per-centralizarea ţiilor publice cţionarilor publici la ... · de care-ar trebui acum mai des ca...

16
Pentru o autonomie locală şi descentralizare reală AUTORITĂŢILOR LOCALE în pagina 2: în paginile 3-4: CITIŢI: Reţeaua Femeilor în cadrul CALM un omagiu şi un semn de recunoştinţă pentru autorităţi locale e-mail: [email protected] web:www.calm.md Buletinu1 informativ al CALM nr.10-11, 2011 (Sfârşitul în pag. 11) în pagina 6: birocratismul şi hi- per-centralizarea sistemului achizi- ţiilor publice în pagina 7: Adresarea privind proiectul legii cu pri- vire la salarizarea fun- cţionarilor publici PLUGUŞORUL Cad fulgi de nea peste întinsul ţării Şi bat la uşă iar colindători, Vin urători din depărtarea zării Cu Moş Crăciun, la noi, de sărbători. Petrecem anul vechi cu mulţumirea Că am ajuns s-întâmpinăm alt an Plini de speranţe şi-ndrăzneţi cu firea, Cum şi ne-ar sta-ntr-un stat european. Aho! Aho! Slujbaşi înveteraţi! Aho! Şi demnitari, şi guvernare! Aho! Consilieri, cei consacraţi Acestei grele munci de- administrare! Să zicem “La mulţi ani!” cu bucurie Şi să-i urăm pe toţi de sănătate, Şi să sunăm din clopoţei, să vie Un an bogat. Şi toţi s-avem de toate! Mai strigaţi, măi Hăi! Hăi! Avem în ţara asta un Congres Al Autorităţilor Locale, De care-ar trebui acum mai des Ca să vorbim, porniţi pe-această cale. Iar calea noastră-i autonomia, Administrarea Publică Locală: Ce mare-ar fi prin sate bucuria De-a se-întreţine autonom, o şcoală, Un drum sau un spital, o grădiniţă… Să nu se dea de sus, cu linguriţa Un minim trist, cu atâta socoteală! Aici Congresul vine cu suportul, Unificarea şi consolidarea. Comunităţilor, uniţi-vă efortul, Căci unde-s mulţi, Puterea-i lucru mare! Pentru libertate, măi: Hăi! Hăi! Acum un an şi jumătate, Comune şi oraşe, sate, Cam vreo 300 de primari, Reprezentanţi din cei mai tari, De-asociaţii şi partide, De ONG-uri mai solide, S-au adunat şi au format LA MULŢI ANI! Un omagiu şi un semn de recunoştinţă pentru autorităţile lo- cale din Republica Moldova Congresul Autorităţilor Locale din Moldova (CALM) a organizat la 28 decembrie 2011, prima ediţie a ceremoniei de decernare a distincţiilor CALM ”PRIMAR EMERIT” şi ”PENTRU MERITE ÎN ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ LOCALĂ”. În cadrul ceremoniei, actorii principali au fost reprezentanţii administraţiei publice locale: primari, preşedinţi de raioane, aleşi locali etc. Acest eveniment a constituit o premieră pentru Republica Moldova, deoarece până la moment munca asiduă şi activitatea neobosită a primarilor, preşedinţilor de raioane, a aleşilor locali etc. nu a fost apreciată şi remarcată la modul cuvenit, prin careva distincţii, ordine care ar reitera aportul acestora la dezvoltarea comunităţilor pe care le administrează şi a Republicii Moldova în general. Scopul acestui eve- niment l-a constituit instituirea unei tradiţii prin care reprezentanţii APL care şi-au dedicat o mare parte din viaţa lor activităţii din cadrul APL şi au obţinut rezultate remarcabile în realizarea programelor guvernamentale, în dezvoltarea social- economică a comunităţilor din care fac parte, să fie menţionaţi şi apreciaţi la justa lor valoare. (Sfârşitul în pag. 2) Mesaj de felicitare Am petrecut în istorie un an -- 2011 -- care a fost bogat în evenimente, inclusiv şi din cele pozitive. În primul rând, Congresul Autorităţilor Locale „s-a stabilit” cu sediul în casă nouă. Pe parcursul anului experţii Congresului Autorităţilor Locale din Moldova împreună cu membrii săi au elaborat un număr impunător de avize asupra diferitor acte normative. Am participat la seminare, conferinţe naţionale şi internaţionale. Am făcut vizite de schimb de experienţă în Bulgaria, SUA, Lituania, Polonia etc. Am învăţat multe lucruri. Am trecut şi prin alegerile locale generale din vara 2011 care au fost grele. Dar cu toate acestea am reuşit să trecem peste orice situaţie, am ştiut să facem faţă. Tot în 2011 s-au consolidat femeile în cadrul CALM-ului, creând Reţeaua Femeilor CALM, Am demonstrat că suntem o echipă unită, suntem forţă şi rezistăm la orice provocare. Şi numai împreună să încununăm orice acţiune cu rezultate frumoase şi succes! Eu trăiesc cu speranţa într- o zi mai bună. Şi vă doresc din tot sufletul să aveţi numai zile bune în viaţă, sănătate, noroc şi bucuria împlinirilor! Vă doresc să realizaţi tot ce v-aţi propus şi să aveţi parte de apreciere înaltă din partea celor din jur. La mulţi ani! Tatiana BADAN, Preşedinta CALM în paginile 14-15: Центральная власть Молдовы разоряет бюджеты местных администраций

Upload: others

Post on 17-Jan-2020

5 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: per-centralizarea ţiilor publice cţionarilor publici LA ... · De care-ar trebui acum mai des Ca să vorbim, porniţi pe-această cale. Iar calea noastră-i autonomia, Administrarea

Pentru o autonomie locală şi descentralizare reală

AUTORITĂŢILOR LOCALEîn pagina 2: în paginile

3-4:CITIŢI: Reţeaua Femeilor încadrul CALM

un omagiu şi un semnde recunoştinţă pentruautorităţi locale

e-mail: [email protected]:www.calm.mdBuletinu1 informativ al CALM nr.10-11, 2011

(Sfârşitul în pag. 11)

în pagina 6:birocratismul şi hi-per-centralizareasistemului achizi-ţiilor publice

în pagina 7:Adresarea privindproiectul legii cu pri-vire la salarizarea fun-cţionarilor publici

PLUGUŞORULCad fulgi de nea peste întinsul ţăriiŞi bat la uşă iar colindători,Vin urători din depărtarea zăriiCu Moş Crăciun, la noi, desărbători.

Petrecem anul vechi cu mulţumireaCă am ajuns s-întâmpinăm alt anPlini de speranţe şi-ndrăzneţi cufirea,Cum şi ne-ar sta-ntr-un stateuropean.

Aho! Aho! Slujbaşi înveteraţi!Aho! Şi demnitari, şi guvernare!Aho! Consilieri, cei consacraţiAcestei grele munci de-administrare!Să zicem “La mulţi ani!” cu bucurieŞi să-i urăm pe toţi de sănătate,Şi să sunăm din clopoţei, să vieUn an bogat. Şi toţi s-avem detoate!Mai strigaţi, măi Hăi! Hăi!

Avem în ţara asta un CongresAl Autorităţilor Locale,De care-ar trebui acum mai desCa să vorbim, porniţi pe-aceastăcale.

Iar calea noastră-i autonomia,Administrarea Publică Locală:Ce mare-ar fi prin sate bucuriaDe-a se-întreţine autonom,o şcoală,Un drum sau un spital, o grădiniţă…Să nu se dea de sus, cu linguriţaUn minim trist, cu atâta socoteală! Aici Congresul vine cu suportul,Unificarea şi consolidarea.

Comunităţilor, uniţi-vă efortul,Căci unde-s mulţi,Puterea-i lucru mare!Pentru libertate, măi: Hăi! Hăi!

Acum un an şi jumătate,Comune şi oraşe, sate,Cam vreo 300 de primari,Reprezentanţi din cei mai tari,De-asociaţii şi partide,De ONG-uri mai solide,S-au adunat şi au format

LA MULŢI ANI!

Un omagiu şi un semn derecunoştinţă pentru autorităţile lo-

cale din Republica MoldovaCongresul Autorităţilor Locale din Moldova (CALM) a organizat la 28 decembrie 2011,

prima ediţie a ceremoniei de decernare a distincţiilor CALM ”PRIMAR EMERIT” şi ”PENTRUMERITE ÎN ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ LOCALĂ”.

În cadrul ceremoniei, actorii principali au fost reprezentanţii administraţiei publice locale: primari, preşedinţi de raioane, aleşi locali etc.

Acest eveniment a constituit o premierăpentru Republica Moldova, deoarece până lamoment munca asiduă şi activitatea neobosită a

primarilor, preşedinţilor deraioane, a aleşilor locali etc.nu a fost apreciată şiremarcată la modulcuvenit, prin carevadistincţii, ordine care arreitera aportul acestora ladezvoltarea comunităţilorpe care le administrează şia Republicii Moldova îngeneral.

Scopul acestui eve-niment l-a constituitinstituirea unei tradiţii princare reprezentanţii APLcare şi-au dedicat o mareparte din viaţa lor

activităţii din cadrul APL şi au obţinut rezultateremarcabile în realizarea programelorguvernamentale, în dezvoltarea social-economică a comunităţilor din care fac parte, săfie menţionaţi şi apreciaţi la justa lor valoare.

(Sfârşitul în pag. 2)

Mesaj de felicitareAm petrecut în istorie un an --

2011 -- care a fost bogat înevenimente, inclusiv şi din celepozitive. În primul rând, CongresulAutorităţilor Locale „s-a stabilit” cusediul în casă nouă. Pe parcursulanului experţi i CongresuluiAutorităţilor Locale din Moldovaîmpreună cu membrii săi auelaborat un număr impunător deavize asupra diferitor actenormative. Am participat laseminare, conferinţe naţionale şiinternaţionale. Am făcut vizite deschimb de experienţă în Bulgaria,SUA, Lituania, Polonia etc.

Am învăţat multe lucruri. Amtrecut şi prin alegerile localegenerale din vara 2011 care au fostgrele. Dar cu toate acestea amreuşit să trecem peste orice situaţie,am ştiut să facem faţă.

Tot în 2011 s-au consolidatfemeile în cadrul CALM-ului,creând Reţeaua Femeilor CALM,Am demonstrat că suntem o echipăunită, suntem forţă şi rezistăm laorice provocare. Şi numaiîmpreună să încununăm oriceacţiune cu rezultate frumoase şisucces! Eu trăiesc cu speranţa într-o zi mai bună. Şi vă doresc din totsufletul să aveţi numai zile bune înviaţă, sănătate, noroc şi bucuriaîmplinirilor! Vă doresc să realizaţitot ce v-aţi propus şi să aveţi partede apreciere înaltă din partea celordin jur.

La mulţi ani!Tatiana BADAN,

Preşedinta CALM

în paginile14-15:

Центральнаявласть Молдовы

разоряетбюджетыместных

администраций

Page 2: per-centralizarea ţiilor publice cţionarilor publici LA ... · De care-ar trebui acum mai des Ca să vorbim, porniţi pe-această cale. Iar calea noastră-i autonomia, Administrarea

VOCEAautorităţilor locale

pag.2Buletin informativ al CALMnr.10-11, 2011CALM: omagiu

(Continuare. Începutul în pag.1)

Un omagiu şi un semn de recunoştinţă pentru autorităţile

locale din Republica MoldovaAstfel, 23 de primari s-au

învrednicit de distincţia „Primaremerit”. Aceste distincţii au fostoferite primarilor care s-au activatîn această funcţie cel puţin 4mandate şi au înregistrat rezultateremarcabile.

Distincţia „ Pentru merite înadministraţia publică locală” a fostoferită pentru 36 de funcţionaricare au o experienţă de cel puţin10 ani în acest domeniu.

Administraţia CALM a luatdecizia de a premia cei mai buniprimari şi funcţionari publici cuscopul de a scoate în evidenţăpersoanele care şi-au dedicat viaţa

pentru comunitatea lor. Este im-portant de menţionat faptul căadministraţia Congresului aselectat premianţii înainte deultimele alegeri locale generale.

La eveniment au fost invitaţiPreşedintele interimar al ţării, Prim-

ministrul Republicii Moldova, toţiliderii de partide politice, toţi lideriifracţiunilor parlamentare, donatori,

partenerii de dezvoltare, precum şireprezentanţii mass-media.

În acest sens la ceremonie aparticipat consilierul dlui MarianLupu – dl Ciobanu care a venit cuun cuvânt de salut şi de felicitarepentru laureaţii distincţiilorCALM. La eveniment au fostprezenţi de asemenea şi repre-zentantul Ministerului AfacerilorExterne şi Integrării Europene aRepublicii Moldova, dl Iurie Ţap,vice-preşedintele Comisiei Parla-mentare ”Administraţie Publică şiDezvoltare Regională”, care asusţinut ideea decernării dis-tincţiilor CALM.

Dl Iurie Ţap a felicitat

Congresul pentru succeseleobţinute, pentru opiniile şi avizeleprofesioniste prezentate pemarginea celor mai importantedocumente şi acte normative şilegislative.

Ministrul DezvoltăriiRegionale şi Construcţiilor,dl Marcel Răducan, a felicitatCALM-ul pentru iniţiativareuşită, pentru succeseleobţinute, precum şi a reiteratfaptul că anume ”CALMeste unica asociaţie aautorităţilor publice localecare este apolitică şi care areuşit să adune împreunăsub aceeaşi egidă reprezen-tanţi ai autorităţilor locale dintoate partidele politice”.Totodată dl Ministru a

specificat importanţa şiimpactul CALM însocietate asemănân-du-l cu ”o piatră caredacă loveşte spargeorice zid”.

Laureaţii distin-cţiilor CALM, de ase-menea au ţinut sămulţumească pentruaprecierea înaltă ameritelor lor şi şi-auexprimat admiraţia şirespectul pentru acti-vitatea CALM.

Dl. Valeriu Miţul, ex-primar de Corjova,raionul Dubăsari aspus:

— Fiecare om, demic copil atunci, cândprimeşte o menţiune se

bucură. Aşa şi noi, pe parcursulvieţii când eşti menţionat decineva, cred, că e un lucru bun şite mobilizează să faci lucruri cât

Asociaţie. Şi-au datUn nume, care să răsune,Să fie cunoscut în lume –Congres de Autorităţi Locale.

Şi i-au trasat chiar şi o cale:Puterile mai mici, locale,Să fie cert reprezentateŞi ajutate, promovate,Şi sfătuite, şi-ajustate.Transparent şi consecvent,Ca să aib-un trai decentOmul din comunitate.Dacă vrea să dea din coate.Pentru Asociaţie,măi:Hăi! Hăi!Ca să fii mai protejat,Fii şi mai asociat.Aderă la CALM odatăŞi-o să simţi efectu-ndată.Că de descentralizareSe vorbeşte sus şi tareDeja cam de ani de zile,Dar efectul—zero bile.

Ba că nu-i capacitate,Ba finanţele-s secate,Ba guvernarea localăTrebuie să facă şcoală.Creşte criminalitatea,Şcolile se-nchid prin sate,Mulţi copii nu-nvaţă carte…Grădiniţele-s pustii.Şi-s puţine. Nu-s copii.Primăriile, măi fraţi,Rămân fără angajaţi,Iar funcţionarii publici –De râsul acestei republici.

Altceva-i în Parlament,Şi-n Guvern, departament,Agenţie sau birou,Totu-acolo-i azi pe nou.De exemplu-n Chişinău,Nici chiar câinii n-o duc rău,Căci, mă rog, îs protejaţi:Nu-s copii abandonaţi.

Ca să n-avem nedreptatea,Trebuie comunitateaPrin primar, consilier,Să-şi găsească un reper.CALM-u-i cel mai indicat:Ai decis — şi-ai aderat.Şi e unicul în ţară,Care-n ajutor să-ţi sară.Pentru CALM-ul nostru, măi:Hăi! Hăi!

Ce prezintă-acest Congres,De-aşa mare interesAre de el multă lumeŞi tot vrea să-i dea de nume?Este o echipă viePusă pe o strategie,Cu-a sa presă – site, gazetă,Cu mişcare centripetă.Cu colaborări diverse,Parteneriate-alese —În ţară, peste hotare,Programe şi proiectare,Avize şi declaraţii,Practici bune şi tentaţii.

PLUGUŞORUL

mai bune în continuare.— Este foarte emotiv, fiindcă o

apreciere din partea colegilor estefoarte importantă, a menţionatNina Costiuc, primar de Budeşti.

Tudor Postu, ex-primar deAdruşul de Sus, raionul Cahul, adeclarat:

—Aceasta este ca o mulţumiredin partea conducerii CALM-ului.E un eveniment destul de impor-tant în viaţa mea.

La eveniment s-a propus să fieinstituită „Ziua Autonomiei Locale

şi a lucrătorului din administraţiapublică locală”. Sărbătoarea arputea fi marcată în fiecare an, pe 1februarie.

—Prin intermediul acesteiacţiuni, încercăm să aducem lajusta valoare toate persoanele caremuncesc în APL şi care au depusun efort foarte mare pentru dezvol-

artistice şi teatrale ale tinerilortalente din s. Selemet şi s. Batâr,r. Cimişlia.

În cadrul ceremoniei dedecernare au fost exprimatenedumeriri şi regrete, în specialdin partea laureaţilor, că acesteveniment inedit şi importantpentru autorităţile locale dinMoldova nu a fost onorat deprezenţa conducătorilor sta-tului şi liderilor de partide,care au fost invitaţi şi erauaşteptaţi de toţi reprezentanţiisăi locali, laureaţi aidistincţiilor respective. Maimulţi laureaţi au subliniat curegret că liderii de partide îşiamintesc de ei doar încampaniile electorale, iaratunci când este vorba desprijin real – rămân doar lanivel de declaraţii.

tarea comunităţilor, a declaratViorel Furdui, directorul executival CALM.

Şi pentru că e sărbătoare, ceimai buni primari din Moldova aufost colindaţi de cetele de urătoridin Colibaşi (Cahul) şi colectivelede artă din com. Budeşti, dinraionul Dubăsari, precum şi s-aubucurat de interpretările muzicale,

Page 3: per-centralizarea ţiilor publice cţionarilor publici LA ... · De care-ar trebui acum mai des Ca să vorbim, porniţi pe-această cale. Iar calea noastră-i autonomia, Administrarea

pag.3Buletin informativ al CALMnr.10-11 , 2011VOCEA

autorităţilor localeCALM în acţiune

PLUGUŞORULEuropa ne priveşteCu alţi ochi deja. Fireşte.Şi-un congres de alt congresSe leagă prin interes.Vorba-i de democraţie,Descentralizare vie,Transparenţă-n ascendenţăŞi, la fel, eficienţă.Toate întru dezvoltareaAşezărilor ruraleŞi oraşelor din ţară,C-au ajuns ca de ocară.Pentru CALM-ul nostru, măi:Hăi! Hăi!

CALM-ul are obiectiveCe-l salvează de derive.Cui, dacă nu lui să-i pieseDe locale interese,Ce pot fi repartizate,Ca să fie promovate,Dirijate, adaptateBa chiar şi implementate.

Tot o importanţă mareAre şi comunicareaDintre CALM şi cei din jur.Mai ales, la vreun cusur.Dar să nu vorbim de vicii:O prestarea de servicii,Consultanţă cu substanţă,Chiar susţinere-n instanţă –Uite asta-i importanţă!Pentru obiective, măi: Hăi! Hăi!

Un CALM, chiar de-i non-profit,Are mult de cheltuit.Deci, pe lângă observaţii,Trebuie şi cotizaţii,Uneori – chiar şi donaţii.Parteneriatul pareA fi-aicea o salvare,Dar şi membrii, fiecare,Să mai dea din buzunare.Nu se cere mult, fireşte,Da-i ceva când se plăteşte.Să susţinem CALM-ul, măi: Hăi! Hăi!

Şi acum mai stăm o clipăSă vorbim şi de echipă.Ce-ar fi CALM-ul fără ea?Doar un fulg plăpând de nea.Dar cu-aşa un preşedintePoţi s-o dai tot înainte.Să-i dorim în acest anDoamnei Tatiana BadanUn Congres mai numeros,La fel de impetuos,Că tocmai şi SelemetulSă-i râvnească parapetul.Pentru preşedinte, măi: Hăi! Hăi!

Ne-adresăm cu o urareStructurii de-administrare:Un Consiliu ca acestaN-ai nicicum să-ţi joace festa.Membrii lui, peste şaizeci,Exigenţi şi intriseci,Ţin Congresu-n parametriŞi cu piua nu-s cumetri.Toţi preocupaţi s-întrunaCa să meargă lucrul strună,Să nu fie evaziv.

Preşedintelui Interimar al Republicii MoldovaDlui Marian Lupu

ADRESAREStimate Dle Preşedinte,

CALM continuã unificarea şi consolidareaadministraţiei locale - a fost creată reţeaua

femeilor din APL

LA 10 DECEMBRIE 2011 în Chişinău s-a desfăşurat conferinţa „Consolidareaparticipării şi liderismului femeilor în guvernarea locală”, care a întrunit circa 200 dereprezentante şi reprezentanţi ai administraţiei publice locale din toate raioanelerepublicii.

Scopul conferinţei a fost discutareaproblemelor-cheie comune pentrufemeile primari; crearea unei platformecomune de comunicare pentru toatefemeile din cadrul APL; adoptareadocumentelor privind constituirea ReţeleiFemeilor din cadrul Congresului

Participantele la Conferinţă au fostsalutate de Liliana Palihovici ,vicepreşedinta Parlamentului RepubliciiMoldova, E.S. Ingrid Tersman,Ambasadoarea Regatului Suedia înRepublica Moldova, KaarinaImmonen, Rezidenta Coordonator ONU

în Republica Moldova, Victoria Cujba,şefa adjunctă a Direcţiei politici deDescentralizare, Cancelaria de Stat,

Pornind de la faptul că comunităţilelocale reprezintă unul din fundamentelede bază ale oricărui regim democratic, iarreprezentanţii APL constituie cei maivehemenţi promotori ai valorilordemocratice şi a abordării individuale anecesităţilor şi problemelor cu care seconfruntă cetăţenii zi de zi, precum şiluând în consideraţie rolul şi contribuţiadeosebită a reprezentanţilor administra-ţiei locale în dezvoltarea social-economică a comunităţilor locale peparcursul ultimilor 20 de ani, prinprezenta, Congresul Autorităţilor Localedin Moldova (CALM) solicită instituireaZilei Autonomiei Locale şi aLucrătorului din Administraţia Publică

Locală, în calitate de zi profesională apersoanelor care activează în cadruladministraţiei publice locale.

Considerăm că această ini-ţiativă seînscrie perfect în obiectivele şi priorităţiledeclarate ale programului actual deguvernare privind descentralizarea şiconsolidarea autonomiei locale, iarrealizarea ei va conduce la creştere însocietate a interesului faţă de principiileconstituţionale a autonomiei locale şidescentralizării, precum şi a prestigiuluipersoanelor care activează în cadruladministraţiei locale, conferindu-le locul,statutul şi autoritatea pe care le merită pebună dreptate.

Totodată, luând în consideraţie rolulşi importanţa Cartei Europene aAutonomiei Locale (semnată laStrasbourg la 15 octombrie 1985 şiratificată de către ParlamentuluiRepublicii Moldova la 16.07.1997) înpromovarea şi garantarea principiilorautonomiei locale şi descentralizării înRepublica Moldova, CALM propune încalitate de dată a Zilei AutonomieiLocale şi a Lucrătorului dinAdministraţia Publică Locală ziua de1 Februarie, data la care acestdocument internaţional deosebit deimportant pentru comunităţile locale, aintrat în vigoare pentru Republica Mol-dova.

Cu deosebit respect,

Tatiana BADANPreşedintele CALM

Viorel FurduiDirectorul Executiv CALM

Autorităţilor Locale din Moldova (CALM).Evenimentul a fost organizat de CALM

cu spri j inul Programului ComunDezvoltare Locală Integrată alGuvernului Republicii Moldova, PNUD şiUN Women, cu suportul financiar alGuvernului Suediei, şi cu concursulCentrului Naţional pentru DezvoltareDurabilă.

Tatiana Badan, preşedinta CALM,primar al comunei Selemet, raionulCimişlia a declarat în discursul său, căasigurarea unei guvernări de calitatetrebuie sa aibă loc în pas cuemanciparea femeii, abordarea bazatăpe drepturile omului şi includerea înprocesele participative a tuturorcategoriilor de cetăţeni, femei şi bărbaţi.

Iurie Ţap, vicepreşedintele Comisieipar-lamentare „Administrare publică şidezvoltare regională şi alţi oficialiguvernamentali moldoveni, care auîncurajat participarea activă a femeilorîn procesul decizional local.

Conferinţa a găzduit o expoziţie dedocumente şi fotografii care reflectăaspecte importante din activ itateafemeilor primari.

Preşedintă a Reţelei Femeilor CALMa fost aleasă Nina Costiuc, primar deBudeşti.

La finele evenimentului participanteleau adoptat Declaraţia Conferinţei deConstituire a Reţelei Femeilor din cadrulCALM, care a subliniat faptul căegalitatea de gen nu trebuie să fiepercepută doar ca o „problemă afemeilor”, presupunând un parteneriatautentic, când femeile şi bărbaţii, umărla umăr participă la edif icareademocraţiei. Membrele Reţelei femeilorCALM sunt decise să-şi consolidezeeforturile pentru a promova o guvernarelocală eficientă în care respectareadrepturilor omului şi promovarea egalităţiide gen reprezintă valori comune,exprimându-şi convingerea că CongresulAutorităţilor Locale din Moldova vacontinua să promoveze o politică dereprezentare echilibrată a femeilor şi

bărbaţilor în luarea deciziilor, ca să devinăun model de guvernare pe criterii deparitate şi egalitate.

Page 4: per-centralizarea ţiilor publice cţionarilor publici LA ... · De care-ar trebui acum mai des Ca să vorbim, porniţi pe-această cale. Iar calea noastră-i autonomia, Administrarea

VOCEAautorităţilor locale

pag.4Buletin informativ al CALMnr.10-11, 2011CALM: Reţeaua Femeilor

(Sfârşit. Începutul în pag.1)

PLUGUŞORUL

Un birou executivChiar de asta se ocupă:Parc-ar ţine tot sub lupă.Ce primari Biroul are –Oameni mari cu suflet mare!

Dar şi de administratŞi-apoi de executatE de nerealizatFăr-un secretariat –O echipă de-angajaţiHarnici, consecvenţi, versaţiŞi toţi înzestraţi cu harulDe a aduna nectarulDe pe flori-valori-petală—Tot ce-i cu tentă locală.Căci puterile-s locale,Dar mai stau între vatale,Şi-i nevoie de ştiinţă,Să le scoţi din suferinţă.

Domnul Viorel FurduiPare principalul cuiÎntr-un anturaj nativ:Director executivAl CALM-ului, dacă vreţi.E un om prea îndrăzneţ.Şi vorbeşte sus şi tareNu doar de discriminare,Ci şi de consens, tocmeală,S-avem putere locală. Să nu trecem cu-adevăruŞi pe lângă Beschieru.Domnu Ion, tot onorul,C-aşa-i coordonatorul.

Haideţi să vorbim directŞi de-un manager proiect—De Osadci Alexandru,Om perseverent şi tandru.Ivanov Octavii, frate,Le pune la punct pe toate.Şi statutul i-i pregnant,Că-i statut de consultant.

Şi ajungem cu decenţăLa juridic-asistenţă.Şi informaţională.Pentru puterea locală.Cine-aici e manivela?E Grozavu Daniela –Picătura cea de miereÎn butoiul cu pulbere.Pentru-aşa echipă, măi,Să sunăm din clopoţei,Să strigăm o dată tare:Hăi! Hăi!

Vă dorim un an mănosCu noi membri, de folos.Vă urăm şi de progres,De-un eficient Congres.S-aveţi parteneriate,Ce v-ar bucura de toate.Să fiţi o echipă bună,Să vă meargă lucrul strună.Să vă respectaţi StatutulŞi să nu-mblaţi cu-mprumutul.Iar ale puterii ramuriSă vă pună-n uşă flamuri.S-aveţi o activitate,Ce-ar pune satul pe roateŞi l-ar face neatîrnat,Cu bani mulţi şi dezvoltat.Carta cea EuropeanăSă nu fie o prihanăÎntr-un stat civilizat,Cum ne-am declarat odat´.Pace-n suflet şi în casă,Pâine, sare, flori pe masă,Sănătate şi progresŞi un cât mai bun Congres! La Anul şi la Mulţi Ani!

A urat Gheorghe COJOC,Secretarul raionului

Basarabeasca

PROBLEME ACTUALE COMUNE ALEFEMEILOR PRIMARI DIN MOLDOVA

(Discursul dnei Nina COSTIUC, primar de Budeşti)

DOAMNELOR ŞI DOMNILOR,ONORATĂ ASISTENŢĂ,Aduc cele mai sincere mulţumiri

organizatorilor conferinţei pentru eforturiledepuse şi tuturor, celor care sunt prezenţi astăziaici. Pentru că aţi găsit timp să veniţi şi sădiscutăm despre problemele cărora trebuie săle facem faţă fiecare în parte şi toţi împreună.

Comunicarea mea face referinţă la problemeleactuale ale femeilor care sunt alese în calitatede primar în localităţile din Republica Moldova.Dacă e să vorbim despre problemele femeilor

primari sau în general ale femeilor care deţin unpost de conducere, atunci ar trebui să menţionăm,în primul rând, aspectul mentalităţii locale. Nueste pentru nimeni dintre cei prezenţi un secretşi, cred, că toate femeile-primari mă vor susţineatunci când afirm că o femeie trebuie sămuncească cel puţin dublu pentru a dobândiaprecierea pe care o are un bărbat.

Cu părere de rău, la începutul secolului XXIse demonstrează că încă mai suntem tributariiacelei mentalităţi de tip balcanic, care i-a rezervatfemeii un loc la cratiţă şi la crescut copii. Încămai sunt oameni care sunt convinşi că a conducenu e treaba femeilor, ci a bărbaţilor. Sigur, aveminfluenţa clară a celor 300 de ani de jug otoman,însă intemperiile istoriei şi ale vremurilor nu artrebui să ne ţină în loc. De altfel, acest trend nueste caracteristic doar pentru ţara noastră, ci eatestat la nivel mondial în general. Totodată s-aremarcat faptul că în ţările, în care prezenţafemeilor în calitate de factori decizionali estesemnificativă, situaţia este cu mult mai bună.Poate că ar trebui să atragem atenţia bărbaţilorasupra acestui „mic detaliu” – doar tot ei suntcei care vor avea de câştigat.

Trebuie să spun că uneori mentalitatea celorcare cu multa mândrie ne numim europeni şipurtători ai unei civilizaţii cu vechi tradiţiidemocratice, este cu mult mai înapoiată decâtne-am putea imagina. Civilizaţia durează pânăacolo, până unde vine vorba de funcţii deresponsabilitate şi care presupun luareadeciziilor. Mă întreb şi vă întreb unde esacrosancta civilizaţie europeană, în condiţiileîn care într-o ţară musulmană, unde statutul femeiieste precar, o femeie a ajuns prim ministru?Ţinând cont de realităţile din lumea musulmană,exemplul lui Benazir Bhutto este echivalent cusituaţia în care democratica Europă ar figuvernată doar de femei.

De 20 de ani vorbim despre democraţie şiposibilitatea de a ne autogestiona. Vorbim despreaquis-ul comunitar şi despre faptul că primulcriteriu, de care trebuie să ţinem cont atunci cândfacem selectarea, alegerea unor persoane în variiposturi, trebuie să fie PROFESIONALISMUL. Cutoate aceste, încă mai vedem exemple cândsimplul fapt că un candidat este femeieminimizează şansele de a fi angajat sau ales,indiferent de capacităţile profesionale aleacesteia. Pe de altă parte, investirea în funcţiisau concurarea pentru anumite funcţii şiselectarea unor candidaţi doar pe criteriul degender, pentru a corespunde trendului şi a aveao prezenţă feminină conform cerinţelor europeneeste o altă extremă, de care trebuie să ne ferim.Subliniez încă odată, criteriul esenţial şi primor-dial trebuie să fie profesionalismul.

O altă problemă destul de dură este constituităde aspectul politic. Cu părere de rău, în anumitecazuri lupta politică, element normal de altfel într-o societate democratică, la noi este dusă dincolode limitele absurdului. Suntem contemporaniihărţuirilor şi ameninţărilor unor candidaţi, atâtfemei, cât şi bărbaţi, de către oponenţii-reprezentanţi ai altor partide. În aceste cazuri numai este vorba despre profesionalism, despre oluptă corectă între concurenţi, care să fie ÎNBENEFICIUL CETĂŢEANULUI, ci despre Vestul

sălbatic, unde interesele comunităţii nu contează.Iertaţi-mă, dacă greşesc, însă democraţia înviziunea mea înseamnă cu totul altceva.

Însă o problemă mult mai gravă, după părereamea, este reprezentată de contextul creat în ţaranoastră la ora actuală. Instabilitatea, mai bine ziscriza politică loveşte dur peste posibilităţile derealizare, implementare a unor proiecte sau pesteelaborarea unor politici pe termen lung, care vinîn sprijinul dezvoltării comunitare. Dis-funcţionalitatea într-un domeniu afecteazădiverse alte sfere şi diminuează eficienţa acestora

– şi aici nu va spun nimic nou sau ce nu ştiţi.Situaţia incertă creată ne forţează să consumămeforturi mult mai mari în contextul în carerezultatele pe care le obţinem sunt mai mici. Spreexemplu, politica de atragere de fonduri de pestehotare, pe care liderul administraţiei publice lo-cale poate şi chiar trebuie să o implementeze, - înaceastă conjunctură va cere un efort cu mult mai

mare, iar rezultatele posibile, pe care putem conta,sunt cu mult mai mici, decât ar fi fost în cazulunei stabilităţi politice.

Şi de parcă aceasta nu ar fi fost suficient, crizaeconomică mondială îşi spune şi ea cuvântul şiîncă într-un mod destul de dureros. Dincolo detemerile potenţialilor investitori generate deinstabilitatea de la noi din ţară, apar riscurile dic-tate de criza financiară prelungită. Situaţia actualădin Europa, când unele ţări precum Grecia sezbat în încleştarea cu defoltul, iar altelepromovează reforme şi politici de austeritate, careaduc la lacrimi până şi miniştrii, reprezintă pentrunoi un dublu risc. Odată, numărul investitorilorşi al investiţiilor scade, doi – valoarearemitenţelor scade şi ea, iar acestea se ştie foartebine – constituie o parte semnificativă abugetului.

Am adus vorba despre toate aceste lucruripentru a evidenţia faptul că actul guvernării lo-cale nu este un proces izolat, care merge de lasine, ci unul interconectat, evoluţia căruiadepinde de o serie întreagă de factori:profesionalismul liderului, viziunea acestuia,situaţia politică şi economică din ţară, situaţiaeconomico-politică regională şi mondială. Estefoarte important că acest lucru să fieconştientizat de către toată lumea. Guvernarealocală nu înseamnă, aşa cum presupun unii,ungerea pe tron şi gestionarea după bunul placa unor sume de bani care reprezintă bugetul. Cupărere de rău, viziunea în cauză este destul derăspândită în rândurile populaţiei locale. Nuputem avea pretenţii de la un om de rând, cândpersoane cu studii, care au candidat la postul deconsilier, spre exemplu, vin şi cer cheile de lasafeu, cu ideea că acolo vor găsi suma de 5

milioane, cât constituie bugetul local. Este otragedie după părerea mea, pentru că aceastademonstrează nu neapărat rău-voinţa înunele cazuri, ci incompetenţa persoanei. Iardacă ţinem cont de faptul că o astfel depersoană nu e oricine, ci unul dintre consilieri– adică unul dintre cei care trebuie să te ajuteca şi primar să adopţi deciziile cele mai bunepentru comunitate, respectând spiritul şibuchia legii, atunci ne dăm seama că situaţianoastră este jalnică de-a dreptul. Cu părerede rău, acest gen de situaţii nu este deloc

constructiv, ci totalmente în detrimentulcomunităţii. Poziţionarea oricui în felul acestanu face onoare. Situaţia dată cred că ar puteafi semnalată de mai mulţi primari. Pe lângălipsa de competenţă, aici avem de a face cudouă probleme esenţiale: 1. echipa şi 2. ataculla persoană. Echipa are menirea de a susţineiniţiativele legale şi în favoarea comunităţii

şi de a contribui la implementarea politicilorde dezvoltare comunitară, iar în acest con-text persoanele conduse doar de ambiţiipersonale nu au ce căuta. Totodată mai apareun moment pe care nu ne putem permite să îlneglijăm: este vorba de echipă. Aceastatrebuie să formată din profesionişti,indiferent de vârstă sau orientare politică sipromovând implicarea activa a femeilor. Ţinsă subliniez că diversitatea politică în unelecazuri este percepută cu părere de rău ca omodalitate de a se război între reprezentanţiidiferitor formaţiuni politice. Or, nu aceastaeste menirea acestei diversităţi. Ea esteimportantă pentru a nu aluneca pe o pantăgreşită în procesul de luare a deciziilor şivine ca un garant al reflectării intereselortuturor membrilor societăţii în cadrul acestuiproces.

Vorbind despre femeile lideri ai APL, ţinsă atenţionez că activitatea noastră şi felulde a fi percepute depinde în mare măsură denoi. Este adevărat că nu e uşor, dar trebuiesă ţine minte, că acea comunitate pe care opăstorim este la fel ca şi gospodăria – şi dacăacasă eşti o bună gospodină, atunci şi încomunitate vei fi o bună administratoare. Nevine mai greu, pentru că suntem nu doarlideri, ci femei, mame, soţii şi aceste lucrurinu trebuie să le neglijăm. Un lucru însă ţinsă-l menţionez în mod special – paradoxal,dar forţa femeilor constă în slăbiciunea lor,pentru că acolo unde un bărbat va fi mai durşi mai tranşant, o femeie va soluţionaproblema cu duhul blândeţii şi cuînţelepciune. Şi dacă realmente îţi iubeşti

(Continuare în pag.4)

Page 5: per-centralizarea ţiilor publice cţionarilor publici LA ... · De care-ar trebui acum mai des Ca să vorbim, porniţi pe-această cale. Iar calea noastră-i autonomia, Administrarea

pag.5Buletin informativ al CALMnr.10-11 , 2011VOCEA

autorităţilor localeCALM: Reţeaua Femeilor

PROBLEME ACTUALE COMUNE ALEFEMEILOR PRIMARI DIN MOLDOVA

(Discursul dnei Nina COSTIUC, primar de Budeşti)

(Sfârşit. Începutul în pag.4) nevoie de susţinerea reală şi nudoar la nivel de declaraţii a APL,este nevoie de protejarea pe carenu o avem. Este nevoie totodatăde persoane competente, atât înstaff-ul primăriei, cât şi în consilii,nu e suficient să avem prezenţăpluripartinică şi să fim pro sau con-tra în funcţie de culoarea politică

D E C L A R A Ţ I ACONFERINŢEI DE CONSTITUIRE A REŢELEI

FEMEILOR DIN CADRUL CALMNoi, participantele la conferinţa „Consolidarea participării

şi liderismului femeilor în guvernarea locală”,PORNIND de la principiile şi valorile democraţiei locale,

promovate de Congresul Autorităţilor Locale din Moldova,REIEŞIND din viziunea şi misiunea Reţelei Femeilor din cadrul

CALM,RECUNOSCÂND principiile promovate de Carta Europeană

a Egalităţii între Femei şi Bărbaţi în Viaţa Locală,SUSŢINÂND necesitatea respectării egalităţii dintre femei

şi bărbaţi drept o obligaţiune a statului care rezultă din tratateleinternaţionale ratificate de Republica Moldova,

ACENTUÂND necesitatea respectării cadrului legalinternaţional, în special a Convenţiei asupra eliminării tuturor formelorde discriminare faţă de femei (1979), a Declaraţiei şi a Platformei deAcţiuni de la Beijing (1995), a Obiectivelor de Dezvoltare aleMileniului (2000), a standardelor internaţionale în domeniul asigurăriiegalităţii de gen etc.,

MENŢIONÂND importanţa respectării cadrului legal-normativ naţional, în special a Legii cu privire la asigurarea egalităţiide şanse între femei şi bărbaţi, a Programului Naţional de asigurarea egalităţii de gen pe anii 2010-2015 şi a altor documente strategice,

CONFIRMÂND că asigurarea promovării egalităţii de gen înviaţa economică, politică şi socială a femeilor şi bărbaţilor, a incluziuniigrupurilor marginalizate constituie baza respectării drepturilor umanefundamentale ale tuturor cetăţenilor ţării, femei şi bărbaţi,

CONSIDERÂND că eliminarea inegalităţilor directe,eradicarea inegalităţilor indirecte şi construirea unui mediu politic,juridic şi social prietenos la abordarea bazată pe drepturile omului şipe integrarea dimensiunii de gen în descentralizare şi guvernarealocală va contribui la dezvoltarea pro-activă a tuturor cetăţenilor

ţării, femei şi bărbaţi,OPINÂND că autorităţile locale trebuie să aibă un rol crucial

în dezvoltarea locală şi implementarea dreptului la egalitate îndomeniile de responsabilitate, în promovarea echităţii şi şanseloregale pentru femei şi bărbaţi,

REITERÂND că o participare şi reprezentare echilibrată afemeilor şi bărbaţilor în luarea deciziilor şi în funcţii de conducereeste esenţială pentru democraţie,

CONSTATÂND că femeile din Republica Moldova tind săobţină statutul pe care îl merită, reprezentare suficientă în organeledecizionale economice, politice şi administrative la toate nivelurile,

FIIND DETERMINATE să întreprindem paşi concreţi pentrua antrena activ femeile în viaţa economică, politică şi socială,

DECLARĂM:Adeziunea continuă a Reţelei Femeilor CALM faţă de toate

valorile şi principiile democraţiei autentice, inclusiv principiileautonomiei locale, descentralizării şi bunei guvernări;

Solidaritatea membrelor Reţelei în promovarea egalităţii deşanse pentru femei şi bărbaţi în toate domeniile vieţii, în asigurareadrepturilor şi oportunităţilor egale pentru toţi membrii societăţii;

Consecvenţă şi continuitate în promovarea dezvoltăriidurabile, a consensului şi progresului.

SUNTEM DECISE să ne conjugăm eforturile pentru apromova o guvernare locală eficientă bazată pe un parteneriatautentic între femei şi bărbaţi, în care respectarea drepturilor omuluişi promovarea egalităţii de gen reprezintă valori comune.

ÎNCURAJĂM CALM şi reprezentanţii autorităţilor locale şicentrale să promoveze o politică de reprezentare echilibrată a femeilorşi bărbaţilor în luarea deciziilor, în funcţiile de conducere ale asociaţiei,ca să devină un model de guvernare pe criterii de paritate şi egalitate.

NE EXPRIMĂM CONVINGEREA că la nivel local va fi înţelesadevărul că soluţionarea problemelor în interesul femeilor înseamnăsoluţionarea problemelor în interesul societăţii.

SUNTEM DESCHISE pentru toate femeile din APL şicomunităţile locale către care facem apel să adere la valorile promovatede Reţeaua Femeilor CALM, să sprijine această Declaraţie şi să seimplice în activitatea de redresare a statutului femeii în societateanoastră.

Chişinău, 10 decembrie 2011

localitatea pe care o gestionezi,atunci vei găsi căi de soluţionarea multor probleme, chiar dacăpentru unele dintre acesteaeforturile sunt destul de mari.

Însă această abordare nuînseamnă că nu avem nevoie să

fim protejaţi de lege. Este impor-tant să fie găsită acea aurită liniede mijloc, care să permită pe de oparte transparenţa activităţii, pe de

altă parte protejarea acesteia.Pentru că altfel, în loc să necheltuim energia şi eforturilepentru a îmbunătăţi situaţia, levom risipi pentru a da explicaţiiunor persoane, care de multe orifără să aibă idee de ceva, îşi per-mit să te împroaşte cu noroi doarpentru că eşti lider. Consider căfiecare trebuie să fie responsabilpentru ce face şi ce spune, aşa cumrăspund eu în faţa legii, aşa trebuiesă răspundă şi cel care vine cuacuze şi calomnii fără a prezentanici o dovadă. Democraţia nupresupune doar libertateacuvântului, ci şi respectarea

drepturilor omului de către fiecare.Toţi avem în egală măsură drepturişi obligaţii. Toţi avemresponsabilităţi. Nu doar primarulunei comune este responsabilpentru aceasta localitate şi felul încare ea arată, ci şi fiecare locuitoral ei. În acest context ţin neapăratsă mai menţionez un aspect. Estevorba de atitudinea faţă de primari.Vă voi prezenta un exempluelocvent – un director de liceu aresalariul de circa 5 mii, 5 mii şi cevade lei. Un primar – 3 mii. Iardirectorul instituţiei de învăţământtot la primar vine pentru asoluţiona anumite probleme. Estecorect oare?

Dacă vorbim despre democraţieşi descentralizare, atunci este

şi de atitudinea de la centru –deciziile şi atitudinea trebuie săreiasă în primul rând dinconformitatea acestora cu legea şi

cu necesitatea şi importanţapentru beneficiile localităţii. Oriceculoare politică trebuie să treacăpe planul doi atunci când vinevorba despre interesul comunei,al locuitorilor, despre dezvoltarealocalităţii. Cu alte cuvinte,apartenenţa partinică trebuie săvină după şi nu înainteaprofesionalismului, dacă vremrealmente să ne dezvoltăm. Astaînseamnă spir it civic, astaînseamnă dedicaţie. Atunci cândîn capul mesei va fiprofesionalismul, dedicaţia,dragostea faţă de localitate şidorinţa de a o vedea prosperă, doaratunci vom putea vorbi despredemocraţie.

Să nu vă mire faptul că deşitema acestui discurs vizează„Problemele femeilor”, eu m-amreferit la problemele primarilor îngeneral. Nu vreau să mă erijez într-un personaj, care merge peautodiscriminare şi deplângesoarta „bietelor” femei-primari. Noinu suntem nişte biete femei. Este

nevoie de o atitudine obiectivă şicorectă, e necesar să se spunălucrurilor pe nume şi de căutatposibile soluţii la diverseleprobleme. Cu toţii am ştiut ceînseamnă să fii primar – şi că toategrijile şi responsabilităţile sunt peumerii tăi. Şi dacă am mers maideparte, înseamnă că am ştiut căputem face faţă, că putem faceceva util pentru localitate. Iaraspectele pe care le-am menţionatmai sus trebuie corectate şi pusela punct pentru a crea primarilorcondiţiile optime de lucru. Şi pentrucă tot suntem atât de puţine femei-

primari, ca un gest de apreciere şidovadă de respect, cred căbărbaţii care decid mai sus ar puteaşi chiar ar fi bine să se gândească,la modul în care se deplaseazăaceste femei. Asigurareaprimăriilor cu mijloace de transportfuncţionale ar fi de un ajutor imenspentru noi.

În fond, toţi lideriiadministraţiilor publice locale seconfruntă în general cu acelaşigen de probleme. Şi dacă criteriulprimordial pentru a acorda girulîncrederii va fi profesionalismultuturor, sunt mai mult ca sigură cădiscriminarea femeii-lider doarpentru faptul că este femeie vadispare de la sine.

Page 6: per-centralizarea ţiilor publice cţionarilor publici LA ... · De care-ar trebui acum mai des Ca să vorbim, porniţi pe-această cale. Iar calea noastră-i autonomia, Administrarea

VOCEAautorităţilor locale

pag.6Buletin informativ al CALMnr.10-11, 2011Între legislaţie şi opinie

„Birocratismul şi hiper-centralizareasistemului actual de achiziţii publice

conduce la irosirea banilor publici şi lasăcopii fără hrană”, atenţionează

reprezentanţii APLachitarea unor preţuri exageratepentru bunuri, lucrări şi serviciiachiziţ ionate, precum şiîmpiedică stimularea participăriiagenţilor economici locali,pentru stimularea dezvoltării lo-cale.

Dl Gheorghe Vacarciuc,primar de Javgur, Cimişlia, amenţionat că primarii nevoiţi sămeargă pentru diferite operaţiunilegate de realizarea achiziţiilorpublice la Chişinău la AgenţiaAchiziţii Publice şi să stea înrând cu zilele, fiind uneori trataţinepoliticos de nişte funcţionari,care nu au în spatereprezentativitatea de care sebucură primarii. Dânsul a maiatenţionat că unii primari dinlocali tăţi mai îndepărtatecheltuie sume considerabilepentru combustibil, fiind nevoiţisă se deplaseze trei, patru zilela rând la Chişinău pentru arezolva o anumită chestiune laAgenţie. În această ordine deidei dumnealui a propus chiarconstrucţia unui hotel pe lângăAgenţie pentru ca primarii săpoată să se cazeze cât timpeste necesar.

S-a atenţionat că problemaeste complicată şi din lipsa unorsubdiviziuni teritoriale a Agenţieide achiziţii publice. Pentruameliorarea situaţiei, pre-şedintele raionului Dubăsari, dlGrigore Policinschi a propus cacontractele de achiziţii de pânăla 100.000 lei să fie înregistratela nivelul raionului, acum ar finormal să fie conform legislaţieiîn vigoare, dar nu conform unorindicaţi i conţinute într-oscrisoare semnată de pre-şedintele ţării din anul 2000. Înaceiaşi ordine de idei s-apropus ca specialiştii din cadruladministraţiei raionale să fieinstruiţi de către Agenţia AchiziţiiPublice, iar ulterior să preia oparte din atribuţiile Agenţiei încazul unor achiziţii de o valoaremai mică (de exemplu sub200.000 mii lei).

O altă problemă menţionatăa fost anularea procedurii deachiziţii publice prin cererea deoferte atunci când mai puţin detrei ofertanţi îndeplinesccondiţiile stabilite în cererea deoferte. Normal ar fi că dacă auaplicat mai mult de 3 ofertanţi,dar dacă ulterior unele oferte nu

corespund cerinţelor, procedurade achiziţii să nu fie anulatădacă cel puţin o ofertăcorespunde cerinţelor.

Directorul executiv al CALMa menţionat că, din păcate, lamomentul actual lipseşte oîncredere în autorităţile localedin partea administraţieicentrale. Achiziţiile publicetrebuie descentralizate, iar dacă

legea este încălcată, suntatâtea organe de control -procuratura, organele MAI,curtea de conturi, etc.

Mai mult ca atât, dl IonCroitoru, v icepreşedinteleCALM şi consilier local deMărianci, Nisporeni, aatenţionat că în conformitate culegislaţia din domeniuladministraţiei publice locale,controlul asupra contractelor deachiziţii mai mari de 30.000 leise dublează, autorităţilor localefiind obligate să le expedieze şistructuri lor teri toriale alecancelariei de stat şi AgenţieiAchiziţii Publice.

Deputatul Iurie Ţap, Preşe-dinte a Comisiei Parlamentarepentru Descentral izare amenţionat că descentralizareareprezintă o delimitare clară acompetenţelor şi cuprinde maimulte aspecte: descentraliza-rea fiscală, administrativă,patrimonială, decizională,instituţională şi, inclusiv subaspectul achiziţiilor publice. Dlpreşedinte a menţionat că oriceproiect de lege care priveşteautorităţile locale trebuie să fieconsultat cu structuri leasociative ale APL, aşa acumprevede legislaţia în vigoare.

Reprezentantul AgenţieAchiziţie dl Ghenadie Grib arecunoscut că într-adevăr prob-leme sunt multe şi că la mo-ment sunt în proces deelaborare şi adoptare mai multeproiecte de modificare a legiiprivind achiziţiile publice şi aregulamentelor din domeniu. Deasemenea a menţionat că esteîn lucru un proiect care prevedecrearea subdiviziunilor (repre-zentanţi) Agenţiei la nivelulfiecărui raion. Pe de altă partea menţionat că poziţia Agenţieieste dură în ceea ce priveşteasigurarea transparenţei pro-cesului de achiziţii publice şipragurile pentru diferite tipuri deproceduri de achiziţii publice.

În cadrul discuţiilor au fostmenţionate cele mai stringenteprobleme cu care se confruntăautorităţile locale în realizareaachiziţiilor publice, precum s-aufăcut mai multe propuneri con-crete, care vor f i ulteriorvalorificate de CALM pentru aameliora cadrul normativpracticile de implementare.

OPINIEprivind proiectele de legii pentrumodificarea şi completarea unor

acte legislative, ce vizeazăincetarea sau ridicare mandatului

alesului local1.Consideraţiigenerale:

În examinarea CALM seaflă două proiecte de legi carese referă la încetarea şiridicarea mandatului alesuluilocal. În conformitate cuprimul proiect, se propune dea institui un temei suplimentarde încetare a mandatuluialesului local în caz de lipsănemotivată de la 3 şedinţe aleconsiliului local sau alecomisiilor permanente din careface parte. În aceleaşi timp,conform altui proiect demodificare a unor legi, sepropune de a lipsi consiliilelocale respective de dreptul dea ridica mandatul consilieruluilocal, în cazul de incom-patibilitate de funcţie şidemisie, abilitând cu acestdrept Comisia ElectoralăCentrală.

Trebuie de menţionat, ca ambeleiniţiative sunt motivate de cătreautori în principal prin necesitateeficientizării funcţionării auto-rităţilor locale şi eliminarea blo-cajelor în activitatea lor.

Luând în considerare impor-tanţa deosebită pentru toţireprezentanţii asociaţiei, CALM adiseminat documentele respectivemembrilor săi şi a iniţiat mai multediscuţii pe marginea proiectelorrespective în vederea elaborăriiunui aviz complex. De asemenea,după o analiză preliminară şiconstatare a faptului că acestemodificări vizează instituţiilefundamentale ale autonomiei lo-cale precum consiliul şi alesul lo-cal, ridicând mai multe problemede ordin conceptual, CALMintenţionează să organizeze întimpul apropiat mai multe dezbateripublice şi mese rotunde cuparticiparea reprezentanţilortuturor instituţiilor interesate:APL, Parlament, Guvern, ComisiaElectorală Centrală, mediul aca-demic şi ştiinţific, sectorulneguvernamental etc.

După o analiză prealabilă aproiectelor date, se constată

ÎN NOIEMBRIE 2011 înincinta CALM a fost organizatăo masă rotundă cu genericul„Sistemul actual al achi-ziţiilor publice - problemestringente în viziuneaautorităţilor publice locale”.La eveniment au participatconducerea CALM, repre-zentanţii autorităţilor locale deambele nivele, reprezentanţi aicomunităţii de donatori, precumşi reprezentanţi ai AgenţieiAchiziţii Publice, MinisterulFinanţelor, Ministerul Eco-nomiei şi Comerţului, a altorautorităţi din administraţiapublică centrală, precum şiPreşedintele Comisiei Parla-mentare pentru Descentrali-zare.

Reprezentanţii autorităţilor lo-cale prezente la şedinţă aumenţionat că în domeniul datsunt semnalate o multitudine deprobleme. Printre acestea oproblemă, care afectează auto-rităţile locale, este valoareamică a bunurilor, serviciilor şilucrărilor care pot fi achizi-ţionate conform procedurilor maisimplificate. În rezultat, efortul,timpul, resursele cheltuitepentru organizarea unorproceduri de achiziţii depăşescdeseori valoarea beneficiilorurmărite.

O problemă aparte în acestcontext o reprezintă achiziţiaproduselor alimentare, în spe-cial pentru grădiniţe şi şcoli. Înacest sens, primarul VladMedoni a menţionat că încondiţiile sistemului actualautorităţile locale sunt obligatesă încheie contracte de achiziţiea produselor alimentare pentruîntreg anul. Acest fapt estefoarte dif ici l sau practicimposibil, deoarece majoritateaproduselor sunt importate şipreţuri le sunt extrem deinstabile. Agenţii economici suntpredispuşi să încheie contractepe maximum trei luni, iarperioada optimă pentru care eipot garanta preţurile este îngenere de o lună. În rezultat, înmai multe localităţi copiii dingrădiniţe şi şcoli au rămas sauriscă să rămână fără alimentaţiepentru că agenţii economici nusunt interesaţi să trimităofertele. Preşedintele CALM,primarul de Selemet, doamnaTatiana Badan a menţionat căîn raionul Cimişlia copiii din celpuţin două localităţi riscă sărămână fără alimentaţie dinaceastă cauză. Pe de altăparte, s-a menţionat că unelecontracte încheiate la începutulanului nu pot fi ajustate chiardacă preţul produselor a scăzut

semnificativ. Din acest motiv,autorităţile locale propun caachiziţiile pentru produselealimentare să poată fi realizatetrimestrial.

În altă ordine de idei, criteriulde determinare în practică aofertei învingătoare doar în bazapreţului cel mai mic duce lairosirea de mijloace publice,

Însă, daca analizăm situaţia maiprofund şi complex, cu referire lalitera şi spiritul garanţiilor norma-tive naţionale şi internaţionale,observăm că lucrurile se schimbăesenţial, astfel, ajungând la alteconcluzii şi soluţii, mult maicorespunzătoare şi echilibratesituaţiilor respective.

În special, printre problemeleimportante de ordin conceptual şiconstituţional care se ridică încazul proiectelor respective de legiputem menţiona:

(Sfârşitul în pag. 7)

În acest sens, considerăm că artrebui să se facă o analiză anumărului de astfel de cazuri, dacăacest număr este semnificativ, rel-evant şi daca influenţează negativasupra activităţii consiliilor locale.De fapt, din informaţia deţinută,numărul unor astfel de cazuri nueste mare (fapt care trebuie studiatmai aprofundat). Atunci, de cepentru câteva cazuri izolate,particulare, este necesară inter-venţia legislativă? Nu se creeazăprin aceasta nişte precedentepericuloase care atentează lacaracterul impersonal al normeilegale şi stabilitatea cadruluilegislativ.

2.Cum se corelează pro-punerile date cu democraţia lo-cală şi principiile constituţionaleale autonomiei locale şidescentralizării? În acest sens,un aspect care urmează a fianalizat şi luat în consideraţie,

că la prima vedere, argu-mentele aduse în motivareaautorilor proiectului dat,merită atenţie, deoarece înRepublica Moldova într-adevăr se atestă unele cazuricând consilierii lipsescperioade îndelungate de laşedinţele consiliului (co-misiilor) locale sau cazuricând unele consilii tără-gănează procesul de ridicarea mandatelor.

În acest context, Constituţia,Carta Europeană a Autonomiei Lo-cale şi Legea privind administraţiapublică locală stipulează expresrolul deosebit al consiliilor localeîn cadrul sistemului democratic,dreptul lor exclusiv la auto-organizare, neamestecul altorautorităţi publice (centrale), lipsaraporturilor de subordonare întreAPL şi cele centrale etc. Astfel,

1.Cât de dese şi relevantesunt aceste cazuri pentru carese oferă soluţiile respectiveşi dacă aceste intervenţii/soluţii (proiectele de legi re-spective) legislative suntjustificate sub raport derelevanţă şi importanţă aproblemelor invocate?

este faptul că democraţia localăşi principiilor autonomiei localeşi descentralizării sunt fun-damentele constituţionale aleorganizării şi funcţionăriiadministraţiei publice locale. Iarconsiliile locale şi aleşii localisunt elemente indispensabileale acestui sistem de garanţiiîn cadrul unui stat democraticşi de drept.

Page 7: per-centralizarea ţiilor publice cţionarilor publici LA ... · De care-ar trebui acum mai des Ca să vorbim, porniţi pe-această cale. Iar calea noastră-i autonomia, Administrarea

pag.7Buletin informativ al CALMnr.10-11 , 2011VOCEA

autorităţilor localeProiecte legislative

(Sfârşitul în pag. 9)

OPINIEprivind proiectele de legii pentrumodificarea şi completarea unor

acte legislative, ce vizeazăincetarea sau ridicare mandatului

alesului localurmează a răspunde la întrebareadacă soluţiile propuse în ambeleproiecte de legi nu contravin litereişi spiritului prevederilor respec-tive.

Prin urmare, luând înconsideraţie cele menţionate maisus, considerăm că la momentulactual, în lipsa unor răspunsuri şievaluări a problemelor de ordinconceptual, practic şi legal ridicatemai sus, precum şi luând înconsideraţie multitudinea sem-nelor care indică asupra existenţeimai multor incompatibilităţi aiproiectelor date cu principiileautonomiei locale (în special a celeidecizionale şi organizaţionale),formularea unei poziţii clare lasubiectul dat nu este posibilă. Deacea, recomandăm ca în regim deurgenţă să fie organizată o şedinţăspecială şi comună a comisiilorparlamentare relevante, pe acestsubiect cu participarea repre-zentanţilor APL şi mediului aca-demic/ştiinţific.

3 . R E P R E Z I N T ĂPROIECTELE DATE OLIMITARE A DEMOCRA-ŢIEI DIN REPUBLICAMOLDOVA SAU NU?În acest sens, putem observa

că într-un stat ca RepublicaMoldova cu regimul democraticslab dezvoltat, oarecare implicarea statului (unor instituţii publicecentrale) în procesele demo-cratice, înlocuirea structurilor deautoorganizare a lor şi lipsirea demandate (pentru orice motive, cuexcepţia celor ce nu depind devoinţa alesului local), areprezentanţilor comunităţilor lo-cale aleşi prin vot direct, generalşi universal, este periculoasă şipoate duce spre abuzuri. Deasemenea, din esenţa principiuluidemocraţiei rezultă că reprezen-tanţii poporului (la nivel local saunaţional) pot fi rechemaţi numai deacei care i-au desemnat în funcţiarespectivă.

4. CUM SE CORELEAZĂACESTE PROPUNERI CUSTATUTUL PARLAMEN-TARULUI ŞI FUNCŢIO-NAREA PARLAMENTULUI?ESTE OARE CORECT DE AFACE O DISTINCŢIE ÎNTREALES LOCAL ŞI PARLA-MENTAR?Ambele categorii de aleşi sunt

desemnaţi prin vot direct şi uni-versal. Mai mult ca atât, conformprincipiilor autonomiei localeautorităţile locale, consiliile şiconsilierii locali beneficiază dedreptul la autonomie organi-zaţională, funcţională, admi-nistrativă etc. Atunci de ce fata deparlamentari, carespre deosebire dealeşii locali, maisunt şi remu-neraţi, nu seaplică aceleaşireguli şi sancţiu-ni pentru lipsaneîntemeiată dela şedinţele par-lamentului sau acomisiilor parla-mentare? În acestcaz poate ar tre-bui ajustate/corelate lucrurile?

Din câte se ştie, legislaţia învigoare prevede posibilitatea capărţile interesate să se adreseze îninstanţa de judecată pentruacţiunile sau inacţiunile consiliilorlocale? Ceea ce reprezintă o soluţieconformă unui stat de drept şi carenu afectează principiile autonomieilocale. De ce atunci trebuie de aatribui dreptul de a decide în astfelde cazuri unor altor autorităţipublice extrajudiciare (CEC)? Careeste garanţia ca această instituţieva fi imparţială şi mai obiectivădecât instanţele de judecată?

Raportul CCCEC confirmă opinia CALMprecum că proiectul legii privind sistemul de

salarizare a funcţionarilor publici estediscriminatoriu faţă de APL şi reprezintă o lobare a

intereselor aparatelor centrale ale ministerelor!

Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei făcut pub-lic un raport de expertiză anticorupţie asupra nivelului coruptibilităţii proiectului de lege privindsistemul de salarizare al funcţionarilor publici, elaborat de către Ministerul Muncii, ProtecţieiSociale şi Familiei.

Expertiza a fost efectuată în temeiul Regulamentului cu privire la organizarea procesului deefectuare a expertizei anticorupţie a proiectelor de acte legislative şi normative, adoptat prinHotărârea Guvernului nr. 977 din 23.08.2006, în condiţiile Metodologiei de efectuare a expertizeianticorupţie a proiectelor de acte legislative şi normative, aprobată prin ordinul directoruluiCentrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei nr. 47 din 03.05.2007.

În cadrul acestui raport, analizând anexele proiectului care includ gradele şi treptele de salarizare,CCCEC constată că proiectul prevede o lobare a intereselor salariaţilor aparatelor centrale ale ministerelorcu o diferenţă majoră faţă de alte autorităţi publice şi instituţii de stat. Astfel, se instituie o ierarhieexagerată a aceloraşi funcţii la diferite instituţii de stat.

5. DE CE ÎN CAZUL DATRESPONSABILITATE ESTEPUSĂ PE UMERII ALEŞILORLOCAL, DAR NU ŞI PE PAR-TIDELE CARE AU ÎNAINTATASTFEL DE PERSOANE CARELIPSESC DE LA ŞEDINŢENEMOTIVAT?

Astfel se doreşte o respon-sabilizare a aleşilor locali, dar cumresponsabilizăm partidele şimişcările politice? Poate anumedin acest considerent, nu trebuiede schimbat situaţia existentă?

6. Există oare în prezent soluţiila situaţiile particulare şi izolatepentru care se solicită intervenţiarespectivă legislativă?

ADRESAREprivind proiectul legii cu privire la sistemul

de salarizare a funcţionarilor publici

Stimate Dle PreşedinteStimate Dna/Domn Deputat,Vă aducem la cunoştinţă că situaţia în domeniul

salarizării funcţionarilor din administraţia publicălocală este foarte gravă: primăriile rămânând fărăspecialişti şi cu capacităţi funcţionale şiinstituţionale de a presta servicii calitativecetăţenilor, tot mai reduse. Aceasta, datorită unuisistem actual de salarizare excesiv de centralizatşi care nu ţine cont absolut de sistemul deadministraţie publică locală existent, necesităţile,

specificul şi de interesul local, care diferă foartemult de la localitate la localitate în dependenţă deamplasarea numărul de populaţie, amplasareageografică, funcţiile şi competenţele realizate,suprafaţa terenurilor şi patrimoniul administratetc.

În acest context, recent, în cadrul unei meserotunde organizate de către CALM la cerereamembrilor săi, s-a aflat despre faptul că există unproiect de lege a salarizării şi că el este într-o fazăavansată de adoptare. În cadrul, acestei meserotunde, reprezentanţii APL şi-au exprimat foarteclar mirarea şi indignarea asupra faptului că unastfel de document important şi care-i vizează di-rect, a fost elaborat fără participarea directă areprezentanţilor săi. Mai mult ca atât, după ce s-afăcut cunoştinţă cu textul acestui document, s-aconstat că în partea ce se referă la administraţiapublică locală, el conţine un şir de abordăridiscriminatorii inexplicabile şi lacunefundamentale atât de ordin conceptual, cât şi for-mal, nefiind absolut corelat cu sensul şi litera unuişir de acte normative naţionale şi internaţionalecu forţa superioară, care garanteazădescentralizarea şi autonomia locală.

În acest context, CALM a solicitat opiniamembrilor săi ( autorităţilor locale de nivelul I şiII), în vederea pregătirii unui aviz complex şi binefundamentat. Însă, ţinând cont de urgenţa şi grabacu care se doreşte promovarea acestei legi şi lipsaunei alte posibilităţi de a aduce opinia APL în

problema dată, am dori doar să punctăm unele aspectede principiu, care în opinia noastră afectează gravproiectul dat de lege sub aspectul constituţionalităţiişi care sperăm să fie luate în consideraţie de cătreDVS. În special:

1.Constatăm că în partea ce se referă la APL, dinpunct de vedere conceptual şi în esenţă, prezentulproiect de lege reprezintă expresia mentalităţii şiaşa numitei ”verticali ale puterii”, instaurate de maimult de 10 ani în Republica Moldova şi care cu re-gret, până în prezent nu a fost demolată efectiv. Ceeace înseamnă în practică: centralizarea excesivă şipăstrarea unui control absolut din parteaautorităţilor centrale practic în toate domeniile vieţiisocial/economice, neîncrederea totală în APL,

limitarea drepturilor şiamestecul permanentîn domeniile de compe-tenţa ale APL, neim-plicarea APL şi/saudesconsiderarea totalăa opiniei lor, abordăriunilaterale (strictsectoriale) în cadrulprocesului normativ şidesconsiderarea nor-melor naţionale şi in-ternaţionale în vigoarepentru Republica Mol-dova şi care garanteazăautonomia locală şi

descentralizarea. În acest sens, considerăm căanume această mentalitate şi ”verticală a puterii”care domină în cadrul administraţiei publice de zecide ani, constituie o barieră principală în progresuleconomic şi social real din ţara noastră, împiedicândadministraţia publică locală să se descătuşeze şi sădevină cu adevărat un actor/partener importantpentru orice guvernare în procesul de realizare aprogramelor sale guvernamentale. Oare nu dincauza unei centralizări excesive şi lipsirii constantede capacităţi, resurse şi drepturi ale autorităţilorpublice locale, practic toate programele anterioareşi actuale guvernamentale, inclusiv cele de partide,foarte frumoase şi ambiţioase la prima vedere, aşaşi au rămas doar pe hârtie? În realitate, situaţiaeconomico socială degradând în continuare, iarsatele şi oraşele noastre rămânând depopulate? Careeste sensul unor astfel de programe, daca la nivellocal nu există o administraţie publică locală,capabilă din punct de vedere instituţional, funcţional,economic şi financiar să contribuie la realizarealor? Administraţie locală care nu este privită de cătredemnitarii de stat doar ca o anexă a sa, sau adminis-trator de instituţii publice, sau producător de datestatistice (ceea ce este astăzi de fapt APL), dar caretrebuie să fie factorul şi motorul principal aldezvoltării locale şi implementării politicilorstatului. Oare experienţa de 20 de ani de reformefără continuitate şi finalitate din Republica Moldova,nu este suficient de explicită în acest sens?

2.Se constată că proiectul dat de lege nu estecorelat şi chiar contravine spiritului şi literei unuişir de norme naţionale şi internaţionale în vigoare

7. DE CE ÎN CAZUL DAT SEÎNCEARCĂ O ABORDARESIMPLISTĂ, SUPERFICIALĂŞI UNILATERALĂ? FĂRĂ APRIVI ŞI ANALIZA PROB-LEMELE ÎN FOND? OAREPRIN INTRODUCERE UNORASTFEL DE PREVEDERI (TE-MEI NOU DE ÎNCETAREMANDATULUI CONSILIE-RULUI LOCAL), NU SE CRE-EAZĂ ALTE PROBLEME LANIVEL LOCAL PRIN OFER-IREA UNOR INSTRUMENTEFORŢELOR POLITICE INTE-RESATE (DE REGULĂ MAJO-RITARE) DE A FACE PRESIU-NI ASUPRA CONSILIERILORINCOMOZI , FIE DIN ALTEPARTIDE SAU CELOR INDE-PENDENŢI? CARE SUNT GA-RANŢIILE ÎN ACEST SENS,CONTRA ABUZURI, ŢINÂNDCONT DE SITUAŢIA SOCIAL-POLITICĂ ACTUAL ŞI PO-LITIZAREA EXCESIVĂ A ÎN-TREGII ADMINISTRAŢIIPUBLICE?

Or, considerăm că în aceastăsituaţie pot fi propuse şi altesoluţii fără afectare principiilorautonomii locale. De exemplu:micşorarea cvorumului, lipsireaalesului local de indemnizaţii,creşterea rolului instanţelor dejudecată în soluţionarea proble-melor de acest gen şi regle-mentarea stricta a procedurilor şitermenilor (in caz de tărăgănări)etc.

Page 8: per-centralizarea ţiilor publice cţionarilor publici LA ... · De care-ar trebui acum mai des Ca să vorbim, porniţi pe-această cale. Iar calea noastră-i autonomia, Administrarea

VOCEAautorităţilor locale

pag.8Buletin informativ al CALMnr.10-11, 2011Proiecte legislative

pentru Republica Moldova, caregarantează autonomia locală,principiile descentralizării şidreptul autorităţilor locale laautoorganizare, inclusivlibertatea şi dreptul lor lapoliticile proprii de cadre şisalarizare, în dependenţă denecesităţile, specificul şiposibilităţile economice şifinanciare ale comunităţilor lo-cale respective. În acest sens,atragem atenţie la următoareleprevederi legale fundamentalecare au fost desconsiderate încazul dat: Constituţia Republicii

Moldova, art. 109, care expresstabileşte şi defineşte principiileautonomiei locale şi descen-tralizării:

(Continuare. Începutul în pag. 7) ADRESAREprivind proiectul legii cu privire la sistemul

de salarizare a funcţionarilor publiciautonomie decizională, organi-zaţională, gestionară şi finan-ciară, au dreptul la iniţiativă în totceea ce priveşte administrareatreburilor publice locale, exer-citându-şi, în condiţiile legii,autoritatea în limitele teritoriuluiadministrat.

2) Raporturile dintre auto-rităţile publice centrale şi cele lo-cale au la bază principiileautonomiei, legalităţii, transpa-renţei şi colaborării în rezolvareaproblemelor comune.

responsabilităţilor şi dinnecesitatea de a asigura efi-cacitatea acţiunii publice;

d) principiul integrităţiicompetenţelor, care presupune căorice competenţă atr ibuităautorităţilor publice locale trebuiesă fie deplină şi exclusivă,exercitarea acesteia nu poate ficontestată sau limitată de o altăautoritate decât în cazurileprevăzute de lege;

e) principiul corespunderiiresurselor cu competenţele, carepresupune corespunderea resur-selor financiare şi materialealocate autorităţilor publice localecu volumul şi naturacompetenţelor ce le sunt atribuitepentru a asigura îndeplinireaeficientă a acestora;

g) principiul dialogului in-stituţional, care presupuneinformarea şi consultarea de către

stat, în timp util, a autorităţilorpublice locale, în procesul deplanificare şi de luare a deciziilor,prin structurile lor asociative,asupra oricăror chestiuni ce leprivesc în mod direct ori sunt leg-ate de procesul descentralizăriiadministrative.

de competenţă al APL, decât înformă de recomandări, con-sultare, asistenţă realizate înbaza principiilor de colaborare,transparenţă şi legalitate. Deasemenea, rolul autorităţilorcentrale în acest sens, ar putea fide a stabili unele garanţii socialeşi plafoane salariale minimale, înformă de garanţii pentru cei dinadministraţia locală, pentru aiproteja de abuzuri. Totodată,lăsând libertatea totală auto-rităţilor locale deliberative şi ex-ecutive în ceea ce priveşteremuneraţia maximală afuncţionarilor, în dependenţă denecesităţile comunităţii, precumşi rezultatele şi meritele lor.

O astfel de abordare fiindlogică şi conformă şi cuexperienţa internaţională rele-vantă (Letonia, Polonia etc.).

3.Proiectul dat de lege, înraport cu administraţia publicălocală, poartă un caracter evidentdiscriminatoriu şi lipsit deobiectivitate în raport cuadministraţia publică locală. Ceeace nicidecum nu poate contribuila implementarea unui sistem desalarizare a funcţionarilor publicimotivat, echitabil şi coerent, iaraprobarea şi punerea în aplicare a

legii v-a genera un nivel înalt alafluxului de personal din cadrulAPL, accentuând şi mai multdificultăţile în atragerea şimenţinerea în serviciu a tinerilorspecialişti cu pregătire modernă.Diferenţele şi discrepanţele întrenivelul de salarizare prevăzutpentru personalul din cadrulautorităţilor publice centrale (înspeţă Aparatele centrale aleministerelor) şi autorităţile publicelocale, în mai multe cazuri suntatât de mari, încât nu pot fi expli-cate în nici un fel, ridicând mariîntrebări privind competenţa şibunul simţ al autorilor unorastfel de ”abordări”. Fiind încontradicţie chiar cu principiileenunţate în proiect, pe careurmează să se bazeze noul sistemde salarizare a funcţionarilor pub-lici. Astfel, conform principiuluiproporţionalităţii stabilirea sa-lariului urmează a fi raportat lanivelul competenţelor cerutepentru ocuparea postului, lacomplexitatea activităţii desfă-şurate şi la gradul de res-ponsabilitate. Reieşind din faptulcă, titlurile funcţiei publice (i),descrierea generică (ii) şi cerinţele

specifice minime (iii) pentruocuparea acesteia pre-văzute decadrul legal recent aprobat suntabsolut identice atât pentrufuncţionarii APC cât şi pentrufuncţionarii APL, este inex-plicabilă discrepanţa admisă lastabilirea gradului de salarizare înproiectul de lege vizat. De exemplu(in cazul mun. Chişinău sau altorunităţi administrativ-teritoriale denivelul I şi II):

(1) Administraţia publică înunităţile administrativ-teri-toriale se întemeiază peprincipiile autonomiei locale,ale descentralizării ser-viciilor publice, ale eligibilităţiiautorităţilor administraţieipublice locale şi ale consultăriicetăţenilor în problemele localede interes deosebit.

(2) Autonomia priveşte atâtorganizarea şi funcţionareaadministraţiei publice locale,cât şi gestiunea colec-tivităţilor pe care le reprezintă

Art. 3 1. Prin autonomielocală se înţelege dreptul şicapacitatea efective alecolectivităţilor locale de arezolva şi de a gira în cadrullegii, sub propria lor răs-pundere şi în favoarea po-pulaţiilor, o parte importantădin treburile publice.

Art. 4 Competenţele încre-dinţate colectivităţilor localetrebuie să fie în mod normaldepline şi întregi. Ele nu potfi puse în cauză sau limitatede către o altă autoritatecentrală sau regională numaiîn cadrul legii.

Legea privind adminis-traţia publică locală, articolele3, 6, 7, 10 şi 14, care dezvoltăprevederile constituţionale,stabilind expres dreptul APL de adecide în toate problemele deautoorganizare, inclusiv înprivinţa salarizării personaluluistructurilor din subordine:

1) Autorităţile administraţieipublice locale beneficiază de

5) Autorităţile publicelocale îşi desfăşoară activitateaîn domeniile stabilite de Legeaprivind descentralizarea admi-nistrativă, dispunând în acestscop de competenţe deplinecare nu pot fi puse în cauză saulimitate de nici o autoritatepublică, decât în condiţiile legii.

Prin urmare, conformprevederilor legale men-ţionate mai sus, dreptulexclusiv de a decide şi elaborapolitici proprii salarialetrebuie să aparţină întotalitate autorităţilor publicelocale respective.

Care beneficiind de autonomieorganizaţională, funcţională şifinanciară recunoscută de lege,în baza specificului, evaluăriinecesităţilor şi posibilităţilorfinanciare ale comunităţilor pecare le gestionează, urmează săelaboreze şi determine (în bazaunor acte şi regulamente proprii)ele însuşi structurile, orga-nigramele, statele de personal şischemele proprii de stimulare şirecompensă materială (inclusivsalarizare) a funcţionarilor dinpropriile subdiviziuni. Astfelfiind realizat în practică unul dinelementele indispensabile aleautonomiei locale organi-zaţionale şi funcţionale - dreptulautorităţilor locale la politica decadre şi remuneraţie proprie,distinctă de cea a autorităţilorcentrale. Iar Guvernul şi alteautorităţi publice centrale nu potsă se amestece în domeniul dat

Aparatele centrale ale ministerelor Aparatul Primăriei Chişinău şi subdiviziunile

CMC/Aparatul preşedintelui raionului şi subdiviziunilor consiliilor raionale/Aparatul primăriilor orăşeneşti

Titlul funcţiei Codul Gradul de salarizare

Titlul funcţiei Codul Gradul de salarizare

Auditor intern principal C36 11 Auditor intern principal C55 6 Auditor inten superior C37 10 Auditor inten superior C56 5 Auditor intern C38 8 Auditor intern C 57 4 Şef direcţie B20 16 Şef direcţie B40 10 Şef secţie B22 13 Şef secţie B42 9 Secretar de stat A05 22 Secretar al CMC/consiliului B36 17 Totodată, în unele cazuri pentru cerinţe net inferioare sunt prevăzute

grade de salarizare mai mari. Astfel, nu este clar raţionamentul: unauditor intern principal care va activa în cadrul primărieimunicipiului Chişinău şi pentru care se cere să fie certificat, s-astabilit un grad de salarizare mai mic (6) în comparaţie cu un audi-tor simplu (8), care va activa în cadrul ministerelor şi pentru care nuse solicită a fi certificat!!!!!

De asemenea, de exemplu, cum poate fi explicat faptul că, pentru unpretor de sector s-a stabilit gradul de salarizare 17, mai mic ca a unuişef de direcţie generală din cadrul ministerelor, pentru care este prevăzutgradul 18? Sau de ce au fost excluse funcţiile de consultant din cadrulAPL?

Care sunt temeiurile şi argumentele (legale, funcţionale, materiale,financiare etc.) a unor astfel de abordări discriminatorii, depăşite şicontrare principiilor de funcţionare şi esenţei sistemului de administraţiepublică locală ?

De fapt, în cazul dat, suntem iarăşi în situaţia amestecului direct îndomeniile de responsabilitate şi competenţă exclusive ale autorităţilor

(Sfârşitul în pag. 9)

Carta Europeană aAutonomiei Locale (în vigoaredin 1 februarie 1998), care expresprevede dreptul APL la auto-organizare, stabilirea structurilorproprii şi integritatea compe-tenţelor sale în domeniul dat.

Art. 6 Potrivirea structurilor şimijloacelor administrative cumisiunile colectivităţilor locale

1. Fără a prejudicia dispoziţiilegenerale create de lege, colec-tivităţile locale trebuie să poatădefini ele însele structurile ad-ministrative interne cu care eleînţeleg să se doteze, în vedereaadaptării lor la nevoile lor spe-cifice şi cu scopul de a permite ogestiune eficace.

2. Statutul personaluluicolectivităţilor locale trebuiesă permit o recrutare decalitate fondată pe prin-cipiile de merit şi de com-petenţă; în acest scop el tre-buie să reunească condiţiileadecvate de formare, deremunerare şi de perspectivăde carieră.

Între autorităţile centrale şicele locale, între autorităţilepublice de nivelul întâi şi celede nivelul al doilea nu existăraporturi de subordonare, cuexcepţia cazurilor prevăzute delege.3) Autorităţile administra-

ţiei publice centrale consultă aso-ciaţiile reprezentative ale auto-rităţilor administraţiei publice lo-cale în problemele ce ţin deadministraţia publică locală.

4) În realizarea competen-ţelor lor, autorităţile adminis-traţiei publice locale dispun deautonomie, consfinţită şi ga-rantată prin Constituţia Re-publicii Moldova, Carta Euro-peană a Autonomiei Locale şi prinalte tratate la care RepublicaMoldova este parte.

6) Autorităţile administra-ţiei publice centrale nu pot să sta-bilească ori să impună compe-tenţe autorităţilor publice localefără o evaluare prealabilă a impac-tului financiar pe care acestecompetenţe l-ar putea genera, fărăo consultare a autorităţilor localede nivelul corespunzător şi fărăca colectivităţile locale să fieasigurate cu mijloacele fi-nanciare necesare.

7) Competenţele debază ale consiliilor locale (art.14 lit l): aprobă, la propunereaprimarului, organigrama şistatele primăriei, alestructurilor şi serviciilorpublice din subordine,precum şi schema desalarizare a personaluluiacestora!!!!

Legea descentralizării ad-ministrative art. 3, carestabileşte şi defineşte principiiledescentralizării administrative:

a) principiul autonomiei locale,care presupune garantareadreptului şi capacităţii efective aautorităţilor publice locale de areglementa şi gestiona, conformlegii, sub propria lor respon-sabilitate şi în interesul populaţieilocale, o parte importantă dintreburile publice;

b) principiul subsidiarităţii, carepresupune exercitarea respon-sabilităţilor publice de cătreautorităţile care sunt cel maiaproape de cetăţeni, cu excepţiacazurilor în care intervenţiaautorităţilor de nivel superiorprezintă avantaje evidente cerezultă din volumul şi natura

Page 9: per-centralizarea ţiilor publice cţionarilor publici LA ... · De care-ar trebui acum mai des Ca să vorbim, porniţi pe-această cale. Iar calea noastră-i autonomia, Administrarea

pag.9CALM : opinieBuletin informativ al CALMnr.10-11, 2011VOCEA

autorităţilor localelocale. Or, cum s-a demonstrat maisus - competenţele ce vizeazăstructura, organizarea, statele depersonal şi schema de salarizare,prin esenţa constituie dreptulexclusiv al autorităţilor locale. Iartoate acţiunile contrare şi dorinţade a stabili/reglementa în modcentralizat şi uniform nivelul desalarizare pentru toate categoriilede funcţionari, conduc la apariţiaunor astfel de confuzii/contradicţiişi sunt inacceptabile din punct devedere a principiilor autonomiei

locale. Considerăm că prin astfelde acte legislative/normative şi înastfel de cazuri, poate fi stabilitădoar salarizarea funcţionarilor dincadrul administraţiei publicecentrale care se află în subordinedirectă cu ele. Însă, nu şi în cazulfuncţionarilor din APL, care suntîn subordinea autorităţilor localeexecutive sau deliberative carebeneficiază de autonomieorganizaţională şi financiară şicare le oferă dreptul de a-şi stabilide sine stătător structura, stateleşi schema de remunerare proprieşi conformă necesităţilor sale.

4.Caracterul profund discri-minatoriu şi absolut neglijent faţăde administraţia publică locală şisituaţia gravă care există în cadrulei, se manifestă în art. 18 alineatul1 al proiectului, prin carefuncţionarii mai multor instituţiicentrale urmează să beneficieze depunerea în aplicare a legii respec-tive şi de majorări importante asalariilor începând cu 1 octombrie2011 (retroactiv). Pe când,funcţionarii publici din cadrulautorităţilor publice locale,urmează să mai aştepte până iniunie 2012. Mai mult ca atât,caracterul îngust şi lobbist alacestui proiect de lege esterecunoscut şi confirmat şi de cătreCentrul pentru CombatereaCrimelor Economice şi Corupţieicare a realizat încă în luna iunie2011 un raport de expertizăanticorupţie asupra niveluluicoruptibilităţii proiectului de legeprivind sistemul de salarizare alfuncţionarilor publici, elaborat decătre Ministerul Muncii, ProtecţieiSociale şi Familiei. Una dinconcluzii fiind

ADRESAREprivind proiectul legii cu privire la sistemul

de salarizare a funcţionarilor publiciarticol, autorităţile publice localepot stabili un sistem propriu şicomplementar de premiere şisuplimente. ”

d) Articolul 6 alineatul 4se completează cu un nousubliniat în următoare redacţie:

3.Eliminarea din textul legii atuturor prevederilor discri-minatorii în raport cureprezentanţii administraţieipublice locale şi eliminareanecondiţionată a tuturordiscrepanţilor între funcţionariilocali şi cei centrali la capitolulgradul de salarizare şi termenelede aplicare a legii date. În acestsens se propune:

(CALM). Numai după ce proiectulrespectiv a trecut toate etapele deaprobare, inclusiv parlamentare,si a fost inclus în ordinea de zi aşedinţei Parlamentului, CALM aprimit în mod neoficial şi in mare

grabă proiectul final al legii respec-tive, fiind-ui solicitat în regim deurgenţă opinia. Ceea ce nicidecumnu poate fi considerat dreptconsultare şi poate fi calificatdrept o mimare şi formalitate, fărăca autorii să manifeste carevaintenţie de afla efectiv opinia APLşi fără ca să existe carevaposibilitate de a schimba şicorecta ceva la aceasta etapă aexaminării proiectului. Deoarececonform legii, consultarea trebuiesă fie reală, efectivă şi în termeneutile. Mai ales când este vorbadespre astfel de acte legislativecomplexe şi importante. Astfelfiind încălcate mai multe prevederilegale precum: Carta Europeana aAutonomiei Locale (art. 4), Legeaprivind administraţia publicălocală (art.6), Legea descentra-lizării administrative (art. 3, 8).Considerăm că atât în acest caz,cât şi în multe alte cazuri care deani de zile continuă în RepublicaMoldova, neimplicarea şineconsultare celor vizaşi direct deanumite acte normative,constituie una din cauzeleexistenţei unui cadru legalinaplicabil, confuz şi contra-dictoriu. În acest sens şi efectivîntre CALM în calitate dereprezentant al APL şi autorităţilecentrale este evident. Iar lipsa luiconduce la astfel de situaţii, cândefortul enorm uman, material,instituţional etc. depus pentru aelabora un astfel de documentcomplex şi important, este pus înpericol.

Prin urmare, în baza celormenţionate mai sus, solicităm:

”Modul şi condiţiile demajorare a gradelor de salarizareîn cadrul administraţiei publicelocale se stabilesc de cătreautorităţile publice locale execu-tive şi aprobate de cătreautorităţile publice locale delib-erative.”

1.Corelarea şi ajustareaproiectului legii în con-formitate cu spiritul şi literaactelor normative naţionale şiinternaţionale care garan-tează autonomia locală,descentralizarea şi dreptul laautoorganizare. În acest sensse propun următoarelemodificări şi completări laproiectul dat de lege:

a) art. 1 alineatul 1 semodifică şi completează după cumurmează:” (1) Prezenta legereglementează modul, condiţiilede salarizare şi mărimile salariilorfuncţionarilor publici din

autorităţile publice centrale,precum, condiţiile şi mărimileminimale garanta te pentrufuncţionarii publici din cadrulautorităţilor publice locale.”

b) Articolul 2 alineatul 1se completează cu literele i) şi j)în următoarea redacţie: ” i)autonomiei locale şi descentra-lizării, conform căruia auto-rităţilor locale li se recunoaştedreptul exclusiv şi prioritar laautoorganizare, la politici propriide cadre şi remunerare (salarizare)a personalului său, inclusivdreptul de a de a decide în modindependent privind structura,statele de personale şi sistemul deremunerare, în conformitate cunecesităţile specifice a comu-nităţilor locale pe care le -administrează şi cu posibilităţilefinanciare de care dispun. j)nediscriminării funcţionarilorpublici din cadrul autorităţilorlocale în raport cu cei dinadministraţia publică centrală,potrivit căruia modalităţ ilecondiţiile şi mărimile minimale alesalariilor funcţionarilor publici dinadministraţia locală nu pot fi maiinferioare decât cele alefuncţionarilor publici din cadrulautorităţilor (instituţiilor) centrale,care ocupă funcţii similare saucorespunzătoare. ”

c) Articolul 3 se modificăşi completează şi va aveaurmătoarea redacţie:

”Articolul 3. Sfera deaplicare a prezentei legi

(1)Prevederile prezenteilegi se aplică funcţionarilorpublici din autorităţile publicecentrale specificate în anexanr.1 la Legea nr. 158-XVI din 4iulie 2008 cu privire la funcţiapublică şi statutul funcţio-narului public şi funcţionarilorpublici cu statut special dinserviciul vamal şi serviciuldiplomatic.

(2) Prezenta lege se aplicăfuncţionarilor publici dincadrul autorităţilor locale înmăsura în care nu contravineprincipiilor şi garanţiilorconstituţionale ale autonomieilocale şi descentralizării. ”

2. Stabilirea şi recu-noaşterea expresă în lege, incalitate de principiu, a dreptuluiAPL la politica proprie de cadreşi salarială, alături ca elementeindispensabile a autonomia lo-cale decizionale, organizaţionaleşi funcţionale, garantate de lege.În special se propune:

a) Articolul 1 secompletează cu un alineat nou(4)în următoare redacţie

c) Articolul 5 secompletează cu un nou alineat(4) în următoarea redacţie:

” (4) Prin derogare de laalineatele 2 şi 3 al prezentului

În autorităţile

publice autonome

În ministere şi alte organe centrale de

specialitate

În autorităţile subordonate

ministerelor şi altor organe centrale de specialitate

În subdiviziunile teritoriale şi

autorităţile locale de nivelul doi şi

mun. Bălţi

codul funcţiei

gradul de

salarizare

codul funcţiei

gradul de

salarizare

codul funcţiei

gradul de

salarizare

codul funcţiei

gradul de

salarizare

Auditor intern principal

C04 C17

12

C36 11 C43 8 C55 12

Auditor intern superior

C05 C18

11 C37 10 C44 7 C56 11

Auditor intern C06 C19

9 C38 8 C45 6 C57 9

Codul funcţiei

Titlul funcţiei Gradul de salarizare

Aparatul primăriei mun.Chişinău şi subdiviziunile Consiliului municipal Chişinău

B36 Secretar al Consiliului municipal 22 B39 Şef direcţie generală 18 C54 Arhitect-şef 16 B40 Şef direcţie 16 B41 Şef direcţie în cadrul direcţiei generale 14 B42 Şef secţie 12 C53 Contabil-şef 12 B43 Şef secţie în cadrul direcţiei 10 B44 Şef serviciu 9 C58 Specialist principal 7 C59 Specialist superior 6 C60 Specialist 5

Aparatul primăriei mun. Bălţi şi subdiviziunile Consiliului municipal Bălţi

B36 Secretar al Consiliului municipal 22 B39 Şef direcţie generală 18 C54 Arhitect-şef 16 B40 Şef direcţie 16 B41 Şef direcţie în cadrul direcţiei generale 15 B42 Şef secţie 14 C53 Contabil-şef 12 B43 Şef secţie în cadrul direcţiei 11 C58 Specialist principal 10 C59 Specialist superior 9 C60 Specialist 8

Aparatul preturilor mun. Chişinău B37 Pretor al sectorului 20 B37 Vicepretor al sectorului 19 B38 Secretar al preturii 18 B42 Şef secţie 14 C53 Contabil-şef 12 C58 Specialist principal 10 C59 Specialist superior 9 C60 Specialist 8

UTA Găgăuzia B39 Şef direcţie generală 18 B40 Şef direcţie 16 B41 Şef direcţie în cadrul direcţiei generale 15 B42 Şef secţie 14 C53 Contabil-şef 12 B43 Şef secţie în cadrul direcţiei 11 B44 Şef serviciu 10 C58 Specialist principal 10 C59 Specialist superior 9 C60 Specialist 8

”că proiectul prevede olobare a intereselor sa-lariaţilor aparatelor centraleale ministerelor cu odiferenţă majoră faţă de alteautorităţi publice şi instituţiide stat. Astfel, se instituie oierarhie exagerată aaceloraşi funcţii la diferiteinstituţii de stat.”

5.Proiectul dat de lege nu a fostconsultat în modul corespunzătorşi în termeni utili cu autorităţilepublice locale şi reprezentanţii săiunitari ai săi - CongresulAutorităţilor Locale din Moldova

b)” (4) Autorităţile publicelocale sunt în drept săstabilească modalităţi şicondiţii de salarizare (re-munerare) suplimentareproprii şi distincte de celeprevăzute în prezenta legepentru funcţionarii din cadrulsubdiviziunilor sale.”

1) Articolul 18 alineatul1 se modifică şi completeazăcu lit c) în următoarea redacţie:” c) Salariile de funcţie pentrufuncţionarii publici dinadministraţia publică locală sevor stabili şi plăti în mărimiledeplină specificate în anexa nr.1, începând cu 1 octombrie2011;”

2) Anexa 2 tabelul Unităţile de audit intern se modifică lacategoriile de salarizare a autorităţilor publice locale de nivelul II şimun. Bălţi şi se propune în următoarea redacţie ”

Unităţile de audit intern

3) Anexa nr. 3 se modifică şi se propune în următoarea redacţie:”

Anexa nr. 3Gradele de salarizare

pentru funcţiile publice din autorităţile publice locale

Page 10: per-centralizarea ţiilor publice cţionarilor publici LA ... · De care-ar trebui acum mai des Ca să vorbim, porniţi pe-această cale. Iar calea noastră-i autonomia, Administrarea

Proiectul Legii salarizării funcţionarilorpublici nu a fost consultat cu CALM şi

contravine principiilor descentralizării şiautonomiei locale.

Situaţia în domeniulsalarizării funcţionarilor dinadministraţia publică localăeste foarte gravă: primăriilerămân fără specialişti şi cucapacităţi funcţionale şiinstituţionale de a prestaservicii calitative cetăţenilortot mai reduse. Aceastadatorită unui sistem actualde salarizare excesiv de

centralizat şi care nu ţinecont absolut de sistemul deadministraţie publică localăexistent, necesităţi le,specificul şi de interesul local,care diferă foarte mult de lalocalitate la localitate îndependenţă de amplasaregeograf ică, numărul depopulaţie, funcţi i le şicompetenţele realizate,

suprafaţa terenuri lor şipatrimoniul administrat, etc.

În cadrul unei mese rotundeorganizate de către CALM lacererea membrilor săi, s-aconstatat că există un proiectde lege a salarizării şi că eleste într-o fază avansată deadoptare. La această întrunirereprezentanţi i APL şi-auexprimat foarte clar mirarea şiindignarea asupra faptului căun astfel de document impor-tant care-i vizează direct a fostelaborat fără participareadirectă a reprezentanţilor săi.

ADRESAREprivind proiectul legii cu

privire la sistemul desalarizare a funcţionarilor

publici

Gradul de salarizare Codul funcţiei Titlul funcţiei peste 50.000 locuitori până la 50.000

locuitori B36 Secretar al consiliului raional 20 18 B39 Şef direcţie generală 18 - B40 Şef direcţie 16 16 B41 Şef direcţie în cadrul direcţiei

generale 15 -

B42 Şef secţie 14 14 B43 Şef secţie în cadrul direcţiei 13 13 C53 Contabil-şef 12 12 C54 Arhitect-şef 12 12 B44 Şef serviciu 11 11 C58 Specialist principal 10 10 C59 Specialist superior 9 9 C60 Specialist 8 8

Gradul de salarizare Codul funcţie

i Titlul funcţiei

peste 30.000

locuitori

10.001-30.000 locuitor

i

5001-10.000 locuitori

3001-5000 locuitori

până la 3000

locuitori

B45 Secretar al consiliului local 20 18 16 15 14 C61 Contabil-şef 18 16 14 13 12 C62 Arhitect-şef 16 14 12 11 X C66 Specialişti: pentru

reglementarea regimului funciar; în problemele perceperii fiscale; pentru planificare; jurist; în alte domenii

14 12 10 10

Mai mult ca atât, după ce s-afamiliarizat cu textul acestuiproiect de lege, s-a constatatcă în partea ce se referă laadministraţia publică locală, elconţine un şir de abordăridiscriminatorii, inexplicabile şilacune fundamentale atât deordin conceptual, cât şi formal,nefiind absolut corelat cu sensulşi l i tera unui şir de actenormative naţionale şi interna-ţionale cu forţa superioară, caregarantează descentralizarea şiautonomia locală.

În acest context CALM a

solicitat opinia membrilor săi(autorităţilor locale de nivelulI şi II) în vederea elaborării unuiaviz complex şi bine fun-damentat. Însă, ţinând contde urgenţa şi graba cu carese doreşte promovareaacestei legi şi lipsa unei alteposibilităţi de a aduce opiniaAPL în problema dată, CALMa punctat doar unele aspectede principiu, care afecteazăgrav proiectul dat de lege subaspectul constituţionalităţii şicare sperăm să fie luate înconsideraţie de către autoriiproiectului.

Avizulprivind proiectul legii pentru modificarea

Legii nr. 355-XVI cu privire la sistemul desalarizare în sectorul bugetar

din 23.12.20051. Consideraţii

generale:

Sistemul actual de salarizare apersoanelor cu funcţie dedemnitate publică şi a personaluluidin cadrul APL, este depăşit întotalitate şi generează problemedeosebit de grave, care afecteazăfoarte mult funcţionalitatea şicalitatea activităţii întreguluisistem atât de administraţiepublică locală, cât şi cel deadministraţie publică centrală.Desconsiderarea principiilorconstituţionale de organizare şifuncţionare a APL în cadrulprocesului de elaborare şiadoptare a politicilor din Repub-lica Moldova, abordările strictunilaterale (sectoriale), super-ficiale şi discriminatorii în raportcu APL,

publică, inclusiv prin plasarea lorpe cele mai inferioare trepte alesalarizării şi discriminarea lorpermanentă în raport cureprezentanţii administraţieicentrale.

abordări discriminatorii în acestsens fiind chiar ultimele acte nor-mative/legislative elaborate deguvern şi propuse parlamentului,în care personalul din cadrul APLeste tratat cu dispreţ şi inferioritate(de ex. Legea cu privire lasalarizarea funcţionarilor publici).

O astfel de tratare şi abordaredin partea autorităţilor centralefaţă de APL, deja conduce lapustiirea aparatelor de lucru aleAPL şi imposibilitatea de a angajaspecialişti, tendinţă ce seagravează pe zi ce trece. În acelaşitimp, tot mai multe cazuri se atestăcând primării din cauza plecării şiimposibilităţii de a angaja un spe-cialist, sunt nevoiţi să exercite înacelaşi timp funcţiile de contabili,secretari, dactilografi etc. (toateacestea fără a fi remuneraţi,deoarece legea nu permite!), astfelfiind demotivaţi cu totul şi puşi înimposibilitate de a-şi exercitaefectiv propriile competenţe şifuncţii de persoane cu funcţii de

lipsa unei diferenţieriiobiective şi reale a salarizăriipersoanelor cu funcţii dedemnitate publică şi apersonalului din cadrul APLdupă numărul de populaţie şicomplexitatea muncii realizate,lipsa delimitării şi diferenţieriiclare între funcţionarii dincadrul APL şi cei din cadrulAPC, lipsa unor sistemeadecvate şi distincte destimulare a persoanelor cufuncţii de demnitate publică şialtor categorii de lucrători dincadrul APL, lipsa dreptuluiAPL de a-şi elabora şiimplementa politici proprii decadre şi salarizare, limitărilebugetare unilaterale, perma-nente şi lipsite de logică,impunerea de la centru pentruAPL a unor politici şi sistemede salarizare rupte de realităţişi fără a ţine cont departicularităţile şi specificuldiferitor comunităţi locale etc.– sunt doar unele din cauzeleprincipale ale situaţiei respec-tive.

Aceasta în pofidă sensuluişi literei reglementărilorconstituţionale, realităţilorexistente, multitudinii şicomplexităţii de sarcini(funcţii, atribuţii, competenţe)pe care le realizează personaluldin cadrul APL şi care sunt înpermanentă creştere, fărăasigurare de acoperire curesurse financiare şi umanecorespunzătoare. Or, poate fioare comparată activitateaunui primar, preşedinte deraion, secretar, contabil etc.din cadrul APL care în acelaşitimp îndeplinesc funcţii şiatribuţii într-o sumedenie dedomenii: administrativ, eco-nomic, social, cultural,educaţie, ordine şi drept,tutelă şi curatele, evidenţă etc.După unele studii prin care aufost analizate doar o parte dincadrul legal existent (ne-finalizate şi parţiale), astfel deatribuţii, sarcini, obligaţii şicompetenţe depăşesc cifra300. Numărul lor real fiind cu multe

mai mare, ţinând cont de faptul cain Republica Moldova practic nuexista nici un act normativ/legis-lative care să nu prevadă atribuţiişi competenţe pentru APL sau nuexistă nici un Minister, Agenţie saualtă instituţie guvernamentală, caresă nu dea indicaţii sau sarcinipentru APL.

Pe de altă parte, în domeniulsalarizării, se observă cu totul altătendinţă, atunci când este vorbade reprezentanţii autorităţilorpublice centrale, aici funcţionândprincipiul: Cine împarte, parte-şiface! Dovadă a unor astfel de

DEMNITATE PUBLICĂ!Astfel, în condiţiile sistemuluiactual de salarizare, avem osituaţie absolut absurdă şiinacceptabilă când persoa-nele cu DEMNITATEPUBLICĂ şi ŞEFII ad-ministraţiei publice locale,

(Continuare în pag. 10--13)

În aceleaşi timp, se observă otendinţă stabilă şi consecventădin partea autorităţilor centrale dea diminua şi desconsidera rolul şiimportanţa autorităţilor locale încadrul sistemului de administraţie

sunt trataţi cu inferioritate chiarîn raport cu proprii angajaţi şiconducătorii instituţiilor publicecare sunt finanţate din contulbugetelor locale şi se află subautoritatea sa. În acest sens, fiindremuneraţi cu salarii net inferioare.

În aceste condiţii, CALM arecepţionat solicitarea Minis-terului Muncii, Protecţiei Socialeşi Familiei, de a veni cu aviz asupraproiectului de modificare a legii nr.355-VI din 23.12.2005 cu privire lasistemul de salarizare în sectorulbugetar.

Examinând proiectul dat delege, la prima vedere, se observăo anumită tendinţă de a schimbasituaţia menţionata mai sus şi de aîmbunătăţi sistemul de salarizare

VOCEAautorităţilor locale

pag.10Buletin informativ al CALMnr.10-11, 2011CALM: poziţie

Gradele de salarizarepentru funcţiile publice din aparatul preşedintelui raionului

şi subdiviziunile subordonate consiliului raional

Notă: Gradele de salarizare pentru funcţiile publice dinsubdiviziunile financiare din aparatul primăriei mun. Chişinău şisubdiviziunile Consiliului municipal Chişinău, aparatul primărieimun. Bălţi şi subdiviziunile Consiliului municipal Bălţi, UTAGagauzia, aparatul preşedintelui raionului şi subdiviziunilorconsiliilor raionale se majorează cu un grad faţă de cele stabilitepentru funcţiile similare din prezenta anexă şi se aplică daca altfelde majorări şi condiţii mai avantajoase nu sunt stabilite de cătreautorităţile publice locale deliberative respective.

Gradele de salarizarepentru funcţiile publice din aparatul primăriilor altor

municipii(Comrat), oraşelor, satelor (comunelor)

Notă: Gradele de salarizare funcţiile publice din aparatulprimăriilor altor municipii (Comrat), oraşelor, satelor (comunelor)se aplică conform anexei date, daca nu există alte reglementărinormative proprii ale autorităţilor publice locale respective princare se stabilesc grade şi condiţii de salarizare mai avantajoase. ”

Cu respect,Viorel FURDUI,

director executiv al CALM

Page 11: per-centralizarea ţiilor publice cţionarilor publici LA ... · De care-ar trebui acum mai des Ca să vorbim, porniţi pe-această cale. Iar calea noastră-i autonomia, Administrarea

(Continuare. Începutul în pag.7) Avizulprivind proiectul legii pentru modificarea

Legii nr. 355-XVI cu privire la sistemul desalarizare în sectorul bugetar

din 23.12.2005

a persoanelor cu funcţii dedemnitate publică din APL. Înacest sens, fiind prevăzutecreşterea salariilor lor.

În acelaşi timp, la o analiză maiprofundă şi atentă, constatăm căproblematica dată şi abordările eipropuse în carul proiectului dat delege, fiind privite prin prismacorespunderii lor cadrului legalactual şi principiilor constitu-ţionale ale autonomiei locale şidescentralizării, conţin mai multescăpări şi neajunsuri de ordin con-ceptual şi principial. Ceea ce în fi-nal conduce la concluzia că, înfond proiectul dat de lege nupropune o abordare şi soluţionarea problematicii date (menţionatemai sus) complexă, efectivă şiechitabilă pentru persoanele cufuncţii de demnitate publică dincadrul APL. Pur şi simplu, într-unmod absolut mecanic, neclar şilipsit de obiectivitate suntcrescute salariile pentru per-soanele cu funcţii de demnitatepublică, considerând că APLurmează să fie mulţumiţi şi cuaceasta şi fără ca să se ţină efectivcont de:

2. Constatări/obiecţii principale:Majoritatea din neajunsurile şi

obiecţii legate de prezentul proiectde lege, sunt similare şi au fostprezentate în avizul anterior alCALM privind Legea cu privire lasalarizarea funcţionarilor publici,rămânând valabile şi pentru acestcaz. Totuşi în mod special, am dorisa menţionăm următoarele obiecţiide ordin conceptual şi principiu:

1) Legea nr. 355-VI din23.12.2005 în întregime, dar şiprevederile prezentului proiect delege pentru modificarea Legii nr.355, nu sunt corelate cu litera şisensul cadrului legal naţional şiinternaţional fundamental, caregarantează autonomia locală,principiile descentralizării şidreptul autorităţilor locale laautoorganizare, inclusiv libertateaşi dreptul lor la politicile proprii decadre şi salarizare, în dependenţăde necesităţile, specificul şiposibilităţile economice şifinanciare ale comunităţilor localerespective. În acest sens, niciLegea nr. 355, dar nici acestproiect de modificare a ei, nuasigură libertatea şi dreptulexclusiv al autorităţilor locale de-liberative şi executive, după caz,de a decide în privinţa politicilorde salarizare şi stimulare materialăa personalului din cadrul APL,inclusiv a persoanelor cu funcţiide demnitate publică.

Acest drept şi libertate aparţinAPL din Republica Moldova înconformitate cu următoarelenorme fundamentale în vigoare:

a) Constituţia RepublicaMoldova, care în articolul 109,stabileşte expres că „Administraţiapublică în unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază peprincipiile autonomiei locale, ale

descentralizării serviciilor publice,ale eligibilităţii autorităţiloradministraţiei publice locale şi aleconsultării cetăţenilor în prob-lemele locale de interes deosebit.Autonomia priveşte atât orga-nizarea şi funcţionarea admi-nistraţiei publice locale, cît şigestiunea colectivităţilor pe carele reprezintă”

b) Carta Europeană aAutonomiei Locale (în vigoare din1 februarie 1998), care expersprevede dreptul APL laautorganizare, stabilirea struc-turilor proprii, integritateacompetenţelor sale în domeniuldat, inclusiv dreptul la o recrutarede calitate fondată pe principiilede merit şi de competenţă, ceea cepresupune asigurarea condiţiiloradecvate de formare, deremunerare şi de perspectivă decarieră.(art. 3, 4 şi 6)

c) Legea privind administraţiapublică locală, articolele 3, 6, 7, 10şi 14, care dezvoltă prevederileconstituţionale şi cele ale CarteiEuropene, stabilind expres dreptulAPL de a decide în toateproblemele de autoorganizare,inclusiv dreptul deplin şi exclusivde a decide în privinţa orga-nigramei şi salarizării personaluluidin structurilor din subordine.

parenţă şi legalitate. De asemenea,rolul autorităţilor centrale în acestsens, ar putea fi de a stabili unelegaranţii sociale şi 4

plafoane salariale minimale, înformă de garanţii pentru cei dinadministraţia locală, pentru aiproteja de abuzuri. Totodată,lăsând libertatea totală autorităţilor

locale deliberative şi executive, înceea ce priveşte formele destimulare materială şi remuneraţiamaximală a personalului, îndependenţă de necesităţilecomunităţii, precum şi rezultateleşi meritele lor. Prin urmare, legeatrebuie să prevadă expres căsalariile prevăzute constituie doarmărimi minimale şi garantate. IarAPL , în dependenţă de resurseledisponibile, sunt în drept de a lemodifică în vederea creşterii lor.

2) Din punct de vedere concep-tual, proiectul dat de lege continuăabordarea discriminatorie faţă deadministraţia locală şi bazată peaşa numita “verticala puterii” şihipercentralizării administraţieipublice. Persoanele cu funcţii dedemnitate publică din cadrul APL,fiind priviţi drept un element (deregulă mai inferior) din cadrulierarhiei funcţionarilor dinadministraţia publică. Ceea ce esteo într-o totală contradicţie cu lite-ra şi sensul prevederilorconstituţionale şi internaţionaleprivind statutul, modul deorganizare şi funcţionare aleautorităţilor publice locale, precumşi raporturile lor cu administraţiapublică centrală.

De aici se poate deduce, că atâtsistemul de administraţie publică(funcţionarii din cadrul APL), câtşi persoanele cu funcţii dedemnitate publică din cadrul APL(primari, preşedinţi de raioane,guvernatori etc.) nu fac parte dinierarhia funcţionarilor de stat, eibeneficiind de un statut deosebitde cel al funcţionarilor de stat,

inclusiv persoanelor cu demnitatepublică din cadrul administraţieicentrale.

Statutul deosebit, neînsem-nând deloc statut mai inferior. Iarincluderea forţată a lor în ierarhiarespectivă este o greşealăconceptuală şi încălcare anormelor legale fundamentale. Defapt, persoanele respective cufuncţii de demnitate publică de lanivel local sunt autorităţi publicelocale ocupând locul superior înierarhia funcţiilor publice dincadrul APL. Mai mult, ca atât, dinpunct de vedere administrativ – einu se subordonează altor autorităţipublice (centrale, teritoriale) şiactivează doar în condiţiile legii.

De aceea, autorităţile centrale,nu pot da indicaţii obligatoriipentru APL, dar pot doar să lerecomande.

De asemenea, din punct devedere al funcţiilor, atribuţiilor şicomplexităţii activităţii per-soanelor cu funcţii de demnitatepublică locală, ei nu pot ficomparaţi cu cei din cadrulautorităţilor centrale. Fiecare dinei ocupându-şi locul şi importanţasa, care nu trebuie de confundatşi care nicidecum nu pot servitemei pentru careva abordăridiscriminatorii sau de inferioritate.Mai mult ca atât, o simplă scanarea sutelor de funcţii şi atribuţii dindiferite domenii puse pe umeriipersoanelor cu funcţii dedemnitate publică din cadrul APL(autorităţilor publice locale),reprezintă un exemplu şi dovadăîn plus în acest sens.

Prin urmare, statutul per-soanelor cu demnitate publică dincadrul APL nu poate fi mai puţinimportant şi prejos de cel aldemnitarilor de la nivel central şi areprezentanţilor săi în teritoriu.Alegerea directa şi lipsa desubordonare intre APL şi APC caexpresie a autonomiei locale înorganizarea şi funcţionarea APL –conduce la ideea că nici nivelul desalarizare nu poate fi ierarhizat şidiferenţiat: persoanele cu funcţiide demnitate publică la nivel localşi central fiind egali! Aceleaşi

lucruri se refera şi la salarizareafuncţionarilor publici din APL şiAPC- nu exista nici un temei saumotiv de ai discrimina pe cei dinAPL în raport cu cei din APC.

Iar situaţia actuală, cândconducătorii APL după gradul lorde salarizare sunt pe trepte netinferioare demnitarilor de stat şichiar conducătorilor mai multorinstituţii publice din subordine şiteritoriul pe care le administrează -este absolut inacceptabilă,incorectă şi neconformă statutuluide persoană cu funcţie dedemnitate publică. În acest sens,conducătorii administraţiei pub-lice locale în calitate de autorităţipublice locale (aleşi locali) şipersoane cu cele mai înalte funcţiide demnitate publică din cadrulAPL, urmând să fie salarizaţi laacelaşi nivel sau cel puţin înproporţii comparabile cuconducătorii autorităţilor publicecentrale şi parlamentari. Nemai-vorbind, de necesitatea eliminăriiurgente şi necondiţionate adiscrepanţelor actuale absolutinexplicabile existente în ceea cepriveşte remunerarea condu-cătorilor autorităţilor locale înraport cu conducătorii instituţiilepublice care activează în teritoriulrespectiv.

3) Proiectul dat de lege, conţinescăpări serioase şi nu face odiferenţiere clară şi corectă întreremunerarea persoanelor cufuncţii de demnitate publică careconduc comunităţi/urbii cu unnumăr mare de locuitori în raportcu cei ce conduc comunităţi multmai mici.

Astfel, proiectul de legeprevede aceiaşi remunerarepentru persoanele cu funcţii dedemnitate publică care conduco comunitate de 500-1000 deoameni şi cei ce conduc ocomunitate de 3500. Mai multca atât, potrivit proiectului datdiferenţa în salarizarea per-soanelor cu funcţii dedemnitate publică care conducde exemplu o comunitate depana 1000 de oameni şi cei ceconduc o comunitate de 5000este doar de 200 de lei.

pag.11Buletin informativ al CALMnr.10-11, 2011VOCEA

autorităţilor localeCALM: poziţie

Această diferenţiere alogică şinesemnificativă păstrându-se încontinuare şi ajungând pană laabsurd: diferenţa dintr-un primarcu o localitate cu 30000 sau chiarde 40000 de oameni (de ex. Orhei,Soroca, Ungheni sau Cahul) şiprimarul ce conduce o localitatede o mie de oameni va fi doar de1000 de lei. Ceea ce este absolutincorect şi nu corespunderealităţilor existente. În cazul dat,nu se ţine cont de numărul depopulaţie, mărimea teritoriuadministrat, amploarea funcţiilorexercitate şi volumul de muncă,precum şi de numărul instituţiilor/ funcţionarilor aflate subautoritatea şi în gestiunea unorsau altor persoane cu funcţii dedemnitate publică. În acest sens,existând diferenţe foarte mari şiimportante. O astfel de abordare,fiind în contradicţie şi cu principiilegenerale de remunerare/salarizare:echitate, coerenţă şi motivare. Deaceea, este necesară o revizuire aproiectului dat în vederea stabiliriiunor cote minimale de salarizaremai obiective şi diferenţiate.

4) Proiectul dat de lege nuabordează obiectiv şi echitabilproblema salarizării persoanelor fufuncţii de demnitate publică aleoraşelor mari şi medii din Repub-lica Moldova – cu o populaţie mai

(Continuare în pag. 12-13)

- Principiile autonomiei lo-cale şi descentralizării înorganizarea şi funcţionareaAPL;

- Diferenţele reale existenteîntre comunităţi după numărulde populaţie, teritoriul ocupatşi nivelul de urbanizare;

- Complexitatea activităţiipersoanelor cu funcţii dedemnitate publică din cadrulAPL în raport cu cei din altenivele de administraţie pub-lică;

- Abordările greşite şidepăşite conform cărorapersoanele cu funcţii dedemnitate publică din cadrulAPL 1 sunt puse pe trepteinferioare cu demnitarii dincadrul APL 2 sau ad-ministraţiei centrale etc.

Prin urmare, reiterând poziţianoastră anterioară, considerămcă conform prevederilor legalemenţionate mai sus, dreptulexclusiv de a decide şi elaborapolitici proprii salariale trebuiesă aparţină în totalitateautorităţilor publice locale re-spective. Care beneficiind deautonomie organizaţională,funcţională şi financiară recu-noscută de lege, în bazaspecificului, evaluării nece-sităţilor şi posibilităţilor finan-ciare ale comunităţilor pe carele gestionează, urmează săelaboreze şi determine (în bazaunor acte şi regulamenteproprii) ele însuşi structurile,organigramele, statele de per-sonal şi schemele proprii destimulare şi recompensă ma-terială (inclusiv salarizare) afuncţionarilor din propriilesubdiviziuni, inclusiv a per-soanelor cu funcţii de dem-nitate publică.

Iar Guvernul şi alte autorităţipublice centrale nu pot să seamestece în domeniul dat decompetenţă al APL, decât în formăde recomandări, asistenţă şi sprijinmetodologic etc., realizate în bazaprincipiilor de colaborare, trans-

În acest sens, cum s-amenţionat mai sus, din sensulprevederilor constituţionaleşi ale altor norme naţionale şiinternaţionale, rezultă căadministraţia locală bene-ficiază de autonomie de-cizională organizaţională şifuncţională. Mai mult ca atât,ar t. 6 al Legii privindadministraţia publică localăexpres prevede că: raporturiledintre autorităţile publicecentrale şi cele locale au labază principiile autonomiei,legalităţii, transparenţei şicolaborării în rezolvareaproblemelor comune.

Iar între autorităţile cen-trale şi cele locale, întreautorităţile publice de nivelulîntâi şi cele de nivelul al doileanu există raporturi desubordonare, cu excepţiacazurilor prevăzute de lege.

Page 12: per-centralizarea ţiilor publice cţionarilor publici LA ... · De care-ar trebui acum mai des Ca să vorbim, porniţi pe-această cale. Iar calea noastră-i autonomia, Administrarea

VOCEAautorităţilor locale

pag.12Buletin informativ al CALMnr.10-11, 2011CALM: poziţie

Avizulprivind proiectul legii pentru modificarea

Legii nr. 355-XVI cu privire la sistemul desalarizare în sectorul bugetar

din 23.12.2005mare de 20000 de oameni (Orhei,Soroca, Ungheni, Cahul, Edineţ,Hînceşti etc.).

nesalarizaţi care-şi exercităatribuţiile pe baze obşteşti. În acestsens, menţionăm, că o astfel deinstituţie şi abordare care există înRepublica Moldova de ani de zile,este absolut greşită şi contrarăoricărei logici, nemaivorbinddespre principiile autonomiei lo-cale şi chiar principiilor desalarizare a personalului din cadruladministraţiei publice. Aceastadeoarece, în primul rând, nu existănici un act normativ care sădefinească clar statutul şi ceînseamnă viceprimar pe bazeobşteşti (neremunerat). Deasemenea, nu există carevaprevederi care să facă o diferenţăîntre diferite categorii deviceprimari. În al doilea rând, oriceviceprimar, de regulă, exercită oparte din atribuţiile primarului,pentru care acela din urmă esteremunerat.

denumirea utilizată în tabel este de”Primari şi consilii”, pe când defapt în text se vorbeşte şi deviceprimari, preşedinţi şivicepreşedinţi de raioane,guvernatori etc. Între toate acestefuncţii, după câte se ştie bine,existând deosebiri importante. Deaceea, este necesar de a coreladenumirea anexei cu conţinutul ei.

În afară de cele menţionate maisus la pct. 2-4 privind autonomialocală decizională, organizaţională

şi funcţională a administraţiei lo-cale de nivelul 1, precum şi lipsaierarhiei şi subordonării întrediferite nivele de APL, care suntvalabile şi în cazul dat, putem doaradăuga că după statutul, rolul,funcţiile şi atr ibuţiile salefuncţionale, autorităţile publicelocale şi persoanele cu funcţii dedemnitate publică ale oraşelor dereşedinţă de raioane, joacă un locdeosebit important şi comparabilcu cel al persoanelor cu funcţii dedemnitate publică de nivel raional.

3. Recomandări:Pornind de constatările şi

concluziile făcute mai sus,recomandăm următoarele

1) Sistemul actual de salarizarecât al persoanelor cu funcţii dedemnitate publică, cât şi afuncţionarilor publici din cadruladministraţiei publice locale,urmează a fi corelat cu principiileconstituţionale ale autonomiei lo-cale în privinţa organizării şifuncţionării APL. În acest sens,este necesar ca să fie garantată şiasigurat dreptul şi libertate APL lasistem proprii/complimentare destimulare a personalului din cadrulAPL. Astfel, Legea urmează săprevadă expres că cuantumurilesalariale prevăzute în lege –suntcuantumuri minimale si garantatepentru persoanele cu funcţii dedemnitate publică şi personalultehnic din APL. Că acestecuantumuri pot fi modificate îndependenţă de resursele finan-ciare disponibile şi în baza unorregulamente/decizii ale auto-rităţilor publice locale deliberative,în condiţiile legii.

6) Un neajuns şi scăpareimportantă al proiectului datde lege reprezintă anularea şilipsirea persoanelor cu funcţiide demnitate publică dincadrul APL (dar credem şi acelor din APC) de dreptul dea beneficia de premii, sporuripentru vechime în muncă,adausuri şi alte suplimente şistimulente pentru activitateacu succes.

Astfel, această categorie defuncţionari fiind lipsită de motivareşi stimulente în activitatea sa. Deasemenea, astfel este limitatăconcurenţa şi competiti-vitateaîntre diferite categorii defuncţionari. În acest sens, lipsindo stimulare a persoanele active ţicare prin munca sa asiduă şi delungă durată deosebit, se dedicăîn întregime comunităţilor pe carele conduc şi obţin rezultatefrumoase în domeniul dezvoltăriisocial-economice a localităţilor. Înacelaşi timp, prin lipsirea de dreptla astfel de stimulente aperoanelor cu funcţii de demnitatepublică, se promovează egali-tarismul şi pasivitatea. Deasemenea, sistemul de salarizarepropus nu face deosebire întrepersoanele cu demnitate publicăcu un mandat sau 5 mandate.

Ceea ce este incorect şiinacceptabil. Considerăm, că încalitate de conducători aiadministraţiei publice localepersoanele cu funcţii de demnitatepublică din cadrul APL (dar şi celedin cadrul APC), trebuie săbeneficieze de toate stimulentele(adausuri, sporuri, premii etc.) decare beneficiază func-ţionarii carese află în subordinea sa. Numai înacest caz vom ave un sistem desalarizare conform principiilorgenerale: echitate, coerenţă şimotivare.

7) În grila de salarizare apersoanelor cu funcţii dedemnitate publică a comunităţilorlocale cu o populaţie până la 5000de locuitori, lipsesc prevederi carese referă la viceprimari, careprobabil se explică prin faptulexistenţei instituţiei aşi numiţilor– viceprimari neremuneraţi/

Prin urmare, cu ce drept şi înbaza căror raţionamente, opersoană care de fapt are statutde persoană cu funcţie dedemnitate publică şi careexercită o parte importantă aatribuţiilor primarului, esteexclusă din sistemul desalarizare??? Considerăm că înacest caz, lipsirea de dreptul laremunerare a viceprimaruluieste absolut inexplicabilă şichiar contrară aceloraşi principiide autonomie locală. Aceastafiind competenţa exclusiva aAPL de a avea sau nu a aveaviceprimar, precum şi de a stabiliremuneraţia corespunzătoare.

Altfel, prin analogie şi absurd,am putea să admitem existenţa încadrul administraţiei centrale afuncţiei de viceministru nere-munerat sau vicedirector deanumite instituţii (organizaţii,întreprinderi) –neremuneraţi (deexemplu, în dependenţă denumărul de angajaţi sau mărimeaorganizaţiei).

8) Denumirea tabelului din anex.2, în partea din ce se referă lapersoanele cu funcţii de demnitatepublică din cadrul APL(primari şiconsilii), nu corespunde şi nu estecorelată cu funcţiile menţionate întabelul respectiv. Astfel,

De aceea, în ce priveştenivelul minimal de salarizare alprimarilor (viceprimarilor)oraşelor de reşedinţă araioanelor, el poate fi mai micdecât cel al preşedinţilor(vicepreşedinţilor) de raioane.După aceleaşi principii,salarizarea preşedinţilor deraioane (vicepreşedinţilor) nutrebuie să difere mult desalarizarea conducătorilor/persoanelor cu funcţii dedemnitate publică din cadrulautorităţilor publice centrale.

În final, ţinem să menţionăm căastfel de lacune, scăpări şiabordări contrare sensului şi litereilegii, în Republica Moldova suntposibile datorită lipsei unuimecanism efectiv şi real consultareşi implicare a autorităţilor locale înprocesul de elaborare a unor astfelde acte normative/legislative. Iarsistemul actual de consultare,când APL nu sunt implicate efectivşi de la bun început în procesul deelaborare a normelor legale, esteunul foarte formal şi neefectiv. Înrezultat, marea majoritatea actelornormative elaborate se adoptă cudesconsiderarea opinie APL şi cuîncălcări grave a principiilor consti-tuţionale ale autonomiei locale. Deaceea, considerăm că sistemul ac-tual de consultare a APL urmeazăa fi revizuit, în vederea asigurăriiaccesului şi participăriireprezentanţilor săi din etapeleiniţiale (conceptualizare) deelaborare a proiectelor de actenormative.

De asemenea, urmează a fieliminarea discrepanţeloractuale existente întreremunerarea persoanelor cufuncţii de demnitate publicădin APL şi conducătoriiinstituţiilor publici dinsubordine/teritoriu. În acestsens, statutul de şef aladministraţiei publice localede nivelul I sau 2, care estecel mai înalt grad în ierarhieiAPL, trebuie să corespundănu numai după formă dar şidupă conţinut , inclusiv dupăgradul de salarizare.

2) Eliminarea abordărilordiscriminatorii şi de inferioritate înprivinţa funcţionarilor din cadrulAPL în ceea ce priveşte sala-r izarea, prin recunoaştereastatutului autonom, propriu şi dis-tinct al persoanele cu funcţii dedemnitate publică şi afuncţionarilor din cadrul APL înraport cu cei din cadruladministraţiei publice centrale. Înacest sens, este necesarăexcluderea reprezentanţilor APLdin ierarhia persoanelor cu funcţiide demnitate publică/func-ţionarilor publici de stat (deoareceea nu există în conformitate cuprincipiile autonomiei locale – APLnefiind subordonate APC) şirecunoaşterea în consecinţă adreptului la existenţa unor ierarhiişi sisteme paralele şi proprii destimulare materială la ambele nivelede APL.

Sisteme de salarizare, care înanumite condiţii (eficienţaactivităţii şi disponibilitatea deresurse) pot fi mai bune, decât încadrul administraţiei centrale.Astfel, asigurându-se dreptul lapolitica proprie de cadre şiposibilitatea atragerii specialiştilorîn administraţia publică locală.

3) Pornind de la lipsa relaţiilorierarhice şi de subordonare întreAPL şi APC, precum şi între APL 1şi APL 2, este necesar de arecunoaşte egalitatea întrepersoanele cu funcţii de demnitatepublică/funcţionarilor din cadrulAPL cu cei din cadrul APC.Egalitatea referindu-se şi înprivinţa cuantumurile minimale desalarizare. Unele diferenţieri, fiindadmisibile conform unor criterii

De fapt, din prevederileproiectului dat de lege, rezultăcă un primar al unei urbe de20-40mii de oameni, este puspe aceeaşi treaptă de salarizareca si cei cu o populaţie de9.500 de locuitori. Mai mult caatât, diferenţa între un primara unei comunităţii urbane de40 de mii constituie doar 1000de lei în comparaţie cu unprimar al unei comunităţi de600, 800, 1000 etc. de oameni!!!Pe cât de logică, obiectivă şicorectă este o astfel deabordare? Este evident o lipsăde înţelegere şi cunoaştere asituaţiei reale existente îndomeniul APL, a rolului şifuncţiilor exercitate de diferiteautorităţi publice locale, acomplexităţii activităţiiautorităţilor publice locale îndependenţe de numărul depopulaţie şi instituţii adminis-trate etc.

Prin urmare, este necesar caaceastă categorie de persoane cufuncţii de demnitate publică dincadrul APL ale oraşelor medii şimari, să fie abordată în modulcorespunzător ţinând cont delocul şi rolul său în administrarecomunităţilor respective.

5) Un alt aspect important şiprincipial pentru mai mulţireprezentanţi ai APL, rămas în afaraatenţiei proiectului dat de lege,reprezintă nivelul de salarizare apersoanelor cu funcţii dedemnitate publică (primarii,viceprimarii) ale oraşelor dereşedinţă a raioanelor, în raport cupersoanele cu funcţii de demnitatepublică din cadrul autorităţilorpublice raionale şi cele centrale.În acest sens, fiind bine cunoscutfaptul că oraşele în calitate de cen-tre raionale joacă un rol deosebitde important în sistemul deadministraţie publică şi înasigurarea directă a populaţiei cuservicii publice, nu numai pentrulocuitorii propriu zişi ai săi, dar deregulă, unui cerc mult mai larg deoameni. Inclusiv celor din alte sateşi comune din raionul respectiv.Mai mult ca atât, în prezent tot maimulte sunt cazuri când oraşele re-spective, îşi extind serviciileprestate de subdiviziunile sale,acoperind tot mai mari arii şicomunităţi locale din cadrulraionului. Aceasta referindu-se laaprovizionare cu apă, salubrizare,servicii comunale etc. Astfel,devenind centre regionale deprestări de servicii şi aşa numite –poluri de creştere economică, Deaceea, considerăm că după rolulşi importanţa sa, persoanele cufuncţii de demnitate publică aleoraşelor centre raionale, pot ficomparaţi cu persoanele cu funcţiide demnitate publică din cadruladministraţiei publice raionale şicentrale.

Page 13: per-centralizarea ţiilor publice cţionarilor publici LA ... · De care-ar trebui acum mai des Ca să vorbim, porniţi pe-această cale. Iar calea noastră-i autonomia, Administrarea

pag.13Buletin informativ al CALMnr.10-11, 2011VOCEA

autorităţilor localeCALM: poziţie

foarte clare, obiective şidiscutate cu APL: complexitateaactivităţii, numărul de populaţie,numărul de instituţii dinsubordine, rezultatele activităţii,disponibilitatea de resurse etc.

4) Pentru a asigura odiferenţiere reală şi obiectivădupă complexitatea activităţii,numărul de populaţie şi numărulde instituţii din subordine, suntnecesare următoarele:

a) de a introduce o categorienouă de salarizare – primarii deoraşe (sate, comune) cu opopulaţie de până la 1.500 delocuitori cu cuantumul minim desalarizare de 5.200 lei;

b) asigurarea unei diferenţieride cel puţin 1000 de lei întrefiecare categorie de salarizare.

5) Asigurarea unor cuan-tumuri de remunerare cores-punzătoare persoanelor cufuncţii de răspundere din pentruoraşele mari (Ungheni, Cahul,Orhei şi Soroca), care nu poate fimai mic decât cel al unui deputatsau preşedinte din raionulrespectiv;

modul, condiţiile de salarizare şicuantumurile minimale (garantate)ale salariilor persoanelor cu funcţiide demnitate publică şi per-sonalului (fără statut defuncţionari public) din cadrulautorităţilor administraţiei publicelocale, instituţiilor şi organizaţiilorfinanţate de la bugetul public lo-cal. Autorităţile publice locale de-liberative, sunt în drept săstabilească alte sisteme, modalităţişi condiţii de salarizarecomplementare şi mai avantajoase,decât cele prevăzute în prezentalege, în dependenţă de resurselefinanciare disponibile.”

2. Din articolul 2 alineatul 1), seexclude sintagma ”cu excepţiapersoanelor cu funcţii dedemnitate publică”.

Avizulprivind proiectul legii pentru modificarea

Legii nr. 355-XVI cu privire la sistemul desalarizare în sectorul bugetar

din 23.12.20053. La alineatul (3) al

articolului 3 cuvintele „modulstabilit de Legea salarizăriinr.847-XV din 14 februarie2002” se substituie cucuvintele „ periodic în funcţiede condiţiile economice con-crete şi posibilităţile bugetuluipublic naţional sau local, dupăcaz.”

4. Articolul 6 alineatul 1 semodifică şi va avea următoarearedacţie:

„Art.6. – (1) Persoanele caredeţin funcţii de demnitatepublică au dreptul, pentruactivitatea desfăşurată, la unsalariu lunar, precum şi la premiiadaosuri, sporuri, recompenseşi suplimente la salariu cu titlude stimulare sau compensare,în condiţiile legii.

Salariul de funcţie, lei Funcţia In autorităţile administraţiei publice centrale

In subdiviziunile territoriale şi autorităţile administraţiei publice locale

Şef direcţie tehnologii informaţionale alte domenii

3800 3300

3700 3200

Şef secţie tehnologii informaţionale alte domenii

3300 3000

3200 2900

Şef secţie în cadrul direcţiei tehnologii informaţionale alte domenii

3000 2800

2900 2700

Şef cancelarie (secretariat)

2400 2300

Şef bibliotecă (sala de lectură), şef recepite , şef serviciu de dactilografiere, şef expediţie

1650 1600

Şef serviciu auxiliar (director administrativ), şef depozit , şef serviciul multiplicare

1550 1500

Specialişti în tehnologii informaţionale: analişti sisteme informatice, inginer securitate informaţională, administratori. baze de date, reţea de calculatoare, sisteme informatice: principali superiori

2300 2100

2200 2000

Specialişti în tehnologii informaţionale: analişti sisteme informatice, inginer securitate informaţională, administratori. baze de date, reţea de calculatoare, sisteme informatice:

2000

1950

Specialişti cu studii superiore în alte domenii: ingineri de toate specialităţile, economist, contabil, contabil-casier, traducător, redactor merceolog, etc: principali superiori

2000 1800

1950 1750

Specialiştii cu studii superiore în alte domenii: ingineri de toate specialităţile, economist, contabil, contabil-casier, traducător, redactor, merceolog, etc

1700 1650

Specialişti cu studii medii de specialitate în toate domeniile

1600 1550

Secretar al colegiului sudicia 1500 1450

Secretar al conducătorului ( cu excepţia specialiştilor anexa nr.12)

1500 1450

Inspector isuperiori cu funcţii administrative, custode superior fonduri, statistician superior)

1600 1550

Statistician, inspectori cu funcţii administrative, dispecer, casier, custode fonduri, operator introducete, valicare şi prelucrare date

1500 1450

Administrator, stenograf, secretar-stenograf, dactilograf, secretala prelucrare texte computator

1500 1450

Arhivar, restaurator documente 1400 1350

Curier, expeditor, peroană de serviciu la biroul de permise

1350 1300

6. Anexa nr. 8 se modifică şi va avea următorul conţinut: “Anexa

nr.8

Salariile de funcţiepentru persoanele care efectuează deservirea tehnică

şi asigură funcţionarea instanţelor judecătoreşti , procuraturii,autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale

Nota:Cuantumurile de salarizare prevăzute în anexa nr. 8 pentrupersoanele care efectuează deservirea tehnică şi asigurăfuncţionarea autorităţilor administraţiei publice localereprezintă valori minimale şi pot fi modificate prin deciziaautorităţilor publice locale deliberative. ”

6) Corelarea cuantumurilorminimale de remunerare a per-soanelor cu funcţii de demnitatepublică ale oraşelor de reşedinţăde raion cu cuantumurile persoa-nelor cu funcţii de demnitatepublică din cadrul autorităţilorraionale şi centrale, inclusivparlament.

4. Propuneri

Prin urmare, în baza celormenţionate mai sus şi în scopulcorelării proiectului dat de lege cuprincipiile constituţionale aleautonomiei locale, CALM vine cuurmătoarele propuneri;

1. Articolul 1 al Legii nr. 355 semodifică şi se propune înurmătoarea redacţie: „Art.1. – (1)Prezenta lege reglementeazămodul, condiţiile de salarizare şimărimile salariilor persoanelor cufuncţii de demnitate şipersonalului din autorităţileadministraţiei publice centrale,instituţiile şi organizaţiile finanţatede la bugetul public naţional,denumite în continuare unităţibugetare.

(2) Prevederile prezentei legi seaplică persoanelor cu funcţiispecifice apărării naţionale,securităţii statului şi ordiniipublice, precum şi persoanelorangajate pe bază de contract indi-vidual de muncă în unităţilebugetare centrale şi locale.

(3) Prezenta lege stabileşte

5. Anexele nr.2 se modifică şi vor avea următorul conţinut: „ Anexanr.2

Salariile lunare ale persoanelor cu funcţii dedemnitate publică, ocupate prin mandat obţinut în

urma alegerilor

7) Eliminarea interdicţiilor legaleprivind dreptul la suplimente,premii, adausuri etc. pentrupersoanele cu funcţii de demnitatepublică din cadrul APL (dar şiAPC). Introducerea unorsuplimente în formă de coteprocentuale pentru fiecare mandatdeţinut. De exemplu, 10% dinsalariul/cuantumul de bază pentrual doilea mandat, 20% pentru al 3-lea etc.

Note:1. Cuntumurile de salarizare prevăzute în anexa nr.

2 pentru persoanele cu funcţii de demnitate publică dincadrul APL reprezintă valori minimale şi pot fi modificateprin decizia autorităţilor publice locale deliberative.

2. Salariile lunare pentru preşedintele şivicepreşedinţii raionului Dubăsari, primarii şi viceprimarii

localităţilor din stânga Nistrului ale raionului Dubăsari,satului Varniţa al raionului Anenii Noi şi satelor Copancaşi Hagimus ale raionului Căuşeni se stabilesc cu omajorare de până la 20 %.

3. Persoanele cu funcţii de demnitate publică dincadrul APL care deţin mai multe mandate beneficiază deadausuri în formă de cote procentuale din salariul de bazăpentru fiecare mandat deţinut. De exemplu, 10% dinsalariul/cuantumul de bază pentru al doilea mandat, 20%pentru al 3-lea etc. ”

Cu respect,Viorel Furdui,

Director executiv al CALM

Funcţia Cuantumul salariului lunar, lei

Preşedinţia Republicii Moldova Preşedinte al Republicii Moldova 15000

Parlamentul Republicii Moldova Preşedinte al Parlamentului 13000 Prim-vicepreşedinte al Parlamentului 12000 Vicepreşedinte al Parlamentului 11600 Preşedinte al comisiei permanente a Parlamentului 11200 Vicepreşedinte al comisiei permanente a Parlamentului 10800 Preşedinte al fracţ iunii parlamentare 11200 Membru al Biroului permanent al Parlamentului 11200 Secretar al comisiei permanente a Parlamentului 10700 Deputat în Parlament 10500

Administraţia Publică Locală Primar general al municipiului Chişinău 13000 Viceprimar al municipiului Chişinău 11000 Preşedinte al raionului cu peste 100000 locuitori 12200 Vicepreşedinte al raionului cu peste 100000 locuitori 11800 Preşedinte al raionului cu 50000-100000 locuitori 11200 Vicepreşedinte al raionului cu 50000-100000 locuitori 10800 Preşedinte al raionului cu până la 50000 locuitori 10200 Vicepreşedinte al raionului cu până la 50000 locuitori 9800 Primar al municipiului Bălţi, Bender, Tiraspol 11200 Viceprimar al municipiului Bălţi , Bender, Tiraspol 10800 Primar de oraş (municipiu) cu peste 20001 locuitori 10200 Viceprimar de oraş(municipiu) cu peste 20001 locuitori 9800 Primar de oraş, sat (comună) cu 9500-2000 locuitori 9200 Viceprimar de oraş, sat (comună) cu 9500-2000 locuitori 8800 Primar de oraş, sat (comună) cu 5001-9500 locuitori 8200 Viceprimar de oraş, sat (comună) cu 5001-9500 locuitori 7800 Primar de oraş, sat (comună) cu 3501-5000 locuitori 7200 Primar de oraş, sat (comună) cu până la 15001-3500 locuitori 6200 Viceprimar de oraş, sat (comună) cu 1500-3500 locuitori 5800 Primar de oraş,sat (comună) cu până la 1500 locuitori 5200 Viceprimar de oraş, sat (comună) cu până 1500 locuitori 4800

Unitatea teritorială autonomă Găgăuzia Guvernator (Başcan) 12200 Preşedinte al Adunării Populare 12200 Vicepreşedinte al Adunării populare 10800 Preşedinte al comisiei permanente a Adunării populare 8800

Page 14: per-centralizarea ţiilor publice cţionarilor publici LA ... · De care-ar trebui acum mai des Ca să vorbim, porniţi pe-această cale. Iar calea noastră-i autonomia, Administrarea

VOCEAautorităţilor locale

pag.14Buletin informativ al CALMnr.10-11, 2011CALM: opinie

ЗМЕЯ, КУСАЮЩАЯСВОЙ ХВОСТ

Центральная властьМолдовы разоряет

бюджеты местныхадминистраций

размещение рекламы, курор-тные сборы,сборы за парковку автотранспорта, сборыс владельцев собак... Если на уровнегородов, районных центров взимаетсяприбли-зительно 5 видов налоговыхсборов, то в селах и коммунах это влучшем случае 1-2 вида местных сборов.Конечно же, в пустующем селе с одниммагазином и почтой не с кого взиматьналоги. Поэтому доля трансфертов вместном бюджете сел и коммун сос-тавляет 90, а то и 99%!

Рассмотрим источники доходов ужеупомянутого, самого маленького районаМолдовы – Бессарабского. Это единствен-ный район в республике, которыйсамоокупался за счет расположенного на

его тер-ритории крупного железнодо-рожного узла. Однако железная дорогасейчас дает очень мало прибыли ввидусокращения штата.

– Раньше у нас работало 16железнодорожных предприятий, сейчас 8.Из экономических агентов – две пекарни,в Йордановке и Весервии. Есть двашвейных предприятия с инос-траннымкапиталом. Но налоги они платят Чадыр-Лунге, где зарегистрировано одно изпредприятий, и Кишиневу, где заре-гистрировано другое. Собираем налоги смагазинов, рынков, транспортных пред-приятий, – рассказывает Георгий Кожок.

По словам Юрия Цап, председателяспециальной комиссии по децентра-лизации власти, созданной 29 июля 2011года при парламенте РМ, если в февраледепутаты рассмотрят законопроект оНациональной стратегии по децентра-лизации власти и утвердят ее, будутувеличены источники собственныхдоходов местных бюджетов. Одна извозможностей – физические лица будутплатить налог на прибыль по местужительства, а не по месту работы. Этозначительно увеличит местный бюджет. Ктому же установленная 12%-ная ставка наприбыль будет способствовать уве-личению доходов местного бюджета.

Одним из способов снижения расходоврайонных бюджетов является ликвидацияпримэрий в тех населенных пунктах, гдечисло жителей не превышает 1500человек. В Молдове более 250 таких сел.

– Необходимо объединить маленькиесела с близлежащими, более крупными,и сократить штат административныхработников. А высвободившиеся деньгиоставить в районе и направить на егоразвитие, – считает Николай Тудоряну,примар села Фештелица (3200 человек),район Штефан Водэ.

Однако председатель парламентскойКомиссии по публичной администрации

Тактика Государст-венной канцелярии та-кова: насколько большерайон, город или селособрало денег вместный бюджет, такойже процент будет выч-

ИСПОРЧЕННАЯ СВЯЗЬПримэрии требуют от центральных

властей отказаться от экономическогодиктата

Неизвестно, когда парламент примет вокончательном чтении законопроект огосударственном бюджете-2012. Поэтомуриски перехода на «аварийную», то естьболее экономную, систему финансированияостаются.

Но проблема еще в том, что, даже еслиглавный финансовый документ страны ибудет утвержден, примэрии недовольныдиктатом правительственных и районныхначальников. Они требуют не толькоувеличить финансирование населенныхпунктов, но и изменить всю систему помощигородам и селам.

Чего ждать районамЕсли до начала бюджетного года, то есть

до 1 января, бюджет административно-территориальных единиц (АТЕ) не будетутвержден, то, согласно Закону о местныхпубличных финансах, отчисления им отобщегосударственных доходов и тран-сфертов приостановятся до утвержденияглавного финансового документа. Инымисловами, финансирование расходов местныхадминистраций будет осуществлятьсяежемесячно пропорционально 1/12 частисуммы расходов предыдущего бюджетногогода, вплоть до утверждения новогобюджета. Но это значительно меньше, чемнеобходимо и чем предназначалосьизначально для АТЕ.

При анализе проекта Национальногопубличного бюджета видно, что в нем в 2012году, наравне с госбюджетом, бюджетомгосударственного социального страхованияи Фондом обязательного медицинскогострахования, доля бюджетов АТЕ составит23,94%. В 2011 году он был на 0,19процентного пункта больше.

Если сравнивать суммы трансфертов вместный бюджет, выходит, что выплаты в2012 году увеличатся на 813, 9 млн. леев.Но, учитывая инфляцию, местным властямбудет намного труднее, чем в прошлом году.

С чем связано уменьшение удельноговеса местных бюджетов?

По мнению эксперта Института развитияи социальных инициатив Viitorul АнжелыСекриеру, это связано, во-первых, с тем, чтоэкономика городов, коммун и сел Молдовынаходится в критическом состоянии.Следовательно, в таком же состояниинаходится их фискальная база. Во-вторых,это результат упразднения собственныхисточников дохода местных властей.Например, налога на добавленнуюстоимость. В связи с этим собственныедоходы местных бюджетов началисокращаться. Центральная власть, изымаясобственные источники дохода у местныхвластей, заменила их трансфертами, припомощи которых надеялась выравниватьфинансовые возможности АТЕ.

– В Молдове трансферты носят, восновном, обусловленный характер. Такимспособом центр диктует местным властям,как распоряжаться бюджетом. Но дело в том,что, если в городах доля трансфертов вместном бюджете составляет в среднем 60%,то в селах и коммунах эта цифра достигает90, а то и 99%! В этих условиях собственныепроекты местных властей (дороги,газификация, водоснабжение), финан-сируемые за счет собственных источниковдохода, остаются нереализованными,поскольку своих доходов у них практическинет, – констатирует Секриеру.

Политический дележЕсли анализировать Национальный

государственный бюджет на 2012 год, то всесуммы трансфертов кажутся справед-ливыми. Согласно методологии расчетов,центральная публичная власть (Ми-нистерство финансов РМ. – Прим. авт.)перечисляет трансферты администрациямвторого уровня – районам и муниципиям.Те, в свою очередь, по своему усмотрениюраспределяют средства первому уровню –городам, селам, коммунам. Если центральнаявласть распределяет средства второмууровню по более или менее объективнымпринципам, то с бюджетами второго уровнядействуют, скорее, субъективные принципыраспределения: политическая принадлеж-ность или личные связи.

Следует напомнить, что в 2010 году быларазработана Национальная стратегия подецентрализации. В качестве решения этойпроблемы было предложено распределятьбюджеты напрямую селам и коммунам,

минуя второй уровень. Стратегию должныпринять на уровне правительства ипарламента. Уже проводились слушания порайонам, публичные дебаты, но дальшеобсуждений дело не сдвинулось.

– Принятие проекта Национальнойстратегии по децентрализации будет зависетьот политической воли нынешней власти,которой совершенно не выгодно внедрениеСтратегии. Она приведет к ослаблениювлияния центральной власти и районныхадминистраций, – считает Анжела Секриеру.

То же касается и возобновления выплаты12% налога юридическими лицами. С однойстороны, это правильное решение, посколькучасть этих налогов будет поступать в местныйбюджет. Но какая именно часть – это опятьже будет зависеть руководителей второгоуровня. Что также будет означатьраспределение по принципу политическойпринадлежности руководителей населенныхпунктов.

Нужна ли местная власть?Одним из самых главных недостатков

проекта государственного бюджета на 2012год, по словам исполнительного директораКонгресса местных властей Молдовы(CALM) Виорела Фурдуй, является то, чтоза последние годы в разработке бюджетаничего принципиального не изменилось –была использована та же наработанная схема:вертикаль власти и ее гиперцентрализация.

– Ситуация парадоксальна тем, что, позакону, бюджеты должны формироватьсяснизу вверх, исходя из главных проблем. Наделе все наоборот, по принципу матрешки.Местный бюджет входит в районный, арайонный – в общегосударственный. Зачемвообще тогда нужна местная власть? Такаясистема убивает ее. Чем должны заниматьсяпримэрии? Дорогами, канализацией,газификацией, водоснабжением… Но именноэти проблемы они не могут решать, –утверждает исполнительный директорCALM.

По мнению Виорела Фурдуй,сегодняшняя система формирования местныхбюджетов не способствует изменениюситуации к лучшему. И даже не направленана то, чтобы местные сообществаразвивались. Большая часть средств местныхбюджетов идет на минимальное поддержаниепубличных государственных учреждений. Ито их не всегда хватает. Примэрии используютпоследние ресурсы для пополнения местногобюджета. Единственная возможностьполучить источник финансирования местногобюджета – искать инвесторов, составлятьпроекты и «выбивать» гранты.

Закон вне законаЕще одним удивительным моментом,

касающимся проекта госбюджета-2012 год,является то, что документ, на основекоторого он разрабатывается и рассчи-тывается, не имеет никакой юридическойсилы, никем не признан и не утвержден. Речьидет о методологических заметках поформированию бюджета, которые являются«Библией» для Министерства финансов РМи их подразделений. Раскритиковавнелегитимные действия Минфина, экспертыCALМ выработали целый ряд предложенийпо изменению ситуации. Одно из них –введение уплаты налога на физических лицне по месту работы, а по месту жительства.

– Сколько средств тогда получили бы тенаселенные пункты, жители которыхтрудятся, например, в Кишиневе? Поподсчетам Минфина, любая примэриянаселенного пункта даже с 7000 жителейвыигрывала бы при этом около полумиллионалеев в год. На эти средства можноотремонтировать километр дороги,разработать урбанистический план,участвовать в совместном финансированиибольшого проекта по местномублагоустройству. Центральная властьдолжна поделиться средствами иполномочиями, развязав руки местнойадминистрации. Иначе у руководителейпоследней по-прежнему не будетвозможности решать местные проблемы иреализовывать государственные программы,которые поэтому так и остаются на бумаге, –говорит Виорел Фурдуй.

На вопрос о том, почему законразрабатывается на основе незаконныхдокументов, председатель парламентскойКомиссии по экономике, бюджету и финансамВячеслав Ионицэ, подтвердив этот факт,заверил, что уже создана специальнаяпарламентская Комиссия по децентрализациивласти, начавшая работу над законопроектомдля Министерства финансов, которыйлегализует расчеты министерства.Результатом деятельности этой комиссиистанет также установление прямыхфинансовых отношений между Минфином ипримэриями.

Екатерина Кожухарь

тен при составлении суммы трансфертаему на будущий год.

Зачем тогда примару старатьсяпополнять бюджет, если проще получатьгосударственные выплаты и урезатьшкольникам порцию обеда? Такая системапо определению убивает любуюинициативу и заставляет местную властьхитрить и прятать доходы.

Почему примаров заставляютпобираться?

Согласно Закону о местных публичныхфинансах №397-XV от 16.10.2003, местныепубличные финансы включают бюджетырайонов, состоящие из районного бюджета– совокупность доходов и расходов,необходимых для выполнения функций,относящихся, согласно законодательству, кко м п е т е н ц и ирайона, и допол-нительных фун-кций, делеги-рованных емуправительством,и местных бюд-жетов – бюд-жетов сел (ком-мун), городов(муниципиев),входящих в составрайона.

На примереБессара бскогорайона мы рас-смотрели соот-ношение междурайонным бюд-жетом и бюджетом района. Оказалось, чтобюджет района, утвержденный 2 декабря2012 года, составляет 64 млн. леев, изкоторых 46, 6 млн. леев — государственныетранcферты. В утвержденном бюджетерайона 53,6 млн. леев – это районныйбюджет, 80% которого будет направлено насодержание лицеев, больниц, домов куль-туры и административного аппарата.Нетрудно рассчитать, что остается наразвитие района.

По словам исполнительного ди-ректораКонгресса местных властей МолдовыВиорела Фурдуй, система вертикали властии централизации по-строена такимобразом, что забирает у местных властейвсе, что может давать реальный доход, чтоможет пополнить местный бюджет ипридать уверенности и независимостиместным властям. Заменив реальныедоходы местного бюджета госу-дарственными трансфертами, Минфинрассчитывает их по формуле, не имеющейникакого отношения к реальности ипотребностям на местах. Поэтомутрансферты всегда меньше необходимыхсредств.

– Это способ манипул-ирования,превративший пред-ставителей местнойпубличной власти в попрошаек, которыеходят по партиям и районным советам. Те,в свою очередь, исходя из политическогоокраса просящего, выделят какую-тосумму с условием, что тот будет себяхорошо вести, будет послушным. Именночерез эту систему центральная властьвлияет на местную и держит все подконтролем.

Секретарь Бессарабского районногосовета Георгий Кожок утверждает, что всебоятся снижения выплат от государства.Вот почему не был реализован проектПРООН «Развитие государственно-частного партнерства в Молдове». Тогда быисчезла система трансфертов, а всяреспублика держится за них.

Существуют ли собственныеисточники доходов?

В действующей системе финан-сирования местных бюджетов большуючасть составляют государственныетрансферты и около 10% – собственныеисточники доходов местных бюджетов.Основные собственные доходы бюджетов

сел, коммун и городов, за исключениеммуниципиев Бельцы и Кишинев, включаютв себе налог на недвижимое имущество иместные сборы. Налоговый кодекс РМ пре-дусматривает 12 видов местных сборов,среди которых совершенно нежиз-неспособные для молдавских сел сборы за

Page 15: per-centralizarea ţiilor publice cţionarilor publici LA ... · De care-ar trebui acum mai des Ca să vorbim, porniţi pe-această cale. Iar calea noastră-i autonomia, Administrarea

pag.15Buletin informativ al CALMnr.10-11, 2011VOCEA

autorităţilor localeCALM: opinie

Пытка под названием“госзакупка”

отказалось от участия в тендере.Кстати говоря, очень частыслучаи, когда одна и та же фирмаиз года в год выигрывает тендер,тогда как на рынке существуютальтернативные предложения.

– Мы выявили немалослучаев неправильного исполь-зования бюджетных средств. ВУнгенах, к примеру, былзакуплен автомобиль для главыместной администрации, накоторый не было преду-смотрено бюджетных денег.Отсутствие контроля за ка-чеством выполнения условийдоговора выигравшей тендеркомпании ведет к таким вопи-ющим случаям, как поставкаконины вместо говядины вдетский сад №30 сектора

Чеканы, отсутствие фруктов врационе питания детей вомногих детских садах, испор-ченный хлеб и многое другое, –рассказывает Петру Маковей,директор Ассоциации не-зависимой прессы РеспубликиМолдова.

Почему примаровзаставляют ждатьпо несколько месяцев,

чтобызаасфальтировать300 метров дороги?

Система госзакупок в рес-публике такова, что превращаетвсе закупающие органы впотенциальных воров. Пуб-личные власти, как местные, таки центральные, вынужденынаходить способы преодолениямногочисленных, искусственносозданных бюрократическихпреград.

Куда деватьканцеляристов?

Согласно Закону о го-сударственных закупках №96-XVI от 13.04.2007, госзакупка –это приобретение товаров,выполнение работ или оказаниеуслуг для нужд одного илинескольких закупающих ор-ганов. Чаше всего это примэрии.

По словам Екатерины Мяун,директора департамента ме-тодов государственных закупокАгентства по государственнымзакупкам, несмотря на то, чтозакон еще очень молодой, ондостаточно проработан и вобщих чертах соответствуетевропейским директивам.

Иначе считают эксперты ипримары. По их мнению,система госзакупок слишкомбюрократична, гиперцентра-лизована и необоснованносверхконтролируема.

Представители местныхвластей затрачивают огромныересурсы на волокиту счиновниками: примары обя-заны постоянно ездить вАгентство по государственнымзакупкам, стоять в очередях, длякаждой процедуры подготав-ливать массивный пакетдокументов. И все для того,чтобы наконец-то зарегистри-ровать контракт, стоимостькоторого превышает 20 тыс. леевдля договоров о госзакупкахтоваров и 25 тыс. леев для работи услуг. Очень часто регистра-ция затягивается на длительныйсрок, поскольку Агентствоможет неоднократно анну-лировать заявки на регис-.трацию.

– В западных странахминимальная сумма госза-купки, которая обязываетместные власти регистрироватьпланируемую сделку поприобретению товаров и услуг,не превышает 150 тыс. евро.Поэтому мэрам не приходитсявпустую тратить дни и средствана частые поездки. Чтобызаасфальтировать 300 квадрат-ных метров дороги, нампришлось возиться с про-цедурой регистрации двамесяца. За это время цены наасфальт повысились. Гораздовыгоднее было договориться сзаводом-производителем иприобрести товары по себе-стоимости, – рассказывает«Панораме» примар городаЧимишлия Георгий Рэиляну.

В Агентстве уверяют, что надзаконом о госзакупках внастоящее время работаютрумынские эксперты в рамкахпроекта Twinning, финан-сируемого Евросоюзом. Вавгусте 2012 года они обещаютпредставить усовершенство-ванный законопроект. ПриМинистерстве финансов будетсоздан консилиум по рас-смотрению жалоб. После до-работки порог контракта длярегистрации публичными влас-тями повысится до 50 тыс. леевдля товаров и услуг.

Избежать бюрократической

волокиты и поездок примаров вКишинев можно будет путемоткрытия районных филиалов.Но пока это только планыАгентства, на которые средстваеще не найдены.

– Мы стремимся к тому,чтобы в каждом районе Мол-довы были наши представители.А со временем публичнаяадминистрация перейдет наэлектронные государственныезакупки. Агентство будетпроверять пакеты документовтолько в электронном виде. Этосильно облегчит и ускоритпроцедуру регистрации госу-дарственных закупок, –утверждает Екатерина Мяун.

По словам экспертов, однойиз главных проблем системыгосзакупок является то, что еепринципы не оправдываютцелей. Закупки оказываютсядороже, чем могли бы быть –очень часто при объявлениитендера экономические агентыдоговариваются между собой иустанавливают выгодную имцену. И даже если эта ценанамного выше, чем на рынке,примары вынуждены заключатьдоговор с участниками.

Согласно данным мони-торинга госзакупок, прово-димого Ассоциацией неза-висимой прессы Молдовы, 14апреля 2011 года управлениеобразования столичного сек-тора Чеканы организовалотендер на закупку сладостей,заявку на который подала икомпания Nefis. Однако, узнав,что победитель уже давновыбран, руководство компании

Низкие ценыважнее качества

Примечательно, что дея-тельность местных властейконтролируют многие гос-структуры: Государственнаяканцелярия, Агентство позакупкам, Министерство фи-нансов, Счетная палата, Центрпо борьбе с экономическимипреступлениями и коррупцией,прокуратура. Для всех нихзакрытие глаз на нарушения вгосзакупках – прекраснаявозможность дополнительногозаработка. Но, по мнениюэкспертов, должного контроля закачеством работ, услуг иприобретенных товаров, какправило, не бывает.

При этом главный критерий,по которому производятся всегосзакупки, — это цена,оговоренная в контракте. И, какправило, всегда цена должнабыть самой низкой, даже если вущерб качеству. А ведь госу-дарственные закупки касаютсяв первую очередь школ ибольниц.

пункта, это обойдется гораздодешевле, чем объявлять тендери оплачивать работу ки-шиневских специалистов. Ичтобы избежать необходимостипривлечения специалистов издругих населенных пунктов,эксперты настаивают надецентрализации некоторыхполномочий Агентства ипередаче их местным органамвласти.

– Мы предлагаем разделитьпубличные закупки нагосударственные и закупкиместных органов власти. Такимобразом, систему публичныхзакупок можно будет привестив соответствие с существующейсистемой организации и фун-кционирования местной пуб-личной администрации. А это внастоящее время отсутствует, –утверждает эксперт Конгрессаместных властей Молдовы(CALM) Ион Бескиеру.

По его мнению, хоть в странеи строгие законы, которыерегламентируют деятельностьместных властей, но не всегдафункциональные. На централь-ном уровне постоянно испециально поддерживаетсямнение о несостоятельности икоррумпированности местнойвласти, что абсолютно невернои не соответствует действи-тельности.

– Хорошо известно, чтомасштабы и корни коррупциинаходятся совсем в другомместе, а именно в контро-лирующих и центральныхорганах власти. Они заинте-ресованы в поддержании этойгиперцентрализованной и аб-солютно неэффективной сис-темы, – утверждает ИонБескиеру.

В свою очередь, пред-ставитель Агентства по гос-закупкам Екатерина Мяунзаявляет, что система закупокабсолютно децентрализована.По ее словам, если бы она небыла централизованной, Агент-ство само бы организовывало ипроводило тендеры.

Агентство же занимаетсякоординацией, осуществляетмониторинг, оценку и контрольза порядком соблюдения заку-пающими органами процедургосударственных закупок.

– Мы считаем, чторегистрация контрактов моглабы совершаться в районномотделе экономики, и решатьвопросы мы могли бы само-стоятельно. Кто сказал, чтоспециалисты в Кишиневеграмотнее, чем в районе? К томуже, кому больше доверяютместные жители? – задаетвопрос председатель районногосовета Дубоссар Георгий По-личинский.

Действительно, парадокс, но,по данным одного из последнихсоциальных опросов, в рейтингедоверия населения местнаявласть стоит после церкви. Тогдакак центральная власть нахо-дится на последнем месте...

Екатерина Кожухарь[email protected]

Расточительствовместо экономии

Жертвы контроля

Система государственныхзакупок очень устарела ислишком унифицирована. Неучитывается специфика работына местах. Например, еслипримэрия купит все строй-материалы у местного произ-водителя и договорится срабочими своего населенного

и региональному развитиюЭдуард Мушук полагает, что,ликвидировав одну третьпримэрий, проблему нерешить. Ошибка в самой сис-теме взаимоотношений цен-тральной и публичной власти.Именно на ее изменении нужносконцентрироваться.

– В то время как местныеорганы власти, имея огромноеколичество бесконечно расту-щих компетенций, расходуюттолько 25% общих госу-дарственных средств, централь-ные органы власти тратят 75%общих государственных рас-ходов неизвестно на какиекомпетенции, которые ониисполняют из рук вон плохо инеэффективно. В результате,почти во всех секторах мыимеем полный развал –здравоохранение практическине существует, образованиеочень слабое и затратное,правосудие – не о чем говорить,деловой климат – хуже некуда,про социальную защиту лучшене вспо-минать, – комментируетАлександру Осадчий, экспертКонгресса местных властейМолдовы.

В это же время ВладимирФилат в докладе о деятельностиправительства двумя общими,но красноречивыми абзацамиобмолвился о том, что будетутверждена Национальнаястратегия по децентрализациивласти и что на 2012 годзапланировано завершениезаконодательных актов, свя-занных с местными госу-дарственными финансами идецентрализацией активов.

Филькина грамота

Поскольку, согласно со-циологическим опросам, малокто доверяет центральнойвласти, то и слаба надежда, чтоНациональная стратегия подецентрализации будет принятав скором времени и начнетдействовать. Что она обещает?Будут четко определены иразграничены компетенциицентральной власти и местной,будут разграничены секто-ральные стратегии по министер-ствам. Это означает, что будутизменены финансовые рычаги.Но что от этого изменится?Будет ли уделено вниманиепропорциональности компетен-ций и финансовых ресурсовмежду местными и централь-ными органами власти?

В Молдове худо-бедноформальная децентрализациякомпетенций произошла вомногих секторах. Но в то жевремя она не была подкрепленареальными финансовыми ре-сурсами и децентрализацией ихиспользования. В результатеподавляющая доля местныхбюджетов в действительностирасходуется не местнымиорганами власти в соответствиис нуждами, а центральнымиорганами власти в соответствиис какими-то нормативами, исхо-дящими из общей соби-раемости налогов.

Все разговоры о децентра-лизации, особенно финансовой,остаются только разговорами идекларациями. Не можетцентральная власть быть эф-фективной и сильной, если наместах нет развитой исамостоятельной местнойвласти. Эту истину уже давнопоняли во всем цивилизо-ванном мире. Только нашиполитики не могут этого понять.Или не хотят?

Екатерина Кожухарь[email protected]

Page 16: per-centralizarea ţiilor publice cţionarilor publici LA ... · De care-ar trebui acum mai des Ca să vorbim, porniţi pe-această cale. Iar calea noastră-i autonomia, Administrarea

pag.16CALM: informaţionalBuletin informativ al CALMnr.10-11, 2011VOCEA

autorităţilor locale

Redacţia“Vocea

autorităţilor locale”

Responsabil pentru ediţieAliona MUNTEAN

mob. 069183099

Publicaţia apare cu sprijinul Programului Comun de DezvoltareLocală Integrată (PCDLI) implementat de Guvernul RepubliciiMoldova cu asistenţa Programului Naţiunilor Unite pentruDezvoltare (PNUD), UN Women şi cu susţinerea financiară aGuvernului Suediei.Opiniile exprimate în această publicaţie nu reflectă în modnecesar politicile sau viziunile oficiale ale PCDLI.Mai multe informaţii despre activităţile desfăşurate de PCDLI pewww.undp.md şi www.descentralizare.gov.md

Adresa: str. Columna, 106, Chisinau,MD 2004, Republica Moldova,tel.: +(373 22) 223509,fax 223529; e-mail: [email protected]

A demarat elaborarea Cadruluide cheltuieli pe termen mediu al

Moldovei pe anii 2013-2015Ministerul Finanţelor al Moldovei a iniţiat procesul de elabora-

re a Cadrului de cheltuieli pe termen mediu (CCTM) pe anii 2013-2015.

Potrivit informaţiilor acordate NOI.md de către surse din cadrulMinisterului Finanţelor, instituţia a îndemnat autorităţile centraleşi locale, partenerii sociali, societatea civilă, cercurile de afaceri şialte persoane interesate să îşi prezinte propunerile cu privire laelaborarea documentului în cauză, în special, vizavi de politicabugetară, fiscală şi vamală, administrarea fiscală şi vamală.

CCTM pentru anii 2013-2015 va fi întocmit în baza Programuluide activitate a Guvernului pînă în 2014, prevederile Cadrului decheltuieli pe termen mediu pe 2012-2014, precum şi alte programe şistrategii naţionale.

Opiniile şi sugestiile cu privire la elaborarea CCTM pe 2013-2015 vor fi acceptate pînă pe 23 ianuarie 2012. Acestea urmează a fiexaminate, ulterior, la o şedinţă a grupului de lucru.

Cadrul de cheltuieli pe termen mediu pentru 2013-2015 va servica bază pentru elaborarea bugetelor publice pentru perioada dereferinţă.

Republica Moldova va beneficia de asistenţăexternă de peste 13 milioane de euro pentrufinanţarea Programului „Măsuri de Stimulare aÎncrederii”, în perioada 2012-2015. Finanţarea vafi asigurată de Uniunea Europeană, în sumă de 12mln. de euro, şi de PNUD, în mărime de 1,1 mln. deeuro.

credite au fost acceptate în cadrulprogramului „Prima Casă”, au fosttermoizolate primele blocuri delocuit din municipiul Chişinău şiinaugurat Departamentul Me-dicină de Urgenţă din cadrulSpitalului municipal pentru copii„V. Ignatenco”.

Printre probleme cu care s-aconfruntat Primăria Chişinău peparcursul anului 2011, Chirtoacă amenţionat faptul că veniturilePrimăriei au fost în scădere,bugetul municipal s-a micşorat şică nu s-a reuşit formarea uneimajorităţi democratice în cadrulConsiliului municipal Chişinău. Deasemenea, o problemă rămâneinfrastructura, care se află într-ostare uzată, dar şi că nu s-a reuşitgestionarea deşeurilor solide dinmunicipiul.

În anul 2012, Primăria Chişinăuva continua implementarea proi-ectului Genesis şi va duce până lacapăt proiectul de împrumut a 22milioane de euro pentrureabilitarea a 6 străzi din Capitală.Totodată, vor fi amenajate toatecartierele din cele cinci sectoareale municipiului, mansardate şitermoizolate blocurile de locuit. Unalt obiectiv, al autorităţilor localereprezintă sistematizarea pieţelorşi gărilor auto.

De asemenea, Chirtoacă adeclarat că în anul 2012, va firealizat un studiu de studiu defezabilitate privind construcţiaunei linii de metro uşor sau tramvairapid. Potrivit primarului general,prima linie va lega Aeroportul dezona de odihnă Vatra cu centrulmunicipiului Chişinau. A doua linieva străbate Capitala de la Gara deSud până la Ciocana şi va con-tinua până la Vadul lui Vodă.

În final, Dorin Chirtoacă a ţinutsă menţioneze că municipiul

În acest sens, vor fi iniţiatenegocierile asupra proiectuluiAcordului de finanţare dintreGuvernul Republicii Moldova şiUE privind Programul „Măsuri deStimulare a Încrederii”.

Viceprim-ministrul responsabilpentru Reintegrare, Eugen Carpov,a menţionat, într-o şedinţă aCabinetului de Miniştri, că baniivor veni sub formă de asistenţătehnică acordată autorităţilorpublice implicate în soluţionareaconflictului transnistrean, în spe-cial, celor aflate în zona desecuritate, şi Biroului pentruReintegrare, în scopul coeziuniiteritoriale.

Programul va fi alcătuit din treicomponente: asistenţă tehnică,suport pentru dezvoltarea localăşi suport pentru societatea civilă,în cadrul cărora urmează să fie pusaccentul pe dezvoltarea infra-structurii, cu preponderenţă, însectorul medicinal, unde vor fiorganizate şi un şir de cursuri deinstruire pentru cadrele medicale.

Semnarea Acordului respectivnu implică angajamente financiaredin partea Guvernului RepubliciiMoldova. Documentul va intra învigoare la data semnării şi urmeazăa fi implementat în perioada 2012-2015, notează

MOLDPRESParlamentul dă mână liberă PrimărieiChişinău să instituie taxa auto locală

Primăria Chişinău va putea institui o taxă auto proprie. Astadupă ce Legislativul a aprobat mai multe hotărâri ce vizează politicafiscală şi modul cum vor fi administraţi banii ţării în anul 2012.

Potrivit preşedintelui comisiei parlamentare economie, buget şifinanţe, Veaceslav Ioniţă, dacă până acum taxa auto era una stabilităla nivel de ţară, începând cu anul 2012 autorităţile locale vor puteasă instituie un fond rutier separat decât cel al ţării. Deputatul PL,Valeriu Munteanu, a declarat că unica condiţie este ca nivelul sumeiplătite să nu fie mai mare decât cea plătită pentru fondul rutier destat.

A fost o solicitare a liberalilor pentru a spori capacitatea financiarăa Capitalei, a spus Ioniţă pentru UNIMEDIA.

Deocamdată nu se ştie cumprimarul Dorin Chirtoacă va puteasă promoveze această reformă,deoarece taxa auto locală trebuiesă fie aprobată de Consiliul Mu-nicipal, unde, de facto, PCRMdeţine majoritatea.

UNIMEDIA aminteşte că laînceputul lunii octombrie a fostdepus un demers la ParlamentulRepublicii Moldova prin care s-asolicitat modificarea Codului fis-cal şi ca la aprobarea politiciifiscale să fie introdus un nou fondrutier în municipiul Chişinău.Potrivit primarului, asta este unicasoluţie pentru ca în Capitală săexiste drumuri mai bune fără camunicipalitatea să împrumute bani.Acesta spune că, decât şoferii săplătească mii de lei la service, maibine să achite o taxa mai mare, darsă aibă parte şi de drumuri maibune.

Precizăm că în prezent, înfondul rutier se acumulează cca 80milioane de lei anual, dintre carejumătate se transferă la nivel cen-

tral. Chişinăului îi rămân 40milioane lei. Pentru reparaţiadrumurilor din municipiu estenevoie de 5 miliarde de lei, anunţămunicipalitatea.

În prezent, în mun. Chişinăutaxa auto rutieră are o valoare dela 250 la 1000 lei/anual, îndependenţă de capacităţileautovehiculului.

Chirtoacă a făcut bilanţulanului 2011: În 2012, ne propunemconstrucţia unei linii de metrouşor.

Foto: UNIMEDIA/ Igor VrabiePrimarul general, Dorin

Chirtoacă a făcut bilanţul activităţiiPrimăriei Chişinău pe parcursulanului 2011. Edilul Capitalei a ţinutsă menţioneze succesele, dar şinereuşitele Primăriei în acest an.

Astfel, printre principalelerealizări, Dorin Chirtoacă aremarcat implementarea proi-ectului BERD şi BEI privindprocurarea a 102 de troleibuze noi,programul Genesis pentrureabilitarea drumurilor, demarareaimplementării proiectului „ValeaMorilor”. De asemenea, primarulgeneral a subliniat că peste 100 de

Chişinău este locomotivaRepublicii Moldova. „RolulGuvernului şi a Parlamentului estede a crea condiţii ca locomotivasă meargă mai bine, aşteptăm săse încheie toate intrigile şi să fieales preşedintele. Astfel, vom dadovadă de unitate pentru a fiîndreptăţite aşteptărileoamenilor”, a conchis edilul.

UNIMEDIA menţionează căDorin Chirtoacă se află la al doileamandat de primar. El a fost realesîn funcţie pe data de 19 iunie 2011

CALM va facecunoştinţă cu

experienţa Cehiei înconsolidarea

autonomiei locale în cadrul proiectului

„Pentru consolidarea puteriiCongresului Autorităţilor

Locale din Moldova –Transferul experienţei

Cehiei”În noiembrie 201, în cadrul

proiectului „Pentru consolidareaputerii Congresului AutorităţilorLocale din Moldova – Transferulexperienţei Cehiei” finanţat deCzech Trust Fund şi UNDP-Moldova, a fost organizată o masărotundă cu participareasecretariatului CALM, areprezentanţilor membrilor CALM,precum şi experţii asociaţi aiCALM.

În cadrul acestei mese rotunde,experţii cehi, dl Stanislav Kadečkaşi dnaVěra Jourová au făcutprezentare generală a sistemuluiceh de administraţie publicălocală, prezentând de asemenea şipractici pozitive şi din alte statedin Uniunea Europeană.

Experţii au prezentat deasemenea şi sistemul finanţelorpublice locale din Republica Cehă,iar ulterior participanţii au discutatdiferenţele, avantajele şidezavantajele comparative alesistemului ceh şi cel moldav definanţe publice locale.

* * *Pentru moldoveni nu

contează unde aderăImportant este să facă parte

dintr-o Uniune. La aceastăconcluzie a ajuns directorulInstitutul de Marketing şiSondaje IMAS-INC Chişinău,Doru Petruţi, după ce a analizatdatele ultimului sondaj.

Astfel, dacă duminica viitoarear avea loc un referendum cuprivire la aderarea ţării noastre laUniunea Europeană, 50% ar votapentru şi 22% contra.

Sondajul a fost realizat de IMASîn colaborare cu politik.md, pe uneşantion de 1109 persoane din 75de localităţi. Datele au fost culeseîn perioada 10-23 decembrie. Marjade eroare este de +/-3%.

Sursa:Unimedia

Mult stimaţi colegi Petru COMENDANT, primar de Cotiujenii Mari, raionulŞoldăneşti, Ştefan VLAS, primar de Sarata Galbenă, raionul Hânceşti, ValerianCECAN, primar de Mihaileni, raionul Râşcani, Alexandru AMBROS, primar deUngheni, Alexandru OSADCI, manager proiect CALM, Grigore POLICINSCHI,preşedintele raionului Dubăsari,Grigore COBZAC, preşedintele raionului Hânceşti,Leonid VOZIAN, primar de Oniţacani, raionul Criuleni, Valeriu BERIL, ex-preşedinte al raionului Ştefan Vodă!

În aceste zile când v-aţi sărbătorit ziua de naştere primiţi cele mai sincere urăride bun augur, sănătate, pace în casă, prieteni adevăraţi. Să ştiţi că munca pe care

o faceţi în folosul comunităţii este importantă şi apreciată de cei care va cunosc.Noi sperăm că succesul va fi alături de dumneavoastră. Să fiţi insistenţi, dârzi pe

târâmul profesional.La mulţi ani!

Cu profund respect, Congresul Autorităţilor Locale din Moldova

Multstimate domnule GrigorePOLICINSCHI!

Cu ocazia zilei de naştere vă adresăm sincerefelicitări, dorindu-vă sănătate, pace, bunăstareşi realizări frumoase. Fie ca anul 2012 să aducăîn casa şi inima dumneavoastră linişte, fericireşi speranţă într-un prosper al Moldovei!Să Vă bucuraţi de respectul şi

apreciarea celor din jur pentru munciţi enorm pentrubunăstarea societăţii. Schimbări favorabile în viaţadumneavoastră!

Cu profund respect,membrii CALM

În fiecare marţi, ora 15.15la postul de radio Vocea

Basrabiei ascultaţi “VoceaAdministraţiei Publice

Locale” cu Victor RUSU.De asemenea, puteţi asculta aceastăemisiune on-line prin internet lahttp://www.voceabasarabiei.net/sau în înregistrare la http://www.voceabasarabiei.net/antena-administratiei-publice-locale-cu-vrusu.html