piata rasdaq

5/12/2018 Piata Rasdaq - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/piata-rasdaq 1/25

Referat la Pieţe de Capital

Suceava 2008

1.Caracteristicile pieţelor extrabursiere.

1



Pieţele extrabursiere funcţionează ca pieţe secundare de negociere pe care sunttranzacţionate valorile mobiliare emise şi necotate la bursă (acţiunile emise de societăţile care nuîndeplinesc condiţiile de acces la cota bursei, acţiunile societăţilor care nu doresc să fie listate la

bursă, titlurile emise de fondurile mutuale, obligaţiunile guvernamentale, obligaţiunile emise desocietăţile comerciale,etc.). Ele sunt numite generic pieţe interdealeri sau pieţe OTC („Over theCounter”,sau „la ghişeu”), deoarece titlurile negociate pe acestea constituie obiectul tranzacţiilor la „ghişeele” firmelor de dealeri.

Denumirea de OTC îşi are originea în S.U.A,când, la începuturile dezvoltăriiacestei pieţe, tranzacţiile cu valori mobiliare se realizau la „ghişeele” societăţilor deintermediere, neexistând deci un loc fix în care să se realizeze centralizarea ordinelor de vânzare-cumpărare. Ulterior, odată cu creşterea puternică a volumului tranzacţiilor pe această piaţă, sevor institui reguli de organizare şi funcţionare a acesteia, luând astfel naştere piaţa electronică N.A.S.D.A.Q, (National Association of Securities Dealers Automated Quotations). Piaţaamericană N.A.S.D.A.Q. este o piaţă interdealeri, computerizată în totalitate şi delocalizată. Eaeste considerată a treia piaţă de acţiuni din lume după criteriul volumului şi al importanţeitranzacţiilor. O piaţă de acelaşi tip, însă pan-europeană (EASDAQ), a fost înfiinţată înseptembrie 1996 la Bruxelles, în urma colaborării dintre o serie de companii, bănci de investiţii,firme broker-dealer şi investitori instituţionali din Europa, în vederea stimulării companiilor noişi de avangardă. Această piaţă a atras intermediari financiari din întreaga lume şi permite accesulunui mare număr de investitori individuali şi instituţionali.

Pieţele OTC sunt pieţe electronice, nelocalizate, pe care tranzacţiile cu titluri serealizează de la distanţă. Ele sunt alcătuite dintr-un sistem de relaţii care se stabilesc între

societăţile de intermediere (firmele de dealeri) sau între acestea şi clienţii lor, transmiterea şi prelucrarea informaţiilor efectuându-se prin intermediul computerelor. În comparaţie cu burselede valori, pieţele OTC prezintă următoarele caracteristici:

• Pieţele OTC sunt pieţe de negociere, în timp ce bursele de valori sunt pieţe de licitaţie;

• Pieţele OTC nu sunt amplasate într-un singur loc, cum este cazul la bursele de valori,care au ringuri de tranzacţionare în locuri special amenajate, ci sunt pieţe fără barieregeografice, deoarece din orice loc din teritoriu se pot realiza tranzacţii;

• Pieţele OTC permit accesul mult mai larg atât pentru clienţi, cât şi pentru titluri;

• Pieţele OTC sunt mai puţin reglementate decât bursele de valori;

•

Preţurile titlurilor negociate pe pieţele OTC pot varia de la o firmă dealer la alta, în timpce la bursele de valori se formează, de regulă, un curs unic.

2.Componentele şi intermediarii Bursei

Electronice RASDAQ.2



Bursa Electronică RASDAQ (Romanian Association of Securities Dealers AutomatedQuatations) este o piaţă de tip NASDAQ. Ea a fost înfiinţată în anul 1996 în scopul realizării de

tranzacţii cu titlurile rezultate din Programul de Privatizare în Masă(PPM), în care au fost incluse5774 de societăţi comerciale. Primele tranzacţii au fost derulate la 1 noiembrie 1996 cu acţiunilea trei societăţi. În prezent sunt tranzacţionate pe această piaţă următoarele valori mobiliare:

• Acţiunile societăţilor incluse în PPM, încheiat în anul 1996;

• Acţiunile societăţilor comerciale româneşti distribuite deja pe calea ofertelor publice iniţiale sau prin programele de privatizare, care fac obiectul regimului defurnizare periodică de date financiare al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare(CNVM) şi care nu sunt cotate la Bursa de Valori Bucureşti;

• Orice alte acţiuni sau valori mobiliare a căror includere în sistem va fi aprobată de

CNVM şi ANSVM (Asociaţia Naţională a Valorilor Mobiliare).

Componentele principale ale Bursei Electronice RASDAQ sunt:a) Asociaţia Naţională a Societăţilor de Servicii de Investiţii Financiare

(A.N.S.V.M.) care are rolul de reglementare şi urmărire a tranzacţiilor. A.N.S.V.M.reprezintă interesele societăţilor de servicii de investiţii financiare şi are ca obiectivdezvoltarea Bursei Electronice RASDAQ.

b) Societatea de suport tehnologic RASDAQ, care este o structură tehnică afiliatăA.N.S.V.M.Societatea comercială RASDAQ S.R.L. are ca obiect de activitateoperarea şi menţinerea sistemului electronic (denumit tot RASDAQ), asigurareacolectării de informaţii cu privire la opurtunităţile tranzacţionării titlurilor, mijlocireanegocierii electronice, ţinerea evidenţei contractelor încheiate, raportarea situaţieitranzacţiilor fiecărei firme de brokeraj şi difuzarea de informaţii cu privire la preţurileşi volumul zilnic al titlurilor tranzacţionate pe piaţă;

c) Societatea Registrul Român al Acţionarilor(R.R.A). Numită şi Registratar, eaeste un registru independent care păstrează în siguranţă toate datele cu privire laacţionarii rezultaţi din Programul de Privatizare în Masă şi permite ca acţiunile să fietranzacţionate pe RASDAQ şi decontate la S.N.C.D.D. După înfiinţarea R.R.A, auapărut şi alte registre independente ale acţionarilor;

d) Societatea Naţională de Compensare, Decontare şi Depozitare (S.N.C.D.D). Numită şi Depozitar, S.N.C.D.D. are rolul de a calcula soldul fiecărui titlu şi pentrufiecare utilizator al sistemului, de a efcetua transferul de proprietate şi de deţinere avalorilor mobiliare în numele utilizatorilor şi al clienţilor acestora. De asemenea,S.N.C.D.D. ţine evidenţa tuturor tranzacţiilor realizate între utilizatorii direcţi pe piaţaRASDAQ şi facilitează compensarea tranzacţiilor şi derularea normală a fluxurilor delivrare a titlurilor şi a contravalorii lor.

3



În afara acestor componente principale, Bursa Electronică RASDAQ maiconţine şi alte componente specifice, şi anume: utilizatorii sistemului de tranzacţionare,utilizatorii sistemului de decontare, reprezentanţele teritoriale ale societăţilor de serviciide investiţii financiare, bănci, fonduri, agenţi de presă,etc.

Tranzacţiile la Bursa Electronică RASDAQ sunt efectuate numai de cătreintermediarii de valori mobiliare, respectiv, de către societăţile de servicii de investiţiifinanciare, autorizate şi supravegheate de către C.N.V.M. În funcţie de activităţile pe carele desfăşoară, aceste societăţi se împart în:a) Societăţi de servicii de investiţii financiare care acţionează numai pe contul clienţilor

(BROKERI) - sunt acele societăţi care prin agenţii lor pentru servicii de investiţiifinanciare (persoane fizice) vând şi/sau cumpără valori mobiliare în numele şi pecontul clientilor lor. Veniturile acestor societăţi sunt reprezentate de comisionale pecare le percep în urma încheierii unei tranzacţii ( maxim 8%, conformRegulamentului privind autorizarea şi exercitarea intermedierii de valori mobiliare),

inclusiv taxele şi alte cheltuieli legate de executarea tranzacţiei;b) Societăţi de servicii de investiţii financiare care acţionează pe cont propriu

(DEALERI) – sunt acele societăţi care cumpără sau vând acţiuni pentru sau din portofoliul propriu în scop speculativ. O societate dealer poate acţiona şi în numele şi pe contul clienţilor;

c) Societăţi de servicii de investiţii financiare formatoare de piaţă (MARKET-MAKERS) – sunt acele societăţi care acţionează în nume propriu şi care au rolul de a„face piaţa” prin afişarea permanentă de cotaţii ferme, find gata în orice moment săcumpere sau să vândă valorile mobiliare respective în cantitatea standard (impusă deANSVM) şi la preţul ferm de ofertă. Um market-maker este deci un dealer care „face

piaţa” pentru una sau mai multe valori mobiliare, asumându-şi astfel anumite obligaţiiîn plus faţă de un dealer obişnuit, şi anume să ofere în orice moment un preş devânzare-cumpărare pentru titlul(titlurile)respective.Societăţile care acţionează camarket-maker nu percep comisioane. În funcţie de tipul tranzacţiei, profitul lor poateavea o dublă natură:

• Dacă societatea vinde unui client al său o valoare mobiliară din portofoliu, eava înregistra un dublu venit: pe de o parte, din diferenţa dintre preţul deachiziţie al titlului şi preţul său de vânzare şi, pe de altă parte, venitul rezultatdin adaosul pe care societatea îl percepe ca rezultat al serviciului prestat şicare se adaugă la preţul de execuţie al tranzacţiei (mark up);

• Dacă societatea cumpără de la un client al său o valoare mobiliară, ea vaînregistra la momentul achiziţionării un venit rezultat din prestarea serviciului pentru clientul respectiv.Acest venit se numeşte reducere (mark down),deoarece se deduce din preţul de execuţie al tranzacţiei;

• Dacă societatea vinde/cumpără o valoare mobiliară din/pentru portofoliul propriu de la o altă societate de valori mobiliare pe piaţa interdealeri, venitul

4



este obţinut doar la momentul vânzării ca diferenţă dintre preţul de cumpărareşi cel de vânzare a titlului.

Pentru ca o societate de servicii de investiţii financiare să „facă piaţa” pentru una sau maimulte valori mobiliare, este necesar ca aceasta să îndeplinească anumite condiţii:

- să deţină un capital net minim (conform Regulamentului privind autorizareaşi exercitarea intermedierii de valori mobiliare);

- să fie înregistrată la ANSVM ca formator de piaţă pentru valoarea mobiliarărespectivă;

- să îndeplinească o serie de condiţii legate de afişarea cotaţiilor şi menţinerealor în sistem, etc.

3.Sistemul de tranzacţionare RASDAQ

Sistemul electronic de tranzacţionare RASDAQ este o variantă a programului NASDAQ-PORTAL care asigură formarea unei pieţe electronice şisecurizate, ai cărei participanţi sunt interconectaţi între ei printr-o reţea de date. Această piaţă este creată de intermediarii de valori mobiliare, care se află între ei în relaţii deconcurenţă şi comunică între ei în mod direct şi în timp real. Sistemul de tranzacţionareRASDAQ a fost proiectat şi este operaţional pentru desfăşurarea de operaţii specifice atât pieţei primare, cât şi pieţei secundare.

Piaţa primară dezvoltată de sistemul RASDAQ este o piaţă privată de valorimobiliare care sunt tranzacţionate ulterior în sistemul RASDAQ. Oferta publică de acţiuni pe această piaţă este lansată de către managerul sindicatului de intermediere. Utilizatoriisistemului pot participa la o ofertă publică numai cu acceptul acestuia, devenind astfelmembri ai sindicatului de intermediere. După finalizarea preţului tranzacţiei de cătremanagerul sindicatului de intermediere are loc alocarea titlurilor pentru fiecare membru alsindicatului. Confirmările electronice sunt declanşate în momentul în care se realizeazăacordul dintre cei care lansează oferta şi intermediarii participanţi la proces. În condiţiileîn care vor fi introduse în sistem acţiuni emise de alte societăţi decât cele incluse înProgramul de Privatiazre în Masă, sistemul PORTAL va permite distribuirea acestora şifurnizarea de informaţii cu privire la aceste societăţi.

Pe piaţa secundară sistemul oferă posibilitatea de formare a preţului pentruacţiunile tranzacţionate în sistem şi oferă dealerilor şi formatorilor de piaţă posibilitatea dea-şi afişa propriile cotaţii. Funcţiile care sunt oferite intermediarilor acestei pieţe sunturmătoarele:a) Funcţia directori, care cuprinde lista participanţilor la sitem, lista emisiunilor, lista

codurilor de localitate, etc.;

5



b) Funcţia de afişare a cotaţiilor, care permite vizualizarea cotaţiilor, ordonarea acestoradupă preţul de cumpărare şi de vânzare,etc.;

c) Funcţia de actualizare a cotaţiilor, folosită pentru introducerea şi actualizarea cotaţiilor ori de câte ori formatorii de piaţă doresc acest lucru;

d) Tranzacţionarea, care permite vizualizarea unor câmpuri ce conţin date referitoare la:denumirea acţiunii care face obiectul tranzacţiei, numărul atribuit acestei acţiuni,moneda în care se exprimă tranzacţia, preţul la care s-a realizat ultima tranzacţie,etc.;

e) Înregistrare-retragere, folosită pentru înregistrarea ca formator de piaţă pentru oanumită valoare mobiliară, pentru actualizarea unor informaţii sau pentru retragereadintr-o emisiune;

f) Comparaţii, care permite vizualizarea, confirmarea sau anularea tranzacţiei făcute;g) Fişier personal al utilizatorului;h) Mesaje;i) Funcţia de negociere a ofetelor.

Alte caracteristici ale sistemului sunt transparenţa şi flexibilitatea acestuia. Prinsitemul PORTAL se realizează pe piaţa secundară posibilitatea formării preţului pentru acţiuniletranzacţionate, iar dealerilor şi formatorilor de piaţă, posibilitatea afişării şi actualizării propriilor cotaţii.

4.Mecanismul derulării tranzacţiilor la Bursa

Electronică RASDAQ

4.1. Condiţii de listare a acţiunilor la Bursa

Electronică RASDAQ

Acţiunile care se tranzacţionează la Bursa Electronică RASDAQ trebuie săîndeplinească cumulativ următoarele condiţii:

- să fie emise sub formă dematerializată de către societăţi deţinute public;- să fie înregistrate la Oficul de Evidenţă a Valorilor Mobiliare;

- emitentul acţiunilor să aibă contract de furnizare de servicii cu o societate deregistru independent autorizată de C.N.V.M.

Acţiunile listate la Bursa Electronică RASDAQ sunt grupate în trei categorii:- Categoria I;- Categoria a II-a;

6



- Categoria de bază.Condiţiile de listare a acţiunilor la Categoria I sunt următoarele:

Emitentul a înregistrat profit pentru cel puţin un exerciţiu financiar dintre ultimele două; Emitentul a înregistrat o cifră de afaceri de cel puţin 9 milioane de euro;

Emitentul a înregistrat o valoare totală a activelor de cel puţin 4,5 milioane de euro;

Suma acţiunilor celor care deţin un rpocent mai mic de 5% din numărul total de acţiuniale emitentului este mai mare de 15% din numărul total de acţiuni sau valoarea medie de piaţă a acestor acţiuni este de cel puţin 150.000 euro;

Capitalul social sau capitalizarea medie a pieţei în ultimele două trimestre calendaristiceeste de cel puţin 1 milion de euro;

Pentru societăţile deja listate, numărul de zile din cadrul ultimelor patru trimestrecalendaristice în care s-au înregistrat tranzacţii reprezintă cel puţin jumătate din numărultotal de zile de tranzacţionare din perioada respectivă.

Condiţiile de listare a acţiunilor la Categoria a II-a sunt următoarele:

Emitentul a înregistrat o cifră de afaceri de cel puţin 2,5milioane de euro; Suma acţiunilor celor care deţin un rpocent mai mic de 5% din numărul total de acţiuni

ale emitentului este mai mare de 10% din numărul total de acţiuni sau valoarea medie de piaţă a acestor acţiuni este de cel puţin 50.000 euro;

Capitalul social sau capitalizarea medie a pieţei în ultimele două trimestre calendaristiceeste de cel puţin 0,5 milioane de euro;

Pentru societăţile deja listate, numărul de zile din cadrul ultimelor patru trimestrecalendaristice în care s-au înregistrat tranzacţii reprezintă cel puţin o pătrime din numărultotal de zile de tranzacţionare din perioada respectivă.

De asemenea, în vederea menţinerii în cadrul Categoriei I sau a II-a, emitenţii suntobligaţi să transmită pieţei o serie de rapoarte (curente, trimestriale, semestriale şi anuale) caresunt făcute publice prin intermediul sistemului de informare a pieţei.

Suspendarea listării acţiunilor unui emitent poate fi decisă de conducerea BurseiElectronice RASDAQ, cu avizul inspectorului general al acestei pieţe, în următoarele situaţii:

Societatea emitentă nu-şi îndeplineşte informaţiile de informare;

Bursa Electronică RASDAQ este informată în legătură cu convocarea AGA, care areînscrisă pe ordinea de zi modificarea capitalului social, modificarea numărului de acţiuniemise, repartizarea profitului, divizarea, fuziunea, sau alte puncte care pot influenţa preţulacţiunilor şi interesul investitorilor – în scopul transmiterii acestor informaţii către

participanţii la piaţă; În cazul convocării AGA a unei societăţi listate, incepând cu data stabilită pentru

desfăşurarea AGA – în scopul de a oferi emitentului posibilitatea informării privindhotărârile luate şi a transmiterii acestei informări, prin sistem, participanţilor la piaţă;

La solicitarea emitentului, în vederea efectuării unor comunicări importante privindactivitatea acestuia;

7



În orice altă situaţie stabilită de piaţă ca fiind un caz de nerespectare a reglementărilor învigoare sau care ar putea afecta preţul acţiunilor şi interesele investitorilor, dupăobţinearea acordului C.N.V.M.

4.2. Sistemul de cotaţii.

Negocierea titlurilor la Bursa Electronică RASDAQ se realizează pe baza cotaţiilor afişate de către formatorii de piaţă (market-makers) şi celelalte societăţi de servicii de investiţiifinanciare care nu sunt formatoare de piaţă.

Cotaţiile pot fi ferme sau indicative.a) Cotaţiile ferme sunt introduse în sistem de către formatorii de piaţă pentru loturi standard

sau pentru loturi disparate.

Societatea care se înregistrează ca formator de piaţă pentru loturi standard trebuie săîndeplinească următoarele două condiţii:

• Să afişeze cotaţii pentru cantităţi mai mari sau cel puţin egale cu 200 acţiuni;

• Să menţină înregistrarea sa ca formator de piaţă timp de minimum 10 zile lucrătoareconsecutive.

Societatea care se înregistrează ca formator de piaţă pentru loturi disparate trebuie săîndeplinească următoarele două condiţii:

• Să afişeze cotaţii pentru cantităţi cuprinse între 40-199 (inclusiv) acţiuni;

• Să menţină înregistrarea sa ca formator de piaţă timp de minimum 30 zile lucrătoare

consecutive.Formatorii de piaţă au totodată obligaţia de a-şi onora o cerere sau o ofertă fermă încantitatea şi la preţul afişat în orice moment în timpul orarului de funcţionare a pieţei, atâta timpcât acesta nu şi-a actualizat cotaţia ca preţ sau dimensiune. După ce au raportat o tranzacţie pentru cel puţin un lot (standard sau disparat), formatorii de piaţă pot proceda la actualizareacotaţiei afişate în sistem. Această procedură îi absolvă pe formatorii de piaţă de obligaţia onorăriicotaţiei afişate iniţial.

b) Cotaţiile indicative sunt introduse în sistem de către societăţile de servicii de investiţiifinaciare care nu au calitatea de formatori de piaţă. Aceste cotaţii pot fi introduse însistem în baza ordinelor primite de la clienţii pe care îi deservesc sau pentru efectuarea de

operaţiuni în portofoliul propriu. În cazul în care în sistem sunt afişate cotaţii ferme decătre cel puţin doi formatori de piaţă, este permisă doar afişarea cotaţiilor indicativeaferente ordinelor primite de la clienţi. Cotaţiile indicative au rolul de a informa piaţa curpivire la intenţia unei societăţi de a negocia o anumită valoare mobiliară şi au specificfaptul că în dreptul lor nu este specificată dimensiunea ofertei. Ele sunt cotaţii orientativeşi pot fi modificate sau retrase în orice moment în timpul orarului de funcţionare a pieţei.

8



Preţul la care o societate de servicii de investiţii financiare formatoare de piaţă „este gata” săcumpere o valoare mobiliară se numeşte „cotaţie fermă de cumpărare”(BID), iar preţul lacare „este gata” să vândă se numeşte „cotaţie fermă de vânzare”(ASK).Ecranul de cotaţii poate fi vizualizat de toate categoriile de utilizatori. Cotaţiile ferme suntafişate pe trei ecrane:

• Ecranul de cerere(BID), unde preţurile sun afişate în ordine descrescătoare;

• Ecranul de ofertă(ASK), unde preţurile sun afişate în ordine crescătoare;

• Ecranul combinat(BID-ASK), care afişează în partea stângă cotaţiile de cumpărare,iar în partea dreaptă, cotaţiile de vânzare.

Ordonarea cotaţiilor într-un ecran combinat se face cu respectarea următoarelor reguli:

Cotaţiile ferme au prioritate faţă de cotaţiile indicative;

Cotaţiile femre introduse de formatorii de piaţă pentru loturi standard sau disparate suntordonate în funcţie de preţul şi momentul introducerii lor;

Cotaţiile indicative sunt afişate la sfârşi şi ordonate în funcţie de preţul şi momentul

introducerii acestora.

4.3. Tipuri de tranzacţii.

Toate tranzacţiile derulate la Bursa Electronică RASDAQ sunt supuse regulii „celeimai bune execuţii”, potrivit căreia intermediarii (traderii) trebuie să obţină pentru clienţii lor

cel mai bun preţ al pieţei.La Bursa Electronică RASDAQ, se pot realiza patru tipuri de tranzacţii:a) Tranzacţia de agent; b) Tranzacţia de dealer;c) Tranzacţia de dealer fără risc;d) Tranzacţii încrucişate.a) Tranzacţia de agent (TWO SIDE) este tranzacţia efectuată de trader în numele clientului,

fără a fi implicate valori mobiliare aflate în portofoliul societăţii. Pentru astfel detranzacţii, traderii percep de la clienţii lor un comision, al cărui procent este negociabil şitrebuie să se incadreze în plafonul maxim stabilit prin reglementările pieţei (8% în cazul

Bursei Electronice RASDAQ). La o tranzacţie de agent participă clientul, traderul la careacesta îşi are deschis contul şi o societate de servicii de investiţii financiare cu caretraderul negociază în numele clientului.

Tranzacţia de dealer, tranzacţia de dealer fără risc şi tranzacţiile încrucişate sunt tranzacţiide tip ONE.

b) Tranzacţia de dealer este o tranzacţie care implică portofoliul propriu al intermediarului.În acest caz, societatea de servicii de investiţii financiare cumpără acţiuni de la clientul

9



său pentru completarea propriului portofoliu sau vinde acţiuni din acesta către clienţi, cuobligaţia respectării regulii „celei mai bune execuţii”. Câştigul societăţii îl reprezintă partea din preţul de cumpărare (BID) reţinută la propriile cumpărări, respectiv, parteaadăugată la preţul de vânzare (ASK) la propriile vânzări. Tranzacţia de dealer esteraportată de către societatea de servicii de investiţii financiare la preţul care a reprezentat baza de calcul a reducerii sau a adaosului.

c) Tranzacţia de dealer fără risc este tranzacţia în cadrul căreia onorarea ordinelor clienţilor nu se efectuează din portofoliul propriu al societăţii de servicii de investiţii financiare, fiedin cauza faptului că societatea nu deţine titlurile respective în portofoliu, fie datorităfaptului că nu doreşte să cumpere pentru portofoliul propriu acţiunile vândute de unclient. Aceste tranzacţii sunt considerate fără risc, deoarece există întotdeauna un ordinechivalent din partea clientului.

d) Tranzacţiile încrucişate (cross) sunt acele tranzacţii intermediate de o societate de serviciide investiţii financiare unde atât cumpărătorul cât şi vânzătorul sunt clienţi proprii.

Comisionul este în acest caz perceput de la fiecare dintre cei doi clienţi. În cazultranzacţiilor încrucişate, decontarea se poate realiza într-un timp mai scurt, deoarece elenu implică existenţa unui depozitar.

4.4. Raportarea, confirmarea, decontarea şi

înregistrarea tranzacţiilor.

În vederea asigurării transparenţei operaţiunilor derulate la Bursa Electronică RASDAQ, estenecesară difuzarea publică a tranzacţiilor efectuate de societăţile de servicii de investiţiifinanciare participante la sistemul de tranzacţionare. Astfel, membrii participanţi la sistem suntobligaţi ca într-un interval de două minute de la momentul ajungerii la un acord între vânzător şicumpărător cu privire la termenii unei tranzacţii la valorile mobiliare respective. Aceastăobligaţie este valabilă pentru următoarele tipuri de tranzacţii:

• Tranzacţii negociate între societăţile de servicii de investiţii financiare, în calitatede membri, între un membru şi un client sau între doi clienţi ai aceluiaşi membru;

• Tranzacţii care nu implică negocierea computerizată. Nu este obligatorie întocmirea şi transmiterea raportului de tranzacţionare în cazul în care:

Tranzacţiile reprezintă o parte a unei oferte publice primare sau secundare sau sunt plasamente private de valori mobiliare;

Tranzacţiile rezultă din obligaţii legale (de exemplu, ele sunt rezultatul unei hotărâri judecătoreşti sau sunt primite ca moştenire);

Tranzacţiile sunt efectuate cu titlu de cadou sau donaţie pentru o organizaţie de caritaterecunoscută oficial, etc.

Obligaţia întocmirii raportului de tranzacţionare este supusă următoarelor reguli:

Dacă tranzacţia a fost realizată între doi membri şi ambii sunt înregistraţi ca formatoride piaţă, obligaţia de raportare revine membrului de vânzător;

10



Dacă tranzacţia a fost realizată între doi membri, din care numai unul este înregistratca formator de piaţă, obligaţia de raportare revine formatorului de piaţă;

Dacă tranzacţia a fost realizată între doi membri, din care nici unul nu este înregistratca formator de piaţă, obligaţia de raportare revine membrului vânzător;

Dacă tranzacţia a fost realizată între membru şi un nemembru, raportarea trebuiefăcută de membru; Dacă un membru satisface simultan ordinele de cumpărare şi vânzare a doi sau mai

mulţi clienţi, obligaţia de raportare revine membrului.Un raport de tranzacţionare cuprinde următoarele informaţii:

- Simbolul valorii mobiliare;- Preţul per unitate (exclusiv comisionul, adaosul, reducerea sau orice alte taxe aferente

tranzacţiei);- Volumul tranzaţiei;- Un simbol care indică natura tranzacţiei efectuate de cel care face raportarea;

- Un simbol care indică dacă cel care face raportarea a efectuat tranzacţia ca agent saudealer;

- Identitatea membrului care reprezintă cealaltă parte a tranzacţiei;- Un indicator de întârziere şi ora execuţiei, în cazul rapoartelor de tranzacţionare introduse

în sistem la mai mult de două minute de la executarea tranzacţiei;- Alte informaţii pe care le poate solicita A.N.S.V.M.

Raportarea tranzacţiilor este urmată de confirmare, în vederea compensării şidecontării acestora. Confirmarea de către celălalt membru sau contraparte trebuie efectuată într-un interval de cinci minute de la raportare. Acesta trebuie să răspundă introducând în sistem unuldin următoarele răspunsuri:

Acceptarea termenilor tranzacţiei raportate;

Respingerea termenilor tranzacţiei raportate;

Respingerea termenilor tranzacţiei raportate, însoţită de propunerea de modificare atermenilor. În acest caz, membrul care primeşte termenii modifcaţi trebuie să răspundă întermen de 30 de minute pentru efectuarea confirmării.

Confirmarea tranzacţiilor se realizează numai dacă sunt implicaţi membri diferiţi.Rapoartele de tranzacţionare şi confirmările intră în baza de date a sistemului. Pe măsură ceacestea sunt identificate, statutul lor va fi „Acceptat-Comparat” şi va fi afişat la funcţia„Comparaţii”. Numai tranzacţiile cu statutul „Acceptat-Comparat” vor fi trimise spre decontare

la Depozitar(SNCDD).În cazul în care are loc o tranzacţie între un membru şi un non-participant la

sistem, statutul tranzacţiei va fi „Acceptat-Unilateral”. În acest caz, membrul va transmiteDepozitarului toate informaţiile şi/sau documentele necesare pentru înregistrarea transferului de proprietate între părţile implicate.

Procesul de compensare, decontare şi depozitare a valorilor mobiliare are loc întresocietatea de servicii de investiţii financiare şi Depozitar. Societatea Naţională de Compensare,

11



Depozitare şi Decontare are rolul de a înregistra toate tranzacţiile executate între utilizatoriidirecţi pe piaţă, conform raportărilor primite de la Sistemul de tranzacţionare RASDAQ. Fiecaresocietate de servicii de investiţii financiare are deschis la SNCDD cel puţin un cont care are, larândul său, 3 subconturi:

• Subcontul agregat(SEG), unde sunt înregistrate global valorile mobiliare ale clienţilor;

• Subcontul FREE, unde sunt înregistrate valorile mobiliare proprii ale societăţii şi prinintermediul căruia are loc decontarea;

• Subcontul TRANSFER-IN, cu rol de tranzit, destinat unor opraţiunii speciale.Această structurare a contului are în vedere nu numai optimizarea evidenţei, ci şi realizarea

a 2 obiective majore, şi anume:

Separarea valorilor mobiliare care se află în proprietatea clienţilor, de cele aflate în proprietatea societăţii;

Evitarea folosirii abuzive de către societate a valorilor mobiliare care aparţin clienţilor.Închiderea circuitului de transfer, adică încheierea actului de vânzare-cumpărare

la Bursa Electronică RASDAQ este o activitate complexă care durează 3 zile de la momentul încare ordinul a ajuns în şedinţa de tranzacţionare (momentul T). Sistemul de decontare folosit deRASDAQ este unul de livrare contra plată. Aceasta presupune existenţa a 2 fluxuri de transfer între cumpărător şi vânzător:

Fluxul de transfer al banilor de la cumpărător la vânzător;

Fluxul de transfer al valorilor mobiliare de la vânzător la cumpărător.Ambele fluxuri se declanşează simultan în procesul decontării şi presupun existenţa mai

multor operaţiuni succesive.a) Fluxul de transfer al banilor de la cumpărător la vânzător.

La sfârşitul fiecărei zile de tranzacţionare T, sistemul automat RASDAQ proceseză pentru fiecare societate de servicii de investiţii financiare în parte Raportul de Tranzacţionare, pecare îl trimite la SNCDD. Acest raport cuprinde date referitoare la denumirea acţiunii, cantitateacumpărată-vândută (canmtitatea vândută se înscrie cu „-”), precum şi suma netă de plătit sau de primit pe total şi pentru fiecare acţiune în parte.

A doua zi (T+1) SNCDD va efectua repartizarea plăţilor pe băncile de decontare şiîn cadrul acestora pe fiecare societate de servicii de investiţii financiare în parte. Totodată,SNCDD întocmeşte Raportul de decontare al zilei T, care cuprinde : denumirea băncii, numărulde cont al BNR, suma de plată, suma de primit în favoarea contului special al SNCDD.

SNCDD va primi de la băncile de decontare debitoare o copie de pe ordinul de plată

care este trimis la BNR. În baza acesteia, BNR va vira suma respectivă în contul special alSNCDD. Pe de altă parte, SNCDD va întocmi ordine de plată şi Balanţa pentru decontarea finalăa operaţiunilor, în baza cărora BNR va vira suma respectivă defalcat în conturile băncilor creditoare (conform balanţei). Aceste operaţiuni se derulează pe parcursul celor 3 zile de la datatranzacţionării.

În cea de-a 3-a zi de la tranzacţionare (T+3), BNR va transmite SNCDD confirmareade decontare finală prin care se precizează că s-a efectuat transferul irevocabil al fondurilor

12



băneşti. Extrasul de cont pe care îl eliberează BNR în favoarea SNCDD cuprinde mişcările dindebitul şi creditul contului special de decontare finală, adică fluxurile de intrare în acest cont şirespectiv, cele de ieşire din acest cont.

b) Fluxul de transfer al valorilor mobiliare de la vânzător la cumpărător.Acţiunile care urmează a fi vândute se pot afla fie la un registru independent (de ex.

RRA) sau la o bancă custode.Dacă acţiunile care urmeză a fi vândute se află la un registru independent, pe numele

acţionarului vânzător, mişcarea valorilor mobiliare începe în ziua T sau chiar înainte (T-1) de ladata tranzacţionării, în funcţie de momentul în care societatea de servicii de investiţii financiareva transfera acţiunile de la registru în contul său deschis la SNCDD. Acest lucru este necesar deoarece în acest moment la Bursa Electronică RASDAQ funcţionează regula prefinanţăriioperaţiunilor, potrivit căreia activele trebuie să se gasească în contul societăţilor de servicii deinvestiţii financiare înainte de efectuarea tranzacţiilor (la cumpărarea acţiunilor banii trebuie săse gasească în contul societăţilor de servicii de investiţii financiare iar la vânzarea acţiunilor

titlurile trebuie să se găsească în contul aceleiaşi societăţi). Această măsură are în vedere protejarea pieţei de riscurile legate de nerespectarea angajamentelor asumate de părţi.În ziua T sau (T-1), înaintea efectuării tranzacţiei, societatea de servicii de investiţii

financiare care reprezintă vânzătorul va verifica existenţa acţiunilor la registrul independent şi vaefectua transferul acestora de la Registru – din contul clientului, la SNCDD în contul SVM-SEG.

Dacă tranzacţia s-a efectuat, a doua zi (T+2) societatea de servicii de investiţiifinanciare va efectua transferul din SVM-SEG în SVM-FREE.

După confirmarea tranzacţiei, în intervalul (T+2)-(T+3) sistemul SNCDD vatransfera automat toate poziţiile SVM vânzător – FREE în SVM cumpărător – FREE. Din acestmoment, la alegerea clientului, acţiunile pot fi păstrate în custodia SVM-ului, pot fi transferate la

registru, pe numele propriu al clientului sau pot fi trecute în custodia unei bănci custode.După cum s-a putut constata, acţiunile au trecut pe tot parcursul acestui circuit

dintr-un cont în altul, de la o instituţie la alta, dar nu s-au aflat nici un moment în proprietateaacestora, ci doar în custodia lor.

Dacă acţiunile ce urmează a fi vândute se află la banca custode, societatea deservicii de investiţii financiare care primeşte ordinul de vânzare a acestora verifică existenţavalorilor mobiliare la banca custode şi numai după aceea efectuează tranzacţia.

La momentul (T-1) sau T banca custode transferă valorile mobiliare din contulsău la SNCDD în contul SVM vânzătoare - T-IN la SNCDD.

Dacă tranzacţia s-a efectuat la momentul (T+2), SVM vânzătoare va efectuatransferul din SVM – T-IN în SVM-FREE.

În intervalul (T+2)-(T+3) sistemul SNCDD va transfera automat toate poziţiileSVM vânzătoare – FREE în SVM cumpărătoare – FREE.

În ambele situaţii, în ziua (T+3) societatea de servicii de investiţii financiarecumpărătoare va prelua valorile mobiliare aflate în poziţiile sale FREE şi le va transfera înfuncţie de cerinţele clientului cumpărător, conform procedurii prezentate anterior.

13



Datele cu privire la deţinerile investitorilor (bani sau valori mobiliare) suntevidenţiate în „Extrasul de cont”, document care este eliberat de societatea de servicii deinvestiţii financiare care acţionează în calitate de custode, de banca custode sau de registreleindependente şi care dovedeşte faptul că clientul respectiv este proprietarul valorilor respective.În cazul acţiunilor vândute, contravaloarea acestora se poate găsi în contuirle deschise de lienţi lasocietăţile de servicii de investiţii financiare sau la băncile custode. Clientul poate solicita înorice moment retragerea banilor sau a valorilor mobiliare.

5. Indicii Pieţei RASDAQ

Pentru Bursa Electronică RASDAQ, familia de indici cu acelaşi nume a fost lansată pe3 august 1998, având ca dată de referinţă 31 iulie 1998 şi valoarea de start 1000 de puncte.

Având în vedere diversitatea şi complexitatea situaţiilor firmelor listate la BER,

sistemul de indici a fost conceput mai aparte: Indicele RASDAQ Compozit (RASDAQ-C) ia în calcul toate societăţile listate pe piaţă; Indicele RASDAQ 50 cuprindea societăţile cele mai importante; Un subsitem de indici sectoriali avea în vedere delimitări în funcţie de sectorul de

activitate; Un subsistem de indici pleca de la grupări ale societăţilor după capitalul social; Un subsistem de indici pornea de la localizarea geografică.

14



O astfel de structurare a informaţiei reflectată prin indicii bursieri s-a considerat căva oferi în acelaşi timp o imagine atât asupra tendinţei evoluţiei globale a evoluţiei preţurilor, câtşi asupra unor grupuri sau sectoare specifice vizate.Ulterior, odată cu reforma peţei RASDAQ şi transformarea în Bursa Eelctronică RASDAQ,structura sistemului de indici RASDAQ s-a modificat, şi din 28 octombrie 2002, pe lângă

indicele RASDAQ-C există alţi 2 indici:• RAQ I, incluzând societăţile comerciale listate la categoria I a BER;• RAQ II, Având în componenţă toate societăţile comerciale cotate la categoria a II-a

a BER.

5.1. RASDAQ-C

NUME INDICE: RASDAQ-C (RASDAQ Compozit)

DATĂ LANSARE: 31 Iulie 1998

NUMĂR DE SOCIETĂŢI: variabil

VALOARE INIŢIALĂ: 1000 puncte

ACTUALIZARE: oricând este necesar, revizuit pe baza zilnică.

SCOP:Indicele RASDAQ Compozit include în calculaţie toate societăţile tranzacţionate în PiaţaRASDAQ şi urmăreşte sintetizarea tendinţei globale a preţurilor acţiunilor.

METODA DE CALCUL:Din punct de vedere al metodologiei de calcul, indicele RASDAQ COMPOZIT se încadrează înfamilia de indici bursieri ponderaţi prin capitalizarea de piaţă. Elementele ce definesc calculaţiasunt:

• pio - preţul de închidere al acţiunilor societăţii i în ziua de referinţă (t=0);

• pit - preţul ultimei tranzacţii realizate cu acţiunile societăţii i ;

• wf io - factorul de ponderare corespunzător emitentului i în şedinţa de tranzacţionare dereferinţă;

• wf it - factorul de ponderare corespunzător emitentului i la data curentă;

• Do - divizorul în momentul de referinţă;15



• Dt - divizorul la data curentă;

• Io - valoarea iniţială a indicelui;

• It - valoarea curentă a indicelui;

• N - numărul de societăţi comerciale cuprinse în portofoliul indexului.

Participarea unui simbol în indice este limitată la 25% din totalul capitalizării simbolurilor incluse în RASDAQ-C, ca urmare factorul de ponderare pentru un simbol poate fi:

• numărul de acţiuni corespunzătoare simbolului respectiv, dacă ponderea capitalizăriiacestuia în capitalizarea totală a simbolurilor incluse în indice este sub 25% ;

• un număr ajustat, dacă ponderea capitalizării simbolului depăşeşte limita procentualăde 25%, astfel încât pit * wf it să reprezinte 25% din capitalizarea totală a simbolurilor

incluse în indice.

REGULI DE SELECTARE A SOCIETĂŢILOR ÎN PORTOFOLIUL INDICELUI:

• singura condiţie pentru ca un emitent să fie inclus în RASDAQ-C estetranzacţionarea acţiunilor sale în Piaţa RASDAQ.

METODE DE AJUSTARE A INDICELUI:Pentru a compensa efectele generate asupra indicelui RASDAQ Compozit în faţa diverselor procese economice ca: divizări/consolidări de acţiuni, fuziuni, lichidări, modificări în capitalulsocial, se folosesc următoarele metode de ajustare:

• modificarea factorilor de ponderare astfel încât nici unul din simboluri sănu depăşească 25% ca pondere în indice;• modificarea divizorului.

ELEMENTE CARE DETERMINĂ AJUSTAREA:Principalele tipuri de evenimente care pot determina ajustări ale indicelui:

16



• modificări de capital (majorări / diminuări );• divizări sau consolidări;• modificarea componentei indicelui prin listări / delistări;• modificări în capitalizarea unui emitent astfel încât să se depaşească

limita de 25% din capitalizarea totală a pieţei.

5.2. RAQ-I

NUME INDICE: RAQ - I

DATĂ LANSARE: 28 Octombrie 2002


VALOARE INIŢIALĂ: 1079.216 puncte


SCOP:RAQ-I a fost lansat odată cu introducerea Categoriilor de Excelenţă în Piaţa RASDAQ, pentru areflecta evoluţia de ansamblu a preţurilor emitenţilor de top listaţi în Piaţa RASDAQ peCategoria I.

METODA DE CALCUL:Aceeaşi cu cea utilizată pentru calculul RASDAQ -C.


• singura condiţie pentru ca un emitent să fie inclus în RAQ-I este listarea pePiaţa RASDAQ în Categoria I.

METODE DE AJUSTARE A INDICELUI:Aceleaşi cu cele utilizate în calculul RASDAQ-C.


• modificări de capital (majorări / diminuări );

17



• divizări sau consolidări;• modificarea componenţei indicelui prin promovarea / retrogradareaemitenţilor pe /de pe Categoria I;• modificări în capitalizarea unui emitent astfel încât să se depăşeascălimita de 25% din capitalizarea totală a emitenţilor de pe Categoria I.

5.3. RAQ-II

NUME INDICE: RAQ - II

DATĂ LANSARE: 28 Octombrie 2002


VALOARE INIŢIALĂ: 1079.216 puncte


SCOP:RAQ-II a fost lansat odată cu introducerea Categoriilor de Excelenţă în Piaţa RASDAQ, pentru a

reflecta evoluţia de ansamblu a preţurilor emitenţilor de top listaţi în Piaţa RASDAQ peCategoria II.

METODA DE CALCUL:Aceeaşi cu cea utilizată pentru calculul RASDAQ -C.


• singura condiţie pentru ca un emitent să fie inclus în RAQ-II este listarea pePiaţa RASDAQ în Categoria II.

METODE DE AJUSTARE A INDICELUI:Aceleaşi cu cele utilizate în calculul RASDAQ-C.


• modificări de capital (majorări / diminuări );18



• divizări sau consolidări;• modificarea componenţei indicelui prin promovarea / retrogradareaemitenţilor pe /de pe Categoria II;• modificări în capitalizarea unui emitent astfel încât să se depaşeascălimita de 25% din capitalizarea totală a emitenţilor de pe Categoria II.

6. Perspectivele Pieţei RASDAQ în anul 2008, încontexul realizărilor din 2007

Piaţa RASDAQ a cunoscut cea mai importantă creştere a ultimilor ani. Analiştii pieţei au pus interesul sporit faţă acest sector pe seama intrării unor fonduri de investiţii înacţionariatul unor societăţi, a faptului că unele companii mai mici ar putea avea perspective maimari de dezvoltare, pe reducerea numărului de societăţi listate pe această piaţă, dar şi pe speranţade câştig mărit. În plus, în a doua parte a anului în care BVB a fost afectată de crizainternaţională, aici efectul pare a nu fi fost resimţit. Deşi valorile capitalizării şi ale indicilor aufluctuat în mod firesc, valoarea tranzacţiilor a crescut continuu în al doilea semestru al anului. Peacest fundal, a crescut valoarea de piaţă a unor societăţi tranzacţionate la Rasdaq, concurând într-o oarecare măsură companiile listate la BVB.

Astfel, valoarea tranzacţiilor a fost de 4244,6 milioane lei, faţă de 847,8 milioane leiîn finalul anului 2006 (o creştere de 400,7%). Capitalizarea a ajuns la 24410,0 milioane lei,

majorându-se cu 127,9% faţă de decembrie 2006.

19



Toţi indicii RASDAQ au cunoscut aprecieri importante în anul care s-a încheiat:

• Indicele RASDAQ-C a atins 4628,6 puncte, ceea ce reprezintă o creştere de 96,5%;

• RAQ-I a atins 4496,9 puncte, majorându-se cu 67,1%;

• RAQ-II a atins 8201,2 puncte, care practic s-a dublat faţă de nivelul atins în 2006.

20



Previziuni

În realizarea prognozei pentru anul 2008 s-au luat în calcul tendinţele indicatorilor

specifici pieţei de-a lungul întregului an, situaţia de pe pieţele internaţionale şi integrarea din ceîn ce mai vizibilă a bursei bucureştene în circuitul mondial, structura pe sectoare de activitate acompaniilor prezente pe BVB şi corelaţia cu indicatorii economici pentru aceste sectoare, ca şi preferinţele investitorilor manifestate mai ales în ultima parte a anului – în special atenţiadeosebită îndreptată către Rasdaq.

În contextul pieţelor învecinate, în anul 2007 România s-a menţinut pe trendul anilor anteriori, ocupând aceeaşi poziţie ca în anii precedenţi, dar neavând resursele necesare de a seridica pe un loc superior în această ierarhie.

În estimarea evoluţiei din acest an a fost luat în calcul faptul că anul 2008debutează sub auspicii nefavorabile, având în vedere că situaţia internaţională continuă să fienegativă. Fondul Monetar Internaţional a anunţat că îşi va reduce estimările privind creştereaeconomică pentru anul 2008 pentru Statele Unite şiEuropa, în special datorită impactului crizeicreditelor ipotecare, care a fost mai mare decât s-a anticipat anterior. La aceasta am adăugat şiinfluenţa pe care o va exercita deprecierea cea mai importantă din ultimii trei ani a monedeinaţionale în raport cu moneda europeană.

În anul care a trecut un element negativ l-a constituit lipsa ofertelor publice,remarcându-se doar trecerea câtorva societăţi de pe Rasdaq pe piaţa reglementată. Spre sfârşitulanului a avut loc singura ofertă publică iniţială încheiată, a societăţii Transgaz, acţiunile urmânda intra la tranzacţionare în 2008 şi s-a derulat cea a Casei de Bucovina – Club de Munte,

finalizată în luna ianuarie 2008.Pe termen scurt, deşi a fost anunţată intenţia de a se lista la bursă unele companiidin domeniul administrării transportului fluvial şi maritim şi aeroporturi, este puţin probabil săaibă loc noi listări de mare amploare.

Pentru perioada următoare, se speră că fondurile de administrare a pensiilor private obligatorii vor atrage capital, în special spre sectorul instrumentelor cu venit fix, dar şispre acţiuni.

21



Structura companiilor listate la BVB va continua să fie nereprezentativă la scaraeconomiei româneşti, fiind posibil ca preferinţele investitorilor să se îndrepte tot către sectorulfinanciar-bancar, similar anilor anteriori.

În anul 2007, comportamentul investitorilor străini la BVB a fost, aşa cum am arătatîn prezentarea generală, afectat de criza internaţională, observându-se, începând cu luna august, preferinţa acestora către vânzare în detrimentul cumpărărilor de acţiuni. În ciuda acestui fapt,situaţia pozitivă din prima parte a anului a făcut, ca la nivelul întregului an, ponderea acestora înceea ce priveşte cumpărările de acţiuni în totalul cumpărărilor să crească.

Luând în calcul cele arătate mai sus, dacă perturbările de pe plan internaţional vor continua, e posibil ca în acest an participarea acestora pe piaţa românească să se diminueze.În exerciţiul de prognoză s-a luat în considerare şi evoluţia din anii anteriori. Anii 2004 - 2006 aufost ani cu creşteri importante, iar 2007 a fost dominat de două perioade de declin (cea din lunaaugust putând fi considerată majoră). În ultimii ani au existat păreri, printre specialişti pieţei de

22



capital, care au arătat că valoarea de piaţă a unor companii este supra-evaluată, deşi rezultatelefinanciare periodice au fost bune. Pe de altă parte, în perioada post-criză financiară acesterezultate par a nu mai fi fost atractive pentru investitorii străini. Simultan, aşa cum am arătat maisus, în ultima parte a anului trecut la BVB indicatorii şi-au pierdut din amploare, în schimb ceireferitori la segmentul Rasdaq s-au majorat foarte mult, existând percepţia unui transfer al

capitalului de pe o piaţă pe cealaltă.În consecinţă, s-ar putea să asistăm la încheierea unui ciclu de dezvoltare al BVB,în sprijinul acestei idei venind nivelele scăzute, puţin promiţătoare, în declin continuu,înregistrate de la începutul anului 2008.

În ceea ce priveşte piaţă RASDAQ, aprecierea acesteia pare să continue, existând premisele unei evoluţii deosebite, de continuare a performanţelor din a doua parte a anului, dar considerente de prudenţialitate ne fac să fim moderaţi în ceea ce priveşte indicatorii săi.

De aceea, estimăm ca anul 2008 să nu fie foarte spectaculos, cu dinamici chiar mai mici decât cele din anul trecut. Ne aşteptăm la o capitalizare totală pe cele două pieţe în jurulvalorii de 125 miliarde lei şi creşteri sub nivelul celor din anul 2007 la ceilalţi indicatori.

Ca o concluzie, apreciem faptul că piaţa românească are în continuare potenţial, dar şi ofertaacesteia trebuie să fie pe măsură, iar mediul internaţional favorabil. Apreciem că trebuiecontinuate eforturile de popularizare a bursei în rândul populaţiei şi în special al companiilor.

23



CUPRINS

Caracteristicile pieţelor extrabursiere ....................................................................................... 3Componentele şi intermediarii Bursei Electronice RASDAQ ................................................. 4Sistemul de tranzacţionare RASDAQ ...................................................................................... 6Mecanismul derulării tranzacţiilor la Bursa Electronică RASDAQ......................................... 7

Condiţii de listare a acţiunilor la Bursa Electronică RASDAQ.................................7Sistemul de cotaţii ................................................................................................... 9Tipuri de tranzacţii .................................................................................................. 10

Raportarea, confirmarea, decontarea şi înregistrarea tranzacţiilor..............................11

Indicii Pieţei RASDAQ.............................................................................................................16RASDAQ-C ............................................................................................................ 16RAQ-I ...................................................................................................................... 18RAQ-II ..................................................................................................................... 19

Perspectivele Pieţei RASDAQ în anul 2008, în contexul realizărilor din 2007 ......................20

BIBLIOGRAFIE

1. Anghelache, G., Darda, N., Stancu, I., Pieţe de capital şi burse de valori, Ed. Didactică şiPedagogică, Bucureşti 1997;

2. Ghilic Micu, B., Bursa de valori, Ed. Economică, Bucureşti 1997;3. Prisacariu, M., Stoica, O., Dornescu, V. , Pieţe de capital şi Tranzacţii bursiere, Ed.

Sedcom Libris, Iaşi 2005;

24



4. www.bvb.ro5. www.cnvm.ro

25

http://www.bvb.ro/

http://www.cnvm.ro/

http://www.bvb.ro/

http://www.cnvm.ro/

piata rasdaq

Documents