Dr. Eckart von Hirschhausen

IagiaCum ne vindeci medicina si m

MIRACOLEcare fac

MINUN

:c::- Germu_'

€- iir conlinunrl este

Traducere din limba germani de

Monica Grigore

Editura Paralela 45

Guprins

Stiinta a alungat magia din medicini. Dar nu gi din oameni..............................11Ca si nu vI mirati.,. ...-..-..-............-....12

Capitolul 1

MIRACOLELE EXISTA DINTOTDEAUNA

MIRACOTETE SUNT POSIBILE

17

95

Capitolul 3

MIRACOLETE INTRE I!ICERCARE SI EROARE

I1{DUSIRIA MIRACOTELOR

STIIIITA FACE [III{UNI

133

195

255

133

MICI MIRACOLE DE TREI ORI PE ZI

CINE RADE LA URMT...

734

739

147

151

.....1.58

.1.s4

.t61 291

767

770

774

181

....188

195

797

-..-................,..,.,.2u.207

212

...2L6337

-.-.....................227--_-......................227

.....241

....224

-.----.--.-...............245_......................248

....250

Regele din spital.................................... ................................338

255

l\4iracolele existe dintotdeauna

Am vdzut trei minuni

,,Toti asteapti o minune, dar nimeninu se uiti in fata usii."Iii-At15 KI,.,\GES

Prima mea intAlnire cu o vindecare miraculoasd s-a intAmplat la Londra, undeam petrecut un an la o clinici, in cadrul unui program de schimb de studenti, Dacipovestea ar fi avut loc cu 2000 de ani in urmi, ar fi fost considerati un miracol bi-blic, {iindci o femeie paralizati a putut dintr-odati si meargd din nou. Pentru co-rectitudine, trebuie si spunem ci paralizia nu avea catze neurologice, cum ar fi unnerv sectionat; simptomele erau de naturl ,,psihogeni". Pe vremuri, pentru caracte-rizarea fenomenului se folosea termenul ,,isterie".

De reguld, un medic experimentat isi dd imediat seama ci nu nervii si muschiireprezinti. problema, ci mai degrabd conr,.ulsiile si paralizia exprimi o suferinli denaturd psihici.. Noi insi eram incepitori si trebuia sd consultim pacienta - o teni-ri de doudzeci de ani, extrem de slab[, care zicea in pat si era convinsi ci nu maipoate merge. Noi, studenlii, am verificat reflexele, sensibilitatea si forta musculariin pozilia culcat. Totul pirea si fie in reguli, dar de indati ce incercam si o ridi-cdm pe propriile picioare, pacienta intra in colaps. Printre noi nu s-a gisit niciunulcare si-i spuni.: ,,Ridicd-te si mergi, dar patul lasd-l aici." Lucru care n-ar fi folo-sit la nimic, fiindci dupi toati experienta clinici am ajuns la concluzia ci este im-portant ca acegti pacienli si fie tratati cu griji, pentru a-gi recipita increderea inforlele proprii. Nu sunt ipohondri si nu simuleazi, suferinta lor e autentici si estenevoie de solutionarea conflictului interior, prin care se pot salva in fata lor insisisi a celorlalti. Cazul a fost preluat de specialisti, iar noi am fost uimiti cind, in celedin urmi, pacienta a pirdsit clinica pe propriile picioare, eliberati de o mare povara.

Am trdit cel de-al doilea moment de revelatie la sectia de psihiatrie pentru copiisi adolescenti din Miinchen. in urmi cu 20 de ani am fost candidat in emisiunea iuiJiirgen von der Lippe Bani sau iubire, unde mi-am prezentat hobby-ul de la acea vre-me: magia. Pe-atunci lucram inci la Spitalul universitar de Neuropediatrie. Si am

spus in fata camerelor ci. mi-as dori si imbin medicina cu umorul, dar nu am inci.idei concrete. in consecinti, am fost invitat si fac un mic tur al spitalelor pediatricecu show-ul meu de magie. La unul dintre aceste show-uri s-a intamplat. Toti copiiisi adolescentii s au adunat in sala de gimnastici. Mi-am prezentat numdrul, la carecopiii participau si trebuia si sufle, sd rAdi si si numere cu voce tare. La final, undoctor a venit la mine si mi-a povestit ce observrse: ,,in primul rind sti.tea un biiat,nu stiu daci l-ati vizut. E internat aici de cdteva siptimdni fiindci nu vorbeqte cunimeni. E in stare de mu1enie." Stiam de aceasti afecliune, se nume$te ,,mutism"ldesi din punct de vedere neurologic totul este intact, dintr-o nevoie interioari ceiafectati inceteazi sd mai comunice, complet sau selectiv. Doctorul mi-a zis: ,,L-amobservat pe bdiat. A uitat de afectiunea lui in timpul show-ului dumneavoastri! Purgi simplu a rds laolalt[ cu ceilalti, s-a distrat si a sporoviit."

In acel moment am rimas firi grai. Apoi lucrurile mi s-au limpezit: nu eu amfost acela care l-a vindecat pe bIiat, ci grupul. Probabil ci. am crear mediul, insd co-operarea a fost eficienti. Era forta molipsitoare a sentimentelor pozitive, a artei, a

magiei, a miririi si a risului. Acolo unde se aduni trei sau mai multi insi, se int6.m-pli mai multe decdt in cazul discutiilor in doi. Putem se ne lislm pradi bolilor - 9iinvers, si le invingem.

PinI aici lucrurile sunt clare. Dar nu as vrea si trec sub ti.cere faptul ci am tri-it lucruri pe care nu mi 1e pot explica nici in prezent.

Cadrul pentru experienla inexplicabili nici nu putea fi mai necuviincios. Se

intimpla la Berlin, la scurt timp dupd ciderea zidului, intr-un cartier de blocuridin Hohenschonhausen. Acolo a avut loc un seminar de trei zile al unui traineramerican cu ridicini indiene. Din ambele pirti ale orasului s-au strdns in salamultifunctionali si sirdcicioasi aproximativ 200 de persoane aflate in ciutareadezvoltdrii personale. Tocmai incheiasem studiile, asa ci eram intr-o fazi tipici de

tranzilie in care eram deschis noului.Mi-a plicut modui prin care trainerul sorta cu claritate problemele de bazd ale

vietii si ne ciliuzea cu mult umor citre propria noastre creativitate si cAtre respon-sabilitate. A9a cum se intdmpli adesea in grupuri, acolo ni se arati posibilitatea dea trage inviti.minte doar din simpla constatare ci, in fond, oameni aflati in diver-se stadii ale vietii si cu planuri total diferite duc pe umeri aceleasi probleme si ma-rote^sau nemultumiri.

In seara celei de-a treia zile exista un ritual prin care fiecare trebuia si inceapd ocilitorie interioari, intr-o stare de relaxare. Cunosteam din facultate, de la semina-rul de psihologie medicali, principiul ci.litoriei in vis. Pdni atunci experienta meafusese urmitoarea: reuseam si mi relaxez foarte usor, insi apoi aveam dificulti.ti inurmarea vocii ciliuzei in lumea imaginilor interioare, intrucet adormeam imediat.

19

i-a intimplat la Londra, under Je schirnb de studenti. Daci-ost

considerati un miracol bi-.i meargi din nou. Pentru co

iuze neurologice, cum ar fi uni-. Pe vremuri, pentru caracte-

:eama cd nu nervii gi mu;chiiralizia exprimi o suferinti de

. consultim pacienta - o tane-pat gi era convinsi ci nu mai

:n:ibilitatea 9i forla musculari: hdatl ce incercam si o ridiiorre noi nu s a gd.sit niciunulaici-- Lucru care n-ar fi folo-

. aiuns la concluzia cd este im-:ru a-!i recipita increderea in.ulbrinla lor e autentici Qi este

e ..e pot salva in fala 1or inligi,oi am fost uimili cdnd, in cele

re. eliberati de o mare povari.eclia de psihiatrie pentru copiir tbst candidat in emisiunea luizentat hobby-ul de la acea vre-;itar de Neuropediatrie. $i am

20 Miracolele existi dintotdeauna

Pe podeaua silii de gimnasticd a fost altfel. imi propusesem ferm si rimin treaz.Si asa am si rimas, multumiti lui Walter.

Walter era un participant special, care se bucura de privilegiul de a sta foartein fafi, fiindci citea de pe buze. Dupi un accident de masind avea mari problemecu auzul - cu o ureche nu mai auzea deloc. Avea intotdeauna pe cineva rn apropierecare ii repeta cuvintele, atunci cind nu intelegea ceva. imi amintesc cA era un birbatprietenos cam de 50 de ani, care lucra ca ingrijitor la gridina zoologici - mai multnu gtiu despre el. In timpul exerciliului de vindecare linea ochii inchisi si a inceputsi se simti nelinistit. Gemea, se rostogolea si pirea ci il scuturi ceva asupra ciruianu avea control. Trainerul si asistentii s-au dus si{ linigteasci, iar exerciliul a fostintrerupt. Procesul interior care avea loc in Walter a durat cdteva minute, pini cindel a deschis ochii si a spus:,,Aud din nou!"

Rddea neincrezitor si era vizibil emoEionat. Ceilalti rimiseseri cu gura cesca-

td. Toati lumea se simlea ugurati. $i conducitorul seminarului gi echipa lui pireaufoarte marcali, fiindci, in ciuda experienlei indelungate, nu triiseri des astfel de

lucruri 9i nici atit de nemijlocit. Walter a descris intimplarea astfel: parci un imens

dop de vati care il despirlea de restul lumii a dispirut dintr-odati.Ce s-a intAmplat acolo)Nu gtiu. Nu am niciun motiv sd cred ci Walter si-a imaginat asta sau ci era un

jucltor dispus si-i convingd pe ceilalli de forla exercitiului. Aceasti intdmplare a

avut loc cu peste 25 de ani in urmi gi nu mi-a dat pace. Sunt supirat pe mine si inziua de azi ci din cauza emoliei nu am pro{itat de ocazie 9i nu I am luat de mini pe

Walter ca si-l duc si faci un test de auz la cel mai apropiat spital, 9i astfel, cu noilerezultate, sd-i ciutim medicul care delinea rezultatele anterioare,

in ultimii ani am incercat pe toate canalele posibile si{ gisesc pe Walter dinBerlin, dar nici prin anunlurile la radio nu am reusit si aflu ce s-a intimplat cu el.

Dar cine gtie, poate ci va citi aceasti carte si va da un semn.

in multe cazuri de vindecare spontani sau insinitogire miraculoasi se intam-pli la fel ca dupi aceasti poveste: toli cei de fald sunt convin;i cd minunile existi.Desigur, pentm sceptici 9i oameni de stiinti nu este satisficitor un caz singular,fdri documentare obiectivi inainte si dupi, care nu se bazeazi doar pe martori ocu-

lari. Pentru mine a reprezentat un imbold de a-mi pune mereu intrebiri: Ce merge

gi ce nu merge, ce este,,normal" ;i ce este,,nebunie"?PAn^i la urmi, dupi mulii ani, am reutit si-l intalnesc din nou pe trainer gi si-l

intreb. In decenii intregi de lucru intensiv cu grupuri nu mai traise niciodati o in-tdmplare aseminitoare cu experienta cu Walter. Insi participanlii la seminar ii po-vesteau mereu cum cazuri de imbolndviri grave au luat o direclie pozitivi. Era unvindecitor? Nu, el insu;i se vedea ca o unealti. Avea darul de a ajunge la oameni,

cu arta lui de a {ecunoaste in ei modele si talente si de a le oglindi in acestia, si princeea ce el numea ,,Llnivers" sau ,,Dumnezeu".

Nu isi considera seminarul o alternativi completi, ci o ofertd suplimentari. lamedicina traditionali. Chiar daci. in unele puncte avem opinii diferite cu privi-re la frecventa cu care oamenii igi ,,creeazi" bolile, trainerul nu a promis niciodatici totul se poate vindeca cu gdndurile potrivite. Dar nici nu trebuie exclusi aceas-tI posibilitate.

Trei exemple din experienta mea. Nu a inviat nimeni, nu a crescut la loc niciunpicior retezat, dar aceste experiente sunt suficiente ca si mi facd curios. Sper si vifaci si pe dumneavoastri. Ce anume ne imbolniveste, ce ajuti la vindecare? Ce pu-tere pot avea gandurile asupra corpului? Iar separarea corpului de minte nu este oa-recum depigiti?

Multe dintre lucrurile care astizi sunt posibile ar pirea rninuni in ochiigeneratiilor anterioare. Sfintul Augustin, pirintele bisericii, spunea in urmi cu1600 de ani: ,,Minunile nu vin in contradicfie cu natura, ci in contradictie cu ceea

ce gtim despre naturi." Si chiar daci in prezent cunoastem mult mai multe desprenaturi, cred ci. fraza asta inci are substanli.

Miracolele fac miracole. Am aflat multe despre legiturile dintre sentimente, cre-ier;i hormoni, despre sistemul nostru imunitar si puterile noastre de autovindecare,Dar, la fel ca inainte, multe lucruri nu ne sunt clare. qi chiar daci am inlelege totul, o

contemplare mai exactl a ceea ce este omenest€ cu putinld ne-ar hsa cu gura ciscatd.Capacitatea de uimire, de asteptare, de mirare declanseazi in noi lucruri minu-

nate, in toate directiile. Ideea de a nu lua in serios aceste capacititi, de a nu le cer-ceta mai indeaproape si, mai ales, de a nu le folosi in mod sistematic pozitiv pentrusinitate a reprezentat o mare pierdere pentru medicina academici a ultimilor 100de ani. Putem indrizni spre mai multi magie 9i gtiinfi, gi asta nu trebuie si fie ocontradic!ie.

21

ousesem ferm si riman treaz.

r je prililegiul de a sta foarteie ::ra;ini ar.ea mari probleme:iieauna pe cineva in apropiere. Ini amintesc cd era un birbater-adina zoologici - mai mult:inea ochii inchisi si a inceput:i i -.cururi ceva asupra ciruia3ci;reasci, iar exercitiul a fostiurar citela minute, pani cand

..iii r'imiseseri cu gura cisca-:nirerului ;i echipa lui pdreau

::.ire. nu triiseri des astfel de

:piarea astfel: parci un imens::: Jintr-odati.

i-.: imaginat asta sau cd era un:;igi'.rlui. -\ceastd intdmplare a

ice- Sunt supirat pe mine 9i in:.2:e si nu l-am luat de mdni pe

:ropiat spital, 9i astfel, cu noile:ie anterioare.:iie ,.i-l grsesc pe Walter din: .: al-lu ce s-a intamplat cu el.

.: se mn.:iro;ire miraculoasd se intam-:: ;onrinsi ci minunile existi.:e sarisldcitor un caz singular,e

-eazeazi doar pe martori ocu-

:ne mereu intrebiri: Ce merge:ilne:c din nou pe trainer si si-l- nu mai trdise niciodati o in-i r:nicipanlii la seminar ii po-:ar o direclie pozitivi. Era un'e Jarul de a ajunge la oameni,

Ce cred oamenlldin Germania

(daci e sd credem in sondaie)

52% cred ca existe minuni'

54% cred ce existe o divinitate (landurile vechi)'

23% cred cd existd o divinitate (landurile noi)'

38% cred ce uneori pot sd i9i prevadd viitorul'

33% au sim\it deia un contact cu cei decedali'

26% cred c6 o pisicd neagrd aduce ghinion'

24% cred in reincarnare'

23% cred cd numdrul 13 aduce ghinion'

13% cred cd deiin,,puteri magice"' de exemplu' maini

vindecitoare'

9lillill,i:il::illllTl'ou;' "'^*'' a {ost vizitat de

liil.li,.i iitttoai inainte de 2012' aqadar inainte de

Donald TrumP).

23

I

caiel

vechi).

noi).

torul.

rdati.

ion.

rxemPlu, maini

ul a fost vizitat de

asadar inainte de

Magia 9i Maria

Cqzi. Ri{licd-te. Aranjeazli-ti co1'o&nq. Mergi mai de?qrte.

Cit de addnc sild9luie;te in noi gAndirea magici. mi-a arttat finula mea.Maria, in virsti de patru ani, dansa prin sufragerie si s a lovit cu tibia de misulade cafea. A durut-o, dar a dansat in continuare. La intoarcere s a oprit in dreptul mesei, a lovit-o puternic cu palma si a spus sever: ,,Sd nu mai faci asta, mas[proasta:

Un adult gi-ar spune: ,,Ah, ce drdgut, fetita crede ci. toate obiectele au suflet."Dar aceasti credinli copilireasci are enorme avantaje psihologice: problema vineia fost pe loc solulionati! Maria era impi.cati cu sine insigi, masa a fost de vini. Eaputea si-!i tini fruntea sus 9i si danseze, nestanjeniti de auto-reproluri.

Cum ar fi reactionat un adult? Ar fi tunat impotriva mesei, s-ar fi agezat pe ca-napea si siar fi pldns de mili: ,,l'h, az\ am o zi proasti, am ayut o presimtire ciuda-td ci n-ar trebui si dansez pur 9i simplu prin sufragerie, mai bine stau aici, m[nAncchipsuri 9i md uit la televizor la balet." Gi.sesc ci lucrul acesta e mult mai irationaldecdt si lovesti in masd si si continui si dansezi cu bucurie.

Gandirea magici poate sA ne motiveze. $i se ne pdzeasci. Atunci cind se misca

un tufig, din punct de vedere evolutiv era rezonabil sd presupunem ci in spatele aces-

tuia se ascunde o fiari si si ne punem la adipost. fJneori era un animal s[lbatic, al-teori - doar vdntul. Cdnd perdeaua dormitorului se misci, copiii cred mai degrabd

ci este vorba de un spdrgitor sau de un spirit decAt de vAnt. Copiii mai mari intelegchiar si foloseasci pentru ei insisi aceasti gindire magici, atunci cdnd vor sd as-

cundi ceva. Ca in cazul lui Hdnsel 9i Gretel, care dupd ce au rontiit din cdsuta de

turti. dulce a vrijitoarei, la intrebarea ,,Cine ronliie a mea ciscioaril" au rlspuns:

,,VAntul, vintul, azi inconjoari pimintul."Pirinlii gtiu ci simpla explicalie,,Nu existd monstri" nu functioneazi la copii.

Cei mici cred mai cur6.nd in fantezia lor gi nu pot fi abituli de la ideea ci noapteacreaturile infioritoare se ascund sub patul lor. Dar vine apoi tatil cel practic, reteazi picioarele patului si spune: ,,Ei, copile, acum nu mai e niciun rnonstru acolo!"

24 Miracolele existd dintoldeauna

insi in noaptea urmitoare monstrul se ascunde in spatele perdelei. Sd nu subesti-md.m niciodati. puterea fanteziel!

Mult mai bine decdt argumentatia rationali functioneazi un spray care alun-gi monstri ingrozitori si care a fost creat de pdrinti cu imaginatie. Prin inventareasprayului de alungat monstri au obtinut un mijloc de ademenire a somnului cu ingrediente naturale din portocale, ldmAie verde si lavandd, care in combinatie cu grijapirinteasce functioneazi bine. Eticheta striluceste in intuneric, iar copilul primesteimpotriva fricii confuze ceva concret cu care alungi monstrii din locurile in care se

ascund. Dupd aceea se degaji un miros plicut, lavanda are intr-adevir proprietd.tide somnifer, succesul e asigurat. Principiul rimdne insi valabil si la maturitate: Ceajuti impotriva lesinului? Si faci ceva, indiferent ce. Principalul este si rimdi activ

Magia si puterea au aceeasi ridicini (in familia de limbi german\ce magh in-seamni,,a putea" sau ,,a fi capabil"). Aspiratia comuni din spatele termenilor estede a tine sub control lucrurile care ni se par amenintitoare fiindci nu le intelegem.

Unele fenomene sunt pur si simplu prea complexe ca si putem avea o influentdasupra 1or - nici adultilor nu le place si audi acest lucru. Suntem neajutorali in fata

capriciilor vremii sau a unor boli si la bunul plac al companiei de cdiferate. De aceea existd pentru toate cele trei domenii o mulgime de

incantalii, vrdji si aplicatii.Ne place si rddem de popoarele ,,primitive" care bat in tobe ca

si aduci ploaia. Si ce face neamtu] luminar? isi spune: ,,Mai bineimi iau umbrela, fiindci daci am o umbreld. la mine garantatnu ploui!" Chiar credeti serios ci norul are capacitatea de a se

uita in geanta dumneavoastri) ca si caute umbrela si apoi si se

decidi si se mute in alti parte ca si porneasci ploaia? Asadar,tobele mi se par la fel de plauzibile.

$i la aruncatul zarurilor descoperim cum reactioneazi oa-menii la magie. Cel care are nevoie de un numdr mare scutu-ri paharul cu multi putere si atdt de indelung, incAt zarul nicinu mai stie ce se agteapti de la el. Fiecare i9i are,,trucuri" per-sonale care ,,funclioneazi de fiecare dati", agadar, aproape in-totdeauna, sau, ca si fim exacli, nu mai frecvent decdt cazurile

(,,Solu!ie de speriat mongtrii") Contra pericolelor invizibile cele mai efiei-ente sunl acliunile vizibile. 0 dozd este suficientA pentru 700 de alacuriprin pulverizare, agadar pani la pubenate. Apoi vin alte sprayuri. $i altimonslri.

::::-: :erdelei. Si nu subesti

-::r :r3:z: un spray care alun-: - ::::::rnatie. Prin inventarea: :i.:--:::re a somnului cu in-: :i- :::= ::] combinalie cu grijar ::--- -::.::1. iar copilul primeste:-:,--;:::: iin locurile in care se

--,:: .:.:. :,-,:r-adevir Pf oprietili:,;l-.''l:::1 :i la maturitate: Ce?:::-::::,:l este si rimii activ:. :: -:=,:: zermanice nagh in-:-: i:,-, ::::ele termenilor este

:::::: :-:::lci nu le inlelegem.

-: :: -: :tr:em alea o inflrienti::-, S -:-:er:: neajutorafi in fala: -:--- :-:; ,rl companiei de cii:.-::::: i]nenii o mullime de

.: -::::-:::"'e- care bat in tobe ca

, ._=.::.::: l:t ipune: ,,lvlar brne

:- : ::,--:eli la mine garantat:r : :::l ::: capacitatea de a se

:-:.i:=-:e :mbrela si apoi si se

:_ i: : . ::::,.ar1 P10a1ai rllsaoal,: :.- ::::= :um reactioneazi oa-: ::: i: ::: numir mare scutu-: := ::-:e1:ng, incdt zarul nici, . i =:.:e :.i rre ,,trucuri" per-:-: i::i-. a,.adar, aproape in,'-- =,:: ::ea\'ent decit cazurile

pericolelor invizibile cele mai elici-:e srJilciefitA pentru 700 de atacuri

tce- Apoiyin alte sprayuri. $ial!i

de coincidenti purd. Cel mai scabros mi se pare obiceiul de a scuipa ln paharul cuzaruri. Atunci poti si te bucuri daci la finalul unei seri de joc nu gisesti in paharmai multe zaruri ca la inceput. Zarul nu are memorie. $i nici coir.rcidenga. insi noiavem. Si de aceea relinem ditile cind trucul nostru a functionat.

Daci in timp ce navigim deschidem o sticli de bere, prima inghitituri nu o dimpe gdt, ci peste bord, pentru ca zeitilile mirii sd primeasci 9i ele ceva si si fie mirinimoase. In cazul in care barca incepe si se clatine, sperim ci se intAmpld din cau-za nivelului nostru de alcool si nu din cauza apropierii unei vijelii. Ceea ce primescNeptun 9i alte creaturi ale mirii din acea inghitituri s-ar putea calcula. Poate cA prin-cipiul de bazi al homeopatiei, potrivit ciruia o dilulie extrem de mare are un efect,nu se datoreazi doar lui Samuel Hahnemann, ci a luat na;tere mai devreme, pe mare.

Si un prieten fumitor mi-a povestit despre un ritual magic amuzant: ,,De fie-care dati cand astept autobuzul imi aprind o tigari, fiindci atunci autobuzul vinemai repede."

Povestea asta imi amintegte de Winnetou. S-ar pirea ci soferul autobuzului vede

de la trei colturi distanli cum se ridici fumul;i di pinteni. Este evident ci;i cei de

la ciile ferate au auzit de acest ritual, asa ci au introdus pe peroane acele zone des

tinate fumitorilor. Toli cei care se afli in acel magic pitrat galben si au astfel degete

galbene gi dinli galbeni trebuie si trimiti simultan fumuri colective in aer, pentrua implora astfel sosirea la timp a urmitorului tren. Atentie insi, daci din gresealiaprindeti tigara in partea cu filtru1, trenul soseste cu vagoanele in ordine inversi.!

Bebelusii invati chiar din pintecul mamei, fdri si li se ceari. Cum altfel...? Eiinregistreazi vocea mamei, preferinlele ei pentru anumite condimente, ba chiar au

capacitatea de a deosebi lucruri abstracte cum ar fi limba materni de limbi striine.Si fie un talent inniscut? Nu, cuvintele;i melodiiie captate de copil prin lichidulamniotic sunt suficiente pentru ca dupi nastere acesta si se intoarci gi citre un difuzor din care se aude o voce necunoscuti care vorbeste aceeasi limbi.

inniscut este doar modelul dupi care ne insusim cunoagterea. Ne construimimaginea noastra despre lume in funclie de probabilitatea cu care lucrurile pot fiasamblate. Un copil trebuie si presupuni ci existi un context semnificati\. atuncicAnd anumite cuvinte apar simultan cu anumite situatii. De fiecare dati cind mamiarati spre colegul de apartament care latri 9i e pufos, zice ,,cdine". $i la fel, cAnd tatiarati spre animal, spune,,ciine". inseemna ci trebuie si fie un ciine. Chiar dacd

subiectul corespunzitor nu se afli in cdmpul vizual de fiecare dati cind cineva spune,,ciine". Si, de asemenea, nu de fiecare dati cind cineva arati spre caine se aude

cuvAntul ,,cAine". Uneori se aude,Jos!" sau,,Nu, asta nu e farfuria ta!". Nu am idee

cAt de multe inlelege cdinele, dar copiii pricep firi ore de teorie sau gramaticd ui-mitor de bine cum derivi cuvintele qi regulile.

26 l\4iracoleleexistddintotdeauna

- Ni se pare drigut atunci cind copiii se insali Iicdnd o anumiti p^resupunere.

Ca atunci cdnd, de exemplu, pornesc de la ideea ci eolienele fac vant. in difinitiv,ei au observat cd intotdeauna este vant cdnd rotile se invartesc. Dar si. recunoastem:putem spune cd la acelasi nivel sunt si majoritatea analizelor fluctualiilor bursiere.

Copiii invald dezvoltdnd constant ,teorii ale conspiratiei,,, adici presupuneri pri_vitoare la modul in care sunt controlate lucrurile care se petrec in jurul lor. Lumea1or este magici gi animati. Iar ei lsi testeazi influenta asupra cursului lucrurilor, maiexact, asupra cazurilor cdnd cineva vine in fugn. Bebelugii descoperi foarte repedeci tipetele functioneazd. Si pe misuri ce anii trec devin si mai ingeniosi.

Cu pulin inainte de P"jt. "- avut o siruatie similaie cu Cari, fraiele Mariei.

Mama cumpirase iepurasi de ciocolati si ii ascunsese bine, pentru ca in dumini-ca Pastelui sd poati sd-i ascundd din nou. Dar Cad a anticipat aparitia iepuraquluide Pa9te, a golit in secret ascunzitoarea mamei si si-a ficut propria ascunzitoaresub canapea. Duminici dimineatd mama lui se agita nedumeriti, fiindc[ planul eisurprizi nu mersese cum trebuie. Abia cAnd ascundea alte dulciuri a nimerit subcanapea peste iepura;ii de ciocolati. Care intre timp rimi.seseri fdri cap. Carl eraalituri si nu stia cel asteapti. Mama a scos resturile de iepurasi si l-a intrebat pecopilasul de trei ani: ,,Stii cum s-a intAmplat asta?" El s-a uitat lung la ea si a spus:

,,Poate un cutremur?"

icind o anumitd p-resupunere.

eolienele fac vdnt. In definitiv,iseertesc- Dar sd. recunoaqtem;nlizelor fluctualiilor bursiere.

lire$ei", a&ci presupuneri pri-re se petrec in jurul lor. Lumear esqrra cursului lucrurilor, maibeh;ii descoperi foarte repede:rin .si mai ingeniogi.rnilrri cu Carl, fratele Mariei.csc bine, pentru ca in dumini-a.'rlipat apar4ia iepuragului

fe ftcrrt propria ascunzdtoaree r-,lr.r'.eriti, fiindci planul ei*e ele dulciuri a nimerit sub

p;rniceserl f[1[ qap. Carl era

b & ipragi gi l_a intrebat peE se uitat lung la ea gi a spus:

Cdnd doi se ceartl

,,Pentru mine nu existi decit ori-ori.Ori plin la refuz, ori tot."TONI POLSTER

De ce parte vd aflali? V-afi decis deja? Se pare ci lumea si.nEtilii 9i medicineise imparte in doui mari tabere: medicina tradilionali gi cea alternativi. in sistemulsanitar se poartd un rizboi religios, iar rispunsul la lntrebarea,Din ce tabire faciparte?" pare pentru mul9i mai importanti decAt daci egti catolic sau protestant, fanal lui Schalke sau al lui Bayern. La cina cu prietenii starea de spirit se inclini verti-ginos de indati ce vine vorba de subiecte fierbin;i, precum vaccinarea, glutenul sau

globulele. $i atunci scapi cine poate.

In acelagi timp, nu existi, o rnedicind convenlionali gi nici o m.edicind alternativi..in general, doi doctori nu sunt niciodatd de aceeagi pirere. $i nici doi terapeuli. Unspecialist in psihosomatici gandegte cu totul altfel decat un microbiolog. Amindoisunt importanji cdnd e vorba de afecliuni ale stomacului. Un terapeut care stimu-leazi sistemul circulator cu duguri la genunchi gi ajuti la prevenirea bolilor cu sfa-

turi pentru un stil de viagi mai sin6tos nu are nimic in comun cu cineva specializatin iridologie sau care opercazl.

^p^tate de biorezonanli. Este absurd si ne separim

in tabere gi nici nu ajuti niminui.Medicina convenlionali sau medicina alternativi - ce se ascunde in spatele aces-

tor concepte care ne modeleazi gindirea?

,,Medicina tradiflonali' este, incepind din a doua jumetate a secolului XIX, untermen de lupti, care a fost inventat inilial de citre reprezentanlii homeopatiei, un cu-vant ofensator, care s-a inriddcinat atat de bine incdt termenul mai adecvat ,,medicindbazatdpe giin,td" are probleme. Pe de alti parte, gi ,,medicina alternativi" este pe cdt de

derutante, pe atat de promilitoare. Cuvdntul alterprovine din limba latini si inseam-

ni ,,celilalt, cealaltd din doi, douf'. Iar nativas i\seamnl,,niscut", ,,1a voia naturii'.Ajungem astfel la concluzia ci ,,alternativ.' se referi 1a o decizie pro sau contra. $i

,natural' este intotdeauna mai bun decAt ,,nenatural". Poate fi, dar nu e obligatoriu.