilă de calcul utilizată în TAPM 4 ( 98 km x

80km), grilă ce acoperă suprafața județului Bihor, ceea ce a asigurat o distribuire exactă

a concentraţiilor induse de sursele de suprafață pe arealul de interes supus analizei la

nivel local.Pentru sursele staționare s-au introdus ca și date de intrare coordonatele unui

coș de la sursa de incalzire a municipiului Oradea în care s-au considerat concentrate

toate sursele de ardere staționare.A doua sursa cuprinsă în program la surse staționare

a fost coșul de la Holcim SA.Intrucat emisiile de la crematoriul urban sunt nesemnificative

in raport cu celelalte surse staționare acesta a fost omis din modelare.Emiisile de la

crematoriu au fost cumulate in emisiile de la sursa de încalzire a orașului.Precizăm că

anul luat in studiu, din punct de vedere meteorologic, în realizarea modelului matematic

a fost anul 2013, anul de referință, an care din punct de vedere meteorologic nu se

remarcă prin abateri majore de la valorile multianuale.

Emisiile de poluanți înregistrează fluctuații anuale influențate atât de sursele de

emisie cât și de condițiile meteorologice.

Nivelurile prognozate ale concentrațiilor anuale ale noxelor în atmosferă, județul

Bihor se prezintă pentru anul de prognoză 2022-Scenariu 1, astfel:

Particule în suspensie PM10 – cu valori ce se vor situa sub valoarea de 40

μg/m3, cu menținerea în același regim A de evaluare;

Particule în suspensie PM 2,5 – cu valori ce se vor situa sub valoarea de

20 μg/m3, cu menținerea în același regim A de evaluare;

Benzen, cu valori sub 2 μg/m3, cu menținerea în același regim C de

evaluare;

Dioxid de sulf cu valori ce se vor situa sub 8 μg/m3, cu menținerea în același

regim C de evaluare;

Monoxid de carbon cu valori de mai mici de 7 mg/m3, cu menținerea în

același regim B de evaluare;

Dioxid de azot cu valori de 4--40 μg/m3; Oxizi de azot cu valori sub 20

152

μg/m3, cu menținerea în același regim B de evaluare;

Metale grele cu valori foarte reduse, mult sub limitele maxime admise, fără

risc de depășire a valorilor limită.

2. Scenariu 2 Se păstrează același trend descrescător al populației după domiciliu la


Crește cu 10% activitatea economică



Se menține constant ritmul de creștere al unităților de trafic auto, crește cu

30% traficul feroviar, traficul aerian crește cu 100 %

Crește cu 5% suprafața de teren agricol si modul actual de fertilizare

Crește cu 10 % efectivul de animale

Intrăm in Spațiul Schengen



Scade numărul de locuințe/instituții incalzite pe lemn cu 10 %

Se atinge cota de 5 % numărul de locuințe/instituții încalzite utilizand surse


În condițiile Scenariului 2, prin Studiul ce fundamentează Planul de menținere al

calității aerului la nivelul județului Bihor au fost estimate valorile poluanților atmosferici

evaluați din surse mobile, surse de suprafață și surse staționare, rezultatele fiind

prezentate în tabelele numărul D.11 – D.13, iar situația cumulată pe surse, Scenariu 2,

anul de proiecíe 2022 este prezentată în tabelul numărul D.14

153

- Surse mobile

Tabel nr. D.11

tip transport an



oxizi azot(NO,Nox)


rutier 2022 472.334037 284.0838145 76.7617682 17.0681632 12580.9625 0.489293 0 0.0023558 0.02342771 5497.89398

feroviar 2022 2.02176 1.92348 0.00023868 0 15.0228 0 0 0 0 73.5696

aerian 2022 0 0 0 4.16 4992 0 0 0 0 16.64

total 2022 409.4476614 344.084429 0.02853121 4.16 20425.3 0.231343 0 0.00677749 0.01794097 8362.8371

Grafic D.30 - Distribuția PM 10 pe surse de emisie mobile

Grafic D.31 - Distribuția PM 2,5 pe surse de emisie mobile

0

100

200

300

400

500


Distribuția PM 10 pe surse de emisie mobile(t/an)

0

50

100

150

200

250

300


Distribuția PM 2,5 pe surse de emisie mobile(t/an)

154

Grafic D.32 - Distribuția benzenului pe surse de emisie mobile

Grafic D.33 - Distribuția dioxidului de sulf pe surse de emisie mobile

Grafic D.34 - Distribuția oxidului de carbon pe surse de emisie mobile

0

20

40

60

80

100


Distribuția benzenuluipe surse de emisie mobile (t/an)

0

5

10

15

20


Distribuția dioxidului de sulf pe surse de emisie mobile(t/an)

02000400060008000

100001200014000


Distribuția oxidului de carbon pe surse de emisie mobile(t/an)

155

Grafic D.35 - Distribuția Pb, As, Cd, Ni pe surse de emisie mobile

Grafic D.36 - Distribuția oxizilor de azot pe surse de emisie mobile

- Surse de suprafață

Tabel nr.D.12

7



oxizi azot(NO,Nox)

t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an instalații mici de ardere locuinte și institutii 2743.751395 2743.751395 1.249186

87.0238748 21685 0.099

0.174247 0.047 0.0079 7.556742

evaporarea benzinei 15.8790 emisii fugitive de la producerea, exploatarea, transportul țiteiului și gazelor naturale 65.1257 Emisii de la extractia titeiului si a gazelor naturale 0.00198 0.00086 364 126.106 1036.8 0.001

0.00102 0.001 0.0010 300

Surse mobile non road 0.1163634 4.2626927 7.60377 0 0 0 0 0 0 69.988

Asfaltarea drumurilor 1.231308 0.0102609 0 0 0.0002 0 0 0 0 0

Industria extractivă 472.23 47.223 0 0 0 0 0 0 0 0

0

0.2

0.4

0.6

Pb As Cd Ni

Distribuția Pb, As, Cd, Ni pe surse de emisie mobile(t/an)


0

1000

2000

3000

4000

5000

6000


Distribuția oxizilor de azot pe surse de emisie mobile(t/an)

156

Construcții și demolari 0.9962893 0.0996289 0 0 0 0 0 0 0 0 Stocarea, manipularea produselor minerale 47.806 4.7806 0 0 0 0 0 0 0

Managementul dejectiilor 400.50711 100.61374 0 0 0 0 0 0 0 30.804

Producție vegetală (inclusiv fertilizare) 309.5001 309.5001 8.53109 0 0 0 0 0 0 5.1583

Tratarea namolului de la epurare 0.0029321 0.0004418 0.00037 0 0 0 0 0 0 0

total 3976.1434 3210.2427 462.389 213.130 22722 0.101 0.1753 0.048 0.0090 413.51

Grafic D.37 - Distribuția PM 10 pe surse de emisie de suprafață

Grafic D.38 - Distribuția PM 2,5 pe surse de emisie de suprafață

0 500 1000 1500 2000 2500 3000

instalații mici de ardere locuinte și …evaporarea benzinei

emisii fugitive de la …Emisii de la extractia titeiului si a…



Stocarea,manipularea produselor…Managementul dejectiilor


Distribuția PM 10 pe surse de emisie de suprafață(t/an)

0 500 1000 1500 2000 2500 3000

instalații mici de ardere locuinte și …

emisii fugitive de la …

Surse mobile non road

Industria extractivă

Stocarea,manipularea produselor…


Distribuția PM 2,5 pe surse de emisie de suprafață(t/an)

157

Grafic D.39 - Distribuția benzenului pe surse de emisie de suprafață

Grafic D.40 - Distribuția dioxidului de sulf pe surse de emisie de suprafață

0 50 100 150 200 250 300 350 400

instalații mici de ardere locuinte și institutii

emisii fugitive de la …

Surse mobile non road

Industria extractivă

Stocarea,manipularea produselor minerale


Distribuția benzenului pe surse de emisie de suprafață(t/an)

0 20 40 60 80 100 120 140







Distribuția dioxidului de sulf pe surse de emisie de suprafață (t/an)

158

Grafic D.41 - Distribuția oxidului de carbon pe surse de emisie de suprafață

Grafic D.42 - Distribuția Pb, As, Cd, Ni pe surse de emisie de suprafață

0 5000 10000 15000 20000 25000







Distribuția oxidului de carbon pe surse de emisie de suprafață (t/an)

0

0.05

0.1

0.15

0.2

Distribuția Pb, As, Cd, Ni pe surse de emisie de suprafață(t/an)

Pb As Cd Ni

159

Grafic D.43 - Distribuția oxizilor de azot pe surse de emisie de suprafață

- surse staționare

Tabel nr.D.13

sursa/2022



oxizi azot (NO,Nox)

t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an

instalatii mari de ardere 23.239 23.239 0.000 7.34

1018.33

0.00004

0.00313

0.000007 0.000013 2323.8867

combustie în industrie si constructii 9.170 9.170 0.068 7.88

340.95

0.00013

0.00118

0.000011 0.00153 870.0160

producția de ciment 119.691 66.495 0.000 0.00 0.00 0.00000

0.00000

0.000000 0.00000 0.0000

crematorii umane 0.004 0.004 0.003 0.000012 0.01

0.00309

0.0014

0.000518 0.00179 0.0001

total 152.104 98.908 0.072 15.214398

1359.30

0.00326

0.00571

0.000535 0.00333 3193.9027

0 50 100 150 200 250 300 350







Distribuția oxizilor de azot pe surse de emisie de suprafață (t/an)

160

Grafic D.44 - Distribuția PM 10 pe surse de emisie staționare

Grafic D.45 - Distribuția PM 2,5 pe surse de emisie staționare

instalatii mari de ardere, 23.239

combustie în industrie si

constructii, 9.170

producția de ciment, 119.691

crematorii umane, 0.004

0.000 20.000 40.000 60.000 80.000100.000120.000140.000




crematorii umane

Distribuția PM 10 pe surse de emisie staționare (t/an)



constructii, 9.170



0.000 10.000 20.000 30.000 40.000 50.000 60.000 70.000




crematorii umane

Distribuția PM 2,5 pe surse de emisie staționare (t/an)

161

Grafic D.46 - Distribuția benzenului pe surse de emisie staționare

Grafic D.47 - Distribuția dioxidului de sulf pe surse de emisie staționare



constructii, 0.068



0.000 0.010 0.020 0.030 0.040 0.050 0.060 0.070 0.080




crematorii umane

Distribuția benzenului pe surse de emisie staționare (t/an)


combustie în industrie si constructii, 7.877172



0.0000001.0000002.0000003.0000004.0000005.0000006.0000007.0000008.0000009.000000




crematorii umane

Distribuția dioxidului de sulf pe surse de emisie staționare(t/an)

162

Grafic D.48 - Distribuția oxidului de carbon pe surse de emisie staționare

Grafic D.49 - Distribuția Ni, Cd, As, Pb pe surse de emisie staționare


combustie în industrie si constructii,

340.95



0.00 200.00 400.00 600.00 800.00 1000.00 1200.00




crematorii umane

Distribuția oxidului de carbon pe surse de emisie staționare (t/an)

0.0000392

0.0001293

0.0000000

0.0030931

0.00313

0.00118

0.00000

0.00140

0.000007

0.000011

0.000000

0.000518

0.000013

0.001528

0.000000

0.001785

0.00000000.00050000.00100000.00150000.00200000.00250000.00300000.0035000




crematorii umane

Distribuția Ni, Cd, As, Pb pe surse de emisie staționare

Ni t/an Cd t/an As t/an Pb t/an

163

Grafic D.50 - Distribuția oxizilor de azot pe surse de emisie staționare

Tabel D.14

Indicator An prognozat Cantitatea totală de emisii (t/an)


2022





2022





2022





2022





2022




2323.8867

870.0160

0.0000

0.0001

0.0000 500.0000 1000.0000 1500.0000 2000.0000 2500.0000




crematorii umane

Distribuția oxizilor de azot pe surse de emisie staționare (t/an)

164

Benzen (μg/m³)

2022




Plumb (μg/m³)

2022




Arsen (ng/m³)

2022


surse mobile 0


Cadmiu (ng/m³)

2022




Nichel (ng/m³)

2022




Grafic D.51 - Distribuția PM 10 pe surse de emisie

10%

87%

3%



165

Grafic D.52 - Distribuția PM 2,5 pe surse de emisie

Grafic D.53 - Distribuția benzenului pe surse de emisie

Grafic D.54 - Distribuția dioxidului de sulf pe surse de emisie

8%

89%

3%



14%

86%

0%

Distribuția benzenului pe surse de emisie


7%

87%

6%

Distribuția dioxidului de sulf pe surse de emisie


166

Grafic D.55 - Distribuția oxidului de carbon pe surse de emisie

Grafic D.56 - Distribuția Pb, As, Cd, Ni pe surse de emisie

Grafic D.57 - Distribuția oxizilor de azot pe surse de emisie

34%

62%

4%

Distribuția oxidului de carbon pe surse de emisie


0

0.1

0.2

0.3

0.4

0.5

0.6

Pb As Cd Ni

Distribuția Pb, As, Cd, Ni pe surse de emisie


60%

5%

35%

Distribuția oxizilor azot(NO,NOx)


167

Estimarea în anul de proiectie 2022, Scenariu 1 a emisiilor atmosferice pentru NO,

NOx, SO2, PM10, PM2,5, CO, NMVOC-benzen, Pb, Cd, As, Ni, la nivel judeţeans-a

realizat în conformitate cu Ordinul nr. 3299/2012, prin cumularea contribuției diferitelor

categorii de surse: mobile, staționare și de suprafață.




acesti poluanți, în scenariile de dezvoltare descrise în perspectiva anului 2022 nu a

condus la valori superioare valorii din anul de referință. Modelarea dispersiilor s-a realizat

cu ajutorul programului TAMP 4 (The Air Pollution Model) realizat de CSIRO

Australia.TAMP este un model numeric de calcul a dispersiei emisiilor provenite din surse

de suprafață, mobile și punctiforme, rezultatele raportându-se la valorile limită, valorile

ţintă sau nivelurile critice relevante prevăzute de Legea nr. 104 din 15/06/2011 privind

calitatea aerului înconjurător.

Evaluarea concentraţiilor generate de sursele de emisie localizate s-a realizat prin

cumularea contribuţiei diferitelor categorii de surse: punctuale, de suprafaţă, liniare.

Trebuie menţionat că s-a lucrat cu o grilă de calcul utilizată în TAPM 4 ( 98 km x

80km), grilă ce acoperă suprafața județului Bihor, ceea ce a asigurat o distribuire exactă

a concentraţiilor induse de sursele de suprafață pe arealul de interes supus analizei la

nivel local.Pentru sursele staționare s-au introdus ca și date de intrare coordonatele unui

coș de la sursa de incalzire a municipiului Oradea în care s-au considerat concentrate

toate sursele de ardere staționare.A doua sursa cuprinsă în program la surse staționare

a fost coșul de la Holcim SA.Intrucat emisiile de la crematoriul urban sunt nesemnificative

in raport cu celelalte surse staționare acesta a fost omis din modelare.Emiisile de la

crematoriu au fost cumulate in emisiile de la sursa de încalzire a orașului.Precizăm că

anul luat in studiu, din punct de vedere meteorologic, în realizarea modelului matematic

a fost anul 2013, anul de referință, an care din punct de vedere meteorologic nu se

remarcă prin abateri majore de la valorile multianuale.

168

Emisiile de poluanți înregistrează fluctuații anuale influențate atât de sursele de

emisie cât și de condițiile meteorologice.

Nivelurile așteptate ale concentrațiilor anuale ale noxelor în atmosferă, județul

Bihor se prezintă pentru anul de prognoză 2022-Scenariu 2, astfel:

Particule în suspensie PM10 – cu valori ce se vor situa sub valoarea de 20

μg/m3, cu trecerea în regim C de evaluare;

Particule în suspensie PM 2,5 – cu valori ce se vor situa sub valoarea de

20 μg/m3, cu trecerea în regim C de evaluare;

Benzen, cu valori sub 2 μg/m3, cu menținerea în același regim C de

evaluare;

Dioxid de sulf cu valori ce se vor situa sub 8 μg/m3, cu menținerea în același

regim C de evaluare;

Monoxid de carbon cu valori de mai mici de 7 mg/m3, cu menținerea în

același regim B de evaluare;

Dioxid de azot cu valori de 4--20 μg/m3; Oxizi de azot cu valori sub 20

μg/m3, cu menținerea în același regim B de evaluare;

Metale grele cu valori foarte reduse, mult sub limitele maxime admise, fără

risc de depășire a valorilor limită.

Analiza celor celor două scenarii scoate în evidență două aspecte:

pe de-o parte in oricare dintre celor două scenarii o de evoluție/dezvoltare

a județului Bihor emisiiile atmosferice se mențin în valori limită ce nu conduc

la degradarea nivelului de evaluare în raport cu valorile limită admise;

Măsurile cuprinse în cadrul scenariului 1- Anexa nr. 1- au rol implicit în

reducerea emisiilor de particule în suspensie PM10, particule în suspensie

PM 2,5, SO2, CO, benzen și oxizi de azot, Pb, Cd, As și Ni.

169

pe de altă parte ne demonstrează că o dezvoltare controlată a economiei

locale, în parametrii descriși la Scenariul 2 conduce la o îmbunătățire a

valorilor parametrilor de calitate evaluați, cu trecerea într-un regim de

evaluare superior. Acest scenariu are in vedere implicarea activă a

autorităților publice și a comunității locale prin acțiuni benefice de protecției

a calității aerului, pentru a se asigura o dezvoltare durabilă a județului

compatibilă cu necesitatea de a proteja si imbunătăți mediul în beneficiul

populației - Măsuri propuse în cadrul Anexei nr.2.

Bibliografie

1. Badea L. (1983) - Geografia Romaniei, Ed. Academiei RSR, Bucuresti

2. Berindei I.O. (1977) – Campia Crișurilor, Crișul Repede Țara Beiului vol. Cercetări

în Geografia Romaniei, Ed. Științifică și Enciclopedică

3. Criveanu H., Taralungă Georgeta (2004) - Elemente de fizica si meteorologie

aplicate la biosisteme, Ed. Digital

4. Drăghici I. (1988) - Dinamica atmosferei, Ed. Academiei

5. Dumitrescu Anca (2000) - Comunicarea riscului pentru sănătate generat de mediu,

Ed. Institutului de Sănătate Publică Bucureşti

6. Holton J.R., (1996) - Introducere în meteorologia dinamică, Ed. Tehnică

7. Mihăilescu V. (1966) – Dealurile și campiile României, Ed. Știițifică și

Enciclopedică

8. Podea Gr. (1997) – Campia de Vest a Romaniei, Ed. Fundației Romania de Maine

9. Sabina Stefan, (2004) - Fizica atmosferei, Editura Univ. din Bucuresti

10. Monografia județului Bihor

11. Strategia Națională de Dezvoltare Durabilă a României

12. Strategia Națională pentru Schimbări Climatice a României

13. Strategia Națională privind Gestionarea Deșeurilor

14. Strategia Națională privind Conservarea Biodiversității

170

15. Strategia Națională Energetică

16. Planul de Dezvoltare al Regiunii Nord –Vest 2014-2020

17. Strategia de Dezvoltarea a Județului Bihor 2015-2020

18. Strategia de dezvoltare 2015-2020 a municipiului Oradea

19. Strategiile de dezvoltare a celorlate municipii a comunelor din zona metropolitan

și a celorlate commune

20. Masterplanul pe sectorul transporturi

21. Planul de mobilitate la nivelul municipiului Oradea

22. Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind calitatea

aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa

23. Legea 104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului înconjurător

24. Ordin nr. 3299 din 28/08/2012 pentru aprobarea metodologiei de realizare şi

raportare a inventarelor privind emisiile de poluanţi în atmosferă

25. Hotărârea nr. 257 din 2015 privind Metodologia de elaborare a planurilor de

calitate a aerului, a planurilor de acțiune pe termen scurt și a planurilor de

menținere a calității aerului

26. Ordinul nr. 36/2016 pentru aprobarea listelor cu unităţile administrativ-teritoriale

întocmite în urma încadrării în regimurile de evaluare a ariilor din zonele şi

aglomerările prevăzute în Anexa nr. 2 la Legea nr. 104/2011 privind calitatea

aerului înconjurător

27. https://www.icpa.ro/proiecte/Proiecte%20nationale/sicomant/SICOMANT_Raport

28. http://www.prefecturabihor.ro/pdf/stareecbh2015.pdf

29. http://www.dsoradea.ro/

30. http://directiaagricolabihor.ro

31. http://statistici.insse.ro

32. http://rp5.ru/Arhiva_meteo

33. http://data.gov.ro/dataset/

34. http://www.eea.europa.eu/publications/emep-eea-guidebook-2013

35. www.calitateaer.ro

171

Glosar de termeni

aer înconjurător - aerul din troposferă, cu excepţia celui de la locurile de muncă,

astfel cum sunt definite prin Hotărârea Guvernului nr. 1.091/2006 privind cerinţele

minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă, unde publicul nu are de

regulă acces şi pentru care se aplică dispoziţiile privind sănătatea şi siguranţa la

locul de muncă;

aglomerare - zonă care reprezintă o conurbaţie cu o populaţie de peste 250.000

de locuitori sau, acolo unde populaţia este mai mică ori egală cu 250.000 de

locuitori, având o densitate a populaţiei pe kmp mai mare de 3.000 de locuitori;

amplasamente de fond urban - locurile din zonele urbane în care nivelurile sunt

reprezentative pentru expunerea, în general, a populaţiei urbane;

arsen, cadmiu, nichel şi benzo(a)piren - cantitatea totală a acestor elemente şi a

compuşilor lor, conţinută în fracţia PM10;

compuşi organici volatili (COV) - compuşi organici proveniţi din surse antropogene

şi biogene, alţii decât metanul, care pot produce oxidanţi fotochimici prin reacţie

cu oxizii de azot în prezenţa luminii solare;

contribuţii din surse naturale - emisii de poluanţi care nu rezultă direct sau indirect

din activităţi umane, incluzând evenimente naturale cum ar fi erupţiile vulcanice,

activităţile seismice, activităţile geotermale, incendiile de pe terenuri sălbatice,

furtuni, aerosoli marini, resuspensia sau transportul în atmosferă al particulelor

naturale care provin din regiuni uscate;

depuneri totale sau acumulate - cantitatea totală de poluanţi care este transferată

din atmosferă pe suprafeţe cum ar fi sol, vegetaţie, apă, clădiri etc, cu o anumită

arie, într-un anumit interval de timp;

emisii fugitive - emisii nedirijate, eliberate în aerul înconjurător prin ferestre, uşi şi

alte orificii, sisteme de ventilare sau deschidere, care nu intră în mod normal în

categoria surselor dirijate de poluare;

172

emisii din surse fixe - emisii eliberate în aerul înconjurător de utilaje, instalaţii,

inclusiv de ventilaţie, din activităţile de construcţii, din alte lucrări fixe care produc

sau prin intermediul cărora se evacuează substanţe poluante;

emisii din surse mobile de poluare - emisii eliberate în aerul înconjurător de

mijloacele de transport rutiere, feroviare, navale şi aeriene, echipamente mobile

nerutiere echipate cu motoare cu ardere internă;

emisii din surse difuze de poluare - emisii eliberate în aerul înconjurător din surse

de emisii nedirijate de poluanţi atmosferici, cum sunt sursele de emisii fugitive,

sursele naturale de emisii şi alte surse care nu au fost definite specific;

evaluare - orice metodă utilizată pentru a măsura, calcula, previziona sau estima

niveluri;

hidrocarburi aromatice policiclice - compuşi organici formaţi în totalitate din carbon

şi hidrogen, alcătuiţi din cel puţin două cicluri aromatice condensate;

indicator mediu de expunere - nivelul mediu determinat pe baza unor măsurări

efectuate în amplasamentele de fond urban de pe întreg teritoriul ţării şi care oferă

indicii cu privire la expunerea populaţiei. Acesta este utilizat pentru calcularea ţintei

naţionale de reducere a expunerii şi a obligaţiei referitoare la concentraţia de

expunere;

marjă de toleranţă - procentul din valoarea-limită cu care poate fi depăşită acea

valoare, conform condiţiilor stabilite în legislație;

măsurări fixe - măsurări efectuate în puncte fixe, fie continuu, fie prin prelevare

aleatorie, pentru a determina nivelurile, în conformitate cu obiectivele de calitate

relevante ale datelor;

măsurări indicative - măsurări care respectă obiective de calitate a datelor mai

puţin stricte decât cele solicitate pentru măsurări în puncte fixe;

mercur total gazos - vapori de mercur elementar şi radicali gazoşi de mercur, de

exemplu din compuşi de mercur solubili în apă care au o presiune de vapori

suficient de mare pentru a exista în faza gazoasă;

173

nivel - concentraţia unui poluant în aerul înconjurător sau depunerea acestuia pe

suprafeţe într-o perioadă de timp dată;

nivel critic - nivelul stabilit pe baza cunoştinţelor ştiinţifice, care dacă este depăşit

se pot produce efecte adverse directe asupra anumitor receptori, cum ar fi copaci,

plante sau ecosisteme naturale, dar nu şi asupra oamenilor;

obiectiv pe termen lung - nivelul care trebuie să fie atins, pe termen lung, cu

excepţia cazurilor în care acest lucru nu este realizabil prin măsuri proporţionate,

cu scopul de a asigura o protecţie efectivă a sănătăţii umane şi a mediului;

obligaţia referitoare la concentraţia de expunere - nivelul stabilit pe baza

indicatorului mediu de expunere cu scopul de a reduce efectele dăunătoare asupra

sănătăţii umane, care trebuie atins într-o perioadă dată;

oxizi de azot - suma concentraţiilor volumice (ppbv) de monoxid de azot (oxid

nitric) şi de dioxid de azot, exprimată în unităţi de concentraţie masică a dioxidului

de azot ( μg/mc);

planuri de calitate a aerului - planurile prin care se stabilesc măsuri pentru

atingerea valorilor limită sau ale valorilor ţintă;

planuri de menţinere a calităţii aerului – planuri care conţin măsuri pentru păstrarea

nivelului poluanţilor sub valorile-limită, respectiv sub valorile-ţintă şi pentru

asigurarea celei mai bune calităţi a aerului înconjurător în condiţiile unei dezvoltări

durabile;

PM10 - particule în suspensie care trec printr-un orificiu de selectare a dimensiunii,

astfel cum este definit de metoda de referinţă pentru prelevarea şi măsurarea

PM10, SR EN 12341, cu un randament de separare de 50% pentru un diametru

aerodinamic de 10 μm;

PM2,5- particule în suspensie care trec printr-un orificiu de selectare a dimensiunii,

astfel cum este definit de metoda de referinţă pentru prelevarea şi măsurarea

PM2,5; SR EN 14907, cu un randament de separare de 50% pentru un diametru

aerodinamic de 2,5 μm;

174

poluant - orice substanţă prezentă în aerul înconjurător şi care poate avea efecte

dăunătoare asupra sănătăţii umane şi/sau a mediului ca întreg;

prag de alertă - nivelul care, dacă este depăşit, există un risc pentru sănătatea

umană la o expunere de scurtă durată a populaţiei, în general şi la care trebuie să

se acţioneze imediat;

prag de informare - nivelul care, dacă este depăşit, există un risc pentru sănătatea

umană la o expunere de scurtă durată pentru categorii ale populaţiei deosebit de

sensibile şi pentru care este necesară informarea imediată şi adecvată;

prag superior de evaluare - nivelul sub care, pentru a evalua calitatea aerului

înconjurător, se poate utiliza o combinaţie de măsurări fixe şi tehnici de modelare

şi/sau măsurări indicative;

prag inferior de evaluare - nivelul sub care, pentru a evalua calitatea aerului

înconjurător, este suficientă utilizarea tehnicilor de modelare sau de estimare

obiectivă;

substanţe precursoare ale ozonului - substanţe care contribuie la formarea

ozonului de la nivelul solului, unele dintre ele fiind prevăzute la lit. B, anexa nr. 9

din Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului;

titular de activitate - orice persoană fizică sau juridică ce exploatează, controlează

sau este delegată cu putere economică decisivă privind o activitate cu potenţial

impact asupra calităţii aerului înconjurător;

ţinta naţională de reducere a expunerii - reducerea procentuală a expunerii medii

a populaţiei, stabilită pentru anul de referinţă cu scopul de a reduce efectele

dăunătoare asupra sănătăţii umane, care trebuie să fie atinsă, acolo unde este

posibil, într-o perioadă dată;

valoare-limită - nivelul stabilit pe baza cunoştinţelor ştiinţifice, în scopul evitării şi

prevenirii producerii unor evenimente dăunătoare şi reducerii efectelor acestora

asupra sănătăţii umane şi a mediului ca întreg, care se atinge într-o perioadă dată

şi care nu trebuie depăşit odată ce af ost atins;

175

valoare-ţintă - nivelul stabilit, în scopul evitării şi prevenirii producerii unor

evenimente dăunătoare şi reducerii efectelor acestora asupra sănătăţii umane şi

a mediului ca întreg, care trebuie să fie atins pe cât posibil într-o anumită perioadă;

zonă - parte a teritoriului ţării delimitată în scopul evaluării şi gestionării calităţii

aerului înconjurător;

zona de protecţie - suprafaţa de teren din jurul punctului în care se efectuează

măsurări fixe, delimitată astfel încât orice activitate desfăşurată în interiorul ei,

ulterior instalării echipamentelor de măsurare, să nu afecteze reprezentativitatea

datelor de calitate a aerului înconjurător pentru care acesta a fost amplasat;

Abrevieri

APM – Agenția pentru Protecția Mediului;

AEM – Agenția Europeană pentru Protecția Mediului;

ANM – Administrația Națională de Meteorologie;

CE – Comisia Europeană;

CNADNR - Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România;

DJSP – Direcția Județeană de Sănătate Publică;

GIS – Sistem Geografic Informatic;

INS - Institutul Național de Statistică;

IPPC – Controlul Integrat al Poluării;

MAPM – Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor;

MDA - Modelul de Dispersie Atmosferică

OMS – Organizația Mondială a Sănătății

PUG – Plan de Urbanism General;

RNMCA - Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului;

SNEGICA - Sistemul Național de Evaluare și Gestionare Integrată a Calității

Aerului;

SNIEPA – Sistemul Național de Inventariere a Emisiilor de Poluanți;

SNMCA – Sistemul Național de Monitorizare a Calității Aerului;

176

SMID – Sistem de Management Integrat al Deșeurilor;

UAT – Unitate Administrativ Teritorială;

UE – Uniunea Europeană.

SUBSTANȚE ȘI UNITĂȚI As – Arseniu;

Cd – Cadmiu;

CO – monoxid de carbon;

CO2 – dioxid de carbon;

COV – compuși organic volatili;

C6H6 – benzen;

Hg – mercur;

NOx – oxid de azot;

NMVOC – compuși organici volatili nemetalici;

NH3 – amoniac;

Ni – nichel;

O3 – ozon;

PM10 și PM2,5 – particule în suspensie;

Pb – plumb;

SOx – oxid de sulf;

UV – ultra violet.

Unități de măsură TºC – temperatura exprimată în grade Celsius;

mm – milimetri;

m/s – metri pe secundă;

mg/m3 – miligrame pe metru cub;

μg/m3 – micrograme pe metru cub;

ng/m3 – nanograme pe metru cub;

kg/an – kilogram pe an;

177

t/an – tonă pe an;

kW – kilowatt;

MW – megawatt.

Anexe

Anexa 1 - Măsuri pentru realizarea obiectivelor specifice Scenariului 1 Anexa 2 - Măsuri pentru realizarea obiectivelor specifice Scenariului 2

Ane

xa n

r 1 -

Măs

uri p

entr

u re

aliz

area

obi

ectiv

elor

spe

cific

e Sc

enar

iulu

i 1

Nr.c

rt

Măs

ură/

acțiu

ne p

ropu

să

Res

pons

abil

Te

rmen

de

re

aliz

are

Cos

t es

timat

e/S

ursă

fin

anța

re

Efec

t est

imat

A

ria

de

man

ifest

are

a ef

ectu

lui

măs

urii

Indi

cato

r de

m

onito

rizar

e a

prog

rese

lor d

ator

ate

impl

emen

tări

măs

urii

Su

rse

mob

ile

1 R

eabi

litar

e D

N 7

6 O

rade

a-D

eva

Vâr

furil

e –

Ştei

, km

69+

350

– km

10

2+66

0 Şt

ei –

Bei

uş, k

m 1

02+6

60 –

km

13

3+66

0 Be

iuş

– O

rade

a, k

m 1

33+6

60 -

km

184

+390

CN

AD

R

2018

40

,9

mil

euro

PO

IM

Alte

fo

ndur

i

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

ene,

SO

2, C

O,

Pb,

As,

Cd,

Ni,

oxiz

i de

azo

t

națio

nală

Km

de

drum

reab

ilitaț

i

2 Va

riant

ă oc

olito

are

Săcu

ieni

L=

7,6

km

CN

AD

R

2018

8,

17

mil

euro

PO

IM

POR

BS

BL

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

ene,

SO

2, C

O,

Pb,

As,

Cd,

Ni,

oxiz

i de

azo

t

națio

nală

Km

de

drum

con

stru

iți

3 Lu

crăr

i de

mod

erni

zare

/asf

alta

re

drum

uri d

in c

omun

a Aș

tileu

L=

3,2

km

Prim

ar

com

unita

te

2019

5.

690.

000

lei

PN

DL

POR

BS

BL

Al

te

surs

e

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

ene,

SO

2, C

O,

Pb,

As,

Cd,

Ni,

oxiz

i de

azo

t

loca

lă

Km

de

drum

m

oder

niza

ti/ a

stal

tați

4 R

epar

aţie

cap

itală

dru

m c

omun

al

DC

167

Ghe

ghie

-

Lunc

şoar

a tro

nson

II,

km

1+

500-

4+00

0,

com

una

Aușe

u.

Prim

ar

com

unita

te

2019

3.

617.

000

lei

PN

DL

POR

BS

BL

Al

te

surs

e

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

ene,

SO

2, C

O,

Pb,

As,

Cd,

Ni,

oxiz

i de

azo

t

loca

lă

Km

de

drum

m

oder

niza

ți/ re

abilit

ați

5 M

oder

niza

re s

trăzi

și

drum

uri

în

com

una

Budu

slău

, jud

ețul

Bih

or

L=2

km

Prim

ar

com

unita

te

2019

14

.453

.200

lei

PN

DL

POR

BS

BL

Al

te

surs

e

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

ene,

SO

2, C

O,

Pb,

As,

Cd,

Ni,

oxiz

i de

azo

t

loca

lă

Km

de

drum

m

oder

niza

ti

6 M

oder

niza

re d

rum

uri

şi s

trăzi

în

loc.

Lel

eşti,

Bun

teşt

i şi P

oien

ii de

Jo

s, c

om. B

unte

şti

L=2

km

Prim

ar

com

unita

te

2019

3.

402.

160

lei

PN

DL

POR

BS

BL

Al

te

surs

e

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

ene,

SO

2, C

O,

Pb,

As,

Cd,

Ni,

oxiz

i de

azo

t

loca

lă

Km

de

drum

m

oder

niza

ti

7 M

oder

niza

re

drum

uri

com

unal

e D

C 1

34 V

inte

re-S

ăldă

bagi

u M

ic

L=5k

m,

DC

93

Căp

âlna

- Să

ldăb

agiu

Mic

, L=

2,6

km ş

i DC

99

Săl

dăba

giu

Mic

DC

134

-DC

93,

L=

0,75

km

, com

una

Căp

âlna

Prim

ar

com

unita

te

2019

4.

017.

670

lei

PN

DL

POR

BS

BL

Al

te

surs

e

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

ene,

SO

2, C

O,

Pb,

As,

Cd,

Ni,

oxiz

i de

azo

t

loca

lă

Km

de

drum

m

oder

niza

ti

8 M

oder

niza

re D

C 2

07 D

J 76

8 B

S

upla

cu

de

Tinc

a (D

J 76

8 A

), co

mun

a C

ăpâl

na

L=1,

6 km

Prim

ar

com

unita

te

2019

1.

973.

360

lei

PN

DL

POR

BS

BL

Al

te

surs

e

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

ene,

SO

2, C

O,

Pb,

As,

Cd,

Ni,

oxiz

i de

azo

t

loca

lă

Km

de

drum

m

oder

niza

ti

9 M

oder

niza

re D

C 2

61 C

arpi

net

- Le

hece

ni 0

+000

-2+9

50 2

,95

km,

com

una

Căr

pine

t

Prim

ar

com

unita

te

2019

1.

228.

500

lei

PN

DL

POR

BS

BL

Al

te

surs

e

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

ene,

SO

2, C

O,

Pb,

As,

Cd,

Ni,

oxiz

i de

azo

t

loca

lă

Km

de

drum

m

oder

niza

ti

10

Mod

erni

zare

și r

eabi

litar

e dr

umur

i co

mun

ale

DC

143

și

DC

257

și

stră

zi d

in c

omun

a C

împa

ni

L=2,

7 km

Prim

ar

com

unita

te

2019

11

.821

.360

lei

PN

DL

POR

BS

BL

Al

te

surs

e

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

ene,

SO

2, C

O,

Pb,

As,

Cd,

Ni,

oxiz

i de

azo

t

loca

lă

Km

de

drum

m

oder

niza

ti/ re

abilit

ați

11

Mod

erni

zare

D

C89

C

efa-

Atea

ş Km

8+43

6 -12

+836

,13+

433-

13+9

96,

Com

una

Cef

a,

Jude

ţul

Biho

r

Prim

ar

com

unita

te

2019

4.

828.

650

lei

PN

DL

POR

BS

BL

Al

te

surs

e

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

loca

lă

Km

de

drum

m

oder

niza

ti

12

Mod

erni

zare

D

C

5 C

heșe

reu-

Che

rech

iu, c

omun

a C

here

chiu

L=

1 km

Prim

ar

com

unita

te

2019

3.

865.

350

lei

PN

DL

POR

BS

BL

Al

te

surs

e

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

loca

lă

Km

de

drum

m

oder

niza

ti

13

Mod

erni

zare

D

C

97

Olc

ea-

Car

asau

-Pet

id,

com

una

Coc

iuba

M

are

L=2k

m

Prim

ar

com

unita

te

2019

6.

011.

000

lei

PN

DL

POR

BS

BL

Al

te

surs

e

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

loca

lă

Km

de

drum

m

oder

niza

ti

14

Rea

bilit

are

drum

com

unal

DC

82

la in

ters

ecția

cu

DJ

767

B - P

oian

a Tă

șad

- B

ucur

oaia

, co

mun

a C

opăc

el

L=3k

m

Prim

ar

com

unita

te

2019

5.

244.

150

lei

PN

DL

POR

BS

BL

Al

te

surs

e

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r P

M2,

5,

PM10

, be

nzen

, SO

2, C

O,

Pb,

As,

Cd,

Ni,

oxiz

i de

azo

t

regi

onal

ă Km

de

drum

real

izaț

i

15

Mod

erni

zare

și r

eabi

litar

e D

C 2

61

Lehe

ceni

-Săl

işte

de

Va

şcău

-Po

iana

, com

una

Criș

tioru

de

Jos

L=2

km

Prim

ar

com

unita

te

2019

5.

828.

300

lei

PN

DL

POR

BS

BL

Al

te

surs

e

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

loca

lă

Km

de

drum

m

oder

niza

ti/

reab

ilitaț

i

16

Mod

erni

zare

stră

zi ș

i D

C 2

62 î

n co

mun

a C

riștio

ru d

e Jo

s L=

1,1

km

Prim

ar

com

unita

te

2019

4.

601.

400

lei

PN

DL

POR

BS

BL

Al

te

surs

e

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

loca

lă

Km

de

stra

dă

mod

erni

zată

17

Mod

erni

zare

stra

dă în

sat

ul T

opa

de J

os, c

omun

a D

obre

ști

L=1k

m

Prim

ar

com

unita

te

2019

1.

014.

850

lei

PN

DL

POR

BS

BL

Al

te

surs

e

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

loca

lă

Km

de

stra

dă

mod

erni

zată

18

Rea

bilit

are

și m

oder

niza

re D

C 2

28

și

DC

22

9 Be

iuș

(DJ

764A

) -

Liva

da

Beiu

șulu

i -

Dră

găne

ști

(DJ7

64 I)

, com

una

Dră

găne

şti

L=5k

m

Prim

ar

com

unita

te

2019

12

.496

.000

lei

PN

DL

POR

BS

BL

Al

te

surs

e

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

regi

onal

ă Km

de

dr

um

mod

erni

zati/

reab

ilitaț

i

19

Mod

erni

zare

dr

um

com

unal

D

C

231

Uile

acu

de B

eiuș

- L

unca

km

0+

000

- 3+8

12, c

omun

a Fi

niș

Prim

ar

com

unita

te

2019

5.

185.

400

lei

PN

DL

POR

BS

BL

Al

te

surs

e

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

loca

lă

Km

de

drum

m

oder

niza

ti

20

Mod

erni

zare

dr

um

com

unal

D

C

199

Sîm

băta

-Hol

od,

com

una

Hol

od, j

udeț

ul B

ihor

L=

4,3

km

Prim

ar

com

unita

te

2019

2.

9869

50

lei

PN

DL

POR

BS

BL

Al

te

surs

e

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

loca

lă

Km

de

drum

m

oder

niza

ti

21

Mod

erni

zare

stră

zi î

n lo

calit

atea

H

usas

ău

de

Tinc

a și

M

iers

ig,

com

una

Hus

asău

de

Tinc

a L=

6,98

km

Prim

ar

com

unita

te

2019

6.

452.

000

lei

PN

DL

POR

BS

BL

Al

te

surs

e

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

loca

lă

Km

de

drum

m

oder

niza

ti

22

Mod

erni

zare

DJ

767

B d

in D

N 7

6 -

Tășa

d -

Cop

ăcel

-Se

rghi

ș -

DJ

767,

km

0+

000

- 22

+140

, L=

22,1

40 k

m

Pre

sedi

nte

Con

siliu

l Ju

dete

an

Biho

r

2019

21

.450

.000

lei

PN

DL

POR

BS

BL

Al

te

surs

e

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

regi

onal

ă Km

dru

m m

oder

niza

ți

23

Rea

bilit

are

DJ

792

A B

eliu

-Tin

ca-

Leş,

km

24+

987 -

67+6

96,

L=42

,712

km

, jud

ețul

Bih

or

Pre

sedi

nte

Con

siliu

l Ju

dete

an

Biho

r

2019

81

.470

.000

lei

PN

DL

POR

BS

BL

Al

te

surs

e

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

regi

onal

ă Km

dru

m re

abilit

ați

24

Mod

erni

zare

dr

um

jude

țean

D

J 70

9 Ta

lpoș

- l

im j

udeț

75+

942

- 79

+552

, L=

3,61

0 km

Pre

sedi

nte

Con

siliu

l Ju

dete

an

Biho

r

2017

2.

890.

000

lei

PN

DL

POR

BS

BL

Al

te

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

,

regi

onal

ă Km

dru

m m

oder

niza

ți

surs

e P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

25

Rea

bilit

are

și m

oder

niza

re D

J 76

7 D

obre

ști -V

ârci

orog

sec

tor d

e la

km

10

+940

- 27

+500

, L=

16,5

60 k

m

Pre

sedi

nte

Con

siliu

l Ju

dete

an

Biho

r

2019

31

.150

.000

lei

PN

DL

POR

BS

BL

Al

te

surs

e

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

regi

onal

ă Km

dr

um

reab

ilitaț

i/ m

oder

niza

ți

26

Mod

erni

zare

dr

um

jude

țean

D

J 76

7 V

ârci

orog

- D

J 76

4 km

0+0

00

- 2+1

00, L

=2,

100

km

Pre

sedi

nte

Con

siliu

l Ju

dete

an

Biho

r

2019

3.

035.

000

lei

PN

DL

POR

BS

BL

Al

te

surs

e

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

regi

onal

ă Km

dru

m m

oder

niza

ți

27

Mod

erni

zare

D

C

69

de

la

km

1+20

0 la

km

2+3

00 d

in lo

calit

atea

M

ihel

eu, c

omun

a Lă

zăre

ni

Prim

ar

com

unita

te

2019

58

7.30

0,00

lei

PN

DL

POR

BS

BL

Al

te

surs

e

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

loca

lă

Km d

rum

mod

erni

zați

28

Mod

erni

zare

D

C

231

Hot

ărel

-Lu

nca

şi s

trăzi

, com

una

Lunc

a L=

2,85

km

Prim

ar

com

unita

te

2019

1.

552.

600,

00 le

i P

ND

L PO

R

BS

BL

Alte

su

rse

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

loca

lă

Km d

rum

mod

erni

zați

29

Mod

erni

zare

D

C

91

Măd

arăs

-

Măr

țihaz

, com

una

Măd

ăraș

L=

1,3

km

Prim

ar

com

unita

te

2019

2.

921.

500,

00 le

i P

ND

L PO

R

BS

BL

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

,

loca

lă

Km d

rum

mod

erni

zați

Alte

su

rse

Pb,

As,

Cd,

Ni,

oxiz

i de

azo

t 30

M

oder

niza

re p

rin a

sfal

tare

DC

178

M

ăgeş

ti -G

ălăş

eni,

com

una

Măg

ești

L=5,

45 k

m

Prim

ar

com

unita

te

2019

3.

634.

130,

00 le

i P

ND

L PO

R

BS

BL

Alte

su

rse

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

loca

lă

Km d

rum

mod

erni

zați

31

Mod

erni

zare

DC

78

D

N 7

9 -

Chi

șirid

, com

una

Noj

orid

L=

3 km

Prim

ar

com

unita

te

2019

2.

588.

190,

00 le

i P

ND

L PO

R

BS

BL

Alte

su

rse

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

loca

lă

Km d

rum

mod

erni

zați

32

Mod

erni

zare

stra

da 2

în lo

calit

atea

O

șorh

ei

L=1,

71 k

m

Prim

ar

com

unita

te

2019

3.

457.

000,

00 le

i P

ND

L PO

R

BS

BL

Alte

su

rse

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

Loca

lă

Km

stră

zi

mod

erni

zate

33

Mod

erni

zare

D

C

252

Chi

şcău

-G

iule

şti,

km

7+73

1 -9+

870,

co

mun

a P

ietro

asa

Prim

ar

com

unita

te

2019

4.

984.

950,

00 le

i P

ND

L PO

R

BS

BL

Alte

su

rse

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

loca

lă

Km d

rum

mod

erni

zați

34

Rea

bilit

are

şi m

oder

niza

re d

rum

co

mun

al D

C 1

21 P

opeş

ti –

Bist

ra-

Mar

gine

km

0+

000 -

1+20

0 şi

1+

850-

4+05

0, c

omun

a Po

peșt

i

Prim

ar

com

unita

te

2019

6.

683.

900,

00 le

i P

ND

L PO

R

BS

BL

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

,

loca

lă

Km

drum

/re

abilit

ați/

mod

erni

zați

Alte

su

rse

Pb,

As,

Cd,

Ni,

oxiz

i de

azo

t 35

M

oder

niza

re

drum

co

mun

al

DC

21

4 lo

calit

atea

Său

cani

, co

mun

a R

ăbăg

ani,

jude

țul B

ihor

L=

5,05

km

Prim

ar

com

unita

te

2019

4.

236.

000,

00 le

i P

ND

L PO

R

BS

BL

Alte

su

rse

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

loca

lă

Km d

rum

mod

erni

zați

36

Mod

erni

zare

dru

mur

i com

unal

e și

st

răzi

în c

omun

a R

emet

ea, j

udeț

ul

Biho

r L=

10,0

2 km

Prim

ar

com

unita

te

2019

7.

572.

000,

00 le

i P

ND

L PO

R

BS

BL

Alte

su

rse

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

loca

lă

Km d

rum

mod

erni

zați

37

Rea

bilit

are

drum

com

unal

DC

50

Săcă

dat -B

orșa

L=

5km

Prim

ar

com

unita

te

2019

4.

154.

800,

00 le

i P

ND

L PO

R

BS

BL

Alte

su

rse

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

loca

lă

Km d

rum

mod

erni

zați

38

Mod

erni

zare

dr

um

de

legă

tură

C

adea

-Sân

nico

lau

de

Mun

te,

oraș

ul S

ăcue

ni

L=7,

33 k

m

Prim

ar

com

unita

te

2019

6.

420.

000,

00 le

i P

ND

L PO

R

BS

BL

Alte

su

rse

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

loca

lă

Km d

rum

mod

erni

zați

39

Mod

erni

zare

a st

răzi

lor

in

sate

le

Cad

ea

şi

Sâni

cola

u de

M

unte

, or

așul

Săc

ueni

, jud

ețul

Bih

or

L=17

,19

km

Prim

ar

com

unita

te

2019

11

.447

.105

,00

lei

PN

DL

POR

BS

BL

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

,

loca

lă

Km

stră

zi

mod

erni

zate

Alte

su

rse

Pb,

As,

Cd,

Ni,

oxiz

i de

azo

t 40

M

oder

niza

re

DC

25

Să

lard

-

Ș ișt

erea

, km

0+

000-

8+00

0,

com

una

Săla

rd

Prim

ar

com

unita

te

2019

7.

004.

300,

00 le

i P

ND

L PO

R

BS

BL

Alte

su

rse

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

loca

lă

Km d

rum

mod

erni

zați

41

Mod

erni

zare

stra

zi i

n S

înm

artin

, C

artie

r Nou

, com

una

Sân

mar

tin

L=8,

81 k

m

Prim

ar

com

unita

te

2019

3.

859.

450,

00 le

i P

ND

L PO

R

BS

BL

Alte

su

rse

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

loca

lă

Km

stră

zi

mod

erni

zate

42

Mod

erni

zare

dru

m c

omun

al R

oit -

Li

vada

de

Bi

hor

și

stră

zi

în

loca

lităț

ile

Bere

chiu

, R

oit,

Sânn

icol

au

Rom

ân,

com

una

Sân

nico

lau

Rom

ân

L=15

,87

km

Prim

ar

com

unita

te

2019

12

.885

.300

,00

lei

PN

DL

POR

BS

BL

Al

te

surs

e

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

loca

lă

Km d

rum

mod

erni

zați

43

Mod

erni

zare

st

răzi

în

co

mun

a Sî

rbi,

stra

dă în

loca

litat

ea B

urzu

c,

L=1,

04 k

m, c

omun

a Sâ

rbi

Prim

ar

com

unita

te

2019

1.

770.

310,

00 le

i P

ND

L PO

R

BS

BL

Alte

su

rse

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

loca

lă

Km d

rum

mod

erni

zați

44

Rea

bilit

are

și m

oder

niza

re D

C 3

4 A

Sâr

bi -

Șișt

erea

, com

una

Sârb

i L=

5 km

Prim

ar

com

unita

te

2019

6.

842.

200,

00 le

i P

ND

L PO

R

BS

BL

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

,

loca

lă

Km

drum

re

abilit

ați/

mod

erni

zați

Alte

su

rse

Pb,

As,

Cd,

Ni,

oxiz

i de

azo

t 45

M

oder

niza

re D

C 3

4 S

ârbi

- Să

lard

km

2+

500 -

4+00

0 L=

1,50

0 km

, co

mun

a S

ârbi

Prim

ar

com

unita

te

2019

1.

021.

000,

00 le

i P

ND

L PO

R

BS

BL

Alte

su

rse

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

loca

lă

Km d

rum

mod

erni

zați

46

Mod

erni

zare

dr

um

com

unal

D

C

119

Gur

beșt

i, co

mun

a Sp

inuș

L=

2,4

km

Prim

ar

com

unita

te

2019

1.

400.

800,

00 le

i P

ND

L PO

R

BS

BL

Alte

su

rse

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

loca

lă

Km d

rum

mod

erni

zați

47

Mod

erni

zare

D

C

7 Și

mia

n-Ș i

lindr

u,

km

4+80

0-5+

800,

co

mun

a Și

mia

n

Prim

ar

com

unita

te

2019

54

3.61

8,00

lei

PN

DL

POR

BS

BL

Al

te

surs

e

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

loca

lă

Km

drum

re

aliz

ați

/reab

ilitaț

i/ m

oder

niza

ți

48

Rea

bilit

are

DC

165

Băln

aca

- Va

lea

Mar

e de

C

riş,

com

una

Ș unc

uiuș

L=

7,25

km

Prim

ar

com

unita

te

2019

3.

460.

600,

00 le

i P

ND

L PO

R

BS

BL

Alte

su

rse

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

loca

lă

Km d

rum

reab

ilitaț

i

49

Rea

bilit

are

stră

zi

în

Niu

ved

și

Parh

ida

com

una

Tăm

ășeu

L=

6,15

1 km

Prim

ar

com

unita

te

2019

10

.192

.600

,00

lei

PN

DL

POR

BS

BL

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

,

loca

lă

Km d

rum

reab

ilitaț

i

Alte

su

rse

Pb,

As,

Cd,

Ni,

oxiz

i de

azo

t 50

M

oder

niza

re

stră

zi

în

com

una

Tăut

eu

L=9

km

Prim

ar

com

unita

te

2019

6.

780.

242,

00 le

i P

ND

L PO

R

BS

BL

Alte

su

rse

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

loca

lă

Km s

trăzi

real

izat

e

51

Mod

erni

zare

st

radă

Va

lea

de

Uile

ac în

com

una

Tile

agd,

jude

țul

Biho

r L=

2,3

km

Prim

ar

com

unita

te

2019

1.

005.

250,

00 le

i P

ND

L PO

R

BS

BL

Alte

su

rse

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

loca

lă

Km

stră

zi

mod

erni

zate

52

Mod

erni

zare

dru

mur

i și

stră

zi î

n lo

calit

ăți

ale

com

unei

Uile

acu

de

Beiu

ș, ju

dețu

l Bih

or

L=1,

8 km

Prim

ar

com

unita

te

2019

11

.361

.300

,00

lei

PN

DL

POR

BS

BL

Al

te

surs

e

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

loca

lă

Km d

rum

mod

erni

zați

53

Mod

erni

zare

D

C

176

Birt

in

- To

mna

tic

km

0+00

0 -

7+50

0,

com

una

Vadu

Criș

ului

Prim

ar

com

unita

te

2019

7.

552.

200,

00 le

i P

ND

L PO

R

BS

BL

Alte

su

rse

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

loca

lă

Km d

rum

mod

erni

zați

54

Rea

lizar

ea d

e pe

rdel

e ve

geta

le,

între

ținer

ea

spaț

iilor

verz

i și

am

plas

area

de

pa

nour

i de

at

enua

re a

zgo

mot

ului

de -

a lu

ngul

ar

tere

lor d

e tra

fic in

tens

.

Prim

ar

com

unita

te

2019

Bu

gete

lo

cale

B

uget

de

stat

AF

M

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

,

națio

nală

N

umăr

arb

ori p

lant

ați

Supr

afaț

ă pa

nour

i m

onta

tă

Pb,

As,

Cd,

Ni,

oxiz

i de

azo

t 55

M

oder

niza

rea

sist

emul

ui

de

sem

afor

izar

e (u

ndă

verd

e)

cu

scop

ul fl

uidi

zării

traf

icul

ui.

Prim

ar

Mun

. O

rade

a

Insp

ecto

ratu

l de

Po

liție

Bi

hor

Per

man

ent

Bug

et

loca

l

Red

ucer

ea

conc

entra

ţiilo

r de

po

luan

ţi at

mos

feric

i în

zo

nele

re

zide

nţia

le.

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

loca

lă

Num

ăr

sist

eme

de

sem

afor

izat

e re

aliz

ate

56

Red

ucer

ea v

iteze

i au

totu

rism

elor

pr

in r

ealiz

area

de

sens

uri g

irato

rii

și a

tenț

ionă

ri pe

ntru

lim

i tare

.

Prim

ar

Mun

. Ora

dea

Insp

ecto

ratu

l de

Po

liție

Bi

hor

Per

man

ent

Bug

et

loca

l

Red

ucer

ea

conc

entra

ţiilo

r de

po

luan

ţi at

mos

feric

i în

zo

nele

re

zide

nţia

le.

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

loca

lă

Num

ăr

sens

uri

gira

torii

real

izat

e

57

Rea

lizar

ea

cent

urii

ocol

itoar

e a

loca

lităţ

ii S

alon

ta L

=10

km

Prim

ar

com

unita

te

2018

Al

ocaț

ii bu

geta

re

Buge

te

loca

le

Fond

uri

UE

Red

ucer

ea

conc

entra

ţiilo

r de

po

luan

ţi at

mos

feric

i în

zo

nele

re

zide

nţia

le.

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

,

națio

nală

Km

dru

m re

aliz

ați

Pb,

As,

Cd,

Ni,

oxiz

i de

azo

t 58

R

ealiz

area

ce

ntur

ii oc

olito

are

a lo

calit

ăţii

Bei

uș

L= 2

7 km

Prim

ar

com

unita

te

2018

Al

ocaț

ii bu

geta

re

Buge

te

loca

le

Fond

uri

UE

Red

ucer

ea

conc

entra

ţiilo

r de

po

luan

ţi at

mos

feric

i în

zo

nele

re

zide

nţia

le.

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

națio

nală

Km

dru

m re

aliz

ați

59

Rea

lizar

ea

cent

urii

ocol

itoar

e a

loca

lităţ

ii A

lesd

L=9,

1

Prim

ar

com

unita

te

2018

Al

ocaț

ii bu

geta

re

Buge

te

loca

le

Fond

uri

UE

Red

ucer

ea

conc

entra

ţiilo

r de

po

luan

ţi at

mos

feric

i în

zo

nele

re

zide

nţia

le.

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

națio

nală

Km

dru

m re

aliz

ați

60

Pre

lung

irea

cent

urii

ocol

itoar

e a

mun

icip

iulu

i Ora

dea

și c

onec

tare

a cu

aut

ostra

da B

ors -

Ogr

a

L=15

km

Prim

ar

com

unita

te

2018

Al

ocaț

ii bu

geta

re

Buge

te

loca

le

Fond

uri

UE

Red

ucer

ea

conc

entra

ţiilo

r de

po

luan

ţi at

mos

feric

i în

zo

nele

re

zide

nţia

le.

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

,

națio

nală

Km

dru

m re

aliz

ați

Pb,

As,

Cd,

Ni,

oxiz

i de

azo

t 61

R

eabi

litar

e și

mod

erni

zare

D

J 76

4 Be

iuș -

Roș

ia-A

știle

u-Al

eșd,

se

ctor

de

la k

m 3

1+00

0 la

km

64

+655

Pre

sedi

nte

Con

siliu

l Ju

dete

an

Biho

r

2020

27

.740

.000

eur

o

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

regi

onal

ă K

m d

e dr

um r

eabi

litat

si

mod

erni

zat

62

Rea

bilit

are

și m

oder

niza

re D

J 10

8I

Buc

ea-B

ulz-

Tile

agd,

L

= 46

,533

km

Pre

sedi

nte

Con

siliu

l Ju

dete

an

Biho

r

2020

13

.170

.000

eur

o

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

regi

onal

ă K

m d

e dr

um r

eabi

litat

si

mod

erni

zat

63

Rea

bilit

are

DJ7

64 B

eiuș

-Roș

ia

și D

J 76

4D B

ratc

a -B

orod

, eta

pa

II, L

= 3

2,12

8 km

Pre

sedi

nte

Con

siliu

l Ju

dete

an

Biho

r

2020

11

.160

.000

eu

ro

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

regi

onal

ă K

m d

e dr

um r

eabi

litat

si

mod

erni

zat

64

Mod

erni

zare

D

J 76

3 Pa

diş

- lim

ită ju

deţ

Clu

j (Ic

Pon

or)

L =

10

km

Pre

sedi

nte

Con

siliu

l Ju

dete

an

Biho

r

2020

4.

440.

000 eu

ro

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

regi

onal

ă K

m d

e dr

um r

eabi

litat

si

mod

erni

zat

65

Rea

bilit

are

şi m

oder

niza

re D

J 10

8I B

ucea

-Bul

z-Va

du C

rişul

ui,

trons

on 2

Pre

sedi

nte

Con

siliu

l Ju

dete

an

2020

1.

890.

000

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

regi

onal

ă K

m d

e dr

um r

eabi

litat

si

mod

erni

zat

L=4

km

Biho

r eu

ro

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

66

Mod

erni

zare

DJ

191

Mar

ghita

–

Tășn

ad

L=18

,209

km

Pre

sedi

nte

Con

siliu

l Ju

dete

an

Biho

r

2020

18

.640

.000

euro

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

regi

onal

ă K

m d

e dr

um r

eabi

litat

si

mod

erni

zat

67

Rea

bilit

area

DJ

795

Salo

nta

– Ti

nca

de la

0+0

00 la

km

23+

320

Pre

sedi

nte

Con

siliu

l Ju

dete

an

Biho

r

2020

10

3.39

1.59

3 eu

ro

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

regi

onal

ă Km

dru

m re

abili

tat

-

68

Rea

bilit

area

D

J 79

2A

Tinc

a –

Belfi

r de

la 4

2+72

0 la

km

38+

700

Pre

sedi

nte

Con

siliu

l Ju

dete

an

Biho

r

2020

10

3.39

1.59

3 eu

ro

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

regi

onal

ă Km

dru

m re

abili

tat

-

69

Rea

bilit

area

DJ7

09A

de l

a km

12

+946

la k

m 4

5+56

9

Pre

sedi

nte

Con

siliu

l Ju

dete

an

Biho

r

2020

10

3.39

1.59

3 eu

ro

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

,

regi

onal

ă Km

dru

m re

abili

tat

-

Pb,

As,

Cd,

Ni,

oxiz

i de

azo

t

70

Rea

bilit

area

D

J108

J R

emeț

i-St

ana

de V

ale,

de

la k

m 1

6+29

5 la

km

33+

510

Pre

sedi

nte

Con

siliu

l Ju

dete

an

Biho

r

2020

10

3.39

1.59

3 eu

ro

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

regi

onal

ă Km

dru

m re

abili

tat

-

71

Rea

bilit

area

D

J108

K R

emeț

i-lim

ită

jude

țul

Clu

j, de

la

km

13

+190

la k

m 2

6+16

8

Pre

sedi

nte

Con

siliu

l Ju

dete

an

Biho

r

2020

10

3.39

1.59

3 eu

ro

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

regi

onal

ă Km

dru

m re

abili

tat

-

72

Rea

bilit

are

şi m

oder

niza

re D

J 76

7A

Uile

acu

de

Criş

-Băl

aia-

B

urzu

c-Sâ

rbi L

=25k

m

Pre

sedi

nte

Con

siliu

l Ju

dete

an

Biho

r

2020

6.

290.

000 eu

ro

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

regi

onal

ă K

m d

e dr

um r

eabi

litat

si

mod

erni

zat

73

Mod

erni

zare

DJ

767

D F

asca

- C

orne

t, L=

8,45

0 km

P

rese

dint

e C

onsi

liul

Jude

tean

Bi

hor

2020

3.

810.

340 eu

ro

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

regi

onal

ă Km

de

dr

um

mod

erni

zat

74

Mod

erni

zare

DJ

764F

Uile

acu

de B

eiuș

-Fin

is-L

azur

i de

Bei

us-

Lunc

a; 3

3,5

km

Prim

ar

com

unita

te

2020

15

.106

.081

eu

ro

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

regi

onal

ă K

m

de

drum

m

oder

niza

t

75

Mod

erni

zare

DJ

768A

Cap

ilna-

G

inta

, km

8+

560 -

22+5

90,

L=14

,03

km

Pre

sedi

nte

Con

siliu

l Ju

dete

an

Biho

r

2020

3.

090.

000 eu

ro

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

regi

onal

ă Km

dru

m m

oder

niza

ți

76

Mod

erni

zare

DJ

797A

Bic

aciu

- Ia

nosd

a,

km

0+00

0-17

+051

, L=

17,0

51 k

m

Pre

sedi

nte

Con

siliu

l Ju

dete

an

Biho

r

2020

3.

980.

000 eu

ro

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

regi

onal

ă Km

dru

m m

oder

niza

ți

77

Mod

erni

zare

DJ

795

A H

usas

au

de

Tinc

a -M

ierla

u-D

J 76

8,

km

0+00

0 la

km

5+

600

si

km

10+1

00 la

km

11+

450

Pre

sedi

nte

Con

siliu

l Ju

dete

an

Biho

r

2020

1.

550.

000 eu

ro

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

regi

onal

ă Km

dru

m m

oder

niza

ți

78

Mod

erni

zare

D

J 76

7D

Vîrc

ioro

g - D

J 76

4 L=

2,1

00 k

m

Pre

sedi

nte

Con

siliu

l Ju

dete

an

Biho

r

2020

1.

280.

000 eu

ro

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

,

regi

onal

ă Km

dru

m m

oder

niza

ți

Pb, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

79

Mod

erni

zare

DJ

709E

Ghi

orac

- Ar

păşe

l şi D

J 70

9A B

atăr

-Bel

fir;

25,1

14 k

m

Pre

sedi

nte

Con

siliu

l Ju

dete

an

Biho

r

2020

11

.160

.000

eu

ro

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

regi

onal

ă Km

dru

m m

oder

niza

ți

80

Mod

erni

zare

D

C

7 V

oivo

zi

– Şi

lindr

u –

DN

19

D,

de l

a km

4+

800

la k

m 1

5+90

0, L

= 1

1,10

0 km

. (M

oder

niza

re d

rum

în z

ona

de g

rani

ţă c

u le

gătu

ra la

Dru

mul

N

aţio

nal S

ăcui

eni –

Let

aver

tes)

.

Con

siliu

l Lo

cal

Sim

ian,

C

onsi

liul

Loca

l Să

cuie

ni

2020

4.

440.

000 eu

ro

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

loca

lă

Km d

rum

mod

erni

zați

81

Ref

acer

e și

con

solid

are

DN

19B;

D

N19

(S

ăcui

eni)-

Sup

lacu

de

Ba

rcău

L=

23,7

km

Com

pani

a N

ațio

nală

de

Au

tost

răzi

și

D

rum

uri

Naț

iona

le d

in

Rom

ânia

2020

25

.450

.000

eu

ro

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

națio

nală

Km

dru

m m

oder

niza

ți

82

Rea

bilit

are

DN

1P;

Tile

agd-

Sp

inuș

-DN

19E

L=

27 k

m

Com

pani

a N

ațio

nală

de

Au

tost

răzi

și

D

rum

uri

Naț

iona

le d

in

Rom

ânia

2020

5.

000.

000 eu

ro

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

națio

nală

Km

dru

m re

abilit

ați

83

Rea

bilit

are

DN

1H;

DN

1(Al

eșd)

-Și

nteu

L=

18 k

m

Com

pani

a N

ațio

nală

de

Au

tost

răzi

și

D

rum

uri

Naț

iona

le d

in

Rom

ânia

2020

24

.550

.000

euro

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

,

națio

nală

Km

dru

m re

abilit

ați

Pb,

As,

Cd,

Ni,

oxiz

i de

azo

t 84

M

oder

niza

rea

și

reab

ilitar

ea

DN

75: Ș

tei –

Tur

da

L=35

km

Com

pani

a N

ațio

nală

de

Au

tost

răzi

și

D

rum

uri

Naț

iona

le d

in

Rom

ânia

2020

52

.010

.000

eu

ro

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

națio

nală

Km

dr

um

reab

ilitaț

i/ m

oder

niza

ți

85

Faci

lităț

i și

că

i de

ci

rcul

ație

pe

ntru

bi

cicl

iști,

de

dica

te

trafic

ului

de

tranz

it lo

cal

L=50

km

Pre

sedi

nte

Con

siliu

l Ju

dete

an

Biho

r

2020

5.

000.

000 eu

ro

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

traf

icul

ui

PM2,

5,

PM10

, be

nzen

, SO

2, C

O,

Pb,

As,

Cd,

Ni,

oxiz

i de

azo

t

loca

lă

Km p

istă

real

izaț

i

86

Tras

ee

de

bici

clet

e şi

m

ount

ainb

ike

în

zona

P

arcu

l N

atur

al

Apus

eni

şi

ar

iile

prot

ejat

e.

(Ext

inde

re

proi

ecte

de

pist

e în

cepu

te în

eta

pa 2

007

– 20

13 –

Con

stru

cţii

noi).

L=

150

km

Pre

sedi

nte

Con

siliu

l Ju

dete

an

Biho

r UAT

din

ju

d.

Biho

r,

2020

50

0.00

0 eu

ro

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

traf

icul

ui

PM2,

5,

PM10

, be

nzen

, SO

2, C

O,

Pb,

As,

Cd,

Ni,

oxiz

i de

azo

t

loca

lă

Km tr

aseu

real

izaț

i

87

Pist

e de

bi

cicl

ete

Salo

nta

– Ti

nca

pe

lâng

ă D

J 79

5.

(Ext

inde

re

proi

ecte

de

pi

ste

înce

pute

în e

tapa

200

7 –

2013

–

Con

stru

cţii

noi)

L=30

km

Adm

inis

trația

P

arcu

lui

Apus

eni,

ON

G-

uri,

SA

LVAM

ON

T,

Ung

aria

2020

20

0.00

0 eu

ro

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

traf

icul

ui

PM2,

5,

PM10

, be

nzen

, SO

2, C

O,

Pb,

As,

Cd,

Ni,

oxiz

i de

azo

t

loca

lă

Km tr

aseu

real

izaț

i

88

Dru

m d

e le

gatu

ra in

tre O

rade

a si

Si

nmar

tin

L=11

.05

km

Prim

ar

Mun

icip

iulu

i O

rade

a

2020

5.

000.

000

Euro

R

educ

erea

in

dire

ctă

a em

isiilo

r as

ocia

te tr

afic

ului

PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

regi

onal

ă Km

re

aliz

ați

/reab

ilitaț

i/ m

oder

niza

ți

89

Cre

şter

ea

capa

cită

ţii

reţe

lei

maj

ore

de

stră

zi

(lărg

irea

str.

Suce

vei l

a 25

m s

i rec

onfig

urar

ea

prof

ilulu

i st

răzi

i Av

ram

Ian

cu,

în

vede

rea

dezv

oltă

rii c

ompo

nent

ei

piet

onal

e şi

cic

listic

e şi

cre

şter

ii ca

lităţ

ii sp

aţiilo

r co

mer

cial

e pe

re

laţi a

uni

vers

itate

– c

entru

isto

ric;

Rea

bilit

area

inf

rast

ruct

urii

rutie

re

(cal

ea B

ihor

ului

– tr

onso

n de

la s

tr.

T. N

eş p

ână

la in

ters

ecţie

cu

str.

Pale

ului

; al

. G

ojdu

; st

r. Sp

iru

Har

et; s

tr. T

eatru

lui;

str.

Patri

oţilo

r; st

r. Po

stăv

arul

ui;

str.

Mos

cove

i; st

r. G

. Coş

buc;

str.

G. B

ariţi

u; s

tr.

Aure

l Laz

ăr; P

arcu

l Tra

ian;

str.

Ep.

M

ihai

Pav

el;

str.

Jean

Cal

vin;

str.

A

rany

Iano

s; s

tr. IL

Car

agia

le; s

tr.

Mih

ai

Emin

escu

; st

r. Fr

anz

Sch

uber

t; st

r. S

nago

vulu

i; st

r. D

unăr

ea;

str.

Sam

uil

Mic

u Kl

ein;

st

r. O

ctav

ian

Gog

a; s

tr. V

lăde

asa;

st

r. G

en. T

. Moş

oiu)

P

rom

ovar

ea

unui

pr

ogra

m

de

reco

nstru

cţie

a

unor

a di

ntre

el

emen

tele

in

frast

ruct

urii

rutie

re

(lărg

iri s

trăzi

, mod

ifică

ri al

e ra

zelo

r cu

rbel

or,

mod

ifica

rea

geom

etrie

i in

ters

ecţii

lor

pent

ru

creş

tere

a ni

velu

lui

de

serv

iciu

, et

c.)

(str.

E

pisc

op Io

an A

lexi

; str.

Car

d. A

lex.

To

dea;

str.

Cuc

ului

; str.

Gh.

Pitu

ţ; st

r. Io

an

Pop

R

eteg

anul

; st

r. M

acul

ui; s

tr. C

aişi

lor;

str.

Cire

şilo

r; st

r. C

olin

elor

; st

r. D

âmbu

lui;

str.

Dim

itrie

Ang

hel;

str.

Pie

rsic

ilor;

str.

Răs

pânt

iilor;

str.

Ren

aşte

rii;

str.

Soar

elui

; str.

Stru

guril

or; s

tr. V

iilor

; st

r. A

rinul

ui;

str.

Can

tonu

lui;

str.

Gh.

Doj

a; s

tr. L

ivez

ilor;

str.

Pia

tra

Prim

ar

Mun

icip

iulu

i O

rade

a

2020

30

.000

.000

Eur

o

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

traf

icul

ui

PM2,

5,

PM10

, be

nzen

, SO

2, C

O,

Pb,

As,

Cd,

Ni,

oxiz

i de

azo

t

loca

lă

Km

real

izaț

i /re

abilit

ați/

mod

erni

zați

Cra

iulu

i; st

r. P

laiu

lui;

str.

Roz

elor

; st

r. So

fiei)

Rea

bilit

are

Stra

da C

alea

Bih

orul

ui

– Tr

onso

n Po

d Th

eodo

r N

eș -

In

ters

ecție

dru

m d

e le

gătu

ră in

tre

Stra

da S

uișu

lui s

i Cal

ea B

ihor

ului

Pr

oiec

tare

a,

repr

oiec

tare

a şi

re

aliz

area

un

or

îmbu

nătă

ţiri

ale

infra

stru

ctur

ii ru

tiere

şi

pe

ntru

in

frast

ruct

ura

de

tram

vai

ale

oraş

ului

(po

d pe

ste

Peţa

în

zona

st

r. U

nive

rsită

ţii

şi

str.

Arm

ata

Rom

ână;

pod

Dac

ia (î

ntre

bd.

Gh.

M

aghe

ru ş

i str.

Cel

e Tr

ei C

rişur

i) L=

350

km

90

Con

stru

irea

unui

te

rmin

al

inte

rmod

al în

zon

a G

ǎrii

Cen

trale

Pr

imar

M

unic

ipiu

lui

Ora

dea

2020

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

traf

icul

ui

PM2,

5,

PM10

, be

nzen

, SO

2, C

O,

Pb,

As,

Cd,

Ni,

oxiz

i de

azo

t

națio

nală

R

ealiz

at/n

erea

lizat

91

Alin

iere

a pa

rcul

ui d

e ve

hicu

le O

TL

la

cerin

țele

de

zvol

tării

du

rabi

le

(înno

irea

parc

ului

de

vehi

cule

al

SC

OTL

SA

, cu

au

tobu

ze

tip

EUR

O 5

și 6

sau

cu

com

bust

ibili

alte

rnat

ivi)

Prim

ar

Mun

icip

iulu

i O

rade

a

2020

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

traf

icul

ui

PM2,

5,

PM10

, be

nzen

, SO

2, C

O,

Pb,

As,

Cd,

Ni,

oxiz

i de

azo

t

loca

lă

Num

ăr

vehi

cule

in

locu

ite

92

Rea

lizar

ea u

nei r

emiz

e de

tram

vai

în p

arte

a de

ves

t a o

rașu

lui

Prim

ar

Mun

icip

iulu

i O

rade

a

2020

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

traf

icul

ui

PM2,

5,

PM10

, be

nzen

, SO

2, C

O,

Pb,

As,

Cd,

Ni,

oxiz

i de

azo

t

loca

lă

Rea

lizat

/ner

ealiz

at

93

Rea

lizar

ea

celu

i de

-al

treile

a tri

ungh

i pe

ntru

des

ervi

rea

linie

i 2

(inte

rsec

ția E

man

uel)

Prim

ar

Mun

icip

iulu

i O

rade

a

2020

R

educ

erea

in

dire

ctă

a em

isiilo

r as

ocia

te tr

afic

ului

PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

loca

lă

Rea

lizat

/ner

ealiz

at

94

Lini

e no

uă d

e tra

mva

i în

parte

a de

su

d a

oraș

ului

Pr

imar

M

unic

ipiu

lui

Ora

dea

2020

R

educ

erea

in

dire

ctă

a em

isiilo

r as

ocia

te tr

afic

ului

PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

loca

lă

Rea

lizat

/ner

ealiz

at

95

Rea

bilit

area

că

ii de

ru

lare

a

tram

vaiu

lui

(con

com

itent

cu

„în

ierb

area

” ter

asam

entu

lui)

Prim

ar

Mun

icip

iulu

i O

rade

a

2020

R

educ

erea

in

dire

ctă

a em

isiilo

r as

ocia

te tr

afic

ului

PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

,

loca

lî R

ealiz

at/n

erea

lizat

Pb,

As,

Cd,

Ni,

oxiz

i de

azo

t 96

C

onst

rucț

ia d

e pa

saje

sup

rate

rane

și

su

bter

ane

pent

ru

fluid

izar

ea

trafic

ului

- pa

saj s

ubte

ran

Piaț

a E.

G

ojdu

-

Pas

aj

subt

eran

P

iata

C

etat

ii -

Pasa

j su

bter

an

Pia

ta

Goj

du

- P

asaj

su

bter

an

gira

tie

- Am

enaj

are

locu

ri de

pa

rcar

e su

bter

ane

Prim

ar

Mun

icip

iulu

i O

rade

a

2020

19

.000

.000

Eur

o R

educ

erea

in

dire

ctă

a em

isiilo

r as

ocia

te tr

afic

ului

PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

loca

lă

Rea

lizat

/ner

ealiz

at

97

Con

stru

ctia

de

pasa

je s

upra

tera

ne

si

subt

eran

e pe

ntru

flu

idiz

area

tra

ficul

ui

- po

d pe

ste

Peța

ȋn

zo

na

str.

Feld

ioar

ei

– ca

rt.

Cey

rat;

- po

d pe

ste

Criș

ul R

eped

e ȋn

tre

str.

Plev

nei ș

i str.

Szi

glig

eti E

de.

Prim

ar

Mun

icip

iulu

i O

rade

a

2020

R

educ

erea

in

dire

ctă

a em

isiilo

r as

ocia

te tr

afic

ului

PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

R

ealiz

at/n

erea

lizat

98

Rea

bilit

are,

m

oder

niza

re

și

refa

cere

sc

uaru

ri în

Pi

ața

Ferd

inan

d

Prim

ar

Mun

icip

iulu

i O

rade

a

2020

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

traf

icul

ui

PM2,

5,

PM10

, be

nzen

, SO

2, C

O,

Pb,

As,

Cd,

Ni,

oxiz

i de

azo

t

loca

lă

Rea

lizat

/ner

ealiz

at

99

Am

enaj

are

zona

pi

eton

ala

str.

Inde

pend

ente

i Pr

imar

M

unic

ipiu

lui

Ora

dea

2020

25

.000

.000

Eur

o R

educ

erea

in

dire

ctă

a em

isiilo

r as

ocia

te tr

afic

ului

PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

loca

lă

Rea

lizat

/ner

ealiz

at

100

Pie

tona

lizar

e st

rada

Aur

el L

azar

di

n M

unic

ipiu

l Ora

dea

Pr

imar

M

unic

ipiu

lui

Ora

dea

2020

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

traf

icul

ui

PM2,

5,

PM10

, be

nzen

, SO

2, C

O,

Pb,

As,

Cd,

Ni,

oxiz

i de

azo

t

loca

lă

Rea

lizat

/ner

ealiz

at

101

Rea

bilit

are,

m

oder

niza

re

stra

da

Vas

ile

Ale

csan

dri,

incl

usiv

pr

in

refa

cere

a re

ţele

i de

ilum

iant

pub

lic

şi

mob

ilier

urba

n,

loca

litat

ea

Ora

dea,

Jud

eţul

Bih

or

Prim

ar

Mun

icip

iulu

i O

rade

a

2020

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

traf

icul

ui

PM2,

5,

PM10

, be

nzen

, SO

2, C

O,

Pb,

As,

Cd,

Ni,

oxiz

i de

azo

t

loca

lă

Km

real

izaț

i /re

abilit

ați/

mod

erni

zați

102

Con

stru

irea

de

parc

ari

pent

ru

bici

clet

e (U

nive

rsita

te;

Aut

ogar

a N

ufăr

ul;

Gră

dina

Zo

olog

ică;

P

arcu

l 1

Dec

embr

ie;

Par

cul

IC

Bra

tianu

; M

agaz

inul

Cris

ul;

Gar

a C

FR)

Prim

ar

Mun

icip

iulu

i O

rade

a

2020

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

traf

icul

ui

PM2,

5,

PM10

, be

nzen

, SO

2, C

O,

Pb,

As,

Cd,

Ni,

oxiz

i de

azo

t

loca

lă

Km

real

izaț

i /re

abilit

ați/

mod

erni

zați

103

Dez

volta

rea

unui

cen

tru u

tilat

cu

un

sist

em

de

man

agem

ent

al

trafic

ului

gen

eral

in o

ras

Prim

ar

Mun

icip

iulu

i O

rade

a

2020

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

traf

icul

ui

PM2,

5,

PM10

, be

nzen

, SO

2, C

O,

Pb,

As,

Cd,

Ni,

oxiz

i de

azo

t

loca

lă

Rea

lizat

/ner

ealiz

at

104

Pas

aj s

upra

tera

n zo

na B

orsu

lui /

in

term

odal

-

intra

re

in

Par

cul

Indu

stria

l

Prim

ar

Mun

icip

iulu

i O

rade

a

2020

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

traf

icul

ui

PM2,

5,

PM10

, be

nzen

, SO

2, C

O,

Pb,

As,

Cd,

Ni,

oxiz

i de

azo

t

națio

nală

R

ealiz

at/n

erea

lizat

105

Con

stru

cție

pas

aj s

ubte

ran

pe s

ub

bd.

Mag

heru

pe

re

lația

Al

eea

Ș tra

ndul

ui-P

arcu

l Tr

aian

- l

argi

re

pod

Dac

ia

Prim

ar

Mun

icip

iulu

i O

rade

a

2020

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

traf

icul

ui

PM2,

5,

PM10

, be

nzen

, SO

2, C

O,

Pb,

As,

Cd,

Ni,

oxiz

i de

azo

t

loca

lă

Rea

lizat

/ner

ealiz

at

106

Con

stru

cție

pa

saj

supr

ater

an

în

cont

inua

rea

stră

zii

Uni

vers

ității

pe

ste

șose

aua

de c

entu

ră

Prim

ar

Mun

icip

iulu

i O

rade

a

2020

Red

ucer

ea

indi

rect

ă a

emis

iilor

asoc

iate

traf

icul

ui

PM2,

5,

PM10

, be

nzen

, SO

2, C

O,

loca

lă

Rea

lizat

/ner

ealiz

at

Pb,

As,

Cd,

Ni,

oxiz

i de

azo

t 10

7 M

onta

rea

unor

st

atii

de

rein

carc

are

pent

ru

vehi

cule

el

ectri

ce s

i ele

ctric

e hi

brid

plu

g-in

in

Mun

icip

iul O

rade

a

Prim

ar

Mun

icip

iul

Ora

dea

2020

Red

ucer

ea e

mis

iilor

atm

osfe

rice

PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

Urb

ană

Num

ăr

staț

ii de

re

incă

rcar

e

Su

rse

de s

upra

față

10

8 R

eabi

litar

ea

sist

emul

ui

de

term

ofic

are

urba

nă

la

nive

lul

mun

icip

iulu

i O

RA

DE

A

pent

ru

perio

ada

2009

– 2

028

în s

copu

l co

nfor

măr

ii la

legi

slaţ

ia d

e m

ediu

şi

cre

şter

ii ef

icie

nţei

ene

rget

ice

– re

aliz

area

un

ei

noi

surs

e de

pr

oduc

ere

a en

ergi

ei t

erm

ice

și

elec

trice

. L=

420

km

SC

Ele

ctro

cent

ral

e O

rade

a S

A -

SC

în

in

solv

ență

Pr

imar

M

un.

Ora

dea.

2020

96

.256

.800

eur

o (P

OS

MED

IU)

inch

eiat

PO

IM

Buge

tul

de S

tat

Bug

et

Loca

l Fo

ndur

i U

E

Red

ucer

ea

conc

entra

ției

de

PM2,

5,

PM10

, be

nzen

, SO

2, C

O,

Pb,

As,

Cd,

Ni,

oxiz

i de

az

ot

prov

enite

de

la

in

stal

ațiile

m

ari d

e ar

dere

urba

nă

Lung

ime

rețe

a de

di

strib

uție

ag

ent

term

ic

Pute

re

elec

trică

/term

ică

109

Rea

bilit

area

si

stem

ului

de

te

rmof

icar

e ur

bană

la

ni

velu

l M

unic

ipiu

lui

Ora

dea

pent

ru

perio

ada

2009

- 2

028

în s

copu

l co

nfor

măr

ii la

legi

slaț

ia d

e m

ediu

și

cre

șter

ii ef

icie

nței

ene

rget

ice

- Et

apa

II

Prim

ar

Mun

icip

iul

Ora

dea

2020

77

.772

.000

Eur

o R

educ

erea

em

isiilo

r at

mos

feric

e

PM2,

5,

PM10

, be

nzen

, SO

2, C

O,

Pb,

As,

Cd,

Ni,

oxiz

i de

azo

t

Va

loar

ea i

ndic

ator

ilor

de c

alita

te a

i med

iulu

i

110

Extin

dere

a re

ţele

lor

de d

istri

buţie

a

gaze

lor

natu

rale

pe

ntru

in

stal

area

de

cent

rale

term

ice

de

imob

il sa

u de

apa

rtam

ent.

L=25

km

Adm

inis

trații

le

publ

ice

loca

le

Agen

ți ec

onom

ici

auto

rizaț

i cu

di

strib

uția

ga

zelo

r na

tura

le

2018

B

uget

lo

cal

Sur

se

prop

rii

Bug

et d

e st

at

Fond

uri

UE

Red

ucer

ea

num

ǎrul

ui

de

gosp

odǎr

ii in

divi

dual

e ca

re

folo

sesc

co

mbu

stib

ilul

solid

ca

sur

sǎ d

e en

ergi

e te

rmic

ǎ R

educ

erea

em

isiilo

r at

mos

feric

e

PM2,

5,

PM10

, be

nzen

, SO

2, C

O,

urba

nă

Lung

ime

reţe

a de

di

strib

uţie

gaz

e;

Pb,

As,

Cd,

Ni,

oxiz

i de

azo

t

111

Val

orifi

care

a en

ergi

ei g

eote

rmal

e în

aso

ciaţ

ie c

u po

mpe

de

căld

ură

şi

gaze

na

tura

le,

pent

ru

prod

ucer

ea

agen

tulu

i te

rmic

de

în

călz

ire ş

i pre

para

re a

ape

i cal

de

de

cons

um

la

cons

umat

orii

carti

erul

ui N

ufăr

ul I

- Ora

dea

Prim

ar

Mun

icip

iul

Ora

dea

2020

8.

000.

000

Euro

R

educ

erea

em

isiilo

r at

mos

feric

e

PM2,

5,

PM10

, be

nzen

, SO

2, C

O,

Pb, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

Pu

tere

te

rmic

ă in

stal

ată

prin

va

lorif

icar

ea

ener

giei

ge

oter

mal

e/ga

ze

natu

rale

112

Prom

ovar

ea

și

impl

emen

tare

a P

rogr

amul

ui C

asa

Ver

de p

rivin

d în

locu

irea

sau

com

plet

area

si

stem

elor

cla

sice

de

încă

lzire

cu

sist

eme

care

ut

ilizea

ză

ener

gia

sola

ră, g

eote

rmal

ă, e

olia

nă, ș

i alte

si

stem

e ca

re

cond

uc

la

îmbu

nătă

țirea

cal

ității

ape

i, ae

rulu

i și

a so

lulu

i (p

rogr

amul

se

ad

rese

ază

pers

oane

lor

fizic

e și

ju

ridic

e).

APM

Bih

or

Adm

inis

trația

Fo

ndul

ui

pent

ru M

ediu

Bu

cure

ști

Func

ție d

e di

strib

uire

a fond

urilo

r ap

roba

te

anua

l de

au

torit

ățile

ce

ntra

le

pent

ru

prot

ecția

m

ediu

lui

Fond

ul

de M

ediu

Red

ucer

ea

num

ǎrul

ui

de

gosp

odǎr

ii in

divi

dual

e ca

re

folo

sesc

co

mbu

stib

ilul

solid

ca

sur

sǎ d

e en

ergi

e te

rmic

ǎ.

Red

ucer

ea e

mis

iilor

atm

osfe

rice

PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

urba

nă

Num

ăr

sist

eme

real

izat

e/P

uter

e el

ectri

că

furn

izat

ă SN

E

113

Îmbu

nătă

ţirea

efic

ienţ

ei

ener

getic

e a

clăd

irilo

r pu

blic

e (s

pita

le,

şc

oli,

clăd

iri

adm

inis

trativ

e)

prin

u

tiliz

area

re

surs

elor

al

tern

ativ

e de

en

ergi

e ve

rde

şi p

rin r

eabi

litar

e

Pre

sedi

nte

Con

siliu

l Ju

dete

an

Biho

r, C

onsi

lii

Loca

le

2020

3.

000.

000

euro

R

educ

erea

em

isiilo

r at

mos

feric

e

PM2,

5,

PM10

, be

nzen

, SO

2, C

O,

Pb,

As,

Cd,

Ni,

oxiz

i de

azo

t

urba

nă

Valo

area

ind

icat

orilo

r de

cal

itate

ai m

ediu

lui

term

ică.

(

Rea

bilit

area

un

or

clăd

iri

publ

ice

din

zona

tra

nsfro

ntal

ieră

cu

impa

ct m

ajor

as

upra

efic

ienţ

ei e

nerg

etic

e)

114

Educ

are

și

info

rmar

e pr

ivin

d co

nsum

ul

resp

onsa

bil

de

ener

gie

Pre

sedi

nte

Con

siliu

l Ju

dete

an

Biho

r, C

onsi

lii

Loca

le,

Agen

ți ec

onom

ici,

ON

G-u

ri

2020

10

0.00

0 eu

ro

Red

ucer

ea e

mis

iilor

de g

aze

de a

rder

e PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

urba

nă

Valo

area

ind

icat

orilo

r de

cal

itate

ai m

ediu

lui

115

Inst

alar

ea s

iste

mel

or d

e en

ergi

e te

rmic

ă di

n su

rse

rege

nera

bile

, pe

ntru

cl

ădiri

le

inst

ituții

lor

publ

ice

Con

silii

Loca

le,

Agen

ți ec

onom

ici

2020

3.

000.

000 eu

ro

Red

ucer

ea e

mis

iilor

de g

aze

de a

rder

e PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

urba

nă

Valo

area

ind

icat

orilo

r de

cal

itate

ai m

ediu

lui

116

Rea

bilit

are

mla

ştin

i di

n m

icro

regi

unea

Văi

i Ier

ului

Pre

sedi

nte

Con

siliu

l Ju

dete

an

Biho

r, C

onsi

lii

Loca

le

2020

2.

000.

000 eu

ro

Red

ucer

ea e

mis

iilor

atm

osfe

rice

PM2,

5,

PM10

, be

nzen

, SO

2, C

O,

Pb,

As,

Cd,

Ni,

oxiz

i de

azo

t

Su

praf

ață

ream

enaj

ată

117

Pro

gram

de

pr

omov

are

a ed

ucaț

iei

pent

ru

prot

ecția

m

ediu

lui

Pre

sedi

nte

Con

siliu

l Ju

dete

an

Biho

r; C

onsi

liile

Loca

le

inte

resa

te,

Muz

eul

Țării

C

rișur

ilor

2020

10

0.00

0 eu

ro

Red

ucer

ea e

mis

iilor

atm

osfe

rice

PM2,

5,

PM10

, be

nzen

, SO

2, C

O,

Pb,

As,

Cd,

Ni,

oxiz

i de

azo

t

loca

lă

Num

ăr

proi

ecte

re

aliz

ate/

Valo

are

proi

ecte

/tint

e at

inse

118

Am

enaj

are

zona

ver

de –

zon

a B

arca

ului

mun

icip

iul O

rade

a Pr

imar

M

unic

ipiu

l O

rade

a

2020

Red

ucer

ea e

mis

iilor

atm

osfe

rice

PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

loca

lă

Supr

afaț

ă am

enaj

ată

119

Rea

bilit

area

, în

chid

erea

şi

re

conv

ersi

a fu

ncţio

nală

a

depo

zitu

lui

de

zgur

ă şi

ce

nuşă

ap

arţin

ând

Elec

troce

ntra

le d

e la

Sa

ntău

l Mic

Prim

ar

Mun

icip

iul

Ora

dea

2020

3.

100.

000

Euro

R

educ

erea

em

isiilo

r at

mos

feric

e

PM2,

5, P

M10

, Pb

, A

s, C

d, N

i

loca

lă

Rea

lizat

/ner

ealiz

at

120

Act

ualiz

area

pl

anul

ui

de

amen

ajar

e a

terit

oriu

lui j

udeț

ean

(PAT

J Bi

hor)

Pre

sedi

nte

Con

siliu

l Ju

dete

an

Biho

r, St

ruct

uri

Asoc

iativ

e al

e M

ediu

lui

de

Afac

eri/A

genț

ilo

r E

cono

mic

i di

n Tu

rism

2020

10

0.00

0 eu

ro

Red

ucer

ea e

mis

iilor

atm

osfe

rice

PM2,

5,

PM10

, be

nzen

, SO

2, C

O,

Pb,

As,

Cd,

Ni,

oxiz

i de

azo

t

N

umăr

PU

G

actu

aliz

ate

121

Impl

emen

tare

a si

stem

ului

de

m

anag

emen

t in

tegr

at

al

deșe

urilo

r în

jude

țul B

ihor

(SM

ID

Biho

r)

Pre

sedi

nte

Con

siliu

l Ju

dete

an

Biho

r

2020

54

.903

.134

eur

o

Red

ucer

ea e

mis

iilor

atm

osfe

rice

PM

2,5,

PM

10, o

xizi

de

azo

t

națio

nală

Va

loar

ea i

ndic

ator

ilor

de c

alita

te a

i med

iulu

i

122

Mod

erni

zare

ilu

min

at

publ

ic

- m

onta

re

stal

pi

inte

ligen

ti in

O

rade

a

Prim

ar

Mun

icip

iul

Ora

dea

2020

30

.000

.000

Eur

o R

educ

erea

em

isiilo

r at

mos

feric

e

PM2,

5,

PM10

, be

nzen

, SO

2, C

O,

Pb,

As,

Cd,

Ni,

oxiz

i de

azo

t

urba

nă

Valo

area

ind

icat

orilo

r de

cal

itate

ai m

ediu

lui

123

Rea

bilit

are

term

ica

bloc

uri

de

locu

inte

Pr

imar

M

unic

ipiu

l O

rade

a

2020

Red

ucer

ea e

mis

iilor

atm

osfe

rice

PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

urba

nă

Supr

afaț

ă de

bl

oc

reab

ilitat

ă te

rmic

ă Va

loar

ea i

ndic

ator

ilor

de c

alita

te a

i med

iulu

i

124

Rea

bilit

area

term

ică

și e

nerg

etic

ă a

clad

irilo

r af

eren

te

Spi

talu

lui

Clin

ic

Jude

țean

de

U

rgen

ță

Ora

dea

Prim

ar

Mun

icip

iul

Ora

dea

2020

Red

ucer

ea e

mis

iilor

atm

osfe

rice

PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

Urb

ană

Supr

afaț

ă de

bl

oc

reab

ilitat

ă te

rmic

ă Va

loar

ea i

ndic

ator

ilor

de c

alita

te a

i med

iulu

i

125

Cre

șter

ea p

erfo

rman

ței e

nerg

etic

e a

Spi

talu

lui

Clin

ic

Mun

icip

al d

r. G

avril

Cur

tean

u O

rade

a

Prim

ar

Mun

icip

iul

Ora

dea

2020

Red

ucer

ea e

mis

iilor

atm

osfe

rice

PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

urba

nă

Supr

afaț

ă de

bl

oc

reab

ilitat

ă te

rmic

ă Va

loar

ea i

ndic

ator

ilor

de c

alita

te a

i med

iulu

i

126

Cre

șter

ea e

ficie

nței

ene

rget

ice

a cl

adiri

lor

exis

tent

e la

Li

ceul

Te

oret

ic O

. G

hibu

din

Mun

icip

iul

Ora

dea

Prim

ar

Mun

icip

iul

Ora

dea

2020

Red

ucer

ea e

mis

iilor

atm

osfe

rice

PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

urba

nă

Supr

afaț

ă de

bl

oc

reab

ilitat

ă te

rmic

ă Va

loar

ea i

ndic

ator

ilor

de c

alita

te a

i med

iulu

i

127

Cre

ster

ea e

ficie

ntei

ene

rget

ice

a G

radi

nite

i cu

prog

ram

pre

lung

it nr

. 20

din

Mun

icip

iul O

rade

a

Prim

ar

Mun

icip

iul

Ora

dea

2020

Red

ucer

ea e

mis

iilor

atm

osfe

rice

PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

Urb

ană

Supr

afaț

ă de

bl

oc

reab

ilitat

ă te

rmic

ă Va

loar

ea i

ndic

ator

ilor

de c

alita

te a

i med

iulu

i

128

Cre

ster

ea e

ficie

ntei

ene

rget

ice

a G

radi

nite

i cu

prog

ram

pre

lung

it nr

. 53

din

Mun

icip

iul O

rade

a

Prim

ar

Mun

icip

iul

Ora

dea

2020

Red

ucer

ea e

mis

iilor

atm

osfe

rice

PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

urba

nă

Supr

afaț

ă de

bl

oc

reab

ilitat

ă te

rmic

ă Va

loar

ea i

ndic

ator

ilor

de c

alita

te a

i med

iulu

i

129

Cre

ster

ea e

ficie

ntei

ene

rget

ice

a G

radi

nite

i cu

prog

ram

pre

lung

it nr

. 42

din

Mun

icip

iul O

rade

a

Prim

ar

Mun

icip

iul

Ora

dea

2020

Red

ucer

ea e

mis

iilor

atm

osfe

rice

PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

Urb

ană

Supr

afaț

ă de

bl

oc

reab

ilitat

ă te

rmic

ă Va

loar

ea i

ndic

ator

ilor

de c

alita

te a

i med

iulu

i

130

Cre

ster

ea e

ficie

ntei

ene

rget

ice

a Sc

olii

gim

nazi

ale

Dac

ia

din

Mun

icip

iul O

rade

a

Prim

ar

Mun

icip

iul

Ora

dea

2020

Red

ucer

ea e

mis

iilor

atm

osfe

rice

PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

urba

nă

Supr

afaț

ă de

bl

oc

reab

ilitat

ă te

rmic

ă Va

loar

ea i

ndic

ator

ilor

de c

alita

te a

i med

iulu

i

131

Cre

ster

ea e

ficie

ntei

ene

rget

ice

a Li

ceul

ui T

eore

tic L

ucia

n Bl

aga

din

Mun

icip

iul O

rade

a

Prim

ar

Mun

icip

iul

Ora

dea

2020

Red

ucer

ea e

mis

iilor

atm

osfe

rice

PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

,

Urb

ană

Supr

afaț

ă de

bl

oc

reab

ilitat

ă te

rmic

ă Va

loar

ea i

ndic

ator

ilor

de c

alita

te a

i med

iulu

i

Pb,

As,

Cd,

Ni,

oxiz

i de

azo

t 13

2 C

rest

erea

efic

ient

ei e

nerg

etic

e a

Scol

ii gi

mna

zial

e nr

. 11

di

n M

unic

ipiu

l Ora

dea

Prim

ar

Mun

icip

iul

Ora

dea

2020

Red

ucer

ea e

mis

iilor

atm

osfe

rice

PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

urba

nă

Supr

afaț

ă de

bl

oc

reab

ilitat

ă te

rmic

ă Va

loar

ea i

ndic

ator

ilor

de c

alita

te a

i med

iulu

i

133

Plan

tări

de p

erde

le fo

rest

iere

Ad

min

istra

țiil

e pu

blic

e lo

cale

D

irec ț

ia

Silv

ică

Per

man

ent

Bug

et d

e st

at

AFM

Bu

gete

lo

cale

Îmbu

nătă

țirea

ca

lităț

ii ae

rulu

i și

pe

isag

istic

ii pr

in

înfii

nțar

e de

sp

ații

verz

i în

intra

vila

nele

m

unic

ipiilo

r di

n ju

deț

Dim

inua

rea

cant

ității

de

polu

anți

din

aer

PM2,

5,

PM10

, be

nzen

, SO

2, C

O,

Pb,

As,

Cd,

Ni,

oxiz

i de

azo

t

Naț

iona

lă

Supr

afaț

a ga

zona

tă,

gard

vi

u,

brăd

uți,

arbo

ri/ar

bușt

i Su

praf

ața

spaț

iilor

verz

i

134

Info

rmar

ea

auto

rităț

ilor

publ

ice

loca

le

resp

ectiv

co

nștie

ntiz

area

ag

ricul

toril

or c

u pr

ivire

la p

olua

rea

aeru

lui

gene

rată

de

ar

dere

a re

stur

ilor v

eget

ale

de p

e te

renu

rile

agric

ole

prin

info

rmar

e cu

priv

ire la

le

gisl

ația

în v

igoa

re

APM

Bih

or

ISU

Criș

ana

APIA

Bih

or

GN

M

CJ

Biho

r

Înce

pând

cu

01

.01.

201

6min

im

2 ac

țiuni

/a

n

R

espe

ctar

ea

legi

slat

iei i

n vi

goar

e pr

ivin

d ar

dere

a m

iriȘt

ilor

si

a re

stur

ilor

vege

tale

pe

tere

nul a

rabi

l D

imin

uare

a ca

ntită

ții d

e po

luan

ți di

n ae

r PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

loca

lă

Num

ăr

acțiu

ni

info

rmat

ive

orga

niza

te

Num

ăr d

e ca

zuri

de

elim

inar

e a

deşe

urilo

r ve

geta

le p

rin a

rder

e

Surs

e st

ațio

nare

13

5 Im

plem

enta

rea

proi

ecte

lor

de

valo

rific

are

a re

surs

elor

ge

oter

mal

e pr

in

parte

neria

t

Con

silii

Loca

le,

2020

2.

000.

000

euro

Red

ucer

ea e

mis

iilor

de g

aze

de a

rder

e ur

bană

Va

loar

ea i

ndic

ator

ilor

de c

alita

te a

i med

iulu

i

publ

ic p

rivat

Ag

enți

econ

omic

i D

imin

uare

a ca

ntită

ții d

e po

luan

ți di

n ae

r PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

136

Rea

lizar

ea u

nui p

arc

ener

getic

re

gene

rabi

l în

Săcu

eni

Pre

sedi

nte

Con

siliu

l Ju

dete

an

Biho

r, C

onsi

liul l

ocal

Să

cuie

ni

2020

15

.000

.000

eu

ro

Red

ucer

ea e

mis

iilor

de g

aze

de a

rder

e D

imin

uare

a ca

ntită

ții d

e po

luan

ți di

n ae

r PM

2,5,

PM

10,

benz

en,

SO2,

CO

, P

b, A

s, C

d, N

i, ox

izi

de a

zot

Urb

ană

Valo

area

ind

icat

orilo

r de

cal

itate

ai m

ediu

lui

137

Rea

lizar

ea u

nui p

arc

foto

volta

ic

în A

vram

Ianc

u

Pre

sedi

nte

Con

siliu

l Ju

dete

an

Biho

r, C

onsi

liul l

ocal

Av

ram

Ianc

u

2020

17

.500

.000

eu

ro

Red

ucer

ea e

mis

iilor

atm

osfe

rice

Dim

inua

rea

cant

ității

de

polu

anți

din

aer

PM2,

5,

PM10

, be

nzen

, SO

2, C

O,

Pb,

As,

Cd,

Ni,

oxiz

i de

azo

t

urba

nă

Indi

cato

ri re

aliz

ați/g

rad

de

real

izar

e

Ane

xa n

r 2 -

Măs

uri p

entr

u re

aliz

area

obi

ectiv

elor

spe

cific

e Sc

enar

iul 2

Nr

crt

M

ăsur

a/ac

țiune

a pr

opus

ă

Res

pons

abil

Term

en d

e

real

izar

e C

ost

estim

at/s

urse

de

fina

ntar

e

R

ezul

tat p

reco

niza

t In

dica

tor d

e m

onito

rizat

Con

știe

ntiz

area

pop

ulaț

iei c

u pr

ivire

la im

plic

ațiil

e ca

lităț

ii ae

rulu

i asu

pra

stăr

ii de

săn

ătat

e și

a o

blig

ațiil

or a

sum

ate

prin

Tr

atat

ele

cadr

u în

chei

ate

de c

ătre

Guv

ernu

l Rom

anie

i – c

ontr

ibui

e la

dim

inua

rea

emis

iilor

din

toat

e tip

urile

de

surs

e de

pol

uare

(m

obile

, sup

rafa

ță ș

i sta

ționa

re)

1 A

ctua

lizar

ea

Plan

urilo

r U

rban

istic

e G

ener

ale

în c

onco

rdan

ță c

u te

ndin

țele

ac

tual

e; v

or c

onțin

e ob

ligat

oriu

Pla

nul

de

mob

ilita

te

urba

nă

conf

orm

Le

gii

350/

2001

-act

ualiz

ată

(und

e es

te c

azul

) pr

ecum

și p

roie

cte

de d

ezvo

ltare

car

e să

co

nduc

ă di

rect

sa

u in

dire

ct

la

imbu

nătă

țirea

cal

ității

aer

ului

Pr

imar

i C

omun

e/

oraș

e/

mun

icip

ii

20

17-2

022

Stab

ilit

in

urm

a lic

itatie

i pu

blic

e pe

ntru

ela

bora

rea

PUG

Pla

nuril

e ur

bani

stic

e ac

tual

izat

e vo

r fi

core

late

cu

docu

men

tele

de

pla

nific

are

stra

tegi

ca 2

014-

2020

și v

or ti

ne c

ont d

e m

ăsur

ile

cupr

inse

in a

cest

pla

n

Num

ar

plan

uri

urba

nist

ice

gena

rale

ac

tual

izat

e ca

re i

nclu

d Pl

anur

i de

mob

ilitat

e și

pr

oiec

te d

e de

zvol

tare

ca

re s

ă co

nduc

ă di

rect

sa

u in

dire

ct

la

imbu

nătă

țirea

ca

lităț

ii ae

rulu

i cal

ității

aer

ului

2

Elab

orar

ea

unui

gh

id

priv

ind

man

agem

entu

lui

activ

ității

pe

șa

ntie

rele

de

co

nstr

ucții

în

sc

opul

as

igur

ării

calit

ății

aeru

lui

prec

um

și

impu

nere

a op

erat

orilo

r ec

onom

ici

de

resp

ecta

re a

ace

stui

a ;

Mon

itoriz

area

su

praf

ețel

or

de

tere

n oc

upat

e de

org

aniz

ările

de

șant

ier

Preș

edin

te

Con

siliu

l Ju

dețe

an

20

18

5000

0

Lim

itare

a em

isiilo

r de

pol

uanț

i at

mos

feric

i la

val

ori

acce

ptat

e de

legi

slaț

ia în

vig

oare

Num

ăr d

e au

toriz

atii

de

cons

truire

em

ise

cu

resp

ecta

rea

prev

eder

ilor

lega

le

priv

ind

prot

ecția

m

ediu

lui

Num

ăr h

ecta

re d

e te

ren

ocup

ate

cu ș

antie

re d

e co

nstru

cții

3 R

ealiz

area

un

ei

sect

iuni

pe

si

te-u

l C

onsi

liulu

i Ju

dețe

an

cu

info

rmaț

ii

actu

aliz

ate

priv

ind

calit

atea

ae

rulu

i; Ac

tual

izar

ea

perm

anen

tă

pe

site

a

info

rmaț

iilor

pr

ivin

d pr

ogra

mul

de

tr

ansp

ort p

ublic

de

pers

oane

prin

cur

se

regu

late

in tr

afic

jude

țean

Preș

edin

te

Con

siliu

l Ju

dețe

an

perm

anen

t 30

0000

C

rest

erea

gr

adul

ui

de

cons

tient

izar

e a

popu

latie

i si

de

impl

icar

e in

act

iuni

le p

rivin

d pr

otec

tia m

ediu

lui

Rea

lizat

/ner

ealiz

at

4 Id

entif

icar

ea ș

i re

aliz

area

de

proi

ecte

pr

in c

are

publ

icul

de

la v

arst

ă șc

olar

ă și

pâ

nă l

a va

rstn

ici

să f

ie i

nfor

mat

ă cu

pr

ivire

la n

eces

itate

a m

ențin

erii

calit

ății

aeru

lui,

la

prob

lem

ele

gene

rate

de

po

luar

ea a

erul

ui, d

e țin

tele

asu

mat

e de

că

tre

Rom

ania

pr

in

Acor

duril

e de

pa

rten

eria

t pr

ecum

și

de n

eces

itate

a at

inge

rii ș

i res

pect

ării

ace s

tor ț

inte

Preș

edin

te

Con

siliu

l Ju

dețe

an

perm

anen

t ne

estim

at

Cre

ster

ea

grad

ului

de

co

nstie

ntiz

are

a po

pula

tiei

si

de im

plic

are

in a

ctiu

nile

priv

ind

prot

ectia

med

iulu

i

1.N

umăr

de

prog

ram

e re

aliz

ate

2.N

umăr

ul d

e ce

tățe

ni

cupr

inși

în fi

ecar

e pr

ogra

m

Men

ținer

ea ș

i opt

imiz

area

cal

ității

aer

ului

dat

orită

em

isiil

or d

in s

urse

mob

ile

5 U

tiliz

area

de

crite

rii d

e de

part

ajar

e in

tre

part

icip

antii

la

lic

itații

le

pent

ru

atrib

uire

a tr

asee

lor

de t

rans

port

pub

lic

de

pers

oane

, ba

zate

pe

no

rma

de

polu

are

a au

tove

hicu

lulu

i și

pr

in

impu

nere

a un

or s

tand

arde

de

calit

ate

mijl

oace

lor

auto

al

e op

erat

orilo

r ec

onom

ici

Age

ntia

pen

tru

Agen

da

Dig

itala

a

Rom

ânie

i/ au

torit

ățile

pu

blic

e lo

cale

perm

anen

t

0

Red

ucer

ea

emis

iilor

as

ocia

te

trafic

ului

ru

tier

parti

cule

în

su

spen

sie

PM10

, pa

rticu

le

în

susp

ensi

e P

M2,

5, b

enze

ne, S

O2,

C

O, P

b, A

s,C

d,N

i,oxi

zi d

e az

ot

1.N

umăr

m

așin

i ac

cept

ate

pe d

iver

se

clas

e de

em

isie

2.

Num

ărul

de

un

ități

de tr

afic

elim

inat

e

6 R

ealiz

area

unu

i con

trol

a p

arcu

lui a

uto

la n

ivel

ul in

stitu

țiilo

r pu

blic

e in

clus

iv a

au

totu

rism

elor

elim

inat

e pr

in e

labo

rare

a un

or

stat

istic

i an

uale

la

ni

velu

l co

nsili

ului

jude

țean

Preș

edin

te

Con

siliu

l Ju

dețe

an

și

Res

pons

abili

i de

Inst

ituții

pu

blic

e ce

ope

reaz

ă pe

te

ritor

iul

UAT

Bi

hor

perm

anen

t ne

estim

at

Red

ucer

ea

emis

iilor

as

ocia

te

trafic

ului

ru

tier

parti

cule

în

su

spen

sie

PM10

, pa

rticu

le

în

susp

ensi

e P

M2,

5, b

enze

ne, S

O2,

C

O, P

b, A

s,C

d,N

i,oxi

zi d

e az

ot

1.N

umăr

ul d

e un

ități

de

trafic

elim

inat

e 2.

Num

ăr u

nită

ți de

traf

ic

înlo

cuite

7 Pr

omov

area

ut

iliză

rii

tran

spor

tulu

i pu

blic

pr

in

acor

dare

a de

fa

cilit

ăți

unită

ților

ec

onom

ice

ce

asig

ură

tran

spor

tul

cent

raliz

at a

l an

gaja

ților

(de

exem

plu

intr

oduc

erea

cu

cele

ritat

e de

ut

ilită

ți,re

aliz

area

de

pa

rcur

i in

dust

rial,e

tc)

Preș

edin

te

Con

siliu

l Ju

dețe

an

perm

anen

t ne

estim

at

Red

ucer

ea

emis

iilor

as

ocia

te

trafic

ului

ru

tier

parti

cule

în

su

spen

sie

PM10

, pa

rticu

le

în

susp

ensi

e P

M2,

5, b

enze

ne, S

O2,

C

O, P

b, A

s,C

d,N

i,oxi

zi d

e az

ot

1.N

umăr

ul

de

unită

ți ec

onom

ice

ce

asig

ură

trans

port

cent

raliz

at

2.N

umăr

ul d

e an

gaja

ți ce

be

nefic

iază

de

trans

port

cent

raliz

at

8 Im

bună

tățir

ea c

alită

ții s

ervi

ciilo

r of

erite

de

tr

ansp

ortu

l pu

blic

: cr

eşte

rea

frec

venţ

ei d

e ci

rcul

atie

a v

ehic

ulel

or,

imbu

nătă

ţirea

fa

cilit

ăţi

lor

ofer

ite

în

timpu

l tr

ansp

ortu

lui

și

în

staţ

ii,

creş

tere

a gr

adul

ui

de

secu

ritat

e al

pa

sage

rilor

afla

ti in

tra

fic,id

entif

icar

ea

unor

măs

uri d

e st

imul

are

a op

erat

orilo

r cu

lice

nțe

de t

rans

port

în a

men

ține

la

stan

dard

e ac

cept

abile

a

cuan

tum

ului

ab

onam

entu

lui d

e tr

ansp

ort

Preș

edin

te

Con

siliu

l Ju

dețe

an

Auto

rităț

ile

publ

ice

loca

le ș

i ju

dețe

ne/

oper

ator

i tra

nspo

rt

pe

rman

ent

ne

estim

at

Cre

șter

ea

num

ărul

ui

de

pers

oane

ca

re

utiliz

ează

tra

nspo

rtul î

n co

mun

R

educ

erea

em

isiil

or

asoc

iate

tra

ficul

ui

rutie

r pa

rticu

le

în

susp

ensi

e PM

10,

parti

cule

în

su

spen

sie

PM

2,5,

ben

zene

, SO

2,

CO

, Pb,

As,

Cd,

Ni,o

xizi

de

azot

Num

ăr

de

pers

oane

/ ab

onam

ente

ca

re

utiliz

ează

tra

nspo

rtul

în

com

un

9 Id

entif

icar

ea z

onel

or c

u tim

p de

rul

are

ridic

at p

e ca

rosa

bil

și a

măs

urilo

r ce

tr

ebui

e ap

licat

e pe

ntru

rem

edie

re

Preș

edin

te

Con

siliu

l Ju

dețe

an

pe

rman

ent

Stab

ilit

in

urm

a lic

itatie

i pu

blic

e pe

ntru

ela

bora

rea

stud

iulu

i

Red

ucer

ea

emis

iilor

as

ocia

te

trafic

ului

ru

tier

prin

el

imin

area

zo

nelo

r ca

ract

eriz

ate

de

vite

ză

mai

mic

a de

rul

are

parti

cule

în

susp

ensi

e PM

10,

parti

cule

în

su

spen

sie

PM

2,5,

ben

zene

, SO

2,

CO

, Pb,

As,

Cd,

Ni,o

xizi

de

azot

Rea

lizat

/ner

ealiz

at

Num

ăr z

one

optim

izat

e

10

Încu

raja

rea

în p

rinci

pal a

per

sona

lulu

i in

stitu

țiilo

r pu

blic

e în

ut

iliza

rea

tran

spor

tulu

i cu

bi

cicl

eta

prin

am

enaj

area

de

parc

ări p

entr

u bi

cicl

ete

la

inst

ituții

le

publ

ice,

un

ități

de

învă

țăm

ânt

Preș

edin

te

Con

siliu

l Ju

dețe

an /

Auto

rităț

ile

publ

ice

loca

le

împr

eună

cu

in

stitu

țiile

pu

blic

e

pe

rman

ent

ne

estim

at

Red

ucer

ea

emis

iilor

as

ocia

te

trafic

ului

ru

tier

prin

in

cura

jare

a m

ersu

lui c

u bi

cicl

eta

parti

cule

în

susp

ensi

e PM

10,

parti

cule

în

su

spen

sie

PM

2,5,

ben

zene

, SO

2,

CO

, Pb,

As,

Cd,

Ni,o

xizi

de

azot

Num

ar

de

locu

ri de

pa

rcar

e/nu

măr

de

in

stitu

ții

care

au

am

enaj

at

astfe

l de

lo

curi

11

Lim

itare

a ac

cesu

lui

rutie

r în

ce

ntru

l ag

lom

erăr

ilor

urba

ne

(eve

ntua

l re

stric

ționa

re p

arția

lă)

Auto

rităț

ile

publ

ice

loca

le

pe

rman

ent

Stab

ilit

in

urm

a lic

itatie

i pu

blic

e pe

ntru

re

aliz

area

pa

nour

ilor

Red

ucer

ea

emis

iilor

as

ocia

te

trafic

ului

ru

tier

parti

cule

în

su

spen

sie

PM10

, pa

rticu

le

în

susp

ensi

e P

M2,

5, b

enze

ne, S

O2,

C

O, P

b, A

s,C

d,N

i,oxi

zi d

e az

ot

Num

ăr

pano

uri

de

inte

rzis

m

onta

te/

loca

litat

e

Num

ăr

zone

no

u in

ființ

ate

dest

inat

e

12

Stab

ilire

a un

or

rest

ricții

pr

ivin

d ac

cesu

l au

to î

n zo

nele

am

enaj

ate

de

turis

m m

onta

n,ve

rzi

și i

n zo

nele

de

agre

men

t

Preș

edin

te

Con

siliu

l Ju

dețe

an /

auto

rităț

i lo

cale

/

oper

ator

i în

tu

rism

20

18

ne

estim

at

Incu

raja

rea

ecot

uris

mul

ui

Red

ucer

ea

emis

iilor

as

ocia

te

trafic

ului

ru

tier

parti

cule

în

su

spen

sie

PM10

, pa

rticu

le

în

susp

ensi

e P

M2,

5, b

enze

ne, S

O2,

C

O, P

b, A

s,C

d,N

i,oxi

zi d

e az

ot

Rea

lizat

/ner

ealiz

at

Men

ținer

ea ș

i opt

imiz

area

cal

ității

aer

ului

dat

orită

em

isiil

or d

in s

urse

de

supr

afaț

ă și

sta

ționa

re

13

Prom

ovar

ea

proi

ecte

lor

ce

prev

ăd

asig

urar

ea a

gent

ului

ter

mic

din

sur

se

rege

nera

bile

de

en

ergi

e sa

u pr

in

utili

zare

a ga

zulu

i nat

ural

; Pr

omov

area

ut

iliză

rii

de

cent

rale

te

rmic

e pe

rfor

man

te

Preș

edin

te

Con

siliu

l Ju

dețe

an /

auto

rităț

i lo

cale

/ op

erat

ori

econ

omic

i

2017

-202

2 ne

eset

imat

R

educ

erea

em

isiil

or

asoc

iate

su

rsel

or d

e su

praf

ață

și s

tațio

nare

pa

rticu

le

în

susp

ensi

e PM

10,

parti

cule

în

su

spen

sie

PM

2,5,

be

nzen

e ,

SO

2,

CO

, Pb

, A

s,C

d,N

i,oxi

zi d

e az

ot

1.N

umăr

util

izat

ori

surs

e ne

conv

ențio

nale

de

en

ergi

e

2.N

umăr

cen

trale

term

ice

perfo

rman

te re

aliz

ate

14

Intr

oduc

erea

unu

i sis

tem

mon

itoriz

are

și

de

pena

lizar

e a

prac

ticilo

r de

in

cend

iere

a m

irist

ilor

si a

res

turil

or

vege

tale

Preș

edin

te

Con

siliu

l Ju

dețe

an /

auto

rităț

i lo

cale

/

2017

-202

2 ne

eset

imat

R

educ

erea

em

isiil

or

asoc

iate

su

rsel

or d

e su

praf

ață

și s

tațio

nare

pa

rticu

le

în

susp

ensi

e PM

10,

parti

cule

în

su

spen

sie

PM

2,5,

be

nzen

e ,

SO

2,

CO

, Pb

, A

s,C

d,N

i,oxi

zi d

e az

ot

Cre

ster

ea

grad

ului

de

co

nstie

ntiz

are

a po

pula

tiei

si d

e im

plic

are

in

actiu

nile

pr

ivin

d pr

otec

tia m

ediu

lui

1.R

ealiz

are

sist

em

2.N

umăr

in

cide

nte

iden

tific

ate

3.

Cua

ntum

am

enzi

ap

licat

e

15

Rea

lizar

ea/R

epar

area

de

cl

ădiri

pe

rfor

man

te

din

punc

t de

ve

dere

en

erge

tic

prin

an

velo

pări

și/s

au

impl

emen

tare

a su

rsel

or

de

ener

gie

neco

nven

ționa

lă

Preș

edin

te

Con

siliu

l Ju

dețe

an /

auto

rităț

i lo

cale

/

2017

-202

2 ne

eset

imat

R

educ

erea

em

isiil

or

asoc

iate

su

rsel

or d

e su

praf

ață

și s

tațio

nare

pa

rticu

le

în

susp

ensi

e PM

10,

parti

cule

în

su

spen

sie

PM

2,5,

be

nzen

e,

SO

2,

CO

, Pb

, A

s,C

d,N

i,oxi

zi d

e az

ot

1.N

umăr

cl

ădiri

an

velo

pate

2.

Num

ăr

clăd

iri

ce

utliz

ează

en

ergi

e di

n su

rse

neco

nven

ționa

le

16

Iden

tific

area

fo

ndur

ilor

nece

sare

cr

ește

rii

infr

astr

uctu

rii

nece

sare

tr

ansp

ortu

lui

gaze

lor

natu

ral

și

real

izar

ea d

e si

stem

e ce

ntra

lizat

e de

în

călz

ire

Preș

edin

te

Con

siliu

l Ju

dețe

an /

auto

rităț

i lo

cale

/

2017

-202

2 ne

eset

imat

R

educ

erea

em

isiil

or

asoc

iate

su

rsel

or d

e su

praf

ață

și s

tațio

nare

pa

rticu

le

în

susp

ensi

e PM

10,

parti

cule

în

su

spen

sie

PM

2,5,

be

nzen

e,

SO

2,

CO

, Pb

, A

s,C

d,N

i,oxi

zi d

e az

ot

1.N

umăr

de

km d

e re

țea

real

izaț

i 2.

Num

ăr

de

sist

eme

cent

raliz

ate

real

izat

e 3.

Num

ăr d

e ut

iliza

tori

ai

fiecă

rei

rețe

le

cent

raliz

ate

de e

nerg

ie

17

Scad

erea

cu

10

%

a nu

măr

ului

de

lo

cuin

țe/in

stitu

ții in

calz

ite c

u le

mn

și s

e at

inge

cot

a de

5%

din

num

ărul

tota

l de

locu

ințe

/inst

ituții

car

e ut

ilize

ază

surs

e ne

conv

ențio

nale

de

ener

gie

Preș

edin

te

Con

siliu

l Ju

dețe

an /

auto

rităț

i lo

cale

/

2017

-202

2 ~2

3100

000

lei

raco

rd la

rețe

aua

de g

az

- m

inim

15

0000

00 le

i re

aliz

area

uno

r si

stem

e ce

ut

ilizea

ză s

urse

ne

conv

ețio

nale

de

ener

gie

Red

ucer

ea

emis

iilor

as

ocia

te

surs

elor

de

supr

afaț

ă și

sta

ționa

re

dim

inua

rea

cu:

5 %

a v

alor

ii in

dica

toril

or:

PM10

, P

M2,

5, S

O2,

CO

, cu

0,0

8% a

va

lorii

ben

zenu

lui e

mis

din

sur

se

de s

upra

față

și c

u 95

% a

oxi

zilo

r de

az

ot

emiș

i di

n su

rse

de

supr

afaț

ă

1.N

umăr

ul d

e lo

cuin

țe c

e el

imin

ă le

mnu

l ca

și

co

mbu

stib

il 2.

Num

ărul

de

imob

ile c

e ut

ilizea

ză

surs

e de

en

ergi

e ne

conv

ențio

nale

18

Intr

area

Rom

anie

in s

pațiu

l Sch

egen

Pr

eșed

inte

Con

siliu

l Ju

dețe

an

2020

ne

estim

at

Con

duce

la d

imin

uare

a cu

: 0,

007%

a v

alor

ii P

M10

, cu

0,29

%

a va

lorii

PM

2,5,

cu

1 %

a v

alor

ii co

ncen

trație

i de

benz

ene

emis

și

cu 2

1,4

% a

val

orii

NO

2, N

Ox

din

valo

area

em

isiil

or

gene

rate

di

n su

rse

de s

upra

față

Rea

lizat

/ner

ealiz

at

Măs

uri g

ener

ale

pent

ru îm

bună

tățir

ea c

alită

ții a

erul

ui

19

Rea

lizar

ea

unei

hă

rți

cu

dist

ribuț

ia

zone

lor

verz

i la

ni

velu

l ju

dețu

lui;

Prom

ovar

ea d

e m

ăsur

i de

cre

șter

e și

di

strib

uție

și

inte

rcon

ecta

re a

zon

elor

ve

rzi

Preș

edin

te

Con

siliu

l Ju

dețe

an /

auto

rităț

i lo

cale

/

2018

perm

anen

t

Stab

ilit

in

urm

a lic

itatie

i pu

blic

e pe

ntru

el

abor

area

hă

rții

Red

ucer

ea

emis

iilor

as

ocia

te

surs

elor

mob

ile,

de s

upra

față

și

staț

iona

re p

artic

ule

în s

uspe

nsie

PM

10,

parti

cule

în

su

spen

sie

PM

2,5,

ben

zene

, S

O2,

CO

, Pb

, As

,Cd,

Ni,o

xizi

de

azot

1.N

umăr

ed

itii

harti

re

aliz

ate

2.Su

praf

ața

în

ha

a sp

ațiilo

r ver

zi

3.Su

praf

ața

în m

p pe

cap

de

locu

itor d

e sp

ații

verz

i

20

Cre

șter

ea s

upra

fețe

i fon

dulu

i for

estie

r pr

ecum

și

a

supr

afeț

ei

tere

nuril

or

ocup

ate

cu p

ășun

i ; R

edar

ea în

circ

uitu

l ag

ricol

sa

u si

lvic

a

tere

nuril

or

degr

adat

e și

nep

rodu

ctiv

e;

Preș

edin

te

Con

siliu

l Ju

dețe

an /

Dire

cția

Si

lvic

ă /

Dire

cția

Ag

ricol

ă/

Auto

rităț

i pu

blic

e

pe

rman

ent

nees

timat

R

educ

erea

em

isiil

or

asoc

iate

su

rsel

or

mob

ile,d

e su

praf

ață

și

staț

iona

re p

artic

ule

în s

uspe

nsie

PM

10,

parti

cule

în

su

spen

sie

PM

2,5,

ben

zene

, S

O2,

CO

, Pb

, A

s,C

d,N

i,oxi

zi d

e az

ot

1.Su

praf

ața

de

tere

n oc

upat

ă cu

fo

nd

fore

stie

r /păș

uni

2. S

upra

fața

inc

lusă

în

circ

uitu

l for

estie

r (ha

) 3.

Supr

afaț

ă in

clus

ă în

ci

rcui

tul a

gric

ol (h

a)

21

Rea

lizar

ea

și

impl

emen

tare

a un

ui

Ghi

d de

bu

ne

prac

tici

în

dom

eniu

l pr

otec

ție m

ediu

lui

și a

unu

i G

hid

de

mon

itoriz

are

a m

ăsur

ilor

stip

ulat

e în

ca

drul

Pla

nulu

i de

men

ținer

e a

calit

ății

aeru

lui

Preș

edin

te

Con

siliu

l Ju

dețe

an

2017

ne

estim

at

Red

ucer

ea

emis

iilor

as

ocia

te

surs

elor

m

obile

,de

supr

afaț

ă și

st

ațio

nare

par

ticul

e în

sus

pens

ie

PM10

, pa

rticu

le

în

susp

ensi

e P

M2,

5, b

enze

ne,

SO

2, C

O,

Pb,

As,

Cd,

Ni,o

xizi

de

azot

Rea

lizat

/ner

ealiz

at

22

Rea

lizar

ea d

e pa

rten

eria

te c

u in

stitu

ții

spec

ializ

ate,

Uni

vers

ități,

O

NG

-uri,

exp

erți

în v

eder

ea p

rom

ovăr

ii un

ui

med

iu

cat

mai

cu

rat

și

a id

entif

icăr

ii de

măs

uri c

are

să c

ondu

că

la îm

bună

tățir

ea c

alită

ții a

erul

ui

Preș

edin

te

Con

siliu

l Ju

dețe

an

perm

anen

t 0

Red

ucer

ea

emis

iilor

as

ocia

te

surs

elor

mob

ile,d

e su

praf

ață

și

staț

iona

re p

artic

ule

în s

uspe

nsie

PM

10,

parti

cule

în

su

spen

sie

PM

2,5,

ben

zene

, S

O2,

CO

, Pb

, A

s,C

d,N

i,oxi

zi d

e az

ot

1.N

umăr

pa

rtene

riate

re

aliz

ate

2.N

umăr

doc

umen

te î

n pa

rtene

riat r

ealiz

ate

3.N

umăr

m

ăsur

i pr

opus

e în

ca

drul

do

cum

ente

lor r

ealiz

ate

23

Rea

lizar

ea a

nual

ă a

unor

stu

dii p

rivin

d ca

litat

ea

aeru

lui

care

să

po

ată

evid

enția

ev

entu

alel

e pr

oble

me

iden

tific

ate

la n

ivel

ul ju

dețu

lui s

au c

are

să c

ondu

că la

pro

pune

ri de

mod

ifică

ri le

gisl

ativ

e în

dom

eniu

Preș

edin

te

Con

siliu

l Ju

dețe

an

perm

anen

t ne

estim

at

Red

ucer

ea

emis

iilor

as

ocia

te

surs

elor

mob

ile,d

e su

praf

ață

și

staț

iona

re p

artic

ule

în s

uspe

nsie

PM

10,

parti

cule

în

su

spen

sie

PM

2,5,

ben

zene

, S

O2,

CO

, Pb

, A

s,C

d,N

i,oxi

zi d

e az

ot

1.N

umăr

stu

dii r

ealiz

ate

2.N

umăr

pr

oble

me

iden

tific

ate

3.N

umăr

m

odifi

cări

legi

slat

ive

prop

use

24

Stim

ular

ea p

opul

ație

i în

part

icip

area

la

asig

urar

ea

salu

brită

ții

loca

lităț

ilor/c

olec

tare

a se

lect

ivă

a de

șeur

ilor

Preș

edin

te

Con

siliu

l Ju

dețe

an

perm

anen

t ne

estim

at

Red

ucer

ea

emis

iilor

as

ocia

te

surs

elor

mob

ile,d

e su

praf

ață

și

staț

iona

re p

artic

ule

în s

uspe

nsie

PM

10,

parti

cule

în

su

spen

sie

PM

2,5,

ben

zene

, S

O2,

CO

, Pb

, A

s,C

d,N

i,oxi

zi d

e az

ot

Num

ăr

proi

ecte

de

co

nștie

ntiz

are

real

izat

e

plan de menŢinere a calitĂŢii aerului4 articolul 1 al directivei 2008/50/ce a parlamentului...

Documents