UNIVERSITATEA DIN BUCURESCI

PETRACHE POIENARU

CUVENTARE ASUPRA VIETEI I ACTIVITATEI SALE

ROSTITA LA 22 OCTOMBRE 1889

D. Prof. A. I. ODOBESCU

en neasiunea

ANIVERSAREI A XXV-a DE LA FUNDAREA UNIVERSITATEI DIN BUGURESCI

c-'

BUCURESCI

TIPOGRAFIA CAROL GOBL, STRADA DOMNEI, 14

1880

DE

IP

_

,

UNIVERSITATEA DIN BUCURESCI

PETRACHE POIE\ARU

A. I. ODOBESCU

Me5a4

6.-antner ..60ornnitv;

Sunt tocmai 16 luni de and profesorii colegii mei aci presenti, m'atimorat cu pracuta sarcina de a duce urArile tinerei n6stre Universitati dinBucuresci, celei mai bëtrâne Universitati din Europa, celei Bolonia care,Intr'o lung& si laborios6 carieit de opt sute de ani, a astigat numelevenerabil de Alma Mater Studiorum. Vreme de opt sute de ani, In totepartite lumii s'a audit resunând, ca un apoftegm malt timp nedisputat, frasasacramentalä: «Bononia docet!»

Cugetand la o asa strälucit i aprópe milenarie cariera a vechiuluiStudiA, Intemeiat, la anul 1088, de doctul jurist, italian Irnerius, top ceide faa la acea iMposanth s6rbAtOre, am tncercat o respectu6sA,as dice

chiar o encomia, multumire, attend tntruniti acolo numerosi represen-

DE

//e/a

jt

.

din

eg..r>

'0

4

tanti al tuturor scólelor superióre din lumea intrOgA, o adevëratâ glOt6 debarbati eruditi, purcesi din tote unghiurile Omentului ca s viná la Bolo-nia, ca Intr'un slant peregrinagiV Unil dintr'Insii, sub largele si_traditiona-lele lor toge i talare, amintitOre de porturile -Vécului de mijloc, IntrupailIn sinesi sciinta cator-va decimi de generatiuni trecute, pe când altii, lip-siti de ori ce stravechi Insemne, InvederaU cum, In timpurile moderne, re-pede i iesne ajungil cunoscintele omenesci a se rèspAndi pretutindeni siprinde ràdëcin'a In ori-care loc.

Acolo veniserà urrnasi actuali at lui Jean de Beauvais si lui Robert Sor-bon earl finch din al XIII-lea secol, intemeiaserà In capitala Franciel, acea vesUM. Universitate, cea (Tanta impartita In patru Facultati la 1215, si ale careipatru populbse tagme de studenti purtail, In vechiul Cuartier Latin al Pa-risului, epitetele trufase de: honoranda, fidelissima, veneranda §i cons-tantissima. And, i mai credinciosi vechilor obiceluri se dovedeail a fiMinas representantil Universitätilor engleze din Oxford (1206) si Cambridge(1229), si al celor spaniole i portugheze din Salamanca (1239) si din Coimbre(1279), Infiintate tOte In acelas secol cu cele din Paris, din Tuluza (1223)si din Montpellier (1284). Apol, cu vre-un secol mai tinere se aratail Universi-tattle create In töri din centrul Europel si din vecinatatile nóstre, anume ceadin Praga (1348) In Bohemia, cea din Cracovia (1364) In Polonia, din Viena(1365) In Austria, din Geneva (1368) In Elvetia si din Heidelberg (1386), ceamai veche Universitate a Germaniel, care a fost intemeiatà In secolul al XIV-lea.ScOlele Inalte din al XV-lea vdc erail representate prin delegati al Universitä-tilor scandinave din Upsala in Svedia si din Copenhaga Danimarca (1496),precum i ai primel Universitäti maghiare, fondata la sfêrsitul acelnias secol,In. Buda, de càtre gloriosul rege, de . vita, romariOsck Matias Corvin i apoitransferata, la 1782, In Pesta. In cei trel secoli ce urmara nascut cuprofusiune mai tOte UniversitatilF din Germania: Iena (1558), Halle (1694),Goettingen (1734), precum i cele din Olanda, Belgia, Franca i alte teri.

Dar, cand ajungem In secolul nostru, de la 1800 IncóCe, simtimentul deamanita si de sfiela ce, pe noi Romanii, ar puté sá ne cuprinc,16 In faca atatorantice i respectabile Institute, de mai multe on seculare, acea temere i in_

tristare scade si se alina fOrte, vëc,lêndu-ne din. ce In ce mai putin diferiti lavêrsta Cu Universitati de frunte sOit tare stimate, ca cele din .Berlin (1810),din Bonn (1818),. din Sanct-Petersburg (1819), din Munic, din Atena (1826)

i

saO

5

5

0 din Bruxela (1834), Intocmite tOte, nu de (Ate optsute, ci numal de abieopt-deci i mai pugini ani thence.

in mijlocul acelui numeros i impunetor cenaeol Universitar 0 totde odata" Universal din Bolonia, v mArtUrisesc, Sire, Alieta Regalk Dóm7nelor §i Domnilor, c& acdsta idee mâng&ietOre 'mi a strAb&tut In mint&dis atunci, tinend sem& de avêntul semet ce ag luat uncle din Uni-versitatile europene earl abie aü o existent& 1nduoità sAid intreith: de viétaUniversitatil nOstre Bucurecene, 'mi-am dis mai ales cand am audit aplau-sele entusiaste de care ag lost urmate cuvintele energice ci lnvietóre ce arostit irs edinta solemn& din Bolonia, colegul nostru de la Universitatea su-rord din Iasi, amicul meg D-1 Nicolae Ionescu, 'ml-am ells cd nu tot-d'a-una vêrsta inaintat& dovedesce valórea real& §i ca mare drept a avut juneleerog al poetului, cand a exclamat:

«Je suis jeune, il est vrai, mais aux Ames bien neesLa valeur n'attend pas le nombre des anodes !»

Serbarea de astàdi trebue pe top sà ne intaresc& puternic Intr'o ast-fel de credinta, ori cat acesta s'ar pAre de IndrAzneth.

Aniversarea de acum ei-spre-dece luni a venerabilei Universitati dinBolonia, Ii dovedea dinsei.o Incordatà ',divan* de opt sute de aril. Aceia pecare noi o serbAtorim in momentul de lava, arAtându-ne fragedimea vinjOsa

a Universit&tii nóstre din Bucuresci, trebuie tot de odata sa ne chezäcuiasc&repedea ci sporire, ci desvoltarea '1 viitOre, ci .neinduiOsal Intarire!

Teller* Intr'adever, este ea la versta; .dar, precum ne-a ardtat cu là-

muriri, onorabilul nostru Rector In cuyentarea sa, ea n'a fost productul efe-mer ci sterp al unei pl6mAdiri factice. Ea a avut rAdecini temeinice In tre-cutul istoric al tern, c chiar adineuri s'ag prefird dinainté audului nostrunumele tuturor acelor barbati de merit earl, In decursul mai multor decimide ani, -lucrat cu zel c devotament la pregatirea ci Infiintarea 'et

dar acum voie c mie ca, cu prilejul acestei. Soleinnitàti. scolare,sa desprind cu. respect si luare aminte, o sin_ET:L§Lunicisligie interesana,din salba pe care, cu o pietOs& Ingrijire, stimatul nostru Rector a In$iraeoIn Ina nOstra, c, cercetand mai en deaméruntul fecele; tiparul, zimtii ciferecaturile acelei med alil caracteristice, sà me cerc a'i lAmuri &Ile& si maideplin, valerea real& i relativd, i s'o ased la locul ce i-se cuvine in rama'de oruire a sailelor nOstre nationale.

.

i

aü

i

ti

Dati-MI

s

6

...._._____

/keel chin; acea iiriagirie va fi'profilul, cat yof puté mai nimerit .0 maifidel SChitat, al omelet venerabil pe care, 'In timpul copilariei mole, noi -scolarii vechiului colegiti din Sfantql Sava, 11 numeam toff, 'on un afectuos res--.pect, «Domnul Director, Domnul Petraohe Poienaru:»'a Lam Vëclut, 'Mai Antal, -child, la versta de dece ani,'m'a examinat in-slug in cabinetul .se'il directorial :si 'mi-a insemnat local intr'una din clasele.umaniOre ; apol, peste 20, 26 de ani, am avut- onOrea 'sa stab alaturicu densul. In-Consiliul de' Stat si in AcademiLE2TAal; i, in tot cursul.&.-----acestui lung interval de timp In care eU, din copil, am avut vreme sa deviuom matur, ain regasit neclintit si neschimbat intr'insul.pe acelas «Justumac tenacem" propositi. virant;» pe care il laudá poetul latin.

Tot Intr'acest fel 'i-a, judicat firea un alt protagonist al 'actelor petrecutein scólele nOstre, rëposatul A. Triboniu Laurian, carele, mai mult timp de

,'5strmse.cat mine a putut sa traiesca In legaturi cu Poienaru ti carele, in

euventarea rostita pe mormêntul acestuia, II descrie cti, a fost de' o consti-tutiune solida, de un temperament moderat, cu multi curnOtare 'in minte,cu un spirit mai Aries aplecat spre pradich, cu un .caracter tare cc nici-odata, In timpurile cele mai critice, nu s'a abhtut de la calea datoriel. «Prinprude* si moderatiunea SA, Petro Poienaru a Mutt pentru natiunea roman&mai mult (leek talentele cele mai fericite, hash lipsite de acea modera-tiune,practica, necesarie fie-carui om care simte in sine o naisiune mai Malta:»Maxima sa favorita era aceia at care se povètuia nelncetat,' In marile eiactiuni, prudenta staruinta a impèratului August : nttbas .13pg! « Grà-besce-te Inuit!»

i.

i adevèr 'e ca incet a mers Poienaru In viatal, prelungità 76 de ani;dar, la noi, pen6 acuma, nimeni n'a grail mai mult decal -dinsul men-sul InVëtaturei românesci, ,InCepend de la 8cólele de prin sate si impin-gendu-1 p6n6'la Universitate:

Deci, find Ca 'mi am luat sarcina sa urmaresc aci pas cu pas cursul linsi potolit.al lungel cariere, strabatuta de acest om pacific, fruntas In istoriascólelor nationale; se cuvine chiar de- acum sa ye previn ea, niCi 0 data milvom gasi umpland cu fapte sgomotóse si cu bawl Ingamfate locul ce dInsula ocupat printre contimporanii'sel; hitch, nici repaosului complet, nici nepasa-ril de ale scold!, nu'l vom vedé jertfind vre o data,precat l'ail iertat puteriles'a, muncósca,macar un eestimp din a sa viéta, fie chiar acel restimp consa-

-..

, t. .,'.

.

..

0

.

11

7

crat unei lucrari a spiritului de natura diferità, unui .ptium cam dignitate,dupe .cum numea Cicerone recreatiunile filosofice §i literare, carora seirde elsilit a se deda in timpii de trandavie ce'l impunea nevoidsa lui alungare dinafacerile §i din agitatiunile politice ale Republicel. Dar, pentru autorul ama-rit al Tusculanelor, idealul omului de tréba era acel Vir bonus, dicendiperitus al lui Quintilian, omul in care probitatea §i harnicia sta la curnpënadreptä cu placerea §i inlesnirea de a spune din graiu sal din condeiu, tole.-7--- 0 pole chiar mai multe deck ce scie in adev6r sä faca, si pentru careom vanitos, sgomotul §i valva ce el produce in jurul, constitue §i ele uneledin principalele (idea nu chiar esentialele sale merite. Ca sa aflam, pre-tuiti preste m6sura 0 inaltati la tarie, effluent de felul acesta, n'avem nevoie,noi Romanii, stranepoti ai Romanilor, sa ne suim 1)&16 in timpii lui Cicerone.Mult mai grett ne vine, 0 specia e rara, sa gasim tine .ori printre noieke un barbat laborios, luminat §i modest, carele, intr'un cerc Ore care de ac-tivitate folositOre natiunei, s'a facet 0 sa tacit..

.

Pentru scOlele nOstre din vechia Muntenie, cu lncepere de la anul 1819si penè pe la 1875, adica in curs de o jumatate de secol §i mai bine, acel oma fost Petrache Poienaru.

Inca de la 1819 s'a apucat el de dascalie, si era pe atunci abia de 20 deani, caci se nascuse Into clecea di a anului de pe urma din vécul trecut (10 Aianuarie 1799), _lift al unui boierna de peste Olt, traind mai mult la tera. Cos70 ) 44tache Poienaru era numele tatalui slit ; al mumei sale era Smaranda, din ne- (,,K.,44,

r--,,

mul Oteteleenilor, sora cu Iordache Otetelecanu, la mocia caruia Benescii 44:Jr.'" ic-

din judetul Val6ea, se nascu pruncul botezat Petre 0 dat la invetutura, inde cinci ani, la un A.f.rrEoTato4 sail- dascal grec, pripa0t pe atunci la 'nisce rudeale familiei In satul Bradescii. Luemd in sennit povestile din copilarie ale Poie-narului, pe care d-1 n-. Sion Ie-a cules negre0t de timpuriir din gura bëtranu-luliel coleg de la Academie, disul XoTtozuzo4 conjuga, cu asa batalOse argu-mentebaculine faimosul verb toirtco, Tirwrec4, grOza scolarilor de odinierape urechile 0 pespinarea copiluluitne4, la versta de dece ani, spre al intrern emintea .0 sanetatea, trebui ca unchiul soft Iordache sal scape de dascalul 0ia ,

de cartea grecesca, punêndu'l.sa invete slova romanosca, mai anta acasa, 04,,apoi, pe la 1811, in scOla de la biserica Obedenu din Craiova. Acolo, copilan-i"drul Petrache a stat ucenic pone ce, la 1818, a intrat ca scriitor .la cancelariaEpiscopiei- de Minnie 0 a petrecut cat va timp sub povkuireagrarnaticului Ni

'7 tc

V.

. .

.

..

V._

sr--

, At-

--

lv

".:),

.

!Pi

8

colaie, acela care mai targiii a devenit Episcop si in fine "anteiul Mitropolit Pri-mat al României, pr6 fericitul Nifon; intemeetorul poStum al seminariului dinBucuresci, en acelas Mime.

Seim toti.ca, pe acele iiremuri, sciinta de Carte si mai ales de carte ro-mitnésch Isi.ggsea; mai de obiceitl, adapost pe langa Archiereil si Vlac hell ro-

. ... .

maul. Ast-fel se intêmplà ca junele Petrache Poienaru, adus in Bucuresci, la._

1819, de Episcopul din Minnie; sh -fie primit, cu odaie, tain si simbrie, in Mi-tropolia de .aci, de catre bunul patriot P. S. S. P. Dionysie Lupul, pe care adi-néuri ni l'a pomenit Re Clonal nostru, danclu'i laudele ce i se Cuvine.'

Acest vreclnic Mitropolit, chiar In acel an, ocrotea scOla rorminesc6 des-chisa In nthngstirea Sfântuldi Sava de dascalul George Lazar si tràrnitea la in-v6tatura In Italia pe Moroiti, pe Stamate, pe Simion Marcovici si-pe Eufrosin Po-

[leteca. Cel din urm5, era dascal elinesce la. clasa III-a din scOla Mitropoliei.Pornindu-se dinsul in strainatate, Poienarui li luâ locul si. inaugura cariera saprofesorala printr'o inovatiune Ce avu mare succes; aceia de a pune mereil inparalelism limba gréca cu cea romana si de a explica pe romanesce gramaticaelinOsch.

Poienarului '1 a lipsit tot d'auna darul lesnei cuventari; ans6, fiind-ca sciabine ori-ce inv6tase si intru t6te alerga inciata la ce este mai practic, deslusirilefácute de dinsul In limba terii, pe care o pricepeaa scolarii, fur& un progresInsemnat raga cu Invetatura pe de rost a gramaticei grecesci, scrisa intr'o lii-n-.W. Mil Inteles pentu copiii roman.' Incepkori. Ast-fel '10 réshUna dascalul Poie-nand de patelile lui la r6-0.-nArávittil kolic-rcuto grecesc din Bradesci.

#. P6te -ca, Inteo mai putin turburata de cum a fost a nOstra pina a-cum cate-va .clecimi de aril, inainte ca Maiestatea VOstrk Sire, sa veniti a nearata cum un Domnitor intelept si lubitor de poporul ski, scie al cresce clemnitatea si gloria, scie :i pretui puterile cu drOptä mesurd, scie asemeni a cur-ma la timp priincios nevoile ce une-ori II apas6,----Intr'altà Ora, clic,si fie siacésta tot spre lauda patriei n6Stre,- POte ca, Petrache Poienaru, cu firea samodesta, rabdatore,' concentrata si flegmatica, si-ar fi marginit activitatea 1n-tregei sale viete, Intr'o simpla dascalie consciintiosa, fare, ca sa mai lie rapitpe nesimtite In regiuni, mai largi mai mânOse, mai potrivite.cu facultatile su-periOre ale spiritulul WI.

Dar insesi crancenele sbuciumari In care se svlrcoli asa duios tera nOstrala anul 1821, acea revolutiune complexa a Crestinilor din peninsula BalcanicA,

_

Y--

,

[.

'

)

1

..

.

9

.poreclita..de unii *De fief, de altii Zavera, prov64-1n Virtutea legel ikesde'vrea mai ..adesea ea, din or'ice WI pe lume, sh lash' si un bine,pravba siproduse 0: presChinibare total5; a starii. politice; o prefacere, Imbucurittóre sipentru natiunea grócel, de ore,ce dinSa isbuti atunci sb% scuture jugul turdeSc,si pentru noi II 'wagtail, earl, en acelas prilej, scäparAth In slêrsit 'de prelungitaImpilare a Grecilor;

Mori de indignatiuni nationale se röspandise pretutindeni. Jghiaburileori-cArei eabdOri gse umpluse cu prisos de venin si de lacrimi. Fie-care poporse simtia Impins cu silnicie catre revendicarea proprielor sale drepturi. Atunci,dintre Romani, Ora Oltului fu aceia .care indrazni mai mult. Din fundul plain-lui Closanilor, dintre piscurile Mehedintene se sail& slugerul Tudor Vladimi-rescu si, adunand In juru 'i tetâ Pandurimea olténk satulh pin' la turbare derele, dete nOvalä spre Bucuresci, ca sO scape Romanimea zapOcitO de focul side prada ce atrageail asuprn Eteristii greci, cu egoistele lor aspiratiuni_laneatêrnare. intr'acea Inv51m4615, de idei si de fiazuiri, intr'acel potop de nevoisi de sperante, cei mai multi pete din Bucuresceni nu'SI detera bine séma clackeStea, scos6 ca prin minune din pamentul Orel de catre Tudor, venedish man-tuiesch sail s5, ameninte capitala. Dintre Omenil de neam romanesc earl tineatipe atunci carma tern, mai nici unul nu'si putea lamuri bine scopul si urmArilerescelei oltenesci. Unul singur din Inaltul der national, episCopul de Arges,Ilarion, intinse cu bine-cuvintare, pastoresca sa maná asupra lui Tudor si do-vedi Intr'ast-fel cat de luminat si de patrundetor era patriotismul shit.

Ne e de mirare sh vedem tot atunci pe tinèrul dascal .Petrache Poienarumergend sa inchine tot zelul si tete destoiniciile sale,. vitezului cOpitan de Pan-.duri.. Tudor aducea cu sine, pentru junele often, frématele Austrului Intaritor

pururea ail suflet pe malurile Jiiului.me

Zavera pustiise scOlele din Bucuresci. La dAscallie nimeni nu se maigaridea. Petrache Poienaru, mintosul si pacinicul teller, Isi strinse binisor car-tile In lada, desbraca giubéua si descalta papucii dàscálesci, si, cu mintOnuloltenesc pe umeri, cu poturil si cu imineii de Pandur In piciOre, cu ca pace-

-Llul deparsie négrà pe urechi, catch pragul odaii din manastirea Cotrocenii,'de unde Tudor dOmina Bucurescii cu privirea si cu armele sale. Capitamil, cu-voie bun& 11 priimi sd-i fie gramatic.

Dar, si acii s5,- luam aminte cat de adeverat este faptul pe care, Maiadineuri, ni'l amintea stimatul nostru Rector, In cuvin tele adreSate.junithei

2

. -.. . . :t)iff

ce.

/i'. "

ic

10

universitare, ca deprinderile luate In sail& se hisuseScil la,fireaomului. Petrache Poienaru, cel care Inca de la verSta de cinci ani nu se In-deletnicise decat cu cartea i cu pOna, le r'emase credincios, chiar atuncicand, pentru un Moment, II rapi valul r6svratiri1or politico. Atunci cand sórta

nevoile Orli 11 lipi de rësboinicul capitan al Pandurilor, el nu .faeu ca odi-nióra un alt oltén, croit pe rèsboire i, In ciuda firel sale inchinat bisericei, ca

Popa Stoica din Färeas,Care sare sépte pa0:

s'a litsat de popieS'apucat de vitejie,S'a urit bisericaS'a 'ndrtigit sgbiOra

urit ciocaneleS'a incins pistólele,Lash'. tóea netocatilPlécA 'n resboiii sit se bath!

Credincios .firei si vocatiunel sale, Poienaru intrat In 6stea lui Tudor,«n'a incins pistOlele», ci la boa a pastrat lungile calimari de tumbac si nu-mai cu condeiul s'a silit, precat 'I a stat cu putinta, sa ajute.si s'a Intaréscaplanurile patriotice ale capeteniei sale.

Fost'a Ore a lui, sat a Episcopului Ilarion, sOil a Stolnicului Giani, un

alt partisan si consilier al Vladimirescului, idea de ..4tamite pe acesti. treiOmeni ca deputati al. tern, cu solie S5, duch plangerile si nazuintele popo-rului roman pIna In orasul Laybacb . din Carintia, nude pe atunci' se tineaun congres al Suveranilor Europei cu scop de a Infrêna spiritul ,revolutionarce se reslatise prin tote Wile .Mediteranel ?

Seim numai ca solii lui Tudor abia ajunsese la .Sibiu, cand le venivestea fatala .ca eroul independentii romanesci cacluse victim& a tradarilEteristului Ipsilanti. Poienarul se opri din cale si petrecu cat-va timp in SibiuUncle Isi regasis&.pe muma-sa si alte rude, fugite acolo de urgia Zaverel. -----

Studiul, am spus'o era tusk' a lui natura..In Sibiu el se pusesa Invete limba german& ca s6 se OM folosi de dênsa la Invkaturi mai'nalte. i 'ntr'adevër, cu duoi ani mai In urma, el se afla la :Viena, 'Moor*de la martie 1824 pina la februarie 1826, la Universitate, uncle constatamdui* inscriptiunile sale, ea a urmat cu asiduitate prelegerile de limba elena

spunendu-i-

*'a

.. ...1

.

,

/

I_ .

,

Si

.pi

'

*

11

§i .de Cea latina, de Istoria universalà, de Psichologie, Logica, Mora la §iMetafisick de Matematici pure §i aplicate, precum si de Fisica. In chartieler'emase de la dênsul ne-am putut asemenea Incredinta ea la noemvrie -1825el facea, In Instituttil politechnic din aceia§i capitata, studii de inalte Mate-matici, de Chimie si de Technologie generalà..

In anul urmator el trecuse la Paris, uncle se ocupa cu invKaturi spe-dale,. in Scala de aplicatiune a Ingenerilor-Geografi, sub directiunea Loco-tenentului-Colonel de Stat-Major Ludovic Puissant, membru al Academielde .Sciinte i barbat cunoscut prin operatiunile i scrierile sale asupra Geo-desiei, Topegrafiei i Trigonothetriei. La 1828, acest profesor dete Poie-narului un testithonitit forte magulitor, inscris chiar pe planul unei localitatide laugh Meulan in Francia, ridicat cu mult talent i precisiune de coMpa-triotul nostru Relailiunele sale In Paris dovedesCa cat de bine a fost el apretuitacolo de Inve-rati din Col mai distin§1, printre earl vom semnala mai cu semape vestitul economist Adolf ljlanqui i pe geologul i geograful Huot, carcinsotise pe principele Demidoff in calatoria sa sciintifica pe malurile MaraNegre.

Dar §i mai mult! Petrache Poienaru se ocupa la Paris i cu scorniri inmicile industrii practice. Am vèlut cu mirare ca la 25 mai 1827, el obtinu dela Guvernul francez uri brevet de inventiune pe cinci ani pentru un condeigportaret fart), sfar§it, alimentandu-se Insu0 cu cernala; lune plume sans finportative, s'alignentant d'encre d'elle Wine! Meat c desemnele anexate laacel curios document oficial nu mai exista, caci am fl cercat pete s tragemfolos din inventiunea compatriotului nostru, care InsusI nu se dovedesce a fiutilisafo mai tarditit. Cine scie coca, pe timpul cand in Paris V a batut el ca-pul ca sá scornesca un asemend condeitit portare i nesecat de cernela, nu Vva fi adus aminte de nevoile ce tragea, in tineretele sale de calemgia, intin-gOnd mereü condeiul In de la bras!

Se Vede ca, de la Paris, Poienaru a trecut §i In Englitera, uncle dupe, oscrisOre de recomandatiune In limba engle, a carei copie sta anca printre hat--tiile rëmase -de la consul, el se duse ins'aicinat de st6panirea de pe atunci a tèrilnostre; ca s studieze lucrarea minelor precum i procederile de metalurgie carisar pule Intrebuinta In patria a.

Vedem dar ca junele roman, setoS de cunoscinte tOt-d'a-una practiceaplecat pretutindeni a §i le Insu0 ast-fel in cat sa se OM folosi .§i dôrtsul §i

si

1- .

12f

altii, de 'ele, a petrecuteel none aril din 'versta s tenerd, 'cle la 1823 pane'la 1832, studiind cu asiduitate In cele Mai bune din Viena, din PariS i.

pate chiar din EngliterafPrin terile straine el nil '0-a perdut vremea In zAckir-nicil -si na fest catuSi de .putin din acei tineri români, despre care dascalul

Lazar facea, acum 70 de ani, o comic& descrierd ce,..qeil nu sciii dacaga,8i pete modele' si In chicle nOstre:.

«Multi dintre domnisoril eel tiner1,clice ardeldnul' Lazár,bari prin altetali se traniit cálatoréS06. pentru pricopsélh, admit a cash obiceiurile din plarkmode do. ImbrAchminte, umblatura strimba, vorbitura mult i fara socotéld ;apet, 1i tinil de Omeni luminati i slabiciunile Sträinilor_le socotescua fi mai pretuite deal modestia sda smerenia cea teranosch.»T

Poienaru, nu scim sa" fi adus la IntOrcerea sa in téra nici «mode de im-

bra-a unlit; nici umblatura strambh, nici vorbitur& mull& i fara .secotéla. ;»

dar scim c'd a adus cunoscinte solide pe earl nu pregeta a le aplica, paStrânclde altminteri relatiuni Intemeiate de :densul In strainatate cu Omeni emi-nentl.

Acésta ne-o dovedesca mai rrthlte r6spunsuri facute la scrisori ce el ac1res6din .Bucuresci ,c4tre iiutrii lui cun'oscuti de la Paris. La. august 1834 profe-sorul s6i1 de la Scala de aplicatiuni, locotenentul-colonel Puissant ii scrie, pu-nèndu-1 -In curent, dupa a sa cerere, despre fabricarea celor mai bune instru-mente sciintifice La 1835 si 36, Poienarul era In corespondent& intirn6 dlieconomistul Blanqui, *Ilia el recomandase pe doi frati Golesci, dusi In stu-

diti la Paris. La 1838, geograful Huot, tramitendu-1 un brevet de membru alunel Societati de Sciinte naturale, ii multumesce pentru memoriul ce el comu-.nicase In Paris asupra cutremurului de la 1837 In Bucuresci i 11 a nupàrasi cercetarile sale asupra geologiel i solului agricol al Romanied

In tot decursul acestor ani, precum i clece ani mai in mina, PetrachePoienaru ocuph postul de Director general al ScOlelor din téra RomânOscd,

post la care 11 chemase,,. wend duph sosirea: sa, Increclerea ce el de indata1nsufl5 generalului ri0.11.6,tOmite1e Paul Kisselef, presedintele de pe atunci al Di-

vanurilor românesci. Ba'nuesc fOrte eá acésta se nascuse din o redo-mandatiune c&ldurOs& a lull Barbu Stirbei, In care Kisselef de si era Inca forteten& printre boieril marl al terelrecunoscuswati om du Inalte' capacitati. stir-bei i Poienaru, dual WINO facuti ca tot4l'aAina- sa', Se 1ntelOgh, de Ore-ce am-

bii aveatii un spirit practic i o activitate fara preget i forte putin falosa, Stir-

11 1%7 Mt

nu V-ar

.

. .

.

r

.

1

18

bei Si Poenaru Finn cunoscut si s'a4 pretuit, fdra. Induoialk in timpul pp candunul si altul Ii aceaü .studiele la Paris.

Kisselef, Inca din anul 1832, dete Poienarului sarcina de a Intocmi scóleleromânesol dupe o cistern& forte Intelept chibzuit i consemnafa intr'o Legiuire.speoialk unde, In 258 articole si 2 tabele anexe, seexpune o admiraba Intoc-

_Jmire a Inv'eta'afintului national. E lucru invederat ck nu numai la punerea inaplicare a celor mai multe din dispositiunile acelel legi, dar c5, Ins'asi la a lorconcepere i redactare a trebuit s pun& Poienaru i mintea, i cunoscintele, sicondeiul stir.E Cate=va randuri extrase din Introducerea la Legiuirea scolarà din 1832, nevor Invedera spiritul .liiminat, liberal si patriotic ce carmuia pe emenii, callpreg5tit pe atunci, viitorul instructiunii publice de la not Ne intrebam: tire as-täcli, duph 57 ani de experiente, avem noi vre un cuvint mai patriotic, mailiberal, mai lunfinat a adáoga, la cele urrifatóre?

«Buna crescere este cea mai d'ântei trebuint& a unui nem; ea este tenieiul-si chezásia pentru paza. tuturor asect'emênturilor obstesci.

«Lucrarea ce buna crescere face pentru Intemeierea fericirei fie-cärui om Inparte si a tutulor nemurilor de obste este. forte mare si netägaduit6; de aceia.mestesugul de .a impodobi pe un om cu bune obiceiuri a fost In tOtà vremea'cea mai mare Ingrijire a legiuitorilor celor mai luminati i o edam& Ondirepentru cei mai Invetati filosott/«Datoria unei oblAduiri este a Inlesni tinerimei mijlOcele trebuinciOse pentru.ca s 'st .desvolteze- puterile intelegaore si morale si a le da o pov'etuire cu-viinciós'a pe calea vietil, In societate: Caci, deal, buna crescere va remind ne-Ingrijitä la o Versa cand emenii isi fac cele d'anta obiceiuri de care sa shut& ,

In tOä viéta, cele mai bune firesci aplecari vor rërnâné Intr'o stare de amortiresOft se-VOr strica de tot; atunci, buna crescere lipsind, se va perde c binele cear pate dintr'aceste firesci -aplicari, nu numai pentru fie-care In parte, cisi pentru tOtá societatea.

«Atunci moravurile rele nu vor .z6bovi a se intinde peste toti aceia cenu se vor afla Intearmati Impotriva-le cu bune principii. Dintr'acOstämulte nemuri aü caclut in peire.

«De aceia o crescere bunk cuviinciOsa tinerimet de ori-ce stare, este oIngrijire de cea mai AntSi trebuintä si cea mai de capetenie pentru pamIntut

tkr WW1., .4.).ii

AU

_

S,

i

ipricina,

:

1.

14

nostru. Fie hicrator sail mester, plugar sail slujba% preot saü militar, omul vaavea tot-d'a-una Ores-care influent& In societate

Apol mai la vale adaoge:«Crescerea copilului este un mestesug i Inca un mestesug forte mare

Intemeiat pe regule si deprinderi Ca Mite mestesugurile. Acesta a avut ale saleperiOde de pruncie si de crescere, i acum se desavirsesce In tote clilele prinbagari de Soma i prin experiente none.

«ESte cu neputinta until parinte de familie a cunósce tote partile acestuimestesug sail a le Implini cu a sa Myna; pe langa acesta, crescerea public&are folosuri mult mai marl decat ori-care alta.

«Este dar de neaperath trebuinta a se Intocmi scOle publice si a se ln-credinta crescerea tinerimel In mana de Omeni ale caror talenturi i destoini-cie sa fie cercate.

«Este anca de trebuinta ca stèpanirea sa privegheze la aeest fel de ase-clementuri i sa le Carmuiasca.

«Sfersitul ce trebue sa propuie o buna crescere este a Imbogati minteacu sciinte folositóre, a desvolta puterile intelegetOre si morale, a lndreptaa Intemeia aceste puteri prin deprinderi cu buna chibzuire, In scurt, a bitecri!trupul si a desvolta &lath

Acestea sunt ideile, acestea sunt principiele pe earl a fost stabilita ins-tructiunea public& anca de la primul el pas In tOra la nol. Scopul .moralisatoral Invetaturei, obligatiunea Statulni de a o reSpandi de o potriva In tot poporulroman, intrebuintarea celor mai perfecte metode.pedagogice, atingerea unoranurne resultate fisice i morale, edict Inttrirea trupului i desvoltarea mintel,nimic dar din tote problemele ce ne preocupà anca i aStacli n'a remas ne-

prevçlut de barbatii luminati, cari aü Intocmit Legea de la 1832jSarcina ca Legea sa devina faptd a fost data lui Petrache POienaru. Sél-

spre-clece ani d'a randul el a fost purtatorul de steg al armatel nOstre scolare,acel steg el a sciut pOrte drept si sus!

SA nu mi-se spuna Oá sunt cu tot dinadinsul i pete cu nedrept, tin ope-rator al celor vechl, un laudator temporis acti i ôá 'ml hichipuesc faptecari nici aevO fost.

Spre a Invedera .contrariul n'am decat sh amintesc pe scurt ceea-ce afacut, In sOl-spre-clece ani Poienaru, ca director si stêlp al lntregulni Inveta-mint din Ora Romanésca.

si

.

sa ..

n'au

.

si '1

)`

15

Legea din 1832, In care numele lui Poienaru sift Infipt ca un sigil inde-lebil, prevedea, dupe cum a mai spus'o i Rectorul nostru, cá (ccOlele natio- 24.----

nale se vor Imp 'arti In patru ramuri deosebite, adic4 : 1). Sae incepelOre ;2) Clase Umanióre ; 3) Invelcituri complementare §i In fine 4° Cursurispeciale. .

SA nu uitám c colootirea dessantata a Zaverii tnecase i cufundase toteurmele de Invetamont regulat. Poienaru, culegend din acea risipà, ori-ce graunted4t de m8runt, din care putea sA rOsarà un lastar de scOlà, semèn4 i resadiacei grating prin sate si prin orase i Infiinta, In cursul domniei lui AlexandruVoda Ghica, mai multe sutimi de clase Incep'etóre. El le organisa dupe metoda,atat de practica, a Inv'etamêntului mutual, inaugurat de dascAlul englez Lancaster,

cu Invetatori recrutati succesiv chiar din rIndurile scolarilor, el de§tept'a ceama spornica emulatiune la studiu ce s'a putut constata ,pina acum In sInuiscolelor nOstre primare. Deci, laudá lui !

In colegiul de la Sf. Sava, uncle el Insusi stalu Provisor pin& In momen-.tul când, printr'o rea chibzuintä a Guvernului de la 1847, acel institut natio- ./.(

nal se desfiintA cu proiect de a se inlocui printr'o cOl francesk In colegiuldin Sfantul Sava, ca si In cel de la Craiova, a &Mail directiune era Incredin-tath eeposatului IOn Maiorescu,- cele patru clase .umaniore detera tOrii o

populatiune de tineri, a caror cultura, mai slaba, pOte, ca aiure sub ra-portul sciintific, era, In tot casul, o puternia educatiune nationala. Ai

o ic lava sfiala!---ca top' scolarii din actualele si viitOrele nOstre institutesecundare sa Invete, pre lang4 tOta sciinta ce li se preda Intr"Insele, iubi

Ora si a marirea precum o iubeam i cinsteam noi, vechil scolariIn clasele umanióre, mai nainte de 1848, sub directiunea lui Petre

Poienaru. Deci, Inca Oath, laud& lui!Tot venerabilul nostru Rector ne,a, aratat, dupe .propriele sale amintiri din

tinerete, cum si pina la ce punct realisat ci aü lucrat, sub directiunea lui .sk

clasele de Invgtetturi complimmtare ci de Cursuri speciale aleDomnialui Ins& abtinut de a ne spune care a fost, In acest

cerc de Inyètáminte, rolul cu totul practic al lui Petrache Poienaru. Om de onatml Octal ci greol la rostire, el putine prelegeri orale a fäcut In cursulcarierei sale ;. dar.onorabilul d-1 Orasur tine Inca minte cum, mai in top anii,tinerii destinati la profesiunea de ingineri esiait la camp ca sh facá, sub con-ducerea lui Poienaru, practica de agrimensura i alte aplicatiuni sciintifice.

In-

trégdori,

=si

uscrisi.

.1

nato

Poienaru,veehei iegiuiri. s'a

to

'1 dori .o

al81

.

16

In aceste aairsiuni, .putin Inteadevèr vorbea profesorul, dar facea froth §imulte thvètail de la dênsUl co1arii, earl, de si re'rnasi astAdi putini la nuMèr,

pentru acéSta Ii defamed top cu totul, mare laud& lui.Deci,- activitatea multipla si neIntreruptA a aceStui ThArbat cu merite reale

nu era o activitate vorbareta, nu era nici o activitate de scriitor .cArturari.Poienaru abié cate-va mid Mamiale a sorts In limba rornanésch; dar, fiind buncunoscator al limbei francese i simtind cat era de.necesariti ca sa- punt Inmaim, Romanilor un mijloc practic de.a utilisa cArtile francese, el se asociä cuprofesorii Florian Aron si George.Hill din colegiul St. Sava, §i.publickla anul.1840, un Vocabular franceso-romanesc, pe care In 49 de ani nici o lucraremai buna n'a venit a'l Inlocui. Cu tete acestea, Insii autorii, Ii Prefata lor,mArturisese ca, desi ar trebui sa domolése5, critica lumei pentru lipsele

acelei luerari, aratand nebiruitele greutati ce aü Intempinat, «dar nu!die ei, noi nu ne Incercam a pune Lisa de IngrAdire Imprejurul gurii eme-nilor ; noi mArturisim de fata ca vocabularul nostru este gresit, este -nedes&Oust), i apoi ei mai adaoga, sfersind cu o-glumetä modestie: «Ori eine arvoi sh-1 entice, ar fi mai Indurator décAV-ar aduce mai Antei aminte de pro-verbul romanesc: mai bine astacri un oa, dealt maine un boü !»

Drept al spus, vrednice Poienare, caci pina astAdi ou,/ téh 'Ana n'aImpuiat !

Perfecta lui curioscinta de limba francesá, unit& cu alte multe pretiOsecalitàti intelectuale, gravitate, cumpatare, fineta, a indemnat de mai multe oripe guvernele torn se .cera concursul lui Petre Poienaru In afaceri diplomatice ;ast-fel scim ca, la 1842 mai antei i apoi la 1850 si la 1855, i s'a.IncredintatcondUcerea unel parti *a serviciului Postelniciei seu Ministeriului de Externe,uncle, la 1856, a stat Director plot la abdicarea Domnitorului Barbu Stirbel.

Dar, anticipAm ;eadi n'am spus tined nici ea judetul sèü originar, Doljul,ales In anul 1841 deputat In Ob§téSca Adunare, nici ca, duoi ani In urma,

la 1843, a fost numit Director la togofetia bisericOsa. Am uitat mai cu saunasa amintesc ceva despre dinsul care, pentru- mine In special, are un interesparticular. Cand, la 1838, se afla in Bucuresci ea, cu un an mai nainte, nisceOmni din satul Petresa dasera peste o eomOrà nepretuita de aurarii, remasemult timp täiniiite, toemai Petrache Poienaru, directorul Scelelor, desi- nu eracatusi de putin archeolog prin studiile Sale anterihre, fu trimis, Intre altii, lafata locului ea sa flied cercetari asupra .naturel, formal, §i-modului de

u-

i gre-

.salele

.

ra

§i

17

aflare al obiectelor cAutate. Printre numerósele interogatorii acute teranilorImpricinati; asupra aceStor materii, cele earl aü fost conduse de Poienaru sunt,

cele mai bine Intocmite §i mai pline de amanunte interesanteDintr'ensele se desluesce lthnurit cà thesaurul era compus, la descoperire, dedouë-deci i doue bucati 0 se preciséth mai bine forma fie-earel bucati. Divaaflarea a- dece din acele pretiOse giuvaieruri 0 vase, i aducerea lor In Bucu-resci, se vede cà Banul Mihalache Ghica prinsese mult gust 0 mare mila deele, de le tot 'Astra acasA la dinsul, ca sa se desfateze cu a lor vedere. Tiaminte ck, de cate-va orb reposatul.Poienaru mi-a spus chiar mie Ca abia a pututsa le Capete pentru Museul din Sf. Sava, de la Ministrul Mihalache Ghica, candacesta, la 1842, a fost silit se parasesca Tera romAndsca din causa politicei;nu se puté desparti de ele si a trebuit ca Poienaru s'à i le iea cam cu voie faràvoie, spre a le depune la Muse& Pate cu acest prilej a prins i Poienaru gustla archeologie, caci vedem ck, curênd dupe citatele Imprejurari, Societatea an-ticarilor din Atena 11 prenumerá printre membrii sei, tramise o diploma,ornatä cu vederea Acropolei lui Pericles.

SA urm'am Insa iruI anilor de vietà 0 de .activitate a celui pe care IIMadam. Cu un an Inainte de m*area revolutionara din 1848, Incepe pen-tru densul un period de turburari sufletesci, pe earl le inaugurézsa neso-tita desfiintare a Colegiului românesc, Intemeiat 0 bine condus la S. Sava,de densul. 0. ramura puternicä din pomul sada §i cultivat de el cu a§a. multágrip, i iubire s'a retezat cu o culpabila brutalitate. Atunci Poienaru, daca arIi avut i densul,scuzati-'ml expresiunea cam de rInd,gura de Tergo-viste ca poetul nostru Eliad, ar fi putut 0 el sa cante imprudentel securece dobora scOla romandsca:

GrAdinare, gradinare,Ia gindesce-te mai bineLa primejdia cea mareSA ne fact' noble straine !

Ce s'a credem? Fost'a flegmaticbl, doctrinarul, prudentul, cumpetatul Poie-naru amarIt a§a de mult de lovirea nemeritatä ce i-se dase, Inca -s'a in-

tre far& cOptá resgAndire In mi§carea revolutionara din anii 1848 ? sal ao puternica amintire din anii sei tineri cand cu trup i suflet se dase res-vrätitorului patriot Tudor Vladimirescu, 11 facu s6 se avente,pe nesocotitein acea Indrazneta miscare a -jimirei românesci?

3

fare, lndoiala,

si'i

1-

/

. Fie una, fie alta, noi vedem In luna lui iulie, In toiul -revolutiunei dinX 1848, pe Petre Poienaru, impreuna cu archimandritul liberal, Iosafat Zna-

govénu; facênd parte din Comisia Intocmita de Crux ermil provisoriil pentruliberarea robilor tigani.. Nobila .sarcina si dentha de un spirit adapat cuideile umanitare ale tèrilor celor mai culte!

-Déca, cu- tot dinadinsul, am voi sa album un punct de contact Intre

firea pacinica, regulata si metoclica a Poienarului si ideile de reforme ra-dicale ce- cpnduceail pretutindeni .pe revolutionarii din 1848, apoi de sigurca altul mai nemerit nu vom gasi decat. vindecarea InjositOrei si hidOsei ranesociale a robiei omenesci. Pentru participarea lui la. acel tribunal de echi-

7, tate .umanitara, -Petrache Poienaru fu tras In judecata, atunci cand miscarealiberal& .si patriotic& a flomanilor fu coplesit& sub ocupatiunea armata astrainilor. :I se mai imputa inch'. si faptul ca, In ScOlele romane el lasase sa,

partied& tendente milli prea liberale, mult pré patriotice, Osénde de exit side InchisOre fura atunci pronuntate In contra multora din tinerii .ce-castigase''

:in scóle asemenea porniri. Cat despre Petrache Poienarui tribunalul inchizi-

Gp.torial- al reactiunei se prefacu ea Inchide ochil. Incici judecatorii seN, temétii a da o pedeps& unui om asa .de mult si asa cu drept respectat.Trecu clan acea urgie Tara sä atinga mai tare pe Poienaru asemeni ca

o vijelie care las& neclintit stejarill ce se rézima pe virtOse radacini. I se luar&7- numai tete functiunile de care se bucurase ,pina la 1848.

Peste duel aril ansë; vechiul stir protector si prieten, Barbu Stirbei, seurca.pe tronul Wit Luminile lui Poienaru si activitatea sa, bine cunoscuteSi pretuite de noul Domnitor, fur& de 1ndat& puse de acesta la noui si nume-rose Incercari.

Poienaru, la 1850, facet% parte din Comisiunea technic& la Directiunealucrarilor publice; tot de odata da concursul s6U in afacerile diplomatice; darmai pre sus de tOte si, precum Intro armonie, bassul serva de temeiti perpe-tuil tutulor modulatiunilor melodice, el Se ocupa acum, In calitate de Efor alScólelor, cu restabilirea si reorganisarea instructiunel publice in Ora.

La anul 1857.11. gasim participand tot de odata si la lucrarile legislative7 din Ministeriul Justitiel si la regularea vechilor chrisOve . man&stiresci in Co-

misia Documental& Apoi, la 1855 el reintr& In Cancelaria Ministerului de Ex-terne si acolo Contribue Intr'un mod fOrte activ, dupe cite se vOdil In ham-tide rOmase de la dinsul, la marele act de justitie umana pe care existenta

t .

or

.

-

v---

r

:

II I

19

efemera a Guvernului provisorill din anul 1848, .11 .amAn& tocmai cu 7 ani mai

in urma. Proiectul de lege din 15 decemvre 1855, care hotarasce cà «Robiaeste .desaintata de veci In .Tera romanesca,» este, pare-se, conceput i redactatde Petre Poienaru. Ana ,' o dovada de statornicia acestui om de merit si .decaracter, mai ales .cand e vorba de idol practice si de fapte drepte!

Dupe retragerea din scaun a Domnitorului Stirbéi, Poienaru, rèmas faraIncetare ca membru in,Eforia ScOlelor Grija scolelor era ea- un element;

integrant al vietei. sale! mai ocuph cate-va sarcini in Consiliul . technic si

chiar in magistratura. Apoi, tocmai la 1864; el reintra pentru timp incercul Ináltilor functionari si lua parte la lucrarile Consiliului de Stat.

Cand, prin Constitutiunea din 1866 se .suprima acest carp, Petre Poie-naru; in virsta de 67 ani, se retrase cu totul in vieta pnivatà. Adinc afectat dedoliuri de thank, el traia mai mult in mijlocul cartilor sale, rèsfoind,. faraAnse' de ale consemna Inscris, vechele lui amintiri, care tote se refereail la seek,la telul statornic i predilect al cugetarilor si.faptelor sale.... Dukes rem i isci-tur Argos!

Din acesta atmosfera cu totul instrainata de agitatiunile lum esci ale tim-pilor de faga, isbuti un moment al rapi chiamarea cordial& si respectuósa ce'ifacu Academia romana in senut ei, alegendul ca membru ordinar In anul1870. Aci era vorba numai de materil tare .1nrudite .cu ale scold, Poienaruii invinse placida taciturnitate, MIA pena de mult secata. de cernela. cufrunteal inalta rezimata pe mana, cant& sa reculega dintr'un trecut depar-tat. Inapol cu o jumatate de secol si mai bine, tete amintirile sale asupraunui om care, mai Inainte de dinsul si In mai grele imprejurari, isbutise sadeschida, tot in S-tul Sava, prima scOla de invelaturi romanesci. DascalulLazar- era .antecesorul sill natural.

Precum anticii senatori romani purtail In brate, la ocasiuni solemne, chipu-rile unor strèmosi ilustri, ast-fel ni se present& si bètranul Poienaru, In Academia

Romana, la 1871, cu figura legendaaa lui George Lazar, intrupath intr'o schita,biografica. Glasul betranului narator era prea slàbit acuma pentru ca Insusi sa

citilucrarea. In sedinta din 8 -septenwrie 18.71, altul dintre nol deteIn locu-i, lectur& pietesei cnvêntari prin care Taal' scOlelor romane din Bu-cures& rostea pomenirea de veci a Moutui lor, obarsia i capul unei familii,acum numerese, din care nol dascalil, ne mandrim a ne cohort

Cand am esit din acea adunare; plina de duiosie dar asa de putin numerósa

')(

-

-

pet&

-

.

14'

i,

7C

!

1

20

bleat a§ putó-o numi o intrunire intim& a Academicilor, totl ne diceam, *lendmarea slabiciune trupésa a unui barbat care, pe timpul virto§iel sale, pastrase§i statura rigida nemladiita, §i portul 'august inteposat ce caracterizair pe Omeniiliterati §i politic! din scOla doctrinarä de pre timpul restauratiunil BurbonilorIn Franta, ne diceam ca, de acu inainte, acel corp sleit de puteri va fi cu totulneputincios spre a mai secunda vre o cerinta statornica, a mintei lui Poienaru.La dinsul, scapatarea fisich 'Area Ca va tine pe viitor, strins incatusate, fleet nucugetul, cel putin graiul i mi§carea. Colegul nostru Poienaru nu mai era in ochilno§tri, deck un vrednic suflet ce'si tira cu greil §i a lene atre vecie, sdrunci-nata sa despuiere pämêntésch.

Cu ce mirare lust vëc,luram tot!, cate-va luni dupa memorata sedinta Aca-demi* pe acela§ bètran Petrache Poienaru, Incordându-si de o data tOte pu-terile trupesci ca printr'un fel de galvanism moral, §i alergand cu o VigOre, ca§i juvenila, prin adunärile publice, pe la autoritatile oficiale, pe la top eel enputere, §i pe la top eel cu buna-vointa, ca pe unii sa '1 mustre, pe altii sä '1 rOge,ca pe unii sa '1 ameninte, pe altii sa '1 stimuleze.

Ce se intêmplase Ore?Se dice, Sire, Alteta Regalà, DOmnelor si Domnilor, _ate ori un falnie

armásar imb6tranit, betejit, ustiat si garbovit subt oblancul si zabalele unuiostas .ce '§i-a petrecut viata in MsbOie, de eke ori acel incurator, napustit demult la iesle, mirOse fumul tpr lui de pusa, si aude sunetul trambitei decampanie, el de ó data isi Malta capul cu semetie, sforae din nari, incOrdOza

§elile, nechiaza cu veselie si isbesce cu copita pamêntul de scapará de subdinsul mantel.

' Pentru bkranul Poienaru, secat de puteri la versa de 72 de an!, trambitasi pulberea aü fost o primejdie ce ameninta ScOla. 0 rea chibzuinta sal o reavointa Meuse pe Stat si pe Corpurile legiuitOre sa desfiinteze, cu o trasura de con-deia i cu o rostogolire'de bile, ScOlele normale, in care se pregatese Invètatoripentru satele nóstre. De mai multi an!, venerabilul Poienaru, zamislitorul se&lelor satesci. in Romania, era presedinte al Societafii pentra invgptura po-porului roman; 'dar presedinta-I, pe timpul de proweritate, era mai multonorifia decat erectly& ; altii mai tineri impingeail carul pe calea ferecata. Pre-sedintele se odihnea In pace, leganênd In visuri fericite viitorul scOlelor populare

Quandoque bonus dormitat Homerus !Dar deoclatk fara veste, iata ca ScOlele normale sunt puse in primej-

Ii

:

.

., _

v

21

die. Atunci, cu o necrecluta ardOre, cu o indignatiune netermurita, se scóladin a sa amortélä betranul Poienaru i, aratând tutulor i pretutindeni,unoraca o aspra mustrare, altora ca o vie imbiere,--subreda sa fiinta trupesca, Inta-rita, ca 'ntr'o minune, numai prin nemarginitul sea amor i devotament ca-tre Scóla remands* el, noil Lazar reintors printre eel cu viéta, scapa dela osInda si de la peire Invetatura sätenilor romani !

In urma aces tui act de senila energie, Intocmai ea vapaia ce crescemai luminósa cand candela este sa se stinga, Poienaru mai aromi Inceti-nel cati-va ani, si se stinse i dInsul printr'o lenta paralisie, In clioa de 2octomvrie 1875.

Acela care, In Imperatia vecinicului repaos si a vecinicei fericiri, a pri-mit suflarea lui cea din urma, Acela singur scie déca ultimul suspin al luiPetrache Poienaru n'a fost o cuviosa ruga soptita Lu pentru vecinica pro-sperare a ScOlelor romanesen

Sire, mteta Regalä, Dómnelor si Domnilor, altul mai maiestru deck'mine ar fi putut, negresit, sä ferece, In onórea unui asa meritos barbat, omedalie pretiosa cu trasuri mai fin mladiite sea mai adInc sapate.

Ea Anse, 'mi-am imps In descrierea acestei placide dar interesanteliguri, pe care o caracterisa mai cu deosebire trasuri de cumpatare, de mo-destie; de prudentä, de Intelepciune, de staruinta, de precisiune si de spi-rit practic, 'mi-am impus, clic, a me feri de ori.ce exagerare. 'Mi-am clis,cu poetul nostru latin de la Tomi,

Inter utrumque tene ; medic) tutissimus ibis.

Facênd ast-fel, sper a fi obtinut favórea de a fi pe deplin creclut cand,drept ultim euvent, ye voi afirma cà Petrache Poienaru, cel care a trecutPrintr'acesta lume facend numai bine, pertransiit .benefaciendo, a fost, pecat a trait, si va fi pururé In amintirea tuturor, un adeverat Parinte al Scii-/,,_. --

lelOr nOstre românesci.Aci, unde serbam astacli un stadia temeinic de Intarire a acestor ScOle,

sä 'I devotam dar en totii si sa proclaim viltorimei o eterna veneratiune pen-tn.' demnul barbat Petre Poienaru!

C

)(