plan de cercetare - dementa
DESCRIPTION
preventieTRANSCRIPT
PLAN DE CERCETAREDEMENTA-PREVENTIE-
Dementa este reprezentata de o serie de afectiuni ale sistemului nervos, care conduc la un declin progresiv al abilitatilor sociale si intelectuale, pe fondul tulburarii neurodegenerative produse. Astfel, persoanele care prezinta simptomele dementei sufera diminuari sau pierderi ale memoriei, capacitatii de gandire, rationamentului sau functiei limbajului, ca ulterior sa sufere modificari in comportament, dezvoltand conduite anormale.Dementa este dizabilitanta si nu poate fi tratata, cel mult poate fi oprita din evolutie. Cea mai frecventa cauza a Dementei este sindromul Alzheimer, caracterizat prin modificari structurale cerebrale ce constau in distrugerea neuronilor din regiunea creierului responsabila cu memoria. Specifice bolnavilor de Alzheimer sunt concentratiile scazute de neuromediatori, care au rolul de a trasmite bidirectional mesaje catre celulele nervoase. Primele semne ale bolii Alzheimer sunt pierderile de memorie, reactiile intarziate, tulburarile de judecata si de dispozitie afectiva, pierderile capacitatii de orientare si de a desfasura activitati simple cotidiene.Faza incipienta este urmata de o faza in care bolnavul nu isi mai aminteste persoanele apropiate, isi pierde logica in gandire si incepe sa aiba nevoie de ingrijiri si supraveghere permanenta. In etapa finala a bolii, pacientii isi neglijeaza propria igiena, devin incapabili sa se imbrace singuri si sa foloseasca toaleta, manifestand un comportament confuz si agitat. Chiar daca nu s-au descoperit mijloace de preventie sigure pentru Dementa, medicii recomand mentinerea unei activitati fizice si intelectuale permanente si respectarea unei alimentatii sanatoase, bogata in antioxidanti proveniti din fructe si legume.
Dementa vasculara
Dementa vasculara este una dintre cele mai intalnite forme de
dementa, ocupand locul doi dupa boala Alzheimer. Conditia este
cauzata de reducerea cronica a fluxului de sange la nivelul
creierului, de obicei, ca rezultat al unui accident vascular
cerebral sau a unor serii de AVC. In multe dintre cazuri,
accidentele vasculare cerebrale sunt atat de minore, incat unele
dintre simptome ar putea fi dificil de observat. Acestea sunt
cunoscute drept accidente vasculare cerebrale tacute, dar in timp,
gradul de afectare se accentueaza fapt ce duce la pierderi de
memorie, confuzie si alte semne de dementa. Dementa vasculara
reprezinta o provocare pentru cei afectati de aceasta, cat si
pentru ingrijitorii lor. Prin intelegerea conditiei si dorinta de a
face schimbari importante in stilul de viata este posibila
prevenirea a noi blocaje si compensarea leziunilor creierului deja
prezente.Dementa vasculara se refera la declinul subtil, progresiv
al memoriei si al functiei cognitive. Acest lucru se produce atunci
cand alimentarea cu sangele care transporta oxigen si substante
nutritive la creier este intrerupta de un sistem vascular blocat
sau afectat. In cazul in care alimentarea cu sange este oprita mai
mult de cateva secunde, celulele creierului pot muri, fapt ce poate
leza cortexul, zona creierului asociata cu invatarea, memoria si
limbajul. In functie de persoana si de severitatea accidentului
vascular cerebral, dementa vasculara se poate dezvolta treptat sau
brusc.
In prezent nu exista nici un tratament cunoscut, dar veste buna
este ca se pot face anumite schimbari in stilul de viata al unei
persoane si se pot utiliza diverse metode practice care ar putea
ajuta la prevenirea accidentelor vasculare cerebrale pentru a se
compensa afectarea creierului si a incetini dezvoltarea dementei
vasculare. Cel mai des intalnit tip de dementa vasculara este
dementa multi-infarct care este cauzata da o serie de accidente
vasculare cerebrale minore care trec neobservate.
Aceste mini accidente vasculare cerebrale minore sunt mentionate ca
atacuri ischemice tranzitorii care sunt doar temporare si sunt
rezultatul blocajelor partiale a alimentarii cu sange, concretizate
in tulburari de scurta durata a vederii si a constientei. In timp,
insa, acele zone ale creierului vor suferi leziuni si simptomele de
Dementa Vasculara incep sa apara.Semne si Siptome:
Simptomele de dementa variaza in functie de cauza ei si de
localizarea zonei cerebrale afectate. Pierderea memoriei este de
obicei simptomul cel mai precoce si cel mai usor de remarcat
Alte simptome cheie ale dementei sunt:
- dificultate in rememorarea evenimentelor recente
- nerecunoasterea persoanelor si a locurilor familiare
- dificultate in gasirea cuvintelor adecvate in exprimarea
gandurilor sau in denumirea obiectelor
- dificultate in efectuarea calculelor matematice
- probleme in planificarea si in indeplinirea sarcinilor, cum ar fi
efectuarea instructiunilor unei retete, scrierea unei scrisori sau
tinerea evidentei unui carnet de cecuri
- dificultati in gandirea rapida, cum ar fi reactionarea adecvata
in cazul unei situatii de urgenta
- dificultati in controlul dispozitiilor sau a comportamentelor
proprii; depresia este frecventa, si pot aparea agitatia si
agresivitatea
- negligarea auto-ingriirii, cum ar fi toaleta sau dusurile.
Unele tipuri de dementa au simptome caracteristice:
- persoanele cu dementa cu corpi Lewy au adeseori halucinatii
vizuale foarte elaborate, detaliate; ei pot cadea frecvent
- primele simptome ale dementei fronto-temporale pot fi
modificarile de personalitate sau comportamentul neobisnuit.
Persoanele cu aceasta afectiune pot sa nu mai aiba empatie fata de
altii (capacitatea de a-i intelege) sau pot spune lucruri
nepoliticoase sau rautacioase, sa aiba momente de exhibitionism sau
sa faca comentarii sexuale.
Simptomele de dementa care debuteaza brusc sugereaza o posibila
dementa vasculara sau un posibil delirium - confuzie de scurta
durata, datorata unei afectiuni noi sau unei afectiuni mai vechi
care se agraveaza. Dementa vasculara afecteaza oameni diferiti in
moduri diferite, iar viteza de evolutie este variata de la o
persoana la alta. Unele dintre simptome pot fi similare cu alte
tipuri de dementa si se reflecta, de obicei, in dificultatea de a
efectua activitatile de zi cu zi cum ar fi mancatul, imbracatul si
cumparaturile.Manifestarile comportamentale si fizice pot debuta
brusc, dramatic sau treptat, desi se pare ca accidentele ischemice
tranzitorii prelungite ca urmare a accidentelor vasculare cerebrale
minore, despre care s-a discutat mai sus, pot conduce la un declin
treptat al memoriei, in timp ce un accident cerebral major va
produce imediat simptome importante.
Manifestarile care necesita apelul medical de urgenta
sunt:
- senzatia de amorteala, paralizie sau slabiciune pe o parte a
corpului sau a fetei
- dificultati de vorbire
- afectarea, pierderea vederii sau vedere dubla
- pierderea echilibrului si a coordonarii (ameteala, probleme de
mers pe jos)
- dureri bruste de cap, severe (pot fi incluse gatul intepenit,
varsaturile, durerea intre ochi).
Manifestarile mentale si emotionale cel mai des intalnite ale
dementei vasculare sunt:
- incetinirea gandirii
- tulburari de memorie, bolnavul uita din ce in ce mai des
- modificari neobisnuite de dispozitie (iritabilitate,
depresie)
- halucinatii si iluzii
- confuzie care se poate agrava pe timp de noapte
- modificari de personalitate si pierderea abilitatilor
sociale.
Cel mai frecvent intalnite semne fizice si simptome de dementa
vasculara sunt:
- ameteala
- slabiciune a unui brat sau picior
- tremur
- probleme de echilibru
- pierderea controlului vezicii urinare sau a intestinului
Manifestarile comportamentale si simptomele de dementa vasculara
sunt:
- tulburari de vorbire
- probleme de limbaj, cum ar fi dificulatea de a gasi cuvintele
potrivite asociate cu lucrurile
- ratacirea bolnavului in locuri familiare
- ras sau plans in situatii necorespunzoare
- dificultati in a face planificari sau a organiza ori a urmari
unele instructiuni
- probleme in a face lucruri care inainte erau desfasurate cu
usurinta (cum ar fi plata facturilor sau a juca jocul preferat de
carti)
- reducerea abilitatii de a functiona in viata de zi cu zi
Cauza:
Accidentele vasculare cerebrale, afectarea vaselor de sange
subtiri sau amestecul celor doua poate cauza dementa vasculara. Cel
mai frecvent cauza dementei vasculare este un blocaj al vaselor
mici de sange in sistemul vast al arterelor care alimenteaza
creierul si patrunde la baza craniului. Blocajele pot fi cauzate de
construirea de placi in interiorul peretelui arterelor sau de
cheaguri de sange care s-au desprins din anumite zone si au ajuns
spre creier. De asemenea, formarea si ruperea unui anevrism poate
priva celulele creierului de oxigen.
Se estimeaza ca aproximativ 50% din cazurile de dementa vasculara
sunt cauzate de hipertensiune sau de tensiune arteriala crescuta.
Cauze mai putin frevente de dementa vasculara sunt asociate cu boli
autoimune inflamatorii ale arterelor, cum ar fi lupusul si arterita
temporara care sunt tratabile cu medicamente care suprima functia
sistemului imunitar. Importanta depistarii simptomelor accidentului
vascular cerebral Atunci cand o persoana recunoaste manifestarile
unui accident vascular cerebral trebuie sa apeleze imediat
asistenta medicala de urgenta si sa specifice faptul ca a avut un
accident vascular cerebral, un accidident ischemit tranzitor sau un
miniaccident vascular cerebral.Alte cauze frecvente de dementa care
nu poate fi recuperata sunt:
- boala Parkinson, o tulburare a miscarii; dementa apare la pana
la 30 % din persoanele cu aceasta afectiune
- dementa cu corpi Lewy, care consta in formarea de depozite cu
proteine (corpii Lewy) in neuroni. Aceasta afectiune are unele
simptome asemanatoare celor din boala Alzheimer sau celor din boala
Parkinson, dar are si unele simptome diferite, cum ar fi
halucinatiile vizuale
- dementa fronto-temporala, in care simptomele principale ar putea
fi modificari ale personalitatii sau ale comportamentului
- traumatisme severe la nivelul craniului, cu pierdere a
cunostintei
Cauze mai putin frecvente de dementa care nu poate fi recuperata
cuprind:
- boala Huntington, care este o afectiune rara, mostenita
- leucoencefalopatiile, care sunt afectiuni ale tesuturilor
profunde ale substantei albe a creierului
- boala Binswanger, un tip de dementa vasculara care poate aparea
la persoanele care au avut o perioada indelungata o tensiune
arteriala crescuta sau la persoanele cu rigidizare severa a
arterelor (ateroscleroza)
- boala Creutzfeldt-Jakob, o afectiune rara si fatala care distruge
tesuturile creierului
- traumatisme cerebrale datorate accidentelor sau boxului
- unele cazuri de scleroza multipla (SM) sau de scleroza laterala
amiotrofica (SLA)
- atrofia multi-sistemica, un grup de afectiuni degenerative ale
creierului care afecteaza vorbirea, miscarile si functiile
autonome
- infectii cum ar fi boala vacilor nebune sau sifilisul intr-un
stadiu avansat. Antibioticele pot trata in mod eficient sifilisul
in orice stadiu, dar vatamarea cerebrala care a avut deja loc nu
mai poate fi recuperata
Medicii specialisti pot trata anumite cauze de dementa,
restabilind functia mentala. Acestea sunt:
- hipoactivitatea glandei tiroide (hipotiroidism)
- deficitul de vitamina B12 sau de acid folic
- intoxicatia cu metale grele, cum ar fi cea cu plumb
- efecte adverse ale unor medicamente sau interactiuni
medicamentoase
- unele tumori cerebrale
- hidrocefalia cu presiune normala, care apare atunci cand lichidul
din creier se formeaza in cantitate prea mare, creand o presiune
asupra tesuturilor cerbrale
- unele cazuri de alcoolism cronic
- unele cazuri de encefalita, o infectie a creierului
- infectia HIV/SIDA
Unele afectiuni care provoaca dementa pot fi mostenite in familie.
Adeseori doctorii suspecteaza o cauza mostenita in cazul in care
apar simptome de dementa la o persoana cu varsta mai mica de 50 de
ani. Este important de stiut ca pierderea memoriei poate fi
provocata si de alte cauze in afara de dementa, cum ar fi depresia
sau convulsiile si ca aceste afectiuni pot fi tratate. De asemenea,
prezenta de tulburari ocazionale ale memoriei (cum ar fi uitarea
numelui cuiva pentru o scurta perioada de timp) poate fi o parte
normala a procesului de imbatranire. Totusi, daca aceste pierderi
de memorie sunt ingrijoratoare, sau se agraveaza, este necesara
consultarea unui medic specialist.
Factori de risc :Imbatranirea este principalul factor de risc
pentru toate tipurile de dementa. Unele afectiuni care cauzeaza
dementa (cum ar fi boala Alzheimer cu debut precoce si unele tipuri
de dementa frontotemporala) pot fi mostenite.
Sansele de a se dezvolta o dementa vasculara sunt mai mari in
cazul in care exista urmatorii factori:
- sexul masculin
- tensiunea arteriala crescuta (hipertensiune)
- un infarct miocardic in trecut
- ateroscleroza, care consta in depunerea de grasimi si de calciu
in peretii arterelor, care poate provoca boala arterelor
coronare
- diabetul zaharat
- nivelul de colesterol sanguin crescut
- un accident vascular cerebral sau un accident ischemic tranzitor
(AIT) in trecut.
Alti factori care pot creste riscul de dementa cuprind:
- tensiunea arteriala scazuta pentru o perioada indelungata de
timp, la persoanele cu varsta peste 75 ani. Cercetatorii considera
ca acest risc ar putea fi rezultatul faptului ca nu se oxigeneaza
creierul. Sunt necesare mai multe studii pentru a se determina care
este valoarea optima a tensiunii arteriale pentru persoanele in
varsta, acea valoare care are un risc scazut de afectiuni cardiace
dar care asigura un aport suficient de sange pentru functionarea
normala a creierului
- nivelul crescut de homocisteina. Homocisteina este un aminoacid
care in mod normal se gaseste in cantitati mici in sange. Exista
ipoteza ca nivelurile crescute de homocisteina pot cauza formarea
unor placi in peretele vaselor de sange. In timp, acest fenomen
poate duce la afectiuni severe, cum ar fi accidentul vascular
cerebral, infarctul miocardic si embolismul pulmonar. De asemenea
poate duce la scaderea aptitudinilor mentale. Nivelurile de
homocisteina sunt in general stabile pana in jurul varstei de 40 de
ani, apoi in mod normal incep sa creasca, in special dupa varsta de
70 ani
- administrarea unei terapii hormonale de catre femeile cu varsta
de peste 65 ani. In trecut s-a crezut ca terapia de substitutie
hormonala (TSH) - o combinatie de estrogen si progesteron - ar
putea asigura protectie impotriva dementei sau afectarii cognitive.
Totusi, Asociatia pentru Sanatate a Femeilor din SUA a adus dovezi
ca, din contra, terapia de substitutie hormonala creste de fapt
riscul pentru boala Alzheimer si pentru alte forme de dementa la
femeile de 65 ani sau mai in varsta care au luat acest tratament pe
o perioada mai lunga de 4 ani.
Doar administrarea de estrogen (terapia de substitutie cu estrogen)
are efecte similare. Nu se stie inca daca oricare din aceste
tratamente ar putea fi de folos pentru reducerea riscului de
dementa tardiva atunci cand sunt folosite in jurul varstei de
intrare in menopauza.
Mecanism fiziopatogenic :
Rapiditatea cu care evolueaza dementa depinde de cauza ei si de
localizarea zonei cerebrale afectate. Unele tipuri de dementa
progreseaza lent, in cursul mai multor ani. Alte tipuri pot
progresa mai rapid. In cazul in care dementa vasculara este cauzata
de o serie de accidente vasculare cerebrale de mici dimensiuni,
pierderea abilitatilor mentale se poate realiza in mod treptat. In
cazul in care aceasta este provocata de un singur accident vascular
cerebral, intr-un vas de sange mare, pierderea functiilor poate
avea loc brusc.
Evolutia dementei variaza foarte mult de la o persoana la alta.
Diagnosticarea si tratarea precoce cu medicamente folosite in boala
Alzheimer (inhibitori de colinesteraza, precum donezepil-Aricept)
pot duce la pastrarea functionarii mentale pentru o perioada de
timp la persoanele cu dementa vasculara sau cu dementa cu corpi
Lewy. Chiar si fara aceste medicamente, unii oameni pot sa ramana
intr-o stare stabila pentru mai multe luni si chiar ani, in timp ce
altii pot avea o degradare rapida. Multe persoane cu dementa nu
sunt constiente de degradarea lor mentala. Acestia pot sa nege
starea lor si sa ii acuze pe ceilalti pentru problemele pe care le
intampina. In schimb cei care isi pot constientiza starea pot sa se
planga de pierderea abilitatilor lor si pot deveni lipsiti de
speranta si depresivi.
In functie de tipul de dementa, comportamenul unora poate scapa
uneori de sub control. Persoana respectiva poate deveni manioasa,
agitata si combativa sau acrosanta, adeziva si comportandu-se ca un
copil. El sau ea poate hoinari si se rataceste. Aceste probleme pot
face ca ingrijirea la domiciliu de catre membrii familiei sau de
catre alte persoane sa devina din ce in ce mai dificila. Chiar daca
sunt ingrijiti cat se poate de bine, persoanele cu dementa au
tendinta de a avea o durata de viata mai scurta decat media
persoanelor de aceeasi varsta. Decesul se datoreaza de obicei
infectiilor renale sau pulmonare, cauzate de sederea prelungita in
pat.Multi varstnici au o usoara pierdere a aptitudinilor mentale
(de obicei e afectata memoria recenta), dar acestea nu le afecteaza
functionarea lor de zi cu zi. Aceasta situatie poarta numele de
afectare cognitiva usoara. Persoanele cu afectare cognitiva usoara
pot fi intr-un stadiu timpuriu de dementa sau pot ramane in acest
stadiu al abilitatilor pentru o perioada indelungata de timp.
Prevenire si tratare :
Nu exista inca un remediu cunoscut pentru dementa vasculara,
deci prevenirea este foarte importanta. Cel mai bun mod de a
preintampina dezvoltarea dementei vasculare este de a reduce
riscurile aparitiei unui accident vascular cerebral. Acest lucru
implica monitorizarea tensiunii arteriale si mentinerea ei sub
control, evitarea fumatului, un nivel scazut de colesterol si
urmarea tratamentului corect in caz de diabet zaharat. Chiar daca o
persoana apropiata a fost deja diagnosticata cu dementa vasculara
nu este prea tarziu sa faca ceva pentru ea. Daca sunt tratati
factorii de risc care au dus la dementa vasculara ar putea fi
incetinita progresia bolii si vor fi inversate unele dintre
simptome.
Cel mai important lucru este sa reduceti riscul de a avea un alt
accident vascular cerebral, fapt ce va agrava dementa. Desi nu
exista nici un medicament aprobat pentru tratamentul dementei
vasculare, o serie de medicamente folosite pentru tratarea
simptomelor cognitive ale bolii Alzheimer par sa actioneze si in
cazul dementei vasculare.
Prevenirea si tratarea dementei vasculare prin reducerea
riscului de accident vascular cerebral:
- Monitorizati tensiunea arteriala daca aceasta este ridicata,
urmati tratamentul indicat de medic
- Aflati de la medicul dvs. daca suferiti de fibrilatie
atriala
- Daca fumati, renuntati la acest obicei nociv
- Daca beti alcool, nu faceti excese
- Urmati tratament daca aveti valori crescute ale
colesterolului.
- Daca suferiti de diabet, urmati sfaturile medicului cu atentie
pentru a controla diabetul zaharat
- Includeti exercitiile fizice in activitatile din rutina de zi cu
zi
- Folositi cantitati cat mai mici de sodiu si reduceti grasimea din
dieta dvs
Cum traieste bolnavul cu Dementa Vasculara:
Diagnosticul de dementa este infricosator, dar este important sa
stiti ca multe dintre persoanele care sufera de dementa duc o viata
sanatoasa si traiesc destui de multi ani, de la formularea
diagnosticului.
Nu renuntati la viata! Cat mai mult posibil incercati sa aveti
grija de sanatatea dvs. fizica si emotionala, faceti lucrile pe
care doriti sa le faceti si petreceti-va timpul impreuna cu familia
si prietenii. Ramaneti activi cat mai mult timp posibil.
Creati-va o retea de sprijin. Cautati ajutor si incurajare de la
prieteni, familie, experti in ingrijirea sanatatii si suport pentru
a imbunatari perspectivele si starea dvs. de sanatate. Mancati
sanatos pentru a va mentine o sanatate optima a inimii.
Bolile cardiovasculare si accidentele vasculare cerebrale fac parte
din factorii de risc pentru aparitia dementei vasculare, alaturi de
nivelul ridicat de colesterol LDL, colesterol HDL si a tensiunii
arteriale. Adoptarea unei diete sanatoase pentru inima poate
ameliora sau incetini simptomele dementei.
Faceti-va un scop din a va simti bine si a va distra. Radeti si
bucurati-va in diverse moduri pentru a reduce stresul si grijile.
Bucuria va poate energiza si contribuie la imbunatatirea calitatii
vietii, compensand pierderile de memorie si problemele
cognitive.
Aflati cum puteti sa va relaxati si sa gestionati stresul.
Provocati-va creierul. Creierul va fi capabil de schimbare de-a
lungul vietii astfel incat sa se poata imbunatati capacitatea dvs.
de a pastra si de a prelua amintirile.
Incercati sa descoperiti diverse actiuni care pot consolida
capacitatea dvs. de a memora. Dobandirea de noi competente, cum ar
fi o limba straina sau un curs de pictura, pot ajuta la cosolidarea
capacitatii creierului daca sunt exersate in mod consecvent.
Gestionarea simptomelor :
Gestionarea simptomelor de dementa vasculara implica sa invatati
noi modalitati practice de a controla pierderile de memorie, in
timp ce ramaneti optimisti si realisti pe cat posibil. Desi nu
poate fi posibil sa recuperati ce ati pierdut, puteti gasi
modalitati de a face fata mai usor situatiilor dificile.
Stabiliti o rutina. O rutina zilnica poate stimula memoria si va
ajuta sa va echilibrati si sa va mentineti controlul. Notati unele
lucruri intr-o agenda. Puteti sa simplificati lucrurile in ce va
priveste, scriind nume, date, programari precum si o lista cu
actiunile pe care trebuie sa le faceti in mod constant. Puteti nota
numerele de telefon importante si alte lucruri importante pe care
vreti sa vi le amintiti.
Avertizati persoanele din jur legat de afectiunea dvs..Spuneti-le
celor din jur ca ati suferit un accident vascular cerebral. In
acest fel, familia va sti la ce sa se astepte si pot fi prevenite
unele neintelegeri.
Comunicati nevoile dvs. celor din jur. Cereti oamenilor sa
vorbeasca mai incet sau sa repete lucruri atunci cand este necesar.
Solicitati-le sa isi exprime cat mai explicit mesajele si repetati
ceea ce vi se transmite sa fiti siguri ca ati inteles.
Evitati sa va grabiti atunci cand faceti noi sarcini.
Planificati-va activitatile fie ca este vorba de aruncarea
gunoiului sau de e conduce o sedinta. Aveti rabdare cu dvs. insiva.
Invatati tehnici de relaxare care va pot ajuta sa faceti fata la
schimbari.
Permiteti-le celor aproape de dvs. sa va ajute.Nu este usor sa recunoasteti ca aveti nevoie de ajutor, dar dati-le voie celor dragi sa va acorde sprijinul necesar.
Ingrijirea bolnavului :
Medicii recomand ngrijirea bolnavului acas, eventual cu o
persoan pregtit n acest domeniu. n formele severe de boal, se poate
apela la centrele de ngrijire specializat. Familia trebuie s
cunoasc stadiul de boal, care uneori nu concord cu starea aparent a
pacientului (poate fi mai grav dect pare) i prognosticul (adic
sperana de supravieuire a bolnavului). Apoi, familia trebuie s tie
pn n ce moment al bolii poate s asigure ngrijirea bolnavului fr
suport de specialitate (ngrijitor extern specializat)
Ingrijirea unei persoane care sufera de dementa vasculara poate fi
stresanta atat pentru bolnav cat si pentru cei dragi. Puteti face
fata mai usor situatiei prin asigurarea unui medicu stabil si prin
sustinere.
- Evitati schimbarile. Bolnavii se vor simti mai confortabil si mai
putin sperati sau agitati atunci cand exista actiunile zilnice se
desfasoara dupa o rutina si in imprejurari familiare.
- Folositi calendare si ceasuri. Plasati calentare si ceasuri mari
in zona bolnavului cu dementa vasculara. Acestea le pot ajuta sa se
reorienteze, daca au uitat data sau ora.
- Includeti cat mai multe activitati in programul bolnavului cu
dementa vasculara. Incurajati-l sa isi continue activitatile fizice
si sociale atata timp cat este posibil. Fie ca este vorba despre
plimbari sau de petrecerea timpului liber cu persoane de aceeasi
varsta si preocupari similare, este important ca cel care sufera de
dementa vasculara sa participe in mod constant la diverse
activitati.
- Incercati sa mentineti ridicat moralul persoanei bolnave de
dementa vasculara. Asigurati-va ca locul sau camera in care
locuieste este colorata si primitaore. Vederea este placuta, are
flori sau alte plante in camera, exista un televizor, radio sau
alte lucruri utile si care ar putea preocupa bolnavul de
dementa.
- Spuneti-i bolnavului ceea ce faceti si de ce. Daca este momentul
cinei, spunet-i ca a sosit acel moment. Nu va duceti in bucatarie
fara sa ii explicati ce urmeaza sa se intample. Comunicati tot
timpul chiar daca bolnavul nu intelege in totalitate ce-i spuneti.
Chiar daca nu intelege cuvintele, tonul vocii si limbajul corpului
ii pot oferi sezatia de confort si siguranta.
Socializarea :n stadiile de nceput ale bolii, este ncurajat socializarea. Este cunoscut c izolarea social accentueaz boala de memorie i c socializarea, ntlnirile cu prietenii, ieirea n parc sau n ora prelungesc stadiile de nceput ale bolii. Astfel, forma grav apare mai tarziu, fiind, de multe ori, mai scurt. Impactul emoional al stigmatului asupra celor cu demen este semnificativ: suferina, stnjeneala, ruinea sunt sentimente frecvente att la pacieni, ct i la cei care-i ngrijesc.
Consult de specialitate :
Se recomanda chemarea imediata a unei ambulante in cazul in care
apar brusc semne ale unui accident vascular cerebral sau ale unui
accident ischemic tranzitor (AIT). Acestea pot fi:
- amortirea, slabiciunea sau incapacitatea de a misca fata, bratul
sau piciorul, in special pe o parte a corpului
- tulburari de vedere la nivelul unui ochi sau al ambilor, cum ar
fi neclaritate, intunecarea/incetosarea vederii, pete, vedere
dubla, pierderea vederii sau senzatia ca o umbra s-a lasat peste
ochi
- confuzie, tulburari de vorbire sau de intelegere a cuvintelor
celorlalti
- tulburari de mers, ameteala, pierderea echilibrului sau a
coordonarii
- durere de cap severa fara o cauza cunoscuta
Este necesara solicitarea imediata a unui doctor in cazul in care o
persoana devine brusc confuza, tulburata emotional sau nu pare sa
stie cine este sau unde se afla. Acestea sunt semne de delirium,
care poate fi provocat de o reactie la un medicament sau de o
afectiune medicala mai veche care se agraveaza sau de una nou
aparuta. Este necesara consultarea unui doctor in cazul in care
partenerul de viata sau o alta persoana apropiata are o pierdere de
memorie recent instalata si ingrijoratoare care este mai mult decat
un episod ocazional de uitare. Aceasta poate fi un semn precoce de
dementa.
Expectativa vigilenta :Uitarea ocazionala sau pierderea de
memorie poate fi o parte normala a procesului de imbatranire. Insa
orice pierdere de memorie recent aparuta sau care se inrautateste
sau problemele aparute in functionarea in viata cotidiana trebuiesc
raportate unui doctor. Este bine sa fie cunoscute primele semne
prevestitoare ale dementei si sa se consulte un medic specialist in
cazul in care apare oricare din aceste semne la un membru din
familie.
Aceste semne sunt:
- accentuarea dificultatii in gasirea cuvintelor adecvate in timpul
vorbirii
- ratacirea in cautarea unor locuri familiare
- comportamentul mai irascibil sau mai suspicios decat in mod
obisnuit
INVESTIGATII :
Medicii pot pune diagnosticul de dementa si pot identifica eventual cauza ei pe baza unui istoric medical si a unei examinari fizice, unei examinari a statusului mental si a testelor de laborator si imagistice. Testele pot fi utilizate pentru a se putea determina daca acea cauza a dementei poate fi tratata. Chiar si in cazul dementelor care nu pot fi recuperate, cunoasterea tipului de dementa pe care o are persoana respectiva il poate ajuta pe medic sa prescrie medicamente sau alte forme de tratament in scopul ameliorarii dispozitiei si comportamentului persoanei in cauza, ajutandu-i astfel si pe ceilalti membri ai familiei.
Istoricul medicalIn timpul efectuarii istoricului medical si a examinarii fizice, doctorul va intreba persoana afectata si o ruda apropiata sau partenerul de viata in legatura cu afectiunile recente sau cu alte evenimente de viata intamplate de curand, care ar putea sa duca la pierderea memoriei sau la alte simptome cum ar fi tulburarile de comportament. Desi o persoana poate avea mai multe afectiuni care ar putea sa cauzeze dementa, uneori simptomele pot face diferenta intre o forma sau alta. De exemplu, la inceputul instalarii dementei frontotemporale persoana respectiva poate prezenta o lipsa a constientei sociale si poate dezvolta obsesii legate de mancare; niciuna dintre aceste manifestari nu apare precoce in alte forme de dementa.
Examinarea statusului mentalDoctorul va face examinarea statusului mental. Acest test cupride de regula diverse intrebari si activitati, ca de exemplu: persoana trebuie sa spuna in ce zi si in ce an este, sa repete o serie de cuvinte, sa deseneze un ceas si sa numere de la 100 inapoi din 7 in 7. S-au formulat si alte teste care pot ajuta in diagnosticarea dementei. Doctorii pot folosi un astfel de test, cum ar fi Examinarea Cognitiva Addenbrooke, pentru a diferentia boala Alzheimer de dementa frontotemporala. In boala Alzheimer orientarea, atentia si memoria sunt mai profund afectate, in timp ce in dementa frontotemporala sunt mai afectate abilitatile de vorbire si capacitatea de a denumi obiecte.
Testele de laboratorNumeroase afectiuni medicale pot cauza
alterari ale functiilor mentale. In timpul efectuarii unui examen
fizic, doctorul va cauta semne ale altor conditii medicale si va
cere o serie de examene de laborator pentru a vedea daca acea
afectiune poate fi tratata.
Testele de rutina sunt:
- dozarea hormonilor tiroidieni pentru identificarea unei
hipoactivitati tiroidiene
- dozarea vitaminei B12 pentru identificarea unui deficit
vitaminic
- dozarea acidului folic pentru identificarea unui deficit al
acestei vitamine, care face parte din grupul vitaminelor B
- hemoleucograma completa (HLG) pentru gasirea vreunei
infectii
- transaminaze, adica ALT sau AST, teste sanguine care arata
functionarea ficatului
- testele pentru sifilis
- dozarea nivelelor sanguine ale electrolitilor si alte teste care
pot furniza date despre functia rinichilor
- dozarea glicemiei, pentru a se stabili nivelul glucozei in
sange
Alte teste de laborator care pot fi facute sunt:
- testele pentru infectia HIV/SIDA
- viteza de sedimentare a hematiilor (VSH), un test de sange care
identifica prezenta unei inflamatii in organism
- screening toxicologic, care cuprinde teste ale mostrelor
prelevate din urina, sange sau firul de par, in scopul cautarii
unor droguri care ar fi putea cauza problemelor
- anticorpii antinucleari, un test de sange folosit pentru
diagnosticul bolilor autoimune
- dozarea metalelor grele din sange, cum ar fi a plumbului
Testele imagisticeMulti experti recomanda ca in cazul persoanelor
evaluate pentru suspiciunea de dementa sa se faca un test imagistic
cum ar fi rezonanata magnetica nucleara (RMN) sau tomografia
computerizata (CT sau TC). Aceste teste pot fi utile pentru
excluderea tumorilor cerebrale, accidentului vascular cerebral,
hidrocefaliei cu presiune normala sau a altor conditii care ar
putea da simptome de dementa.
RMN-ul poate arata zone de atrofiere in anumite parti ale
creierului, modificari care apar in unele forme de dementa.
De asemenea, RMN- ul si CT - ul pot arata semne ale accidentelor
vasculare cerebrale in cazul dementelor vasculare.
Alte doua teste imagistice - tomografia computerizata cu emitere de
pozitroni (SPECT) si PET - nu sunt folosite de rutina pentru
diagnosticul de dementa. Totusi, acestea pot fi utile in cazul in
care simptomele sunt neclare sau stranii. Aceste teste pot fi utile
in identificarea unor forme de dementa, inclusiv dementa vasculara
si dementa frontotemporala.
In unele cazuri, activitatea electrica a creierului poate fi
masurata cu ajutorul electroencefalogramei(EEG). Adeseori doctorii
folosesc acest test pentru a diagnostica dementa; de asemenea,
EEG-ul poate fi folosit pentru a diferentia dementa de delirium si
pentru a se identifica activitatea cerebrala anormala din boala
Creutzfeldt-Jakob, o forma rara de dementa. Cel mai frecvent,
EEG-ul este folosit pentru a se vedea daca simptomele care par a fi
datorate unei demente nu sunt de fapt convulsii cauzate de
epilepsie.
In cazuri rare, se poate face o biopsie cerebrala atunci cand se
suspecteaza o cauza de dementa care poate fi tratata.
Dupa deces, se poate efectua o autopsie pentru a se identifica cu
certitudine cauza dementei. Aceasta informatie poate fi utila
pentru membrii familiei care pot fi ingrijorati in legatura cu
cauzele genetice.
TRATAMENT :
Unele cazuri de dementa sunt cauzate de afectiuni medicale care pot fi tratate, obtinandu-se o restabilire partiala sau totala a functiei mentale. In cazul in care dementa nu poate fi recuperata, obiectivul tratamentului este obtinerea unei cat mai bune calitati a vietii, atat pentru persoana afectata cat si pentru persoanele de ingrijire.
Tratament initialAtunci cand cauza dementei poate fi tratata,
doctorul va prescrie anumite metode de tratament. De exemplu,
persoana respectiva ar putea:
-sa ia vitamine in cazul unui deficit de acid folic, de vitamina
B12 sau de tiamina
- sa ia hormoni tiroidieni in caz de hipotiroidism
- sa urmeze un tratament chirurgical pentru indepartarea unei
tumori cerebrale sau pentru reducerea presiunii intracraniene
- oprirea sau schimbarea medicatiei care a provocat pierderea
memoriei sau confuzia
- sa ia medicamente pentru tratarea unei infectii, cum ar fi
encefalita, care a provocat modificarile statusului menta
- sa ia medicamente pentru tratarea depresiei
- sa ia medicamente pentru tratarea unor afectiuni reversibile
cauzate de SIDA.
Dupa administrarea tratamentului pentru afectiunile reversibile,
persoana in cauza trebuie sa fie consultata in continuare de doctor
pentru a se asigura ca simptomele nu au reaparut. In cazul
persoanelor cu dementa vasculara, doctorii pot prescrie medicamente
pentru scaderea tensiunii arteriale crescute (inhibitori ai enzimei
de conversie a angiotensinei, cum ar fi Enalapril, Enap sau
Captopril, sau un diuretic) si medicamente care scad nivelul
colesterolului (statine). Aceste medicamente nu pot recupera
dementa instalata deja, dar pot preveni aparitia unor noi accidente
vasculare cerebrale in viitor si bolile de inima care pot duce la
noi vatamari ale creierului.
Atunci cand cauza dementei nu poate fi tratata, doctorul impreuna
cu persoana afectata si cu persoanele de ingrijire vor colabora
pentru a alcatui un plan pentru ca viata sa fie mai usoara si mai
confortabila. Planurile de ingrijire pot include sfaturi pentru a
ajuta persoana in cauza sa fie independenta si sa faca fata
activitatilor zilnice cat mai mult timp posibil si medicamente
pentru ameliorarea dispozitiei si a problemelor
comportamentale.
Educarea membrilor familiei si a altor persoane de ingriire este de
importanta critica pentru a putea avea grija de o persoana cu
dementa. Persoanele din jur trebuie sa incerce sa cunoasca cat mai
bine aceasta afectiune si sa stie ce expectatii pot avea si cum pot
face fata problemelor cu care se pot confrunta, pe masura ce
acestea apar. Medicamentele nu pot vindeca dementa, dar ele pot
ajuta la imbunatatirea functiei mentale, dispozitiei sau
comportamentului. Astfel, medicamentele pe care doctorul le poate
prescrie sunt:
- inhibitorii de colinesteraza, precum donepezil (Aricept),
galantamin (Reminyl), sau rivastigmina (Exelon), care pot ameliora
sau pot mentine functia mentala. Aceste medicamente au fost
concepute pentru tratamentul bolii Alzheimer, dar ele pot fi
incercate si in alte forme de dementa cu scopul mentinerii sau
imbunatatirii functiei mentale. Studiile recente arata ca
medicamentele din aceasta clasa pot fi folosite si pentru tratarea
persoanelor cu dementa vasculara. S-a demonstrat ca atat donepezil
cat si galantamina pot imbunatati functia mentala, cu putine efecte
adverse. De asemenea, Rivastigmina poate fi utilizata la persoanele
cu dementa cu corpi Lewy, dar efectele adverse precum greturile,
varsaturile si scaderea in greutate sunt frecvente. In prezent,
medicamentele existente pot incetini dar nu pot opri progresia
dementei
- memantine (Ebixa). Acest medicament, nou aparut, poate incetini
evolutia in stadiile avansate ale bolii Alzheimer. De asemenea este
eficient in dementa vasculara usoara pana la moderata. Mai multe
studii sunt in prezent in desfasurare
- antidepresive pentru tratarea depresiei. Acestea trebuie
administrate cu grija intrucat pot provoca delirium la persoanele
cu dementa. Antidepresivele care au cele mei putine efecte adverse
la persoanele cu dementa sunt SSRI-urile (inhibitori selectivi ai
recaptarii serotoninei), precum fluoxetina (Prozac, de exemplu),
paroxetina (Seroxat), sertralina (Zoloft) si citalopram
(Celexa)
- medicamente tranchilizate pentru tratarea anxietatii, starii de
agitatie, agresivitatii si halucinatiilor. Aceste simptome se pot
agrava pe masura ce dementa progreseaza. Totusi, s-a afirmat ca
unele din aceste medicamente - denumite antisihotice atipice, cum
ar fi Zyprexa si Rispolept - pot creste riscul de deces la
persoanele cu dementa. De aceea, inainte de inceperea tratamentului
cu aceste medicamente, este indicat sa se discute cu doctorul
pentru a se stabili daca exista acest risc la persoana
respectiva.
Tratament de intretinereObiectivele tratamentului de intretinere al
dementei sunt:
- mentinerea in siguranta a persoanei afectate la domiciliu, cat
mai mult timp posibil
- asigurarea unui suport si a unei indrumari a persoanelor de
ingrijire. Medicii si alte persoane din domeniul medical trebuie sa
colaboreze cu persoana respectiva si cu membrii familiei sau cu
persoanele de ingrijire pentru a se imbunatati functia mentala cat
mai mult posibil.
Adaptarile din ambianta familiala pot ajuta la cresterea calitatii
vietii si a sigurantei persoanei cu dementa. Se pot instala
balustrade la cabina de dus si se pot inlatura carpele de pe jos
pentru a creste siguranta. Calendarele si listele pot ajuta
memoria; se pot plasa hartii cu lipici sau semne cu desene pe ele
in toata casa pentru a veni in ajutorul persoanei, ca sa-si
aminteasca locurile in care sunt diferitele obiecte si pentru a o
ghida inspre baie sau bucatarie.
Persoana poate lua de asemenea si medicamente, cum ar fi:
inhibitori de colinesteraza, precum donepezil (Aricept),
galantamina (Reminyl) sau rivastigmine (Exelon)
- mamantina (Ebixa)
- antidepresive
- medicamente pentru tratarea anxietatii, starii de agitatie,
agresivitatii si halucinatiilor.
Sunt necesare consultatii regulate la medicul curant - la fiecare
3-6 luni - pentru a se monitoriza efectele tratamentului si nivelul
de functionare a persoanei afectate. In cazul in care starea
persoanei in cauza se agraveaza este necesar sa se ia decizii atat
timp cat el sau ea este inca capabila sa participe la luarea
acestor decizii. Acestea includ si formularea unor documente cum ar
fi testamentul si imputernicirea unui avocat pentru luarea
deciziilor. Aceste documente cuprind in scris dorintele persoanei
in legatura cu ingrijirea medicala, in special vizavi de
tratamentul de mentinere a vietii.
Ingrijirea unei persoane cu dementa este deosebit de stresantaPersoanele de ingrijire sunt sfatuite sa solicite sustinerea din partea membrilor familiei sau a prietenilor. De asemenea este indicat sa aiba grija de propria lor stare de sanatate, luand din cand in cand cate o pauza pentru ei insisi. Se pot face sedinte de consiliere, exista grupuri de suport si asezaminte de zi pentru ingrijirea adultilor sau asociatii care pot veni in ajutorul persoanelor de ingrijire, pentru ca acestea sa poata trece prin perioadele de stres si sa poata depasi episoadele de suprasolicitare psihica.
Tratament in cazul agravarii boliiPe masura ce dementa avanseaza, apare declinul memoriei, gandirii, rationamentului si a capacitatii de a face si de a duce la indeplinire planuri (functia executiva). In functie de tipul de dementa, comportamentul persoanei poate scapa de sub control; persoana respectiva poate deveni manioasa, agitata sau combativa. Ea poate incepe sa hoinareasca si sa se rataceasca. Aceste probleme pot face dificila asigurarea la domiciliu a ingrijirii persoanei cu dementa, de catre membrii familiei sau de catre altii. De aceea membrii familiei pot fi nevoiti sa opteze pentru internarea persoanei intr-un centru specializat in tratarea dementei. Chiar si cu cel mai bun tratament, persoanele cu dementa au tendinta de a avea o durata de viata mai scurta decat celelate persoane de aceeasi varsta. Evolutia depinde de afectiunea care a cauzat dementa si daca exista si alte afectiuni comorbide cum ar fi diabetul zaharat sau boli cardiace.
Tratament ambulator (la domiciliu)Pentru tratamentul la
domiciliu a unei persoane cu dementa este necesara o munca de
echipa, in care sa se implice profesionisti din domeniul medical si
persoanele de ingrijire, care trebuie sa creeze un mediu sigur si
confortabil si sa faca astfel incat activitatile vietii cotidiene
sa fie cat mai usoare cu putinta. Punerea unui diagnostic de
dementa poate duce la aparitia unor trairi de manie, de teama sau
de anxietate. O persoana aflata intr-un stadiu timpuriu al
afectiunii ar trebui sa caute un suport emotional din partea
membrilor familiei, a prietenilor si a unei persoane cu experienta
in consilierea si tratarea oamenilor cu dementa. Consilierea
profesionala poate ajuta persoana respectiva sa accepte
diagnosticul si sa construiasca strategii de a face fata
situatiei.
In cazul in care afectiunea este diagnosticata devreme, persoanele
cu o forma usoara de dementa pot fi implicate, alaturi de doctorul
curant si de persoanele de ingrijire, la elaborarea unor planuri de
viitor si in organizarea activitatilor domestice si a celor din
viata de zi cu zi. Dementa are un ritm de progresie care difera de
la o persoana la alta, astfel ca functionarea persoanei in cauza
poate fi stabila mai multe luni si chiar mai multi ani. Persoanele
cu dementa pot fi capabile sa ramana active din punct de vedere
mental si fizic o perioada de mai multi ani.
Persoanele cu dementa si persoanele de ingrijire pot fi nevoite sa
faca fata mai multor dileme, cum ar fi:
- daca poate continua sa conduca un automobil. Luarea dreptului de
a conduce poate scadea sentimentul de independenta si poate creste
dependenta persoanei. Dar este extrem de important ca acea persoana
sa nu conduca in cazul in care acest lucru poate ameninta siguranta
proprie sau a altora. Persoanele aflate intr-un stadiu foarte
timpuriu de dementa trebuie evaluate si verificate pentru a se
vedea daca pot conduce in siguranta. Doctorul curant trebuie sa
reevalueze nivelul lor de functionare la fiecare 6 luni
- ce planuri financiare si legale vor fi necesare. Cat mai curand
posibil dupa punerea diagnosticului de dementa, persoana afectata
trebuie sa intocmeasca un testament si un document prin care
imputerniceste un avocat pentru luarea deciziilor privitoare la
ingrijirile medicale. Aceste documente vor da asigurarea ca
dorintele persoanei referitoare la ingrijirile medicale, in special
cele legate de tratamentul de mentinere a vietii, vor fi
indeplinite. De asemenea, membrii familiei trebuie sa se asigure ca
toate documentele necesare pentru reglemantarea afacerilor
financiare si legale sunt in ordine. Acestea pot include
impozitele, politele de asigurare de sanatate si de viata, pensia,
actiunile comerciale, creditele ipotecare, conturile bancare,
informatiile legate de investitii etc.
Alte probleme ale persoanelor de ingrijireMulte persoane cu
dementa sunt ingrijite la domiciliu de partenerii de viata sau de
alti membri ai familiei si de prieteni. Ingrijirea unei persoane cu
dementa poate fi epuizanta din punct de vedere fizic si emotional,
dar urmarea unor sfaturi si alte ajutoare pot sa faca totul mai
usor.
- se recomanda sa se asigure un mediu familial sigur. Camerele
trebuie sa fie ordonate, cu cai libere. Cutitele, solutiile de
curatat si alte substante periculoase trebuie tinute incuiate sub
cheie. Carpetele de pe jos trebuiesc aruncate si in locul lor
trebuie puse covoare mai mari pentru a se preveni alunecarea. Este
bine sa se instaleze balustrade in cabina de dus, chenare in jurul
cazii de baie si alte dispozitive ajutatoare in camera de baie.
Este bine sa se asigure o buna luminozitate, sa se puna luminite in
dormitoare, in camerele de baie si pe holuri, care sa fie aprinse
noaptea
- se recomanda mentinerea unei bune stari de nutritie. Este indicat
sa i se ofere mai des mancare, inclusiv gustari sanatoase la ora 11
si dupa-amiaza. Daca persoana respectiva nu poate folosi cum
trebuie o lingura sau o furculita, este bine sa i se dea mancarea
preparata astfel incat sa poata fi servita cu degetele. Trebuie ca
felurile de mancare sa i se dea pe rand; faptul de a alege poate
provoca confuzie. In cazul in care persoana respectiva pierde in
greutate, se pot lua in considerare alimentele nutritive sub forma
lichida
- mangementul tulburarilor de somn. Este indicat ca persoana cu
dementa sa fie tinuta treaza si activa in cursul zilei. Trebuie
descurajata atipirea, cu exceptia cazului in care acest lucru ar
cauza si mai multe probleme. Poate fi de folos oferirea unui pahar
de lapte cald sau a unui ceai de plante, care sa nu contina
substante excitante, seara, inainte de a merge la culcare. O baie
fierbinte cu putin inainte de ora de somn poate fi utila in
obtinerea relaxarii
- managementul problemelor de control sfincterian (incontinenta
urinara si fecala). Se recomanda incurajarea persoanei sa mearga la
toaleta la ore regulate, cum ar fi la fiecare 2 ore. Este bine sa
se marcheze clar baia si toaleta cu semne; se pot folosi desene
atunci cand persoana respectiva nu mai poate intelege cuvintele. Se
pot folosi si pampers pentru adulti sau captuseli sau lenjerie
intima absorbante. In cazul in care incontinenta este o problema
nou aparuta, este bine sa se vada daca aceasta nu este cauzata de o
alta afectiune, cum ar fi infectia de tract urinar.
Persoanele de ingrijire trebuie sa nu uite sa solicite suportul din
partea altor membri ai familiei sau a prietenilor. Apelarea la
consiliere si la centrele de ingrijire temporara poate fi de ajutor
in depasirea momentelor de suprasolicitare sau a perioadelor
stresante.
Serviciile de nursing (ingrijire) la domiciliuChiar in ciuda celui mai bun tratament, o persoana cu dementa progresiva va avea un declin, poate pana in punctul in care persoana de ingrijire nu mai poate fi capabila din punct de vedere fizic, emotional sau financiar sa asigure asistarea ei. Persoana cu dementa poate incepe sa dezvolte probleme de comportament incontrolabile sau poate prezenta alte conditii medicale sau alte nevoi terapeutice carora o persoana de ingrijire nu le poate face fata. Sunt disponibile anumite tipuri de modalitati de ajutorare, desi multe din persoanele cu dementa necesita o ingrijire permanenta (24 de ore din 24) incepand de la un anumit moment. Luarea deciziei in ceea ce priveste apelarea la un serviciu de nursing la domiciliu este adeseori foarte dificila; fiecare familie trebuie sa ia in considerare situatia financiara, capacitatea emotionala si alte variabile.
Tratament medicamentosDoctorii folosesc medicamente pentru
tratarea dementei in urmatoarele scopuri:
- corectarea unei conditii subiacente care cauzeaza dementa, ca de
exemplu administrarea de hormoni tiroidieni in caz de
hipotiroidism, de vitamine in caz de deficit de vitamina B12 sau
antibiotice pentru infectii
- mentinerea functiei mentale cat mai mult timp posibil in cazul in
care dementa nu poate fi recuperata
- prevenirea agravarii dementei vasculare prin accidente vasculare
cerebrale de mici dimensiuni, la persoanele cu tensiune arteriala
crescuta si nivel crescut de colesterol
- managementul depresiei, insomniei, halucinatiilor, agitatiei si
agresivitatii
Medicii pot prescrie urmatoarele medicamente care sa ajute la
mentinerea functiei mentale :
- inhibitori de colinesteraza
- memantine
Doctorul poate prescrie medicamente pentru tensiunea arteriala
crescuta si pentru nivelul crescut de colesterol, atunci cand
aceste conditii sunt prezente, fiind factori de risc pentru dementa
vasculara. Aceste medicamente nu pot recupera dementa instalata
deja, dar ele pot preveni aparitia in viitor de noi accidente
vasculare cerebrale si de boli cardiace care pot provoca o noua
vatamare a creierului.
- medicamente pentru scaderea tensiunii arteriale includ
inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei sau
diuretice
- medicamente pentru scaderea colesterolului, numite
statine
Medicamente prescrise pentru controlarea problemelor de
comportament sau ale tulburarilor de dispozitie sunt:
- antidepresive pentru tratarea depresiei, care este frecvente in
dementa
- medicamente precum risperidona (Rispolept) sau olanzapina
(Zyprexa). Acestea pot fi utile in tratamentul anumitor simptome,
precum anxietatea, starile de agitatie, tulburarilor de somn,
convingerilor false sustinute cu tarie (iluzii) si
halucinatiilor
Tratament chirurgical
In cazuri rare, tratamentul chirurgical poate fi folosit pentru
indepartarea unei tumori cerebrale sau pentru tratarea unei
hidrocefalii cu presiune normala, ambele conditii medicale putand
cauza dementa.
Alte cauze de dementa nu pot fi tratate pe cale chirurgicala.
Alte tratamenteCercetatorii fac in prezent investigatii cu
numeroase medicamente pentru a vedea daca se poate preveni sau daca
se poate intarzia dezvoltarea dementei.
De exemplu, un studiu a aratat ca persoanele cu dementa vasculara
carora li s-a administrat Ginkgo Bilboa, un medicament din plante,
au avut o usoara ameliorare a abilitatilor mentale. Totusi, acest
studiu a avut o rata crescuta de persoane care au abandonat
tratamentul, asa ca este nevoie de mai multe studii pentru a se
vedea daca intr-adevar ginkgo poate fi considerat un medicament
eficient. Se fac cercetari de asemenea pentru a se vedea daca
medicamentele antiinflamatoare nonsteroidiene (AINS), medicamentele
care scad nivelul colesterolului (statinele), vitamina E si alte
antioxidante pot fi utile. Persoanele cu dementa pot beneficia de
un program de grup structurat, care ii incurajeaza sa se
concentreze asupra unei varietati de subiecte si sa gandeasca in
mod creativ, atat cat pot in limitele lor, datorate afectiunii.
Acest tip de program, denumit uneori orientare in realitate sau
terapie de stimulare cognitiva, se face in unele centre
specializate in ingrijirea persoanelor cu aceasta afectiune.
Profilaxie :
Dementa este dificil de prevenit deoarece cauza majoritatii
afectiunilor care o provoaca nu este cunoscuta. Totusi, se pot
preveni declinurile ulterioare datorate dementei multi-infarct prin
reducerea riscului de boli cardiovasculare.
Acest risc poate fi scazut prin:
- tratarea sau prevenirea cresterii tensiunii arteriale
- abandonarea sau evitarea fumatului
- mentinerea unei greutati corporale adecvate, fapt care reduce
riscul de diabet zaharat si de tensiune arteriala crescuta, ambele
fiind factori de risc pentru dementa
- mentinerea nivelului de colesterol in limitele normale
- efectuarea regulata de exercitii fizice
La persoanele care au avut deja un accident vascular cerebral,
tratarea tensiunii arteriale crescute reduce riscul de aparitie a
unui alt accident vascular cerebral cu 20%. Administrarea de
aspirina pentru prevenirea formarii de cheaguri de sange scade
riscul unui nou accident vascular cerebral cu 17%. Unele persoane
varstnice pot dezvolta simptome care par a fi datorate dementei,
dar care de fapt sunt rezultatul actiunii unor medicamente care nu
interactioneaza bine unele cu altele. Se poate evita aceasta
problema discutand cu doctorul si informandu-l pe acesta de toate
medicamentele pe care le ia persoana respectiva - atat cele
prescrise de un alt medic cat si cele luate fara prescriptie
medicala - precum si de vitaminele, preparatele din plante si
suplimentele nutritive administrate concomitent.Un studiu de
cercetare a demonstrat ca persoanele varstnice care au participat
cu regularitate la activitatile din timpul liber care au solicitat
un efort mental au redus riscul de dementa. Cititul, jocul de sah
sau de table, cantatul la un instrumet muzical si dansul, toate pot
fi utile, dar cel mai probabil poate fi benefic orice hobby care
mentine creierul in activitate. Unele studii sugereaza ca un consum
scazut sau moderat de alcool (adica 1 pana la 6 pahare pe
saptamana) poate reduce riscul de dementa la persoanele in varsta.
Deoarece consumul excesiv de alcool poate cauza dementa, acest
subiect este inca intens dezbatut de catre cercetatori. Un studiu
mai vechi a demonstrat ca persoanele de 50 de ani sau mai in varsta
care au urmat un tratament cu statine pentru scaderea nivelului
sanguin al colesterolului a scazut riscul de dezvoltare a dementei.
Mai multe studii mai recente nu au sustinut aceasta ipoteza, ca
statinele ar reduce riscul de dementa. Totusi, aceste studii s-au
facut pe persoane de 65 ani sau mai in varsta. Nu sunt date care sa
arate daca inceperea administrarii de statine la o varsta mai
tanara ar putea preveni aparitia dementei.