PLAN DE ACTIUNEGrigore Moisil: Pentru un elev este esenial cum rezolv problemele, pentru profesor, cum le pune.

Testele initiale aplicate elevilor au stabilit un diagnostic initial, rezultatele lor indicand nivelul real al cunostintelor lor in acel moment, volumul i calitatea cunotinelor asimilate de acestia ntr-o anumit perioad, a lacunelor pe care le au, n scopul adaptrii corespunztoare a metodelor de predare nvare.

Rezultatele testelor vor fi o baza de comparatie pentru evaluarile ulterioare, cele formative (de progres) si cele finale (sumative).

Elaborarea probelor de evaluare s-a realizat pe baza competenelor specifice a fiecare an de studiu, competene ce sunt reflectate in itemii propui. Prin coninutul itemilor, n fiecare prob de evaluare s-a urmrit nivelul cunostintelor insusite anterior, necesare demersului didactic ulterior.

Evaluarea nu a fost fcut pentru a le demonstra elevilor c nu tiu, c n-au nvat, ci pentru a se adapta ntregul mod de lucru al profesorului la cerinele fiecrui elev.

Rezultatele testelor pe clase au dus la urmtoarele concluzii:Clasa a 7-a C (media 4,55) majoritatea elevilor prezinta lacune in cunostintele fundamentale din disciplinele fizica si matematica (marimi fizice, procente, densitate, formule matematice); rezolvarea preponderenta a itemilor obiectivi, a caror rspunsuri se bazeaz pe memorare, mai puin pe nelegere i gndire;

doar doi elevi au luat note peste 6, ceea ce indica un nivel relative slab al clasei; elevii nu au capacitatea de a lucra individual;

elevii sunt obisnuiti sa primeasca indicatii, sa fie dirijati.Clasa a 8-a A (media 5,84) rezolvarea preponderenta a itemilor obiectivi, a caror rspunsuri se bazeaz pe memorare, mai puin pe nelegere i gndire; multi elevi prezinta lacune in scrierea corecta a formulelor substantelor chimice;

dificultati in rezolvarea itemilor de tip subiectiv (corelatii intre structura atomului, pozitie in S.P., caracter electochimic, process de ionizare) elevii nu au capacitatea de a lucra individual;

elevii sunt obisnuiti sa primeasca indicatii, sa fie dirijati; nivel relativ slab al clasei; cu toate c orele precedente s-au desfurat frontal, cu participarea tuturor elevilor la procesul de recapitulare, elevii se inhib n faa unui test; aa se explic de ce elevii mai buni, care particip activ la orele de curs, au luat note mici.Clasa a 9-a A (media 3,20), a 9-a B (media 3,46) profil uman, a 9-a C (media 5,70), a 9-a D (media 4,30) profil real rezolvarea preponderenta a itemilor obiectivi, a caror rspunsuri se bazeaz pe memorare, mai puin pe nelegere i gndire; dificultati in rezolvarea itemilor de tip subiectiv (calcule pe formule chimice si pe ecuatii puritate, compozitie procentuala, amestec de solutii) elevii nu au capacitatea de a lucra individual;

elevii sunt obisnuiti sa primeasca indicatii, sa fie dirijati;

nivel mai slab al claselor de uman, comparativ cu clasele de real.

Clasa a 10-a A (media 6,19) profil uman, a 10-a B (media 6,43), a 10-a C (media 4,25) profil real rezolvarea preponderenta a itemilor obiectivi, ei msurnd rezultate ale nvrii plasate la nivelele cognitive inferioare, n domeniul cunotinelor i priceperilor; dificultati in rezolvarea itemilor de tip subiectiv (calcule pe formule chimice- raport de masa, compozitie procentuala, calcule pe solutii concentratie procentuala si molara, legile gazelor- densitate relativa, ecuatia de stare); elevii sunt obisnuiti sa primeasca indicatii, sa fie dirijati;

rezultate mai slabe la clasa 10 C (elevi slab pregatiti, dezinteres fata de invatatura, neatentie)

Clasa a 11-a B (media 5,29), a 11-a C (media 6,02) rezolvarea preponderenta a itemilor obiectivi, a caror rspunsuri se bazeaz pe memorare, mai puin pe nelegere i gndire; dificultati in rezolvarea itemilor de tip subiectiv, ntruct vizeaz capacitatea de sintez a elevilor, gndirea divergent, puini elevi avnd capacitatea realizrii conexiunilor necesare i un raionament flexibil (scrierea corecta a ecuatiilor reactiilor chimice, calcule chimice pe formule si pe ecuatii) elevii nu au capacitatea de a lucra individual;

elevii sunt obisnuiti sa primeasca indicatii, sa fie dirijati;

dezinteres fata de evaluare, elevii stiind ca nota nu se trece in catalog.Clasa a 12-a B (media 5,13), a 12-a C (media 4,58) rezolvarea preponderenta a itemilor obiectivi, ei msurnd rezultate ale nvrii plasate la nivelele cognitive inferioare, n domeniul cunotinelor i priceperilor;

dificultati in rezolvarea itemilor de tip subiectiv (calcule de ecuatii chimice, pH, procese redox, scrierea corecta a ecuatiilor reactiilor chimice);

multi elevi prezint lacune n cunotine fundamentale (fotosinteza, pH, electroliza); elevii sunt obisnuiti sa primeasca indicatii, sa fie dirijati;

rezultate mai slabe la clasa 12 C (dezinteres fata de evaluare, elevii stiind ca nota nu se trece in catalog.).

Concluziile rezultate n urma evalurii impun urmatoarele masuri la toate clasele: adaptarea predarii la situaiile particulare ale fiecrei clase i a fiecrui elev la nivelul clasei;

folosirea cu prioritate de metode cu caracter mobilizator, activizant, care mresc potenialul intelectual al elevilor, prin angajarea lor la un efort personal n actul nvrii, care se soldeaz cu o eficien formativ maximal; adoptarea de strategii de provocare i dirijare a gndirii ca : algoritmizarea, modelarea, problematizarea, nvarea prin cercetare (descoperire) .a. diverse metode, procedee i forme de activitate cu elevii;

stimularea laturii activ participative a elevilor n nsuirea cunotinelor i n formarea unor priceperi i deprinderi de munc sau gndire, prin stimularea permanenta cu intrebari, sarcini mai complicate spre rezolvare, pentru a descoperi prin efort propriu laturile noi ale cunotinelor, s fie pui n situaia de a utiliza cunotinele lor n explicarea diferitelor fenomene; teste de evaluare (formative -de progres si sumative -finale); observarea sistemic a activitii i a comportamentului elevilor;

teme pentru acasa; verificarea temelor si sarcinilor de lucru;

lucrul diferentiat la clasele care permit acest lucru;

mapa elevului (teste, fise de lucru, referate) autoevaluarea;

lectii AeL;

activitati experimentale in laboratorul de chimie;

lectii interdisciplinare (chimie fizica, chimie biologie); pregatire suplimentara pentru concursuri si pentru examenul de bacalaureat.

Fiecare lecie trebuie organizat n aa fel nct s fie o verig n succesiunea leciilor unui capitol i ale ntregii materii, iar la deprinderile deja dobndite s se adauge cte ceva nou cu fiecare or.