Anul XFebr.-Martie 1941

Redactia AdministratiaCorpul

2.65.80 Publicatie Ivnará pentru

M. S. REGELE

D-L GENERAL ION ANTONESCUCONDUCÂTORUL STATULUI

M. S.

2-3

www.dacoromanica.ro

4

www.dacoromanica.ro

MAJESTATEA SA REGELE MIHAI I

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

DOMNUL GENERAL ION ANTONESCUCONDUCATORUL STATULUI CONSILIULU1 DE

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

ANUL X, Nr. FEBR. - MARTIE

M. S. REGELE A AVANSAT PE DOMNUL GENERAL ANTONESCULA GRADUL DE GENERAL DE ATÁ

D. General Ion Antonescu a primit din parteaMajestätii Sale Regelui urmátoarea scrisoare :

5 Februarie 1941

SCUMPE DOMNULE GENERAL,

Prin dede readus li-

ordinea Tarn.Socotesc a simtämintelor

turor românilor dorinta ce oam, de a acorda o binecompensh

Drept urmare, rog a dispune a setocmi raportul pentru

domniei-voastre la degeneral de armati.

scumpe domnule General,credintarea sentimentelor Mele deconsideratiune.

D. General Antonescu a MajestätiiSale Regelui cum :

MAJESTATE,

Nu am räspuns de scrisorii pe careMajestatea Voasträ a binevoit mi-o

trebuie märturisesc amo hotärtrii trebuie pri-mesc ordinul de avansare ce Mi-afi dat, saurog pe Majestatea lase fieexecutat alte

Am primit, chiar o a Ar-matei, care, de MajestdfiiVoastre, Sunt astfel

nu las tzeexecutat ordinulVoastre.

mulfumesc, Sire, pentru cinsteacefi.

pe marturiile cefäcut de morfii Ostirii deal bravilor ei, un de incredere al

Voastre ArmataEu, Sire, nu mi-am datoria,

cel din urmä soldat.Mi-am fäcut-o cu durere, dar la capät,

mi-o voi face de acumträifi, Sire.

Sd Majestatea Sa Regina Elena.

General I. ANTONESCU

telegrama primitä de domnul GeneralAntonescu din partea Armatei :

Domniei Sale Domnului General de ArmatäION ANTONESCU

de ConducAtorul

Toti osta§ii armatei de uscat, ai aerului aimarinei se simt fericiti in timp

domnul General Antonescu, conducatorul Sta-tului, e§it din poartä de cuminte gradul cel mai ce se poate conferi Intimp de pace.

Cu toti pe Bunul Dumnezeu vä dä-ca sä puteti duce

la liman, cu iubita noasträMajestatea Sa Regele.Generalul de Armatä Ion Antonescu

MINISTRUL NATIONALE

General de Corp de Armatá Adj.IOSIF IACOBI CI

www.dacoromanica.ro

ORDIN DE ZI

Ofiteri, subofiteri, caporali soldati.Tara româneascd a trecut ultimele zile teroare nemai-

cunoscutä istoriaInsträinati sufletul de tot ce acest Neam

are mai scump, cete de nevrednici desträbälatiau la conducerea Statului.

mai putin de 24 ore, vrednicia,negatia sângele vostru, Tara a reintratordine.

Ati pgstrat sufletul curat iubitor deal gloriosilor vostri

N'ati dat ascultare uneltirilor, soaptelorcare au trecut din ureche ureche.

credinciosi vostri, mie

Cinste !

dovedit, mai mult, ca toatemomentele grele ale Neamului, Tara se poate sprijinibire vol.

Tara vá este Eu mult ca oricare altul, fiindaStat, sacrificiu - m'am tinut de cuvânt - jurasem sá pAstrez

ordinea.Pentru a vá da o satisfactie, acestei Natiuni cuminte ascul-

care nimic nu meritä terfelirea ce i s'a adus, am dispus ca totivinovatii fie imediat judecati sanctionati exemplar, cei

exemplare fie recompensati.

cu

23 lanuarie 1941

CONDUCATORUL STATULUI ROMAN

PRESEDINTELE DE

General de Corp de Armatä (ss) ION ANTONESCU

www.dacoromanica.ro

23

APELUL DOMNULUI GENERAL ION ANTONESCU,

tuturor sbuciumul adânc al con-§tiintei mea

Ca sä judecati toti toti sá veniti mine.Pentruck prin mine, Patria, cu

rAspunderile ei grele.Am primit povara sdobitoare a conducerii ca

sä opresc präbu§irea Tárii scap onoareaNeamului cel mai crâncen ceas de incercare.

Am luptat clipá de rägaz, altbinele Neamului, ca sá salvez ce

era de salvat.M'am mândria

dau siguranta granitelor in ceasul de primejdieMarelui Fuehrer Ducelui Musolini

drepturile noastre.Am fäcut totul ca ajut pribegii,

bilesc finantele, sá sporesc sprijinagricultura, pe muncitor.

In fata lui Dumnezeu, fata aIstoriei, jur aceste 4 luni de guvernare au

cel mai mai cumplit mai mistuitorsbucium pe care un putea sä-1 pentruTara lui.

Am intemeiat Regimul National Legionar, petineretul Neamului, tineretul tot ce un Neamare mai curat mai nobil.

Am acela§i timp sä adun in jurullui toate generatiile, elita toate clasele Nea-mului ca astup prApastia dintre ele ridicviitorul.

Am am dojenit, am pedepsit diniubirea a adevdrului dreptätii.

Oameni elemente räsvrAtite, sauunelte acum ordinea,

de care Statul, familia avutul nu pot träi.

Am luat pe umeri povara Neamului, caridic nu sä-1 prAválesc.

Tara este acolo unde e Regele, Steagul,ta, ordinea, dreptatea siguranta vietli a

muncii.Tara este acolo unde este grija ca onoarea

nostru sá fieToti simtiti aceste porunci.De aceea, toti fim laolaltA.

24 de ore trebue restabilm lini§teaordinea.

Fiinda eu n'am fost eri nu vreaufiu nici nici instrument de tiranie, nicipunte de anarhie.

Chem pe toti Românii laIndemn pe muncitori creadä in

meu sä nu-§i robeasa sufletul care pri-mejdue§te surpá.

Sunt sigur de simtul tuturor functio-narilor Statului, de caracterul vointa dedine a magistratilor.

onoarea, siguranta granitelepe lealitatea ofiterului ordinea soldatului.

lar, pe Legionarii adevArati, crescuti duhulde iubire de Neam a lui Codreanu, indemn sámá sunt sigur, CApitanul le-ar

cerut azi ceea ce le cer eu.

cu increderea in jurultoritätilor Statului.

Vointa mea este nesdruncinatä.Credinta trebue sä fie tot a§a.

General ION ANTONESCU

Bucurefti 21 lanuarie 1941 RED.

APELUL DOMNULUI GENERAL ION ANTONESCU,

Oameni de bine din toatá Tara.Toate strAduintele mele, nu au izbutit sä

pe rAsvrätitii impotriva autoritatii Statului,reintre pe calea ordinei, singura care poate

salva Tara, Familia

fägaduesc Statul sá-1voi tine de s'ar

V'o

s'au tras focuri asupra Pre-§identiei Consiliului din aläturatá a gar-

www.dacoromanica.ro

24

dienilor publici care se grupaserd 600 oamenimitraliere tunuri pregMite de mult

de fostul ministru de interne, hi scopul de arästurna cu conducerea Statului. S'au trasfocuri asupra altor institutiuni de

a amläsat ca aparatul de apdrare al Statului intreautomat functiune. Acest aparat, Armata

functioneazd gres.Peste tot, rátdcitii, In mare parte copilandri

nestiutori comunisti notorii, se predau aco-periti de rusine.

Autoritatea de Stat este pretu-tindeni.

In alte párti, case de români neaosi patriotistint prädate Crima se uneste cu

De ce sunteti ataca casele voastre,chemati ajutor autoritatea Statului, lasosirea ei apärati-vd cäminul färä

Cu legionarii cari mai simta Patriei cu toti cei cari dau seama

trebue front impotriva anarhiei distru-vom face regimul legionar al oameni-

vrednici.Nu dati crezare prostiilor Nimeni

dintre voi nu va putea crede Generalultonescu, apärätorul neclintit al Tärii priete-nul credincios al aliatilor nostri germani ita-lieni, ar putea vreun oricât de micmestec In faptele de guvernámânt al uneltirilorjudeo-masonice.

Oameni bravi din toatä Tara !Am incredere ! aveti Incredere

mine !Nu rämâneti la sfortärile care

le fac pentru voi numai pentru voi. Apärati-vd.peste tot autoritätilor

Statului, faceti zid ostasiidrapelele lângä Regele Tärii.

! Intr'o unire, inimä.Comand : ADUNAREA !

Regele !!

Bucure§ti, 22 lanuarle 1941General ION ANTONESCU

MANIFESTUL DOMNULUI GENERAL ION ANTONESCU,

Domnul General Ion Antonescu a dresat Tä-urmätorul manifest :

Am tut din nou de sbucium, deteroare rusine.

Copii mei pentru care distrusesem cariera,pentru care suferisem, le deschisesem drumprin de Stat dela 6 Septembrie, pe cari

am luat aláturi de mine la conducereale-am dat rosturi de viatá de multe ori nemásu-rate, nu päteze memoria luiCodreanu a luptätorilor generatiei, cimerite prin respect destinul mare ce

; copiii mei dragi ale greselile-am 5 luni In spatele meu, n'au gäsit

de recunostintä, pentru mine pentru

Red.

care crezuse in puterea idealurilortrimeatá vrea

narea Statului.In paginile istoriei a omenirei nu cred sä se

poatä o de ingratitudine mai mare.casa care slujesc ca un rob

din zori in zori, pärdsindu-mi propriamea casá, ca nici o din ta ce mai amsä nu fie inchinatä Presiden-

Consiliului, organizaserd sprijinul fostuluiMinistru de Interne Petrovicescu al Directo-rului Sigurantei incredinta-sem siguranta Statului -conjurátoare in casa gardienilor publici, uncentru de netrebnici - gardieni ai politieivagabonzi, cu un tun, mitraliere pusti, säasasineze In timpul noptii.

www.dacoromanica.ro

25

Neizbutind m'au atacat in plinä zi.In acela§i timp in edificiile publice ale Capi-

talei, unde erau numiti din buna meaplätiti de voi toti, din bunul trudei voastre

institutiunile cari vegheze tocmaila paza ordinei publice la interese aleStatului, acolo au instalat echipe de rebeli ti-rind apoi pe sträzi, pe instrumentelemanilor cetele de netrebnici plätite, idea-li§ti, nevinovati pornind la o depräbu§ire a Statului. Capitalei au fostoprite de vehicole päräsite de muncitori, indem-nati la fabricile ori incendiate,case cartiere devastate, oameni prädati uci§i.

pitala multe ora§e ale au träitsuri de spaimä de

Am zadarnic opresc pe räsvrAtiti.Valuri de de asuprire pe sträzi.Am fost scot armata. eu, care amcut lovitura de Stat de la 6 Septembrie, färä o

de care am suferit ca nimenialtul chiar pentru netrebnicii Jilava, pen-

nu umplu deci dau pedeapsä asprä, chiar moar-

tea, dar prin Statului, cu care ammärit voi pedepsirea tuturor crimelor

nedreptätilor, am fost las trupelein fratii

Trebue titi adevärul intreg. atacul dela Pre§identia de unde au fost doi

ränit un ofiter, n'a fost ränit un singurrebel.

Banda de 600 de netrebnici dinditi femei de cea mai clash un copilde 12 ani care a tras cu mitraliera in soldati,a e§it neatinsh.

Pe sträzi, osta§ii au peräsvrätiti numai prin amenintári somatii. Pecalea Dorobanti un soldat a fost prins, räsvrä-titii au turnat petrol i-au dat foccremeniti ai camarazilor. La fel pe Dâmbo-vitei. Pe alte sträzi, osta§ii cari nu trägeau aufost desbräcati umiliti, iar ofiterilor li se stri-

: cáini" tichlo§i" ca in revolutiile celemai anarhice.

Pretutindeni tras focuri de pe acoperi§uridela contra cari jert-

feau vieata pentru ordinea Statului.Armata a trebuit se apere, armata a

buit tragh, duph ce din ei auzut rhpu§i de gloantele trädärii.

Am eliberat dela Prefectura Politiei pe rebeli,prezenta nici unui militar,

vântul dat ch, armata vor läsaarmele vor pleca.

Drept au pornit cu mitraliere, cu pu§titancul Prefecturei ca atace Palatul Tele-

foanelor, Statul Major Postul dein care s'au instalat de nevred-

nich trád are pentru a induce eroare trupele,s'au in uniforme militare.

In multe ora§e petrecut lucruri asemáná-toare. Armata a pus ordine §i prin jertfa ei asalvat Statul.

$tiu ch au zut rebeli. Din ordinulmeu niciodath armata nu a atacat, primelezile ale rebeliunei, ci s'a

Netrebnicii cari s'au in mi§careaslujind strhine de rea

ca vagabonzii resturile odioase ale perife-cari au o mai bunk

Dar curati, putini, cari aude gre§itä, de räsvrätire

- ace§tia au adus tragicrerea a parintilor familiilor, cari

ch au crezut prea mult inentuziasmul orb al copiiior nu i-auimpiedica la vreme dela rätäcire.

Vina pedeapsa cea mai oritau o aceia i-au dus la moarte,

cari i-au actiunedesläntuitoare de anarhie pentru a-irási in momentul inceperei luptei.

Ordinea a azi redobanditä. Sigurantae cel de

mândrie a a mea,armata.

soldati, de pe teritoriu,unde unul singur dintre voi nu s'a ferit de

www.dacoromanica.ro

26

vouä strâng mânamultumesc numele

salvat-o.Prin fapta voasträ dâra

zat ordinea, siguranfa amarazilor.

In acela$i timp, curmat primejdiile, lacari nebuna nu cugetase, ca grani-tele noastre nu fie cotropite decari nu umilitoarea prä-bu$ire.

V'afi dreptul de a da exemplutregei rânduindu-i siguranta

; v'afi - sunt sigur - stima ca-marazilor germani pemântul românesc, care au putut simfulvostru de räspunderede a cinsti Neamul, astfel dezonoarea

au martori la orati.

fac o de onoare sä märturisescNatiuni, in aceste de sbuciumam simtit In spatele umbra

a marelui Fuehrer onoarea Reichului Germancare ne-a garantat frontierele.

atingere a nicioa suveranitätil noastre, ci loiala

gere a unui mare aliat, fatä de care nu am de-cat regretul cá elemente alene-au intunecat o clipä prestigiul

re.Deaceea in curat, nu

pot sä spun Natiunei noastre trebuesä fie sigurá de alipirea ei la Axäsä cer tuturor sä simtä ca mine,

vom sä facem din destinul nostrunational ceea ce ne marele säu exemplu,deschizand un drum Europa nouäa viitorului.

Am cele mai aspre pentrutrarea ordinei.

Pe iubire am puscuma pedreaptä implacabilá voi pune stä-

drepturilor rosturilor noastre.

Tineretul a fost purtat pe un drum gre§it.Din spiritul legionar, din entuziasmul sincer

curat, din puterea de de credintá atineri dragi, voi topi firele cu care vom

tese noua noasträ a§ezareCeasuri grele mari neScuturd-ti tinere, fruntea intunecatä de acei

cari te-au rätäcit in intunericul räsvrätiriicrede Generalul Antonescu.

Coboarä con§tiinta ta de desingur judecata hotärä§te. ti

din pistolul a§teaptäStatul iti va da arma

drepturilor triei.Gone§te din sufletul täu ura umple-te de

iubire putere.din randurile tale pe cei cari au

bräcat verde a martirilor ideii, pentruca sä umple sträzile de ro§u al osta§ului

sá ridice pe acoperi§uri drapelul ro§ual anarhiei.

Am muncit 40 de ani pentru Nearnul acesta,ca sä pot apusul vietii deschid por-tile räsäritului romanesc.

Eu nu pot te tinere curat, pentrufapta mea este o luminitä credincioasä

candela Nearnului, o inchinare, ca a ta laaltarul drepturilor strämo§e§ti, o inviforare, ca

a ta pentru viitorul nostru.Deaceea, gata de faptä dePrin tine cu tine vom zidi o de care

sá ci nu faptá de ca aceeace ti s'a

lar voi, rebeli, ati fost legio-nari, aplicati-vd singuri pedeapsa legionará,

fiti siguri, vä voi aplica-o eu.

Voi noua a§ezare a Statului.Din spiritul legionar, voi o ordine

potrivita sufletului nou care s'a a§ezat lume,comunitate cu Germania Italia.

V'o voi spun pentru a o judeca primi.voi pe toti, din toate

din toate clasele, ca sä - detineret - rea chemare a noastre.

Nimic pe lume nu va abate.

www.dacoromanica.ro

ANICERUL 27

nimeni nu-mi poate impotrivi vanitäti,nici interese, nici rätdciri.

ceea ce conduce nu este deckmunca, ceeace nu estegrija de Neam, ceeace mä este credinta

Dumnezeu in dreptate.Dati patriei tot ce este mai bun voi.

azi se sub ochii vo§trii soartade veacuri a lumii.

in ei, fiecare trebue vá sim-titi chemarea.

Regele a§teaptä dela toti indeplini-rea datoriei.

General ANTONESCURed.

CONSTITUIREA NOULUI GUVERN ZIUA DE 27.1.1941

Pregdintele Consiliului denistru la Departamentul AfacerilorDomnul General de Corp de Armatä IonAntonescu, Conducätorul Statului.

Domnul General de Corp de losifcobici, Ministru Secretar de Stat Departamen-tul Nationale ;

Domnul General de Divizie Popescu I.mitru, Ministru Secretar de Stat la Departamen-tul Afacerilor Interne ;

Domnul prof. Mihai Antonescu, MinistruSecretar de Stat ;

Domnul General de Divizie Radu Mi-nistru Secretar de Stat la Departamentulcatiei Nationale, Cultelor Artelor ;

Domnul General de Stoenescu Nico-lae, Ministru Secretar de Stat la Departamen-tul Finantelor ;

Domnul General de Potopeanu Ghe-orghe, Ministru Secretar de Stat Departa-

Economiei Nationale ;

Domnul General de Divizie Grigore Georgescu,Ministru Secretar de Stat la Departamentul

publice Comunicatiilor ;Domnul General de Corp de

chitiu, Ministru Secretar de Stat Departa-Agriculturei Domeniilor ;

Domnul P. Docan, Consilier laCurte de Casatie Justitie, se MinistruSecretar de Stat la Departamentul Justitiei, con-form art. 15 din Codul Functionarilor PubliciLegea pentru organizarea ;

Domnul Lt. Colonel prof. N. Dragomir, Mi-nistru de Stat la Departamentul CoordondreiStatului Major Economic ;

Domnul prof. universitar P. Tomescu, Deca-nul Facultätii de din Bucure§ti,nistru Secretar de Stat la Departamentul Mun-cii, Sándtati, Ocrotirilor Sociale ;

Domnul prof. universitar Nichifor Crainic,Ministru Secretar de Stat insárcinat cu Propa-ganda ;

Domnul General de Divizie Dobre, Sub-secretar de Stat pe Departamentul

pentru Inzestrarea Adminis-tra Armatei ;

Domnul de Divizie Constantin Pan-tazi, Subsecretar de Stat pe Departamen-tul Apdrärii_Nationale pentru Armata de uscat ;

Comandor aviator Gheorghe fienescu,Subsecretar de Stat pe Departamentul

_Nationale pentru ;

Domnul V. Dimitriuc, Subsecretar de Stat peDepartamentul Economiei Nationale pen-

tru Petrol Exploatäri Miniere ;Domnul Aurelian Subsecretar de Stat

pe Departamentul Agriculturei Dome-niilor ;

Domnul Enric Otetelepnu, Subsecretar deStat pe Departamentul Educatiei Natio-nale, Cultelor Artelor ;

Domnul General Eugen Zwideneck, Subsecre-tar de Stat pe Departamentul EconomieiNationale pentru Colonizare Populatia Eva-

;

Domnul Mircea Vulcänescu, Subsecretar deStat pe departamentul Finantelor ;

Domnul General de C. G. Voiculescu,Subsecretar de Stat pe DepartamentulMuncii, Ocrotirilor

NOTA. - Domnul P. Docan prezentând demisia Domnul C. Stoicescu a fost numit Ministru al Justillei.

www.dacoromanica.ro

28 A

General Ion Antonescu

Cu ocazia constituirei Guvernului, ziva de27 lanuarie 1941, d. General Ion AntonEscu afäcut urmátoarele declaratii :

Guvernul ce am constituit are scopul de aasigura ordinea a restabili mersul normal aladministratiei.

Tara are nevoe de lini§te muncá.Activitatea administrativä trebue sä-§i reia

rosturile fire§ti,tuturor prestigiul autoritátii.

Un guvern de militark este expresia uni-a disciplinei pe care o impun

rärile de azi pe cuprinsulIn ceea ce politica a actua-

lului cabinet, In care pästrez personal Ministe-rul Afacerilor Straine, este aproape nefolositorsá adaog merge nici o

de de marele Fuehrer Ducele

solini.Fidelitatea acestor nu este o

titudine politick ci o stare de con§tiintä, pe carenu o vom päräsi niciodatá.

Intre Puterile Axei trebue orga-nizatá o comunitate spiritualä mai

a realizare constitue una din principalelemele preocupäri actuale".

*

Telegrama M. S. Regelui domnului

General ION ANTONESCUD-1 General Antonescu a primit urmátoarea

telegramd din partea Majestätii Sale Regelui :Ati bine meritat de la Patrie, redandu-i

dinea lini§tea. cu formarea guvernului,vä exprim intreaga Mea admira tie Incredere.

MIHAI R.

OSTASII PENTRU TRONULUI

Cu ocaziunea ce a avut In tarn,armata fäcut datoria sacrificandu- chiarviata pentru apârarea Patriei Tronului, contradu§manilor din afará din interiorul

au fost dezarmati.Din randurile o§tirei au cäzut la mortiräniti, multi ofiteri, subofiteri trupä.

NUMELE CELOR 17 MORTI LA DATORIE

DAnescu Constantin din ServiciulGeografic Dr. Marin

din Reg. 4 Dorobanti, PlotonierT. R. Anghel Marinescu din g. 4 Doro-banti, Sergent Major loan V. Dumitru dinReg. 21 Infanterie, Sergent Dogaru dinBat. Sergent Barceadin Reg. 4 Dorobanji, Caporalul Oh. Mär-gineanu din Reg. 2fan Dinescu din Reg. 4 Dorobanji,Ion Oprea din Reg. 4 Dorobanji,Constantin Georgescu din 1

Soldat Costache din Reg.2 Grilniceri, Soldat Vasile din Reg.2 Soldat Sandu Voicu din Reg.

2 Graniceri, Soldat Dumitru dinReg. 2 Graniceri, Soldat Ion Gancea dinReg. 4 Dorobanji, Soldat Soare dinReg. 4 Soldat Nicolae Grecudin Reg. 4 Dorobanfi.

Domnul General Ion Antonescu, ConducatorulStatului Pre§edintele Consiliului de Mini§tri a

ca inmormantarea eroilor dzuti pentruPatriei sä se facä cu toate onorurile.

Sicriele osta§ilor eroi la au fosta§ezate In zlua de 27 1941, pe un im-pozant catafalc Plata Victoriei din Capitalá.

Serviciul religios a la ora 15 a fostoficiat de I. P. S. Patriarhul Nicodirn, inconjuratde un sobor de Arhierei Preoti In

prezenta Membrilor Guvernului, Corpului Diplo-matic Armatei.

Companiile de onoare in careu stau de veghe.sunt inväluite drapele tricolore, iar

la capetele ard amfore.Au fost depuse coroane de din partea

M. S. Regelui, Conducatorului Statului, Misiunei

Germank etc. etc.Dupä oficierea serviciului Domnul Ge-

www.dacoromanica.ro

GR 29

de Divizie Pantazi, Subsecretar de Statpentru Armata de Uscat a rostit urmdtoarea

:

strábátând de bucurie,ca mijirea unui de soare de bunerodnice nädejdia in viitor.

Prin mine,torul Statului numeleArmatei al Neamuluivá aduce supremul salut

in clipa voa-stre carecepe, vá eroi-cul vostru exemplu vafi slävit vecii vecilor.

Dumnezeu sä odihnea-pace voa-

stre suflete".Dupá cuvântare

Pantazi, Subse-cretar de Stat al

Nationale, citestecretele-legi prin care lapropunerea General

Antonescu, Condu-Statului - Ma-

Osta§i eroi !Cu simtirea bui-

de primejdia princare a trecut, Tara

vá cinsteste !Pe voi, care ati

indeplinind cea maigreavoi care ati

pentru glie prinsacrificiu ati doveditvirtutile noastre strämo-

ca suculnätos al pämântului,când sä

viitoare.De aceea,

ceasta a despärtirii, pier-pe cei mai vred-

- umili legionariai brazdei - Tara prezentându-vdcernica ei intristare, cere voe ca prinnicul care vä trupurile

OFICIEREA SERVICIULUI RELIGIOS

DOMNUL GENERAL DE PANTAZI ROSTESTE CUVÂNTAREA

jestatea Sa Regele decoreazd post-mortem" peofitarii ostasii la cu Virtutea

Steaua României Spade".

www.dacoromanica.ro

30

Domnul General lacobici, noul ministru alNationale, pune pe sicriele eroi-

Se Imnul Eroului Necunoscut"Eroica", In timp ce obaterie de artilerie tragesalve de tun. Armataonorul. e im-presionant din cale a-

defilareacompanii de

onoare, fata mortilor.Muzica into-

mar§ul.Ceremonia s'a

Autoritátile se retrag,trupa

ofiterii.Se cor-

tegiul §i martiri-sunt urcate auto

mobile militare, Inváluitein tricolorul national.

Cortegiul este deschisde

LA CIMITIRUL GHENCEA

La orele 17, impresionantul cortegiu, In fataa Ingenunchiat populatia pe sträzile Ca-

ARMATA GERMANA DEFILEAZA IN FATA SICRIELOR EROILOR

ARMATA ROMANA OEFILEAZA IN FATA SICRIELOR EROILOR

unitátile din armatamentul de soldati din misiunea in tre careau fost intercalate automobile ce poartá sicriele.Familiilor eroilor s'au pus la dispozitie auto-care militare la cimitirul militar

pitalei, -a ajunsmitirul militarIn a§teptarea cortegiu-lui, cu tot timpul nefavo-rabil, mii de cetäteni, dintoate straturile sociale,au tinut vie lasä dea ultimul onor osta-§ilor lapentru Rege. Ne-numärate suntpuse peste sicriele bravi-

osta§i morti pentru

La sosirea cortegiului,delegatii cu din

din care facparte dau onorul.

o scurtä sluj-religioasd de

mare.Se trag salve de arme

de infanterie.Sicriele sunt apoi purtate pe umeri

la de osta§ii, camarazi aiiar muzicile intoneazd RugAciunea".

Pioasa ceremonie a luat la 18.A.

www.dacoromanica.ro

GR 31

TELEGRAMA DE M. S. REGELE MIHAI I,DOMNULUI GENERAL ION ANTONESCU

Domnul General Antonescu a prima din par-tea Majestätii Sale Regelui urmátoarea tele-

:

Do General, pentrula au pomel-

al mucenicllora trebult

mult dea de pen-asigurarea ordinei el ce-ce o conduc.

de a aduce o cdt dejamillllor crunt moartea aunora din mai aldin partea Mea a Mele suma decinci mii lei drept contrlbuf le ala acest scop. decorez,,Post Modem" pe bravurel.

sen-timentelor de

27 1941.MIHAI R.

TELEGRAMELE DOMNULUI GENERALANTONESCU M. S. REGELE MIHAI

D. General Ion Antonescu, Conclucdtorul Sta-Consiliului de Mini§tri a

prin urmátoarea telegramd Augusteitentii pe care Suveranul a de jert-

Armatei in apárarea ordinei in Stat :

MAJESTATII SALE REGELUI MIHAI I

Rog pe Mafestatea ceamai fierbinte de dragostea a pentru sentlmentele desemnificafie care a-

post modem a celorStat, precum

pentru a Voastre lafondul ajutordril acestor

al Neamului Romdnesc.ingddult, Majestate, exprim

simfiri de Voastre Mame,care de Majestatea a avut

pentru

Al al fil Voastre prea supus,General ANTONESCU

la telegrama prin care Suveranul a mul-tumit Conduatorului Statului pentru felul cuma restabilit ordinea amenintatd, d. IonAntonescu a urmätoarele :

MAJESTÄTII SALE REGELUI MIHAI I

Mi-am Tard Tron.Sd

General ANTONESCU

DOMNUL GENERAL ION ANTONESCU. CON-DUCATORUL STATULUI, A DON AT PENTRU

EA FAMILIILOR OSTWLORLA DATORIE

Domnul General Ion Antonescu a donat sumade 200.000 lei pentru ajutorarea familiilor os-ta§ilor cázuti eroic la cu ocaziuneaprimärii rebeliunei din zilele de 21-23 lanu-arie 1941.

A. S. R. PRINCIPESA ELISABETA A DONATPENTRU AREA OSTWLOR

LA DATORIE

Alteta Sa Principesa Elisabeta a tri-mis 250.000 lei pentru familiile soldatilorla pentru apárarea ordinei in Stat.natia a fost de urmdtoarea scrisoareadresatá d.lui General Antonescu :

Domnule General,aduc Eu danla mea spre u,surarea su-

trudel cari au jertfltPatrie zile de dure-

Sunt o care aTara de un de gray, ce-

pe care bunil cuo o We/de".

ELISABETA

D. General Ion Antonescu a AlteteiSale Regale urmätoarele :

Am dania de 250,000 lei pe Altefa

www.dacoromanica.ro

Regalä a de a o facepentru ostasilor la pentru

ordinel Tarä, danle pe carede o scrlsoare de frumoase

mentemele sincere, pen-

tru cälduroase ce adresal, capentru suma rog pes meu devotament".

General ANTONESCU

CINSTIREA CARI S'AU DISTINSIN ACTIUNILE DE REBELIUNEIDIN ZILELE DE 21 - 23 IANUARIE 1941

Pentru bine meritata cinstire a osta§ilor caris'au distins actiunile de anei d. General Antonescu, Conduatorul Statu-lui a :- se propuneri de decorarepentru toti osta§ii (ofiteri cari au fost

sau cari au luptat cu curaj, actiunilecontra rebelilor ;- se citeze, prin ordin de zi peunitAtile cari s'au distins lupta pentrugerea rebelilor ;- poarte semnul de acor-dat prin ordin de zi toti cei cari au

aceste actiuni ;- se dea mii lei

pogoane arabil, proprie-tate, familiilor (sotie, copii sau celorzuti la precum rAnitilor infirmi,iar echivalentul bani, pentrujghebarea unui comert ;- se dea tuturor rAnitilor zecimii lei, deasemenea celor dela sate o pe-reche de un plug, iar celor dela ora§eechivalentul in bani.

In acest mod. d. General Ion Antonescutelege foloseascA donatiile de bunii

pentru a serviciile aduse decredincio§i ai cari de

au menirea au dovadaspiritului de devotament, disciplinA a dra-gostei de neam.

Cu ocazie Conduatorul mul-tume§te donatorilor cari, pri-mejdia ce a amenintat temeliile Statului, au ve-nit ajutorul acelora care le asigurä viata,vutul siguranta zilei de

* *

Exemplul dat de M. S. Regele MihaiS. Regina Elena domnul General Ion

tonescu ConducAtorul Statului a fost urmat depoporul care prin contributiunile ce autrimis, fondul de ajutorare al soldatilor ce s'audistins ocazia turburArilor a ajuns la data

Revista la suma de aproape30.000 000 trei zeci milioane lei.

TELEGRAMA DE DOMNUL GENERAL ANTONESCUFUEHRERULUI ADOLF HITLER

Domnul General Ion Antonescu a adresattelegramA Fuehrerului Adolf Hitler :

Aceste cuvinte am socotit de datoria meale adresez eri Natiunii Române :

Imi fac o de onoareNatiuni aceste zile de sbuciumam simtit spatele umbra

a marelui Fuehrer onoarea Reichului Germancare ne-a garantat frontierele.

Nici o atingere a române§ti, nici oaplecare a noastre ci loialagere a unui mare aliat, fatä de care nu am de-

regretul elemente ale Neamuluine-au intunecat o prestigiulstre.

Deaceea, intreg in curat,nu deat spun Natiunii noastre tre-bue fie de ei la

sä cer tuturor ca m;ne,vom facem din desti-

nul national ceeace ne mareleexemplu, deschizAnd un drum romAnesc, Eu-ropa nouA a viitorului".

aceste pe care se rea-toatá actiunea mea de totdeauna, vA rog

www.dacoromanica.ro

ANICERUL 33

sä primiti Excelentd, márturia credincioasá aadmiratiei mele.

General ANTONESCU

La aceastä telegramd Fuehrerul a rdspuns:

multumesc pentru telegrama d-voasträ

din 26 c. d-voasträ pentruAxa exprimatä Adaug

cele alduroase pentru Domnia-pentru o mai defini-

tivä lini§tire a situatiei interne dino fericitá desvoltare a in viitor".

ADOLF HITLER

DOMNUL GENERAL DE CORP DE ADJUTANT I. IACOBICI A LUAT INPRIMIRE MINISTERUL NATIONALE

Telegramele M. S. Regelui Mihai, D-lui General Antonescu StatuluiD-lui General Hansen, eful misiunei militare Germane.

Majestdtii Sale Regelui Mihai ICastelul

Ministerul Na-tionale, rog pe Majestatea binevo-

a primi prin mine, asigurarea toti os-ta§ii armatei de uscat, ai aerului ai marinei,vor §ti sä-§i datoria, cum au jurat- oMajestätii Voastre".

Ministrul Apärärii NationaleGeneral de Corp de Armatä adj.

Domnului General Ion Antonescu Statului

Luand conducerea Ministeruluitionale, rog binevoiti a primi prin mine,presiunea devotamentului neclintit al tuturor ofterilor, subofiterilor osta§ilor armatei decat, aerului marinei".

Ministrul Apäräril NationaleGeneral de Corp de Armatä adj.

Domnului General de Corp de HansenSeful Misiunei Militare Germane in

In ceasul serios al Ministeruluirärii Nationale, rog pe excelenta voasträ a primicamaraderescul meu salut, cu asigdrarea voisprijini mai mult rodnica colaborarearmata ode loialitate de misiunea de sub comanda domniei voastre".

D-L GENERAL DE CORP DE I. IACOBICI

Ministrul Apäräril NationaleGeneral de Corp de adj.

I. IACOBICI

www.dacoromanica.ro

34 GR

ORDIN DE ZI Nr. 4Din 27 1941

conducerea Ministerului Na-tionale, aduc salutul camaraderesc tuturorofiterilor, subofiterilor armatei deuscat, ai aerului marinei, ferm convins totivor continua datoria cum aurat, niciodatd soarta tärii nu anat mai mult de noi, ca clipele de

Ministrul ApArárii NationaleGeneral de Corp de Armatá adj.

DOMNUL GENERAL DE CORP DEADJUTANT I. IACOBICI

la lulia, 1884 ; stu-sträindtate.

Sublocotenent la Septembrie 1903 armataaustro-ungard.

A fäcut mondial pefronturile, utilizat ca de Stat Major

functiuni de mare rdspundere.

In 1918 este primit cadrele armatei romäne,de colonel.

Numit de Stat Major al Diviziei 18-a,laborea In mod cu comandantul

misiunile incredintate acestei maricampania dela Tisa, decorat

Steaua României" ofiter pang-lica Virtutea

Dela 1919 prezent a fäcut serviciul: Comanda grupului 3 vânätori de munte, in

Statul Major al ma relui Rege Ferdinand, deStat Major al Inspectoratul Armatei deMarinei Aeronauticei, comanda de

ef de Stat Major al unui inspectoratgeneral armatei, Comandant al Diviziei 2nätori de munte, Sub§ef al Marelui Stat Major

Director al invátämântului militarComandant al 2 MinistruInzesträrei Armatei, Comandant al armatei a 3-a

acum Ministru al Nationale.Red.

OSTA$UL ATACAT SE SOCOTESTE IN ARE DREPTULA INTREBUINTA ARMA

D-1 General Ion Antonescu, Conducdtorul Statului, a semnat un decret-lege cu urmätorulcuprins :

Se socote§te apärare are dreptul a intrebuinta arma, militarul atacat de unasau mai multe persoane sau când se dezarmarea ori desbrdcarea lui de uniformä.

IN ORDINE - COMUNICATUL MINISTERULUI DE INTERNE

In domne§te lini§te ordine.In toate comunele urbane rurale, numit instalat noui primari, ale§i propune-

rea cetätenilor, dintre cei mai buni gospodari cari avut nimic repropbil in trecutulToti inspectorii administrativi au fost trimi§i judete pentru a da indrumärile necesare

unei bune functiondri a autoritätilor pentru a constata in ce conditiuni s'au predat devechii prefecti primari autoritä tile respective. Internelor,

de Divizie POPESCU DUMITRU

Noi Gränicerii, oasteaCe stäm de strajä laJurat-am ca deSä nu s'atingä vre'un alt neam

JURAMÂNTULne iubim Regele

Ce este tânär ca noii-am juratjertfa noasträ la nevoi

De va'ndräsni ne ia brazdaVre'un barbar sau deNoi ne fine jurämântul

muri de gât cu ei.Serg. Avram

www.dacoromanica.ro

35

PAGINA RELIGIOASA

PASTORALA I. P. S. NICODIM PATRIARHUL ROMÂNIEIai sfintei biserici ortodoxe române,

cetöfeni ai României,Acum aproape mii de ani lumea se

la o Pretutindenea räzboaieve§ti de rázboaie. Pretutindenea frärrântäri

turburdri, cei i buni ai omeniriinu mai nädäjduiau pacea§tea numai de susDumnezeu.

de acolo a venit. Atuncis'a Mantuitorullisus Hristos a intemeiat pepämânt Impärätia lui Dumnezeu,

BisericaAcestei impärätii a dat El

cea minunatä legiuire, ceamai slävitä constitutie dins'au dat vreodatä : DumnezeiascaEvanghelie. se cuprindtoate rânduelile de temelie a

Bisericii azirii viatá a cre§tin.

Din tuturor poruncilorevanghelice räsare ca un jarminos porunca de temelie ceaputernicd a Impärätiei lui Dum-nezeu celei de perea porunca care estepecetea deosebitoare a aceleiImpárätii, a Bisericii, acomunitätii cre§tine.

Ascultati- o dar chiar din guraMantuitorului Hristos. El zicecelor membri ai Bisericiisale: dau vouä,ca sä iubiti pe cum v'am iubit eu.Intru vor toti sunteti uceniciai mei, de avea dragoste voi".

unde trebue dragostea credincio§ilor lui Hristos totMantuitorul zice Si dragoste maimare nimeni nu poate sá arate, ca cineva

puie sufletul pentru prietenii pen-tru semenii

Iatä dar Porunca de temelie a luiDumnezeu pe pämânt, a Bisericii Cre§tine. Dinaceasta trebuie cea mai iubireintre Impärätiei lui Dumnezeu. credin-cio§ii Bisericii Cre§tine.

cea rugáciune arhiereascd a saMântuitorul anume pentrustä unire se Pärinteluiresc, zice : ,Descoperit-amnumele oamenilor, pe caremi i-ai dat mie din lume. Ace§tiaerau ai i mi i-ai dat mie

ei au päzit Eupentru ace§tia rog, nunumai pentru ace§tia, ci pentrutoti cei ce vor crede mineprin cuvântul cu toti fie

: Precum Tu, e§ti unacu mine eu sunt una cu Tine,

ei fie una intru noi, calumea Tu m'ai

trimis".dar ce pietre de temelie

a pus Mantuitorul Bisericii salepe ce trebuie

se sprijineascd fiecare fiu al Bi-sericii lui Hristos : lubireaUnirea.

lumea de sela o grea Dela

un capät la altul al lumiiboaie ve§ti de rdzboaie. S'asculat, tocmai cum spune lavanghelie, popor peste popor

tie peste impárátie.in mijlocul acestui se

scumpa noastrá patrie. Ba pare ea emai primejduitd alte pare

noi s'a rácit iubireas'a desträmat unirea, de pretuitá de

Dumnezeu de trebuincioasä pentru oameni.Ce vá poate da Biserica In asemenea im-

prejurdri grele ? cetátenii scumpeinoastre patrii sunt ai sfintei biserici,

PATRIA RH

www.dacoromanica.ro

36 ÄNICER UL

biserici sunt ai Patriei,apoi socot cá mai bun este tot acela pecare dat Mantuitorul primilor credincio§i aiBisericii sale.

Deschid dar Evanghelie las sä váEl, Dumnezeescul nostru Mantuitor.: Porunca nouä vä dau voug, ca sá

pe cum v'am iubit Eu. Intruaceasta vor cunoa§te ucenici aimei, de avea dragoste dragostemai mare nimenea nu poate sä arate cacineva sufletul säu pentru prieteniisäi, pentru semenii säi".

sfinte, descoperit-am numelemenilor, pe care mi i-ai dat mie din lume. Ace-

ai i mi i-ai dat mie ei au päzitEu pentru ace§tia rog nu

numai pentru ace§tia, pentru cei cevor crede ine prin cu sá

: Precum Tu Pärinte e§ti una cu mineeu sunt una cu Tine: ei sá fie una

noi, ca sä lumea cá Tu m'ai

Ascultafi dar porunca cea ve$nicd purureade iubire a Mantuitorului ! Fifi prin iubire

tofi ! tofi cacelor de Dumnezeu !

imprejurul Regelui ,imprejurulmuitorului Statului, a Guvernului cuWirea o singura princimentul iubirii atunci Patria Neamul vor

Ceahldului ale Carpafilor.

SCRISOAREA I. P. S. S. PATRIARHULUI, DOMNUL GENERALION ANTONESCU CONDUCATORUL STATULUI

Domnule General,

fäcut pasul eroic. $tiu ezitat mult,dar nu s'a putut altmintrelea. Aceasta a cerut-osalvarea Patriei.

oamenii de bine din aceasta mas-sele compacte ale poporului sunt aláturea deDomniaVoasträ. vä este devotatO.Biserica roagá pe Dumnezeu sá vä dä-ruiascä putere, ca cu trebile

la deplinä a Patriei Neamulrotnanesc va fi recunoscdtor din generajiegenerajie.

Inainte, dar cu Dumnezeu CelNICODIM

Patriarhul României

osta$i,

Scrisoarea P. Patriarhului Nicodimdresatä d-lui Ion Antonescu, tur-burärile ce au avut este scurtä.

Dar Patriarhul nostru nici nu avea nevoe decuvinte prea multe.

PentrucA atunci spune : Täriieste devotatk, Biserica

pe in aceste frazeacestui Neam, clädit din in

vinitate cälit la focul greu al luptelor carene-a stropit cu no§tristrämo§i.

Neam Dumnezeuin Patrie, iatá punctele pe care s'au

sprijinit sufletul fiecárui dea-lungul negurilor sau seninurilor care ne-au brk-dat cu sau luminoase raze de pace, istoria.

I. P. Patriarhul Nicodim, concomitent cuindurarea pe care o cere lui Dumnezeu, cudejdea pe care o manifestä in osta§ii Tárii,Indreaptä sa increderetorul Statului, acela care a adus ordineaaceasta doritoare intotdeauna, de ordineni§te.

P.

www.dacoromanica.ro

GRANICERUL 37

RUGÂCIUNEAbun, a se de

cre§tin toate greutätile, ca de atoate cele necesare lui a dela

Pärintele Indurátor, este a. Prin eatoate ; prin ea de

Dumnezeu; dar tot prin ea, ne sufletul.nostru pentru a ne exprimamentele noastre, : credintä,

rugáciunea cre§tinä, un prinosde ce se mai aduce divinitätii.

cum nu poate exista isvor, totnu poate exista nici rugáciune, credintä,in ea are isvorul gAciunea. este

o lege a omene§ti, ca toate, omulsä-§iparte chiar din timp

timp, ceiace simte sufletul nimic- nu poate ascuns in

mului ; ci totul cere sä iasä lasau altul, faptele cele mai rele ale

omului.Asemeni credinta cre§tinismului, cere fie

arätatä prin cuvinte - rugAciune semnefapte. numai acestea la unrugdciunea cea adeväratd, demului totodatä, de bine lui Dum-nezeu.

rugAciunea este pentrusuflet, cum este hrana

pentru ea odatá oträvirea cre-dintei, totodatä sufletul de toategandurile Cd ce la creiat.latá dar pentru ce, rugAciunea trebuietotdeauna stdruintä permanentä vremca ea ne fie ascultatä indeplinitä dePdrintele Ceresc.

* *

Odinioard, ojemeie dintr'un umil sata patru copii, se duse,la preotul sede toate necazurile pe care i-le sotul

la preot, ea spuse : Cinstite pärinte,nu ce sä fac, e un tare

stemat !Când vine seara acasä, când vine tocmai

mineata, de Apoi, bea, i

câte blestemätii pe lume, el pe toate lePentru aceasta, casa noasträ este un

adevärat mä ce fac, cinstiterinte, eu copila§ii, pe toate le-am incercat,dar nici una n'am izbutit

- Ce ?" preotul.: Roagd-te".

- Cum sä rog pärinte ? sotulnici nu vrea de ceva ; far de

toate cele ale Bisericii bate totdeauna !"atunci preotul. Apoi conti-

: dacd inteadevr, lucrurile stau cum

spui D-ta, atunci alege un ceas, sotuld-tale, nu este acasä roagâte atunci

ta copii d-tale, dimineata, fie searapentru el".

Femeia s'a la casa ei a adus dela indeplinire sfatul dat de

preot, rugandu-se regulat toatädura, ea, copila§ii, câte-va zile in

§ir. nu multe zile anumeseark bärbatul ei, veni mai acasä

ca de obiceiu. cum auzi unmurmur dulce, ca niciodatä trecut,

sale.Ne§tiind ce s'a odaie, se

opri sfios la apropie mai bine urecheaca adevärat, cele ce se petrecuntru. mereu ascultand, nu-i venea sä

toate cele ce auzia !era dulce al rugAciunii cre§tine,

pe care murmuraumama. Rämase impietrit la asculta,

mereu, mereu. cum asculta el dus pecuvintele rugAciunii, spre ei,

pomenindu-se chiar numele ba chiar demai multe ori, de copila§i dedulce, cum nu i-a mai fost dat In viata lui,mai acum.

la auzul pomenirii repetate a numeluicând de copila§i, de sotie,ochii in se

hii i-se Incovoaie; tremurand,aproape In genunchi, deschise atunci

www.dacoromanica.ro

38

a spune un cuvânt, cázugenunchi el, aláturi de toti ai lui tncepu sä

murmure ei, cuvintele rugdciunii sfinte...de atunci, din acea slävitä zi, nu numai cä

sotul acesta, complect viata, dartoate zilele urmdtoare, ca tot restul vietii,a fost cel atât la rugAciunile de

neatä seara acelor din casä câtzilele de särbdtoare, la cele dela Bisericd.

Cu adevärat, ca'n basme'i a pu-tere ; dar ce rninunatä este puterea rugAciunii,când ea este din adâncurile credintei

!

DE

;

Vultur deSoim dePescar de ape,Tu! ce ochiul täu cuprindePaza holdei ce se 'ntindePeste peste toatePrinde-a vântului dulce

dezidim o

Sucu floare se 'noesteSeva 'n arbori se

Omul trupul ;

Este soarta'n omenirerenascA'n amortire

Tot ce-a stat IntroenitSub inzepezit,

sub viscolul de ghiatdBiciuit ochii fata.

Crunta soart'a vremii noastreNe-a uscat floareaNe-a carnea de pe os

fuiorul neintors.

Ne-a luat ambetul din buzeverdeata de pe frunze,chindiadoina

Dar in trupui meleE un suflet ce nu piere,E un de soldatCe nu l-a luat.

cu el porni-vom

toate ca'n

frumoaan glieScumpa Românie !Numai ile altiteNumai de romanite.

GrAnicer,Vultur de munte$oim de câmpPescar de ape,

Pr. Cpt. D. M. ACSINTE

Tine-ti aproapedurerea mai departe.

durerea-i trecAtoareTrece moare ;OmulTara

Pop orul"Neamul

Ogorul"Vor azi mâiniPeste urlete de

Viforul, trece, se duceCalea pustiu s'apuce,Ramul se apleacA'n$i-apoi se ridian

Tot NeamulSe va ridica dinDe vrei tu!InVom avea o

Plopu

DOMNUL GENERAL ION ANTONESCU CONDUCATORUL STATULUI,A SE DEA AJUTOARE CONCENTRATILOR

COMUNICATD. General Ion Antonescu, Conducdtorul Sta-

tului, a hotärât se dea ajutoare familiilorconcentratilor

In acest scop se aduce la cuno§tintätoarele :

COTELE

1. de ajutoare vor :

Pentru concentratii dela 400 leipentru sotie in plus o lei pentrucare copil minor.

- Pentru concentratii dela ora§e suburbane,câte 1000 lei pentru sotie plus câte 100 leipentru fiecare copil minor.

Aceste ajutoare nu vor fi acordate, decât ce-concentrati, cari vor fi dovediti sunt

solut deci, familiile au nevoe desustinere din partea Statului.

vor fi socotiti säraci deci nu vor aveadrept la ajutoare concentratii aflati in situatiu-nea urmätoare :

- La suburbane acei ce au imobilproprietate, care - pe locuinte - mai

plus, din un venit lunarnimum 1000 lei pentru sotie 200 lei pentrufiecare copil

- La sate, acei ce au proprietate celtin pogoane teren pentru el sotie1/2 pogon de fiecare copil.

www.dacoromanica.ro

GRANICERUL 39

DISTRIBUIREA AJUTOARELOR PE FEBRUARIE

2. Pe luna Februarie, ajutoarele se vortribui astfel :

- Fiecare va da o declara-tiune scrisd, care va situatia lui demilie (sotie minori) precum

starea materiald de locuit, terenalte venituri,

- Aceste declaratiuni vor fi cer-cetate de o comisie instituitá fiecare regiment.

- Sumele nu se vor achita Inci vor fi expediate prin mandate

familiilor bor.Concentratii vor semna de primirea sumelor

statele nominale derecipisa oficiului in de numerar.

- Declaratiunile concentratilor, cari vor primiajutoare pe luna Februarie 1941, vor fi trimisepentru verificarea sinceritätii cum

:

a) In ora§e suburbane, la circumscriptiilepolitiene§ti, unde vor fi cercetate de o comisi-une din preotul parohun delegat al perceptiei rEspective.

b) In comunele rurale, la primärii, unde vorfi cercetate de o comisie compusä din primar,preotul paroh un delegat perceptiei res-pective.

Aceste comisiuni vor dovedi certifica situatiamateriald a declarant in parte, sub

pa proprie so-

lidar pecuniar penal, pentrusume ce s'ar fi minus sau in plus, con-centratului in

Declaratiile certificate vor fi inapoiateunitätilor de unde au fost primite,

CE MISURI SE PENTRU MARTIE

3. Pentru plata pe viitor a acestor ajutoareluna Martie, se vor lua din vreme

urmätoarele mäsuri :- Pentru oamenii aflati astäzi la vatrá, dar

susceptibili a fi chemati sub arme, concen-trare sau mobilizare, Comisariatele de politie,(in cazul primäriile (in cazulnelor rurale) vor pentru locuitorcare un ordin de chemare sub arme,o adeverintá sau o fi§e asupra situatiei luiteriale,

- Aceste adeverinte sau fige, avizulmisiunilor locale mentionate, - sensul cei

ar putea fi nu indreptätiti latoare, - se vor oamenilor, pentru a ledepune la unitäti, atunci se vor prezentala concentrare sau mobilizare.

Comisariatele de ruralevor pune vedere prin celor

mai adeverintelesau fi§ele ce le sunt necesare atunci se vorprezenta la unitäti, cunosand acestea,nu vor putea avea drept la ajutoare din parteaStatului.

MILITARIZAREA INSTITUTIILOR INTREPRINDERILOR DE STAT PARTICULARE

General Ion Antonescu, ConduatorulStatului Pre§edintele Consiliului de Mi-ni§tri, a dat urmätorul decret-lege :

AM DECRETATDECRET-LEGE

Privitor la militarizarea institutillor intreprin-derilor de Stat particulare.

ART. 1. - institutie sau intreprinderede Stat sau particulard, poate fi militarizatä ori-

interesele superioare ale Statului ar cere.intreprinderile de Stat sau

particulare, vizate de lege, sunt primulacelea care pentru

al doilea acelea prevAzute planulde mobilizarea teritoriului, fi mili-tarizate altele, atunci nevoia va cere.

ART. 2. - Institutiile sau intreprinderile deStat particulare, de pot fi mili-tarizate la propunerea departamentului interesat,singurul in sä aprecieze necesitatealitarizärii, in scopul de a asigura functionarea

interesul superior al Statului,

Propunerile de militarizare se adreseazdMinisterului Nationale (Marelui Statjor) care, dispunezarea conform legii.

Militarizarea institutiilor saupoate fi din oficiu de Ministerul

Nationale (Marele Stat Major), de acordcu Subsecretariatul de Stat al Inzesträriiministratiei Armatei, chiar ele depind sauintereseaza direct un alt departament. In aseme-nea cazuri se va obtine avizul departamen-tului de care depinde institutiunea sau care arecontrolul Intreprinderii

Organele de conducere control ale ori-institutii sau sunt datoare sä

sesizeze, de pe cale, estedepartamentul respectiv Ministerul

Nationale (Marele Stat Major),zurile temeiurile care impune militarizareainstitutiilor sau respective.

Aceastä obligatiune organelor deconducere in and, dincina agitatiunilor din interior sau din afar& a

www.dacoromanica.ro

40 GRANICERULdezordinelor, sau altor cauze

institutia sau intreprinderea ar firicol de reduce randamentul, sau de a-si

activitatea.Neindeplinirea la timp a acestei obligatiuni

trage sine räspunderea organelor respec-tive, ea considera ta crimä de sabotajpedepsitä conform articolului 4 din Decretul-Lege pentru reprimarea sabotajului Nr. 3674/940.

CE INTELEGE MILITARIZAREART. 3. - Prin militarizare se

punerea sub regim de control, disciplind ju-risdictiune militará, a institutiilorrilor de Stat sau particulare, precum a

personal al acestora, care va fi socotitrochizitionat.

Prin controlul institutiilor sau intreprinde-rilor se supravegherea din punct devedere al pazei al functionärii, pentru a seinlätura toate cauzele menite sä le turburetivitatea.

In acest scop se vor instructiunilenecesare de Ministerul Nationale(Marele Stat Major), in colaborare Subsecre-tariatul de Stat al Inzesträrii AdministratieiArmatei.

SITUATIA PERSONALULUIART. 4. - Intregul personal, mobilizabil

ori nemobilizabil, al institutiilor saurilor militarizate, este socotit rechizitionat

conformitate su art. 18 din Decretul-Lege a-supra rechizitiilor 583/1940, supus disciplinii

militare.Controlul disciplinii acestui personal se

exercitä numai In ceeace priveste abaterile dea turbura functionarea institutiei sau

treprinderei, prejudiciindu-i astfel activitatea nor-

Personalul institutiilor sau intreprinderilormilitarizate nu poate päräsi serviciul nici nupoate fi concediat, cu aprobarea organu-lui militar de control, care va tine depärerea sau propunerea organelor de conducere

control respective.Acei care se vor abate dela aceastá pres-

criptiune, päräsind serviciul aprobarea prea-scrisä a organului militar de control,

sunt pasibili de aplicarea art. 57 din Decretul-Lege asupra rechizitiilor Nr. 583 din 1940 Incazul acestei s'araduce prejudicii institutiei sau intreprinderii, mic-

productia sautea, päräsirea serviciului va fi consideratá crimäde sabotaj pedepsitä conform articolului 4

din Decretul-Lege pentru reprimarea sabotajuluiNr. 3674 din 1940.

Tot stfel se va considera pedepsi con-cedierea de personal, fácutá aprobarea prea-

a organului militar de control,cazul o asemenea concediere a avut ca

rezultat micsorarea productiei sau intrerupereaactivitätii unei institutii sau

SALARIZAREAART. - Pe timpul

treprinderile militarizate, ierarhia salari-intregului personal acelea stabilite

regulamentele, statutele sau dispozi-tiunile interioare de organizare ale institutieisau respective, fi situ-atia pe care personalul o are In indi-ferent acesta face sau nu rte din ele-mentele armatei.

Organele militare de control, precumcomandantii militari, nu pot interveni pentruschimbarea ierarhiei stabilitä institutiile sau

respective.In cazuri bine motivate, ei pot cere, in

teresul bunului mers al institutiilor sau Intre-eventuale schimbdri personalul de

categorie al acestora. In asemeneaei vor raporta direct Ministerului

Nationale (Marele Stat Major),odatä propuneri.

Hotärarea se va lua cu avizul prealabil alSubsecretariatului de Stat al Admi-nistratiei armatei.

IMBRACÂMINTEAART. 6. - Pe timpul militarizärii,

personal al institutiei sau militari-zate va purta la imbräcämintea pebratul o de culoare kaki, latäde 10 cm., cu initialele sau emblema institutieisau respective.

Portul brasardei este obligatoriu numai Intimpul serviciului. In situatii speciale, MinisterulApärärii Nationale (Marele Major) va puteaordona portul brasardei In afara serviciului.

Contravenientilor la aceastä obligatiunese va aplica pedeapsa articolul 24din codul penal.

Procurarea brasardei inträ sarcinasau intreprinderii respective.ART. 7. - Institutiile

litarizate se pe timpul subcontrolul Marelui Stat Major, exercitat direct sauprin organe militare anume destinate, In ceeacepriveste disciplina paza institutieisau intreprinderii.

www.dacoromanica.ro

41

ASIGURAREA ORDINEI, DISCIPLINE!PAZA

ART. 8. Asigurarea ordinei, disciplineipazei institutiei sau intreprinderii militarizate

se poate face, la nevoe, printr'un comandantmilitar garda necesard.

Institutiile intreprinderile militarizate auobligatiunea de a-§i constitui o gardA pro-

prie, comandatd de de un militar pro-venit din activitate.

Efectivul se va fixa de organullitar de in cu conducereastitutiei sau intreprinderii.

Comandantul va fi angajat de acordcu organul militar de control, alul vafi ales de comandantul acesta avânddreptul justificare, pe acei carenu ii suficientd incredere.

Alegerea personalului se faccu aprobarea organului militar de control.

Comandantul are dreptul poarteuniforma a armei de proveni-

entA, garda va purta o sau undistinctiv, de fiecare institutie sau

intreprindere.Plata comandantului personalului

cade sarcina institutiei sau intreprinderii res-pective.

Dotarea cu armament munitiuni a gAr-institutiei sau intreprinderii, prin

grija organului militar de control, care va facedemersurile necesare in acest scop la Ministerul

Nationale (Marele Stat Major).ART. 9. - In cazuri speciale, când orga-

nul militar de control necesar, gardaproprie a institutiei sau intreprinderii poate fi

sau chiar inlocuitä printr'un deta§amentmilitar. In acest caz, comandantul deta§amentu-lui militar, va lua sub comanda sa garda pro-prie a institutiei sau intreprinderii.

Drepturile de intretinere aledeta§amentelor militare se de institutiilesau intreprinderile respective, sumele corespun-

la Stat, pe seama Ministe-rului Nationale.

ART. 10 - In de fie propriefie militard, cu pa za, mentinerea dis-ciplinei a ordinei, institutiile saurile sunt obligate, este cazul, sä-§i consti-tue un serviciu special de control, compus dinelemente de specialitate, având

ze, supravegheze asigure nor-mala functionare a ma§inilor aparatelor deprecizie, prevenind sau impiedicând eventualeleacte de

Garda este dea tot sprijnul

serviciului special de control, pentru a puteaterveni in mod eficace la nevoie.

APLICAREA SURILOR DISCIPLINARE

ART. 11. - Personalul estepus, pentru derivând din serviciilece sunt incredintate sau cu prilejulacestor servicii, disciplinei jurisdictiei militare.

Aplicarea mdsurilor disciplinare, precumintocmirea actelor de trimitere in revinorganelor militare de control.

Cererea de dare judecatá pentru infrac-tiunile se de mili-tar de control, din sau propunereacomandantului ori a conducErii institutieisau intreprinderii.

Competinta judecdrii acestor infractiuni a-partine Tribunalelor Militare timp de pacesau sub stare de asediu Curtilor Martiale intimp de mobilizare sau razboi, judecareadu-se totdeauna cu precAdere.

Constatarea infra ctiunilor se va face detre ofiter de judiciard

a interventie trebue se pro-imediat.

care a acte debotaj, sau care a comis vreo alte infractiune de

a prejudicia activitatea institutiei sautreprinderii militarizate, va fi imediat subsupraveghere, la sosirea ofiterului de po-litie judiciard, care va dispune conform legii.

Actele de constatare se vor inainta de ur-organului militar de control respectiv, e

va sesiza instanta competentd in cel mai scurttimp.

ART. 12. - Stabilirea institutiilor intre-prinderilor care se durata militari-

organul militar de control, seprin Decret.

Decretul se de MinisterulNationale (Marele Stat Major), de acord

cu Subsecretariatul de Stat alministrdrii Armatei.

ART. 13. - Se decretul-lege pri-vitor la militarizarea institutiilor

de Stat particulare cu No. 4012,cat Nonitorul Oficial No. 292 dincembrie 1940, precum alte dispozitiunicontrarii prezentului decret-lege.

in vigoare toate decretele detarizare intocmite pe baza decretului-lege No.4012-1940 publicate Monitorul Oficial, pre-cum instructiunile normele date de MareleStat Major pe baza decret-lege.

Dat in Bucure§ti la 17 Februarie 1941.

www.dacoromanica.ro

42 GRANICER'UL

POVESTEA NEAMULUIDe de tot, prin cronici scrie, prin munfi un poporCe piepturi opreau puhoi

soarta care-i calea hoardelor barbareDin ei falnici, ce azi stau la hotare

lte au de-demultDar cum veneau, pentruMureau fericifi, viitor vor fiIntâia de hotar a

prin suferinfi, cântau a durere,Rugând pe cel Ceresc le mai dea putere,Putere pentru a lupta scape de

un Rege, Mare Românie.

Trecuta-u de-atunci s'aDin trupuri de hotare de granit,

ce a din trupurileA acest l-a

Urma$ii au de-atunci pace dearândulmuncind drag

Din munfi pduri, poeni bogateAu un rai al roade

din fluerDuceau la mioare,In 'nverzite la cer

'n crânguri, cântau ca

Nimeni nu se mai la vrajbeleLa vijelia ce venea spre frumoasaCe-a pädurile,Läsând lanurile pustii.

sub cer inseninat, Regesc s'a ridicatIn dreapta lui având pe cel mai bun soldat,La au purces ziEi a'nceput de

In dangtele ce-auDin vin insuflefite oastele Române,Vin ca pe jurmânt

vor viafa acest pmânt.

strâns acuma, au einoi suflet de eroi,S tofii, din acest :

RegeleSerg. CONSTANTIN

www.dacoromanica.ro

ANICERUL 43

PRINDE BINEDESPRE GRAFIC"

Sablonul", Graficul", indicarea oreidirectiei din carnetul Md. D. sau D. 1, consti-tuesc de pe care comandantulplctonului patrulei de grániceri.

Acest ordin de se intocmai,aplicându-se pe timpul serviciului de patrulare,indatoririle legale instructiunile vigoare.

Regulamentul Legei Gránicerilor prevede laart. 158 160 rolul importanta graficului§ablonului.

Pentru o folosire mai justá a aces-tor piese atât de importante, se maijos modul de intocmire intrebuintare.

*ABLONUL MD. E.

Sablonul indicatfigura aláturatá

se deosebe§tede modelul

Regula-ment, deoarece :

- este mai uporde unpentru orectie ;

secretulciulul de estemai bine pästrat,

avândscris pe el numai punctele pe unde va trecetrula spre o directie ;

- timpul de timpui de pândäcât patrula rämâne repaos, nu poate indi-cat cu preciziune intervalele dintre liniile ver-ticale ale §ablonului,.deoarece acest interval esteprea mic pentru a se cele 60 minute aleunei ; iar märind acest interval, atâteste neccsar impärtirii lui pe minute,ar deveni de dimensiuni prea mari ar fi greude pästrat greu de

Formularul §ablonului indicat in figura 1, secomplecteazd astfel :

a) In coloana Puncte de destinafie"punctele principale pe unde trebue sätrula unde eventual se va opri

b) In coloana metri" se inscriudistantele dintre punctele de destinafie" ;

c) In coloana de se scrie tim-pul pe care trebue patrula dela unpunct la altul.

Acest calcul se face pe baza vitezei decu care se patrula.

De obicei, in teren normal pe

SAdirect/8

E L E

8

FIG. FORMULAR DE

Intocmirea

ablonul se pentru fiecare pichetpentru fiecare directie, pe numärul patrulelor

ordonate prin programui de

patrula merge 2-3Km. pe ;

ea nu se poateca atât de u§or pe

de patru-lare ca pedeoarece

de(viroage,duri, etc.); in plusin drumul ei patrula

persoane,pe

cari trebue sä lecerceteze de c i

pierde timp.d) In coloana fiecare linie verticald

reprezintá o din cele 24 ore cât tineziva. In capul de sus alcestea, este notatä ora respectivd, cuora terminând cu ora 24. Spatiul dintreaceste reprezintá 60 minute, timpulunei ore.

Ora este socotia ca verticald,dinaintea celeia ce reprezintá ora 1,

nia care desparte coloana timpul de decoloana orele".

Spre derogare dela art. 160 din R. L. Gr.,§ablonul nu are nevoie fie

cut la

www.dacoromanica.ro

44 GR ANICERUL

Folosirea Sablonului"

se pentru citirea graficuluide mar§. serve§te a indica punctele pe carele atinge patrula orele la cari a-cele puncte.

Graf icul de mary

Graf icul de este desenul fäcut pe otie de itinerariul anumitä

COMPAN/ A

TA EL

c) coloana intltulatd la are 4 rubrici ;- rubrica viteza de se complecteazd

cu viteza de a patrulei dela un punct laaltul, cáci ea poate diferi, naturalui obstacolele din ;

- rubrica TImpul de se complecteazdcu timpul folosit de pentru a strábatedistanta dintre puncte ; de exemplu,Pichetul Nr. 28" Plopul ars" 1500 m.,

timpul de este de 45 minute (so-cotit 2 la de ; seCALCULAREA DE MAR.,5 SPRE

DE0/STANTA

LA LA /NAPO/EREORARN

FIG. - FORMULAR PENTRU TABEL CALCULAREA GRAFICULUI DE MAR

directie prevede locul timpul deIntocmirea

Pentru grafic de mar,mandantul plotonului se va servi mai deun formular simplu 2) intitulat Tabel decalcularea graficului de .

Acest förmular se complecteazd cu ocaziacunoa§terei ce face comandantul de plo-ton in sectorul astfel :

a) in rubrica intitulatä puncte dese toate locurile alese

pentru de comandantulplotonului punctele pe unde trebue

patrula ;b) coloana intitulatä distanfa

metri" se trec distantele intre puncteleinscrise rubrica dela litera a" ;dick tabloul se lucreazä de exem-plu pentru Pichetul Nr. 27", se va trecedistanta dela acest pichet, la prima

Plopul ars" 3) apoi distantaPlopul ars" la Fertna Cristea"

mai departe ; aceastá se totalizeazdtrebue sä dea exact distanta, dintre Pichetul

Nr. 28 Pichetul Nr. ;

totalizeazd rubrica ses'a calculat bine timpul de mar§,de distanta rezultatä la punctul demai (Fig. 3).

- rubrica Timpul seplecteazd timpul pe care trebue

patrula in (Fig. 3);brica se totalizeazá, pentru a fi adunatácu Timpul de ;

- rubrica Orartui" se complecteazd,inscriind dreptul pichetului respectiv

ora ca de plecare ; apoi se laaceastá timpul rezultat din Timpul de

Timpul de pändä", pentru fiecare punctscris la litera de ; ia exem-

dat fig. 3, se inscriind orain dreptul Pichetului Nr. 28, patrula trece pePlopul ars", la ora 0,45', sose§te in

la Ferma Cristea" la ora 1,21' mai

TA BEL28

DE CALCULA REA DE MARS

DE

LA LA RE

ORA"

- - - 8

45'IS' I 45'

. '

36' 15" 50'

. -

3.,e4FIG. - EXEMPLU INTOCMIREA UNUI TABEL

GRAFICULUIDE CALCULAREA

departe la ora 1,36' ; apoi trece pe la Moarapäräsitd" la ora 2,21' mai departe ; adu-

se s'a cal-culat exact ; exemplul de la fig. 3 se constatä

www.dacoromanica.ro

45

totalul de 3 ore 42 minute, corespunde exactcu ora ajungerei la pichetul Nr. ;

d) coloana La inapolere", cuprindeacelea§i rubrici ca coloana intitulata Lacere" ;- rubrica viteza de se inscrieteza de a patrulei la ; cáci sepoate ca la tnapoere" viteza de

fie mai mare sau mai deaceia de la ducere", din cauza tere-

care sau ;- rubrica Timpul deaceia Timpul de se a-

cifre ca la punctul c. al. 23 cu deosebire opera tiunea sede jos in

- in rubrica serele de jos In sus, cu ora deplecare rezultatá din ora sosirii, pluspul preväzut pentru repaos ; apoi, se

la fiecare punct la rubricalitera de mai sus, timpul de

de ; toate rubricilese cum s'a indicat la litera c"pentru a se putea face verificarea operatiuneiinscrierilor din coloana la inapoere".

Din exemplul dat in fig. Nr. 3 sepatrula a ajuns la ora 3,42' la Pichetul Nr. ;

s'a un repaos de 46 minute la Piche-tul Nr. 27 dela acest pichet la ora

la ora 5,34', la ora 5,44' maiparte ; patrula se la pichetul laora 8, un serviciu de 8 ore.

Pe baza acestul Tabel" se poate cufoarte mare un grattc de de 8ore, pe un formular asemänätor celui din fig. 4.El se va denumi graflcul de Nr. de 8ore, cätre Nr. 27". Graficul se

DE

L

P4

4 .

A Bde

PENTRU GRAFIC DE

me§te mai direct pe (Fig. 5).ce s'au trecut pe punctele de

destinafle", distanfa timpul dela ducere la inapoiere, se

pe prin puncte cu binecutit, orele in tabelul de calcul la punc-tele de destinatie respective pentru ducere

pentru inapoerea patrulei ; apoise unesc punctele insemnate creionulastfel cum se la fig. ; ces'a desenat graficul pe §ablon", se

pe o de (Fig. 4).Aspectul definitiv al graficului este

acela din fig. 6.In felul acesta se va

grafice (Nr. 2 Nr. 3) pentrudirectie, fiecare din ele diferind cavaloare orará ; de ex. unul de 7 ore 30'

altul de 8 ore 30'.Nr. de 8 ore descris in

xemplul de mai sus a fost compus :

- 6 ore 24' pentru-0 ore 50' pentru-0 ore 46' pentru repaus.

NO

DESTI NA E

E L E

1 2 3 4 5 7 8 9

400

FIG. 5. - EXEMPLU DE INTOCMIREA GRAFICULUI DE PE

4,28' ; trece pe la Coltul Sudora 4,58', intrá in la Moara

www.dacoromanica.ro

46

Pentru graficele 2 3 se va mic§ora sau spori :- timpul de- timpul de repaus ; timpul de mar§,

neschimbat (6 ore 24').Grafice de

distanta douä pichete estedeci graficele ar trebui un timpde patrulare prea scurt, se vor graficede dute-vino", patrula merge la unpunct, se la alt punct apoi

drumul la pichetul vecin.Grafice de intâlnire

distanta pichete este preamare, se vor organiza patrule de

In acest caz, orele de plecare ale patrulelorcelor pichete, vor fi acordate

patrulele se la punctul; graficele

cari merg acestetrebuesc lu-

crate pentruscop.

Intocmirea aces-tor este sim-

se va lua caindreptar, celetate mai sus.

Se va avea ve-dere suntperante:

- graficele cariore de

serv. neintrerupt ;- graficele

tocmite pe baza unei viteze de mai mare de2-3 Km. pe ;

- graficele cari nuCITIREA GRAFICULUI

ca exemplu citirea dedin fig. 6.

Presupunem patrula pichetului Nr. 28iana, are ordin :

- sä In serviciu la ora 21,- cu graficul de de 8 ore,- spre pichetul Nr. 27.

la ora 21, patrula se va inapoia dinserviciu a doua zi la ora 5.

peste potrivind caverticala cu sä se suprapunä peste

GRAFICUL

NOELOR

linia din in capul stä scris ora ;

orizontald din partea de sus a grafi-sä se suprapunä peste linia orizontala din

§ablon, deasupra sunt notate orele (1-24).Citim :- patrula pleacä dela Pichetul Nr. 28

la ora ;

- trece pe la punctul Ars" la ora21,45' (aceasta se vede pe linia respectiva a§ablonului mai ales in coloana Timpul demers", unde este indicat 45 minute, de laPichetul Nr. 28 Poiana" la Plopul Ars"patrula merge 45 minute ; cum ea la ora21, se 45 minute ne ora 21,45') ;

- ajunge la - Ferma Cristea" la ora 22,21'(socoteala se face tot cum am maisus, acolo 15 minuteceasta se vede pe desenul graficului mai ales

coloana Timpde labrica »D s" dingrafic) ;

- la ora 22,36',pleacä din ;

trece pe la ,Moa-ra la ora23,21' ;- ajunge la Col-

de Sudla ora 23,57'

inträunde 15 minute,

la ora0,12' ;

- la ora 0,12'din ajunge la Plchetul Nr.

laora 0,42'.Pentru a continua citirea graficului,

graficul pe inspre parteagrafice ajunge exact la

linia care reprezinta ora 5 am socotittrula serviciul la ora 5). Vom tinede cele mai sus, relativ la suprapunerea li-niei orizontale din partea de sus a graficului,peste orizontald a §ablonului, deasupra

sunt insemnate orele.Acum putem citi departe:- ajunsä la Pichetul Nr. patrula

acolo repaos 46 minute, la ora1,28' ; aceasta se socote§te pe ora

E

FIG. 6. - EXEMPLU DE GRAFIC DE

www.dacoromanica.ro

GRANICERUL 47

0,42', se mai cele 46 minute repaosscrise in rubrica Dus" din grafic ;

- la ora 1,28' patrula porneste sprePichetut Nr. 28 ;

- trece pe la Sud Mice laora ;

- ajunge la Moara la ora 2,34',unde ;

- stä in 10 minute la ora 2,44',mai departe ;

- trece pe la Ferma Cristea" la ora 3,29' ;- ajunge la Plopul Ars" la ora 4,05'

in ;- 10 minute plead la ora4,15' ;

- a junge la Nr. 28 la ora 5.Pentru citirea a graficelor de mar§,

trebue se observe cablonulul se perfect astfel cum s'aindicat mai sus.

CINSTE I DEVOTAMENT

Faptele de arme ale osta§ului au fost,sunt vor fi scrise in cartea a acestuineam.

De tara s'a gäsit la aman soldatula fost totdeauna prezent la gata

dea ajutor dea viata pentruca steaua sä tot sträluci-toare cum ne-a fost de mo§iino§tri.

Cele de mai jos vin din nounesdruncinata de sacrificiu, cimentatdpiepturile bravilor ostasi, cari atunciau actul de rebeliune de uneleminti Intunecate dat unul altuia

un zid de piepturi otelite auimediat focul.

In ziva de 23 a. c. grupurilede rdsvrätitii prin toate mijloacele afocul in bande de derbedei profitand deocazie, jefuiascd tezaurul täriiinstitutiile amenintand cu moartea pe cei pu§i

le administreze.din Regimentul

Grdniceri se in aceastä zi santineld la oAdministratie din ungrup de in admi-nistratiei, sub amenintarea revolverelorpe functionari sä le predea institutiacu banii aflati In cassä, iar de se vor opune vorfi i se va da foc.

Cassierul Administratiei pentru a celemilioane cinci sute mii lei pe care-i avea

cassä, pe incredin-

I. C.

spuse cumva capul sä banii la Bancationalä .

a ezita, frunta§ul ii face pachetmantaua peste ei, cu arma se

rdzvrätiti peläturalnice ajunse la Banca Nationalä, unde

banii spre pdstrare, o debanii depu§i.

La inapoere este atacat de alt grup de räs-vrätiti ; ce.l voesc des-brace de haina dar lepunde prompt numai mort se va des-

apt ce intimideazd pe atacatori ; iarla ia arma al

inchizAtor fusese scos, apoi se directla regiment raporteazd cele

Domnul General Comandant Corpuluinicerilor apreciind fapta de lauda a

cu ordin de zi peCorpul GrAnicerilor, avanseazd pe ,ziva de 24

1941 la de Caporal, iar cacompensä i se dä una mie lei, pe care

: Nu mi-amdeck datoria Ori care alt ar fi fost inlocul meu, sunt sigur ar fi la

dragi osta§i unul din multele deCinste Devotament.

lar fapta ta, Caporal a fost caun balsam pus pe rana a acestei

Cu ostasi ca tine, sigur, steauapei noastre nu va ci din va

tot mai puternic. c.

www.dacoromanica.ro

48 GRANICERUL

D-na Maria General Antonescu a trimis Führe-rului Adolf Hitler urmätoarea scrisoare :

Excelentä,

sä primiti aceste modeste daruri,ca semn al indemnärii härniciei neobosite atärancei In Führerului MareiGermanii marelui creator de ea sesimte fie inteleasä.

Noi o trimitem din väprimiti noastre cele mai calduroaseocaziunea Särbatorilor Cráciunului".

Cu incredere,Maria General Antonescu

D-na Maria General Antonescu a primit ur-:

Mi-ati o deosebitä bucurie prin remite-rea darurilor D-voastrA. multumesc cu toatäsinceritatea, mai ales pentru frumoasele dantele,care vor fi de o deosebitä valoare pentru mine,

de tarancelorMultumesc pentru bunele

doresc din suflet, mult doamnä, un annou bun fericit.

Al respectuosA. HITLER

In ziva de 15 Februarie 1941, incor-porarea contingentului 1941, ei au primit ordineca la aceastä sä se prezinte la cercurilede recrutare, de unde sunt trimi§i la unitäti.

Marele Stat Major prin Comunicatul Nr. 16,a cunoscut in cursul lumlor Februarie

Martie 1941, se fac concenträri de instructiein de 30 zile, neadmitandu-se nici oscutire de concentrare.

Cei ce nu se la termenul fixat vor fimentinuti concentrati un de zile

Prin decret lege s'au militarizat oficiile poli-tiene§ti de frontierä, porturi, aeroporturi

sub controlul M. St. Major.

Ministerul Nationale aduce la cu-nor¡tinta intregei Tári, dela 1 Feb.1941, Armata va trebui :

I

a) dela distantä in acei cari vortine intruniri in aer liber sau in localuri,aprobarea autoritatilor care nu se vor supuneimediat somatiunilor legale.

b) execute pe pe toti acei cari vor figäsiti cu arme de foc asupra a aveaautorizatia

Doamna General Ion Antonescu, a vizitat la1. II. 1941, Spitalul Militar, unde sunt internati

timpul rebeliunei dela21-23. I. 1941.

Doamna General Antonescu s'a interesat deingrijirea a däruit fiecare soldat1000 lei, un pachet de bomboane.

Osta§ii au fost profund impresionati de vizitadarurile fäcute.

Societatea Scriitorilor a däruit pentruarmatei 6.800.000 lei.

Domnul General Ion Antonescu, ConducAtorulStatului, a multumit din tot sufletul 'scriitorilor

pentru darul oferit de a ducemai departe a iubirii de neam.

Ministerul FinanteIor reaminte§te s'a dis-pus retragerea din circulatie a monetei de 2 lei

inlocuirea ei alte monete.Preschimbarea acestei monete se va face

administratiile de pläti latine fiscale.

Termenul de preschimbare expirä ziva de31 Martie 1941, puterea circulatorie libe-

tot pe aceia§iPublicul posesor al monetelor de 2 lei fabri-

cate din cupru-nichel este invitat sä iade acest termen le prezinte mai

la preschimbare, cunoscand nu seva mai acorda nici o prelungire peste data de31 Martie 1941.

In ziva de 27. I. 1941, a din viatäContele Csaky, ministrul de externe al Ungariei.

In noaptea de 28/29. I. 1941, a dinGeneralul Metaxas loan, Primul Ministru

al Greciei, in locul a fost numit ProfesorulAlexandru Coridis.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

1) Iube;te-ti Tara moment gata sä-tiviata pentru Ei.

2) ordinele tu eel executantapärätor al

3) neadormit neclintit la indeplinindu-ti serviciul din dra-goste convingere Limp

curajios tale, armä camarazii5) nevoile numai

ei te pot ajuta.b) Nu dispera niciodatä, ori cât de grea ar fi situatia care te vei gAsi,

pentrucä camarazii vor grijä sä-ti vinä ajutor la7) cinstit, corect societate8) pleca la vorbele eu oamenii de rea

credintá,9) Ajutä-ti ca la sä te ajute la

10) Fere;te-te de spioni. Nu de vorbä nimeni despre chesti-unite

11) Nu trage atunci prirnejdie, sau când nevoia12) spaima contrabandi;tilor, a spionilor, a mai

temut luptätor contra durnanHor13) In gandul atre Dumnezeu care

te va päräsi.Mori cu drag, ca strämogii pentru apärarea hotarelor

Mari.

www.dacoromanica.ro