DOSAR

0 nrasrrrurA PRrN rrrrRRrunA

Mncrn Mmnn

Conferinti sustinutS" la 26 octombrie 2018, in cadrul Sirnpozionului ANPROcu tema,,O suti de ani de limbi" si literaturi romAni."

Stimate colege, stimagi colegi,

Am acceptat cu plS.cere invitagia asociagiei dumneavoastri- nu este prima dati, de altfel, cum proLrabilvi" amintiti mlcar unii sau unele dintre dumneavoastri - pentru cb. apreciez la superlativ activitatea sa

de la inceput ;i pAni astizi. Este o activitate de cercetare, de organizare si implementare desfhsuratl cuprincipialitate, devotament si modestie, cum nu se intAmpli cu alte asociagii care sunt puse, mai degrabi,in slujba conducitorilor lor. Aici avem de-a face cu o eliti intelectualS., pedagogici autentici, spredeosebire de alte elite publice, mult mai publice care sunt preocupate in primul rAnd de autopromovare.

Titlul comunicirii mele poate stArni perplexitigi. De unde pAn5. unde, de ce pentru o noui rezistenVa

prin literaturd, prin culturd? Cum si reluim un termen dintr-o vreme apusi., cum si vorbim desprerezistenti. intr-o epoci a tuturor libertiEilor? O mobilizare in vederea unei rezistente se produce, deobicei, in condigii de asuprire si dictaturi, cAnd impotrivirea directi. nu are sorti de izbAndi. Ea s-a gi

produs in anii regimului comunist avAnd drept oponenti cenzura si teroarea preventivS. si drept flnti omai mare libertate de expresie, libertate de care unii scriitori s-au folosit spre a crea opere valide din punctde vedere estetic, netributare presiunilor ideologice ale epocii. Algii, mai pugini, au folosit-o spre a incercasi dezviluie adeviruri sociale pargiaie, adici si perforeze zidul minciunii constitutive regimului a ci.ruiesenti consta tocmai in absen;a liberti;ii.

De ce ar fi nevoie astizi, in RomAnia, in condigiile democragiei aduale, ale economiei de piagi, de orezistengi prin literaturi? $i de ce aceasti rezistengi se cuvine manifestati - trebuie manifestatl - prioritarin cadrul sistemului de invigimAnt? Nu-mi propun o abordare concretl gi tehnici. Existi in programulsimpozionului, dupi cAte am vizut, multe teme de aceastl naturi. Mi-am propus si vl propun o priviregenerali asupra situagiei interne, dar si externe, din punct de vedere cultural. Prin extensia externi pe care

o dau acestei prezenti"ri, sper ca situagia din interior si fie mai ugor si mai clar inteligibili.Si incepem cu situagia gcolii in Rominia, o scoalS. pe care o frecventim, o vedem cu tolii cum

se manifesti la toate nivelurile si la toate disciplinele. Nu mi voi incumeta eu si descriu in faga

dumneavoastri, in detaliu, aceasti situalie. Mi tem insi ci simpla empirie sau bunul-simg ne obligi siadmitem deciderea, chiar degringolada ei progresivi. Nu dim bine acuma la centenar, dar n-avem ce

face. Desigur, generalizirile trebuie si suporte totdeauna exceptii. Le cunoastem. Realizirile nu lipsesc.Noi, profesorii, continuim si muncim, si ne indeplinim misiunea, misiune care, de cele mai multeori - si ar fi bine si fie vorba in toate - se confundi cu vocagia. Totugi, micar cAteva fapte certificate dealtfel de statistici ne obligi si ne inclinim in faga lor. Si anume: procentul de analfabetism in Romd"niaeste enorm si nu scade, ci creste; procentul populagiei tinere angajate in studii superioare, proportionalvorbind, este cel mai scS,zut din Uniunea Europeani. Astfel de bilanturi mai pot conrinua, din picate.Concluzia mea gravi este aceea ci gcoala nu mai reprezinti o mizl. pentru majoritatea tinerilor dinRomAnia. Cauzele profunde sunt de ordin politic si economic, dar nu numai. Absenta modelelorumane si intelectuali autentice, inlocuirea loi prin contribuqia nefasti a televiziunilor .'., i"lru modele,mizeria politicianisti, incompetenta implicAnd grave erori de management institugional, coruptia

endemici. gr, mai ales, corupgia Ia virfi mergAnd pAni la forme de trldare narionali, intreg acest tablousocietal explici gi situalia din invigimi.nt, ia si joringa tinerilor de a-gi pirisi tara.

Si, totusi, s5. ne amintim ci gcoala romAneasci a ayLrr - are - in trecut ; traditie. pAni si in comunism::?r1". ":" un alt impact social. Nivelul ei era unul relativ ridicat. De ce spu.r

".ta? Chiar 9i in anii'50' cand am ftcut eu gcoali, in conditii realmenre de reroare, cAnd invilam dupi manuJe sovierice,

cAnd conginutul informational era restrA"ns si puternic ideologizar mai ales la mleriile umaniste, amavut part€ de profesori_formagi in interbelic. Aceasti situapie-schimba totul. Schimba, din punct devedere calitativ, totul. Nu intru in detaliu. in anii '60 apoi, tot ,,rb comunism, ,-" projrr. libiralizareacunoscut5., care ne-a permis si ajungem la o anumit5" sincronizare, la un anumit ,ri r.l care nu ne maididea mari complexe ?ti..d. ce se intAmplain gcolile din Occident. Va amintesc ci in putinele meleiesiri in sri.inS"tate mi intAlneam cu fosti studenti de-ai mei - predam atunci Ia limbi ,,riirr. - care nupregetau si spuni ce fel de gcoali buni au fhcut si cAt de usor le-a fost si se insereze in structurile dininvItS.mA"ntul din Occident. Am detalii semnificative convingi.toare in acest sens. Mai departe, adid"in trecut' dincolo de interbelic, in secolul al XIXlea,

",r.- ,.Fo.-ele instauratoare ale lui Spiru Harer,avem un etos al instruirii care functiona in aceasti, zon|. a Estului Europei, cu deosebire'in EuropaCentrali, etos al instruirii pe care ii p,rn. in evidentS. .o-pJoi rl nostru din Statele Unite, VirgilNemoianu' intr-o carte relativ recenti, unde vorbegte d.rpr. aceasti diferenti specifici a Estului E.rroi.iin raport cu Vestul unde se manifesta cu deosebire ,tn .1o, al muncii, evident provenit dln gi ciliuzitde etica protestanti, din care s-a gi format capitalismul modern gi democratia liberali. in Estul Europeiinsi a contat mai mult acumularea de cunostinte, validarea primatului educatiei, considerarea.d,r."ii.ica etalon al meritelor umane. Prin urmare, o meritocrad ebLat|,p. .l:.rorr,..e functiona ca principiu alorganizirii sociale si al promovirii sociale. Acest etos era rispAndit la nivelul intregii societigi, nu numaiin aristocratie, dar gi in mica burghezie si chiar in rindurile muncitorimii. Toate'aceste grupiri sociale,ca 9i grupirile etnice din fostul imperiu, au mizat pe cunoastere, au incercat si promovJre prin meriteobtinute in acest domeniu. Descoperirea identitigii nagionale a coincis, de altfel, cu

"..., .ro..Avem,_prin urmare, motive si fim mAndri de istoria scolii romd"nesti. Si e bine sL utilizam prilejul

centenarului spre a rememora etapele gi figurile ei exempiare, cigtigind o congtiingi lucidi, ,ru &"it"tiasuPra tradigiei, intirindu-ne astfel increderea in viitor, o incredeie indispensabiii in condigiile unuiprezent mai degrabi demoralizant.

Situagia internS. se cere neapS.rat contextuaiizatS., asezatS. in cadre mai generale, dintre care celemai importante determini in mai buni m5suri. ce se inti.mpli la noi. Am fi vedere, in primul rAnd,revolutia informationali, digitali si globalizarea, fenomene majore strins legate intre ele si, desigur,consecintele lor care au condus la constituirea unei noi paradigme in culturl, iritr-o culturi consider"ati,in ansamblul ei, cuprinzd"nd intr-o mare parte disciplinele nu numai cele umaniste, dar gi cele care tinde.stiintele exacte. Aceste dou5" fenomene au p.orro."t modificiri in lang, printre ele gi raportul intreculturi. si economia de piati, ceea ce il face pe un filosof ca Paul Ricoeur ii se intrebe daci, in zilelenoastrei cultura isi mai pistreazi valoarea specific5,, definitorie pentru om, pentru societatea umani,in condigiile in care nu numai economia, dar si societatea ajung sI fie dominate de jocurile pielei. Nuam rdgazul si intru in detalii. Cert este faptui ci in chiar iocul unde a inceput ;i revolugia tehnologici.,gi globalizarea, intelectuali responsabili n-au ezitat si consrate aspecre tulLuritoare, ingrijorltoari aleacestor procese irepresibile de altfel. Iati. concluziile profesorului Joseph Hiliis Miller, unul dintrefondatorii deconstructionismului, un om angajat in itiinga literarS. de vdrf El constati. o crizi" dereprezentare a_ departamentelor de studii literare in universitS.tile americane si yede in aceastS, crizi, oparte a crizei de reprezentare a umanitS,tilor, in ansamblul invitimintului. Face aceasri constatare incide acum 30 de ani. Cam acesta e decalajul ia acest nivel, evident, al dlsciplinelor, al evolutiei intelectuale.Decalajul.general e mult mai mare. Constati reducerea posturilor in invitimAntul superior penrrudisciplinele umaniste, constat;" comasarea departamentelor de literaturi. comparati, de literaturienglezS. chiar, constati. eliminarea unor discipline care nu sunt orientate spre piata muncii. Ne sunicunoscut, nu-i aga? VorL,este despre un fenomen care este intr-adevir .po.J' universititile de vArf dinAmerica au devenit universititi_indreptate spre profit (enterprise uniuersities). Ca o consecinti., valorileperene' acelea pe care cultura le contine si le transmite, tind si fie inlocuite cu valori corporatiste.

t';I ML

MIG

4

3tr': SD

fo.m

-t flr

:rb *iild

;#:

Economia globali, asta e concluzia profesorului Miller, si comunicarea globali par si nu mai aibinevoie nici de literaturl, nici de studiul ei.

Mai departe, nu putem si nu vedem legiura care existi intre globalizare, intre acest fenomen invadant,

obiecti\t si un anumit imperialism cultural care are ridicini mult mai vechi - putem si mergem pini inperioada coloniali. in ce ctnsti acest imperialism cultural? itr

"t."g.t ".reatorilor de valori in primul rind

gtiingifice gi tehnice, dar 9i artistice, din girile mici inspre diverse centre de putere intelectuali" gi economici.

$i, daci inainte acest fenomen nu era un fenomen dirijat, nu era un fenomen controlat si premeditat

gindit, tinerii in ciutarea unui viitor mai bun si a unor condilii mai bune de afirmare se indreptau in modfiresc spre astfel de centre de lumini, pani la urmi, acum, acest fenomen a devenit o adevirati strategie,

o politica, chiar un program prin care statele puternice i9i rezolvi problemele piegei interne a muncii,prin aceste programe speciale de atragere a tinerilor prin tArgurile de joburi, prin afige. Universitatea dinBucuregti este impinziti cu astfel de afige, cu invitagii la stagii in Statele Unite gi nu numai, stagii care,

evident, sunt gAndite ca o trambulini spre viitoare contracte permanente, burse de studii g.a.m.d. Evident

ci se produce ceea ce in Occident ne-a fost dat s5, observim mai demult, si anume scurgerea de creiere.

Fenomenul nu este numai dinspre Europa de Est spre America, ci chiar gi dinspre Europa de Vest spre

America. in fine, acest fenomen se reafizeazi gi prin impunerea unor modele culturale care, la randullo! ar merita o anaJizS" separari, modele de gAndire, filozofii de viagi care, printre altele, discrediteaziproblematica apartenengei gi, in primul rAnd, a apartenengei nafonale. Sistemul politic format din state

nafionale esre considerat depa;it, limitAnd comunicarea globaii si progresul. Se incurajeazi renuntarea

la tradigii, la tradigie de fapt, ca o probl a unei inteligente superioare. Importanla limbii nalionale este

diminuati teoreric 9i practic. Limbile vernaculare tind si fie inlocuite cu limba vehiculari prin excelengi

- care este engleza, care a cAgtigat, evident, de multe decenii bitilia cufranceza gi a cA;tigat-o pentru cieste o limbi mult mai maniabili, mai pliabili la comunicarea rapidi", mai simpli. Existl o basic English

care este folositi din Asia, din A-frica, pAnl in Nordul indepirtat. Nu existi, nu poate exista o basic French,

penrru ci limba francez|nu se preteazi la o asemenea reducEie, ceea ce a jucat in dezavantajul ei. Engleza

iste deci noua limbi franci a unei iumi europene gi atlantice, dar si a planetei, cel putin deocamdati, dacinu cumva chineza va reugi sl se impunl, intr-un viitor mai indepirtat, desigur. Ce se intAmpli cu limbilemici in viitor, ce se intAmpli cu culturile mici? Rispunsul care ni se di este ci nu e o problemi, pentru ciunele vor dispirea, dar vor apirea altele. Alte populalii vor intra in sceni, alte limbi se vor impune. Nugdu cat de consolatoare poate fi pentru cultura romAni gi pentru limba romini aceastl solulie de viitor.

Problema, prin urmare, nu e doar nationali, problema este sociali gi, mult mai grav, cred c5. are chiar

dimensiuni aniropoiogice la care ar trebui si medit5"m. Incerc acum un tablou evident schematic, reductiv

ai situagiei globale, daci vreli, in care am impresia ci se produce o rupturi intre prezent 9i trecut. E sigur

ci nu se mai cauti astizi antecedente in trecut spre a aproxima un viitor incert. Nu ne mai sprijinim pe

o tradigie spre a imagina o evolutie. Mogtenirea pare mai mult si ne incurce, si ne ginl pe loc decAt si ne

ajute si -itg.m inainte. Modelele vechi nu ne mai stimuleazi, nu ne mai inspiri. Reperele noastre nu se

mai afi astizi in trecut. Gndinga dominanti pare si fie scuturarea de tradi$e ca de un lest ce ingreuneazi

adaptarea, fexibiiitatea in fala provocirilor din prezentul viitor. Se prefigureazi un nou concept al timpului,al unui timp care tinde si nu mai aibi trecut. Acesta este desigur un cadru general intr-o lume pe care noi,

aici in RomAnia, inci nu o locuim, nu o tr5.im, dar cireia cred ci incercim, prin cei tineri, si-i deprindem

mentalirilile gi refexele. Observim, mai ales in mediile celor tineri, ci funcgioneazi cu multi eficiengi un

fel de mecanism la ceea ce a; numi amnezii induse, induse prin tnsfui aglomerarea informagionali enormi,haotici, nesemnificativi, neselectivi. Atunci cind e vorba de informagii privitoare la ffecut, acestea sunt

impachetate rapid gi impinse la spate ftri alegere, ftri implicare, fhri problematizare. Tiecutul dispare

din congtiinga mulrora, se duce direct in vid, in neant, ftri si lase vreo urmi, poate cel mult confuzie

ori deriziune. in felul acesta, tot ce a fost se poate reinventa. Mistificarea este in cazul unora inocenti,in cazul altora interesati". Un alt aspect, in era comunicagiilor si a comunicirii generalizate nu pare slrimini prea mult timp ;i prea mult loc pentru o comunicare simLrolici. Spre a fi autenticl, adevi,rati,

comunicarea trebuie si fie cAt mai directi. cu putinli si, in orice caz, concreti, keep in toucb. Medierilesimbolice sunr resimtite indeosebi de citre cei tineri -;i nu fari motiv, uneori - ca deviante, alienante.

int.-o c".t. faimoasi ia vremea ei acum cAteva decenii, Societatea indiuizilor,Norbert Elias observa ci omul

contemporan este mult mai inclinat spre exterior decat spre interior, in comparagie cu ceea ce se intAmpla insecolele anterioare' Procesul "..st"

d. "*t riorizarcs-a iniensificat in ultimele decenii peste rot in lume, si cuatd"t mai mult acolo unde - cum este cazul nostru - eliberarea a. -rJit"riu- I,a incurajat purernic, dupi cel-a ft'cut posibil' Problema care se configureazi insi tot mai ameninqitor la orizont "rt. "..." ci d.iminuareainterioritigii are loc in paralel ..,

"...""" reflexivitigii.^Red"t,;, ;; care un Anthony Giddens vedea ocaracteristici a epocii moderne, tinde si se dilueze. bf.rr" i.rform"qiorr"l" .";i;:;;;;ionali suntde o diversitate care deconcerteazi gi dezorient;.^p;;+;-$*;G ale populagiei, ele se profileazi, totmai mult ca agresiuni ifPotriva reflexivitatii insegi. omul

"u'ig""r, diri.o.i.r"r." conremporani" devine totmai ugor manipulabil, lipsit de grila unei l,rdeciii,perso.r"le, d.^""p"citatea de opgiune pusi in act. Apareaici un fel de cerc viclos. Alegeri si, implicit, ,r.'ai.g.m, ,r.'d.finiilin raporr cu provocrrile contextului.Vrem si fim noi ingine, t.t-"i c5, mai^nou, ,rr.- * fim noi insine {bri pr." -"L efort, ftri si gAndimprea mult' P'eflexivitatea ar constitui o p-robi d. in"ut.rii.t*.. i;;;ispensim de ea, sj" ne reiaxim ca sidevenim cu adevirat ceea ce suntem' Efor.ul d. i.rt rf..t"r., .".r"rr"r de cunoastere, ne complici inutilexisten,ta' ne abat de la ce a devenit unul din ob55t^151e -";..., airrt".gia. Ap.tit,rl penrru cunoastere dndesi fie inlocuit cu o evidenti curiozitate penffu frivolitegi-iutenr-; e inteleasi. in tot mai mare misuri"ca o denudare spirituali gi corporall, d. f"pt ca exhibigionir;.-

--**Sigur ci liniile acestei desirieri sunt us'or ingrosatg exagerare, dar simptomele cred ci. sunt accesibileexperientei noastre cotidiene. Exhibigionis-rrl-r. infrkreaiisi in Jtoriiie ferite a. i",i-iregii. Acesteanu suporti' numai incilcirile spatiului ptivat prin interceptiri institugionai.

"b,rrir.."r frir "g...i,rriprovocate de lipsa de educatie a o"-.r,ilor, dar renungi deseori h ";il;,;.t J;;|.i,.. uurt. a.multime pe care leJuim zilnic ne aduc in .ituagia d. "

obr.r',r" .a o"-.nii se exhibi in spagiul public,se exteriorizeazz. cu asupra de mi.suri", vorbesc tare.,spre.a fi auzigi il.;i;;;;;;;;r";e. Nu maievoc injuri.turile proferate din masini, nici expresiil. ,r,rlg"r. ."r. ,. "rrd

la tot pasul p. ;;;, ;;*autobuze, din guri de biiegi ;i d-e fete, care se d.r. ,"u ,. ii or. J.l" g.o"li. Glefonul mobil a devenitinstrumentul unei largi disponibilititi confesive. Auzi, flri si vrei, marturisiri pe care in alte vremurile auzea numai praoru"l. r ' --'-'-'

Sigur ci tabloul acesta poate fi continuat. Ne intoarcem insi la problema care mi se pare esentiali,si anume la nevoia de trecut' Nevoie de trecut care nu inseamni nici paseism, nici evazionism, niciescapism' Trebuie si intelegem cu totii ci cine nu are trecut nu va avea viiror. Altfel spus, cine isiuiti"'trecutul, traditia, cine se scuturi de povestea ti"rii sale, cine pierde .o.rg,il.rg" "f"."atrr..rg.i

.rr.sortit.si piarS', in.timp. Thecutul .tt. pt.r.nt in prezlnt p.in-a.e"rti congtiingi " "p".,irr.rr9ei.

Aceasti.congtiingi ne-o di inca,din primii ani gcoala -iaci nelo di, d".i n.-o mai di, d.acr nu o consid.eri.inutili' depigitn' Ar trebui sa invirem si gtim ca acesr r.n,i-* "l "prr..n.nt.i nu esre unul ndscur.Nu ne nastem romani' Devenim romani' invilind istoria acestei tir;, "

acestui popor, invigxnd limbaromxni", invigand literatula romana, civihzagia 1.a.m,d,

Problema gestionirii tiecutului ,rri ,. p"r. oproblemr esenliali pentru invitimantul .rortr., ie as.tizi. R.p.;, ;;""ralrare, nu ^itr^r",r, pr.l.r.r."unor mituri ale unor abordiri mai vechi, dar nici demitizare programatici.. Ce inseamni" mit? Caresunt miturile care trebuie neapirat demidzate? Este cazul g demitiam mitul originii t"ti*l E cumvalatinitatea limbii romane un mit? tebuie si ne dezbi.rim de acesr mir cumva? sunt intelectuali carespun ci nu e cazul, ci. si iqim din aceasti confuzie. Istoria nu ne invari numai istorie, ne invaticine suntem, ne consolideazi congtiinta de sine !r, mai ales, ne invati isioricitatea, ne t"*.,r;?;

;o1fund1m epocile, si nu ne raportimia.r..,r,." i" p..r..r., J.tiin- actualizarile fortate. Daci" e siimi ingidui o^sugestie practic1",'ar fi.- si pentru g.o"ll, i" g."*., 9i f;il;;;i; ;;;;"".astri _o colaborare foarte sffensi, mergAnd pa"e u conceperea unitara a piogr"-.ior irnpreuni. cu colegii sicu catedrele de istorie. Mi se paie un l,r.r., .ar. tr.t,ri.

"."fnr",1f*r.in.sfirgit, .ajunqem

la litiraturi,. Din Romantism, din secolul al XrX-lea, cand s-a cristalizatconstiinta nationalS. si s-au format statele nationale, cind s-a fondat gi istoria iir.."re 1r, "...pti"ei moderna, literatura a fost pusi - !i, .d. ?pr,.r? pus singurr - in serviciul p;;;, J. q.o"r" "utilizar-o spre a trezi ;l *:::F-t-r" orgoiiul nagional. inir-rd.ua'r. lir.rrtur" cultiva adeziunea i"'bffij"inatal, iubirea de mosie, confera o dimensiune de profunzirn. .ri.arri autohtonism. Ea a contribuitsi contribuie la formarea-;i fi*".."tt.i ir"gt"r d.rpr. ,i;.

" C;;irui popor; a produs chiar, qrrp,,,,r orr\

stim, mituri pe urmele crealiei folclorice. Pe de alti parte, tot in literaturi - literatura noastri, dar si

literatura de pretutindeni - au apirut 9i forme de absolutizare a specificitigii, au apirut exclusivisme

de neacceptat in zilele noastre. Unul dintre pericolele ce trebuie evitat, mai ales in Europa de Est, este

antagonismul purtat in numele diferengelor nagionale gi etnice. Tot literatura conline si propune teme

orientate spre un ecumenism cultural, spre ingelegere, toleranti 9i respect pentru alteritate. Mai mult,creeaz|imagini atasante aie celuilalt. Desigur ci aceste imagini aparlin mai cu seam5" literaturii recente,

dar ele sunr prezente 9i in trecut, inclusiv in traditia noastri literari, gi e destul si-l evocim pe Slavici.Lireratura, dincolo de reme, are un rol de apropiere universali. Ea ne oferi conditiile dialogului intresubiectivititi - l-am citat pe Andr6 Gide. Experienta creagiei 9i a contemplagiei artistice ne smulgedin propria identitate, ne inviti si-l inteiegem pe celilalt, sl devenim celilalt. Ea e de neconceputfbri imaginarea celuilalt. Lucruri incredibile, chiar inacceptabile prin ciudigenia lor sfirsesc prin a

deveni inteligibile, posibile, gralie punerii lor in sceni de citre un scriitor autentic. Literatura cultividiferenrele, dar in acelagi timp gi intelegerea acestor diferenge. Cultura literaturii este unificatoare, firia fi mai pu$n o culturi a diferenlei. Jocul estetic pe care ron-ranticii germani l-au ingeles foarte binene situeazi in pozilii favorabile, privilegiate de deschidere, de intAmpinare, de conciliere. Deprindereacodurilor arristice poate sl fie foarte bine ca iniliere ;i model in deprinderea coduriior ingelegeriipublice. Cred, iluzionAndu-mi probabil, ci un om citit, un om cult are mai puline;anse de a fi violentsau intolerant. in sfArgit, literatura adeviratl din toate timpurile si marii scriitori nu promoveaziideologii, nu promoveazapozigli, strategii politice in naratiunile 9i poemele lor. Chiar atunci cAnd

e vorba de scriitori angajagi, rS"mine in operele lor un fond emo;ional, afectiv, care scapi de sub

controlul ideoiogiei gi al politicii, nu se lasl disciplinat de o anumiti" agendi. Literatura autentice este

astfel in misura in care incorporeazi mesajul, ii di o viagi, il lasi si respire liber, ii pune in conexiuneimpliciti cu alte mesaje. Convingerile scriitorilor adeviragi se disipeazi" in senzagii, percepgii, simgiri

complexe, din care deseori nu lipseste nici indoiala, nici contradicgia, iar aceasti dialectici se rezolvisi se exprimi ia nivel afectiv, nu ragional sau conceptual. Emogiile pe care ni le transmite literatura,flri s[ fie decAt rareori ira;ionale - uneori sunt, e destul si ne gindim de pildi la Tunelwl lui Sabato

-, sunt greu ragionalizabile, dar efective, eficiente. Suntem emolionati, miscati, fhri a congtientizaintotdeauna cauza exacta. Alegerile afective nu sunt mai pulin nigte judecigi de valoare. Literaturatransmite qi prin acest fel anumite valori, mai exact, le inculci fbri a le aduce la o expresie cogitativi.

Concluzii: ca o sintezi, intre rezistenga prin literaturi gi prin istorie a9 dori si spun ci noi, romAnii,ca toli europenii din Est, avem propria noastri experiengi istorici, existentiali si morali, avem proprianoastri literaturi gi culturi, avem un mesaj al nostru pe care ar trebui si incercim sil facem cunoscut

in lume. Vedeli ci am folosit conjunctivul. Conjunctivui este o promisiune de viitor. Cit mai lucrimcu conjunctivul inseamni ci mai putem aspira, ci mai credem intr-un ideal. Daci nu vom realiza

acest proiect, se cheami ci experienla noastri se va pierde, tradiliile noastre se vor pierde, mesajul

nosrru se va pierde, inseamni ci am fost cobaii inutili ai istoriei. Fiindci pe suferinga noastri s-a

incercat experienla comunisti cu agresiunea si teroarea pe care au presupus-o, cu libertitile care ne-au

fost refuzate. tebuie si facem in aga fel incAt aceasti experiengi si se incrusteze in memorie 9i si fietrecuri 9i altora, in primul rind elevilor gi studengilor nostri, dar;i prietenilor nogtri din Occidentulmai apropiat sau mai indepirtat. Vi mulgumesc!

Abstract. ResistancethroughLiterature.Ihetitleoftheconferencefocusesonatopicespeciallyencounteredduringthecommunistperiod in Romania, namely the resistance through culture and, implicitly, through literature. The author starts from an analysis ofthe internal

situation in Romanian education, which he then places in a wider discourse on the destiny of culture at external, European and global level.

Then he points out some of its trends relevant to the topics of identity: the lack of consciousness ofthe past among the younger generati0n,

the refusal of reflexivity, the intensified exteriorizati0n due to the progress of modern technology, and a kind of demystification. ln this

critical context, the author highlights the role of literature that could represent the territory that cultivates both the differences and the

understanding ofthe other, the cuiture of literature being unifying. Keywords: reslsfa nrcthrough culture, Romonian school, consciausness ofthe past, identity, difference, the culture of literoture.

Mircea Martin este profesor laUniversitatea din Bucuresti si membru al Academiei RomAne.

lt:

ScnrsonnE FoARTE DEsct{tsA

Itvtu Ppnotun

Dragi Luminita,

(aici cred ci ar trebui inserati o noti de subsol din care si reiasi" cI- esre vorba despre LuminitaMedegan, redacror al revistei ,,perspective" si membru fond.ator eNpno) '

^ fMi-ar fi plicut si intru in dialog cu Liviu. Papadima in neasteptatul rol de corespondent al meuintr-o scrisoare in care e vo.rba despie ,,noi", in care insi uorbi*-i.n,ru toti. Dar prefer si nu stricconventia epistolarS", atit de inediti pentru un rexr destinat Dosarului ,,r.rrp"c,i".1..-', si si-i lasgenerosului expeditor toati scena. Si asa, mi-a.dat un rol .op,l.gito. de important. Dar nu por si. nuc,ostat ci'. in spiritul convingerilor_mele, exprimate adesea,'L.il a dovedit esentialul: ANpRO estectespre prretenie si incredere. _ L.M.l

Reiau:

Dragi Luminiga,

m-ai rugat si" scriu ceva_despre-identitate pentru urmitorul numir din,,perspective". incerci.rilemele de eschi'are au esuat. Motivele d. ,urtr"ger. ti le-am.spus' fifr" d. ,i-;, p. il;;;.;., antipatiafagi de tem5", pe de cealalti. Au atArnat i.r;" m"i g..u, in ..1" ii.r urmi, prietenia fagi de tine sipreluirea fagi de ANPRO,' La care s-a adiugat gi disionibilitarea ra pentru repetate pasuiri.

Despre identitate, a11dar De ce nr.r-mi p'i".. t.-"? Pentru ci e foarte serioasi si mi simt intruc6.waimpostor s5. o abordez firi o pregitire academici solidi in prealabil. Si nici ,r-"g ,rr.", p.-J.

"l,a p"rt.,si mi fac scipat cu cA"teva volute retorice.

Despre identitate s-au spus si s-au scris enorm de multe lucruri in ultima vreme, pe fondulconfictelor interreligioas. ."re

"u generat fenomenul terorismului, pe fondul declinului suveranititii

nationale-sub irnpactui ,,capitalismuiui corporatist" gi al "gregeriio'.

politice ir, .rrriragi .,rfr;;;di.precum Uniunea Europeani, in contextul. tendingelor

"unlformirante datorate giobalizirii, alsolicitirilor

Pt.rn"1 apisite din partea diverselor.categorii d. p..ro"rr., considerate pa?e 1-r,, de multdrept ,,ilicite", de a Ie fi recuno.scute drepturi similare ."u ..1. ali majorlteg i - vezirecentul referendumpe tema ,,familiei tradigionale" 9i lamentabilul lui egec -, al separatismeior de tot felul - vezi Brexit,Catalunia etc. - al.'. CAnd cineva declari ,,Eu sunt cel care isi va virsa matele si creierii pe caldarxmpentru ca ceilalgi sa ingeleagi cine suntem noi", cAnd unei caricaturi i se rispund. .r ,*f*li" de gloangesau cind o migcare politici, in asociere cu un venerabil ordin confesional, deschid cu nonsalanta cutiaPandorei in culpabilizarea homosexualititii pentru treneficii <ie purere, ;" ,rt;;;;;i;i,* si tratezichestiunea identititii din virful pe:ig:1, .u nis."i fr"r. -.gt.;.rlgite. Cu

"tet -"i greu e si-gi dai cup5'rerea.cum ar putea rispunde studiul limbii ;i lireraturii .o,nin". acestei increngaturi de neilni;ti deordin planetar.

. . Igi mirturisesc chiar ci am_rugat un coleg de ia Filozofie, Emanuel Socaciu, si-mi procure o listibibliograficr cu sugestii de dati re-centi, ..e"1..1, cordial, "

jt fb.,rr, d". rr-"* ffi;#;'rri.t -i.",si caut lucrS.rile indicate' dar5.-mi-te si le si citesc. Aga .i i. rog ,;-^i ".."pEi,

micar in raport cuamplitudinea remei, ignoranta in materie.Drept urmare, scindat intre neputinta de a alcitui un stud.iu acad.emic dupi regulile artei sine-dorinta de a o scalda cu nigte profesiuni de credinti. bine ticluite,

";;i;,-i";il;;";;:;;:;;de ,,a treia caie", derivati, in uitimi instanti, tot di.rtrlo p.oUt.*"ri.e identitarr: din ceea ce sunt, prin

lucrurile pe care le-am citit, prin oamenii cu care am avut de a face in diverse imprejuriri profesionale,prin, last but not least, dialogul permanent cu mine insumi.

O tripli intrebare si cAteva pronumeVoi incepe printr-un soi de tripli intrebare, adici o intrebare despre cum dialogheazi doud,

intrebiri. Ea suni. aga: ,,Cine sunr?" si/sau ,,Cine suntem?"?Pentru a mi apropia de rispuns mi vid nevoit si fac un mic ocol preliminar.La gramaticS" se invagi la scoali ci existi trei persoane pronominale, cu forme de singular si de

plural. Sunt unii lingvigti insl care preferi si susginl c5" exist5., in limbile moderne, 6 persoane alepronumelui personal, iar eu tind si le dau dreptate. Nu cred ci e edificaror sil considerim pe ,,noi"ca ,,pluralul" lui ,,eu" - cel pugin, nu in acelasi sens in care ,,oameni" e considerat pluralul lui ,,om".,,Oameni" inseamni,,om" multiplicat de cel pugin doui ori. ,,Eu" inseamni,,Cel/cea care vorbesre"

- care poate fi, dupl. caz, oricine - pe cind ,,noi" nu are intelesul - decit intr-o situatie, extrem deimprobabili, de rostire corali - de ,,Ceiicele care vorbim" (1 x n vorbitori care se exprimi simultan, lacare n > 1). Tot asa, ,,voi" nu inseamnS. neapirat ,,tu + tu +..." (,,cel ci.ruia i se adreseazi vorbitorul").Nu e greu de dedus pentru orice vorbitor de romi"n5" ci, de pildi, intr-un contexr conversational degenul ,,Ce mai face sotia ta? Voi eragi intotdeauna...", ,voi" se compune din,,tu' + ,,ei', persoanaabsenti, la care amabilul locutor face referire.

Spun toate astea pentru ci ,,noi" - persoana 4, cum ar boteza-o unii - este cea mai permisivi. sicea mai echivoci, din punct de vedere semantic, formi a pronumelui personal. Ea poate si insemne,prin derogare stilistici, doar ,,eu" - pluralul auctorialitigii, de pildi - , un ,,eu" + ,,eu" +..., atunci cAndvorbitorul se pozitioneazi ca ,,purti"tor de cuvlnt" al mai multor persoane coprezente susceptibile dea subscrie ia mesajul transmis de citre acesta - ,,Noi, comitetul executiv aI... considerS.m ci,..." - un,,eu" + ,,tu" - ,,De cind nu ne-am mai vizut noi amAndoi?" - sau + ,,e1" l"ei'- ,,Noi, eu si riposatulmeu sot..." -, + ,,voi" - ,,Noi, cei care ne-am intrunit in aceasti seari...". $i, nu in ultimul rAnd, ,,noi"poatedesemnatoatepersoanelepronominalelaunloc (,,eu'+,,tu" +,,el/ed', +,,voi" +,,ei/ele"), caunsoi de curcubeu. Exemplul care imi vine cel mai iute in minte, probabil si tie, este: ,,Noi, romAnii...".

(Cred ci am citit o analizi. aseminitoare a formelor pronumelui personal intr-un text mai vechidin Benveniste, poate chiar in timpul facultigii. Iarti-mi ci nu am vreme si verificl Oricum, mi se

pare absolut imposibil ca nimeni si nu fi observat pini acum aceaste asimetrie. Rog lingvi;tii s5" nu se

amuze prea tare pe seama acestor preciziri.)De ce am ficut acest ocol morfologic? Pentru a reaminti faptul elementar, insi adesea complet

ignorat, ci ne familiariz|m cu,,identitatea" ambigu5", polisemantici a lui ,,noi", subiectul subinteles alintrebirii ,,Cine suntem noi?", odati cu deprinderea de a vorbi o limbi.

(Psihologii poate ci ar considera ci inca si mai devreme. Oricum, din perspectivS" didactici., e

suficient de timpuriu.)Gramatica pe care o invagi copiii in gcoali, preocupati si ingiruie dinaintea lor labirintica listi

flexionari a formelor pronominale accentuate si neaccentuate, nu-i prea ajuti si ingeleagi cum acest

,,noi" face 9i desface identitS.ti, cum vorbitorul poate decupa, adesea cu ajutorul unor opozitii de tipul,,noi uersusvoi" sau ,,noi uersus eilele" , conture pe harta lumii pe care dorim s-o intelegem. Aminte;te-gi,te rog, de exemplu, cAti cernealS. a curs pentru a explica acel ,,Dar;. noi? Noi, epigonii?" eminescian!Uneori metafora hirtii pe care am folosit-o mai sus ajunge si fie interpretati si instrumentati chiarliteral - asta pentru ci tot suntem in anul Marii Uniri -, prin hotare care nu mai au doar valoaresimbolicS..

Despre pronume se poate inviga si la geografie, si la istorie, si la sociologie sau la filosofie. Arfi de adiugat, in acest sens, cI doxa scolari, in ansamblul ei, relationeazS. doar un tip de identitateindividuali, cea ,,de catalog", cu doar un tip de identitate colectivi, cea pe care o putem numi, cu untermen iarisi echivoc,,,nationali'.

(et -"1 fi, dragi Luminita, de adiugat aici si atA,t de controversata chestiune a orelor de religie.S-au spus despre ele de toate, cu asupra m5suri.. Nu prea gtiu ce se face la ele, asa ci, nedorind s5.-miating inc5" nivelul maximei incompetenge, mi mS"rginesc si. remarc ci., dacl" scopul principal este

acela de a construi o identitate colectivi confesionali, de felul ,,Noi, ortodocsii" sau, dupi. caz, ,,Noi,catolicii", ,,Noi, baptistii" etc. etc., mai bine lipsll).

Un ocol fisiognomonistA trii intr-o lume in care fiecare individ este inzesrrat cu o singuri. identitate individualr si osinguri identitate colectivS" e pentru mine de negxndit. E profund to*ic si malformant il;i;;uman5..As aminti aici, ca analogie cu rol euristic, acea doctrini d.e traditie milenari numiti. ,,fizionomie,,sau ,,fisiognomonie", de care m-am.. ocupat in treacrt pentru ,m .r.r., despre r.pr.r..rtiri

"lecorporalititii in literaturS" 9i p.e care o gi"sim invocati, ali"turi'de maestrul ,i" ..i;;i.;;;;,, teologul,poetul gi filozoful elvegian Johann Kaipar Lavater, in numeroase scrieri

"1. i"..t;r;fiigimillo.ului

sec' al XIX-lea' nu numai pe teren ,o-en.r. - cici Lavater e pomenit numai in Cometlia umand alui Balzac de mai bine de tbo de ori, iar Baudelaire il gratula.,i.p1,.,,rt ,,divinul". Colosala eruditieacumulati mai bine de doui milenii pe tema,,lecturiifegei" uma.* si care a ajuns "ri,

..;;;;;;:;pe c6"9iva impitimiti, un fel de diveriisment asemeni horoscoapeloi d. l" ptfi;;;i. matinale degtiri w se sprijinea pe o intuitie de bun-simt, anume cd. ar fr scandalos ." i.r,"r. .rr-

"."te un inssi cum este el s5" nu fie,nicio legituri. corpui si sufetul ar trebui si se afe intr-un soi de armonie,altminteri.reprezentirile lumii ar intra in impas: cum si" fie infhti;at Apolo i.r ,r"*il. gr.cesti? Dar

Isus in tablourile renascentine? Mai mult, n-ar fi ugor d. "...pt"t nici fentru noi, ftptririle de rand.,

c5' atdt corpul, cd"t gi sufletul si-ar urma fiecare calea proprie, suferind ii b,r.urandu-i.lrra.p.rra.rr,unul de celalalt - o concluzie pe care numai ascetii gidestr;hilagii impenitenti ar putea-o imbritiga.Bine de bine, si-au-zis unii, a] trebui si existe o legituri intre viaga sufleteasci!i.." i.rrp."r.a -Descartes chiar inchipuise un soi de ,,interfati' inlre cele doui, intr-o pr.r.rp,rri gi""an pineali-, dar de ce fel? Ca c91 dintre fulger care e musai urmat de bubuitura tunetului? De ce nu amputea descoperi, de pildi, un suflei nobil intr-un corp hidos, s-au intrebat romanticii, iar VictorHugo l-a imaginat pe Quasimodo, protagonistul din Coro;aiol de la Notre-Dame. Oscar Wilde aconsttuit, in replici,

1n personaj care isi plstreazi intactS. f.,r-,rr.a.", in ciuda unei tot mai adAncidecideri morale, in Porlrerul lai Doriai Gray. Asra in vreme ce medicul si criminologul italianCesare Lombroso schita portretul-robot al ceiui pe care el il consider"

" n ,,.ri-ir*tLritrrrrnr..r,,'.Ce mini de aur pentru politie, pentru justitie, p.ntr,, ocrotirea ordinii sociale! puteai identificainfractorul si il puteai izola chiai inainie de'a.ctmite faptele la care era predispus! Dorian Gray

ar fi scipat cu siguranti. basma curati la ,,testul fizionomist", insL Quasi*odo l" fel de sigur ar fiinfundat pqciria.

. Curm aceaste digresiune. Morala? Ca si in cazul frzionomiei, pare de la sine ingeles ci trebuie si"

existe o legituri reclognoscibili intre ,,individ', si ,,identitate;. efl-i"L;;d;HJr."d.- .isuntem cu totii replici ale musileanului om fbr5" insusiri. Doar ci, la fel ca in cazul doctrinei dusela apogeu - 9i discreditare - de Lavater qi discipolii s5"i ulteriori, ".."rti legituri ,rr, .. ,.r,r111 doarla un cod de lecturi sau la un CNp.

Identitili colective / genericeAm mengionat, mai inainte, ci ne definim la intersectia a doui" tipuri de identitate, unul individual

gi altul colectiv, fiecare cu mai multe fatete. Si pornim cu cel din Lrmi, la ."r. ;;;;l"ralism estemai evident.

Deci: care ,,noi"? Ziceam.ci primul lucru care ne vine in minte, noui, ca profesionisti afiliatimateriei de studiu ,,Limba gi literatura romani', esre ,,noi, romanii" si ci aceasti.ia.rrria",. .oi..^a'i?;nu este nici m5"car ea univoc5.. Ea se poate referi, pe de o parte, la cetigenia pe care o avem inscrisiin certificatul de nagtere gi in pagaport' pe de alti p_arte, l"

"p"rt...nta etnica pe care o declari"m larecensS'minte' Nu este deloc acelasi luciu. AvAnd, la un -*n.na dai, curiozii"r." j.-"l.dea camcare este ponderea romAnilor .tni.i in statul vecin_Republica Moldova, am gisit pe \fikipedia o cifriinfimi' Nu era vina enciclopediei on line atat de des I d. -,r1,. ori p. u.rril ar.pr",.-- i.r.riminare,ci a sursei de referinti: un recensimant in care, la aparteneng" .tni.e, fig,rr"* a"irr"irr"iii ,,roman,,