persuasiune si manipulare in comunicare

3
Persuasiune și Manipulare în comunicare Prin persuasiune înţelegem acţiunea de a convinge într-un mod sau altul pe cineva să facă sau să aleagă un lucru. Persona care ia decizia o face de multe ori pe baza altor tipuri de argumente decât cele logice sau cele logico-corecte, fiind convinsă de „necesitatea” sau „importanţa” aparentă a acţiunii sau lucrului respectiv. În acest sens putem spune că reclamele sunt persuasive. Ni se spune zilnic, în fel și chip, că ne trebuie un telefon mobil,un anume detergent ,un anume medicament,produs cosmetic,o casetă ș.a.,dar nu ni se demonstrează cu argumente acest fapt. Ce ne spun reclamele?Într-o formă simplă,directă,făcând apel cel mai adesea la trebuinţele si la sensibilitatea noastră,ni se recomandă să consumăm ceva.Uneori însă reclamele nu argumentează ideea de a consuma acel produs;se întâmplă ca ele să conţină si greșeli logice regretabile. De exemplu, ni se spune că: XXX protejează împotriva cariilor pentru că e gustos sau durează foarte mult.(Este evident că nu gustul ne protejează dantura.) YYY oferă un salariu pe viaţă timp de 25 de ani.(De ce 25 de ani este totuna cu viaţa?Dacă trăim mai mult?) Trebuie să bem ZZZ pentru că un hoţ a furat originalul și noi îl putem găsi consumând mai multă băutură răcoritoare.(Dacă fost furat originalul, oare ce suntem invitaţi să bem?) Alteori ni se dau îndemnuri nepoliticoase de tipul: Nu privi aici, cască ochii când cumperi! Îndemnul este lansat din partea unor organisme de protejare a consumatorilor. Este drept, greșeala lor nu este de argumentare, ci de adresare, denotând lipsă de respect pentru consumator. Reclama are însă efecte persuasive.

Upload: daniel-banica

Post on 22-Sep-2015

17 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

Referat despre persuasiune si manipulare in comunicare

TRANSCRIPT

referat.clopotel.ro

Persuasiune i Manipulare n comunicare Prin persuasiune nelegem aciunea de a convinge ntr-un mod sau altul pe cineva s fac sau s aleag un lucru.

Persona care ia decizia o face de multe ori pe baza altor tipuri de argumente dect cele logice sau cele logico-corecte, fiind convins de necesitatea sau importana aparent a aciunii sau lucrului respectiv.

n acest sens putem spune c reclamele sunt persuasive. Ni se spune zilnic, n fel i chip, c ne trebuie un telefon mobil,un anume detergent ,un anume medicament,produs cosmetic,o caset .a.,dar nu ni se demonstreaz cu argumente acest fapt.

Ce ne spun reclamele?ntr-o form simpl,direct,fcnd apel cel mai adesea la trebuinele si la sensibilitatea noastr,ni se recomand s consumm ceva.Uneori ns reclamele nu argumenteaz ideea de a consuma acel produs;se ntmpl ca ele s conin si greeli logice regretabile.

De exemplu, ni se spune c:

XXX protejeaz mpotriva cariilor pentru c e gustos sau dureaz foarte mult.(Este evident c nu gustul ne protejeaz dantura.)

YYY ofer un salariu pe via timp de 25 de ani.(De ce 25 de ani este totuna cu viaa?Dac trim mai mult?)

Trebuie s bem ZZZ pentru c un ho a furat originalul i noi l putem gsi consumnd mai mult butur rcoritoare.(Dac fost furat originalul, oare ce suntem invitai s bem?)

Alteori ni se dau ndemnuri nepoliticoase de tipul:

Nu privi aici, casc ochii cnd cumperi!

ndemnul este lansat din partea unor organisme de protejare a consumatorilor. Este drept, greeala lor nu este de argumentare, ci de adresare, denotnd lips de respect pentru consumator. Reclama are ns efecte persuasive. Se spune c trim ntr-o perioad de explozie informaional, c informaia ne asalteaz, fie c vrem, fie c nu vrem. A nelege caracterul persuasiv al reclamelor face parte dintre instrumentele noastre de protecie mpotriva comunismului, a proastei caliti, a modei cu orice pre, a subjugrii noastre de ctre productorii de bunuri (alimente,de vestimentaie,de divertisment n general).

Prin manipulare nelegem aciunea de a influena prin mijloace specifice opinia public, astfel nct persoanele manipulate s aib impresia c acioneaz conform ideilor si intereselor proprii. n realitate ns ele preiau o prere (argumentare,idee,evaluare) care nu le aparine,ci le-a fost indus prin diferite mijloace.Iat cteva exemple:

a)Ziaristul care face un comentariu este foarte cunoscut.I se preia punctul de vedere pentru c este faimos, sau este de la un ziar sau de la o revist de prestigiu. Este la mod. Aceast situaie poart numele de efect de prestigiu al mass-mediei.

b)Ni se spune c majoritatea oamenilor cred lucrul respectiv. Noi nu vrem s fim mai prejos;nu avem tria unei opinii separate. Este vorba de fora opiniei majoritare.

c)Ni se spune c prinii au idei nvechite. Tinerii tiu ce vor. Noi suntem tineri si nu putem fi de acord cu cei btrni. Este vorba de folosirea unor mecanisme sau trsturi psihologice pentru a obine efectul dorit (de cele mai multe ori alegerea unor produse).

Manipularea mai poarta i numele de violen simbolic .Nu suntem btui, bruscai, forai s credem sau s facem ceva. Cunoscndu-ni-se felul de a fi, specificul vrstei sau alte particularitti, putem fi determinai s credem ceea ce o persoan sau un grup de persoane i-a propus sa ne fac sa credem. Dac am fi ntrebai cine ne-a influenat, am rspunde cu mndrie c nimeni. Pe asta mizeaz si cei care ne manipuleaz. Pe hotrrea noastr de a nu ne lsa dui de nas, de a crede ceea ce vrem noi s credem. Din nefericire ns, n manipulare suntem adui n situaia de a vrea ceea ce au hotrt alii c trebuie, astfel nct ei s-i ating scopurile.

Ce este de fcut, cum trebuie sa procedm pentru a rezista persuasiunii sau manipulrii?1. Cerei argumente.ntrebai sau ntrebai-v singuri de ce oare?2. Analizai logic argumentele pe care le primii.3. ncercai s producei contraargumente. Dac ai reuit ,cntrii-le i vedei dac sunt sau nu contradictorii.4. Nu v grbii s decidei, dar nici nu amnai la nesfrit luarea unei hotrri.5. Sftuii-v cu o persoan a crei putere de decizie o apreciai.6. Sftuii-v cu o persoan n care avei ncredere, chiar dac nu tie multe lucruri n domeniul respectiv. Ea va cunoate opiunile, valorile i trebuinele i se poate pune n pielea voastr. 7. Cutai cazuri asemntoare. Istoria se repet, dei muli consider c n-ar trebui sau c nu este aa.8. Nu toi cei care v sftuiesc s facei ceva vor s v manipuleze.9. Nu toi care v determin s facei ceva au i de ctigat de pe urma acestui fapt. 10. Rareori prinii v vor rul. Nu-i suspectai de manipulare. Dac totui o facei, convingei-v prin toate mijloacele c aa este. Discutai cu ei deschis asemenea probleme.

_1084040657.unknown