indrumar volii capiv-v ianuarie2012 -...

WESTAGEM s.r.l.

ÎNDRUMAR

privind modul de realizare

a inventarelor locale de emisii

şi a inventarelor na ţionale

în conformitate cu cerin ţele Ghidului

EMEP/EEA - 2009

Volumul II

Proiect: Stabilirea metodologiei de elaborarea a inventarelo r locale de emisii de poluan ţi în atmosfer ă pentru evaluarea calit ăţii aerului în contextul Directivei 2008/50/EC privind calitatea aerului în conjur ător şi un aer mai curat pentru Europa

Contract nr. 58/15.12.2010 Autoritate Contractantă:

Ministerul Mediului şi Pădurilor

Îndrumar privind modul de realizare a inventarelor locale de emisii şi a inventarelor na ţionale în conformitate cu cerin ţele Ghidului EMEP/EEA - 2009

Volumul II

Beneficiar: Ministerul Mediului şi Pădurilor

Contract: 58/15.12.2010

S.C. WESTAGEM S.R.L.

Dr. Fiz. George Mocioacă

Director General

_________________________________________________________________________________ Proiect – Stabilirea metodologiei de elaborare a inventarelor locale de emisii de poluanţi în atmosferă

COLECTIV ELABORATOR

Fiz. Rodica Şerban

Dr. Fiz. George Mocioacă

Chim. Alin Deneanu

Ing. Mihai Şuta

Chim. Daniela Zisu

Chim. Anca Dragomir

Mat. Constantin Zaharia

_______________________________________________________________________________________


CUPRINS

4 ELABORAREA INVENTARELOR LOCALE ŞI NAŢIONALE DE EMISII DE POLUAN ŢI ATMOSFERICI.........................................................................................................................................1

4.1 ASPECTE GENERALE....................................................................................................... 1 4.1.1 Inventare locale şi naţionale de emisii de poluanţi atmosferici ..........................................1 4.1.2 Proceduri pentru elaborarea inventarelor ...........................................................................2

4.2 IDENTIFICAREA CATEGORIILOR CHEIE DE SURSE DE EMISII................................................. 7 4.3 PROCEDURI PENTRU ELABORAREA INVENTARELOR DE EMISII........................................... 20

4.3.1 Activităţi din categoria cod NFR 1.A.1.a Producerea de energie electrică şi termică ......20 4.3.2 Activităţi din categoria cod NFR 1.A.1.b Rafinarea ţiţeiului ..............................................26 4.3.3 Activităţi din categoria cod NFR 1.A.1.c Fabricarea combustibililor solizi şi alte industrii energetice.........................................................................................................................33 4.3.4 Activităţi din categoria cod NFR 1.A.2 Arderi în industrii de fabricare şi construcţii.........37 4.3.5 Activităţi din categoria cod NFR 1.A.3.a. Transport aerian ..............................................45 4.3.6 Activităţi din categoria cod NFR 1.A.3.b.i-iv Transport rutier............................................50 4.3.7 Activităţi din categoria cod NFR 1.A.3.b.v Evaporarea benzinei ......................................59 4.3.8 Activităţi din categoria cod NFR 1.A.3.b.vi, vii Uzura pneurilor şi a frânelor vehiculelor rutiere, uzura suprafeţei drumurilor .............................................................................62 4.3.9 Activităţi din categoria cod NFR 1.A.3.c Transport feroviar..............................................64 4.3.10 Activităţi din categoria cod NFR 1.A.3.d Transport naval.................................................68 4.3.11 Activităţi din categoria cod NFR 1.A.3.e.i Compresoare pentru conducte .......................73 4.3.12 Activităţi din categoria cod NFR 1.A.4 Surse mobile nerutiere şi echipamente ...............74 4.3.13 Activităţi din categoria cod NFR 1.A.4 Arderi în surse staţionare de mică putere ...........76 4.3.14 Activităţi din categoria cod NFR 1.B Emisii fugitive generate de combustibili şi carburanţi 88 4.3.15 Activităţi din categoria cod NFR 2.A.1 Fabricarea cimentului ........................................121 4.3.16 Activităţi din categoria cod NFR 2.A.2 Fabricarea varului ..............................................126 4.3.17 Activităţi din categoria cod NFR 2.A.3 Utilizarea dolomitei şi a pietrei de var................129 4.3.18 Activităţi din categoria cod NFR 2.A.4 Fabricarea şi utilizarea sodei calcinate..............129 4.3.19 Activităţi din categoria cod NFR 2.A.5 Fabricarea învelitorilor asfaltice pentru acoperişuri ...................................................................................................................................133 4.3.20 Activităţi din categoria cod NFR 2.A.6 Asfaltarea drumurilor .........................................136 4.3.21 Activităţi din categoria cod NFR 2.A.7.a Extracţia la suprafaţă (carieră) şi din subteran (mină) a mineralelor, altele decât cărbunii ...................................................................140 4.3.22 Activităţi din categoria cod NFR 2.A.7.b Construcţii şi demolări ....................................145 4.3.23 Activităţi din categoria cod NFR 2.A.7.c Stocarea, manevrarea şi transportul produselor minerale .....................................................................................................................148 4.3.24 Activităţi din categoria cod NFR 2.A.7.d Alte produse minerale....................................150 4.3.25 Activităţi din categoria cod NFR 2.B Industria chimică...................................................154 4.3.26 Activităţi din categoria cod NFR 2.C Industria metalelor ................................................163 4.3.27 Activităţi din categoria cod NFR 2.D.1 Fabricarea celulozei şi hârtiei ............................169 4.3.28 Activităţi din categoria cod NFR 2.D.2 Fabricarea produselor alimentare şi a băuturilor 174 4.3.29 Activităţi din categoria cod NFR 2.D.3 Prelucrarea lemnului..........................................180 4.3.30 Activităţi din categoria cod NFR 2.E Producerea de poluanţi organici persistenţi (POP) şi din categoria cod NFR 2.F Consumul de poluanţi organici persistenţi (POP) şi de metale grele .................................................................................................................................182 4.3.31 Activităţi din categoria cod NFR 2.G Alte procese industriale ........................................186 4.3.32 Activităţi din categoria cod NFR 3.A Aplicarea vopselelor .............................................186 4.3.33 Activităţi din categoria cod NFR 3.B.1 Degresarea ........................................................192 4.3.34 Activităţi din categoria cod NFR 3.B.2 Curăţarea chimică..............................................195 4.3.35 Activităţi din categoria cod NFR 3.C Produse chimice ...................................................199 4.3.36 Activităţi din categoria cod NFR 3.D.1 Tipărire ..............................................................208

______________________________________________________________________________________


4.3.37 Activităţi din categoria cod NFR 3.D.2 Utilizarea casnică a solvenţilor ..........................212 4.3.38 Activităţi din categoria cod NFR 3.D.3 Utilizarea altor produse .....................................214 4.3.39 Activităţi din Grupa 4 Agricultură, categoriile cod NFR 4.B Creşterea animalelor şi managementul dejecţiilor animaliere, 4.D Cultivarea plantelor şi terenuri agricole, 4.F Arderea miriştilor şi a resturilor vegetale, 4.G Alte activităţi agricole ..........................................222 4.3.40 Activităţi din categoria cod NFR 6.A Depozitarea deşeurilor solide pe teren.................228 4.3.41 Activităţi din categoria cod NFR 6.B Colectarea, epurarea şi stocarea apelor uzate 231 4.3.42 Activităţi din categoria cod NFR 6.C Incinerarea deşeurilor...........................................233 4.3.43 Activităţi din categoria cod NFR 6.D Alte deşeuri...........................................................240 4.3.44 Activităţi din categoria cod NFR 7.A Alte surse..............................................................241 4.3.45 Activităţi din categoria cod NFR 11 Surse naturale........................................................246

4.4 PLANUL DE ASIGURARE ŞI CONTROL AL CALITĂŢII DATELOR ........................................... 253 4.5 STRUCTURA BAZEI DE DATE SUPORT PENTRU ELABORAREA INVENTARELOR DE EMISII..... 269

4.5.1 Categorii de surse de emisie ..........................................................................................269 4.5.2 Modulele bazei de date ..................................................................................................272

5 UTILIZAREA INVENTARELOR DE EMISII PENTRU DIFERITE A PLICAŢII ŞI PENTRU DIFERITE CERINŢE DE RAPORTARE ..................................... .........................................................296

5.1 UTILIZAREA INVENTARELOR DE EMISII PENTRU DIFERITE APLICAŢII ................................. 296 5.1.1 Aspecte generale............................................................................................................296 5.1.2 Utilizarea inventarelor de emisii pentru evaluarea calităţii aerului înconjurător .............297 5.1.3 Gestionarea calităţii aerului înconjurător ........................................................................298 5.1.4 Utilizarea inventarelor de emisii pentru evaluarea tendinţelor de evoluţie a emisiilor....299 5.1.5 Utilizarea inventarelor de emisii pentru monitorizare şi pentru modelarea dispersiei ....301 5.1.6 Utilizarea inventarelor de emisii pentru analizarea noilor surse.....................................303 5.1.7 Utilizarea inventarelor de emisii în domeniul reglementărilor de mediu şi al controlului în domeniul protecţiei mediului...................................................................................304 5.1.8 Utilizarea inventarelor de emisii pentru revizuirea reglementărilor privind calitatea aerului 304

5.2 UTILIZAREA INVENTARELOR DE EMISII PENTRU DIFERITE CERINŢE DE RAPORTARE .......... 305 5.2.1 Raportări anuale către UNECE CLRTAP, Comisia Europeană şi Agenţia Europeană de Mediu ...................................................................................................................305 5.2.2 Raportări anuale către Comisia Europeană şi Agenţia Europeană de Mediu................305 5.2.3 Raportări anuale către UNFCCC, Comisia Europeană şi Agenţia Europeană de Mediu 307

______________________________________________________________________________________


TABELE

TABELUL 4.1 CENTRALIZAREA RAPORTĂRILOR ANALIZATE PENTRU IDENTIFICAREA CATEGORIILOR DE SURSE CHEIE ........................................................................................................................... 7

TABELUL 4.2 CENTRALIZAREA PE CATEGORII DE SURSE CHEIE, PENTRU NOX, COVNM, SOX, NH3, PM2,5, PM10, TSP, CO – PENTRU ANUL 2007 .......................................................................... 8

TABELUL 4.3 CENTRALIZAREA PE CATEGORII DE SURSE CHEIE, PENTRU NOX, COVNM, SOX, NH3, PM2,5, PM10, TSP, CO – PENTRU ANUL 2008 ......................................................................... 9

TABELUL 4.4 CENTRALIZAREA PE CATEGORII DE SURSE CHEIE, PENTRU NOX, COVNM, SOX, NH3, PM2,5, PM10, TSP, CO – PENTRU ANUL 2009 ....................................................................... 10

TABELUL 4.5 CENTRALIZAREA PE CATEGORII DE SURSE CHEIE, PENTRU METALE GRELE – PENTRU ANUL 2007 12



TABELUL 4.8 CENTRALIZAREA PE CATEGORII DE SURSE CHEIE, PENTRU COMPUŞI ORGANICI PERSISTENŢI – PENTRU ANUL 2007......................................................................................... 15



TABELUL 4.11 PROCESELE DE ARDERE DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.2 ŞI ACTIVITĂŢILE INDUSTRIALE ASOCIATE .......................................................................................................... 37

TABELUL 4.12 CATEGORII DE ACTIVITĂŢI DIN SUBGRUPA 1.B........................................................ 88 TABELUL 4.13 FACTORI DE EMISIE PENTRU ESTIMAREA EMISIILOR DE PARTICULE (TSP) PENTRU

ŞANTIERE DE MARE ANVERGURĂ ........................................................................................... 147 TABELUL 4.14 CATEGORII DE ACTIVITĂŢI DIN CADRUL SUBGRUPEI 2.B ........................................ 154 TABELUL 4.15 PROCESE DE FABRICARE DIN CADRUL SUBCATEGORIEI COD NFR 2.B.5.A............. 154 TABELUL 4.16 CATEGORII DE ACTIVITĂŢI DIN CADRUL SUBGRUPEI 2.C ........................................ 163 TABELUL 4.17 DATE GENERALE PRIVIND ABORDAREA INVENTARIERII EMISIILOR DE POP.............. 182 TABELUL 4.18 FACTORI DE EMISIE FURNIZAŢI DE GHIDUL EMEP/EEA 2009 PENTRU ESTIMAREA

EMISIILOR DE POP DIN UTILIZAREA ACESTORA ...................................................................... 185 TABELUL 4.19 FACTORI DE EMISIE DE NIVEL 2 RECOMANDAŢI PRIN GHIDUL EMEP/EEA 2009

PENTRU ESTIMAREA EMISIILOR ASOCIATE CATEGORIILOR DE ACTIVITĂŢI COD NFR 3.A.2 ŞI 3.A.3 191

TABELUL 4.20 FACTORII RECOMANDAŢI PENTRU ESTIMAREA EMISIILOR DE COVNM ASOCIATE CATEGORIEI DE ACTIVITĂŢI COD NFR 3.D.2 .......................................................................... 213

TABELUL 4.21 METODE DE ESTIMARE A EMISIILOR ŞI CODURI NFR ASOCIATE, PENTRU CATEGORIILE DE ACTIVITĂŢI CARE POT AVEA LOC PE AMPLASAMENTUL UNUI DEPOZIT DE DEŞEURI MUNICIPALE 230

TABELUL 4.22 ELEMENTELE NECESARE ESTIMĂRII EMISIILOR GENERATE DE SURSELE AFERENTE CATEGORIEI COD NFR 6.D................................................................................................... 240

TABELUL 4.23 SURSE DE EMISIE DIN CATEGORIA COD NFR 11 .................................................. 246 TABELUL 4.24 SINTEZA REZULTATELOR APLICĂRII PROCEDURILOR QC....................................... 256 TABELUL 4.25 FORMULAR PENTRU ÎNREGISTRAREA OBSERVAŢIILOR, ERORILOR ŞI ACŢIUNILOR

CORECTIVE 258 TABELUL 4.26 PROPUNERE DE PLAN QA/QC - PROCEDURI QC................................................. 261 TABELUL 4.27 PROPUNERE DE PLAN QA/QC - PROCEDURI QA................................................. 268

FIGURI

FIGURA 4.1 CATEGORII DE SURSE CHEIE PENTRU POLUANŢI GENERALI – PENTRU ANUL 2007.......... 8 FIGURA 4.2 CATEGORII DE SURSE CHEIE PENTRU POLUANŢI GENERALI – PENTRU ANUL 2008........ 10 FIGURA 4.3 CATEGORII DE SURSE CHEIE PENTRU POLUANŢI GENERALI – PENTRU ANUL 2009........ 12 FIGURA 4.4 CATEGORII DE SURSE CHEIE PENTRU METALE GRELE – PENTRU ANUL 2007 ................ 13 FIGURA 4.5 CATEGORII DE SURSE CHEIE PENTRU METALE GRELE – PENTRU ANUL 2008 ................ 14

______________________________________________________________________________________


FIGURA 4.6 CATEGORII DE SURSE CHEIE PENTRU METALE GRELE – PENTRU ANUL 2009 ................ 15 FIGURA 4.7 CATEGORII DE SURSE CHEIE PENTRU COMPUŞI ORGANICI PERSISTENŢI – PENTRU ANUL

2007 16 FIGURA 4.8 CATEGORII DE SURSE CHEIE PENTRU COMPUŞI ORGANICI PERSISTENŢI – PENTRU ANUL

2008 17 FIGURA 4.9 CATEGORII DE SURSE CHEIE PENTRU COMPUŞI ORGANICI PERSISTENŢI – PENTRU ANUL

2009 18 FIGURA 5.1 RESPONSABILITĂŢI DE RAPORTARE A INVENTARELOR DE EMISII CĂTRE DIFERITE

ORGANISME INTERNAŢIONALE ............................................................................................... 309

______________________________________________________________________________________

_______________________________________________________________________________________________ Proiect – Stabilirea metodologiei de elaborare a inventarelor locale de emisii de poluanţi în atmosferă 1/309

4 ELABORAREA INVENTARELOR LOCALE ŞI NAŢIONALE DE EMISII DE POLUANŢI ATMOSFERICI

4.1 ASPECTE GENERALE

4.1.1 INVENTARE LOCALE ŞI NAŢIONALE DE EMISII DE POLUAN ŢI ATMOSFERICI

Inventarele locale de emisii reprezintă inventarele care se efectuează pentru sursele aflate pe arii bine definite din cuprinsul teritoriului naţional.

Inventarele locale reprezintă acele inventare a căror principală utilizare este modelarea dispersiei poluanţilor la scară locală, în diferite scopuri: evaluarea calităţii aerului pentru situaţia actuală, elaborarea, implementarea şi actualizarea planurilor şi programelor pentru gestionarea calităţii aerului, elaborarea politicilor locale de gestionare a calităţii aerului, prognoza calităţii aerului pentru diferite scenarii de dezvoltare, etc.

Ca urmare, structura şi conţinutul inventarelor locale de emisii trebuie să îndeplinească două criterii esenţiale:

• să permită utilizarea ca date de intrare în modele matematice de dispersie a poluanţilor;

• să includă toate sursele de poluanţi atmosferici existente pe aria pentru care se elaborează inventarul.

Astfel, în primul rând, inventarele locale de emisii trebuie să prezinte acele caracteristici cerute de modelele matematice pentru determinarea câmpurilor de concentraţii, şi anume, definirea fiecărei surse prin:

• tipul sursei: punctuală, liniară, de suprafaţă;

• tipul procesului: ardere, proces industrial, etc.;

• localizarea în spaţiu: coordonate;

• caracteristicile fizice: înălţime faţă de nivelul solului, diametru coş (pentru surse punctuale), viteză şi temperatură de evacuare a gazelor, debit volumic al gazelor (pentru surse punctuale);

• variaţia temporală în cursul anului: regim de funcţionare zilnic, săptămânal, lunar;

• debitul masic al fiecărui poluant relevant: serii orare dinamice.

În al doilea rând, pentru a răspunde scopurilor pentru care se utilizează inventarele locale de emisii, aceste inventare trebuie ca, pentru o anumită unitate teritorială (amplasament industrial, cartier, localitate, judeţ) să includă în mod exhaustiv sursele punctuale, liniare şi de suprafaţă din acea unitate teritorială.

Inventarele locale de emisii sunt structurate pe surse individuale, fiecărei surse asociindu-i-se localizarea şi toate celelalte caracteristici menţionate mai sus.

Inventarele locale de emisii se elaborează, pentru fiecare judeţ, de către autorităţile locale/regionale pentru protecţia mediului.

______________________________________________________________________________________


Inventarele locale de emisii vor include, pentru fiecare judeţ, toate sursele antropice şi naturale amplasate pe întreg teritoriul administrativ al acestuia, în diferite arii: unităţi industriale, zone rezidenţiale, infrastructură de transport, ferme, terenuri agricole, păduri, zone umede.

Inventarele na ţionale de emisii reprezintă inventarele care se efectuează pentru sursele antropice şi naturale de pe întreg teritoriul naţional, indiferent de localizarea acestora.

Inventarele naţionale sunt structurate pe categorii de activităţi şi pe poluanţi, emisiile reprezentând valori anuale agregate ale contribuţiei tuturor surselor dintr-o anumită categorie la un anumit poluant.

Inventarele naţionale se elaborează în scopul îndeplinirii obligaţiilor de raportare care derivă din statutul de stat membru al Uniunii Europene, respectiv, de Parte la convenţiile internaţionale, servind, în principal, la elaborarea politicilor naţionale şi internaţionale pentru protecţia mediului.

4.1.2 PROCEDURI PENTRU ELABORAREA INVENTARELOR

Capitolul de faţă este dedicat prezentării procedurilor recomandate pentru elaborarea inventarelor de emisii la nivel local şi la nivel naţional.

Procedurile au fost elaborate luând în considerare recomandările Ghidului privind inventarele emisiilor de poluanţi atmosferici EMEP/EEA 2009, experienţa autorităţilor pentru protecţia mediului în elaborarea inventarelor de emisii, precum şi experienţa operatorilor instalaţiilor industriale din România, din anumite domenii de activitate, în estimarea emisiilor.

Procedurile au fost elaborate pornind de la principiul colaborării autorităţilor pentru protecţia mediului cu operatorii instalaţiilor industriale şi cu instituţiile care deţin date specifice unor domenii de activitate, în scopul atingerii, la un nivel cât mai ridicat, a obiectivelor de calitate a inventarelor. Astfel, prin colaborarea specialiştilor din cadrul autorităţilor pentru protecţia mediului şi din partea operatorilor/instituţiilor se vor putea asigura transparenţa, consecvenţa, comparabilitatea, completitudinea şi precizia rezultatelor, atât pentru inventarele locale de emisii, cât şi pentru cele naţionale.

Se recomandă ca procesul de colaborare să se realizeze pe baza unor protocoale încheiate între autorităţile pentru protecţia mediului şi operatori/instituţii, ale căror obiective să vizeze, în principal:

• asigurarea unui flux de date eficient ca suport în realizarea inventarelor naţionale şi locale de emisii, precum şi a raportărilor;

• asigurarea şi controlul calităţii datelor privind activitatea, caracteristicile instalaţiilor, tehnici şi tehnologii utilizate, inclusiv cele pentru controlul emisiilor

• stabilirea metodei de estimare/factorilor de emisie, după caz, inclusiv fundamentarea din punct de vedere ştiinţific a acestor factori;

• elaborarea inventarelor de emisii şi verificarea rezultatelor.

Se recomandă, de asemenea, ca pentru realizarea inventarelor de emisii pentru surse majore de poluanţi atmosferici la nivel local şi/sau naţional, cum sunt instalaţiile mari de ardere, rafinăriile de ţiţei, instalaţiile metalurgice, carierele de cărbune şi de minerale, încălzirea rezidenţială, comercială, instituţională, traficul rutier, etc., colaborarea să se

______________________________________________________________________________________


desfăşoare în cadrul unor grupuri de lucru specializate pe domenii de activitate. Grupurile de lucru vor include specialişti din cadrul autorităţilor pentru protecţia mediului şi specialişti din partea operatorilor/instituţiilor care deţin date. În scopul asigurării unei cât mai bune calităţi a inventarelor de emisii se recomandă implicarea în elaborarea acestora a unor experţi independenţi cu o bună experienţă în elaborarea inventarelor de emisii. În acest sens trebuie precizat că aceasta este o practică larg utilizată în ţările din Europa.

În activitatea de elaborare a inventarelor de emisii este necesară colaborarea, în cadrul autorităţilor pentru protecţia mediului, dintre serviciile de monitorizare, responsabile pentru elaborarea inventarelor locale şi serviciile de reglementări, care deţin o importantă bază de date privind activităţile cu impact asupra mediului.

Procedurile pentru elaborarea inventarelor de emisii au fost elaborate pentru toate categoriile de activităţi avute în vedere de Ghidul EMEP/EEA 2009, acestea fiind prezentate într-un număr de 45 subcapitole, în conformitate cu clasificarea NFR.

Procedurile recomandate sunt specifice fiecărei categorii de activităţi şi iau în considerare activităţile/sursele cheie identificate pe baza inventarelor naţionale de emisii elaborate pentru ultimii ani. Fiecare procedură include atât modul de elaborare a inventarelor locale de emisii, cât şi modul de elaborare a inventarelor naţionale de emisii.

Structura fiecărei proceduri include:

• sursele de date;

• modul de colectare a datelor;

• identificarea nivelului de abordare pentru estimarea emisiilor;

• selectarea metodei pentru estimarea emisiilor;

• elaborarea şi verificarea inventarelor;

• elaborarea rapoartelor privind inventarele.

Referitor la sursele de date, pentru fiecare categorie de activităţi au fost identificate entităţile (instituţii publice centrale şi locale, organizaţii cu atribuţii în diferite domenii de activitate, operatori, etc.) care dispun de date şi de informaţii necesare pentru elaborarea inventarelor.

În vederea colectării datelor au fost elaborate chestionare specifice fiecărei categorii de activităţi şi, după caz, specifice fiecărei surse de date identificate.

Datele solicitate în chestionare sunt orientate atât spre informaţii statistice cu diferite grade de detaliu, având ca destinaţie principală elaborarea inventarelor de emisii la nivel naţional, cât şi spre informaţii detaliate până la nivel de sursă, având ca destinaţie elaborarea inventarelor locale de emisii. Datele statistice vor avea ca destinaţie şi verificarea datelor furnizate de alte surse.

Astfel, chestionarele sunt orientate către operatori, către instituţii la nivel local (primării, consilii judeţene, prefecturi), către instituţii/organisme reprezentative la nivel naţional (mari furnizori de combustibili, Institutul Naţional de Statistică, Ministerul Transporturilor/CFR S.A./Registrul Auto Român/Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, etc.).

Procedurile includ modurile de desfăşurare a fluxurilor de date dintre autorităţile pentru

______________________________________________________________________________________


protecţia mediului responsabile cu elaborarea inventarelor de emisii şi entităţile identificate ca surse de date.

Pornind de la necesitatea ca inventarele de emisii să includă, în măsura posibilului, toate sursele de poluanţi atmosferici, indiferent de magnitudinea acestora, chestionarele au fost astfel structurate, încât să permită obţinerea datelor nu numai pentru sursele/activităţile principale, ci şi pentru cele conexe. Totodată, elaborarea chestionarelor pentru o multitudine de activităţi va facilita adoptarea unei anumite elasticităţi în realizarea fluxului de date. Astfel, pentru operatorii care desfăşoară mai multe tipuri de activităţi într-un amplasament şi/sau în mai multe amplasamente (puncte de lucru), pentru a obţine date complete, fluxul de date se va efectua în două etape. În prima etapă se va transmite chestionarul pentru activitatea principală cunoscută şi pentru amplasamentul cunoscut. Pe baza datelor obţinute cu privire la alte activităţi, pe care le solicită chestionarul, se vor inventaria aceste activităţi şi se vor transmite chestionarele specifice acestora.

Chestionarele elaborate sunt prezentate în Anexa B a prezentului Îndrumar.

Referitor la identificarea nivelului de abordare pentru estimarea emisiilor, procedurile iau în considerare recomandările Ghidului EMEP/EEA 2009, şi anume, selectarea nivelului de abordare în funcţie de:

• disponibilitatea datelor, în special a celor de detaliu, care să permită abordarea estimării emisiilor la nivelul cel mai complex (nivelul instalaţiei);

• calitatea datelor colectate;

• categoriile cheie de activităţi/surse.

În ceea ce priveşte selectarea metodei pentru estimarea emisiilor, procedurile iau în considerare următoarele aspecte fundamentale:

• necesitatea asigurării unei cât mai înalte calităţi a inventarelor de emisii, indiferent de nivelul acestora (local sau naţional);

• necesitatea ca inventarele locale de emisii să includă toate sursele caracteristice unui amplasament sau unei arii, indiferent de natura sau de anvergura acestora;

• necesitatea asigurării unei cât mai mari concordanţe între inventarele locale şi cele naţionale.

Ca urmare, procedurile recomandă abordarea, în măsura posibilului, a celui mai complex nivel (nivelul 3) indicat de Ghidul EMEP/EEA 2009 pentru estimarea emisiilor. În cadrul acestei abordări şi în conformitate cu spiritul acestui ghid, procedurile precizează cele mai adecvate metode (măsurători directe, factori de emisie, bilanţuri de masă, modelarea emisiilor, etc.) aplicabile unei surse/activităţi şi/sau unui anumit poluant/grupe de poluanţi, precum şi alternativele, pentru situaţiile în care datele disponibile nu permit aplicarea unei anumite metode.

Îndrumarul recomandă elaborarea de către operatorii anumitor instalaţii a unor modele de estimare a emisiilor specifice fiecărei instalaţii, bazate pe caracteristicile constructive ale instalaţiilor, modul de operare şi măsurile pentru reducerea emisiilor. Aceste modele vor permite o estimare mai precisă a emisiilor decât utilizarea factorilor de emisie, ceea ce reprezintă principalul motiv al acestei recomandări. Operatorul va trebui să prezinte modelul propriu de estimare a emisiilor în grupul de lucru, inclusiv fundamentarea din punct de vedere ştiinţific şi validarea acestuia de către o autoritate ştiinţifică, de exemplu, de către o facultate de profil din cadrul unei universităţi.

______________________________________________________________________________________


În ceea ce priveşte utilizarea metodelor bazate pe factori de emisie trebuie precizat că inventarele locale necesită date de detaliu ca urmare a scopurilor în care se utilizează: evaluarea calităţii aerului, planuri şi programe de gestionare a calităţii aerului la diferite scări spaţiale, elaborarea de prognoze de poluare în funcţie de diferite scenarii de dezvoltare, elaborarea de politici pentru protecţia calităţii atmosferei, etc.

În acest context, având în vedere că Ghidul EMEP/EEA 2009 face trimitere la, şi utilizează în cele multe situaţii, Metodologia US EPA/AP-42 (în special pentru nivelul 3 de abordare), elaborarea inventarelor va urmări folosirea, atât cât este posibil, a factorilor de emisie furnizaţi de Ghid (în special pentru nivelul 3), în combinaţie cu informaţiile furnizate de documentele de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile pentru instalaţiile care cad sub incidenţa Directivei IPPC, dar şi a celor furnizaţi Metodologia US EPA/AP-42. De exemplu, pentru instalaţiile mari de ardere, care trebuie evaluate cu cel mai înalt grad de detaliu, Ghidul EMEP/EEA 2009 recomandă, pentru nivelul 3 de abordare, Metodologia US EPA/AP-42.

Având în vedere că pentru anumite surse şi/sau pentru anumiţi poluanţi, niciuna/niciunul dintre metodologiile/documentele menţionate mai sus nu includ factori de emisie/informaţii specifice, se recomandă utilizarea altor surse credibile de informaţii, cum sunt: Manualele privind tehnicile de estimare a emisiilor elaborate de Departamentul de Dezvoltare Durabilă, Mediu, Apă, Populaţie şi Comunităţi al Guvernului Australian, Ghidurile pentru raportarea contaminanţilor atmosferici pentru Inventarul Naţional al Evacuărilor de Poluanţi din Canada, Protocoalele pentru estimarea emisiilor ale Agenţiei de Mediu din Regatul Unit al Marii Britanii.

În ceea ce priveşte metodele pentru estimarea emisiilor, anumite proceduri iau în considerare şi metoda bazată pe date surogat, ca metodă alternativă aplicabilă în situaţiile în care nu sunt disponibile date cu privire la activitatea respectivă sau datele disponibile au un grad ridicat de incertitudine (de exemplu, datele privind consumurile de combustibili pentru încălzirea rezidenţială).

Procedurile cuprind recomandări specifice cu privire la elaborarea inventarelor de emisii la nivel local şi la nivel naţional, în funcţie de metoda selectată, de aplicaţiile inventarului şi de cerinţele de raportare. Se precizează că, aşa cum a fost menţionat mai sus se urmăreşte ca inventarele de emisii să includă, în mod exhaustiv, sursele de emisie existente într-o anumită arie, acest lucru fiind esenţial pentru identificarea surselor majore, punctuale, liniare sau de suprafaţă şi, în consecinţă, pentru gestionarea calităţii aerului. Astfel, în inventarele de emisii vor fi incluse şi surse aferente activităţilor conexe unei activităţi principale, ceea ce va conduce la creşterea gradului de acurateţe a rezultatelor, în deplină armonie cu conceptele de bază ale Ghidul EMEP/EEA 2009.

Se are în vedere ca în toate etapele realizării inventarelor de emisii să se aplice Planul de asigurare şi control al calităţii datelor. În plus, procedurile indică, după caz, metode specifice de verificare a datelor. Se precizează că un aspect important al verificării inventarelor de emisii constă în evaluarea incertitudinii acestora conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA 2009.

În ceea ce priveşte raportarea rezultatelor, toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (consumuri de combustibili, producţii, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe. În subcapitolul 4.5 este prezentată o propunere referitoare la structura acestei baze de date.

______________________________________________________________________________________


Referitor la raportarea rezultatelor se fac următoarele precizări:

• Emisiile aferente traficului de incintă al vehiculelor (activitate conexă unor activităţi industriale, comerciale, etc.) vor fi incluse în inventarele locale, dar nu vor fi incluse în inventarele naţionale, deoarece acestea din urmă vor fi elaborate pe baza datelor statistice la nivel naţional, evitându-se astfel dubla luare în considerare a unor emisii.

• Emisiile aferente surselor staţionare de ardere de mică putere (sub 50 MWt) care funcţionează în cadrul diferitelor unităţi industriale vor fi incluse în inventarul naţional la categoria de activităţi cod NFR 1.A.4.a, iar în inventarul naţional de emisii se va menţiona includerea în această categorie de activităţi şi a emisiilor generate de instalaţii de ardere convenţionale (cazane, turbine cu gaz) aferente activităţilor industriale care nu sunt incluse în categoria de activităţi cod NFR 1.A.2. Pentru această categorie de surse se vor aplica factorii de emisie pentru activităţile cod NFR 1.A.4.a datelor furnizate de operatorii industriali.

• Emisiile aferente surselor/activităţilor care nu figurează în clasificarea NFR, grupele: 1 – Energie, 2 – Procese industriale, 3 – Utilizarea produselor, 4 – Agricultură, 6 – Deşeuri şi 11 – Surse naturale vor fi incluse în Grupa 7 – Alte surse, cod NFR 7.A. În cadrul procedurii pentru activităţile cod NFR 7.A este inclusă o serie de activităţi care se efectuează în România, ale căror emisii asociate trebuie raportate la activităţile cod NFR 7.A. Întrucât lista de activităţi cod NFR 7.A avută în vedere nu este exhaustivă, elaboratorii inventarelor de emisii vor trebui să identifice şi să ia în considerare orice altă activitate care se clasifică în această categorie.

Rezultatele inventarului naţional de emisii vor fi raportate în conformitate cu cerinţele de raportare la nivelul Uniunii Europene şi la nivelul convenţiilor internaţionale la care România este parte.

Este de subliniat faptul că Ghidul EMEP/EEA 2009 este destinat în special elaborării inventarelor naţionale folosite pentru raportări naţionale CLRTAP, NEC, etc., în timp ce procedurile recomandate în prezentul Îndrumar, urmărind cel mai înalt grad de detaliu posibil sunt destinate elaborării inventarelor de emisii atât la nivel local, cât şi la nivel naţional.

Conceptul avut în vedere în elaborarea procedurilor a pornit de la premisa că, în timp, inventarul naţional de emisii se va realiza pe baza datelor cu cel mai înalt grad de detaliu, şi anume, construcţia orientată pe emisiile estimate la nivelul surselor. Acest mod de abordare va aduce o serie de avantaje majore în ceea ce priveşte precizia, comparabilitatea, completitudinea, consecvenţa, transparenţa şi documentarea inventarelor de emisii.

l

______________________________________________________________________________________


4.2 IDENTIFICAREA CATEGORIILOR CHEIE DE SURSE DE EM ISII

Analiza şi identificarea categoriilor de surse cheie a fost realizată pe baza raportărilor, către CLRTAP, NEC, pentru ani 2007 – 2009 utilizând nivelul 1 de estimare al categoriilor de surse cheie. În Tabelul 4.1sunt prezentate, în mod centralizat, raportările luate în considerare în cadrul proceselor de analiză şi identificarea a categoriilor de surse cheie.

Tabelul 4.1 Centralizarea raport ărilor analizate pentru identificarea categoriilor d e surse cheie

Nr. crt. Denumirea raport ării Data Anul de

raportare Adresa web a raport ării

1 Directive NEC December 2009

29-Dec-2009 2007 http://cdr.eionet.europa.eu/ro/eu/nec/envszm

zhg

2 Air emission annual data reporting (CLRTAP/EMEP) 2010

15-Feb-2010 2007 http://cdr.eionet.europa.eu/ro/un/UNECE_CL

RTAP_RO/envs3loda

3 IIR 2008 and Air emission annual data reporting (CLRTAP/EMEP) version 2.0

15-Mar-2010 2007 http://cdr.eionet.europa.eu/ro/un/UNECE_CL

RTAP_RO/envs55p7a

4 Directive NEC March, 2010 15-Mar-2010 2007 http://cdr.eionet.europa.eu/ro/eu/nec/envs55

stq

5 Directivei NEC December 2009

29-Dec-2009 2008 http://cdr.eionet.europa.eu/ro/eu/nec/envszm

zhg


15-Feb-2010 2008 http://cdr.eionet.europa.eu/ro/un/UNECE_CL

RTAP_RO/envs3loda

7 IIR 2008 and Air emission annual data reporting (CLRTAP/EMEP) version 2.0

15-Mar-2010 2008 http://cdr.eionet.europa.eu/ro/un/UNECE_CL

RTAP_RO/envs55p7a

8 Directive NEC March, 2010 15-Mar-2010 2008 http://cdr.eionet.europa.eu/ro/eu/nec/envs55

stq


29-Dec-2010 2008 http://cdr.eionet.europa.eu/ro/eu/nec/envtrr8f

a


15-Feb-2011 2008

http://cdr.eionet.europa.eu/ro/un/UNECE_CLRTAP_RO/envtvqlta


29-Dec-2010 2009 http://cdr.eionet.europa.eu/ro/eu/nec/envtrr8f

a


15-Feb-2011 2009

http://cdr.eionet.europa.eu/ro/un/UNECE_CLRTAP_RO/envtvqlta

Rezultatele analizei categoriilor de surse cheie, cumulate pe grupe de poluanţi (poluanţi principali şi particule, metale grele şi poluanţi organici persistenţi) pentru 2007 – 2009 sunt prezentate în tabelele 4.2 – 4.10 şi în graficele din figurile 4.1 – 4.9, de mai jos.

______________________________________________________________________________________


Tabelul 4.2 Centralizarea pe categorii de surse che ie, pentru NO x, COVnm, SOx, NH3, PM2,5, PM10, TSP, CO – pentru anul 2007

Contribu ţie la categoria de surs ă cheie (SC) pe poluant (%) Cod NFR

NOx COVnm SOx NH3 PM2,5 PM10 TSP CO

Contribu ţie cumulat ă

SC (%)

Rang SC

1.A.4.b.i 4,9 24,17 1,09 0,2107 72,62 60,34 38,37 41,51 243,21 1

1.A.1.a 27,3 0,1764 77,07 0,001 2,87 5,06 14,46 2,83 129,77 2

1.A.3.b.i. 12,3 12,3 0,0289 0,5858 0 1,72 0 29,37 56,3 3

1.A.2.a. 6,78 2,08 15,77 0 10,11 9,11 5,85 6,53 56,23 4

4.B.1.a. 0,021 5,4 0 31,69 0,369 0,4799 0 0 37,96 5

1.A.3.b.iii 26,59 2,3 0,0301 0,0133 0 3,35 0 1,77 34,05 6

4.B.8 0,0896 6,83 0 23,7 0,4914 2,56 0 0 33,67 7

2.B.5.a 0 2,57 0 0,2512 0,1715 0,2087 27,34 0 30,54 8

1.A.2.f.i 6,13 0,8697 3,02 0 3,93 3,62 2,47 2,46 22,5 9

1.A.1.c 0,9364 0,0725 1,26 0,0844 4,64 4,97 4,97 4,77 21,7 10

4.B.9.a 0,0013 3,11 0 10,71 0,0834 0,5923 0 0 14,5 11

1.A.3.b.ii. 3,81 1,77 0,0076 0,0449 0 0,9351 0 4,89 11,46 12

4.B.1.b. 0,0194 1,85 0 5,88 0,1613 0,201 0 0 8,11 13

6.B. 0 0,0076 0 7,63 0 0 0 0 7,64 14

3.C. 0 6,62 0 0 0 0 0,8947 0 7,51 15

1.B.1.a. 0 6,57 0 0 0 0,0824 0 0 6,65 16

4.B.9.b 0,012 0,845 0 4 0,2392 1,48 0 0 6,58 17

4.B.6. 0,0366 0 0 6,3 0,0959 0,1194 0 0 6,55 18

4.B.3. 0,0136 0,3886 0 5,85 0 0 0 0 6,25 19

1.A.4.a.i 1,63 0,2508 0,2793 0 1 0,8735 0,5713 0,7755 5,38 20

2.C.3 0,1948 0 0,7325 0 0,3907 0,7418 0,5611 2,5 5,12 21

3.D.2 0 4,95 0 0 0 0 0 0 4,95 22

1.A.3.c. 3,06 0,1923 0 0,0006 0,229 0,1998 0,1277 0,1332 3,94 23

2.C.1 0,0945 0,2276 0,02 0 0,7065 0,7465 0,8313 1,28 3,91 24

2.A.1 0 0 0 0 1,03 1,55 1,03 0 3,61 25

1.B.2.b. 0 3,54 0 0 0 0 0 0 3,54 26

2.D.2 0 2,44 0 0 0 0 0 0 2,44 27

1.A.3.d.ii 1,92 0,0452 0,0285 0 0,0834 0,0696 0,0419 0,0421 2,23 28

4.D.1.a 0 0 0 2,13 0 0 0 0 2,13 29

1.B.2.a.v. 0 2,06 0 0 0 0 0 0 2,06 30

1.A.4.c.ii. 1,31 0,3994 0 0,0004 0,0195 0,0162 0,0098 0,2396 1,99 31

3.A.2 0 1,84 0 0 0 0 0 0 1,84 32

3.B.2 0 1,49 0 0 0 0 0 0 1,49 33

2.B.2 1,41 0 0 0 0 0 0 0 1,41 34

2.D.3 0 0 0 0 0 0 1,39 0 1,39 35

1.A.1.b 0,4617 0,0037 0,4165 0 0,0473 0,0473 0,0974 0,0111 1,09 36

3.D.3 0 1,05 0 0 0 0 0 0 1,05 37

2.A.2 0 0 0 0 0,0948 0,3778 0,562 0 1,03 38

Figura 4.1 Categorii de surse cheie pentru poluan ţi generali – pentru anul 2007

______________________________________________________________________________________






SC (%)

Rang SC

1.A.4.b.i. 5,77 29,97 1,15 0,2921 80,59 69,55 40,23 53,18 280,73 1

1.A.1.a 28,29 0,1652 80,27 0,0006 2,47 4,55 11,51 2,8 130,06 2

1.A.3.b.i. 12,64 11,1 0,0367 0,7971 0 1,17 0 21,98 47,72 3

1.A.2.a. 5,69 1,51 12,02 0 6,52 6,1 3,57 4,87 40,28 4

2.B.5.a 0 3,56 0 0,298 0,1613 0,1993 34,24 0 38,46 5

4.B.1.a. 0,0685 4,96 0 27,16 0,3023 0,4082 0 0 32,9 6

4.B.8 0,0888 6,15 0 24,01 0,3991 2,16 0 0 32,81 7

1.A.3.b.iii 20,24 2,35 0,031 0,0166 0 2,62 0 1,6 26,86 8

1.A.2.f.i 10,34 0,8657 3,79 0 2,82 2,73 1,71 3,05 25,31 9

4.B.9.a 0,0017 3,04 0 11,71 0,073 0,5357 0 0 15,36 10

1.A.1.c 0,6794 0,0487 0,8915 0,0633 2,78 3,09 2,81 3,29 13,65 11

1.A.3.b.ii. 4,3 1,55 0,0109 0,0525 0 0,6256 0 3,88 10,42 12

6.B. 0 0,0062 0 8,29 0 0 0 0 8,3 13

4.B.1.b. 0,0197 1,72 0 6,14 0,1341 0,1736 0 0 8,19 14

4.B.3. 0,0149 0,3952 0 6,66 0 0 0 0 7,07 15

4.B.9.b 0,0132 0,8643 0 4,58 0,2181 1,4 0 0 7,08 16

3.C. 0 5,79 0 0 0 0 1,1 0 6,89 17

4.B.6. 0,0363 0 0 6,5 0,0789 0,1021 0 0 6,72 18

1.B.1.a. 0 6,38 0 0 0 0,0747 0 0 6,45 19

______________________________________________________________________________________





SC (%)

Rang SC

2.C.3 0,2119 0 0,7783 0 0,3508 0,692 0,476 2,58 5,09 20

3.D.2 0 4,79 0 0 0 0 0 0 4,79 21

1.A.4.a.i 1,22 0,2094 0,1352 0 0,7328 0,649 0,3784 0,6871 4,01 22

1.A.3.c. 2,98 0,1736 0 0,0006 0,1841 0,167 0,097 0,1235 3,73 23

1.B.2.b. 0 3,32 0 0 0 0 0 0 3,32 24

2.A.1 0 0 0 0 0,9405 1,48 0,8932 0 3,31 25

1.A.3.d.ii 2,14 0,0467 0,0311 0 0,0773 0,0667 0,3669 0,0446 2,77 26

2.C.1 0,0763 0,178 0,0167 0 0,4592 0,5061 0,5274 0,7228 2,49 27

4.D.1.a 0 0 0 2,36 0 0 0 0 2,36 28

1A.4.c.iii 1,29 0,0283 0,2833 0 0,2851 0,246 0,1354 0,027 2,3 29

1.B.2.a.v. 0 1,92 0 0 0 0 0 0 1,92 30

1.A.4.c.ii. 1,26 0,3592 0 0,0004 0,0157 0,0135 0,0074 0,222 1,88 31

2.B.2 1,52 0 0 0 0 0 0 0 1,52 32

3.B.2 0 1,44 0 0 0 0 0 0 1,44 33

2.D.3 0 0 0 0 0 0 1,18 0 1,18 34

3.A.1 0 1,05 0 0 0 0 0 0 1,05 35



Contribu ţie la categoria de surs ă cheie (SC) pe poluant (%)

Cod NFR NOx COVnm SOx NH3 PM2,5 PM10 TSP CO


SC (%)

Rang SC

______________________________________________________________________________________



Cod NFR NOx COVnm SOx NH3 PM2,5 PM10 TSP CO


SC (%)

Rang SC

1.A.4.b.i 6,77 30,75 1,14 0,2876 86,53 75,2 52,22 58,23 311,13 1

1.A.1.a 25,63 0,1442 85,7 0 2,36 4,34 12,61 2,62 133,41 2

1.A.3.b.i. 18,15 13,69 0,0091 0,8719 0 1,38 0 23,05 57,15 3

4.B.1.a. 0,0222 4,54 0 28,46 0,2895 0,3938 0 0 33,71 4

4.B.8 0,0995 6,01 0 22,42 0,4079 2,22 0 0 31,15 5

1.A.3.b.iii 23,67 2,75 0,0063 0,0309 0 2,87 0 1,7 31,03 6

1.A.2.a. 3,94 0,9181 8,64 0 4,17 3,94 2,77 3,17 27,54 7

2.B.5.a 0 1,95 0 0,1236 0,0729 0,0869 24,31 0 26,55 8

1.A.2.f.i 5,33 0,6312 3,04 0 2,61 2,48 1,81 2,05 17,94 9

4.B.9.a 0,002 3,13 0 11,52 0,0787 0,5811 0 0 15,31 10

1.A.3.b.ii. 5,31 1,62 0,0026 0,0527 0 0,7186 0 4,08 11,79 11

4.B.1.b. 0,0008 1,61 0 6,73 0,1317 0,1717 0 0 8,65 12

6.B. 0 0,0049 0 8,24 0 0 0 0 8,24 13

4.B.3. 0,0186 0,423 0 6,82 0 0 0 0 7,26 14

4.B.9.b 0,0158 0,8978 0 4,55 0,2372 1,53 0 0 7,23 15

1.B.1.a. 0 6,29 0 0 0 0,0773 0 0 6,36 16

4.B.6. 0,0404 0 0 6,02 0,0801 0,1044 0 0 6,25 17

3.D.2 0 4,97 0 0 0 0 0 0 4,97 18

1.A.3.b.v 0 4,8 0 0 0 0 0 0 4,8 19

1.A.4.a.i 1,67 0,2048 0,2381 0 0,7526 0,6816 0,4843 0,7029 4,73 20

2.C.3 0,163 0 0,6132 0 0,2463 0,4892 0,4041 1,85 3,77 21

1.A.4.c.ii. 2,63 0,5428 0 0,0011 0,0234 0,0203 0,0134 0,3387 3,57 22

1.A.3.c. 2,67 0,1356 0 0,0005 0,1508 0,1378 0,0961 0,1035 3,3 23

1.B.2.b. 0 2,94 0 0 0 0 0 0 2,94 24

2.A.1 0 0 0 0 0,759 1,2 0,8719 0 2,83 25

3.C. 0 1,56 0 0 0 0 0,975 0 2,54 26

4.D.1.a 0 0 0 2,47 0 0 0 0 2,47 27

1.A.1.c 0,1213 0,0076 0,1631 0,0096 0,4524 0,5069 0,5538 0,5489 2,36 28

1.B.2.a.v 0 1,82 0 0 0 0 0 0 1,82 29

2.C.1 0,059 0,1037 0,0128 0 0,2899 0,3197 0,3937 0,6087 1,79 30

2.D.3 0 0 0 0 0 0 1,73 0 1,73 31

1.A.3.d.ii 1,37 0,0261 0,0204 0 0,0453 0,0394 0,026 0,0268 1,56 32

3.B.2 0 1,49 0 0 0 0 0 0 1,49 33

2.B.2 1,34 0 0 0 0 0 0 0 1,34 34

3.D.3 0 1,24 0 0 0 0 0 0 1,24 35

2.D.2 0 1,03 0 0 0 0 0 0 1,03 36

______________________________________________________________________________________



Tabelul 4.5 Centralizarea pe categorii de surse che ie, pentru metale grele – pentru anul 2007


Cod NFR Pb Cd Hg As Cr Cu Ni Se Zn

Contribu ţie

cumulat ă SC (%)

Rang SC

1.A.1.a 5,34 18,7 9,95 24,63 12,73 0,8521 16,54 95,27 5,37 189,37 1

2.C.1 41,75 17,59 3,68 8,7 69,35 1,48 5,51 0,7701 28,12 176,95 2

1.A.3.d.ii 0,0075 20,66 37,03 18,98 0,0118 15,24 0,0134 0,0893 0,0462 92,07 3

1.A.4.c.iii 0,0028 10,81 2,58 33,09 0,0108 26,57 0,9602 0,0335 0,0146 74,08 4

1.A.1.c 3,49 5,15 34,71 6,83 2,7 11,89 1,59 2,11 0 68,47 5

1.A.2.f.i 2,35 2,94 0,8283 0,6184 4,5 2,91 45,54 0,1116 5,8 65,6 6

1.A.2.a. 21,24 5,13 7,2 1,89 5,16 6,68 5,57 1,01 6,83 60,7 7

1.A.4.b.i. 4,74 6,06 0,7167 0,6691 2,82 4,49 15,1 0,3237 18,12 53,04 8

1.A.2.b. 0 0 0 0 0 0 0 0 23,3 23,3 9

1.A.3.b.i. 5,69 0,4272 0 0 0,2976 10,47 0,259 0,0949 1,87 19,11 10

2.C.5.a 2,75 5,05 0,0036 3,29 1,05 4,74 0,5717 0 0 17,46 11

1.A.3.b.iii 0,0188 0,4523 0 0 0,312 9,95 0,2724 0,1005 1,96 13,06 12

2.C.5.b 8,65 0,6031 0,117 0,3415 0 0 0 0 2,79 12,5 13

1.A.4.a.i 0,3304 0,9297 0,1468 0,1015 0,6741 0,4223 5,49 0,0223 1,57 9,69 14

2.C.5.d 0,7699 3,67 2 0,0323 0 0 0 0 2,63 9,1 15

1.B.1.b. 1,76 1,17 0,2791 0,7199 0 0 1,04 0 0 4,97 16

1.A.3.b.ii. 0,8791 0,1005 0 0 0,0789 2,79 0,0692 0,0223 0,4976 4,43 17

1.A.1.b 0,0113 0,1508 0,0135 0,0438 0,0377 0,0556 1,28 0,0279 0,331 1,95 18

1.A.3.c. 0 0,0452 0 0 0,0359 1,13 0,0281 0,0112 0,2026 1,46 19

______________________________________________________________________________________



Cod NFR Pb Cd Hg As Cr Cu Ni Se Zn

Contribu ţie

cumulat ă SC (%)

Rang SC

6.C.a 0,1224 0,2513 0,7203 0,06 0,1685 0,0963 0,0089 0 0 1,43 20

Figura 4.4 Categorii de surse cheie pentru metale g rele – pentru anul 2007



Pb Cd Hg As Cr Cu Ni Se Zn


SC (%)

Rang SC

1.A.1.a 6,36 15,1 9,69 13,52 17,7 0,4367 17,4 95,09 5,26 180,56 1

1A.4.c.iii 0,0122 32,55 9,21 66,5 0,0545 56,96 4,21 0,1155 0,0602 169,68 2

2.C.1 34,04 9,86 2,85 2,53 60,42 0,6163 4,86 0,5941 18,92 134,68 3

1.A.2.f.i 3,72 3,61 8,4 0,8407 7,25 2,68 48,76 1,21 10,57 87,04 4

1.A.3.d.ii 0,0097 17,91 38,03 10,98 0,0174 9,4 0,0162 0,0963 0,0549 76,52 5

1.A.2.a. 22,29 3,28 5,2 0,7679 5,41 2,9 5,5 0,7396 19,58 65,66 6

1.A.4.b.i. 6,97 5,53 0,901 0,4221 3,45 3,04 10,05 0,4107 25,61 56,38 7

1.A.1.c 2,85 2,91 23,18 2,57 2,58 4,77 1,31 1,44 5,26 46,86 8

1.A.3.b.i. 7,42 0,4295 0 0 0,5104 7,5 0,3809 0,1155 2,58 18,93 9

2.C.5.b 9,99 0,4908 0,1129 0,183 0 0 0 0 3,04 13,81 10

______________________________________________________________________________________





SC (%)

Rang SC

2.C.5.a 2,37 3,01 0,0026 1,3 1,06 2 0,4947 0 0 10,23 11

1.A.3.b.iii 0,0222 0,3681 0 0 0,4311 6,34 0,3227 0,099 2,18 9,76 12

2.C.5.d 0,9638 3,17 2,05 0,0176 0 0 0 0 3,11 9,31 13

1.A.4.a.i 0,2591 0,5891 0,1077 0,037 0,5252 0,1418 2,64 0,0177 1,42 5,74 14

1.A.3.b.ii. 1,02 0,1227 0 0 0,1536 2,23 0,1137 0,033 0,7671 4,45 15

1.B.1.b. 1,44 0,6626 0,191 0,271 0 0 0,8571 0 0 3,43 16

1.A.1.b 0,0149 0,1348 0,0144 0,028 0,0564 0,0359 1,79 0,0301 0,4087 2,51 17

1.A.4.c.i. 0,0489 0,0614 0,0087 0,0075 0,1338 0,0344 1,21 0,0017 0,1329 1,64 18

6.C.b. 0,0455 0,0614 0,0174 0,0013 0,0495 0,204 0,0116 0 0,8323 1,22 19






SC (%)

Rang SC

1.A.1.a 9,09 22,42 21 54,65 22,53 1,6 28,77 97,76 7,58 265,4 1

2.C.1 36,13 11,62 4,16 9,28 58,41 1,25 4,25 0,4059 19,57 145,06 2

1.A.3.d.ii 0,0088 16,72 52,26 28,02 0,014 17,31 0,012 0,0629 0,042 114,45 3

1.A.2.f.i 3,87 31,95 2,26 1,13 5,36 3,73 35,91 0,1475 7,95 92,3 4

1.A.4.b.i.. 11,26 9,45 2,12 1,95 5,07 10,1 14,27 0,4846 35,55 90,25 5

______________________________________________________________________________________





SC (%)

Rang SC

1.A.2.a. 20,53 3,28 7,74 2,14 4,87 5,88 5,97 0,5241 16,2 67,14 6

1.A.3.b.i. 11,83 0,7446 0 0 0,7777 26,23 0,5338 0,1401 3,75 44,01 7

1.A.3.b.iii 0,0316 0,6028 0 0 0,6369 21,38 0,4358 0,1134 3,05 26,25 8

1.A.1.c 0,7151 0,754 8,85 1,82 0,5775 2,44 0,2683 0,261 1,12 16,81 9

1.A.4.a.i 0,4891 1,1 0,296 0,201 1,02 0,6145 6,1 0,0196 2,05 11,89 10

1.A.3.b.ii. 1,49 0,2127 0 0 0,2148 7,35 0,1489 0,04 1,05 10,51 11

2.C.5.b 4,2 0,2125 0,0712 0,2167 0 0 0 0 1,08 5,79 12

1.A.4.c.i. 0,0757 0,0933 0,0241 0,0304 0,1967 0,1132 1,64 0,0016 0,1738 2,35 13

1.A.1.b 0,0139 0,1845 0,0269 0,0703 0,0619 0,0725 1,24 0,0185 0,3854 2,08 14

1.A.3.c. 0 0,0447 0 0 0,0467 1,57 0,032 0,0174 0,2247 1,94 15

6.C.a 0,137 0,2008 1 0,0875 0,1972 0,1081 0,0082 0 0 1,74 16

1.B.1.b. 0 0,3626 0,1511 0,405 0 0 0,3713 0 0 1,29 17


Tabelul 4.8 Centralizarea pe categorii de surse che ie, pentru compu şi organici persisten ţi – pentru anul 2007


Cod NFR Dioxine şi

furani HAPtotal HCB PCB

Contribu ţie cumulat ă SC

(%) Rang SC

1.A.4.b.i. 48,2776 58,1122 32,0641 3,0386 141,49 1

______________________________________________________________________________________



Cod NFR Dioxine şi

furani HAPtotal HCB PCB

Contribu ţie cumulat ă SC

(%) Rang SC

6.C.a 18,2750 0,00 47,5253 0,0888 65,89 2

2.C.1 7,8326 0,00 9,5450 27,4006 44,78 3

1.A.2.a. 12,4661 10,6103 2,9495 7,5945 33,62 4

2.C.5.b 0,1079 0,00 0,00 29,9657 30,07 5

2.C.3 0,0000 24,8789 0,00 0,00 24,88 6

2.C.5.d 0,1779 0,00 0,00 23,4686 23,65 7

1.A.2.f.i 4,3434 3,3111 4,4243 0,8876 12,97 8

2.C.5.a 0,0555 0,00 0,0000 7,3455 7,40 9

6.C.b. 3,0108 0,00 1,3320 0,00 4,34 10

1.A.4.a.i 1,3186 0,7971 1,7126 0,1665 3,99 11

1.A.1.a 1,9560 0,0013 0,0190 0,0016 1,98 12

1.B.1.b. 0,00 1,7335 0,00 0,00 1,73 13

Figura 4.7 Categorii de surse cheie pentru compu şi organici persisten ţi – pentru anul 2007

Tabelul 4.9 Centralizarea pe categorii de surse che ie, pentru compu şi organici persisten ţi – pentru anul 2008


Dioxine şi furani HAPtotal HCB PCB


SC (%) Rang SC

______________________________________________________________________________________





SC (%) Rang SC

1.A.4.b.i. 59,0711 65,6408 44,0141 4,4161 173,14 1

6.C.a 11,1846 0,00 32,9279 0,0638 44,18 2

2.C.1 5,9841 0,00 8,2294 22,0413 36,25 3

2.C.5.b 0,1001 0,00 0,00 32,4913 32,59 4

2.C.5.d 0,1794 0,00 0,00 27,5720 27,75 5

1.A.2.a. 8,8251 7,0091 2,3586 6,2538 24,45 6

2.C.3 0,00 22,9317 0,00 0,00 22,93 7

1.A.2.f.i 3,5259 2,5193 7,3786 1,0503 14,47 8

6.C.b. 6,4077 0,00 3,2202 0,00 9,63 9

2.C.5.a 0,0388 0,00 0,00 5,9271 5,97 10

1.A.4.a.i 1,1191 0,5974 1,7178 0,1674 3,60 11

1.A.1.a 1,8694 0,0011 0,00 0,00 1,87 12


Tabelul 4.10 Centralizarea pe categorii de surse ch eie, pentru compu şi organici persisten ţi – pentru anul 2009




SC (%) Rang SC

______________________________________________________________________________________





SC (%) Rang SC

1.A.4.b.i. 71,3398 75,5835 52,1484 13,7165 212,79 1

2.C.1 4,1296 0,00 5,4244 43,6630 53,22 2

6.C.a 12,1099 0,00 34,6263 0,1802 46,92 3

2.C.5.b 0,0310 0,00 0,00 26,2595 26,29 4

1.A.2.a. 6,3584 4,8286 1,6488 11,7651 24,60 5

2.C.3 0,00 17,3473 0,00 0,00 17,35 6

1.A.2.f.i 0,00 0,7706 3,6077 3,3636 7,74 7

1.A.4.a.i 1,2523 0,6590 1,8165 0,4750 4,20 8

1.A.1.a 1,9611 0,0015 0,00 0,00 1,96 9

6.C.b. 1,1723 0,00 0,5746 0,00 1,75 10


În urma analizei tabelelor mai sus menţionate se pot identifica următoarele categorii de surse cheie:

• Încălzirea rezidenţială şi prepararea hranei – cod NFR 1.A.4.b este categoria de surse cheie numărul 1 pentru poluanţii principali şi particule, precum şi pentru poluanţii organici persistenţi;

• Producerea de energie electrică şi termică – cod NFR 1.A.1.a este categoria de surse cheie numărul 1 pentru metale grele, iar pentru poluanţii principali şi particule este a II-a categorie de surse cheie;

______________________________________________________________________________________


• Industria metalurgică, în special activităţile de siderurgie – cod NFR 2.C.1, constituie a II-a categorie de surse cheie pentru metale grele şi a III-a categorie de surse cheie pentru poluanţii organici persistenţi;

• Pentru poluanţii organici persistenţi, a II-a categorie de surse cheie este reprezentată de către activităţile de incinerare a deşeurilor, în special de incinerarea deşeurilor medicale – cod NFR 6.C.a;

• Transportul rutier – cod NFR 1.A.3.b (în mod special autoturismele – cod NFR 1.A.3.b.i) constituie a III-a categorie de surse cheie pentru poluanţii principali şi particule;

• Transportul naval, cu precădere cel intern – cod NFR 1.A.3.d.ii, reprezintă a III-a categorie de surse cheie pentru metale grele;

• Arderile din industriile de fabricare şi construcţii, în special cele asociate fabricării fontei şi oţelului – cod NFR 1.A.2.a constituie a IV-a categorie de surse cheie pentru poluanţii principali şi particule, respectiv constituie a V-a categorie de surse cheie pentru poluanţii organici persistenţi;

• Creşterea animalelor şi managementul dejecţiilor animaliere, în special cele asociate creşterii bovinelor (codurile NFR 4.B.1.a, 4.B.1.b), porcinelor (cod NFR 4.B.8), păsărilor (codurile NFR 4.B.9.a, 4.B.9.b) constituie a V-a categorie de surse cheie pentru poluanţii principali şi particule.

Totodată se constată că 80 % din emisiile pentru poluanţii principali şi particule sunt date de următoarele categorii de surse:

• NOx – categoriile de surse asociate codurilor NFR (1.A.1.a, 1.A.3.b.iii, 1.A.3.b.i, 1.A.2.a, 1.A.2.f.i, 1.A.4.b.i) contribuie cu 83,98 % la emisiile naţionale ale acestui poluant;

• SOx – categoriile de surse asociate codurilor NFR (1.A.1.a, 1.A.2.a) contribuie cu 92,84 % la emisiile naţionale ale acestui poluant;

• CO – categoriile de surse asociate codurilor NFR (1.A.4.b.i, 1.A.3.b.i, 1.A.2.a, 1.A.3.b.ii) contribuie cu 82,31 % la emisiile naţionale ale acestui poluant;

• COVnm – categoriile de surse asociate codurilor NFR (1.A.4.b.i, 1.A.3.b.i, 4.B.8, 3.C, 1.B.1.a, 4.B.1.a, 3.D.2, 1.B.2.b, 4.B.9.a, 2.B.5.a, 2.D.2, 1.A.3.b.iii) contribuie cu 80,79 % la emisiile naţionale ale acestui poluant;

• NH3 – categoriile de surse asociate codurilor NFR (4.B.1.a, 4.B.8, 4.B.9.a, 6.B, 4.B.6, 4.B.1.b) contribuie cu 85,91 % la emisiile naţionale ale acestui poluant;

• PM10 – categoriile de surse asociate codurilor NFR (1.A.4.b.i, 1.A.2.a, 1.A.1.a, 1.A.1.c, 1.A.2.f.i) contribuie cu 83,09 % la emisiile naţionale ale acestui poluant;

• PM2.5 – categoriile de surse asociate codurilor NFR (1.A.4.b.i, 1.A.2.a, 1.A.1.c) contribuie cu 87,37 % la emisiile naţionale ale acestui poluant.

Ca bună practică se recomandă, ca pe viitor, să se concentreze resursele disponibile pentru îmbunătăţirea datelor, a metodelor şi nivelurilor de abordare pentru inventarierea categoriile de surse cheie identificate mai sus.

______________________________________________________________________________________


4.3 PROCEDURI PENTRU ELABORAREA INVENTARELOR DE EMI SII

Procedurile sunt prezentate pentru activităţile din categoriile NFR, ca urmare a necesităţilor de raportare a inventarelor naţionale de emisii. Trebuie menţionat că inventarele locale de emisii sunt focalizate pe arii delimitate spaţial cu o rezoluţie mare (de la nivel de localitate, până la nivelul unui amplasament industrial – pe care se pot desfăşura o multitudine de activităţi). Astfel, pentru inventarele locale vor fi luate în considerare, pentru un anumit amplasament, toate activităţile care pot genera emisii de poluanţi, indiferent de categoria NFR în care acestea se încadrează. În schimb, pentru inventarele naţionale, emisiile asociate fiecărei categorii NFR vor fi cumulate, indiferent de amplasamentul surselor.

4.3.1 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.1.a PRODUCEREA DE ENERGIE ELECTRICĂ ŞI TERMICĂ

În această categorie sunt incluse instalaţiile mari de ardere (IMA), având puteri termice nominale peste 50 MWt.

Sursele din această categorie reprezintă surse cheie, în conformitate cu analiza prezentată în subcapitolul 4.2.

Date fiind cele de mai sus, inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul.

Datele specifice privind activitatea sunt reprezentate de consumuri de combustibili.

4.3.1.1 SURSE DE DATE, COLECTAREA DATELOR , NIVEL DE ABORDARE

Surse de date

Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere sunt:

• Operatorii economici de ţinători de instala ţii mari de ardere ;

• Agen ţiile Regionale pentru Protec ţia Mediului – pot furniza date referitoare la instalaţiile mari de ardere, cuprinse în autorizaţiile integrate de mediu, în diverse raportări (IMA, IPPC, E-PRTR) şi în rapoartele de monitorizare a emisiilor;

• Institutul Na ţional de Statistic ă – poate furniza date privind consumurile de combustibili, incluse în balanţa energetică, anuarul statistic şi în alte anchete statistice.

Colectarea datelor

În vederea colectării datelor, agenţiile locale pentru protecţia mediului vor efectua următoarele activităţi:

• transmiterea către fiecare operator de instalaţie mare de ardere a chestionarului „Surse mari de ardere_energie”, care se referă atât la activitatea principală – arderea combustibililor, cât şi la activităţile conexe;

• solicitarea la agenţiile regionale a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile integrate de mediu şi în diverse alte raportări;

______________________________________________________________________________________


• solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Naţional de Statistică.

Având în vedere că în amplasamentul unei instalaţii mari de ardere pot exista şi instalaţii de ardere având o putere termică mai mică de 50 MWt, operatorilor de IMA le vor fi transmise atât chestionarul „Surse mari de ardere_energie”, cât şi chestionarul „Surse ardere mică putere_punctuale”.

Identificarea nivelului de abordare

Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:

• disponibilitatea datelor;


• categoriile cheie de activităţi/surse.

În ceea ce priveşte instalaţiile mari de ardere, s-a constatat că operatorii din acest sector de activitate deţin date detaliate şi de bună calitate, pe baza cărora se pot estima emisiile, la nivelul fiecărei instalaţii în parte, cu un grad de certitudine ridicat.

Instalaţiile mari de ardere reprezintă o categorie cheie de surse de emisie la nivel naţional.

Ca urmare, estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua pe baza nivelului 3 de abordare.

4.3.1.2 PROCEDURA PENTRU ELABORAREA INVENTARULUI DE EMISII

În urma analizei rapoartelor elaborate de operatorii instalaţiilor mari de ardere pentru îndeplinirea obligaţiilor de raportare conform directivei privind instalaţiile mari de ardere, precum şi cerinţelor legale privind raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră, s-a constatat o bună comparabilitate, integralitate şi coerenţă a evaluării emisiilor de poluanţi.

Diversitatea şi complexitatea tipurilor de instalaţii de ardere necesită cunoaşterea cât mai detaliată a tehnologiilor existente, în procesul de estimare a emisiilor impunându-se implicarea directă a operatorilor ce deţin aceste instalaţii.

De asemenea, la instalaţiile mari de ardere au fost implementate programe de monitorizare continuă sau discontinuă a emisiilor, ceea ce a condus la crearea unei baze de date ce poate fi utilizată pentru estimarea emisiilor.

Operatorii acestor instalaţii deţin modele de calcul al emisiilor ce iau în considerare parametrii specifici proceselor de ardere şi informaţii referitoare la compoziţia combustibililor utilizaţi.

În aceste condiţii, operatorii instalaţiilor mari de ardere pot realiza estimări ale emisiilor cu grad ridicat de acurateţe şi pot asigura o documentare completă a acestora.

Pe de altă parte, raportările conform Ghidului EMEP/EEA 2009 impun definirea unor obiective de calitate a datelor, documentarea corespunzătoare a acestora, estimarea incertitudinilor care apar în toate etapele realizării inventarelor de emisii, ceea ce implică o cunoaştere aprofundată a tehnicilor şi tehnologiilor specifice fiecărei surse în

______________________________________________________________________________________


parte. Se precizează că, până în prezent, conform cerinţelor Directivei IMA, operatorii de instalaţii mari de ardere raportau doar emisiile de oxizi de azot, oxizi de sulf şi pulberi. Inventarele de emisii pentru ceilalţi poluanţi necesar a fi raportaţi conform prevederilor CLRTAP erau elaborate pe baza factorilor de emisie selectaţi de către autorităţile de mediu, ceea ce probabil a generat incertitudini de evaluare a emisiilor.

Luând în considerare cele de mai sus, cel mai adecvat mod de elaborare a inventarelor de emisii pentru această categorie de surse îl reprezintă colaborarea între autorităţile competente pentru protecţia mediului şi operatori, la nivel local şi/sau regional. În acest scop, se propune elaborarea şi implementarea unor protocoale de colaborare, ce urmăresc:

• stabilirea obiectivelor colaborării;

• înfiinţarea unor grupuri de lucru la nivel local / regional;

• elaborarea unor planuri de lucru pentru realizarea inventarelor, ce vor conţine datele şi agenda întâlnirilor;

• stabilirea termenelor de finalizare.

Referitor la obiectivele necesar a fi specificate în protocol, acestea trebuie să includă:

• asigurarea unui flux de date eficient ca suport în realizarea inventarelor naţionale şi locale de emisii precum şi a raportărilor;

• asigurarea şi controlul calităţii datelor privind activitatea, caracteristicile instalaţiilor, tehnici şi tehnologii utilizate, inclusiv cele pentru controlul emisiilor;

• stabilirea metodei de estimare/factorilor de emisie pentru fiecare poluant şi pentru fiecare sursă, după caz, inclusiv fundamentarea din punct de vedere ştiinţific a acestor factori;

• elaborarea inventarelor de emisii şi verificarea rezultatelor;

• elaborarea rapoartelor privind inventarele de emisii.

Grupurile de lucru vor avea un rol esenţial în atingerea, la un nivel cât mai ridicat, a obiectivelor de calitate a inventarelor. Astfel, prin colaborarea specialiştilor din cadrul autorităţilor pentru protecţia mediului şi din partea operatorilor se vor putea asigura transparenţa, consecvenţa, comparabilitatea, completitudinea şi precizia rezultatelor, atât pentru inventarele locale de emisii, cât şi pentru cele naţionale.

În componenţa grupurilor de lucru vor fi cuprinşi specialişti din cadrul serviciilor de reglementări şi de monitorizare ale autorităţilor competente pentru protecţia mediului, respectiv specialişti în tehnologie şi protecţia mediului din partea operatorilor de IMA. Autorităţile de mediu vor trebui să desemneze persoanele care vor face parte din grupurile de lucru, cu includerea acestei activităţi suplimentare în fişa postului.

Fiecare grup de lucru îşi va stabili planul de lucru în funcţie de situaţia pe plan local.

Termenele de finalizare a activităţilor pe care le va desfăşura grupul de lucru vor fi stabilite în funcţie de cerinţele de raportare la nivel naţional şi internaţional.

Procedura pentru elaborarea inventarelor de emisii va cuprinde următoarele etape:

1. Constituirea grupului de lucru şi stabilirea planului de lucru;

2. Realizarea fluxului de date;

3. Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii;

______________________________________________________________________________________


4. Elaborarea şi verificarea inventarelor;

5. Elaborarea rapoartelor.

Constituirea grupului de lucru şi stabilirea planului de lucru

După constituirea oficială a grupului de lucru, acesta va stabili data primei întâlniri, la care se va discuta planul de lucru, se vor stabili sarcinile şi termenele de realizare. Grupul de lucru îşi va desemna un secretar, reprezentant al autorităţii de mediu, care va convoca membrii grupului de lucru, va întocmi minutele întâlnirilor, va colecta, va distribui şi va arhiva documentele.

Realizarea fluxului de date

Reprezentanţii autorităţii de mediu vor prezenta şi distribui reprezentanţilor operatorilor chestionarele de colectare a datelor privind activitatea, combustibilii utilizaţi, caracteristicile şi localizarea surselor, tehnici şi tehnologii utilizate, inclusiv cele pentru controlul emisiilor.

Operatorii vor completa chestionarele şi le vor transmite autorităţii de mediu, care va efectua o analiză preliminară a acestora. În cazul în care sunt identificate aspecte neclare sau neconcordanţe în datele primite, autoritatea de mediu va solicita clarificări. Operatorul va transmite clarificările solicitate, în urma acestei operaţii rezultând forma finală a răspunsurilor la chestionare.

Grupul de lucru va analiza datele colectate pe baza chestionarelor şi va stabili setul de date care va fi folosit pentru elaborarea inventarelor.

De asemenea, grupul de lucru va verifica şi va definitiva încadrarea activităţilor din amplasamentul unei IMA în codurile NFR.

Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de e misii

În cazul instalaţiilor mari de ardere se pot aplica următoarele metode de estimare a emisiilor:

• Metode bazate pe m ăsur ări directe – având în vedere că la o serie de instalaţii sunt implementate sisteme de monitorizare continuă a emisiilor, există deja o bază de date care poate fi utilizată pentru estimarea emisiilor;

• Metode bazate pe bilan ţuri de mas ă – aplicabile pentru estimarea emisiilor de SO2;

• Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor – categorie în care se pot încadra modelele de estimare utilizate de operatorii IMA;

• Metode bazate pe factori de emisie – aplicabile pentru estimarea emisiilor celorlalţi poluanţi relevanţi;

• Metode bazate pe date surogat – aplicabile pentru estimarea emisiilor de metale.

Având în vedere că metodele bazate pe măsurări sunt, teoretic, cele care conduc la estimarea emisiilor de poluanţi cu cel mai mare grad de precizie, prima metodă a cărei aplicabilitate va fi evaluată va fi metoda care va utiliza rezultatele măsurărilor directe. De asemenea, se va lua în considerare faptul că legislaţia naţională în vigoare impune estimarea emisiilor pe baza măsurărilor de concentraţii pentru SO2, NOx şi pulberi (HG

______________________________________________________________________________________


440/2010), iar estimarea emisiilor pentru IMA care deţin date de monitorizare continuă pentru aceşti poluanţi se va efectua utilizând aceste date.

Ca urmare, se va proceda la următoarele:

• Identificarea IMA la care sunt implementate programe de măsurare continuă, respectiv, discontinuă a emisiilor;

• Analiza programelor de monitorizare implementate (poluanţii şi alţi parametri monitorizaţi, metodele şi echipamentele de măsură utilizate, procedurile standard de operare);

• Analiza rezultatelor obţinute prin programele de monitorizare (captura de date, planul de asigurare şi control al calităţii datelor).

Datele provenite din măsurări continue vor fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii de SO2, NOx, CO şi pulberi, doar în condiţiile respectării criteriilor de calitate prevăzute prin standardele SR EN ISO 14956:2003 şi SR EN 14181:2004.

Datele provenite din măsurări discontinue nu vor fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii, deoarece programele de măsurare respective au fost stabilite pentru verificarea conformării şi nu pentru estimarea emisiilor necesare elaborării inventarelor locale şi naţionale.

Pentru celelalte situaţii, şi anume IMA la care nu se efectuează monitorizare continuă a emisiilor precum şi pentru poluanţii care nu sunt monitorizaţi continuu, elaborarea inventarelor de emisii se va efectua prin utilizarea modelelor de estimare a emisiilor folosite de operatori. Se precizează că, după caz, modelele de estimare a emisiilor folosite de operatori vor fi extrapolate pentru estimarea emisiilor pentru poluanţii care nu au fost incluşi până în prezent în raportările operatorilor.

Modul de extrapolare la care se face referire mai sus se va stabili în grupul de lucru, menţionându-se necesitatea ca operatorul să prezinte modelul propriu de estimare a emisiilor.

Elaborarea inventarelor

Inventarele locale de emisii sunt utilizate la nivel local pentru evaluarea calităţii aerului prin modelarea matematică a dispersiei poluanţilor, actualizarea/revizuirea planurilor de gestionare a calităţii aerului, prognoza calităţii aerului la nivel local etc., pentru a răspunde cerinţelor legislaţiei naţionale în domeniul protecţiei mediului şi raportărilor către Agenţia Europeană de Mediu.

Inventarele locale de emisii includ următoarele categorii de date:

• Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;

• Emisii orare sau emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de funcţionare a instalaţiilor.

Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie vor fi obţinute de la operator pe baza completării chestionarelor.

În ceea ce priveşte emisiile orare, pentru instalaţiile mari de ardere la care se efectuează monitorizarea continuă a emisiilor, operatorii vor furniza seriile dinamice orare de valori ale emisiilor pentru toţi poluanţii monitorizaţi continuu, generate pentru întregul an de inventariere.

______________________________________________________________________________________


Pentru IMA la care nu se efectuează monitorizare continuă a emisiilor precum şi pentru poluanţii care nu sunt monitorizaţi continuu operatorii vor furniza emisiile anuale/lunare împreună cu regimul de funcţionare a instalaţiilor.

Pentru IMA care nu dispun de un model propriu pentru estimarea emisiilor se vor urma aceiaşi paşi procedurali cu menţiunea că selectarea metodei de estimare se va face în cadrul grupului de lucru, pe baza identificării informaţiilor disponibile la nivelul operatorului. În cazul în care se efectuează monitorizarea continuă a emisiilor pentru poluanţii monitorizaţi se va aplica procedura descrisă mai sus. Dintre aceste IMA, dar la care nu se efectuează monitorizare continuă a emisiilor, precum şi pentru poluanţii care nu sunt monitorizaţi continuu există două alternative pentru estimarea emisiilor.

O alternativă ar consta în elaborarea şi implementarea de către operator a propriului model pentru calculul emisiilor, adecvat tehnicii specifice instalaţiei.

Cea de-a doua alternativă constă în folosirea metodelor bazate pe factori de emisie, inclusiv după caz a celor puşi la dispoziţie de furnizorul de echipamente.

În conformitate cu recomandările Ghidului EMEP/EEA 2009, se vor utiliza factorii de emisie furnizaţi de metodologia US EPA/AP-42, în capitolul 1 „External Combustion Sources” şi în capitolul 3 „Stationary Internal Combustion Sources” (http://www.epa.gov/ttnchie1/ap-42/ ).

Pentru estimarea emisiilor de SO2 se recomandă utilizarea metodei bazate pe bilanţ de masă, luând în considerare, după caz, procentul de reţinere în cenuşă şi/sau în instalaţia pentru reducerea emisiilor.

Pentru estimarea emisiilor de metale de la instalaţiile care funcţionează pe combustibili solizi se recomandă utilizarea datelor privind concentraţiile de metale în combustibili, în cenuşă şi în particulele reţinute în sistemele pentru controlul emisiilor de particule. Metoda constă în calcularea emisiilor de metale (cantităţile existente în particulele emise) prin extrapolarea datelor privind concentraţiile de metale în particulele reţinute la particulele emise.

Se precizează că inventarele locale de emisii pentru IMA vor include nu numai activitatea principală, de ardere a combustibililor, ci şi celelalte activităţi conexe desfăşurate pe amplasamentul acesteia. De exemplu, activităţi conexe unei IMA care funcţionează cu cărbune pot fi reprezentate de stocarea, manevrarea şi procesarea cărbunelui. Aceste activităţi conduc la generarea de emisii de particule asociate categoriei cod NFR 1.B.1.a Emisii fugitive generate de combustibili solizi: extracţia şi manevrarea cărbunilor.

Inventarele na ţionale de emisii se elaborează în scopul îndeplinirii obligaţiilor de raportare care derivă din statutul de stat membru al Uniunii Europene, respectiv de Parte la convenţiile internaţionale.

Inventarele na ţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 1.A.1.a se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie. Această abordare prezintă o serie de avantaje majore: asigurarea unei precizii ridicate, a integralităţii şi a transparenţei inventarelor naţionale, precum şi asigurarea concordanţei între raportările efectuate pentru diferite scopuri.

Verificarea inventarelor

______________________________________________________________________________________


În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare şi control al calităţii datelor.

Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind consumurile de combustibil cu datele corespunzătoare din balanţa energetică naţională.

Un aspect important al verificării inventarelor de emisii constă în evaluarea incertitudinii acestora conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA 2009. Se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (consumuri, date de monitorizare, etc.).

Elaborarea rapoartelor

Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (consumuri de combustibili, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe. În subcapitolul 4.5 este prezentată o propunere referitoare la structura acestei baze de date.

Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria NFR 1.A.1.a vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

4.3.2 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.1.b RAFINAREA ŢIŢEIULUI

În această categorie sunt incluse instalaţiile de ardere în care procesul de ardere are loc fără contact cu produsul, utilizate în rafinării pentru încălzirea ţiţeiului/produselor. Sursele de ardere din categoria NFR 1.A.1.b sunt asociate strict proceselor de producţie (cuptoare din componenţa instalaţiilor de procesare) şi nu includ alte surse de ardere pentru generarea de energie electrică şi termică existente într-o rafinărie.

Trebuie precizat faptul că în cadrul unei rafinării există o multitudine de surse de emisie asociate proceselor de producţie propriu-zise, dintre care arderea combustibililor în cuptoarele de proces reprezintă doar o categorie NFR (cod 1.A.1.b). Alte surse specifice sunt procesele tehnologice de rafinare a ţiţeiului, în sine, transferul şi stocarea produselor, arderea gazelor la faclă, recuperarea sulfului, epurarea apelor uzate, răcirea apei în turnurile de răcire, care sunt încadrate la alte categorii NFR, cum sunt: cod NFR 1.B.2.a.iv – rafinare, stocare, cod NFR 1.B.2.a.v – distribuirea produselor petroliere, cod NFR 1.B.2.c – sisteme de ventilare şi ardere la faclă, cod NFR 3.C – industria chimică (suflarea asfaltului).

Analiza prezentată în subcapitolul 4.2., referitoare la sursele-cheie indică faptul că, începând cu anul 2008, sursele de ardere asociate proceselor tehnologice de rafinare a ţiţeiului nu mai reprezintă o categorie de surse-cheie la nivel naţional.

Deşi emisiile de poluanţi aferente acestor surse au o contribuţie relativ redusă la cantităţile de poluanţi emise la nivel naţional, la nivel local aceste emisii pot genera niveluri semnificative de poluare a aerului înconjurător. De asemenea, trebuie menţionat faptul că sursele din categoria avută în vedere sunt instalaţii care intră sub incidenţa Directivei IPPC, reprezentând surse majore de emisii.

______________________________________________________________________________________



Datele specifice privind activitatea cod NFR 1.A.1.b sunt reprezentate de consumuri de combustibili.


Surse de date


• Operatorii economici de ţinători de rafin ării ;

• Agen ţiile Regionale pentru Protec ţia Mediului – pot furniza date referitoare la instalaţiile de rafinare a ţiţeiului, cuprinse în autorizaţiile integrate de mediu, în diverse raportări (IPPC, E-PRTR) şi în rapoartele de monitorizare a emisiilor;

• Institutul Na ţional de Statistic ă – poate furniza date privind consumurile de combustibil, incluse în balanţa energetică, în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.

Colectarea datelor


• transmiterea către operatorii rafinăriilor de ţiţei a chestionarului „Rafinării”, care se referă atât la arderea combustibililor în cuptoare de proces, cât şi la activităţile de procesare şi de stocare;



Având în vedere că o rafinărie poate include surse de ardere altele decât cele aferente direct proceselor tehnologice, operatorilor rafinăriilor le vor fi transmise atât chestionarul „Rafinării”, cât şi chestionarele „Surse mari de ardere_energie” şi „Surse ardere mică putere_punctuale”.



• disponibilitatea datelor

• calitatea datelor colectate

• importanţa surselor pentru poluarea la nivel local

Întrucât sursele din categoria cod NFR 1.A.1.b sunt instalaţii care intră sub incidenţa Directivei IPPC, reprezentând surse majore de emisii, iar operatorii deţin date de detaliu privind activitatea, estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua pe baza nivelului 3 de abordare.

______________________________________________________________________________________


Inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul, local sau naţional.


Diversitatea şi complexitatea proceselor tehnologice şi a instalaţiilor de procesare a ţiţeiului necesită cunoaşterea cât mai detaliată a tehnicilor existente, în procesul de estimare a emisiilor impunându-se implicarea directă a operatorilor ce deţin aceste instalaţii.

Astfel, cel mai adecvat mod de elaborare a inventarelor de emisii pentru această categorie de surse îl reprezintă colaborarea între autorităţile competente pentru protecţia mediului şi operatori, la nivel local şi/sau regional.

În cadrul procedurii vor fi luate în considerare toate activităţile/sursele existente în amplasamentul unei rafinării, adică:

• arderea combustibililor în cuptoarele de proces, cod NFR 1.A.1.b – rafinarea ţiţeiului;

• procesele tehnologice de rafinare a ţiţeiului, recuperarea sulfului, epurarea apelor uzate, răcirea apei în turnurile de răcire, transferul şi stocarea produselor, cod NFR 1.B.2.a.iv – rafinare, stocare;

• distribuirea produselor petroliere, cod NFR 1.B.2.a.v;

• ventilare şi arderea gazelor la faclă, cod NFR 1.B.2.c – sisteme de ventilare şi ardere la faclă;

• suflarea asfaltului, cod NFR 3.C – industria chimică (suflarea asfaltului).

De asemenea, vor fi luate în considerare, după caz, activităţile de producere a energiei electrice şi termice prin intermediul instalaţiilor mari de ardere(cod NFR 1.A.1.a) şi/sau activităţile de ardere în surse staţionare de mică putere (cod NFR 1.A.4).

În scopul asigurării colaborării dintre autorităţile pentru protecţia mediului şi operatori, se propune elaborarea şi implementarea unor protocoale de colaborare, ce urmăresc:


• înfiinţarea unor grupuri de lucru la nivel local/regional;




• asigurarea unui flux de date eficient ca suport în realizarea inventarelor naţionale şi locale de emisii precum şi a raportărilor


• stabilirea metodei de estimare/factorilor de emisie pentru fiecare poluant şi pentru fiecare sursă, după caz, inclusiv fundamentarea din punct de vedere ştiinţific a acestor factori

• elaborarea inventarelor de emisii şi verificarea rezultatelor

• elaborarea rapoartelor privind inventarele de emisii

______________________________________________________________________________________



În componenţa grupurilor de lucru vor fi cuprinşi specialişti din cadrul serviciilor de reglementări şi de monitorizare ale autorităţilor competente pentru protecţia mediului, respectiv, specialişti în tehnologie şi protecţia mediului din partea operatorilor. Autorităţile de mediu vor trebui să desemneze persoanele care vor face parte din grupurile de lucru, cu includerea acestei activităţi suplimentare în fişa postului.




1. Constituirea grupului de lucru şi stabilirea planului de lucru

2. Realizarea fluxului de date

3. Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii

4. Elaborarea şi verificarea inventarelor

5. Elaborarea rapoartelor







Dat fiind faptul că în cadrul unei rafinării există o multitudine de surse de emisie, grupul de lucru va verifica şi va definitiva încadrarea activităţilor din amplasamentul unei rafinării în codurile NFR.

______________________________________________________________________________________


Următorii paşi procedurali se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de emisii pentru activităţile din categoria cod NFR 1.A.1.b (arderi în cuptoarele de proces din cadrul rafinăriilor).

Detaliile cu privire la elaborarea inventarelor de emisii pentru activităţile din cadrul unei rafinării, clasificate cu alte coduri NFR sunt prezentate în procedurile specifice acestora.


În cazul cuptoarelor de proces se pot aplica următoarele metode de estimare a emisiilor:

• Metode bazate pe m ăsur ări directe – aplicabile în cazul în care sunt implementate sisteme de monitorizare continuă a emisiilor

• Metode bazate pe bilan ţuri de mas ă – aplicabile pentru estimarea emisiilor de SO2

• Metode bazate pe factori de emisie – aplicabile pentru estimarea emisiilor celorlalţi poluanţi relevanţi

• Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor – aplicabile pentru estimarea emisiilor poluanţilor relevanţi generaţi de cuptoarele de proces

Având în vedere că metodele bazate pe măsurări sunt, teoretic, cele care conduc la estimarea emisiilor de poluanţi cu cel mai mare grad de precizie, prima metodă a cărei aplicabilitate va fi evaluată va fi metoda care va utiliza rezultatele măsurărilor directe, în cazul în care acestea există.


• Identificarea instalaţiilor la care sunt implementate programe de măsurare continuă, respectiv, discontinuă a emisiilor

• Analiza programelor de monitorizare implementate (poluanţii şi alţi parametri monitorizaţi, metodele şi echipamentele de măsurare utilizate, procedurile standard de operare)

• Analiza rezultatelor obţinute prin programele de monitorizare continuă (captura de date, planul de asigurare şi control al calităţii datelor)

Datele provenite din măsurări continue vor putea fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii de SO2, NOx, CO şi pulberi, doar în condiţiile respectării criteriilor de calitate prevăzute prin standardele SR EN ISO 14956:2003 şi SR EN 14181:2004.


Pentru celelalte situaţii, şi anume, pentru cuptoarele de proces la care nu se efectuează monitorizarea continuă a emisiilor, precum şi pentru poluanţii care nu sunt monitorizaţi continuu, elaborarea inventarelor de emisii se va efectua prin utilizarea metodelor de estimare a emisiilor pe baza bilanţului de masă pentru SO2 şi pe baza factorilor de emisie pentru restul poluanţilor.

Se recomandă elaborarea de către operatori a unor modele de estimare a emisiilor specifice fiecărei instalaţii, bazate pe caracteristicile constructive ale instalaţiilor, modul

______________________________________________________________________________________


de operare şi măsurile pentru reducerea emisiilor. Aceste modele vor permite o estimare mai precisă a emisiilor decât utilizarea factorilor de emisie, ceea ce reprezintă principalul motiv al acestei recomandări. Operatorul va trebui să prezinte modelul propriu de estimare a emisiilor în grupul de lucru, inclusiv fundamentarea din punct de vedere ştiinţific a acestuia.

Stabilirea metodei de estimare a emisiilor se va efectua în cadrul grupului de lucru.


Inventarele locale de emisii sunt utilizate la nivel local pentru evaluarea calităţii aerului prin modelarea matematică a dispersiei poluanţilor, actualizarea/revizuirea planurilor de gestionare a calităţii aerului, prognoza calităţii aerului la nivel local, etc. pentru a răspunde cerinţelor legislaţiei naţionale în domeniul protecţiei mediului şi raportărilor către Agenţia Europeană de Mediu.


• Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie



În ceea ce priveşte emisiile orare, pentru cuptoarele de proces la care se efectuează monitorizarea continuă a emisiilor, operatorii vor furniza seriile dinamice orare de valori ale emisiilor pentru toţi poluanţii monitorizaţi continuu, generate pentru întregul an de inventariere.

Pentru cuptoarele de proces la care nu se efectuează monitorizare continuă a emisiilor, precum şi pentru poluanţii care nu sunt monitorizaţi continuu, operatorii care deţin/vor deţine modele proprii de estimare a emisiilor vor furniza emisiile anuale/lunare împreună cu regimul de funcţionare a instalaţiilor.

Pentru operatorii care nu dispun de un model propriu pentru estimarea emisiilor se vor urma aceiaşi paşi procedurali cu menţiunea că selectarea metodei de estimare se va face în cadrul grupului de lucru, pe baza identificării informaţiilor disponibile la nivelul operatorului.

În această situaţie se vor folosi metodele bazate pe factori de emisie, inclusiv, după caz, a celor puşi la dispoziţie de furnizorul de echipamente.

În conformitate cu recomandările Ghidului EMEP/EEA 2009 se recomandă ca stabilirea factorilor de emisie să fie efectuată pe baza informaţiilor incluse în Metoda de estimare a emisiilor pentru E-PRTR raportate de rafinării [Air pollutant emission estimation methods for E-PRTR reporting by refineries, prepared by the CONCAWE Air Quality Management Group’s Special Task Force on Emission Reporting Methodologies (STF-69) CONCAWE Report 01/09, 2009] şi în Documentul de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile pentru rafinăriile de ţiţei şi de gaze, pentru fiecare instalaţie şi pentru fiecare tip de combustibil în parte. În procesul de selectare şi de stabilire a factorilor de emisie va trebui acordată o atenţie deosebită, pe de o parte evaluării stării tehnice a echipamentelor, iar pe de altă parte, sistemelor pentru reducerea emisiilor, luând în considerare informaţiile disponibile în Documentul de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile pentru rafinăriile de ţiţei şi de gaze.

______________________________________________________________________________________


Stabilirea factorilor de emisie poate fi efectuată, de asemenea, pornind de la factorii de emisie indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009 pentru nivelul 2 de abordare privind estimarea emisiilor pentru categoria de activităţi cod NFR 1.A.1.b, aplicând, după caz, corecţiile corespunzătoare eficienţei sistemelor pentru reducerea emisiilor (de exemplu, arzătoare cu NOx reduşi, de un anumit tip, injecţie cu abur, etc.), în conformitate cu informaţiile disponibile în Documentul de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile pentru rafinăriile de ţiţei şi de gaze şi/sau cu informaţiile furnizate de producătorii de echipamente.

Dat fiind faptul că, în conformitate cu precizările Ghidului EMEP/EEA 2009, factorii de emisie indicaţi de acesta reprezintă factorii de emisie din metodologia US EPA/AP-42 recalculaţi din unităţi de masă pe unităţi fizice de combustibil (de exemplu, kg/103 litri combustibil lichid) în unităţi de masă pe unităţi energetice de combustibil (g/GJ) se recomandă utilizarea directă a factorilor de emisie US EPA/AP-42, pentru a se evita erorile induse de diferenţele dintre puterile calorice ale combustibililor utilizate de Ghid şi puterile calorice ale combustibililor utilizaţi de fiecare rafinărie din România. În acest sens, se vor utiliza factorii de emisie furnizaţi de metodologia US EPA/AP-42 în capitolul 1 „External Combustion Sources” şi în capitolul 3 „Stationary Internal Combustion Sources” (http://www.epa.gov/ttnchie1/ap-42/).

Pentru estimarea emisiilor de SO2 rezultate din procesele de ardere, se recomandă utilizarea metodei bazate pe bilanţ de masă, ţinând cont de conţinutul de sulf din combustibilii utilizaţi.

Se precizează că inventarul local de emisii pentru o rafinărie va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici.

Inventarele na ţionale de emisii se elaborează în scopul îndeplinirii obligaţiilor de raportare care derivă din statutul de stat membru al Uniunii Europene respectiv de Parte la convenţiile internaţionale.

Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 1.A.1.b se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie. Această abordare prezintă o serie de avantaje majore: asigurarea unei precizii ridicate, a integralităţii şi a transparenţei inventarelor naţionale, precum şi asigurarea concordanţei între raportările efectuate pentru diferite scopuri.

În acelaşi mod se va proceda cu emisiile aferente categoriilor de activităţi din cadrul rafinăriilor, clasificate cu alte coduri NFR. Cumularea emisiilor se va realiza pe categorii de activităţi (coduri NFR).



Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind consumurile de combustibil cu datele corespunzătoare din statisticile naţionale.

Un aspect important al verificării inventarelor de emisii constă în evaluarea incertitudinii acestora conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA 2009. Se precizează că

______________________________________________________________________________________


este necesar ca operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (consumuri, date de monitorizare, etc.).



Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria NFR 1.A.1.b vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

4.3.3 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.1.c FABRICAREA COMBUSTIBILILOR SOLIZI ŞI ALTE INDUSTRII ENERGETICE

În această categorie sunt incluse cuptoarele de fabricare a cocsului.

Analiza prezentată în subcapitolul 4.2., referitoare la sursele-cheie indică faptul că sursele de ardere asociate procesului de fabricare a cocsului nu reprezintă o categorie de surse-cheie la nivel naţional.



Se precizează că emisiile asociate categoriei de activităţi cod NFR 1.A.1.c sunt reprezentate numai de emisiile rezultate din procesul de ardere pentru generarea de căldură necesară pirolizei cărbunelui în cuptorul de cocs. Sursele sunt punctuale, dirijate.

Emisiile fugitive aferente fabricării cocsului sunt incluse în categoria de activităţi cod NFR 1.B.1.b, fiind abordate în subcapitolul 4.3.14.2 al prezentului Îndrumar.

Datele specifice privind activitatea cod NFR 1.A.1.c sunt reprezentate de consumul de cărbune cocsificabil şi de producţia de cocs.


Surse de date


• Operatorii economici care de ţin instala ţii de fabricare a cocsului ;

______________________________________________________________________________________


• Agen ţiile Regionale pentru Protec ţia Mediului – pot furniza date referitoare la instalaţiile de fabricare a cocsului cuprinse în autorizaţiile integrate de mediu, în diverse raportări (IPPC, E-PRTR) şi în rapoartele de monitorizare a emisiilor;

• Institutul Na ţional de Statistic ă – poate furniza date privind consumurile de cărbune pentru fabricarea cocsului, incluse în balanţa energetică, precum şi producţia de cocs, incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.

Colectarea datelor


• transmiterea către operatorii instalaţiilor de fabricare a cocsului a chestionarului „Fabricare cocs”, care se referă atât la activitatea propriu-zisă de fabricare a cocsului (cuptorul de cocs), cât şi la activităţi conexe, respectiv, surse de emisii fugitive;



În cazul în care în amplasamentul unei instalaţii de fabricare a cocsului funcţionează şi instalaţii de ardere (centrale termice, etc.), operatorilor instalaţiilor de fabricare a cocsului le va fi transmis, de asemenea, chestionarul „Surse de ardere de mică putere_punctuale”.



• disponibilitatea datelor;


• importanţa surselor pentru poluarea la nivel local.

Întrucât sursele din categoria cod NFR 1.A.1.c sunt instalaţii care intră sub incidenţa Directivei IPPC, reprezentând surse majore de emisii este de aşteptat ca operatorii să deţină date de detaliu privind activitatea. În acest caz estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua pe baza nivelului 3 de abordare. În cazul în care operatorii nu deţin astfel de date, se va utiliza nivelul 2 de abordare în conformitate cu Ghidul EMEP/EEA 2009, respectiv, cu capitolul 3 al Îndrumarului.



Specificitatea proceselor tehnologice şi a instalaţiilor de fabricare a cocsului precum şi a celor de tratare a gazelor de cocs necesită implicarea directă a operatorilor în procesul de estimare a emisiilor.

În general, activitatea de fabricare a cocsului este aferentă activităţilor de metalurgie feroasă primară. În aceste situaţii, procedura de elaborare a inventarelor de emisii

______________________________________________________________________________________


pentru activitatea de fabricare a cocsului se va desfăşura simultan cu cea pentru activităţile de fabricare a fontei şi oţelului (categoriile de surse cod NFR 1.A.2.a Arderi în industrii de fabricare şi construcţii – Fabricarea fontei şi oţelului şi cod NFR 2.C.1 Fabricarea fontei şi oţelului).

În cazul în care activitatea de fabricare a cocsului este independentă se va utiliza o procedură asemănătoare, adaptată acestui tip de operatori.

Pentru elaborarea inventarelor de emisii generate de fabricarea cocsului se pot utiliza următoarele metode:

• Metode bazate pe m ăsur ări directe

• Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor

• Metode bazate pe factori de emisie

În cazul în care sunt disponibile, datele provenite din măsurări continue vor putea fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii pentru poluanţii monitorizaţi (de regulă SO2, NOx, CO şi pulberi), doar în condiţiile respectării criteriilor de calitate prevăzute prin standardele SR EN ISO 14956:2003 şi SR EN 14181:2004.


În cazul în care operatorii dispun de modele de estimare a emisiilor specifice instalaţiilor operate, bazate pe caracteristicile constructive ale instalaţiilor, modul de operare şi măsurile pentru reducerea emisiilor, estimarea emisiilor pentru fiecare instalaţie va fi efectuată utilizând modelele specifice. Se precizează că operatorul va trebui să prezinte modelul propriu de estimare a emisiilor în grupul de lucru, inclusiv fundamentarea din punct de vedere ştiinţific a acestuia.

Se recomandă ca operatorii să-şi elaboreze propriile modele de estimare a emisiilor specifice fiecărei instalaţii, aceste modele permiţând o estimare mai precisă a emisiilor decât utilizarea factorilor de emisie.

În cazul în care nu sunt disponibile date de monitorizare continuă care să respecte criteriile de calitate sau modele pentru estimarea emisiilor, emisiile generate de cuptoarele de cocs se vor estima prin utilizarea factorilor de emisie.

Inventarele locale de emisii vor include următoarele categorii de date:



Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie vor fi obţinute de la operatori pe baza completării chestionarelor.

În ceea ce priveşte emisiile orare, pentru cuptoarele de cocs la care se efectuează monitorizarea continuă a emisiilor, operatorii vor furniza seriile dinamice orare de valori ale emisiilor pentru toţi poluanţii monitorizaţi continuu, generate pentru întregul an de inventariere.

______________________________________________________________________________________


Pentru cuptoarele de cocs la care nu se efectuează monitorizare continuă a emisiilor, precum şi pentru poluanţii care nu sunt monitorizaţi continuu, operatorii care deţin/vor deţine modele proprii de estimare a emisiilor vor furniza emisiile anuale/lunare împreună cu regimul de funcţionare a instalaţiilor.

Pentru instalaţiile/poluanţii pentru care nu sunt disponibile date de monitorizare sau modele de estimare a emisiilor, estimarea emisiilor se va efectua utilizând factorii de emisie recomandaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009 în capitolul 1.A.1, subcapitolul 5, tabelele 5-3 şi 5-4 (nivelul 2 de abordare).

Se precizează că inventarul local de emisii pentru o instalaţie de fabricare a cocsului va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici.

Astfel, inventarul local pentru o astfel de instalaţie va include:

• sursele de emisii fugitive asociate fabricării cocsului – categorie activităţi cod NFR 1.B.1.b – Emisii fugitive generate de combustibili solizi: transformarea combustibililor solizi;

• sursele mobile reprezentate de funcţionarea utilajelor şi echipamentelor mobile motorizate, cod NFR 1.A.2.f.ii – Surse mobile nerutiere şi echipamente (în domeniul industrial), dacă este cazul;

• sursele mobile reprezentate de traficul vehiculelor în amplasamentul instalaţiei, cod NFR 1.A.3.b.ii şi cod NFR 1.A.3.b.iii, dacă este cazul;

• sursele de ardere de mică putere, cod NFR 1.A.4, dacă este cazul.

Inventarele na ţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 1.A.1.c se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie. Această abordare prezintă o serie de avantaje majore: asigurarea unei precizii ridicate, a integralităţii şi a transparenţei inventarelor naţionale, precum şi asigurarea concordanţei între raportările efectuate pentru diferite scopuri.

În acelaşi mod se va proceda cu emisiile aferente categoriilor de activităţi din cadrul amplasamentelor instalaţiilor de fabricare a cocsului, clasificate cu alte coduri NFR. Cumularea emisiilor se va realiza pe categorii de activităţi (coduri NFR).


Un aspect important în verificarea inventarului na ţional pentru această categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind consumul de cărbune cocsificabil pentru fabricarea cocsului şi producţia de cocs cu datele corespunzătoare din statisticile naţionale.

Un aspect important al verificării inventarelor de emisii constă în evaluarea incertitudinii acestora conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA 2009. Se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (consumuri, producţii).

Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (producţii, consumuri de combustibili şi carburanţi, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile

______________________________________________________________________________________


cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe. În subcapitolul 4.5 este prezentată o propunere referitoare la structura acestei baze de date.

Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria NFR 1.A.1.c vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

4.3.4 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.2 ARDERI ÎN INDUSTRII DE FABRICARE ŞI CONSTRUCŢII

Categoria de activităţi 1.A.2 se referă la procesele de ardere care fac parte integrantă din procesele tehnologice de fabricare a unui produs (de exemplu, atunci când combustibilul este un subprodus al procesului sau când produsele de ardere şi materiile prime se amestecă direct) precum şi la procesele în care produsele de ardere pot fi modificate prin interacţiunea cu activităţile de producţie. Această categorie de activităţi se referă, de fapt, la acele procese tehnologice în care arderea combustibilului se realizează în contact cu materialele procesate (ardere cu contact), spre deosebire de procesele tehnologice în care arderea combustibilului în scopul producerii de căldură necesară desfăşurării procesului tehnologic se realizează în instalaţii separate de cele de procesare, fără contact cu materialele procesate (de exemplu, cuptoarele de proces din rafinării) şi la care emisiile rezultate din ardere sunt separate fizic de cele rezultate din procesare. Emisiile asociate acestei categorii de activităţi pot avea loc în urma ambelor procese: de ardere şi tehnologice. Emisiile asociate proceselor de ardere se calculează conform metodologiilor prezentate pentru activităţile cod NFR 1.A.2 (1.A.2.a ... 1.A.2.f), iar cele asociate proceselor tehnologice se calculează conform metodologiilor prezentate pentru activităţile cod NFR 2.B, 2.C (2.C.1, 2.C.2, 2.C.3, 2.C.5.a... 2.C.5.e), 2.D.1, 2.D.2, 2.A.1, 2.A.2, 2.A.6, 2.A.7.d, 2.G.

Se precizează că arderile cu contact specifice industriilor chimică, celuloză şi hârtie, prepararea hranei şi băuturilor sunt asociate proceselor tehnologice sau sistemelor de reducere a emisiilor cum sunt:

• industria chimică – fabricarea negrului de fum, oxidarea termică a gazelor reziduale din procese, arderea apelor uzate provenite din procese chimice în focarele cazanelor, etc.

• industria celulozei şi hârtiei – arderea leşiilor epuizate şi a gazelor cu conţinut de COVnm în cazanul de regenerare, etc.

• prepararea hranei şi băuturilor – arderea deşeurilor tehnologice, împreună cu combustibilul, în cazane de abur, etc.

În tabelul de mai jos sunt prezentate categoriile de procese de ardere, împreună cu categoriile de procese tehnologice de producţie asociate acestora, pe coduri NFR, pentru categoriile de activităţi industriale la care se referă codul NFR 1.A.2:

Tabelul 4.11 Procesele de ardere din categoria cod NFR 1.A.2 şi activit ăţile industriale asociate

Cod NFR categoria de

activit ăţi arderi industriale

Activit ăţi arderi industriale Activit ăţi industriale Cod NFR categoria

de activit ăţi industriale

Fabricare fontă şi oţel 2.C.1 1.A.2.a Fabricare fontă şi oţel şi

fabricare feroaliaje Fabricare feroaliaje 2.C.2

______________________________________________________________________________________


Cod NFR categoria de

activit ăţi arderi industriale

Activit ăţi arderi industriale Activit ăţi industriale Cod NFR categoria

de activit ăţi industriale

Fabricare aluminiu 2.C.3

Fabricare cupru 2.C.5.a

Fabricare plumb 2.C.5.b

Fabricare nichel 2.C.5.c

Fabricare zinc 2.C.5.d

1.A.2.b Fabricare metale neferoase

Fabricare alte metale 2.C.5.e

1.A.2.c Industria chimică Industria chimică 2.B

1.A.2.d Fabricare celuloză şi hârtie Fabricare celuloză şi hârtie 2.D.1

1.A.2.e Fabricare alimente, băuturi şi tutun Fabricare alimente şi băuturi 2.D.2

Fabricare ciment 2.A.1

Fabricare var 2.A.2

Asfaltare drumuri 2.A.6

Fabricare gips, vată minerală, sticlă, cărămizi şi ţigle, email 2.A.7.d

1.A.2.f Altele

Altele 2.G

Sursele din categoria cod NFR 1.A.2, asociate activităţilor de fabricare a fontei şi oţelului (cod NFR 1.A.2.a), reprezintă surse cheie, în conformitate cu analiza prezentată în subcapitolul 4.2. De asemenea, majoritatea instalaţiilor din categoria cod NFR 1.A.2 cad sub incidenţa Directivei IPPC şi reprezintă surse majore de poluare a aerului la nivel local.


Datele specifice privind activitatea sunt reprezentate de consumuri de combustibili şi de producţii.


Surse de date


• Operatorii economici al căror profil de activitate este: metalurgia feroasă primară şi/sau secundară, metalurgia neferoasă primară şi/sau secundară, fabricarea gipsului, varului, cimentului, mixturilor asfaltice, sticlei, vatei minerale, cărămizilor şi ţiglelor, produselor ceramice, emailurilor;

• Agen ţiile regionale şi locale pentru protec ţia mediului – pot furniza date referitoare la activităţile şi instalaţiile operatorilor economici, cuprinse în

______________________________________________________________________________________


autorizaţiile integrate/autorizaţiile de mediu, în diverse raportări (IPPC, E-PRTR) şi în rapoartele de monitorizare a emisiilor;

• Institutul Na ţional de Statistic ă – poate furniza date privind consumurile de combustibil, incluse în balanţa energetică, precum şi date privind producţiile pe domenii de activitate, incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.

Colectarea datelor


• transmiterea către operatori, în funcţie de domeniul de activitate, a chestionarelor:„Chimie”, „Procese_productie_minerale”, „Procese_productie_metalurgie”, „Procese_productie_celuloză”, „Procese_productie_alimente_bauturi”, care se referă la toate activităţile din cadrul unităţii industriale respective;


• solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor locale pentru protecţia mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile de mediu şi în diverse alte documente;


Având în vedere că o unitate industrială din categoriile menţionate mai sus poate include surse de ardere altele decât cele aferente direct proceselor tehnologice, operatorilor acestor unităţi le vor fi transmise şi chestionarele „Surse mari de ardere_energie”, după caz, precum şi „Surse ardere mica putere_punctuale”. Operatorilor al căror profil de activitate este fabricarea fontei şi oţelului (metalurgie feroasă primară) le va fi transmis, de asemenea, chestionarul „Fabricare cocs”.





• categoriile cheie de activităţi/surse


Având în vedere că majoritatea activităţilor industriale din aceste sectoare sunt bine controlate şi monitorizate de operatori, este necesară implicarea directă a acestora în procesul de estimare a emisiilor la nivelul fiecărei instalaţii în parte.

Ca urmare, estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua pe baza nivelului 3 de abordare.


______________________________________________________________________________________



Diversitatea şi complexitatea proceselor tehnologice şi a instalaţiilor de procesare din sectoarele industriale de metalurgia feroasă primară şi/sau secundară, metalurgia neferoasă primară şi/sau secundară, fabricarea gipsului, varului, cimentului, mixturilor asfaltice, sticlei, vatei minerale, cărămizilor şi ţiglelor, produselor ceramice, emailurilor, necesită cunoaşterea cât mai detaliată a tehnicilor existente, în procesul de estimare a emisiilor impunându-se implicarea directă a operatorilor ce deţin aceste instalaţii.


În cadrul procedurii vor fi luate în considerare toate activităţile/sursele existente în amplasamentul unei unităţi industriale, adică:

• procese de ardere a combustibililor pentru activităţile cod NFR 1.A.2 (1.A.2.a ... 1.A.2.f);

• procesele tehnologice cod NFR 2.B, 2.C (2.C.1, 2.C.2, 2.C.3, 2.C.5.a... 2.C.5.e), 2.D.1, 2.D.2, 2.A.1, 2.A.2, 2.A.6, 2.A.7.d, 2.G;

• procesul de fabricare a cocsului (cod NFR 1.A.1.c), în cazul metalurgiei feroase primare.

De asemenea, vor fi luate în considerare, după caz, activităţile de producere a energiei electrice şi termice prin intermediul instalaţiilor mari de ardere (cod NFR 1.A.1.a) şi/sau activităţile de ardere în surse staţionare de mică putere (cod NFR 1.A.4).


• stabilirea obiectivelor colaborării

• înfiinţarea unor grupuri de lucru la nivel local/regional

• elaborarea unor planuri de lucru pentru realizarea inventarelor, ce vor conţine datele şi agenda întâlnirilor

• stabilirea termenelor de finalizare




• stabilirea metodei de estimare/factorilor de emisie pentru fiecare poluant şi pentru fiecare sursă, după caz, inclusiv fundamentarea din punct de vedere ştiinţific a acestor factori




______________________________________________________________________________________


În componenţa grupurilor de lucru vor fi cuprinşi specialişti din cadrul serviciilor de reglementări şi de monitorizare ale autorităţilor competente pentru protecţia mediului, respectiv specialişti în tehnologie şi protecţia mediului din partea operatorilor. Autorităţile de mediu vor trebui să desemneze persoanele care vor face parte din grupurile de lucru, cu includerea acestei activităţi suplimentare în fişa postului.















De asemenea, grupul de lucru va verifica şi va definitiva încadrarea activităţilor din amplasamentul unei unităţi industriale în codurile NFR.

Următorii paşi procedurali se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de emisii pentru activităţile din categoria cod NFR 1.A.2 (arderi cu contact).

Detaliile cu privire la elaborarea inventarelor de emisii pentru activităţile din cadrul unei unităţi industriale având unul dintre profilurile de activitate menţionate mai sus, clasificate cu alte coduri NFR sunt prezentate în procedurile specifice acestora.


______________________________________________________________________________________


În cazul proceselor de ardere cu contact se pot aplica următoarele metode de estimare a emisiilor:

• Metode bazate pe m ăsur ări directe – având în vedere că la o serie de instalaţii sunt implementate sisteme de monitorizare continuă a emisiilor, există deja o bază de date care poate fi utilizată pentru estimarea emisiilor.

• Metode bazate pe bilan ţuri de mas ă – aplicabile pentru estimarea emisiilor de SO2.

• Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor – aplicabile pentru estimarea emisiilor poluanţilor relevanţi generaţi de instalaţiile de ardere cu contact

• Metode bazate pe factori de emisie – aplicabile pentru estimarea emisiilor pentru poluanţii relevanţi.

• Metode bazate pe date surogat – aplicabile pentru estimarea emisiilor anumitor poluanţi asociaţi unor activităţi.

Având în vedere că metodele bazate pe măsurări sunt, teoretic, cele care conduc la estimarea emisiilor de poluanţi cu cel mai mare grad de precizie, prima metodă a cărei aplicabilitate va fi evaluată va fi metoda care va utiliza rezultatele măsurărilor directe, în cazul în care acestea există.


• Identificarea instalaţiilor la care sunt implementate programe de măsurare continuă, respectiv, discontinuă a emisiilor

• Analiza programelor de monitorizare implementate (poluanţii şi alţi parametri monitorizaţi, metodele şi echipamentele de măsurare utilizate, procedurile standard de operare)

• Analiza rezultatelor obţinute prin programele de monitorizare continuă (captura de date, planul de asigurare şi control al calităţii datelor)

Datele provenite din măsurări continue vor putea fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii pentru poluanţii monitorizaţi (de regulă SO2, NOx, CO şi pulberi), doar în condiţiile respectării criteriilor de calitate prevăzute prin standardele SR EN ISO 14956:2003 şi SR EN 14181:2004.


Pentru celelalte situaţii, şi anume, pentru instalaţiile de ardere cu contact la care nu se efectuează monitorizarea continuă a emisiilor, precum şi pentru poluanţii care nu sunt monitorizaţi continuu, elaborarea inventarelor de emisii se va efectua prin utilizarea metodelor de estimare a emisiilor pe baza bilanţului de masă pentru SO2 şi pe baza factorilor de emisie pentru restul poluanţilor.

Se recomandă elaborarea de către operatori a unor modele de estimare a emisiilor specifice fiecărei instalaţii, bazate pe caracteristicile constructive ale instalaţiilor, modul de operare şi măsurile pentru reducerea emisiilor. Aceste modele vor permite o estimare mai precisă a emisiilor decât utilizarea factorilor de emisie, ceea ce reprezintă principalul motiv al acestei recomandări. Operatorul va trebui să prezinte modelul

______________________________________________________________________________________


propriu de estimare a emisiilor în grupul de lucru, inclusiv fundamentarea din punct de vedere ştiinţific a acestuia.








În ceea ce priveşte emisiile orare, pentru instalaţiile de ardere cu contact la care se efectuează monitorizarea continuă a emisiilor, operatorii vor furniza seriile dinamice orare de valori ale emisiilor pentru toţi poluanţii monitorizaţi continuu, generate pentru întregul an de inventariere.

Pentru instalaţiile de ardere cu contact la care nu se efectuează monitorizare continuă a emisiilor, precum şi pentru poluanţii care nu sunt monitorizaţi continuu, operatorii care deţin/vor deţine modele proprii de estimare a emisiilor vor furniza emisiile anuale/lunare împreună cu regimul de funcţionare a instalaţiilor.

Pentru operatorii care nu dispun de un model propriu pentru estimarea emisiilor se vor urma aceiaşi paşi procedurali cu menţiunea că selectarea metodei de estimare se va face în cadrul grupului de lucru, pe baza identificării informaţiilor disponibile la nivelul operatorului.

În această situaţie se vor folosi metodele bazate pe factori de emisie, inclusiv, după caz, a celor puşi la dispoziţie de furnizorul de echipamente.

În conformitate cu recomandările Ghidului EMEP/EEA 2009 se recomandă ca stabilirea factorilor de emisie să fie efectuată pe baza informaţiilor incluse în ghidurile şi documentaţiile tehnice specifice diferitelor sectoare de activitate şi în documentele de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile pentru fabricarea fontei şi oţelului, procesarea metalelor feroase, fabricarea metalelor neferoase, cimentului şi varului, celulozei şi hârtiei, sticlei, materialelor ceramice, precum şi a diferitelor produse chimice organice sau anorganice, pentru fiecare instalaţie. În procesul de selectare şi de stabilire a factorilor de emisie va trebui acordată o atenţie deosebită, pe de o parte evaluării stării tehnice a echipamentelor, iar pe de altă parte, sistemelor pentru reducerea emisiilor, luând în considerare informaţiile disponibile în documentele de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile.

Stabilirea factorilor de emisie poate fi efectuată, de asemenea, pornind de la Ghidul EMEP/EEA 2009 pentru nivelul 2 de abordare privind estimarea emisiilor pentru categoria de activităţi cod NFR 1.A.2.a .... 1.A.2.f, aplicând, după caz, corecţiile

______________________________________________________________________________________


corespunzătoare eficienţei sistemelor pentru reducerea emisiilor (de exemplu, arzătoare cu NOx reduşi, de un anumit tip, etc.), în conformitate cu informaţiile disponibile în documentele de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile şi/sau cu informaţiile furnizate de producătorii de echipamente.

Dat fiind faptul că, în conformitate cu precizările Ghidului EMEP/EEA 2009, cea mai mare parte din factorii de emisie indicaţi de acesta reprezintă factorii de emisie din documentele de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile, se recomandă utilizarea directă a factorilor de emisie incluşi în aceste documente. În cazul în care aceştia nu sunt disponibili, se vor utiliza factorii de emisie din Ghidul EMEP/EEA 2009 pentru nivelul 2 de abordare. Se menţionează faptul că documentele de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile care au disponibili factori de emisie îi furnizează pentru toţi poluanţii relevanţi. Ghidul EMEP/EEA 2009, pentru activităţile din categoria cod NFR 1.A.2 furnizează numai factorii de emisie pentru gazele (SOx, NOx, CO) rezultate din procesele de ardere, factorii pentru ceilalţi poluanţi relevanţi (particule, metale etc.) fiind prezentaţi în subcapitolele privind procesele tehnologice (2.A, 2.B, 2.C, 2.D, 2.G).

Pentru estimarea emisiilor de SO2 rezultate din procesele de ardere, se recomandă utilizarea metodei bazate pe bilanţ de masă, ţinând cont de conţinutul de sulf din combustibilii şi materiile prime utilizate.

Se precizează că inventarul local de emisii pentru o unitate industrială va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici. De asemenea, pentru fiecare sursă vor fi estimate şi prezentate emisiile tuturor poluanţilor relevanţi: SOx, NOx, CO, particule, metale, COVnm, dioxine şi furani, etc.


Inventarele naţionale de emisii pentru categoriile de activităţi cod NFR 1.A.2.a.... 1.A.2.f se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru aceste categorii. Această abordare prezintă o serie de avantaje majore: asigurarea unei precizii ridicate, a integralităţii şi a transparenţei inventarelor naţionale, precum şi asigurarea concordanţei între raportările efectuate pentru diferite scopuri.




Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind consumurile de combustibil cu datele corespunzătoare din balanţa energetică naţională.

Un aspect important al verificării inventarelor de emisii constă în evaluarea incertitudinii acestora conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA 2009. Se precizează că

______________________________________________________________________________________


este necesar ca operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (consumuri, date de monitorizare, etc.).



Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoriile NFR 1.A.2.a....1.A.2.f vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

4.3.5 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.3.a. TRANSPORT AERIAN

Categoria de activităţi cod NFR 1.A.3.a cuprinde transportul aerian civil şi tratează emisiile asociate arderilor în motoarele cu care sunt echipate aeronavele, aferente următoarelor activităţi:

• traficul la nivelul aeroporturilor internaţionale (ciclurile de aterizare-decolare), până la altitudini de 914 m - codul NFR 1.A.3.a.i (i)

• traficul de croazieră internaţional, ce se desfăşoară peste altitudinea de 914 m - codul NFR 1.A.3.a.i (ii)

• traficul la nivelul aeroporturilor destinate traficului aerian intern (ciclurile de aterizare-decolare), până la altitudini de 914 m - codul NFR 1.A.3.a.ii (i)

• traficul de croazieră intern, ce se desfăşoară peste altitudinea de 914 m - codul NFR 1.A.3.a.ii (ii)

Diferenţierea caracterului naţional – internaţional al zborurilor trebuie să se facă ţinând cont de locurile aterizărilor şi decolărilor şi nu în funcţie de naţionalitatea companiilor ce operează la nivel naţional.

Principalii poluanţi asociaţi acestei categorii de activităţi sunt: dioxid de carbon, oxizi de azot, monoxid de carbon, hidrocarburi şi oxizi de sulf. Se precizează că inventarul de emisii pentru dioxidul de carbon, care este gaz cu efect de seră, este inclus doar în inventarul naţional pentru gaze cu efect de seră.

Pe un aeroport se desfăşoară o serie de activităţi şi procese generatoare de emisii atmosferice (altele decât cele datorate arderii carburantului în motoarele de avion pe diferite faze ale zborurilor), ce trebuie luate în considerare la elaborarea inventarelor de emisii:

• Arderea combustibililor în echipamentele auxiliare (mobile) pentru producerea de energie electrică pentru alimentarea aeronavelor în zonele parcărilor de avioane şi a terminalelor

• Arderea combustibililor în surse staţionare, în scopul producerii de energie electrică sau/şi termică (cod NFR 1.A.4.a)

• Stocarea şi manevrarea carburanţilor utilizaţi pentru alimentarea aeronavelor, precum şi a vehiculelor şi utilajelor care deservesc aeroportul (cod NFR 1.B.2.a.v)

______________________________________________________________________________________


• Alimentarea cu carburant a aeronavelor (cod NFR 1.B.2.a.v)

• Construcţia şi întreţinerea aeronavelor: suduri, prelucrări mecanice, galvanizare şi testare motoare (cod NFR 7.A), precum şi degresarea (cod NFR 3.B.1) şi vopsirea aeronavelor (cod NFR 3.A.2)

• Funcţionarea utilajelor mobile motorizate (cod NFR 1.A.2.f)

• Traficul intern al autovehiculelor (autovehiculele pentru transport bagaje, pasageri şi catering sau alte servicii) – va fi luat în considerare doar în elaborarea inventarelor locale

• Traficul autovehiculelor în parcările aeroportului – va fi luat în considerare doar în elaborarea inventarelor locale

Analiza prezentată în subcapitolul 4.2. arată faptul că transportul aerian nu reprezintă o categorie cheie de surse la nivel naţional. Ansamblul activităţilor desfăşurate în cadrul aeroporturilor pot însă genera un impact local semnificativ.

Datele specifice privind activitatea cod NFR 1.A.3.a sunt reprezentate de consumurile de carburanţi pe tipuri de carburanţi, de aeronave şi pe tipuri de zboruri (interne sau internaţionale).


Instituţiile deţinătoare de date împreună cu tipul datelor existente sunt prezentate în cele ce urmează:

• Autoritatea Aeronautic ă Civil ă Română – informaţii cu privire la operatorii aerieni, operatorii de aeroporturi/aerodromuri aferente zborurilor de pasageri şi marfă, precum şi aviaţiei generale

• Operatorii aerieni din avia ţia general ă (utilitar ă, sportiv ă/de agrement etc.) – informaţii referitoare la traficul aerian propriu

• Operatorii de aeroporturi/aerodromuri – informaţii referitoare la orarul zborurilor, defalcate pe zboruri interne, respectiv internaţionale şi pe tipuri de aeronave, pentru determinarea numărului ciclurilor de decolare-aterizare; informaţii referitoare la cantităţile de carburanţi utilizate; informaţii referitoare la activităţile aeroportuare etc.

• Institutul Na ţional de Statistic ă – date privind consumurile anuale de carburanţi pentru transportul aerian, etc.

• Serviciile de Reglementare din cadrul autorit ăţilor locale, regionale şi centrale pentru protec ţia mediului – date relevante cuprinse în autorizaţii de mediu şi alte documente

Colectarea datelor

În vederea colectării datelor, autorităţile pentru protecţia mediului implicate vor efectua următoarele activităţi:

• solicitarea la Autoritatea Aeronautică Civilă Română de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a informaţiilor referitoare la traficul aerian intern şi internaţional

• transmiterea chestionarului „Aeroport” către deţinătorii de date

• transmiterea chestionarului „Aerodrom” către deţinătorii de date

______________________________________________________________________________________


• solicitarea la Institutul Naţional de Statistică de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a informaţiilor referitoare la traficul aerian intern şi internaţional (consumuri de carburanţi, număr de cicluri decolare-aterizare, număr de călători, volume de mărfuri, etc.)

• solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor pentru protecţia mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile de mediu şi în diverse alte documente

Operatorilor aeroporturilor/aerodromurilor li se va transmite şi chestionarul „Surse ardere mică putere_punctuale”. Se menţionează faptul că în chestionarele „Aeroport” şi „Aerodrom” sunt incluse şi datele necesare pentru estimarea emisiilor asociate activităţilor aeroportuare.


Estimarea emisiilor va fi efectuată pe baza nivelului 2 de abordare. În situaţia în care se vor putea colecta date de o calitate şi un grad de detaliu suficient de ridicate se va utiliza nivelul 3 de abordare.


În vederea elaborării inventarului de emisii, se propune înfiinţarea unui grup de lucru central. De asemenea, se propune elaborarea şi implementarea unor protocoale de colaborare la nivel naţional, ce urmăresc:


• înfiinţarea unui grup de lucru la nivel central




• asigurarea unui flux de date eficient ca suport în realizarea inventarelor locale şi naţionale de emisii precum şi a raportărilor

• asigurarea şi controlul calităţii datelor

• stabilirea metodei de estimare şi de distribuire a emisiilor asociate transportului aerian



Grupul de lucru înfiinţat la nivel central trebuie să includă:

• Reprezentanţi ai Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului

• Reprezentanţi ai Autorităţii Aeronautice Civile Române (ANR)

• Reprezentanţi ai marilor operatori aerieni şi de aeroporturi

• Reprezentanţi ai Institutului Naţional de Statistică


După constituirea oficială a grupului de lucru, se va stabili data primei întâlniri, la care se va discuta planul de lucru, se vor stabili sarcinile şi termenele de realizare. Grupul

______________________________________________________________________________________


de lucru îşi va desemna un secretar, reprezentant al autorităţii de mediu, care va convoca membrii grupului de lucru, va întocmi minutele întâlnirilor, va colecta, va distribui şi va arhiva documentele.


Reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului vor prezenta în cadrul grupului de lucru chestionarele de colectare a datelor, precum şi cerinţele de calitate a datelor.

În cadrul grupului de lucru se vor desfăşura următoarele activităţi:

• Analiza calităţii şi a gradului de detaliu al datelor disponibile

• Identificarea operatorilor aerieni, de aeroporturi şi de aerodromuri aferente aviaţiei generale şi a heliporturilor

• Stabilirea modalităţii de realizare a fluxului de date între autorităţile membre ale grupului de lucru. Se va stabili modul de distribuire a chestionarelor către marii şi micii operatori aerieni, de aeroporturi şi de aerodromuri, precum şi modul de colectare a datelor

• Stabilirea modalităţilor optime de agregare/dezagregare a datelor colectate prin chestionare, precum şi a emisiilor estimate pe baza acestora

Datele colectate în cadrul grupului de lucru vor fi dezagregate la nivel judeţean şi transmise agenţiilor locale pentru protecţia mediului de către ANPM.


Inventarele locale de emisii

Dintre sursele de emisie aferente categoriei cod NFR 1.A.3.a, în inventarele locale de emisii vor fi incluse doar cele asociate ciclurilor de aterizare-decolare ale aeronavelor (aferente atât zborurilor interne, cât şi celor internaţionale).

Estimarea emisiilor pentru ciclurile aterizare-decolare se va face separat pentru zborurile interne, respectiv zborurile internaţionale.

Emisiile asociate traficului de croazieră (intern şi internaţional) vor fi inventariate doar la nivel naţional.

Estimarea emisiilor aferente ciclurilor de decolare-aterizare (cod NFR 1.A.3.a.ii) se va realiza pe baza nivelului 2 de abordare, utilizându-se factorii de emisie indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009, capitolul 1.A.3.a, în tabelul 3-5.

Estimarea emisiilor asociate traficului de croazieră se va realiza pe baza nivelului 1 de abordare. Pentru aceasta, Ghidul EMEP/EEA 2009 recomandă utilizarea factorilor de emisie indicaţi în tabelul 3-3 din capitolul 1.A.3.a şi a următorului algoritm de calcul:

1. Obţinerea cantităţilor anuale de carburant vândut pentru aviaţie la nivel naţional (în mii de tone)

2. Obţinerea cantităţilor de carburant utilizat pentru traficul aerian intern

3. Calcularea cantităţilor de carburant utilizat în traficul internaţional prin diferenţă cantităţilor de la 1 şi 2

4. Obţinerea numărului total de cicluri aterizare-decolare din traficul aerian intern

______________________________________________________________________________________


5. Calcularea consumului total de carburant asociat ciclurilor decolare-aterizare din traficul aerian intern prin înmulţirea numărului de cicluri interne cu factorul generic specific de consum asociat flotei (este necesară încadrarea acesteia în categoria flotă cu caracteristici tehnologice de nivel mediu sau de tip vechi)

6. Calcularea consumului de carburant asociat modului de operare în regim de croazieră pentru traficul intern prin diferenţa dintre cel total (pct. 2) si cel asociat ciclurilor aterizare-decolare (5)

7. Estimarea emisiilor asociate traficului aerian intern în regim de croazieră (factor de emisie din tabelul 3-3 x cantitatea de carburant utilizat în regim de croazieră în traficul aerian intern)

8. Reluarea paşilor 4-7 pentru estimarea emisiilor asociate cu traficul aerian internaţional.

Pentru estimarea emisiilor asociate aviaţiei generale/utilitare se vor utiliza factorii de emisie indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009 în tabelul 3-4 din capitolul 1.A.3.a.

În cadrul inventarelor locale de emisii pentru activităţile corespunzătoare unui aeroport/aerodrom vor fi incluse toate sursele de poluanţi atmosferici aferente (atât sursele asociate ciclurilor de decolare-aterizare ale aeronavelor, cât şi sursele asociate activităţilor aeroportuare), indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-se toţi parametrii caracteristici (instalaţiile de ardere pentru producerea de energie electrică sau/şi termică vor fi tratate ca surse punctuale).

Inventarele na ţionale de emisii pentru categoria cod NFR 1.A.3.a se vor realiza prin agregarea inventarelor locale ale emisiilor aferente acestei categorii, separat pentru zborurile interne, respectiv internaţionale şi pentru ciclul de decolare-aterizare, respectiv zborul de croazieră.



Conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA 2009, se precizează că este necesar să fie cunoscute, în măsura posibilului, incertitudinile asociate fiecărei categorii de date utilizate pentru estimarea emisiilor.


Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe. În subcapitolul 4.5 este prezentată o propunere referitoare la structura acestei baze de date.

Raportarea emisiilor asociate traficului de croazieră în baza CLRTAP şi a Directivei NEC, conform formatului de raportare recomandat, se va face separat, la secţiunea ce cuprinde activităţile ale căror emisii nu sunt incluse în totalul emisiilor naţionale pentru codul NFR aferent categoriei din care fac parte. Emisiile asociate traficului de croazieră intern, respectiv internaţional vor fi raportate sub coduri NFR separate, după cum urmează:

• pentru traficul intern – codul NFR 1.A.3.a.ii (ii)

• pentru traficul internaţional – codul NFR 1.A.3.a.i (ii)

______________________________________________________________________________________


Emisiile asociate ciclurilor de aterizare-decolare vor fi raportate după cum urmează:

• pentru zborurile interne – codul NFR 1.A.3.a.ii (i)

• pentru zborurile internaţionale – codul NFR 1.A.3.a.i (i)

Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria cod NFR 1.A.3.a vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

4.3.6 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.3.b.i-iv TRANSPORT RUTIER

Această categorie de activităţi este asociată cu emisiile de eşapament datorate arderii carburanţilor în motoarele termice ce echipează următoarele tipuri de autovehicule:

• Autoturisme – cod NFR 1.A.3.b.i

• Autoutilitare – cod NFR 1.A.3.b.ii

• Autovehicule grele incluzând şi autobuze – cod NFR 1.A.3.b.iii

• Motociclete cod NFR 1.A.3.b.iv

Nu se includ în această categorie emisiile datorate evaporării carburanţilor (cod NFR 1.A.3.b.v), cele datorate uzurii cauciucurilor şi frânelor (cod NFR 1.A.3.b.vi) sau uzurii carosabilului (cod NFR 1.A.3.b.vii).

Transportul rutier reprezintă o categorie cheie, în conformitate cu analiza prezentată în subcapitolul 4.2. şi în consecinţă inventarele de emisii trebuie elaborate pe un nivel de abordare care să includă în estimarea acestora cât mai multe dintre aspectele specifice şi de detaliu descrise de Ghid.

Ghidul prezintă două moduri diferite de realizare a inventarului:

• Abordarea bottom-up care se bazează pe estimarea emisiilor la nivel de arteră de trafic, ţinând cont de debitul de trafic pe artere (vehicule/oră) şi de compoziţia acestuia (parametrii determinaţi prin numărători de trafic), viteza medie de deplasare, lungimea arterei şi folosind factori de emisie şi consum dependenţi de viteză. Se pot face estimări privind încărcarea traficului pe restul de artere neinventariate (în general cele mici), procentul din kilometraj efectuat la rece la nivelul tuturor arterelor, etc.

• Abordarea top-down care se bazează pe utilizarea datelor referitoare la compoziţia parcului auto pe categorii clase de autovehicule, consumul de carburant la nivelul ariei de interes, folosind factori de emisie şi consum dependenţi de viteză. Se pot face estimări privind kilometrajul mediu anual pe categorii de autovehicule, procentul din kilometraj efectuat la rece, etc.

Cele două metode pot fi aplicate independent una de cealaltă, rezultatele obţinute fiind diferite în cele mai multe cazuri (atât emisiile, cât şi consumurile de carburanţi). Ghidul propune analizarea câtorva parametri (kilometrajul anual, procentul din kilometraj parcurs la rece, factorii de emisie şi de consum) utilizaţi şi calibrarea lor în vederea obţinerii unor rezultate comparabile (cel puţin din punctul de vedere al consumului de carburant la nivelul ariei de interes).

Trebuie menţionat că în cazul abordării bottom-up, emisiile asociate surselor mobile de emisie (autovehicule) sunt agregate şi se distribuie de-a lungul arterelor de trafic, de aceea sursele astfel compuse sunt cunoscute sub denumirea de surse liniare.

______________________________________________________________________________________


Abordarea top-down furnizează inventarul compact la nivelul ariei de interes fără o distribuire spaţială, fiind necesar a se defini algoritmi specifici în vederea distribuirii emisiilor la nivel de sursă liniară (artere principale, secundare, etc.) sau de suprafaţă (comune, localităţi mici, zone rezidenţiale cu trafic redus, etc.)

Un inventar construit pe gradul cel mai înalt de detaliu care să servească tuturor scopurilor ar trebui să cuprindă toate emisiile asociate eşapamentelor autovehiculelor (calculate conform nivelului 3 de abordare) distribuite pe întreaga reţea naţională şi locală de drumuri (abordare bottom-up), ţinându-se cont de traficul asociat fiecărui segment de arteră localizat între două intersecţii (noduri rutiere). Este evident că acest mod de abordare este extrem de complex şi implică alocarea unor resurse umane şi materiale mari, precum:

• proiectarea unor reţele cât mai reprezentative de monitorizare a traficului care să furnizeze informaţii cât mai complete referitoare la traficul mediu zilnic pe arterele selectate,

• implementarea unor modele de trafic la nivel local şi naţional

• caracterizarea completă a infrastructurii rutiere – din punct de vedere al debitului maxim, tip carosabil, pante, canion stradal, etc.

• realizarea unor statistici locale şi naţionale referitoare la compoziţia parcului auto, kilometraj, procentaj din kilometraj parcurs cu motorul la rece, nivel mediu de încărcare (tonaj) pe diverse tipuri de autovehicule grele

Însuşi Ghidul menţionează că asemenea inventare rafinate servesc mai ales unor scopuri precum: realizarea de evaluări şi prognoze privind calitatea aerului în zone urbane critice din punct de vedere al nivelurilor ridicate ale concentraţiilor de poluanţi datorate emisiilor din trafic, realizarea planurilor de gestionare a calităţii aerului ce includ pachete specifice de măsuri ce vizează reducerea emisiilor asociate traficului rutier.

De aceea Ghidul recomandă utilizarea acestei metode bottom-up în special pentru:

• Realizarea inventarelor din trafic la nivelul marilor oraşe (aglomerări urbane)

• Realizarea inventarelor detaliate la nivelul autostrăzilor şi drumurilor naţionale şi europene.

În restul localităţilor mici sau în zone rurale se poate realiza estimarea emisiilor din trafic cu un grad mai redus de detaliu, folosind informaţii referitoare la parcul auto local, traficul auto de tranzit, lungimi de drumuri pe diverse tipuri ca funcţionalitate (drumuri principale, secundare asfaltate, secundare neasfaltate etc.), debite medii de trafic pe aceste tipuri de drumuri.

În România, în momentul de faţă nu există informaţiile necesare pentru realizarea inventarelor asociate transportului rutier folosind o abordare riguroasă de tip bottom-up.

Punctele existente de monitorizare a traficului nu formează la nivel urban sau extraurban reţele suficient de dense pentru a furniza datele necesare estimării emisiilor pe arterele principale (intrări ieşiri în oraş-judeţ, şosele de centură, artere de penetrare a zonelor centrale, artere de tip inel). Este necesară creşterea numărului de puncte de monitorizare a traficului şi implementarea unor algoritmi care să poată realiza distribuirea traficului şi pe arterele unde nu există date de monitorizare sau la nivelul ariilor unde traficul este redus.

______________________________________________________________________________________


Implementarea unor modele de trafic reprezintă o soluţie ce trebuie dezvoltată în viitorul apropiat cel puţin la nivelul aglomerărilor din România.

Modelele de trafic, pe lângă asigurarea datelor de intrare în realizarea estimărilor emisiilor asociate transportului rutier cu un grad mare de precizie, au avantajul furnizării unei imagini complete a distribuţiei traficului la un moment dat (informaţii extrem de utile în activitatea de gestionare a traficului), oferă posibilitatea de a defini scenarii de trafic atunci când se aduc modificări la nivelul infrastructurii rutiere, pot fi utilizate în prognozarea emisiilor asociate transportului rutier.

În vederea realizării inventarului datele existente vor trebui completate cu informaţii surogat sau cu aproximări bazate pe experienţa experţilor elaboratori ai inventarului.

Datele existente se regăsesc distribuite la nivelul mai multor autorităţi locale/centrale şi instituţii afiliate acestora şi este necesară colectarea sistematizată, centralizarea şi compilarea lor în scopul destinat realizării inventarului de emisii.



Registrul Auto Român:

• Statistica parcului auto judeţean şi naţional:

o Populaţie pe tipuri de categorii şi clase COPERT IV

o Kilometraj mediu anual pe urban, rural, autostradă

o Viteză medie de deplasare urban, rural

o Tip alimentare motor (injecţie/carburaţie) şi control evaporativ

• Monitorizare trafic în diferite puncte localizate la nivelul arterelor urbane şi extraurbane. Aceasta constă în campanii periodice de numărare a traficului (pe categorii de autovehicule) în puncte localizate de-a lungul unor artere prestabilite după anumiţi algoritmi şi măsurarea simultană a concentraţiilor de poluanţi în aceste puncte. Suplimentar se realizează modelări ale dispersiei poluanţilor la nivel stradal folosind datele de numărători, rezultatele extrase din modele fiind verificate prin setul de măsurători de calitatea aerului efectuate simultan cu numărătorile.

Agen ţiile locale pentru Protec ţia Mediului deţin date de monitorizare trafic în diverse puncte pe diferite artere care sunt actualizate anual. Datele se colectează pe baza unei metodologii, utilizând chestionare specifice propuse de RAR în cadrul proiectului „Asistenţă în România privind transpunerea şi implementarea Directivei-cadru Calitatea aerului înconjurător a Uniunii Europene – COWI Danish Project”.

Compania Na ţional ă de Autostr ăzi şi Drumuri Na ţionale (CNADNR) – deţine informaţii referitoare la traficul mediu zilnic pe principalele Drumuri Naţionale (monitorizare) sau studii de trafic realizate cu ocazia proiectelor importante ce vizează dezvoltarea infrastructurii rutiere extraurbane. CNADNR are un sediu central în Bucureşti, în teritoriu fiind organizată în 7 Direcţii Regionale de Drumuri şi Poduri : DRDP Bucureşti, DRDP Craiova, DRDP Timişoara, DRDP Cluj, DRDP Braşov, DRDP Iaşi, DRDP Constanţa.

______________________________________________________________________________________


Autoritatea Rutier ă Română – informaţii referitoare la transportatorii de marfă şi de persoane

Prim ăriile locale – deţin în general diverse studii ce includ prognoze de trafic realizate cu ocazia proiectelor importante ce vizează dezvoltarea infrastructurii urbane. De asemenea unele primării, în cadrul programelor de gestionare a traficului, au instalat reţele de supraveghere a traficului (camere de luat vederi) ce pot furniza informaţii referitoare la încărcarea traficului pe diferite artere.

Poli ţia rutier ă – informaţii privind monitorizarea traficului pe principalele artere de interes (în general cele cu un trafic mediu zilnic ridicat).

Colectarea datelor

În vederea colectării datelor, agenţiile locale pentru protecţia mediului şi Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului vor efectua următoarele activităţi:

• Transmiterea către RAR a chestionarelor ce solicită informaţii referitoare la:

o statistica parcului auto judeţean/naţional

o programul de monitorizare a traficului pe artere urbane si extraurbane la nivelul judeţului: descrierea metodologiei de monitorizare a traficului, descriere program de monitorizare a traficului, furnizarea rezultatelor in formatul anexat

• Transmiterea celorlalte autorităţi (primării, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, Autoritatea Rutieră Română, Poliţia Rutieră) a chestionarelor ce solicită informaţii referitoare la monitorizarea traficului pe artere urbane sau extraurbane şi la metodologia de realizare a acestor monitorizări

• Realizarea de către agenţiile pentru protecţia mediului a campaniilor anuale de măsurări conform unui program de monitorizare şi unei metodologii prestabilite.


Având în vedere că Registrul Auto Român poate furniza informaţii cu grad ridicat de acurateţe (la nivel judeţean şi agregate la nivel naţional) referitoare la următoarele aspecte:

• Date de activitate:

o Număr de autovehicule pe fiecare categorie

o Dezagregarea parcului auto pe clase de emisii conform COPERT

o Kilometraj pe fiecare clasă de emisie

o Kilometraj în fiecare regim de desfăşurare a traficului (urban, rural, autostradă)

• Caracteristici ale traficului

o Viteze medii pe categorii de autovehicule şi regim de desfăşurare trafic

se poate alege ca nivel de abordare nivelul 3, chiar dacă anumite aspecte specifice precum estimarea procentului din kilometrajul total parcurs la rece, includerea corecţiilor privind panta drumului, includerea corecţiei de vechime a autovehiculului asupra factorului de emisie, nu pot fi încă inserate în calculele de emisie.

______________________________________________________________________________________


În acelaşi timp, existenţa unor programe de monitorizare la nivel judeţean (efectuate de APM sau RAR) a traficului pe artere importante urbane şi extraurbane oferă posibilitatea realizării unor estimări ale emisiilor de-a lungul arterelor principale (atât urbane cât şi extraurbane).

În aceste condiţii inventarele locale pot fi realizate astfel:

• la nivelul arterelor importante urbane (distribuite liniar uniform de-a lungul acestora) obţinute pe baza datelor de monitorizare a traficului

• la nivelul drumurilor naţionale şi autostrăzilor – pe baza datelor obţinute din monitorizarea traficului

• cu un grad mai scăzut de detaliu din punct de vedere al reprezentării spaţiale pentru restul emisiilor asociate traficului care nu au fost estimate la nivel de artere rutiere. Acestea vor fi estimate şi alocate unor arii cu extindere spaţială mai mare, de exemplu zone rezidenţiale cu trafic redus, localităţi mici şi zone rurale, etc.


Luând în considerare importanţa traficului rutier ca şi categorie cheie din punct de vedere al nivelului emisiilor în cazul mai multor poluanţi (NOx, CO), cel mai adecvat mod de elaborare a inventarelor de emisii pentru această categorie de surse îl reprezintă colaborarea între autorităţile competente pentru protecţia mediului la nivel local şi naţional. În acest scop, se propune elaborarea şi implementarea unor protocoale de colaborare la nivel local şi naţional, ce urmăresc:


• înfiinţarea unor grupuri de lucru la nivel local / naţional






• stabilirea metodei de estimare şi de distribuire a emisiilor asociate transportului rutier



Grupurile de lucru vor avea un rol esenţial în atingerea, la un nivel cât mai ridicat, a obiectivelor de calitate a inventarelor.

La nivel central protocoalele au ca scop, în special, colectarea informaţiilor pentru realizarea inventarelor judeţene şi naţionale de emisie de tip top down, dat fiind faptul că majoritatea informaţiilor statistice necesare sunt procesate la nivelul instituţiilor şi autorităţilor centrale. De asemenea se vor colecta şi informaţii referitoare la traficul pe drumurile naţionale şi autostrăzi.


______________________________________________________________________________________


• Reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului

• Reprezentanţii Registrului Auto Român

• Reprezentanţi ai CNADNR

• Reprezentanţi ai ARR.

La nivel local protocoalele au ca scop, în special, colectarea informaţiilor pentru realizarea inventarelor de emisie judeţene de tip bottom-up, îndeosebi în cazul aglomerărilor urbane.

Grupurile de lucru înfiinţate la nivel local vor include:

• Reprezentanţii Agenţiei Locale pentru Protecţia Mediului: serviciul monitorizare şi reglementare;

• Reprezentanţi ai Primăriei municipiului reşedinţă de judeţ: Direcţia Transporturi, Drumuri şi Siguranţa Circulaţiei, Direcţia Mediu, alte direcţii ce deţin informaţii referitoare la infrastructura rutieră şi transport;

• Reprezentanţi ai Poliţiei Rutiere

• Reprezentanţi ai Direcţiilor Regionale de Drumuri şi Poduri

• Reprezentanţi ai RAR judeţean

• Reprezentanţi ai agenţiilor ARR teritoriale

• Alte instituţii locale identificate ca având informaţii în domeniul transportului rutier.


După constituirea oficială a grupurilor de lucru (la nivel central şi local), se va stabili data primei întâlniri, la care se va discuta planul de lucru, se vor stabili sarcinile şi termenele de realizare. Grupurile de lucru îşi vor desemna un secretar, reprezentant al autorităţii de mediu, care va convoca membrii grupului de lucru, va întocmi minutele întâlnirilor, va colecta, va distribui şi va arhiva documentele.


La nivel central

Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului va solicita Registrului Auto Român datele statistice actualizate referitoare la parcurile auto (judeţene/naţional) şi informaţiile referitoare la monitorizarea traficului (metodologie, program de monitorizare) pe artere urbane şi extraurbane prin intermediul chestionarelor denumite „RAR_trafic_rutier_judeţean” şi „Numărători trafic”.

În cadrul grupului de lucru se va reactualiza Ghidul de numărători în trafic care va fi transmis către agenţiile locale pentru protecţia mediului.

Grupul de lucru la nivel central va elabora chestionare specifice pentru colectarea datelor deţinute de celelalte autorităţi, în funcţie de conţinutul şi de structura bazelor de date ale acestora. Pentru asigurarea uniformităţii raportării, aceste chestionare vor fi utilizate şi pentru colectarea datelor la nivel local.

Datele vor fi furnizate de către RAR şi de celelalte instituţii, dezagregate la nivel judeţean (parc auto pe fiecare judeţ şi monitorizări de trafic în toate punctele aflate pe

______________________________________________________________________________________


teritoriul aceluiaşi judeţ) în vederea transmiterii ulterioare a acestora de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului la nivel teritorial către APM.

La nivel local

Agenţia locală pentru protecţia mediului va transmite tuturor instituţiilor deţinătoare de date privind activitatea de transport rutier, chestionarele specifice, elaborate de grupul central de lucru, referitoare la traficul pe arterele urbane şi extraurbane.

Este deosebit de important ca ulterior recepţionării şi centralizării tuturor informaţiilor existente la nivel judeţean privind monitorizarea traficului (obţinute de la autorităţile locale şi centrale) să se stabilească în cadrul grupului de lucru un program unic de monitorizare pe baza unui program stabilit de comun acord. Acest program va fi iniţiat şi realizat în urma unor analize atente ce vizează:

• Reprezentativitatea arterelor de trafic monitorizate

• Necesitatea completării cu noi puncte de monitorizare instalate în special pe arterele de acces în interiorul oraşelor, şosele de centură, arcuri şi inele interne urbane cu debite mari de trafic, drumuri naţionale existente la nivel judeţean.

• Necesitatea proiectării unei reţele de monitorizare a traficului suficient de dense pentru a putea realiza după anumiţi algoritmi, cu o precizie cât mai bună, distribuirea traficului pe restul arterelor nemonitorizate.

O alternativă, cel puţin în cazul marilor aglomerări, este aceea de a implementa modele de trafic, ale căror rezultate constau tocmai în această distribuire cu un grad crescut de precizie a traficului la nivel urban şi periurban.

La nivel judeţean eforturile autorităţilor ce elaborează inventarul se vor axa pe două direcţii:

• Elaborarea inventarului de emisii din trafic la nivel urban (în special în marile aglomerări) – implică proiectarea unei reţele de monitorizare a traficului cât mai densă şi cu un program de monitorizare cât mai coerent.

• Elaborarea inventarului de emisii din trafic la nivel extraurban - implică monitorizarea traficului pe drumurile naţionale cu trafic intens/autostrăzi şi elaborarea unor proceduri de distribuire a emisiilor pe celelalte drumuri judeţene sau la nivelul localităţilor mici.


În cazul transportului rutier în cazul aplicării nivelului 3 de abordare se pot aplica următoarele metode de estimare a emisiilor:

• Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor – aplicabile pentru estimarea emisiilor prin metoda top-down

• Metode bazate pe factori de emisie - estimarea emisiilor la nivel de arteră stradală folosind factori de emisie dependenţi de viteză, regimul de trafic (urban, rural şi autostradă), etc.


Inventarele locale de emisii asociate transportului rutier sunt utilizate în special pentru evaluarea calităţii aerului prin modelarea matematică a dispersiei poluanţilor la nivelul aglomerărilor, actualizarea/revizuirea planurilor de gestionare a calităţii aerului, prognoza calităţii aerului la nivel local etc.,

______________________________________________________________________________________



• Caracteristicile fizice şi de trafic ale surselor de emisie liniare (asociate arterelor de trafic). O sursă liniară de emisie este descrisă printr-un nod de început şi un nod de sfârşit, între care se desfăşoară artera respectivă de circulaţie. În general o arteră este compusă din mai multe segmente datorită existenţei intersecţiilor (nodurilor) cu alte artere. Recomandarea este de a se porţiona artera în segmente pe care debitele de trafic asociate sunt aproximativ constante (chiar dacă includ mai multe noduri intermediare). De asemenea se furnizează informaţii referitoare la direcţia de parcurs între noduri, lungimea arterei, tipul arterei, lăţime, capacitate maximă, date asociate traficului pe fiecare direcţie/sens de deplasare (trafic mediu zilnic – nr. de autovehicule/zi), viteză de deplasare, compoziţia traficului pe principalele categorii de autovehicule (autoturisme, autoutilitare, autovehicule grele sub 32 tone, autovehicule grele peste 32 tone, autocare/autobuze, motorete/motociclete), variaţia în timp a debitului de trafic.

• Emisii de poluanţi (kg/an) distribuite la nivelul arterelor (sau segmentelor ce le compun) pe care s-au făcut numărători de trafic sau pe care au fost alocate debite de trafic pe baza unor algoritmi specifici (eventual prin modele de trafic). Aceste emisii vor fi însoţite de variaţia temporală furnizată sub forma unor timpi de variaţie (lunară, zilnică, orară).

• Caracteristici fizice şi de trafic ale surselor de emisie de suprafaţă la nivelul cărora se distribuie emisiile care nu au fost localizate pe arterele principale (ca surse liniare). Aceste surse pot fi definite prin poligoane ce delimitează arealele pe care aceste emisii de trafic sunt distribuite uniform. Se vor furniza informaţii referitoare la lungimea medie de parcurs pe arealul respectiv, lungimea totală a arterelor incluse în zona respectivă, traficul mediu zilnic (total pe zonă), viteză medie de deplasare la nivelul zonei respective, compoziţia traficului pe principalele categorii de autovehicule (autoturisme, autoutilitare, autovehicule grele sub 32 tone, autovehicule grele peste 32 tone, autocare/autobuze), variaţia în timp a debitului de trafic.

• Emisii de poluanţi asociate traficului ca sursă de suprafaţă definită. Aceste emisii vor fi însoţite de variaţia temporală furnizată sub forma unor timpi de variaţie (lunară, zilnică, orară).

Cea mai eficientă metodă de a stoca informaţiile colectate referitoare la caracteristicile fizice şi de trafic ale arterelor, în vederea procesării ulterioare într-un mod cât mai performant, este de a utiliza un suport GIS. Asupra bazei de date georeferenţiate ataşate pot fi aplicate ulterior rutine de geoprocesare în vederea estimării emisiilor sau distribuirii în grile de calcul (pentru modelarea dispersiei poluanţilor).

În calculul emisiilor (şi al consumurilor de carburant) se vor folosi factorii de emisie/consum dependenţi de viteză. Aceşti factori de emisie sunt asociaţi fiecărei clase de autovehicule (tabelul 3.15 din subcapitolul 3.1.4 al Îndrumarului). Dezagregarea pe clase a traficului mediu zilnic la nivel de arteră (număr mediu zilnic de autovehicule aparţinând unei anume clase) se va realiza folosind statistica parcului auto la nivel judeţean furnizată de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului.

Aceşti factori de emisie/consum carburant (g poluant/km, g carburant/km) pentru fiecare clasă de autovehicule se vor multiplica cu numărul mediu zilnic de autovehicule aparţinând clasei respective şi cu lungimea arterei. Pentru poluanţii a căror emisie depinde de consumul de carburant (SO2, metale) emisia se va calcula astfel:

______________________________________________________________________________________


Dioxid de sulf

mSOmSSO CCkE ,, 222 ××= (4.1)

unde:

ESO2 = emisia de SO2

kS,m = conţinutul de sulf în carburantul de tip „m” (kg/kg carburant)

CCSO2,m = consumul de carburant de tip „m” pentru clasa de autovehicule respectivă

Plumb

mPbmPbPb CCkE ,,75,0 ××= (4.2)

unde:

EPb = emisia de Pb

kPb,m = conţinutul de plumb în carburantul de tip „m” (kg/kg carburant)

CCPb,m = consumul de carburant de tip „m” pentru clasa de autovehicule respectivă

Metale (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn) - folosind factori de emisie (exprimaţi în mg/kg carburant) pentru fiecare metal multiplicat cu consumul de carburant.

Emisia şi consumurile medii zilnice (kg/zi) la nivelul arterei se vor face prin însumarea tuturor contribuţiilor claselor de autovehicule. De asemenea datele de emisie se vor agrega (la nivel de arteră, urban/rural, total judeţ) pe categorii de autovehicule conform codurilor NFR 1.A.3.b.i - NFR 1.A.3.b.iv.

Asupra emisiilor calculate pot fi aplicate corecţiile specifice nivelului 3 de abordare (prezentate în subcapitolul 3.1.4 al Îndrumarului) în limita datelor disponibile sau a ipotezelor aduse de experţii din grupul de lucru.

Separat se vor centraliza consumurile anuale pe tipuri de carburant şi pe categorii de autovehicule conform codurilor NFR.

Se va relua procedura pentru calculul emisiilor asociate traficului asimilat ca sursă de suprafaţă. Trebuie menţionat că procedura de distribuire a traficului şi estimarea parcursului mediu în zone cu intensitate redusă se poate face ţinând cont de următoarele aspecte:

• Traficul mediu zilnic existent pe arterele la care zona respectivă este conectată

• Tipul zonei: rezidenţial, comercial, industrial, localităţi mici

• Parcuri auto la nivelul localităţilor

• Capacităţi parcări publice la nivelul zonelor comerciale, industriale, instituţionale

• Lungimea drumurilor din interiorul poligoanelor ce delimitează aria respectivă

• Densitatea populaţiei.

Inventarele na ţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 1.A.3.b.i - NFR 1.A.3.b.iv se vor elabora la nivel central prin utilizarea statisticii referitoare la parcul auto naţional. Se va utiliza în acest sens fie aplicarea modelului de calcul COPERT IV, fie aplicarea factorilor de emisie/consum şi a corecţiilor asociate prezentaţi în Ghidul

______________________________________________________________________________________


EMEP/EEA 2009, capitolul 1.A.3.b. Se precizează că programul COPERT IV reprezintă transpunerea Ghidului.

Dat fiind faptul că RAR furnizează informaţiile statistice la nivel judeţean şi agregate la nivel naţional este recomandat a se aplica modelul de calcul pentru fiecare judeţ în parte şi separat la nivel naţional. Se vor obţine emisii/consumuri carburant la nivel judeţean/naţional dezagregate pe urban/rural/autostradă şi pe categorii de autovehicule.



Verificarea inventarelor se poate realiza prin compararea abordărilor bottom-up şi top-down. Este recomandată efectuarea comparării la nivelul fiecărui judeţ în parte pentru a putea identifica neconcordanţele încă de la acest nivel de dezagregare. Se vor compara atât emisiile, cât şi consumurile de carburant la nivel urban şi extraurban dintr-un judeţ.

O altă cheie de control în verificarea inventarului o reprezintă consumul de carburanţi obţinut din vânzări la nivel judeţean/urban/extraurban. Trebuie avut în vedere însă faptul că aceste consumuri obţinute din vânzări trebuie calibrate pe consumurile reale (urban/extraurban/judeţean) datorită faptului că există traficul de tranzit, situaţie în care autovehiculele se alimentează în judeţele/localităţile învecinate sau se alimentează în judeţul respectiv şi folosesc carburantul în mare parte în judeţele/localităţile învecinate. Această calibrare se poate realiza doar prin anchete statistice ce vor urmări stabilirea fluxului de autovehicule care circulă în acest regim.

Neconcordanţele între rezultatele obţinute prin cele două abordări la nivelul unui judeţ vor putea fi soluţionate prin:

• calibrarea unor parametri din inventarul top-down, precum kilometrajul mediu pe clase de autovehicule, viteza medie de deplasare, procentaj urban/rural-autostradă

• reanalizarea algoritmilor de distribuire a traficului pe artere nemonitorizate sau zone cu trafic redus şi

• reanalizarea metodologiei de realizare a numărătorilor din trafic.


Informaţiile cuprinse în inventarul local al emisiilor asociate transportului rutier (parametrii fizici şi caracteristicile de trafic pentru surse liniare şi de suprafaţă, emisii, factori de emisie) vor fi stocate într-o bază de date pe un suport GIS. În subcapitolul 4.5 este prezentată o propunere referitoare la structura acestei baze de date.

Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria NFR 1.A.3.b.i – 1.A.3.b.iv vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

4.3.7 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.3.b.v EVAPORAREA BENZINEI

Această activitate este asociată cu emisiile de COVnm datorate proceselor de evaporare la nivelul vehiculelor echipate cu motoare pe benzină. Aceste emisii trebuie

______________________________________________________________________________________


raportate separat în inventarul naţional la categoria 1.A.3.b.v, făcându-se distincţia faţă de emisiile de COVnm asociate cu eşapamentul motoarelor autovehiculelor în activitatea de transport rutier.


Realizarea inventarului de emisii asociat proceselor de evaporare a benzinei este direct relaţionată cu procedura de elaborare a inventarului de emisii din transportul rutier prin metoda top-down, nefiind necesar a se relua în detaliu paşii descrişi în subcapitolul 4.3.6 al Îndrumarului.

Datorită disponibilităţii reduse a datelor referitoare la procesele evaporative la nivelul autovehiculelor cu motoare pe benzină, realizarea inventarului se va face utilizând nivelul 1 de abordare prezentat în Ghid. Aceasta presupune cunoaşterea:

• Numărului de autovehicule echipate cu motoare pe benzină, pe categoriile autoturisme, autoutilitare, motorete/motociclete

• Variaţiei temperaturilor ambientale pe ciclul diurn, factorii de emisie furnizaţi de Ghid fiind divizaţi pe patru intervale de temperatură:

o Temperaturi ambientale (ciclu diurn) cuprinse între 20 şi 35oC



o Temperaturi ambientale (ciclu diurn) cuprinse între -10 şi 5oC.

Numărul de autovehicule echipate cu motoare pe benzină pe categoriile menţionate se regăseşte la nivelul statisticii judeţene furnizată de Registrul Auto Român.

Variaţia temperaturilor ambientale pe ciclul diurn se regăseşte în general în statisticile plurianuale climatologice. Este necesară cunoaşterea numărului de zile anual asociate cu intervalele de variaţie prezentate mai sus.

Trebuie menţionat că datorită faptului că procesele de evaporare a benzinei (descrise în subcapitolul 3.1.5 al Îndrumarului) au loc atât în timpul operării autovehiculului, cât şi în timpul staţionării (cu motorul oprit), emisiile au loc atât la nivelul arterelor de trafic, cât şi la nivelul zonelor rezidenţiale, comerciale, parcări unde maşinile staţionează. Acest lucru trebuie luat în considerare la nivel local atunci când este realizată distribuţia pe tip de surse (liniare sau de suprafaţă).


Inventarul local va include:

• Caracteristicile fizice ale surselor de emisie liniare (asociate arterelor de trafic) la nivelul cărora sunt distribuite emisii de COVnm datorate evaporării benzinei.

• Emisiile de poluanţi (kg/an) distribuite la nivelul arterelor însoţite de variaţia temporală furnizată sub forma unor timpi de variaţie (lunară, zilnică, orară)

• Caracteristicile fizice şi de trafic ale surselor de emisie de suprafaţă la nivelul cărora se distribuie emisiile de COVnm care nu au fost localizate pe arterele principale (ca surse liniare)

______________________________________________________________________________________


• Emisiile de poluanţi asociate proceselor de evaporare, ca sursă de suprafaţă definită. Aceste emisii vor fi însoţite de variaţia temporală furnizată sub forma unor timpi de variaţie (lunară, zilnică, orară).

Emisiile la nivel judeţean se vor calcula prin multiplicarea numărului de autovehicule echipate cu motoare pe benzină, pe categorii, existent în statistica privind parcul auto judeţean, cu factorul de emisie asociat intervalului de temperatură şi cu numărul de zile din an asociate intervalului de temperatură respectiv. Ulterior emisiile anuale asociate fiecărei categorii de vehicule se vor suma, obţinându-se emisia totală la nivel judeţean.

Referitor la dezagregarea emisiilor pe tipuri de surse trebuie ţinut cont de faptul că emisiile din evaporarea benzinei pot avea loc:

• La nivelul arterelor de trafic unde se desfăşoară cea mai mare parte a activităţii de transport rutier – surse liniare

• La nivelul zonelor (zone rezidenţiale, localităţi mici) în care activitatea de transport nu este intensă şi sunt asimilate unor surse de suprafaţă

• La nivelul parcărilor comerciale, rezidenţiale supraterane deschise (la nivelul solului) – surse de suprafaţă

• La nivelul parcărilor supraterane etajate sau subterane închise – surse de volum sau punctuale, în funcţie de tipul de ventilaţie instalat.

Distribuirea emisiilor judeţene trebuie realizată într-o primă etapă între zonele urbane şi extraurbane, urmând ca în etapa următoare, emisiile la nivel urban să fie la rândul acestora, dezagregate pe categoriile de surse enumerate mai sus.

Dezagregarea urban/extraurban se va face ţinând cont de:

• Procentul parcursului total (kilometraj) urban faţă de cel extraurban, existent în statistica judeţeană pe fiecare categorie de autovehicule cu motoare pe benzină

• Procentul de autovehicule pe benzină din parcul auto judeţean care este înmatriculat la nivel urban faţă de parcul auto înmatriculat la nivelul localităţilor rurale.

Dezagregarea emisiilor la nivel urban pe tipurile de surse menţionate va ţine cont de:

• Nivelul traficului mediu zilnic pe arterele unde acesta este măsurat

• Capacitatea parcărilor de tip instituţional/comercial

• Densitatea populaţiei la nivelul zonelor rezidenţiale.

Inventarul local de emisii asociat evaporării benzinei va avea asociat un suport GIS ce va utiliza informaţiile geospaţiale existente pentru transportul rutier şi le va completa cu noi straturi (parcări) şi atribute (nivelul traficului mediu zilnic, capacitatea parcărilor, etc.)

Inventarele na ţionale de emisii pentru categoriile de activităţi cod NFR 1.A.3.b.v se vor elabora la nivel central prin cumularea inventarelor de emisii la nivel judeţean.


Informaţiile cuprinse în inventarul local al emisiilor asociate transportului rutier (parametrii fizici şi caracteristicile de trafic pentru surse liniare şi de suprafaţă, emisiile, factorii de emisie) vor fi stocate într-o bază de date pe un suport GIS. În subcapitolul 4.5 este prezentată o propunere referitoare la structura acestei baze de date.

______________________________________________________________________________________


Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria NFR 1.A.3.b.v vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

4.3.8 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.3.b.vi, vii UZURA PNEURILOR ŞI A FRÂNELOR VEHICULELOR RUTIERE , UZURA SUPRAFEŢEI DRUMURILOR

Acest subcapitol furnizează metodologia, factorii de emisie şi alte informaţii necesare estimării emisiilor de particule datorate uzurii pneurilor şi frânelor (cod NFR 1.A.3.b.vi.) şi uzurii suprafeţei drumurilor (cod NFR 1.A.3.b.vii.).

Nu sunt tratate emisiile datorate resuspensiei particulelor existente la nivelul carosabilului.

Emisiile de particule sunt asociate diferitelor categorii de autovehicule conform clasificărilor cuprinse în capitolul asociat emisiilor de poluanţi proveniţi din transportul rutier (cod NFR 1.A.3.b):

• Autoturisme – cod NFR 1.A.3.b.i

• Autoutilitare – cod NFR 1.A.3.b.ii

• Autovehicule grele, incluzând şi autobuze – cod NFR 1.A.3.b.iii

• Motociclete cod NFR 1.A.3.b.iv


Realizarea inventarului de emisii asociat proceselor de uzură a pneurilor, frânelor şi a carosabilului este direct relaţionată cu procedura de elaborare a inventarului de emisii din transportul rutier prin metoda bottom-up, nefiind necesar a se relua în detaliu paşii descrişi în capitolul 4.3.6.

Datorită disponibilităţii reduse a datelor referitoare la aceste procese, realizarea inventarului se va face utilizând nivelul 1 de abordare prezentat în Ghid. Aceasta presupune cunoaşterea:

• Numărului de autovehicule pe categorii autoturisme, autoutilitare, autovehicule grele (incluzând şi autobuze), motorete/motociclete

• Kilometrajului mediu pe perioada inventariată pentru autovehiculele din aceste categorii (km).

În cazul în care se realizează un inventar pornind de la nivel de arteră stradală sau de la zone de trafic (surse de suprafaţă) sunt necesari următorii parametri:

• Traficul mediu zilnic pe categorii de autovehicule pe artera respectivă

• Lungimea arterei (surse liniare)

• Lungimea medie de parcurs pentru ariile de trafic (surse de suprafaţă)

Aceste informaţii sunt cunoscute din măsurările de trafic ce se desfăşoară pe arterele principale (desemnate în cadrul programului de monitorizare) sau din estimările de trafic pe artere şi areale unde nu există monitorizare.


Inventarul local va include:

______________________________________________________________________________________


• Caracteristicile fizice ale surselor de emisie liniare (asociate arterelor de trafic) la nivelul cărora sunt distribuite emisiile de particule datorate proceselor de uzură a pneurilor, frânelor şi a carosabilului.

• Emisiile de particule (TSP, PM10, PM2,5) (kg/an) distribuite la nivelul arterelor, însoţite de variaţia temporală furnizată sub forma unor timpi de variaţie (lunară, zilnică, orară)

• Caracteristicile fizice şi de trafic ale surselor de emisie de suprafaţă la nivelul cărora se distribuie emisiile de particule care nu au fost localizate pe arterele principale.

• Emisiile de particule asociate proceselor de uzură a pneurilor, frânelor şi a carosabilului, ca surse de suprafaţă definite. Aceste emisii vor fi însoţite de variaţia temporală furnizată sub forma unor timpi de variaţie (lunari, zilnici, orari)

Emisiile de particule (pe fracţii TSP, PM10, PM2,5) la nivel judeţean se vor calcula la nivel de artere/zone prin multiplicarea traficului mediu zilnic, pe categorii, cu lungimea arterei (sau cu parcursul mediu pentru zone de trafic), cu numărul de zile dintr-un an şi cu factorul de emisie asociat procesului respectiv (uzură pneuri-frâne şi uzură carosabil). Emisiile anuale asociate fiecărei categorii se vor însuma, obţinându-se emisia totală de particule la nivel de arteră/zonă (separat pentru uzură pneuri-frâne şi uzură carosabil). Datele se vor agrega la nivel urban/extraurban/autostradă şi la nivel judeţean prin sumarea tuturor contribuţiilor de tip arteră/zonă.

Inventarul local de emisii asociat uzurii pneurilor-frânelor şi uzurii carosabilului va avea asociat un suport GIS ce va utiliza informaţiile geospaţiale existente pentru transportul rutier.

Inventarele na ţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 1.A.3.b.vi - NFR 1.A.3.b.vii se vor elabora la nivel central prin utilizarea statisticii referitoare la parcul auto naţional (abordarea top-down). Datele statistice referitoare la parcul auto pe clase de autovehicule se vor agrega la nivel de categorie. Numărul de autovehicule asociat fiecărei categorii se va înmulţi cu kilometrajul mediu anual şi cu factorii de emisie corespunzători nivelului 1 de abordare (pentru uzura pneuri-frâne, respectiv carosabil).

Dat fiind faptul că RAR furnizează informaţiile statistice la nivel judeţean şi agregate la nivel naţional este recomandat a se aplica această procedură pentru fiecare judeţ în parte şi separat, la nivel naţional. Se vor obţine emisiile de particule la nivel judeţean, dezagregate pe urban/extraurban/autostradă şi pe categorii de autovehicule.



Verificarea inventarelor se poate realiza prin compararea abordărilor bottom-up şi top-down. Pentru a putea identifica neconcordanţele încă de la acest nivel de dezagregare se recomandă compararea la nivelul fiecărui judeţ în parte a inventarelor de emisii obţinute prin cele două abordări. Se vor compara emisiile la nivel urban/extraurban/autostradă dintr-un judeţ.

Pentru eliminarea neconcordanţelor se vor realiza corecţiile propuse în cadrul procedurii asociate Transportului rutier.

______________________________________________________________________________________



Informaţiile cuprinse în inventarul local al emisiilor asociate transportului rutier (parametrii fizici şi caracteristicile de trafic pentru surse liniare şi de suprafaţă, emisiile, factorii de emisie) vor fi stocate într-o bază de date pe un suport GIS. În subcapitolul 4.5 este prezentată o propunere referitoare la structura acestei baze de date.

Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria NFR 1.A.3.b.vi şi 1.A.3.b.vii vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

4.3.9 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.3.c TRANSPORT FEROVIAR

Categoria de activităţi cod NFR 1.A.3.c cuprinde transportul feroviar de marfă şi de călători. Sursele de emisie aferente acestei categorii sunt asociate arderii carburantului lichid în motoarele Diesel cu care sunt echipate locomotivele Diesel (sau Diesel-electrice) sau a celui solid în locomotivele cu abur. Având în vedere că locomotivele cu abur sunt utilizate doar în situaţii de urgenţă, procedura de faţă tratează inventarierea emisiilor provenite doar de la locomotivele Diesel (sau Diesel-electrice).

Poluanţii relevanţi asociaţi acestei categorii de activităţi sunt cei specifici arderii în motoarele cu ardere internă: dioxid de carbon, particule, oxizi de azot, monoxid de carbon, oxizi de sulf, metale grele. Se precizează că inventarul de emisii pentru dioxidul de carbon, care este gaz cu efect de seră, este inclus doar în inventarul naţional pentru gaze cu efect de seră.

Analiza prezentată în subcapitolul 4.2. arată faptul că transportul feroviar nu reprezintă o categorie cheie de surse la nivel naţional. Poate însă exista un impact local semnificativ în zona triajelor, depourilor şi a gărilor mari.

Activităţii de transport feroviar (cod NFR 1.A.3.c) îi sunt asociate o serie de activităţi conexe, ce au loc în triaje, depouri sau gări, precum:

• activitatea de ardere a combustibililor în surse staţionare, în scopul producerii de energie electrică sau/şi termică (cod NFR 1.A.4.a)

• activităţi de construcţie – reparare locomotive şi garnituri de tren: sablare (cod NFR 7.A.5), suduri (cod NFR 7.A.6), galvanizare şi prelucrări mecanice, vopsire (cod NFR 3.A.2), degresare (cod NFR 3.B.1), funcţionare utilaje mobile motorizate (cod NFR 1.A.2.f.ii)

• stocarea şi manevrarea carburanţilor utilizaţi pentru alimentarea locomotivelor şi utilajelor (cod NFR 1.B.2.a.v)

Datele specifice privind activitatea cod NFR 1.A.3.c sunt reprezentate de consumurile de carburanţi.


Datele existente se regăsesc distribuite la nivelul mai multor autorităţi locale/centrale şi instituţii afiliate acestora şi este necesară colectarea sistematizată, centralizarea şi compilarea lor în scopul destinat realizării inventarului de emisii.


______________________________________________________________________________________


• Ministerul Transporturilor şi structurile sale cu atribuţii în domeniul transportului pe cale ferată

o Autoritatea Feroviar ă Română (AFER) – informaţii referitoare la operatorii licenţiaţi de transport feroviar de marfă şi călători

• Căile Ferate Române (CFR) S.A. şi structurile regionale (regionalele CF) ale acesteia, împreună cu filiala Informatic ă Feroviar ă – informaţii privind infrastructura feroviară publică (reţeaua de căi ferate, cu diferenţierea în linii electrificate şi neelectrificate; gări, triaje şi depouri), inclusiv hărţi tematice GIS la nivel naţional şi de regionale CF

• Operatori na ţionali de cale ferat ă:

o CFR Marfă şi structurile sale regionale (Compania Naţională de Transport Feroviar de Marfă) – informaţii privind parcul de locomotive Diesel sau Diesel-electrice şi privind traficul feroviar de marfă

o CFR Călători şi structurile sale regionale (Compania Naţională de Transport Feroviar de Călători) - informaţii privind parcul de locomotive Diesel sau Diesel-electrice şi privind traficul feroviar de călători

• Operatorii feroviari în sistem privat, pentru trans portul de marf ă/călători – informaţii privind parcul de locomotive Diesel sau Diesel-electrice pentru transportul de marfă, respectiv călători şi traficul feroviar de marfă, respectiv călători

• Institutul Na ţional de Statistic ă – date privind consumurile anuale de carburanţi (motorină) pentru transportul feroviar, etc.

• Serviciile de reglementare din cadrul autorit ăţilor locale, regionale şi centrale pentru protec ţia mediului – date relevante cuprinse în autorizaţii de mediu şi alte documente.

Colectarea datelor


• solicitarea la AFER de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a informaţiilor referitoare la operatorii licenţiaţi de transport feroviar de marfă şi călători

• transmiterea chestionarului „Transport_feroviar” către CFR S.A., Informatică Feroviară, CFR Marfă, CFR Călători şi structurile regionale ale acestora

• transmiterea chestionarului „Transport_feroviar” către operatorii feroviari în sistem privat, pentru transportul de marfă/călători

• solicitarea la Institutul Naţional de Statistică de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor necesare


Operatorilor feroviari naţionali sau privaţi care deţin instalaţii de ardere pentru producerea de energie electrică sau/şi termică le va fi transmis şi chestionarul „Surse ardere mică putere_punctuale”.


______________________________________________________________________________________


Se precizează că activitatea de transport feroviar este răspândită pe întreg teritoriul ţării, liniile ferate neelectrificate aparţinând reţelei publice având o pondere ridicată (60%).

Având în vedere cele de mai sus, estimarea emisiilor va fi efectuată pe baza nivelului 2 de abordare. În situaţia în care se vor putea colecta date de o calitate şi un grad de detaliu suficient de ridicate, se recomandă utilizarea nivelului 3 de abordare.










• stabilirea metodei de estimare şi de distribuire a emisiilor asociate transportului feroviar





• Reprezentanţi ai Autorităţii Feroviare Române (AFER)

• Reprezentanţi ai Căile Ferate Române (CFR) S.A. şi ai filialei sale Informatică Feroviară

• Reprezentanţi ai operatorilor naţionali de cale ferată: CFR Marfă şi CFR Călători



După constituirea oficială a grupului de lucru, se va stabili data primei întâlniri, la care se va discuta planul de lucru, se vor stabili sarcinile şi termenele de realizare. Grupul de lucru îşi va desemna un secretar, reprezentant al autorităţii de mediu, care va convoca membrii grupului de lucru, va întocmi minutele întâlnirilor, va colecta, va distribui şi va arhiva documentele.


______________________________________________________________________________________





• Stabilirea modalităţii de realizare a fluxului de date între structurile teritoriale ale autorităţilor centrale membre ale grupului de lucru (autorităţile pentru protecţia mediului, respectiv structurile regionale ale CFR S.A., CFR Marfă şi CFR Călători). Se va stabili modul de distribuire a chestionarelor către structurile regionale ale CFR S.A., CFR Marfă şi CFR Călători şi modul de colectare a datelor.

• Identificarea operatorilor feroviari privaţi care operează pe reţeaua publică de căi ferate, precum şi operatorii care operează pe reţele private/industriale

• Stabilirea modalităţii de realizare a fluxului de date între membrii grupului de lucru şi operatorii feroviari privaţi care deţin sau nu reţele private/industriale

• Modalităţile optime de agregare/dezagregare a datelor colectate prin chestionare, precum şi a emisiilor estimate pe baza acestora




Sursele de emisie aferente categoriei cod NFR 1.A.3.c vor fi tratate în cadrul inventarelor de emisii după cum urmează:

• Ca surse liniare – sursele asociate transportului feroviar realizat cu ajutorul locomotivelor de linie (locomotive pentru distanţe lungi) şi automotoare

• Ca surse de suprafaţă – sursele de emisie asociate activităţii locomotivelor de manevră în depouri/triaje

Estimarea emisiilor aferente acestor surse cu nivelul 2 de abordare se va realiza prin utilizarea factorilor de emisie indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009 în tabelele 3-2 ÷ 3-4 din capitolul 1.A.3.c.

Pentru estimarea emisiilor cu ajutorul acestor factori, trebuie utilizate date privind consumurile de carburanţi pe cele 3 tipuri de locomotive menţionate mai sus (de linie, automotoare şi de manevră). În situaţia în care aceste date nu sunt disponibile, se vor utiliza valorile consumurilor specifice indicate de Ghidul EMEP/EEA 2009 în tabelul 3-5 din capitolul 1.A.3.c.

Agregarea/dezagregarea emisiilor asociate locomotivelor de linie şi automotoarelor se poate realiza în două moduri:

• în funcţie de kilometrajul şi rutele parcurse de către locomotive

• în funcţie de traficul de marfă şi de călători pe liniile de cale ferată neelectrificată

În cadrul inventarelor locale de emisii pentru activităţile din cadrul amplasamentului unui depou/triaj/gară vor fi incluse toate sursele de poluanţi atmosferici existente în

______________________________________________________________________________________


acest amplasament, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-se toţi parametrii caracteristici (instalaţiile de ardere pentru producerea de energie electrică sau/şi termică vor fi tratate ca surse punctuale).

Estimarea emisiilor pentru activităţile din categoria cod NFR 1.A.3.c printr-o abordare de nivel 3 se poate realiza printr-o metodă similară cu cea din metodologia IPCC, prezentată de Ghidul EMEP/EEA 2009 în capitolul 1.A.3.c. [relaţia (3)]. Aceasta necesită utilizarea următoarelor tipuri de date:

• Datele privind volumul de activitate (cicluri de transport efectuate, masă totală tractată)

• Numărul de locomotive (pe vechime, pe intervale de putere)

• Distanţele parcurse pe unitatea de masă transportată, numărul anual de ore de utilizare, numărul de ore de manevră

• Tipul locomotivei folosite, puterea medie dezvoltată

• Masa trenurilor marfare, factorul de încărcare

Ghidul EMEP/EEA 2009 indică, în tabelul 3-5 din capitolul 1.A.3.c, factori de emisie ce pot fi utilizaţi pentru estimarea emisiilor prin abordarea de nivel 3.

Inventarele na ţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 1.A.3.c se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.






Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria cod NFR 1.A.3.c vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

4.3.10 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.3.d TRANSPORT NAVAL

Categoria de activităţi cod NFR 1.A.3.d cuprinde transportul naval şi include următoarele categorii şi subcategorii de activităţi:

• 1.A.3.d navigaţia ce cuprinde toate categoriile de nave inclusiv cele pe pernă de aer şi cele cu aripi portante, mai puţin navele de pescuit

______________________________________________________________________________________


o 1.A.3.d.i navigaţia la nivel internaţional (pe mare, lacuri în interiorul uscatului, ape de coastă) şi presupune porturi de plecare şi destinaţie localizate în state diferite. Include şi navigaţia internaţională de tip militar

o 1.A.3.d.ii navigaţia la nivel naţional, inclusiv cea de agrement – plecări şi destinaţii din porturi localizate în acelaşi stat

• 1.A.4.c.iii navigaţia asociată activităţii de pescuit – include toată flota de pescuit a unui stat, presupune alimentare cu carburant doar în statul respectiv, dar include şi navigaţia în apele internaţionale

• 1.A.5.b navigaţia asociată cu alte activităţi inclusiv cele militare nespecificate în 1.A.d.i

Poluanţii relevanţi asociaţi acestei categorii de activităţi sunt cei specifici arderii în motoarele cu ardere internă: dioxid de carbon, particule, oxizi de azot, monoxid de carbon, oxizi de sulf, metale grele. Se precizează că inventarul de emisii pentru dioxidul de carbon, care este gaz cu efect de seră, este inclus doar în inventarul naţional pentru gaze cu efect de seră.

Analiza prezentată în subcapitolul 4.2. arată faptul că transportul naval intern cod NFR 1.A.3.d.ii este o categorie cheie de surse la nivel naţional în ceea ce priveşte emisiile de metale (Cd, Hg, As şi Cu). De asemenea, transportul naval şi activităţile portuare pot genera un impact local semnificativ.

Infrastructurii de transport naval intern îi este asociată, de asemenea:

• activitatea de ardere a combustibililor în surse staţionare, în scopul producerii de energie electrică sau/şi termică (cod NFR 1.A.4.a)

• activităţi de construcţie – reparare nave (şantier naval): sablare (cod NFR 7.A.5), suduri (cod NFR 7.A.6) şi prelucrări mecanice, vopsire (cod NFR 3.A.2), funcţionare utilaje mobile motorizate (cod NFR 1.A.2.f.ii)

• activităţi de manevrare a mărfurilor – funcţionare utilaje mobile motorizate (cod NFR 1.A.2.f.ii), încărcare/descărcare mărfuri vrac (cod NFR 2.G), funcţionare vehicule (cod NFR 1.A.3.b.iii)

• activităţi de stocare/manevrare produse petroliere pentru alimentarea navelor (cod NFR 1.B.2.a.v)

• activităţi de stocare/manevrare asociate terminalelor de produse petroliere (cod NFR 1.B.2.a.v)

Datele specifice privind activitatea cod NFR 1.A.3.d sunt reprezentate de consumurile de carburanţi pe tipuri de carburanţi, de nave şi pe tip de navigaţie (intern sau internaţional).



• Autoritatea Naval ă Română şi structurile teritoriale ale acesteia (căpitănii zonale şi portuare) – informaţii referitoare la traficul intern

• Inspectoratul General al Poli ţiei de Frontier ă şi structurile teritoriale ale acestuia

• Institutul Na ţional de Statistic ă – date privind consumurile anuale de carburanţi (motorină) pentru transportul naval, etc.

______________________________________________________________________________________


• Serviciile de Reglementare din cadrul autorit ăţilor locale, regionale şi centrale pentru protec ţia mediului – date relevante cuprinse în autorizaţii de mediu şi alte documente

Colectarea datelor


• solicitarea la Autoritatea Navală Română de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a informaţiilor referitoare la traficul naval intern şi internaţional

• transmiterea chestionarului „Transport_maritim_fluvial_santiere navale” către Autoritatea Navală Română

• solicitarea la Institutul Naţional de Statistică de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a referitoare la traficul naval intern şi internaţional (consumuri de carburanţi, volume de mărfuri, etc.)


Căpităniilor porturilor şi operatorilor şantierelor navale li se va transmite şi chestionarul „Surse ardere mica putere_punctuale”. Se menţionează faptul că în chestionarul „Transport_maritim_fluvial_santiere navale” sunt incluse şi datele necesare pentru estimarea emisiilor asociate activităţilor portuare şi din cadrul şantierelor navale, excluzând activităţile de degresare şi aplicare a vopselelor. Pentru obţinerea datelor referitoare la aceste activităţi, se vor transmite chestionarele „Degresare_solventi” şi „Aplicare vopsele”.


Estimarea emisiilor va fi efectuată pe baza nivelului 3 de abordare, în situaţia în care se vor putea colecta date de o calitate şi un grad de detaliu suficient de ridicate.










• stabilirea metodei de estimare şi de distribuire a emisiilor asociate transportului naval

______________________________________________________________________________________






• Reprezentanţi ai Autorităţii Navale Române (ANR)








• Stabilirea modalităţii de realizare a fluxului de date între structurile teritoriale ale autorităţilor centrale membre ale grupului de lucru. Se va stabili modul de distribuire a chestionarelor şi modul de colectare a datelor

• Stabilirea modalităţii de colectare şi de realizare a fluxului de date referitoare la navigaţia de agrement

• Modalităţile optime de agregare/dezagregare a datelor colectate prin chestionare, precum şi a emisiilor estimate pe baza acestora




Sursele de emisie aferente categoriei cod NFR 1.A.3.d vor fi tratate în cadrul inventarelor de emisii după cum urmează:

• Ca surse liniare – sursele asociate traficului naval fluvial şi pe râuri, inclusiv navigaţia de agrement

• Ca surse de suprafaţă – sursele de emisie asociate transportului naval maritim şi navigaţiei de agrement pe lacuri

Estimarea emisiilor aferente acestor surse se va realiza pe baza nivelului 3 de abordare, utilizându-se factorii de emisie indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009, capitolul 1.A.3.d, în tabelele 3-9 şi 3-10 pentru NOx, COVnm şi particule, în tabelele 3-1 şi 3-2 pentru alţi poluanţi. Pentru estimarea emisiilor asociate navigaţiei de agrement se vor

______________________________________________________________________________________


utiliza factorii de emisie indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009 în tabelul 3-11 din capitolul 1.A.3.d.

Agregarea/dezagregarea emisiilor asociate traficului naval se poate realiza în funcţie de:

• distanţa şi de rutele de navigaţie

• intensitatea traficului pe rutele de navigaţie.

În cadrul inventarelor locale de emisii pentru activităţile din cadrul amplasamentului unui port/şantier naval vor fi incluse toate sursele de poluanţi atmosferici existente în acest amplasament, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici.

În vederea estimării emisiilor pe nivelul 3 de abordare sunt necesare informaţii referitoare la:

• consumurile totale de carburanţi (pe fiecare tip), separate pe navigaţie internă şi internaţională

• trafic portuar – cu statistică în funcţie de tipul motorului

Ghidul propune parcurgerea următorilor paşi în vederea estimării emisiilor de poluanţi:

• Obţinerea datelor privind traficul portuar pe categorii de nave (conform tabelului 3-6 din cadrul capitolului 1.A.3.d din Ghidul EMEP/EEA 2009). Principalele categorii de nave cuprinse în tabel sunt:

o nave pentru transportul mărfurilor uscate

o nave pentru transportul mărfurilor lichide (nave cisternă)

o nave portcontainer

o cargouri pentru mărfuri generale

o nave roll-on/roll-off

o nave de pasageri, maritime sau fluviale

o nave de pescuit şi prelucrare a peştelui

o altele

o remorchere

• Calculul puterilor totale dezvoltate pe tip de navă, folosind informaţiile cuprinse în tabelul 3-6 (este furnizată puterea motorului pe fiecare tip de navă)

• Distribuirea puterilor totale pe tipuri de motoare şi carburanţi conform tabelului 3-7 din cadrul capitolului 1.A.3.d. Acest tabel alocă fiecărei categorii de nave, procentual, tipurile de motoare cu care sunt echipate şi tipul de carburant utilizat. Spre exemplu navele pentru transportul mărfurilor uscate sunt echipate astfel

o 0,87 % motoare diesel de turaţie mică ce utilizează carburant MDO/MGO

o 74,08 % motoare diesel de turaţie mică ce utilizează carburant BFO

o 3,17 % motoare diesel de turaţie medie ce utilizează carburant MDO/MGO

o 20,47 % motoare diesel de turaţie medie ce utilizează carburant BFO

______________________________________________________________________________________


o 0,52 % motoare diesel de turaţie mare ce utilizează carburant MDO/MGO

o 0,75 % motoare diesel de turaţie mare ce utilizează carburant BFO

o 0,00 % turbine pe gaz ce utilizează carburant MDO/MGO

o 0,14 % turbine pe gaz ce utilizează carburant BFO

o 0,00 % turbine pe abur ce utilizează carburant MDO/MGO

o 0,00 % turbine pe gaz ce utilizează carburant BFO

• alocarea consumului de carburant conform puterilor distribuite anterior folosind consumurile specifice (g/kWh) din tabelul 3-4

În cazul ambarcaţiunilor, Ghidul sugerează o distribuire a consumurilor în funcţie de structura flotei de mici dimensiuni (după performanţele tehnologice ale motoarelor cu care sunt echipate navele).

Inventarele na ţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 1.A.3.d se vor elabora prin agregarea datelor privind traficul internaţional şi respectiv a celor privind traficul intern.






Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria cod NFR 1.A.3.d vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

4.3.11 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.3.e.i COMPRESOARE PENTRU CONDUCTE

Emisiile de la compresoarele de conducte sunt importante, în special, pentru gazele cu efect de seră, aceste emisii fiind reprezentate de scurgeri de metan. Estimarea emisiilor se realizează cu Ghidul IPCC 2006.

Alte emisii care pot avea loc sunt cele provenite de la arderi în staţii de compresoare. Aceste emisii se estimează cu factorii de emisie prezentaţi în capitolul 1.A.4 „Arderi în surse staţionare de mică putere” al Ghidului EMEP/EEA 2009.

______________________________________________________________________________________


4.3.12 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.4 SURSE MOBILE NERUTIERE ŞI ECHIPAMENTE

Această categorie de activităţi este asociată cu emisiile de gaze de eşapament generate de arderea carburanţilor în motoarele termice ce echipează sursele mobile nerutiere şi alte maşini (echipamente şi utilaje din diverse sectoare de activitate). Include următoarele coduri NFR:

• cod NFR 1.A.2.f.ii – echipamente şi utilaje mobile în industria prelucrătoare şi în construcţii

• cod NFR 1.A.4.a.ii – echipamente şi utilaje mobile în activităţi comerciale şi instituţionale

• cod NFR 1.A.4.b.ii – utilaje mobile folosite în activităţi rezidenţiale

• cod NFR 1.A.4.c.ii – vehicule nerutiere şi alte utilaje mobile în agricultură/silvicultură

• cod NFR 1.A.5.b – alte echipamente şi utilaje mobile din domeniul militar.

Sunt excluse sursele mobile asociate transportului rutier, aviatic, feroviar sau maritim/fluvial. Ghidul EMEP/EEA 2009 recomandă atenţie atunci când anumite echipamente sau utilaje se încadrează în categoria celor mobile fiindcă există o serie de echipamente şi utilaje care sunt proiectate a fi mobile, dar care operează perioade îndelungate în acelaşi loc şi se pot foarte uşor încadra la categorii asociate cu surse staţionare (de exemplu, generatoarele de energie electrică pot fi încadrate la motoare staţionare).

Analiza referitoare la sursele-cheie, efectuată pe raportările menţionate în Tabelul 4.1 din subcapitolul 4.2, indică faptul că emisiile acestor categorii de activităţi au fost incluse în emisiile de la alte coduri NFR, cu excepţia activităţilor cod NFR 1.A.4.c.ii.

Se precizează că:

• echipamente şi utilaje mobile sunt utilizate în multe ramuri de activitate (industrie, extragerea mineralelor, agricultură, silvicultură, în activităţi comerciale, etc.);

• echipamente şi utilaje mobile sunt răspândite pe întreg teritoriul ţării;

• echipamente şi utilaje mobile pot reprezenta surse importante pentru poluarea aerului la nivel local.

Având în vedere cele de mai sus, estimarea emisiilor va fi efectuată pe baza nivelului 2 sau 3 de abordare, în funcţie de disponibilitatea datelor. Inventarele locale trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, iar inventarul naţional de emisii se va realiza prin însumarea inventarelor locale de emisii.


Surse de date

Sursele care deţin şi pot furniza date sunt:

• Operatorii care au ca profil activităţi în domeniile industrial, construcţii, comercial, agricol, silvic, etc. care deţin echipamente şi utilaje mobile;

• Regia Na ţional ă a Pădurilor – Romsilva şi structurile teritoriale ale acesteia ;

______________________________________________________________________________________


• Ministerul Agriculturii şi Dezvolt ării Rurale şi structurile teritoriale ale acestuia ;

• Asocia ţiile agricole ;

• Autorit ăţile administra ţiei publice locale şi alte institu ţii care deţin echipamente şi utilaje mobile;

• Institutul Na ţional de Statistic ă – poate furniza date colectate în cadrul recensământului agricol şi al recensământului populaţiei şi locuinţelor, sau date incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.

Colectarea datelor

Autorităţile pentru protecţia mediului vor efectua următoarele activităţi:

• transmiterea către deţinătorii de echipamente şi utilaje mobile a chestionarelor în care se solicită informaţii despre echipamentele şi utilaje mobile (a chestionarului „Trafic intern_utilaje_vehicule” sau, după caz, a chestionarelor privind activitatea principală - care solicită şi informaţii referitoare la echipamente şi utilaje mobile);

• solicitarea de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului la Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva a datelor necesare;

• solicitarea de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului la Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a datelor necesare;

• solicitarea de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului la Institutul Naţional de Statistică a datelor necesare;

• transmiterea de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului la agenţiile locale/regionale pentru protecţia mediului a datelor colectate la nivel central şi dezagregate pe judeţe, în vederea elaborării inventarelor locale de emisii.


După cum s-a menţionat anterior estimarea emisiilor va fi efectuată pe baza nivelului 2 de abordare. În situaţia în care se vor putea colecta date de o calitate şi un grad de detaliu suficient de ridicate, se recomandă utilizarea nivelului 3 de abordare.



Întrucât folosirea utilajelor şi echipamentelor mobile reprezintă activităţi conexe activităţilor principale ale operatorilor, fluxul de date se va realiza simultan cu cel specific activităţilor principale.


Pentru estimarea emisiilor asociate acestor se aplică metode bazate pe factori de emisie.


Inventarele locale de emisii se vor elabora doar pentru categoriile de activităţi cod NFR 1.A.2.f.ii, cod NFR 1.A.4.a.ii, cod NFR 1.A.4.b.ii şi cod NFR 1.A.4.c.ii. şi trebuie să cuprindă următoarele categorii de date:

______________________________________________________________________________________


• Caracteristicile fizice ale surselor de emisie (de suprafaţă sau liniare) şi localizarea acestora

• Emisii anuale la care este ataşat programul de desfăşurare a activităţilor (perioada din an, durata, etc.)

Emisiile de poluanţi asociate acestor categorii de activităţi se vor estima astfel:

• Pentru nivelul 2 de abordare (nivel de abordare recomandat) se vor utiliza factorii de emisie indicaţi în tabelul 3-2 din subcapitolul 1.A.4 „Surse mobile nerutiere şi echipamente” din Ghidul EMEP/EEA 2009. Emisiile de metale grele şi de poluanţi organici persistenţi se vor calcula cu factorii de emisie din tabelul 3-1.

• Pentru nivelul 3 de abordare (acest nivel de abordare va fi utilizat doar dacă se vor putea colecta date de o calitate şi un grad de detaliu suficient de ridicat) se vor utiliza factorii de emisie indicaţi în tabelele de la 3-10 la 3-23 din subcapitolul 1.A.4 „Surse mobile nerutiere şi echipamente” din Ghidul EMEP/EEA 2009

Inventarele locale de emisii pentru aceste activităţi vor fi incluse în inventarele de emisii pentru activităţile principale desfăşurate pe diferite amplasamente.

Inventarele na ţionale de emisii pentru categoriile de activităţi cod NFR 1.A.2.f.ii, cod NFR 1.A.4.a.ii, cod NFR 1.A.4.b.ii, cod NFR 1.A.4.c.ii se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru aceste categorii.






Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din aceste categorii de activităţii (cod NFR: 1.A.2.f.ii, 1.A.4.a.ii, 1.A.4.b.ii şi 1.A.4.c.ii) vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

4.3.13 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.4 ARDERI ÎN SURSE STAŢIONARE DE MICĂ PUTERE

Categoria de activităţi „Arderi în surse staţionare de mică putere” se referă la arderea combustibililor în instalaţii de ardere cu puteri termice ≤ 50 MWt, utilizate în următoarele domenii de activitate:

• Comercial/Instituţional (Încălzire comercială şi instituţională) – cod NFR 1.A.4.a

______________________________________________________________________________________


• Rezidenţial (Încălzire rezidenţială, prepararea hranei) – cod NFR 1.A.4.b

• Agricultură/Silvicultură – cod NFR 1.A.4.c

• Altele (Alte arderi în surse staţionare, inclusiv militare) – cod NFR 1.A.5.a

Această categorie cuprinde arderile în unităţi şi în instalaţii de ardere de mică putere, altele decât cele din categoria 1.A.1. Tehnicile de ardere utilizate pot fi relevante pentru sursele din categoria 1.A.1 sau din alte domenii de activitate. Capitolul 1.A.1 din Ghid furnizează informaţii suplimentare pentru activităţile din categoria 1.A.4 şi invers. Informaţiile pentru categoria de activităţi 1.A.4 sunt adecvate, de asemenea, pentru estimarea emisiilor de la surse staţionare de ardere din alte domenii.

Se precizează că în categoria 1.A.4.c nu este inclusă arderea deschisă a deşeurilor agricole.

Analiza prezentată în subcapitolul 4.2, referitoare la sursele-cheie indică faptul că sursele de ardere de mică putere reprezintă categorii de surse-cheie la nivel naţional.

Emisiile de poluanţi aferente acestor surse au o contribuţie importantă la cantităţile de poluanţi emise nu numai la nivel naţional, ci şi la nivel local, aceste emisii putând genera niveluri semnificative de poluare a aerului înconjurător.

Date fiind cele de mai sus, inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate cât mai detaliat, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul.

Procedurile pentru elaborarea inventarelor de emisii sunt prezentate mai jos, pentru fiecare dintre cele patru categorii de activităţi.

4.3.13.1 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.4.a ARDERI ÎN SURSE STAŢIONARE DE MICĂ PUTERE – ÎNCĂLZIRE COMERCIALĂ ŞI INSTITUŢIONALĂ ŞI DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.4.b ARDERI ÎN SURSE STAŢIONARE DE MICĂ PUTERE – ÎNCĂLZIRE REZIDENŢIALĂ, PREPARAREA HRANEI

În categoria de activităţi cod NFR 1.A.4.a sunt incluse sistemele utilizate pentru încălzirea spaţiilor şi pentru prepararea apei calde în domeniile comercial şi instituţional, precum şi pentru prepararea hranei în sistemul alimentaţiei publice.

Sistemele utilizate sunt reprezentate de centrale termice cu puteri termice cuprinse între 50 kWt şi 50 MWt, generatoare de aer cald, centrale termice şi electrice în cogenerare, de puteri reduse. Sistemele de încălzire utilizate în domeniile comercial şi instituţional pot fi reprezentate, de asemenea, de centrale termice cu puteri mai mici de 50 kWt şi de sobe. Sistemele utilizate pentru prepararea hranei în sistemul alimentaţiei publice sunt maşinile de gătit alimentate de regulă cu gaze naturale sau cu gaze combustibile lichefiate sau maşinile de gătit electrice.

În categoria de activităţi cod NFR 1.A.4.b sunt incluse sistemele utilizate pentru încălzirea spaţiilor, prepararea apei calde şi pentru prepararea hranei în domeniul casnic.

Sistemele utilizate în mod curent au puteri termice mai mici de 50 kWt şi constau în: sobe, şeminee, centrale de apartament, centrale pentru încălzirea locuinţelor colective (centrale de bloc), maşini de gătit.

______________________________________________________________________________________


Pentru sistemele de ardere de mică putere din domeniul casnic se utilizează diferiţi combustibili: gaze naturale, gaze petroliere lichefiate, produse petroliere, cărbune, lemne, brichete de cărbune sau de rumeguş, pelete. În mediul rural se practică, pe scară destul de extinsă, utilizarea biomasei (deşeuri vegetale) drept combustibil. Emisiile sunt dependente de tipul de combustibil şi de sistemele de ardere.

4.3.13.1.1 Surse de date, colectarea datelor, nivel de abordare

Surse de date


• Distribuitorii de combustibili : E.ON Gaz România, GDF SUEZ Energy România – pentru gaze naturale, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia SA, Compania Naţională a Huilei SA şi distribuitorii locali – pentru cărbune, ROMSILVA şi depozitele locale – pentru lemn, producătorii de produse petroliere distilate (SC OMV Petrom SA, SC Rompetrol Rafinare SA, SC LUKOIL ENERGY&GAS ROMANIA SRL, SC RAFO SA Oneşti, etc.;

• Institutul Na ţional de Statistic ă – poate furniza date privind consumurile de combustibili, incluse în balanţa energetică, date specifice colectate prin recensământul populaţiei şi al locuinţelor, alte date incluse în anuarul statistic şi în diferite anchete statistice;

• Autorit ăţile administra ţiei publice locale – care pot furniza date şi informaţii cu specific urbanistic şi lista distribuitorilor locali de combustibili;

• Agen ţiile pentru protec ţia mediului – serviciile Reglementări, care pot furniza lista distribuitorilor de combustibili.

Colectarea datelor

Dată fiind extinderea la nivel naţional a activităţilor de ardere în domeniul comercial, instituţional şi, în special, în domeniul casnic, în vederea colectării datelor referitoare la consumurile de combustibili pentru încălzire, prepararea apei calde şi pentru prepararea hranei în aceste domenii, este necesară implicarea marilor distribuitori/furnizori de combustibili, precum şi a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi a agenţiilor regionale/locale pentru protecţia mediului.


• transmiterea chestionarului „Comercial_institutional_rezidential” către marii distribuitori/furnizori de combustibili, la nivel naţional, de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului;

• transmiterea chestionarului „Comercial_institutional_rezidential” către alţi distribuitori/furnizori locali de combustibili, precum şi autorităţilor administraţiei publice locale, de către agenţiile locale/regionale pentru protecţia mediului;

• transmiterea chestionarului „Surse ardere mica putere_punctuale” către unităţile comerciale şi instituţiile ce deţin surse de ardere cu puteri termice peste 1MWt

• solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor pentru protecţia mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile de mediu şi în diverse alte documente;

• solicitarea de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului la Institutul Naţional de Statistică a datelor necesare;

______________________________________________________________________________________


• transmiterea de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului la agenţiile locale/regionale pentru protecţia mediului a datelor colectate la nivel central şi dezagregate pe judeţe, în vederea elaborării inventarelor locale de emisii.






Ca urmare a diversităţii sistemelor de ardere şi a dificultăţii colectării unor date detaliate privind tehnicile de ardere, estimarea emisiilor de poluanţi pentru această categorie de surse se va efectua pe baza nivelului 2 de abordare.

4.3.13.1.2 Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

Cel mai adecvat mod de elaborare a inventarelor de emisii pentru aceste categorii de surse îl reprezintă colaborarea între autorităţile competente pentru protecţia mediului şi distribuitori/furnizori, la nivel naţional şi local. De asemenea, la nivel local vor fi implicate şi autorităţile administraţiei publice locale. În acest scop, se propune elaborarea şi implementarea unor protocoale de colaborare, ce urmăresc:


• înfiinţarea unor grupuri de lucru la nivel central şi local/regional





• asigurarea şi controlul calităţii datelor privind consumurile pe tipuri de combustibili şi pe tipuri de sisteme de ardere



Grupurile de lucru vor avea un rol esenţial în atingerea, la un nivel cât mai ridicat, a obiectivelor de calitate a inventarelor. Astfel, prin colaborarea specialiştilor din cadrul autorităţilor pentru protecţia mediului şi din partea furnizorilor de date se vor putea asigura transparenţa, consecvenţa, comparabilitatea, completitudinea şi precizia rezultatelor, atât pentru inventarele locale de emisii, cât şi pentru cele naţionale.

Autorităţile de mediu vor trebui să desemneze persoanele care vor face parte din grupurile de lucru, cu includerea acestei activităţi suplimentare în fişa postului.




______________________________________________________________________________________







Se recomandă ca pentru marii distribuitori/furnizori de combustibili din România (E.ON Gaz România, GDF SUEZ Energy România – pentru gaze naturale, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia SA, Compania Naţională a Huilei SA – pentru cărbune, ROMSILVA – pentru lemn, SC OMV Petrom SA, SC Rompetrol Rafinare SA, SC LUKOIL ENERGY&GAS ROMANIA SRL – pentru produse petroliere) să se constituie un grup de lucru la nivel central care să faciliteze obţinerea datelor necesare. În acest grup de lucru, din partea autorităţilor de mediu vor participa reprezentanţi ai Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului.

Pentru autorităţile administraţiei publice locale (serviciile de mediu, serviciile de urbanism, serviciile termoenergetice, etc.) şi pentru alţi distribuitori/furnizori de combustibili se vor constitui, după caz, grupuri de lucru locale.



Flux de date la nivel central

Reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului vor prezenta şi distribui reprezentanţilor marilor distribuitori/furnizori de combustibili chestionarele de colectare a datelor privind consumurile de combustibili pe judeţe şi pe localităţi, dezagregate pe consumatori casnici şi pe consumatori comerciali/instituţionali, exclusiv consumatorii industriali. De asemenea, se vor solicita marilor distribuitori/furnizori de combustibili listele distribuitorilor locali de combustibili. În cazul localităţilor care dispun de reţele de distribuţie a gazelor naturale se vor solicita, de asemenea, hărţile acestor reţele.

De asemenea, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului va solicita Institutului Naţional de Statistică date privind consumurile de combustibili pentru domeniile comercial, instituţional şi casnic, date specifice colectate prin recensământul populaţiei şi al locuinţelor, alte date incluse în anuarul statistic şi în diferite anchete statistice.

După primirea datelor, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului va transmite agenţiilor locale datele defalcate pe localităţile din fiecare judeţ.

Flux de date la nivel local

Reprezentanţii agenţiilor locale pentru protecţia mediului vor distribui chestionarul „Comercial_institutional_rezidential” către distribuitorii/furnizorii locali de combustibili şi către primării.

______________________________________________________________________________________


În vederea delimitării ulterioare a zonelor în care sunt utilizate diferite sisteme de încălzire, se vor solicita hărţile reţelelor locale de distribuţie a energiei termice (termoficare).

Reprezentanţii agenţiilor locale pentru protecţia mediului vor identifica unităţile comerciale şi instituţiile în cadrul cărora funcţionează centrale termice cu puterea egală sau mai mare de 1MWt.

Identificarea se va realiza în două etape:

• solicitare informaţii privind unităţile comerciale şi instituţiile din fiecare localitate, de la serviciile Reglementări ale APM, de la primării şi de la distribuitorii/furnizorii locali de combustibili, care vor indica, în măsura posibilului, unităţile ce deţin centrale termice cu puteri peste 1MWt

• definitivarea listei cu unităţile comerciale şi instituţiile din fiecare localitate, în cadrul cărora funcţionează centrale termice cu puteri peste 1MWt prin anchete telefonice

După identificare, acestor unităţi li se va distribui chestionarul „Surse ardere mica putere_punctuale”.


În cazul surselor de ardere de mică putere se va utiliza metoda bazat ă pe factori de emisie .



Inventarele locale de emisii:

Încălzire rezidenţială şi prepararea hranei – cod NFR 1.A.4.b

Sursele de emisie din această categorie sunt asociate următoarelor tipuri de activităţi:

• Încălzire rezidenţială la nivelul locuinţelor individuale (case) şi locuinţelor colective (blocuri) dotate cu centrale termice proprii;

• Preparare apă caldă la nivelul locuinţelor individuale şi colective;

• Preparare hrană - folosind maşini de gătit tip aragaz (combustibil gazos – gaze naturale sau combustibil gazos lichefiat – gaze petroliere lichefiate) sau maşini de gătit ce utilizează combustibil lichid (produse petroliere) sau solid.

Din punct de vedere al sistemelor de încălzire se disting mai multe tipuri:

• încălzire centrală de bloc/cvartal în cazul locuinţelor colective – centrale termice de bloc/cvartal;

• încălzire individuală – centrală de apartament, sobă, şemineu, etc.;

• încălzire centrală asigurată prin termoficare – centrale termice de zonă, centrale electrice şi de termoficare.

______________________________________________________________________________________


Centralele termice de zonă şi centralele electrice şi de termoficare sunt, de regulă, instalaţii mari de ardere şi sunt incluse în categoria cod NFR 1.A.1.a, deci emisiile asociate acestora nu vor fi incluse în categoria cod NFR 1.A.4.b.

În continuare se prezintă procedura de elaborare a inventarelor de emisii pentru sursele din categoria cod NFR 1.A.4.b, definite mai sus.

Sursele de emisie incluse în această categorie sunt, în general, surse punctuale, dirijate (coşurile de evacuare a gazelor de ardere captate din instalaţiile de încălzire). Datorită numărului mare de instalaţii de acest fel ce sunt distribuite spaţial într-un mod relativ compact (pe zone rezidenţiale de locuinţe individuale, ansambluri de locuinţe colective), cea mai eficientă metodă de a inventaria aceste surse este asimilarea acestora cu surse de suprafaţă cu înălţime de emisie proporţională cu regimul de înălţime al zonei respective.

Ţinând cont de tipurile de sisteme de încălzire şi de preparare a hranei, de combustibilul utilizat pentru ardere, precum şi de modul de definire spaţială a surselor de emisie, realizarea inventarului de emisie necesită delimitarea spaţială la nivelul judeţelor/aglomerărilor urbane a zonelor cu sisteme de încălzire similare şi care utilizează acelaşi tip de combustibil. Se recomandă a se identifica, la nivelul arealului de realizare a inventarului, următoarele zone:

1. Zone reziden ţiale compuse din locuin ţe individuale care sunt racordate la reţeaua de distribu ţie a gazelor naturale . La nivelul acestora, sistemele de încălzire sunt sobele sau centralele termice care utilizează gazele naturale. Sistemele de preparare a hranei sunt, în general, maşinile de gătit tip aragaz racordate, de asemenea, la reţeaua de gaze naturale, iar pentru prepararea apei calde se utilizează fie centrala termică, fie boilere cu gaze naturale sau electrice.

2. Zone reziden ţiale compuse din locuin ţe individuale ce utilizeaz ă combustibil solid, lichid sau gaze petroliere liche fiate (lemn/c ărbune/produse petroliere/GPL, etc.) . La nivelul acestora, sistemele de încălzire sunt sobele sau centralele termice individuale ce utilizează aceste tipuri de combustibil. Sistemele de preparare a hranei pot fi maşini de gătit tip aragaz (care folosesc gaze lichefiate combustibile îmbuteliate în butelii tip aragaz sau în recipiente tip Linde Gaz, Butan Gaz) sau maşini de gătit ce utilizează combustibil solid/lichid. Pentru prepararea apei calde se utilizează boilere electrice sau însăşi centrala termică pentru încălzirea spaţiilor din locuinţă, care dispune de facilitatea de preparare a apei calde menajere.

3. Zone reziden ţiale compuse din locuin ţe colective cu înc ălzire central ă asigurat ă de centrale termice de bloc/cvartal . Aceste centrale pot utiliza fie gaze naturale, fie alt tip de combustibil dacă zona nu este racordată la reţeaua de distribuţie a gazelor naturale. În funcţie de puterea centralei, respectiv, de consumul de combustibil şi de parametrii coşului de dispersie, aceste surse pot fi tratate distinct, ca surse punctuale. Se recomandă ca în cazul centralelor termice cu puteri egale sau mai mari de 1 MWt (însemnând un necesar energetic anual egal sau mai mare de 3,6 GJ, adică având consumuri anuale de combustibil: gaze naturale peste 400.000 Nm3, combustibil lichid (CLU) peste 350 tone, lemn peste 1000 tone sau cărbuni peste 1500 tone). Corespunzător tipului de combustibil utilizat în zona respectivă, sistemele de preparare a hranei pot fi maşinile de gătit tip aragaz (care utilizează gaze naturale sau gaze lichefiate combustibile). Prepararea apei calde se realizează, de asemenea, în centrala de bloc/cvartal.

______________________________________________________________________________________


4. Zone reziden ţiale compuse din locuin ţe colective cu apartamente dotate cu centrale proprii ce utilizeaz ă gaze naturale . În această categorie se încadrează îndeosebi cartierele de blocuri construite recent sau cartiere de locuinţe colective care au fost debranşate în totalitate de la sistemul de termoficare. Prepararea apei calde se realizează în centrala de apartament, prepararea hranei se realizează în general cu maşini de gătit tip aragaz racordate la reţeaua de distribuţie gaze naturale.

5. Zone reziden ţiale compuse din locuin ţe colective racordate la sistemul de termoficare . Aceste zone nu sunt în general generatoare de emisii de poluanţi din activitatea de încălzire/preparare apă caldă, ci doar din activitatea de preparare a hranei, sistemele putând fi maşini de gătit tip aragaz (care folosesc gaze naturale sau gaze lichefiate combustibile îmbuteliate). Există situaţii, din ce în ce mai frecvente, în care anumite apartamente sunt debranşate de la sistemul de termoficare şi în care se utilizează, în schimb, centrale de apartament (cu gaze naturale). Numărul şi localizarea acestor gospodării sunt cunoscute atât de furnizorul de agent termic/apă caldă, cât şi de distribuitorul local de gaze naturale.

Având în vedere importanţa activităţilor casnice de încălzire a spaţiilor, de preparare a apei calde şi a hranei, ca surse de emisie la nivel local este foarte important ca delimitarea acestor surse de emisie la nivelul ariei de inventariere să se realizeze cu un grad de detaliu cât mai mare, ajungându-se, în limita disponibilităţii datelor, chiar şi la nivel de consumator individual. În acest sens se vor utiliza informaţii precum:

• Hărţi cu extinderea spaţială a reţelelor de distribuţie a gazelor naturale pentru utilizatorii casnici (locuinţe individuale/colective) – E.ON Gaz România, GDF SUEZ Energy România, Primării

• Hărţi cu extinderea spaţială a reţelelor de distribuţie a agentului termic şi apă caldă (termoficare) – Primării, operatori locali distribuţie energie termică

• Informaţii privind tipul sistemelor de încălzire individuală ale gospodăriilor obţinute în cadrul recensământului populaţiei – Institutul Naţional de Statistică.

Trebuie menţionat că, în unele situaţii, se pot defini şi zone mixte din punct de vedere al sistemelor de încălzire, în special datorită modului de suprapunere şi neomogenităţii distribuirii acestora (de exemplu, zone rezidenţiale cu locuinţe individuale racordate sau nu la reţeaua de distribuire gaze naturale, fără posibilitatea de a defini reguli spaţiale de dezagregare). În acest caz se vor estima separat consumurile de combustibil gazos/lichid/solid/GPL la nivelul respectivei arii şi se vor calcula ulterior emisiile asociate fiecărei tip de combustibil, emisiile finale fiind cele obţinute prin sumarea acestor contribuţii.

În urma colectării acestor informaţii se vor întocmi hărţi pe suport GIS cu delimitarea spaţială a tipurilor de zone identificate anterior (definite la punctele 1 - 5). Pentru fiecare zonă identificată se vor specifica: numărul de gospodării ce utilizează pentru încălzire sistemul respectiv şi, distinct, numărul de gospodării departajate pe fiecare tip de sisteme de preparare apă caldă/hrană.

Consumurile de combustibili ce trebuie distribuite la nivelul acestor zone trebuie generate, de asemenea, cu un grad de certitudine cât mai bun. În vederea asocierii unor consumuri cât mai corecte este necesară colectarea următoarelor date ce pot fi obţinute de la furnizorii de combustibili:

• Consumuri de gaze naturale pe categorii de locuinţe individuale/colective (în cazul celor colective, separat pentru cele racordate la sistemul de termoficare şi

______________________________________________________________________________________


pentru cele care nu sunt racordate sau sunt debranşate) cu un grad cât mai ridicat de detaliu în funcţie de modul în care se găsesc în evidenţele distribuitorului de gaze naturale (la nivel stradal, la nivel de număr poştal, etc.). Aceste date pot fi apoi agregate la nivelul zonelor definite anterior. De asemenea, se vor diferenţia consumurile asociate încălzirii/preparării apei calde de cele asociate preparării hranei, datorită existenţei unor factori de emisie diferiţi pentru cele două tipuri de activităţi.

• Consumurile de combustibili solizi/lichizi/GPL utilizaţi în locuinţele individuale/colective care nu sunt racordate la reţelele de distribuţie gaze naturale sau la sistemul de termoficare. Acestea pot fi estimate ţinând cont de vânzările către populaţie de combustibil solid/lichid/GPL destinat exclusiv încălzirii/preparării hranei la nivelul ariei respective, de numărul de gospodării pe fiecare zonă delimitată, etc.

În cazul în care datele privind consumurile de combustibil pentru încălzire nu sunt disponibile (situaţie foarte posibilă cel puţin în cazul zonelor care nu sunt racordate la reţelele de distribuţie a gazelor naturale) estimarea consumurilor pentru încălzirea spaţiilor locuite pentru o zonă anume poate fi realizată printr-o metodă alternativă, ce utilizează un model de calcul al consumului de combustibil necesar pentru încălzirea unei locuinţe, ce se bazează pe estimarea pierderilor şi aporturilor de căldură în perioadele în care se realizează această încălzire. În Anexa C este descris în detaliu acest model, împreună cu categoriile de date necesare aplicării acestuia, fiind prezentate şi exemple de calcul pentru anumite tipuri reprezentative de locuinţe. Pentru aplicarea acestei metode la estimarea consumurilor de combustibili sunt necesare şi date referitoare la tipul şi randamentul instalaţiilor de ardere utilizate pentru încălzire.

În cazul în care datele privind consumurile de combustibil pentru prepararea hranei nu sunt disponibile se recomandă a se utiliza următoarele consumuri medii lunare: gaze naturale 60 m3/lună, respectiv 1 butelie de aragaz/lună însemnând 12,5 kg gaze lichefiate/lună (22 litri gaze lichefiate/lună).

Inventarele locale de emisii vor fi realizate sub forma unor baze de date spaţiale care vor permite asocierea datelor privind consumurile de combustibili şi debitele masice de poluanţi emişi - zonelor la nivelul cărora au fost estimate aceste emisii, bazele de date conţinând informaţii cu privire la forma şi localizarea geografică a acestor zone – într-un format GIS.

Referitor la sursele de date privind distribuţiile spaţiale ale arealelor locuite, în vederea delimitării zonelor în care are loc activitatea de încălzire rezidenţială trebuie făcute câteva precizări:

• administraţiile publice locale din principalele oraşe (în primul rând din oraşele reşedinţă de judeţ) deţin hărţi digitale în format vector 2D şi cu amplasamentele tuturor clădirilor din oraş (http://www.schubert-franzke.eu/ro/produse-cartografice/harti-localitati-tiparite-si-online.html). Datele pot fi reactualizate pe baza planurilor urbanistice generale şi zonale. Pentru celelalte localităţi sunt disponibile, în format vector, la Ministerul Mediului şi Pădurilor, două seturi de hărţi: hărţi ale zonelor intravilane şi hărţi privind modul de acoperire şi utilizare a terenului (Corine Land Cover 2006), care pot fi utilizate pentru localizarea şi delimitarea zonelor locuite.

• Recensământul populaţiei include câteva date de interes ce pot fi utilizate în realizarea definirii spaţiale a zonelor tipice de încălzire rezidenţială, precum şi a consumurilor de combustibil (necesarului energetic pentru încălzire): numărul gospodăriilor (apartamente) din locuinţă, destinaţia locuinţei/gospodăriei

______________________________________________________________________________________


(permanentă, casă de vacanţă), situaţia ocupării locuinţei/gospodăriei (ocupată sau nu), câte niveluri are locuinţa, suprafaţa totală (desfăşurată) a locuinţei/gospodăriei, combustibilul folosit pentru gătit, modul de încălzire a locuinţei/gospodăriei, tipul ferestrelor, modul de realizare a reabilitării termice, numărul gospodăriilor din locuinţă, numărul de etaje al locuinţei, materialul de construcţie al pereţilor exteriori ai locuinţei (clădirii).

Pentru estimarea emisiilor asociate încălzirii rezidenţiale, din cadrul acestei categorii de activităţi, se vor utiliza factorii de emisie de nivel 2 recomandaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009, subcapitolul 1.A.4, tabelele 3-12 .... 3-26.

Pentru estimarea emisiilor asociate preparării hranei utilizând gaze lichefiate, din cadrul acestei categorii de activităţi, se vor utiliza factorii de emisie recomandaţi de metodologia US EPA/AP42, capitolul 1 „External Combustion Sources”, subcapitolul 1.5 „Liquefied Petroleum Gas Combustion”. Pentru estimarea emisiilor asociate preparării hranei utilizând alţi combustibili din cadrul acestei categorii de activităţi, se vor utiliza factorii de emisie de nivel 2 recomandaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009, subcapitolul 1.A.4 pentru încălzire rezidenţială.

Încălzire comercială şi instituţională – cod NFR 1.A.4.a

Inventarele de emisii pentru această categorie de surse se vor elabora în mod similar cu cele pentru categoria de surse cod NFR 1.A.4.b.

Pentru estimarea emisiilor asociate acestei categorii de activităţi se vor utiliza factorii de emisie de nivel 2 recomandaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009, subcapitolul 1.A.4, tabelele 3 -27 .... 3 – 3.38.

Pentru estimarea emisiilor asociate preparării hranei în sistem public, utilizând gaze lichefiate, se vor utiliza factorii de emisie recomandaţi de metodologia US EPA/AP42, capitolul 1 „External Combustion Sources”, subcapitolul 1.5 „Liquefied Petroleum Gas Combustion”. Pentru estimarea emisiilor asociate preparării hranei în sistem public utilizând alţi combustibili se vor utiliza factorii de emisie de nivel 2 recomandaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009, subcapitolul 1.A.4 pentru încălzire rezidenţială.

În măsura în care vor deveni disponibile informaţii detaliate referitoare la tehnicile de ardere şi la combustibilii utilizaţi în domeniile comercial, instituţional şi rezidenţial, se recomandă utilizarea nivelului 3 de abordare, respectiv a factorilor de emisie prezentaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009 în anexa A la subcapitolul 1.A.4.


Inventarele naţionale de emisii pentru categoriile de activităţi cod NFR 1.A.4.a respectiv NFR 1.A.4.b se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru fiecare dintre aceste două categorii. Această abordare prezintă o serie de avantaje majore: asigurarea unei precizii ridicate, a integralităţii şi a transparenţei inventarelor naţionale, precum şi asigurarea concordanţei între raportările efectuate pentru diferite scopuri.

Se precizeaz ă că, deoarece Ghidul EMEP/EEA 2009 nu men ţionează categoria de activit ăţi cod NFR în care s ă se încadreze emisiile asociate arderilor în surse de mică putere aferente activit ăţilor industriale, se recomand ă încadrarea acestor emisii în categoria de activit ăţi cod NFR 1.A.4.a, cu precizarea acestui lucru în notele explicative incluse în raportul la inventaru l na ţional (IIR).

______________________________________________________________________________________




Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind consumurile de combustibil cu datele statistice corespunzătoare.

De asemenea, un criteriu de verificare a inventarelor constă în compararea consumurilor de combustibili între judeţe/localităţi cu populaţie, condiţii climatice şi reţele de utilităţi similare.

Un aspect important al verificării inventarelor de emisii constă în evaluarea incertitudinii acestora conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA 2009. Se precizează că pot apărea incertitudini mari privind consumurile de combustibil solid (în special lemne şi biomasă) pentru încălzirea rezidenţială (a se vedea consideraţiile din subcapitolul 1.3 al Îndrumarului).



Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoriile cod NFR 1.A.4.a respectiv cod NFR 1.A.4.b vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

4.3.13.2 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.4.c ARDERI ÎN SURSE STAŢIONARE DE MICĂ PUTERE – AGRICULTURĂ/SILVICULTURĂ

În categoria de activităţi cod NFR 1.A.4.c sunt incluse instalaţiile de ardere de mică putere utilizate pentru furnizarea agentului termic necesar uscării cerealelor, încălzirii serelor, a spaţiilor cu destinaţie zootehnică sau în care se desfăşoară alte activităţi cu profil agricol, precum şi pentru posibile necesităţi tehnologice. În categoria de activităţi cod NFR 1.A.4.c sunt incluse, de asemenea, instalaţiile staţionare de ardere de mică putere utilizate pentru activităţi silvice.

În această categorie sunt incluse, de asemenea, sistemele utilizate pentru încălzirea spaţiilor şi pentru prepararea apei calde în sediile administrative ale unităţilor care activează în domeniul agricol şi în domeniul silvic.

Sistemele utilizate sunt reprezentate de instalaţii de ardere cu puteri termice cuprinse, în general între 50 kWt şi 50 MWt.


Surse de date


______________________________________________________________________________________


• Operatorii care au ca profil activit ăţi în domeniul agricol : ferme culturi vegetale, ferme zootehnice, silozuri de cereale, sere, etc.;

• Regia Na ţional ă a Pădurilor – Romsilva şi structurile teritoriale ale acesteia ;


• Structurile teritoriale ale Ministerului Agricultur ii şi Dezvolt ării Rurale ;

• Agen ţiile regionale/locale pentru protec ţia mediului, serviciile Reglement ări – care pot furniza date şi informaţii privind instalaţiile IPPC din domeniul creşterii animalelor (păsări şi porci), precum şi alte activităţi autorizate din domeniul agricol şi silvic.

Colectarea datelor


• transmiterea chestionarului „Surse ardere mica putere_punctuale” către sursele de date menţionate mai sus;


• solicitarea de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului la Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva a datelor necesare;

• transmiterea de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului la agenţiile locale/regionale pentru protecţie mediului a datelor colectate la nivel central şi dezagregate pe judeţe, în vederea elaborării inventarelor locale de emisii.






Ca urmare a diversităţii sistemelor de ardere şi a dificultăţii colectării unor date detaliate privind tehnicile de ardere, estimarea emisiilor de poluanţi pentru această categorie de surse se va efectua pe baza nivelului 2 de abordare.


Cel mai adecvat mod de elaborare a inventarelor de emisii pentru aceste categorii de surse îl reprezintă colaborarea autorităţilor competente pentru protecţia mediului, cu autorităţile centrale şi locale din domeniul agricol şi silvic şi, după caz, cu operatorii din domeniul agricol, în scopul obţinerii datelor necesare.

Inventarele de emisii pentru această categorie de surse se vor elabora în mod similar cu cele pentru categoriile de surse cod NFR 1.A.4.a şi cod NFR 1.A.4.b, în funcţie de puterile termice ale instalaţiilor de ardere şi de tipurile de combustibili utilizaţi.

Sursele asociate categoriei de activităţi cod NFR 1.A.4.c vor fi tratate ca surse punctuale dirijate.

______________________________________________________________________________________


Inventarele locale de emisii pentru anumite activităţi cu profil agricol, cum sunt depozitarea şi procesarea cerealelor în silozuri, cultivarea plantelor în sere, etc. vor include toate sursele aferente altor activităţi decât cele de ardere, cum ar fi: primirea, stocarea, procesarea, expedierea cerealelor în cadrul silozurilor, funcţionarea utilajelor mobile în cadrul serelor.

4.3.13.3 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.5.a ARDERI ÎN SURSE STAŢIONARE DE MICĂ PUTERE – ALTE ARDERI ÎN SURSE STAŢIONARE, INCLUSIV MILITARE

Dată fiind confidenţialitatea datelor din domeniul militar nu vor putea fi elaborate inventarele locale de emisie asociate acestei categorii de surse.

În ceea ce priveşte inventarul naţional de emisii, acesta poate fi elaborat în măsura în care autoritatea centrală competentă furnizează datele privind consumurile totale anuale, pe tipuri de combustibili, utilizate în surse staţionare de ardere.

4.3.14 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.B EMISII FUGITIVE GENERATE DE COMBUSTIBILI ŞI CARBURANŢI

În subgrupa 1.B sunt incluse opt categorii de activităţi, şi anume:

Tabelul 4.12 Categorii de activit ăţi din subgrupa 1.B

Cod NFR Activitate/surs ă

1.B.1.a Emisii fugitive generate de combustibili solizi: extracţia şi manevrarea cărbunilor

1.B.1.b Emisii fugitive generate de combustibili solizi: transformarea combustibililor solizi

1.B.1.c Alte emisii fugitive generate de combustibili solizi

1.B.2.a.i, 1.B.2.b Explorarea, producţia, transportul ţiţeiului şi gazelor naturale

1.B.2.a.iv Rafinare/stocare

1.B.2.a.v Distribuirea produselor petroliere

1.B.2.a.vi Extragerea energiei geotermale

1.B.2.c Ventilaţii şi facle

Analiza prezentată în subcapitolul 4.2., referitoare la sursele-cheie indică faptul că sursele de emisii fugitive asociate extragerii, manevrării, procesării şi stocării combustibililor şi carburanţilor nu reprezintă categorii de surse-cheie la nivel naţional.

Deşi emisiile de poluanţi aferente acestor surse au o contribuţie relativ redusă la cantităţile de poluanţi emise la nivel naţional, la nivel local aceste emisii pot genera niveluri semnificative de poluare a aerului înconjurător. De asemenea, trebuie menţionat faptul că sursele din categoriile avute în vedere sunt, în cea mai mare parte, asociate unor activităţi/instalaţii care intră sub incidenţa Directivei IPPC şi pot reprezenta surse majore de emisii.


______________________________________________________________________________________


Procedurile pentru elaborarea inventarelor de emisii sunt prezentate mai jos, pentru fiecare dintre cele opt categorii de activităţi.

4.3.14.1 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.B.1.a EMISII FUGITIVE GENERATE DE COMBUSTIBILI SOLIZI : EXTRACŢIA ŞI MANEVRAREA CĂRBUNILOR

Această categorie de activităţi include extracţia şi manevrarea cărbunilor atât din mine subterane, cât şi din mine de suprafaţă (sistem carieră).


Surse de date


• Societatea Na ţional ă a Lignitului Oltenia S.A. (S.N.L. Oltenia S.A.), Compania Na ţional ă a Huilei S.A. (CNH S.A.), S.C. Complexul Energetic Turceni S.A., S.C. Complexul Energetic Rovinari S. A., al ţi operatori ;

• Agen ţiile regionale şi locale pentru protec ţia mediului – pot furniza date referitoare la activităţile operatorilor economici din domeniul extracţiei cărbunilor, cuprinse în autorizaţiile integrate/autorizaţiile de mediu, în diverse raportări (IPPC, E-PRTR);

• Institutul Na ţional de Statistic ă – poate furniza date privind producţiile de cărbune incluse în balanţa energetică, în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.

Colectarea datelor


• transmiterea către operatorii minelor de cărbune a chestionarului „Mine_carbuni”, care se referă atât la activităţile de extracţie, cât şi la activităţile de manevrare, de procesare şi de stocare;




Având în vedere că în amplasamentul unui perimetru minier pot exista instalaţii de ardere pentru producerea energiei termice (încălzirea spaţiilor, prepararea apei calde), operatorilor le vor fi transmise atât chestionarul „Mine_carbuni”, cât şi chestionarul „Surse de ardere de mica putere_punctuale”..




______________________________________________________________________________________




Întrucât sursele din categoria cod NFR 1.B.1.a pot reprezenta surse majore de emisii, iar operatorii deţin date de detaliu privind activitatea, estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua, în măsura posibilului, pe baza nivelului 3 de abordare.



Amplasamentele perimetrelor miniere, în special a celor în care extracţia cărbunelui se realizează în sistem carieră reprezintă, în ansamblu, surse de suprafaţă caracterizate de emisii fugitive, peste care se pot suprapune, după caz, surse punctuale dirijate (de exemplu, centrale termice aferente sediului administrativ, instalaţii de ventilaţie a galeriilor din minele subterane).

În accepţia Ghidului EMEP/EEA 2009 şi în conformitate cu clasificarea NFR, emisiile fugitive asociate activităţilor din minele de cărbune, cod NFR 1.B.1.a, se referă la particule şi la COVnm, emisiile de metan şi de dioxid de carbon generate de extracţia cărbunelui fiind raportate în inventarele de gaze cu efect de seră.

În amplasamentul unui perimetru minier există o multitudine de surse mobile care generează poluanţi specifici motoarelor cu ardere internă, ale căror emisii se încadrează în alte categorii NFR.

Diversitatea operaţiilor din cadrul proceselor tehnologice de extracţie a cărbunelui, precum şi diversitatea echipamentelor utilizate necesită cunoaşterea cât mai detaliată a tehnicilor existente, în procesul de estimare a emisiilor impunându-se implicarea directă a operatorilor.


În cadrul procedurii vor fi luate în considerare toate activităţile/sursele existente în amplasamentul unei mine de cărbune, adică:

• extracţia şi manevrarea cărbunelui, cod NFR 1.A.1.b, însemnând operaţii cărora le sunt asociate emisii de particule şi, după caz, de COVnm, ca de exemplu, pentru o carieră, operaţii de la decaparea solului vegetal şi decopertarea terenului, forarea şi extragerea cărbunelui, până la reabilitarea terenului;

• funcţionarea utilajelor şi echipamentelor mobile motorizate, cod NFR 1.A.2.f.ii – surse mobile nerutiere şi echipamente (în domeniul industrial);

• traficul vehiculelor în amplasamentul minei, cod NFR 1.A.3.b.ii şi cod NFR 1.A.3.b.iii.

De asemenea, vor fi luate în considerare, după caz, activităţile de ardere a combustibililor în surse staţionare de mică putere (cod NFR 1.A.4).


______________________________________________________________________________________







• asigurarea unui flux de date eficient ca suport în realizarea inventarelor naţionale şi locale de emisii, precum şi a raportărilor

• asigurarea şi controlul calităţii datelor privind activitatea, caracteristicile echipamentelor, tehnici şi tehnologii utilizate, inclusiv cele pentru controlul emisiilor

• stabilirea metodei de estimare/factorilor de emisie pentru fiecare poluant şi pentru fiecare sursă, după caz, inclusiv fundamentarea din punct de vedere tehnic a acestor factori















______________________________________________________________________________________



Reprezentanţii autorităţii de mediu vor prezenta şi distribui reprezentanţilor operatorilor chestionarele de colectare a datelor privind producţia, fazele procesului tehnologic, caracteristicile şi localizarea amplasamentului/surselor, echipamente, vehicule, tehnici şi tehnologii utilizate, măsuri pentru controlul emisiilor, etc.



Dat fiind faptul că în amplasamentul unei mine de cărbune există mai multe categorii de surse de emisie, grupul de lucru va verifica şi va definitiva încadrarea activităţilor din amplasamentul unei mine de cărbune în codurile NFR.

Următorii paşi procedurali se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de emisii pentru activităţile din categoria cod NFR 1.B.1.a (Emisii fugitive generate de combustibili solizi: extracţia şi manevrarea cărbunilor).

Detaliile cu privire la elaborarea inventarelor de emisii pentru activităţile din cadrul unei mine de cărbune, clasificate cu alte coduri NFR sunt prezentate în procedurile specifice acestora.


În cazul activităţilor de extracţie a cărbunelui se pot aplica următoarele metode de estimare a emisiilor fugitive de particule şi de COVnm:

• Metode bazate pe ecua ţii pentru calculul factorilor de emisie

• Metode bazate pe factori de emisie predefini ţi

Stabilirea metodei de estimare a emisiilor se va efectua pentru fiecare mină în parte şi pentru fiecare operaţie care se realizează în amplasamentul respectiv. Stabilirea metodei de estimare a emisiilor se va efectua în cadrul grupului de lucru.





• Emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de lucru.


______________________________________________________________________________________


Inventarele de emisii se vor elabora pe baza factorilor de emisie calculaţi cu ajutorul ecuaţiilor specifice anumitor operaţii, precum şi pe baza factorilor de emisie prestabiliţi, după caz.

În conformitate cu recomandările Ghidului EMEP/EEA 2009 referitoare la nivelul 3 de abordare, pentru estimarea emisiilor fugitive de particule de la minele de suprafaţă (sistem carieră) se va utiliza metodologia US EPA/AP-42, capitolul 11, subcapitolul 11.9 „Western Surface Coal Mining”.

Pentru estimarea emisiilor fugitive generate ca urmare a detonării explozivilor, se va utiliza metodologia US EPA/AP-42, capitolul 13, subcapitolul 13.3 „Explosives Detonation”.

Pentru estimarea emisiilor fugitive de particule de la minele subterane se vor utiliza ecuaţiile şi factorii de emisie indicaţi de US EPA/AP-42, capitolul 11, subcapitolul 11.9, adecvaţi operaţiilor care se realizează la minele subterane, ca, de exemplu, stocarea şi întreţinerea haldelor de cărbune, descărcarea/încărcarea cărbunelui, etc.

În cazul în care în amplasamentul unei mine se efectuează activităţi de concasare a cărbunelui, pentru estimarea emisiilor de particule se va utiliza factorul de emisie indicat de metodologia US EPA/AP-42, capitolul 12, subcapitolul 12.2 „Coke Production”, corectat în funcţie de existenţa/inexistenţa unui sistem de reţinere a particulelor. În cazul în care activitatea se desfăşoară în spaţiu deschis, iar concasorul nu este prevăzut cu o instalaţie de captare a aerului impurificat, emisiile vor fi tratate ca emisii fugitive generate de o sursă punctuală (nedirijată). În caz contrar, emisiile vor fi considerate ca fiind generate de o sursă punctuală dirijată.

Pentru estimarea emisiilor de COVnm se vor utiliza factorii de emisie indicaţi de Ghidului EMEP/EEA 2009, asociaţi nivelului 2 de abordare pentru minele de suprafaţă şi pentru cele subterane.

Pentru estimarea emisiilor fugitive generate prin antrenarea particulelor ca urmare a traficului pe drumurile nepavate din perimetrul exploatării miniere, se va utiliza metodologia US EPA/AP-42, capitolul 13, subcapitolul 13.2.2 „Unpaved Roads” – conform procedurii din subcapitolul 4.3.44.8 – „Resuspensia particulelor de pe drumuri”.

Se precizează că inventarul local de emisii pentru o mină de cărbune va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici.

Inventarele na ţionale de emisii se elaborează în scopul îndeplinirii obligaţiilor de raportare care derivă din statutul de stat membru al Uniunii Europene, respectiv de Parte la convenţiile internaţionale.

Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 1.B.1.a se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie. Această abordare prezintă o serie de avantaje majore: asigurarea unei precizii ridicate, a integralităţii şi a transparenţei inventarelor naţionale, precum şi asigurarea concordanţei între raportările efectuate pentru diferite scopuri.

______________________________________________________________________________________


În acelaşi mod se va proceda cu emisiile aferente categoriilor de activităţi din cadrul perimetrelor miniere, clasificate cu alte coduri NFR. Cumularea emisiilor se va realiza pe categorii de activităţi (coduri NFR).



Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind producţia de cărbune cu datele corespunzătoare din statisticile naţionale.

Un aspect important al verificării inventarelor de emisii constă în evaluarea incertitudinii acestora conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA 2009. Se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (producţii, suprafeţe ocupate, cantităţi de sol manevrate, etc.).


Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (producţii, consumuri de carburanţi, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe. În subcapitolul 4.5 este prezentată o propunere referitoare la structura acestei baze de date.

Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria NFR 1.B.1.a vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

4.3.14.2 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.B.1.b EMISII FUGITIVE GENERATE DE COMBUSTIBILI SOLIZI : TRANSFORMAREA COMBUSTIBILILOR SOLIZI

Această categorie de activităţi se referă la emisiile fugitive generate de fabricarea cocsului. Emisiile generate de fabricarea propriu-zisă a cocsului, adică de procesele de ardere aferente cuptoarelor de cocs sunt asociate activităţilor din categoria NFR 1.A.1.c.


Surse de date


• Operatorii economici care de ţin instala ţii de fabricare a cocsului ;

• Agen ţiile Regionale pentru Protec ţia Mediului – pot furniza date referitoare la instalaţiile de fabricare a cocsului cuprinse în autorizaţiile integrate de mediu, în diverse raportări (IPPC, E-PRTR) şi în rapoartele de monitorizare a emisiilor;

• Institutul Na ţional de Statistic ă – poate furniza date privind consumurile de cărbune pentru fabricarea cocsului, incluse în balanţa energetică, precum şi producţia de cocs, incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.

Colectarea datelor

______________________________________________________________________________________



• transmiterea către operatorii instalaţiilor de fabricare a cocsului a chestionarului „Fabricare cocs”, care include şi cerinţele privind datele necesare estimării emisiilor fugitive;








Sursele din categoria cod NFR 1.B.1.b sunt asociate surselor din categoria cod NFR 1.A.1.c care intră sub incidenţa Directivei IPPC, reprezentând în ansamblu, surse majore de emisii. Ca urmare, este de aşteptat ca operatorii să deţină date de detaliu privind activitatea. Estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua pe baza nivelului 3 de abordare.



Instalaţiile de fabricare a cocsului (cuptoarele de cocs) au asociate atât emisii dirijate generate din cuptorul de cocs, cât şi emisii fugitive generate de diferite operaţii implicate în procesul de fabricare a cocsului (a se vedea capitolul 3 al Îndrumarului).

În accepţia Ghidului EMEP/EEA 2009 şi în conformitate cu clasificarea NFR, emisiile fugitive asociate activităţilor de fabricare a cocsului sunt incluse în codul NFR 1.B.1.b, spre deosebire de emisiile asociate procesului de ardere pentru cuptoarele de cocs care sunt incluse în codul NFR 1.A.1.c.

Diversitatea operaţiilor din cadrul procesului tehnologic de fabricare a cocsului, precum şi particularităţile echipamentelor utilizate necesită cunoaşterea cât mai detaliată a tehnicilor existente, în procesul de estimare a emisiilor impunându-se implicarea directă a operatorilor.

Astfel, cel mai adecvat mod de elaborare a inventarelor de emisii pentru această categorie de surse îl reprezintă colaborarea între autorităţile competente pentru protecţia mediului şi operatori, la nivel local şi/sau regional. Elaborarea inventarelor de emisii fugitive se va efectua simultan cu inventarele de emisii pentru procesele de ardere asociate fabricării cocsului, urmându-se paşii procedurali descrişi pentru categoria de activităţi cod NFR 1.A.1.c – Fabricarea combustibililor solizi şi alte industrii energetice.

______________________________________________________________________________________


Paşii procedurali descrişi în continuare se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de emisii pentru activităţile din categoria cod NFR 1.B.1.b (Emisii fugitive generate de combustibili solizi: transformarea combustibililor solizi).

Operaţiile din cadrul fluxului tehnologic de fabricare a cocsului care generează emisii fugitive sunt:

• manevrarea (inclusiv concasarea, dacă aceasta are loc pe amplasamentul instalaţiei, iar emisiile nu sunt dirijate) şi depozitarea cărbunelui – emisii de particule de cărbune;

• încărcarea cuptorului – emisii de particule de cărbune;

• producerea (pierderi prin uşa cuptorului) cocsului, descărcarea cuptorului şi stingerea cocsului – emisii de particule de cărbune şi de cocs, emisii de gaze de cocs;

• manevrarea şi epurarea gazelor de cocs – emisii de benzen, toluen, xilen, fenoli, HAP, H2S, HCN, NH3.

Pentru elaborarea inventarelor de emisii fugitive asociate fabricării cocsului se pot utiliza următoarele metode :

• Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor


În cazul în care operatorii dispun de modele de estimare a emisiilor specifice instalaţiilor operate, bazate pe caracteristicile constructive ale instalaţiilor, modul de operare şi măsurile pentru reducerea emisiilor, estimarea emisiilor fugitive pentru fiecare instalaţie va fi efectuată utilizând modelele specifice.

Se recomandă ca operatorii să-şi elaboreze propriile modele de estimare a emisiilor fugitive specifice fiecărei instalaţii, aceste modele permiţând o estimare mai precisă a emisiilor decât utilizarea factorilor de emisie.

În cazul în care nu sunt disponibile modele pentru estimarea emisiilor, emisiile fugitive asociate fabricării cocsului se vor estima prin utilizarea factorilor de emisie.

Inventarele locale de emisii vor include următoarele categorii de date:

• Localizarea surselor de emisie

• Emisii orare sau emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de funcţionare a instalaţiilor, inclusiv duratele fazelor tehnologice.

Datele vor fi obţinute de la operatori pe baza completării chestionarelor.

Pentru instalaţiile de fabricare a cocsului pentru care nu sunt disponibile modele de estimare a emisiilor, determinarea emisiilor fugitive se va efectua utilizând factorii de emisie furnizaţi de Metodologia US EPA/AP-42, capitolul 12.2 „Coke Production”, în conformitate cu recomandarea Ghidului EMEP/EEA 2009 referitoare la nivelul 3 de abordare.

Se precizează că inventarul local de emisii va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul unităţii industriale, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici.

______________________________________________________________________________________


Astfel, inventarul local de emisii fugitive asociate fabricării cocsului va fi inclus în inventarul local aferent instalaţiei de fabricare a cocsului, alături de celelalte surse din amplasament:

• sursa/sursele de ardere aferente cuptorului de cocs – categorie activităţi cod NFR 1.A.1.c – Fabricarea combustibililor solizi şi alte industrii energetice;

• sursele mobile reprezentate de funcţionarea utilajelor şi echipamentelor mobile motorizate, cod NFR 1.A.2.f.ii – Surse mobile nerutiere şi echipamente (în domeniul industrial);

• sursele mobile reprezentate de traficul vehiculelor în amplasamentul instalaţiei, cod NFR 1.A.3.b.ii şi cod NFR 1.A.3.b.iii, dacă este cazul;

• sursele de ardere de mică putere, cod NFR 1.A.4, dacă este cazul.

Inventarele na ţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 1.B.1.b se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie. Această abordare prezintă o serie de avantaje majore: asigurarea unei precizii ridicate, a integralităţii şi a transparenţei inventarelor naţionale, precum şi asigurarea concordanţei între raportările efectuate pentru diferite scopuri.

În acelaşi mod se va proceda cu emisiile aferente categoriilor de activităţi din cadrul amplasamentelor instalaţiilor de fabricare a cocsului, clasificate cu alte coduri NFR. Cumularea emisiilor se va realiza pe categorii de activităţi (coduri NFR).


Un aspect important al verificării inventarelor de emisii constă în evaluarea incertitudinii acestora conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA 2009. Se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (consumuri, producţii).

Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (producţii, consumuri de combustibili şi carburanţi, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe. În subcapitolul 4.5 este prezentată o propunere referitoare la structura acestei baze de date.

Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria NFR 1.B.1.b vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

4.3.14.3 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.B.1.c ALTE EMISII FUGITIVE GENERATE DE COMBUSTIBILI SOLIZI

Activităţile din această categorie au codul NFR 1.B.1.c şi includ toate sursele care nu sunt luate în considerare în categoriile NFR 1.B.1.a şi 1.B.1.b. Ghidul EMEP/EEA 2009 menţionează că această categorie ar trebui să fie utilizată numai dacă nu există alte posibilităţi. Totodată, Ghidul specifică faptul că bunele practici constau în a nu folosi codul NFR 1.B.1.c pentru clasificarea şi raportarea emisiilor.

În cazul în care se decide utilizarea categoriei NFR 1.B.1.c este necesară documentarea clară a metodei de estimare a emisiilor şi a factorilor de emisie.

______________________________________________________________________________________


Ghidul nu indică niveluri 1 sau 2 de abordare pentru estimarea emisiilor de la aceste surse. În schimb, precizează faptul că pentru nivelul 3 se vor utiliza factorii de emisie pentru diferite surse incluşi în Metodologia US EPA/AP-42.

4.3.14.4 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIILE COD NFR 1.B.2.a.i ŞI COD NFR 1.B.2.b EXPLORAREA , PRODUCŢIA, TRANSPORTUL ŢIŢEIULUI ŞI GAZELOR NATURALE

Activităţile din domeniul ţiţeiului sunt incluse în codul NFR 1.B.2.a.i, iar cele din domeniul gazelor naturale în codul NFR 1.B.2.b.

În cele două categorii de activităţi sunt incluse emisiile fugitive rezultate din extracţia, tratarea, încărcarea şi distribuţia ţiţeiului şi gazelor naturale, luând în considerare atât activităţile care se desfăşoară pe uscat, cât şi cele care se desfăşoară pe platformele marine. Estimarea emisiilor fugitive pentru cele două categorii sunt abordate împreună, deoarece tehnicile utilizate pentru extracţia şi pentru tratarea primară sunt similare pentru ţiţei şi pentru gaze naturale.

Totodată se precizează că emisiile de la faclele asociate activităţilor de extracţie şi de tratare ţiţei şi gaze naturale sunt incluse în categoria NFR 1.B.2.c. De asemenea, activitatea de desulfurare a gazelor naturale este inclusă la categoria cod NFR 1.B.2.a.iv – Rafinare/stocare.

Analiza prezentată în subcapitolul 4.2, referitoare la sursele-cheie indică faptul că emisiile fugitive asociate extracţiei, tratării, încărcării şi distribuirii ţiţeiului şi gazelor naturale reprezintă o categorie de surse-cheie la nivel naţional pentru emisiile de COVnm.

De asemenea, la nivel local, emisiile asociate acestor activităţi pot genera niveluri semnificative de poluare a aerului înconjurător.

Ca urmare, inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod individual, în măsura posibilului, pentru fiecare sursă/activitate, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul.

Sunt luate în considerare următoarele activităţi, indiferent dacă acestea au loc pe uscat sau pe mare:

• emisii fugitive de la câmpurile/platformele marine de extracţie;

• stabilizarea ţiţeiului;

• regenerarea etilenglicolului;

• rezervoarele de stocare asociate facilităţilor de producţie;

• încărcarea rezervoarelor;

• fluidul (noroiul) de foraj;

• apele uzate;

• forajele de explorare;

• pierderile la transportul în tancurile navale şi din conductele de ţiţei;

• pierderile din conductele de gaze, de la staţiile de compresoare şi din reţea.


Surse de date

______________________________________________________________________________________



• S.C. OMV Petrom S.A., Societatea Na ţional ă de Gaze Naturale Romgaz S.A. (S.N.G.N. Romgaz S.A.), S.C. CONPET S.A. – proprietarul şi operatorul sistemului naţional de transport al ţiţeiului brut prin conducte, Societatea Naţional ă de Transport Gaze Naturale Transgaz S.A. (SNTGN Tr ansgaz SA) – operatorul tehnic al sistemului naţional de transport gaze naturale, distribuitori de gaze naturale licen ţiaţi şi autoriza ţi (E.ON Gaz România, GDF SUEZ Energy România) , alţi operatori care desfăşoară activităţi de explorare, extracţie, transport, stocare ţiţei şi/sau gaze naturale pe teritoriul României;

• Agen ţia Naţional ă pentru Resurse Minerale (A.N.R.M.) – care poate furniza date referitoare la operatorii care deţin licenţe de explorare şi/sau de extracţie;

• Agen ţiile regionale/locale pentru protec ţia mediului – pot furniza date referitoare la activităţile operatorilor economici din domeniul extracţiei şi distribuţiei ţiţeiului şi gazelor naturale, cuprinse în autorizaţiile de mediu, în diverse raportări (IPPC, E-PRTR);

• Institutul Na ţional de Statistic ă – poate furniza date privind producţiile de ţiţei şi de gaze naturale incluse în balanţa energetică, în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.

Colectarea datelor

Dată fiind extinderea spaţială foarte mare a activităţilor de explorare, extracţie, transport, stocare ţiţei şi/sau gaze naturale pe teritoriul României, activităţi desfăşurate în principal de marii operatori la nivel naţional, în vederea colectării datelor este necesară implicarea atât a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, cât şi a agenţiilor regionale/locale pentru protecţia mediului, care vor efectua următoarele activităţi:

• transmiterea către operatorii care desfăşoară activităţi de explorare, extracţie, transport, stocare ţiţei şi/sau gaze naturale a chestionarului „Explorare_productie_transport_titei”, respectiv „Explorare_productie_transport_gaze naturale” care se referă atât la activităţile de explorare şi/sau de extracţie, de tratare, de stocare şi de transport, cât şi la sistemele de ventilare şi facle (cod NFR 1.B.2.c) şi la instalaţiile de desulfurare a gazelor naturale (cod NFR 1.B.2.a.iv);


• solicitarea de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului la Institutul Naţional de Statistică şi la ANRM a datelor necesare;

• transmiterea de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului la agenţiile locale pentru protecţia mediului a datelor colectate la nivel central şi dezagregate pe judeţe, în vederea elaborării inventarelor locale de emisii.

Având în vedere că în amplasamentele câmpurilor/platformelor de explorare/extracţie şi a altor facilităţi pot exista instalaţii de ardere pentru producerea energiei termice în scopuri tehnologice şi/sau pentru încălzirea spaţiilor şi prepararea apei calde, operatorilor le vor fi transmise atât chestionarul „Explorare_productie_transport_titei”/ „Explorare_productie_transport_gaze naturale”, cât şi chestionarul „Surse ardere mica putere_punctuale”. De asemenea, trebuie precizat că activităţile de explorare/extracţie pot implica funcţionarea unor utilaje mobile motorizate, precum şi a unor mijloace de

______________________________________________________________________________________


transport (nave, vehicule). Ca urmare, operatorilor le va fi transmis şi chestionarul „Trafic intern_utilaje_vehicule”.






Întrucât sursele din categoriile cod NFR 1.B.2.a.i şi cod NFR 1.B.2.b pot reprezenta surse majore de emisii, iar operatorii deţin date de detaliu privind activitatea, estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua, în măsura posibilului, pe baza nivelului 3 de abordare.



Amplasamentele câmpurilor/platformelor marine de explorare/extracţie ţiţei şi/sau gaze naturale reprezintă, în ansamblu, surse de suprafaţă caracterizate de emisii fugitive, peste care se pot suprapune, după caz, surse punctuale dirijate (de exemplu: centrale termice, instalaţii stripare, instalaţii de desulfurare gaze naturale, facle, etc.).

Sistemele pentru transportul şi distribuţia ţiţeiului/gazelor naturale includ: surse liniare (traseele conductelor de ţiţei şi ale conductelor de mare/medie presiune pentru gaze naturale), surse punctuale (terminale, staţii de comprimare, etc.), surse de suprafaţă (reţele de distribuţie gaze naturale).

În accepţia Ghidului EMEP/EEA 2009 şi în conformitate cu clasificarea NFR, emisiile fugitive asociate activităţilor de explorare/extracţie/transport ţiţei şi/sau gaze naturale, coduri NFR 1.B.2.a.i şi 1.B.2.b, se referă la COVnm, emisiile de metan şi de dioxid de carbon fiind raportate în inventarele de gaze cu efect de seră.

Diversitatea operaţiilor din cadrul proceselor tehnologice de extracţie şi transport ţiţei/gaze naturale, precum şi diversitatea echipamentelor utilizate necesită cunoaşterea cât mai detaliată a tehnicilor existente, impunându-se implicarea directă a operatorilor în procesul de estimare a emisiilor.

Astfel, cel mai adecvat mod de elaborare a inventarelor de emisii pentru această categorie de surse îl reprezintă colaborarea între autorităţile competente pentru protecţia mediului şi operatori, la nivel naţional, local şi/sau regional.

În cadrul procedurii vor fi luate în considerare toate activităţile/sursele existente în amplasamentul unui/unei câmp/platforme marine de explorare/extracţie sau al altei facilităţi, adică:

• explorarea/extracţia, tratarea, transportul ţiţeiului (cod NFR 1.B.2.a.i) şi gazelor naturale (cod NFR 1.B.2.b), însemnând operaţii cărora le sunt asociate emisii fugitive de COVnm;

• sistemele de ventilare şi faclele asociate extracţiei ţiţeiului/gazelor naturale, cod NFR 1.B.2.c;

______________________________________________________________________________________


• instalaţiile de desulfurare a gazelor naturale, cod NFR 1.B.2.a.iv;


• traficul vehiculelor în amplasamentul exploatării, cod NFR 1.A.3.b.ii şi cod NFR 1.A.3.b.iii;

• traficul naval în perimetrul platformei marine, cod NFR 1.A.3.d.




• înfiinţarea unor grupuri de lucru la nivel central şi local/regional;



Referitor la obiectivele necesar a fi specificate în protocoale, acestea trebuie să includă:








Fiecare grup de lucru îşi va stabili planul de lucru în funcţie de situaţia pe plan naţional/local.



______________________________________________________________________________________








Se recomandă ca pentru marii operatori din România (S.C. OMV Petrom S.A., SNGN Romgaz S.A., S.C. CONPET S.A., SNTGN Transgaz S.A., E.ON Gaz România, GDF SUEZ Energy România, alţi mari operatori licenţiaţi şi autorizaţi) să se constituie un grup de lucru la nivel central care să faciliteze obţinerea datelor necesare de la fiecare punct de lucru, a celor referitoare la sistemele naţionale de transport al ţiţeiului brut prin conducte şi al gazelor naturale, precum şi a celor referitoare la reţelele de distribuţie a gazelor naturale la consumatorii finali. În acest grup de lucru, din partea autorităţilor de mediu vor participa reprezentanţi ai Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului. Pentru alţi operatori se vor constitui, după caz, grupuri de lucru locale.



Reprezentanţii autorităţii de mediu vor prezenta şi distribui reprezentanţilor operatorilor chestionarele de colectare a datelor privind producţia, fazele procesului tehnologic, caracteristicile şi localizarea amplasamentului/surselor, echipamente, mijloace de transport, tehnici şi tehnologii utilizate, măsuri pentru controlul emisiilor, etc.


Grupul de lucru va analiza datele colectate pe baza chestionarelor şi va stabili setul de date care va fi folosit pentru elaborarea inventarelor. Grupul de lucru la nivel central va efectua dezagregarea datelor pe judeţe.

Dat fiind faptul că în amplasamentele exploatărilor de ţiţei/gaze naturale şi ale altor facilităţi există mai multe categorii de surse de emisie, grupul de lucru va verifica şi va definitiva încadrarea activităţilor din amplasament în codurile NFR.

Reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului din grupul de lucru la nivel central vor transmite agenţiilor locale pentru protecţia mediului datele dezagregate pe judeţe, în vederea elaborării inventarelor locale.

Următorii paşi procedurali se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de emisii pentru activităţile din categoriile cod NFR 1.B.2.a.i şi 1.B.2.b (Extracţia, tratarea, transportul ţiţeiului şi gazelor naturale).

______________________________________________________________________________________


Detaliile cu privire la elaborarea inventarelor de emisii pentru activităţile din cadrul unei exploatări de ţiţei/gaze naturale, clasificate cu alte coduri NFR sunt prezentate în procedurile specifice acestora.


În cazul activităţilor de extracţie, tratare, transport ţiţei şi gaze naturale se pot aplica următoarele metode de estimare a emisiilor fugitive de COVnm:

• Metode bazate pe modelarea emisiilor pe procese


• Metode bazate pe bilan ţuri de mas ă

Utilizarea metodelor bazate pe modelarea emisiilor pe procese implică existenţa, la nivelul fiecărei exploatări/facilităţi în parte, a unui model de estimare a emisiilor fugitive de COVnm specific proceselor tehnologice şi operaţiilor care se efectuează, luând în consideraţie particularităţile echipamentelor şi instalaţiilor utilizate. Se precizează că operatorul va trebui să prezinte modelul propriu de estimare a emisiilor în grupul de lucru, inclusiv fundamentarea din punct de vedere ştiinţific a acestuia.

În vederea asigurării unei abordări unitare a inventarelor de emisii pentru activităţile de extracţie, tratare, transport ţiţei şi gaze naturale se recomandă ca autorităţile pentru protecţia mediului să solicite operatorilor elaborarea modelelor proprii pentru estimarea emisiilor.

Metodele bazate pe factori de emisie predefiniţi pot fi utilizate atunci când nu sunt disponibile modele de emisii. Metodele bazate pe factori de emisie pot avea grade de detaliu diferite, în funcţie de datele disponibile la nivelul fiecărei exploatări/facilităţi.

Metodele bazate pe bilanţuri de masă sunt aplicabile pentru estimarea emisiilor de COVnm generate de transportul şi distribuţia gazelor naturale.

Stabilirea metodei de estimare a emisiilor se va efectua pentru fiecare exploatare/facilitate în parte şi, în măsura posibilului, pentru fiecare operaţie/proces care se realizează în amplasamentul respectiv. Stabilirea metodei de estimare a emisiilor se va efectua în cadrul grupului de lucru, în funcţie de datele şi de informaţiile disponibile.


Inventarele locale de emisii sunt utilizate la nivel local pentru evaluarea calităţii aerului prin modelarea matematică a dispersiei poluanţilor, actualizarea/revizuirea planurilor de gestionare a calităţii aerului, prognoza calităţii aerului la nivel local, etc., pentru a răspunde cerinţelor legislaţiei naţionale în domeniul protecţiei mediului şi raportărilor către Agenţia Europeană de Mediu.

Pentru elaborarea inventarelor de emisii pentru activităţile din categoriile cod NFR 1.B.2.a.i şi 1.B.2.b se vor avea în vedere următoarele surse:

• Amplasamente ale perimetrelor în care se efectuează activităţi de explorare şi/sau de extracţie ţiţei/gaze naturale: forare, extracţie, tratare, stocare, încărcare în mijloace de transport, etc.;

• Terminale ţiţei/gaze naturale;

• Staţii de comprimare gaze naturale;

______________________________________________________________________________________


• Transport ţiţei/gaze naturale prin conducte;

• Distribuţie gaze naturale la consumatori finali.


• Localizarea surselor de emisie

• Emisiile anuale (lunare) la care este ataşat regimul de lucru.

Localizările surselor de emisie vor fi obţinute de la operator pe baza completării chestionarelor.

În cazul în care operatorul dispune de modelul propriu pentru estimarea emisiilor, emisiile vor fi determinate conform acestui model, pentru fiecare proces/operaţie/echipament/instalaţie.

În cazul în care operatorul nu dispune de propriul model, pentru estimarea emisiilor se vor utiliza factorii de emisie predefiniţi.

În conformitate cu recomandările Ghidului EMEP/EEA 2009 referitoare la nivelul 3 de abordare, pentru estimarea emisiilor fugitive de COVnm de la exploatările de ţiţei/gaze naturale, în cazul în care nu se dispune de alte surse de informaţii, se pot utiliza:

Pentru instalaţii de extracţie a ţiţeiului şi a gazelor naturale, relaţia:

YXNanMgCOVtotali ×+×+×= 5,81,12,40)/( (4.2)

unde:

N = numărul de instalaţii (câmpuri, platforme)

X = producţia de gaze naturale (milioane de Nm3/an)

Y = producţia de ţiţei (milioane de Mg/an)

Se poate presupune o compoziţie a COVtotali de 75 % metan şi de 25 % COVnm.

Pentru instalaţii de extracţie individuală a gazelor naturale: factorii de emisie din Ghidul EMEP/EEA 2009, Capitolul 1.B.2.a.i + 1.B.2.b, tabelele 3-7, 3-8, 3-9 şi 3-10.

Pentru instalaţii de extracţie individuală a ţiţeiului: factorii de emisie din Ghidul EMEP/EEA 2009, Capitolul 1.B.2.a.i + 1.B.2.b, tabelele 3-11, 3-12 şi 3-13.

Pentru alte instalaţii şi echipamente: factorii de emisie din Ghidul EMEP/EEA 2009, Capitolul 1.B.2.a.i + 1.B.2.b, tabelele 3-14 ÷ 3-21.

Factorii de emisie din tabelele menţionate mai sus presupun cunoaşterea proceselor la nivelul fiecărui amplasament. Aceştia au un grad ridicat de incertitudine, indicând diferenţe foarte mari între ţări. Ca urmare, aceşti factori de emisie trebuie utilizaţi cu foarte mare atenţie, recomandându-se implicarea operatorilor în selectare.

Se recomandă estimarea emisiilor rezultate de la stocarea ţiţeiului (rezervoarele de la terminalele de ţiţei) cu ajutorul programului de calcul TANKS Emissions Estimation Software (TANKS) bazat pe procedurile de estimare a emisiilor incluse în Capitolul 7 – Liquid Storage Tanks al Metodologiei US EPA/AP-42 “Compilation of Air Pollutant

______________________________________________________________________________________


Emission Factors, AP-42”, disponibil la adresa http://www.epa.gov/ttnchie1/software/tanks/.

În cazul în care nu se dispune de date adecvate utilizării nivelului 3 de abordare se va aplica nivelul 2 de abordare, utilizând factorii de emisie globali indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009, Capitolul 1.B.2.a + 1.B.2.b, tabelele 3-3 ÷ 3-6.

Se va acorda o atenţie deosebită modului de utilizare a factorilor de emisie recomandaţi pentru a se evita dubla luare în considerare a emisiilor.

Se precizează că inventarul local de emisii pentru o exploatare de ţiţei/gaze naturale va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici. Amplasamentele acestor exploatări vor fi tratate ca surse de suprafaţă peste care se pot suprapune, după caz, surse punctuale dirijate (de exemplu: centrale termice, instalaţii stripare, instalaţii de desulfurare gaze naturale, facle, etc.) sau nedirijate (de exemplu: încărcare ţiţei în mijloace de transport).

Inventarele locale de emisii pentru sistemele pentru transportul şi distribuţia ţiţeiului/gazelor naturale vor include toate sursele aferente: traseele conductelor de ţiţei şi ale conductelor de mare/medie presiune pentru gaze naturale, terminalele de ţiţei/gaze naturale, staţiile de comprimare gaze naturale, reţelele de distribuţie gaze naturale la consumatorii finali. Vor fi incluse, după caz, şi alte surse existente în diferite amplasamente ale unora dintre facilităţi, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici. Emisiile generate de reţelele de distribuţie a gazelor naturale la consumatorii finali din localităţi vor fi tratate ca surse de suprafaţă asociate perimetrelor intravilane construite. Terminalele de ţiţei care nu se află în perimetrul unei exploatări petroliere şi care ocupă o suprafaţă mare vor fi tratate ca surse de suprafaţă.

Se precizează că emisiile de COVnm asociate reţelelor de transport şi distribuţie a gazelor naturale pot fi estimate prin bilanţuri de masă. Astfel, prin bilanţuri de masă se vor putea calcula pierderile de gaze naturale ca urmare a transportului pe anumite secţiuni. Aceste pierderi pot fi echivalate cu emisiile de gaze naturale în atmosferă. Cunoscând compoziţia gazelor naturale (conform analizelor care se efectuează), la pierderile calculate se aplică procentul corespunzător conţinutului de COVnm, rezultând emisiile de COVnm în atmosferă. Rezultatele se exprimă în unităţi de masă pentru anul de inventariere.


Inventarele naţionale de emisii pentru categoriile de activităţi cod NFR 1.B.2.a.i şi cod NFR 1.B.2.b se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie. Această abordare prezintă o serie de avantaje majore: asigurarea unei precizii ridicate, a integralităţii şi a transparenţei inventarelor naţionale, precum şi asigurarea concordanţei între raportările efectuate pentru diferite scopuri.

În acelaşi mod se va proceda cu emisiile aferente categoriilor de activităţi din cadrul exploatărilor de ţiţei/gaze naturale, clasificate cu alte coduri NFR. Cumularea emisiilor se va realiza pe categorii de activităţi (coduri NFR).

______________________________________________________________________________________




Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind producţia de ţiţei şi de gaze naturale cu datele corespunzătoare din statisticile naţionale.

Un aspect important al verificării inventarelor de emisii constă în evaluarea incertitudinii acestora conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA 2009. Se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (producţii, suprafeţe ocupate, cantităţi manevrate, etc.).


Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (producţii, consumuri de combustibili/carburanţi, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe. În subcapitolul 4.5 este prezentată o propunere referitoare la structura acestei baze de date.

Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoriile de activităţi cod NFR 1.B.2.a.i şi cod NFR 1.B.2.b vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

4.3.14.5 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.B.2.a.iv RAFINARE /STOCARE

În cadrul unei rafinării de ţiţei există patru tipuri principale de procese de producţie:

• Procese de separare – separarea ţiţeiului în fracţii cu punct de fierbere comun, prin trei procese de separare: distilare atmosferică, distilare în vid şi recuperarea produselor de capăt uşoare (procesarea gazelor).

• Procese de conversie – conversia unor componente ca păcura, alte produse petroliere grele, produse de capăt uşoare în benzină şi în alte fracţii uşoare (kerosen, motorină). Procesele de conversie sunt: cracarea, cocsarea, reducerea vâscozităţii, polimerizarea şi alchilarea, izomerizarea şi reformarea.

• Procese de tratare – au rolul de a stabiliza şi a îmbunătăţi produsele petroliere. Procesele de tratare sunt: desalinizarea, hidrodesulfurarea, hidrotratarea, desulfurarea chimică şi eliminare gazelor acide, dezasfaltarea.

• Manevrarea ţiţeiului şi a produselor de rafinare – include operaţii de stocare, amestecare, încărcare, descărcare.

Pe lângă procesele de producţie propriu-zise, în cadrul unei rafinării se desfăşoară o serie de procese auxiliare, care constau, în principal, din:

• Producerea de energie termică şi electrică – cazane, turbine cu gaz;

• Epurarea apelor uzate – instalaţii de preepurare şi de epurare;

• Producerea de hidrogen – instalaţii pentru generarea hidrogenului;

• Recuperarea sulfului din gazele de rafinărie – instalaţii de recuperare a sulfului elementar din gazele de rafinărie.

______________________________________________________________________________________


Procesele care generează emisii asociate categoriei de surse 1.B.2.a.iv Rafinare şi stocare sunt reprezentate de sursele din cadrul unei rafinării, altele decât cele de ardere, care sunt tratate în Capitolul 1.A.1.b „Rafinarea ţiţeiului” al Ghidului EMEP/EEA 2009, şi anume:

• procesele de separare, care au asociate atât emisii din arderi (Capitolul 1.A.1.b al Ghidului), cât şi emisii din proces;

• procesele de conversie, care au asociate atât emisii din arderi (Capitolul 1.A.1.b al Ghidului), cât şi emisii din proces;

• procesele de tratare, care au asociate emisii din proces;

• procesele de manevrare, care au asociate emisii difuze/fugitive.

Sursele de emisii fugitive sunt constituite de pierderile de vapori de hidrocarburi de la echipamentele de proces şi de evaporarea hidrocarburilor de pe suprafeţe deschise. Sursele de emisii fugitive sunt reprezentate de valve de toate tipurile, flanşe, neetanşeităţi la pompe şi la compresoare, echipamente pentru reducerea presiunii, scurgeri de proces, rezervoare de stocare, turnuri de răcire, separatoare de produse petroliere/apă. Din clasa emisiilor difuze fac parte emisiile fugitive care apar ca urmare a scurgerilor din componente aflate sub presiune.

Emisiile de la faclele asociate activităţilor de rafinare a ţiţeiului sunt incluse în categoria NFR 1.B.2.c, emisiile asociate activităţilor de distribuire a produselor petroliere din amplasamentul rafinăriei sunt incluse în categoria cod NFR 1.B.2.a.v, iar emisiile asociate suflării asfaltului sunt incluse în categoria cod NFR 3.C.

Analiza prezentată în subcapitolul 4.2., referitoare la sursele-cheie indică faptul că, începând cu anul 2008, sursele asociate proceselor tehnologice de rafinare a ţiţeiului nu mai reprezintă o categorie de surse-cheie la nivel naţional.



Datele specifice privind activitatea cod NFR 1.B.2.a.iv sunt reprezentate de cantităţile de ţiţei/produse intermediare procesate, stocate şi manevrate, tipurile de rezervoare de stocare, precum şi de volumele de apă de răcire, volumele de apă uzată epurată, numărul de componente generatoare de emisii fugitive/difuze (valve, flanşe, etc.).

4.3.14.5.1 Surse de date, colectarea datelor, nivelul de abordare

Sursele de date, colectarea datelor şi nivelul de abordare sunt aceleaşi ca cele descrise pentru activităţile din categoria cod NFR 1.A.1.b – Rafinarea ţiţeiului.


Elaborarea inventarelor de emisii fugitive se va efectua simultan cu inventarele de emisii pentru procesele de ardere asociate rafinării ţiţeiului, urmându-se paşii

______________________________________________________________________________________


procedurali descrişi pentru categoria de activităţi cod NFR 1.A.1.b – Rafinarea ţiţeiului (subcapitolul 3.3.2. al Îndrumarului).

Paşii procedurali descrişi în continuare se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de emisii pentru activităţile din categoria cod NFR 1.B.2.a.iv (Rafinare/Stocare).

Pentru elaborarea inventarelor de emisii fugitive asociate rafinării ţiţeiului se pot utiliza următoarele metode :

• Metode bazate pe m ăsur ări directe – aplicabile în cazul în care sunt implementate sisteme de monitorizare continuă a emisiilor la sursele dirijate de evacuare a poluanţilor rezultaţi din procese (cracare catalitică – unitate regenerare catalizatori, cocsare, instalaţie recuperare sulf, unitate tratare gaze de coadă, etc.)

• Metode bazate pe bilan ţuri de mas ă – aplicabile pentru estimarea emisiilor de SO2

• Metode bazate pe factori de emisie – aplicabile pentru estimarea emisiilor poluanţilor relevanţi de la sursele dirijate şi pentru estimarea emisiilor fugitive

• Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor – aplicabile pentru estimarea emisiilor poluanţilor relevanţi generaţi de procesele de rafinare a ţiţeiului (inclusiv emisii difuze/fugitive)

Datele provenite din măsurări continue vor putea fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii, doar în condiţiile respectării criteriilor de calitate prevăzute prin standardele SR EN ISO 14956:2003 şi SR EN 14181:2004.


Pentru celelalte situaţii, şi anume, pentru sursele la care nu se efectuează monitorizarea continuă a emisiilor, precum şi pentru poluanţii care nu sunt monitorizaţi continuu, elaborarea inventarelor de emisii se va efectua prin utilizarea metodelor de estimare a emisiilor pe baza bilanţului de masă pentru SO2 şi pe baza factorilor de emisie pentru restul poluanţilor.

Se recomandă elaborarea de către operatori a unor modele de estimare a emisiilor specifice fiecărei instalaţii, bazate pe caracteristicile constructive ale instalaţiilor, modul de operare şi măsurile pentru reducerea emisiilor. Aceste modele vor permite o estimare mai precisă a emisiilor decât utilizarea factorilor de emisie, ceea ce reprezintă principalul motiv al acestei recomandări. Operatorul va trebui să prezinte modelul propriu de estimare a emisiilor în grupul de lucru, inclusiv fundamentarea din punct de vedere ştiinţific a acestuia.




______________________________________________________________________________________






În ceea ce priveşte emisiile orare, pentru sursele la care se efectuează monitorizarea continuă a emisiilor, operatorii vor furniza seriile dinamice orare de valori ale emisiilor pentru toţi poluanţii monitorizaţi continuu, generate pentru întregul an de inventariere.

Pentru sursele la care nu se efectuează monitorizare continuă a emisiilor, precum şi pentru poluanţii care nu sunt monitorizaţi continuu, operatorii care deţin/vor deţine modele proprii de estimare a emisiilor vor furniza emisiile anuale/lunare împreună cu regimul de funcţionare a instalaţiilor, pentru fiecare echipament/instalaţie/activitate.

Pentru rafinăriile deţinute de operatori care nu dispun de un model propriu pentru estimarea emisiilor se vor folosi metodele bazate pe factori de emisie, inclusiv, după caz, a celor puşi la dispoziţie de furnizorul de echipamente. Stabilirea factorilor de emisie se va face în cadrul grupului de lucru, pe baza identificării informaţiilor disponibile la nivelul operatorului.

În conformitate cu recomandările Ghidului EMEP/EEA 2009, estimarea emisiilor prin abordarea de nivel 3 se va realiza pentru fiecare proces, luând în considerare detaliile procesului şi ale componentelor echipamentelor, precum şi sistemele pentru reducerea emisiilor.

Estimarea emisiilor pentru procese tehnologice pe baza factorilor de emisie

Distilarea în vid (Sistemele de condensare ale coloanei de distilare în vid)

Se va utiliza factorul de emisie pentru COVtotali indicat de metodologia US EPA/AP-42, Capitolul 5.1 „Petroleum Refining”. Emisia de COVnm reprezintă cca. 99 % din masa emisiei de COVtotali.

Date necesare: cantitatea de materie primă procesată prin distilare în vid.

Cracarea catalitică în pat fluidizat – Unitatea de regenerare catalizatori

Se vor utiliza factorii de emisie indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009, Capitolul 1.B.2.a.iv, tabelul 3-2, luând în considerare sistemul pentru reducerea emisiilor şi eficienţa acestuia (tabelul 3-7).

Date necesare: cantitatea de materie primă procesată.

Reformarea catalitică

Se vor utiliza factorii de emisie indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009, Capitolul 1.B.2.a.iv, tabelul 3-3.


Cocsarea în pat fluidizat

______________________________________________________________________________________


Se vor utiliza factorii de emisie indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009, Capitolul 1.B.2.a.iv, tabelul 3-4. Pentru estimarea emisiilor se vor lua în considerare, după caz, eficienţele sistemelor pentru reducerea emisiilor.


Estimarea emisiilor pentru instalaţia de recuperare sulf

Estimarea emisiilor pentru instalaţiile de recuperare sulf poate fi efectuată prin mai multe metode.

O metodă simplă ar putea fi cea bazată pe utilizarea factorilor de emisie indicaţi de Ghid pentru nivelul 2 de abordare (Capitolul 1.B.2.a.iv, tabelul 3-5), dar aceasta ar putea conduce la erori foarte mari deoarece nu ia în considerare toate detaliile referitoare la procese/echipamente, factorii de emisie fiind caracteristici utilizării unei unităţi de recuperare a sulfului cu numai două trepte Claus.

În acest context trebuie menţionat că rafinăriile din România sunt în plin proces de modernizare a instalaţiilor de recuperare a sulfului prin suplimentarea unităţilor Claus şi/sau montarea de instalaţii de tratare a gazelor de coadă (rezultate de la unităţile Claus), în vederea atingerii nivelurilor de SO2 în emisie prin aplicarea celor mai bune tehnici indicate de Documentul de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile pentru rafinăriile de ţiţei şi de gaze.

Ca urmare, se recomandă ca, pentru estimarea emisiilor de SO2 de la unităţile de recuperare sulf să se utilizeze una dintre metodele bazate pe:

• Bilanţul de masă al sulfului prin modelarea proceselor pe baza datelor specifice fiecărei instalaţii în parte (Capitolul 1.B.2.a.iv al Ghidului, subcapitolul 3.3.2.2);

• Măsurarea continuă a concentraţiilor de SO2 şi a parametrilor fizici ai emisiilor (debit volumetric, temperatură, viteză) la coşul de evacuare a gazelor după tratarea finală, cu respectarea criteriilor de calitate prevăzute prin standardele SR EN ISO 14956:2003 şi SR EN 14181:2004;

• Concentraţiile maxime de SO2 şi debitele volumetrice ale emisiilor, garantate de furnizorul de echipamente sau de proiectant.

Metoda care va fi utilizată se va stabili împreună cu operatorul, în funcţie de particularităţile instalaţiei şi de disponibilitatea datelor. Operatorul va furniza autorităţii pentru protecţia mediului datele privind emisiile şi o scurtă descriere a metodei şi a datelor utilizate pentru estimarea emisiilor.

Estimarea emisiilor asociate stocării ţiţeiului şi produselor petroliere

Ghidul EMEP/EEA 2009 recomandă estimarea emisiilor rezultate de la stocarea ţiţeiului şi a produselor petroliere rafinate cu ajutorul programului de calcul TANKS Emissions Estimation Software (TANKS) bazat pe procedurile de estimare a emisiilor incluse în Capitolul 7 – Liquid Storage Tanks al Metodologiei US EPA/AP-42 “Compilation of Air Pollutant Emission Factors, AP-42”, disponibil la adresa http://www.epa.gov/ttnchie1/software/tanks/.

Estimarea emisiilor asociate sistemului de drenare din cadrul unei rafinării

Emisiile se estimează cu relaţia:

______________________________________________________________________________________


NhkgE ×= 032,0)/( (4.3)

unde:

N = numărul de drenuri neetanşate din cadrul sistemului de drenare.

În cazul în care numărul total de drenuri este necunoscut, se poate considera un dren ca fiind un număr de 2,6 drenuri pe pompă în zonele de procesare.

Estimarea emisiilor asociate separatoarelor de produse petroliere din cadrul unei rafinării

Emisiile depind de tipul de separator şi se estimează cu relaţia:

apasep VFEkgE ×=)( (4.4)

unde:

FEsep = factorul de emisie pe tip de separator, conform tabelului 3-9 din Capitolul 1.B.2.a.iv al Ghidului

Vapă = volumul de apă uzată pretratată în separator (m3)

Estimarea emisiilor fugitive asociate componentelor sub presiune din cadrul unei rafinării

Estimarea emisiilor generate de pierderi prin neetanşeităţi ale echipamentelor/instalaţiilor (flanşe, pompe, etc.) se efectuează prin utilizarea factorilor de emisie recomandaţi de Ghid (Capitolul 1.B.2.a.iv, tabelul 3-10).

Estimarea emisiilor fugitive asociate turnurilor de răcire

Estimarea emisiilor de la turnurile de răcire se va efectua utilizând factorii de emisie indicaţi de Metodologia US EPA/AP-42 în subcapitolul 5.1 Petroleum Refining, şi anume:

• fără sisteme pentru reducerea emisiilor: 0,7 kg/106 litri apă de răcire

• cu sisteme pentru reducerea emisiilor: 0,08 kg/106 litri apă de răcire

Se precizează că inventarul local de emisii pentru sursele asociate activităţilor cod NFR 1.B.2.a.iv din cadrul unei rafinării va fi inclus în inventarul local pentru activităţile cod NFR 1.A.1.b, astfel încât inventarul local pentru o rafinărie va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici. În acest context se precizează că, deşi Ghidul denumeşte subgrupa 1.B „Emisii fugitive generate de combustibili şi carburanţi”, în categoria cod NFR 1.B.2.a.iv sunt incluse şi emisii dirijate (de exemplu, emisiile de la: instalaţiile de cracarea catalitică – unităţile de regenerare catalizatori, instalaţiile de recuperare sulf, etc.).

Inventarele na ţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 1.B.2.a.iv se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.


______________________________________________________________________________________



Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind consumurile de combustibil cu datele corespunzătoare din statisticile naţionale.

Un aspect important al verificării inventarelor de emisii constă în evaluarea incertitudinii acestora conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA 2009. Se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (consumuri, date de monitorizare, etc.).


Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (materii prime procesate, producţii, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe. În subcapitolul 4.5 este prezentată o propunere referitoare la structura acestei baze de date.

Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria NFR 1.B.2.a.iv vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

4.3.14.6 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.B.2.a.v DISTRIBUIREA PRODUSELOR PETROLIERE

Sursele ale căror emisii sunt generate de activităţile de distribuţie a produselor petroliere (în special benzina), fiind incluse în categoria cod NFR 1.B.2.a.v sunt:

• staţiile de livrare din cadrul rafinăriilor, care includ umplerea mijloacelor de transport în amplasamentul rafinăriei;

• transportul şi depozitarea, care includ emisiile de la mijloacele de transport, de la umplerea mijloacelor de transport şi a rezervoarelor de stocare, de la terminale şi de la depozitele de produse petroliere;

• staţiile de livrare de la terminale;

• staţiile de distribuţie pentru populaţie (benzinării), unde principalele emisii provin de la rezervoarele de benzină (umplere, respiraţie, golire) şi de la umplerea rezervoarelor autovehiculelor.

Poluantul relevant este reprezentat de compuşii organici volatili (COVnm).

Analiza prezentată în subcapitolul 4.2., referitoare la sursele-cheie indică faptul că sursele asociate activităţilor de distribuire a produselor petroliere nu reprezintă o categorie de surse-cheie la nivel naţional.

Deşi emisiile de poluanţi aferente acestor surse au o contribuţie relativ redusă la cantităţile de poluanţi emise la nivel naţional, la nivel local aceste emisii pot genera niveluri semnificative de poluare a aerului înconjurător. De asemenea, trebuie menţionat faptul că sursele din categoria avută în vedere au o răspândire foarte mare pe teritoriul ţării.

______________________________________________________________________________________



Datele specifice privind activităţile cod NFR 1.B.2.a.v sunt reprezentate de cantităţile de produse petroliere stocate şi manevrate, de tipurile de rezervoare de stocare, de sistemele de încărcare/descărcare a produselor, de mijloacele de transport, precum şi de sistemele pentru recuperarea vaporilor de hidrocarburi.


Surse de date


• Operatorii economici ai rafin ăriilor ;

• Operatorii economici ai terminalelor şi ai depozitelor de produse petroliere ;

• Operatorii economici ai sta ţiilor de distribu ţie pentru popula ţie;

• Serviciile Reglement ări din cadrul agen ţiilor pentru protec ţia mediului – pot furniza date referitoare la activităţile de distribuţie a produselor petroliere, cuprinse în autorizaţiile/autorizaţiile integrate de mediu şi în diverse raportări;

• Institutul Na ţional de Statistic ă – poate furniza date privind producţiile, importul, exportul şi vânzările de produse petroliere, incluse în balanţa energetică, în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.

Colectarea datelor


• transmiterea către operatori şi către transportatori a chestionarului „Distribuire produse petroliere”, cu excepţia operatorilor rafinăriilor, deoarece chestionarul „Rafinarii” include şi necesarul de date pentru activităţile de stocare şi de livrare;

• solicitarea la serviciile Reglementări a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile/autorizaţiile integrate de mediu şi în diverse alte raportări;


Având în vedere că în amplasamentul unui terminal/depozit de produse petroliere sau al unei staţii de distribuire produse petroliere pentru populaţie poate funcţiona o instalaţie de ardere, operatorilor (cu excepţia celor ai rafinăriilor) le vor fi transmise atât chestionarul „Distribuire produse petroliere”, cât şi chestionarul „Surse ardere mica putere_punctuale”.





______________________________________________________________________________________



Dată fiind existenţa la nivel naţional a unui număr mare de surse aferente stocării şi manevrării produselor petroliere, dintre care unele pot fi importante la nivel local, iar operatorii deţin date de detaliu privind activitatea, estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua, în măsura posibilului, pe baza nivelului 3 de abordare.



În scopul asigurării colaborării dintre autorităţile pentru protecţia mediului şi operatori, se propune elaborarea şi implementarea unor protocoale de colaborare.

Reprezentanţii autorităţii de mediu vor prezenta şi distribui operatorilor chestionarele de colectare a datelor privind activitatea, localizarea surselor, tehnici şi tehnologii utilizate, inclusiv cele pentru controlul emisiilor.

Operatorii vor completa chestionarele şi le vor transmite autorităţii de mediu, care va efectua o analiză preliminară a acestora. În cazul în care sunt identificate aspecte neclare sau neconcordanţe în datele primite, autoritatea de mediu va solicita clarificări, în urma clarificărilor rezultând forma finală a răspunsurilor la chestionare.

Se precizează că pentru rafinării, colectarea datelor se va efectua în cadrul procedurii pentru activităţile din categoria cod NFR 1.A.1.b Rafinarea ţiţeiului.

Estimarea emisiilor se va efectua prin utilizarea factorilor de emisie specifici fiecărei operaţii care se efectuează în amplasamentul fiecărei unităţi.




• Emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de desfăşurare a activităţilor.

În conformitate cu recomandările Ghidului EMEP/EEA 2009, estimarea emisiilor se va realiza pentru fiecare operaţie specifică activităţilor de distribuire a produselor petroliere (umplere rezervoare stocare, umplere mijloace de transport, stocare, umplere rezervoare vehicule) luând în considerare volumele de produse stocate şi vehiculate, caracteristicile echipamentelor, tehnicile utilizate, precum şi sistemele pentru reducerea emisiilor.

Estimarea emisiilor de la rezervoarele pentru stocarea produselor petroliere din cadrul rafinăriilor, a unor terminale şi a altor unităţi de distribuire a produselor petroliere care sunt dotate cu rezervoare de tipul celor din rafinării

Ghidul EMEP/EEA 2009 recomandă, pentru calculul emisiilor de COVnm de la rezervoarele de stocare a produselor petroliere, modelul US EPA TANKS Emissions Estimation Software ( http://www.epa.gov/ttnchie1/software/tanks/).

______________________________________________________________________________________


Modelul TANKS necesită informaţii privind construcţia rezervorului de stocare şi privind lichidul stocat. Programul elaborează un raport asupra emisiilor de COVnm estimate. Programul utilizează o bază de date de peste 100 substanţe chimice organice lichide şi o bază de date meteorologice pentru mai mult de 240 oraşe din S.U.A. El are capacitatea de a estima emisiile de la stocarea ţiţeiului şi a unor produse petroliere rafinate, precum şi de a calcula emisiile pentru fiecare compus dintr-un amestec căruia i se cunoaşte compoziţia.

Datele necesare pentru estimarea emisiilor sunt:

• tipul de rezervor: subteran, suprateran, orizontal, vertical

• caracteristici constructive rezervoare supraterane: vertical cu capac fix, orizontal cu capac fix (pot fi rezervoare subterane sau supraterane), cu capac flotant extern, cu capac flotant intern, cu capac flotant extern dotat cu un capac fix sub formă de dom

• informaţii privind amplasarea rezervorului: număr de identificare, oraşul, compania

• date pentru rezervoare verticale cu capac fix: înălţime totală, diametru, înălţime maximă lichid, înălţime medie lichid, volum de lucru, număr de umpleri/goliri pe an, volum anual de lichid introdus, încălzit/neîncălzit, culoare, tip capac (dom sau con), înălţime capac, rază capac în formă de dom, pantă capac conic

• date pentru rezervoare orizontale cu capac fix: lungime totală, diametru, volum de lucru, număr de umpleri/goliri pe an, volum anual de lichid introdus, poziţionare (subteran/suprateran), încălzit/neîncălzit, culoare

• date pentru rezervoare cu capac flotant extern: diametru, volum de lucru, număr de umpleri/goliri pe an, volum anual de lichid introdus, condiţii interne pereţi (ruginiţi/neruginiţi), culoare, construcţie (sudat/nituit), tipuri etanşeizare primară şi secundară (mecanică, etanşeizare lichid, etanşeizare vapori), tip capac (ponton/punte dublă), categorie fitinguri (tipică/specifică)

• date pentru rezervoare cu capac flotant intern: diametru, volum de lucru, număr de umpleri/goliri pe an, volum anual de lichid introdus, capac autoportant (da/nu), număr şi diametru coloane de sprijin capac, condiţii interne pereţi (ruginiţi/neruginiţi), culoare, tipuri etanşeizare primară şi secundară (mecanică, etanşeizare lichid, etanşeizare vapori), detalii constructive capac tip punte dublă

• date meteorologice: temperatura medie zilnică, temperaturile medii anuale minimă şi maximă, viteza medie a vântului, insolaţia medie anuală, presiunea atmosferei

• tipul de lichid stocat (produse petroliere distilate, ţiţei)

Programul furnizează următoarele date:

• emisii generate de respiraţia rezervoarelor

• emisii generate de umplerea rezervoarelor

• emisii generate de extragerea lichidului din rezervor

• emisii generate de pierderile prin neetanşeităţi, fitinguri, etc.

Emisiile de COVnm se vor estima cu modelul TANKS pentru rezervoarele de stocare de la rafinării, de la terminale petroliere şi de la alte unităţi de stocare/distribuire produse petroliere care utilizează rezervoare de tipurile indicate mai sus.

______________________________________________________________________________________


Estimarea emisiilor pentru activităţi de distribuire a produselor petroliere şi pentru activităţi de stocare şi manevrare produse petroliere la staţiile de distribuire pentru populaţie

Activităţile avute în vedere sunt:

• încărcarea cu produse petroliere, la rafinării, terminale, depozite, a mijloacelor de transport: autocisterne, cisterne cale ferată, nave cisternă, barje

• activităţi din amplasamentele staţiilor de distribuire produse petroliere pentru populaţie: umplere rezervoare, stocare (respiraţie rezervoare), umplere rezervoare autovehicule (inclusiv pierderi produs)

Emisiile de COVnm generate de încărcarea mijloacelor de transport se vor estima cu factorii de emisie asociaţi nivelului 2 de abordare, conform Ghidului EMEP/EEA 2009, subcapitolul 1.B.2.a.v, tabelele 3-2 ÷ 3-7. Se vor utiliza factorii de emisie caracteristici sistemelor de încărcare utilizate.

Emisiile de COVnm generate de activităţile de la staţiile de distribuie pentru populaţie se vor estima cu factorii de emisie asociaţi nivelului 2 de abordare, conform Ghidului EMEP/EEA 2009, subcapitolul 1.B.2.a.v, tabelele 3-8 ÷ 3-11.

Factorii de emisie din tabelele 3-8 ÷ 3-11 depind de presiunea reală de vapori (TVP), adică presiunea de vapori la încărcare, aceasta depinzând de temperatura de încărcare. Mărimea TVP se defineşte astfel:

BATRVPTVP +×= 10 (4.5)

unde:

A = 0,000007047 x RVP + 0,0132

B = 0,0002311 x RVP – 0,5236

T = temperatura medie anuală de încărcare (0C)

RVP = presiunea de vapori Reid (kPa)

Temperatura medie de încărcare poate fi considerată a fi egală cu temperatura medie anuală a aerului.

Pentru activităţile de încărcare a mijloacelor de transport şi pentru cele de la staţiile de distribuire pentru populaţie, la estimarea emisiilor vor fi luate în considerare, după caz, eficienţele sistemelor de recuperare a vaporilor de hidrocarburi, indicate de operatori (conform documentaţiilor tehnice ale echipamentelor elaborate de furnizori). În cazul în care nu sunt disponibile astfel de date se vor utiliza eficienţele de recuperare indicate de Ghidul EMEP/EEA 2009, subcapitolul 1.B.2.a.v, tabelele 3-13 ÷ 3-16.

Date necesare:

• încărcare mijloace de transport: volumul de produs transferat, tehnica de transfer, tehnica pentru recuperarea vaporilor

• staţiile de distribuire pentru populaţie: volumele de produse vândute anual, tehnicile pentru recuperarea vaporilor, temperatura medie anuală a aerului, presiunea de vapori Reid a produselor distribuite (în special benzină)

Se precizează că inventarul local de emisii pentru sursele asociate activităţilor cod NFR 1.B.2.a.v din cadrul unei rafinării va fi inclus în inventarul local pentru activităţile

______________________________________________________________________________________


cod NFR 1.A.1.b, astfel încât inventarul local pentru o rafinărie va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici.

Inventarele na ţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 1.B.2.a.v se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.



Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind vânzările de produse petroliere cu datele corespunzătoare din statisticile naţionale.

Un aspect important al verificării inventarelor de emisii constă în evaluarea incertitudinii acestora conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA 2009. Se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (volume produse petroliere distribuite, eficienţe sisteme recuperare vapori, etc.).



Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria NFR 1.B.2.a.v vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

4.3.14.7 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.B.2.a.vi E XTRACŢIA ENERGIEI GEOTERMALE

Activitatea ale cărei emisii sunt incluse în categoria cod NFR 1.B.2.a.vi este reprezentată de extracţia energiei geotermale în scopul producerii de energie electrică.

În conformitate cu Ghidul EMEP/EEA 2009, singurul nivel de abordare disponibil pentru estimarea emisiilor este nivelul 1.

Pentru estimarea emisiilor se vor utiliza factorii de emisie pentru amoniac, mercur şi arsen, indicaţi de Ghid în subcapitolul 1.B.2.a.vi, tabelul 3-1.

Datele necesare pentru estimarea emisiilor sunt reprezentate de cantităţile anuale de energie electrică (MWh) produse prin utilizarea energiei geotermale.

Dat fiind că, în prezent, în România nu se efectuează activităţi de producere a energiei electrice pe baza energiei geotermale, nu a fost elaborat un chestionar specific. Atunci când se vor desfăşura astfel de activităţi şi în România, autoritatea pentru protecţia mediului va elabora chestionarul pentru colectarea datelor necesare estimării emisiilor.

______________________________________________________________________________________


4.3.14.8 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.B.2.c VENTILAŢII ŞI FACLE

Activităţile avute în vedere în categoria cod NFR 1.B.2.c constau din ventilaţiile şi faclele din domeniile extracţiei şi rafinării ţiţeiului şi gazelor naturale, inclusiv incinerarea după testele de forare. Astfel, emisiile de poluanţi incluse în această categorie sunt asociate următoarelor surse:

• În domeniul extracţiei şi transportului ţiţeiului şi a gazelor naturale: evacuarea gazelor prin sisteme de ventilaţie de siguranţă (purjare), arderea gazelor la faclă, evacuări de la terminalele de gaze

• În domeniul rafinării ţiţeiului: evacuarea gazelor prin sisteme de ventilaţie de siguranţă (purjare), arderea gazelor la faclă

Poluanţii relevanţi sunt reprezentaţi de compuşii organici volatili (COVnm) pentru ventilaţii şi de NOx, CO, SO2, COVnm pentru facle.

Analiza prezentată în subcapitolul 4.2., referitoare la sursele-cheie indică faptul că sursele asociate categoriei de activităţi cod NFR 1.B.2.c nu reprezintă o categorie de surse-cheie la nivel naţional.

Totuşi, în anumite situaţii aceste categorii de surse pot genera niveluri semnificative de poluare a aerului înconjurător la nivel local.



Surse de date

Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere sunt cele indicate pentru activităţile din categoria cod NFR 1.B.2.a.i şi 1.B.2.b „Explorarea, producţia, transportul ţiţeiului şi gazelor naturale” şi, respectiv, din categoria cod NFR 1.A.1.b “Rafinarea ţiţeiului”.

Colectarea datelor

Colectarea datelor se va efectua în conformitate cu procedurile pentru categoriile de activităţi menţionate mai sus.

Datele necesare pentru estimarea emisiilor sunt incluse în chestionarele „Explorare_productie_transport_titei”, „Explorare_producţie_transport_gaze naturale”, respectiv, „Rafinarii”.



• disponibilitatea datelor şi a factorilor de emisie



______________________________________________________________________________________


Estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua, în măsura posibilului, pe baza nivelului 3 de abordare. În cazurile în care nu sunt disponibili factori de emisie sau date relevante se vor utiliza, pentru unele surse/activităţi niveluri inferioare de abordare (nivel 2 sau nivel 1).



Dat fiind că paşii procedurali referitori la colaborarea cu operatorii şi colectarea datelor se vor desfăşura simultan cu cei pentru activităţile de bază din domeniul explorarea, producţia, transportul ţiţeiului şi gazelor naturale şi, respectiv, din domeniul rafinarea ţiţeiului, în cele ce urmează se vor prezenta doar aspectele legate de elaborarea propriu-zisă a inventarelor de emisii.



• Emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de desfăşurare a activităţilor avute în vedere.

Mai jos se prezintă procedura de estimare a emisiilor asociate arderii la faclă a gazelor de purjă şi evacuării gazelor de la sistemele de ventilare (purjare), precum şi arderii ţiţeiului rezultat de la forajele de explorare.

Estimarea emisiilor de la faclele din domeniul extragerii ţiţeiului şi gazelor naturale

Se vor utiliza factorii de emisie pentru NOx, CO şi COVnm indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009, subcapitolul 1.B.2.c, tabelul 3-1.

Datele necesare sunt reprezentate de volumele de gaze arse la facle.

Estimarea emisiilor de la arderea ţiţeiului rezultat din forajele de explorare

În cazurile în care ţiţeiul extras din forajele de explorare nu este stocat, acesta este ars. Emisiile asociate arderii ţiţeiului se vor calcula utilizând factorii de emisie de nivel 2 indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009, subcapitolul 1.B.2.c, în tabelul 3-3.

Datele necesare sunt reprezentate de cantităţile de ţiţei ars.

Estimarea emisiilor de la faclele şi de la sistemele de ventilare (purjare) din rafinăriile de ţiţei

Pentru estimarea emisiilor de NOx, CO, COVnm şi SO2 de la faclele din rafinării se vor utiliza factorii de emisie indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009, subcapitolul 1.B.2.c, în tabelul 3-5 pentru facle înalte şi în tabelul 3-6 pentru facle la sol închise/sisteme de oxidare termică.

Datele necesare sunt reprezentate de: volumele de gaze arse la facle, puterea calorică a gazelor arse şi conţinuturile de COVnm şi de sulf din gazele arse la facle.

În cazurile în care nu sunt disponibile date privind puterea calorică a gazelor arse la facle şi conţinuturile de COVnm şi de sulf din gazele arse la facle se vor utiliza factorii de emisie de nivel 2 indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009, subcapitolul 1.B.2.c, tabelul 3-

______________________________________________________________________________________


4. Factorii de emisie sunt caracteristici pentru faclele înalte lipsite de sisteme pentru controlul (reducerea) emisiilor. Datele necesare sunt reprezentate de volumele anuale de materie primă procesată.

Pentru situaţiile în care gazele de ventilaţie (purjă) nu sunt recuperate sau arse la facle, emisiile de COVnm în atmosferă asociate se vor estima utilizând factorul de emisie 1.662 kg/103 litri materie primă procesată anual în rafinărie, indicat de metodologia US EPA/AP-42 în capitolul 5, subcapitolul 5.1 „Petroleum Refining”.

Estimarea emisiilor de la sistemele de ventilare (purjare) din domeniul extragerii ţiţeiului şi gazelor naturale

Ghidul EMEP/EEA 2009 indică, pentru nivelul 3 de abordare a estimării emisiilor de COVnm (emisiile de CH4 şi de CO2 se raportează numai în inventarele de gaze cu efect de seră), utilizarea factorilor de emisie prezentaţi în subcapitolul 1.B.2.c, tabelele 3-7 ÷ 3-10.

Deoarece factorii de emisie indicaţi sunt specifici câtorva ţări, printre care nu se numără România şi prezintă o variabilitate foarte mare de la o ţară la alta se recomandă ca selectarea celor care vor fi utilizaţi pentru estimarea emisiilor să fie făcută de operatori.

Un grad mult mai bun de precizie al inventarelor de emisii pentru activitatea avută în vedere poate fi asigurat în cazul în care operatorii ar furniza emisiile de la sistemele de ventilare specifice fiecărui câmp/platformă de extracţie a ţiţeiului sau a gazelor naturale din România, modelate pe baza caracteristicilor tehnice ale instalaţiilor şi ale sistemelor pentru reducerea emisiilor. Ca urmare, se recomandă ca autorităţile pentru protecţia mediului să solicite operatorilor elaborarea unor modele proprii pentru estimarea emisiilor de COVnm rezultate de la sistemele de ventilaţie.

Datele necesare pentru estimarea emisiilor pe baza factorilor de emisie sunt reprezentate de cantităţile/volumele anuale de ţiţei/gaze naturale extrase.

Estimarea emisiilor de la terminalele de gaze naturale

Ghidul EMEP/EEA 2009 indică, pentru nivelul 3 de abordare a estimării emisiilor de COVnm (emisiile de CH4 şi de CO2 se raportează numai în inventarele de gaze cu efect de seră), utilizarea cantităţilor de gaze emise/terminal prezentate în subcapitolul 1.B.2.c, tabelul 3-11.

Deoarece valorile indicate sunt specifice câtorva ţări, printre care nu se numără România şi prezintă o variabilitate foarte mare de la o ţară la alta se recomandă ca selectarea celor care vor fi utilizate pentru estimarea emisiilor să fie făcută de operatori.

Un grad mult mai bun de precizie al inventarelor de emisii pentru activitatea avută în vedere poate fi asigurat în cazul în care operatorii ar furniza emisiile de la terminalele de gaze naturale specifice fiecărui terminal din România, modelate pe baza caracteristicilor tehnice ale instalaţiilor şi ale sistemelor pentru reducerea emisiilor. Ca urmare, se recomandă ca autorităţile pentru protecţia mediului să solicite operatorilor terminalelor de gaze naturale elaborarea unor modele proprii pentru estimarea emisiilor de COVnm rezultate de la acestea.

______________________________________________________________________________________


Datele necesare pentru estimarea emisiilor pe baza cantităţilor de gaze emise/terminal sunt reprezentate de menţionarea existenţei terminalului şi de poziţionarea acestuia şi, eventual, de volumele anuale de gaze naturale intrate în terminal.

Faclele vor fi tratate ca surse punctuale. Celelalte surse vor fi tratate fie ca surse punctuale, fie ca surse de suprafaţă, în funcţie de perimetrul ocupat şi/sau de diseminarea acestora pe un amplasament.

Se precizează că inventarele locale de emisii pentru sursele asociate activităţilor cod NFR 1.B.2.c vor fi incluse în inventarele locale pentru activităţile cod NFR 1.B.2.a.i sau cod NFR 1.B.2.b “Explorarea, producţia, transportul ţiţeiului şi gazelor naturale” şi, respectiv, în inventarele locale pentru activităţile cod NFR 1.A.1.b „Rafinarea ţiţeiului”, astfel încât inventarul local pentru un perimetru de extracţie ţiţei/gaze naturale, pentru o rafinărie sau pentru o reţea de transport gaze naturale va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici.

Inventarele na ţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 1.B.2.c se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.



Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind cantităţile/volumele de ţiţei/gaze naturale extrase, numărul de terminale de gaze naturale, cantităţile de ţiţei procesate în rafinării cu datele corespunzătoare din statisticile naţionale.

Un aspect important al verificării inventarelor de emisii constă în evaluarea incertitudinii acestora conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA 2009. Se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (cantităţi/volume de ţiţei/gaze naturale extrase, volume de gaze arse la facle, etc.).



Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria NFR 1.B.2.c vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

4.3.15 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 2.A.1 FABRICAREA CIMENTULUI

La această categorie NFR 2.A.1, se vor trata numai emisiile de particule în suspensie care apar în cursul proceselor de pretratare a materiilor prime și postprocesare a

______________________________________________________________________________________


materiilor finite. Emisiile de la cuptorul de clincher sunt discutate în subcapitolul NFR 1.A.2.f.



• Operatori care au ca domeniu de activitate fabricar ea cimentului ;

• Agen ţiile regionale şi locale pentru protec ţia mediului – pot furniza date referitoare la activităţile operatorilor economici din domeniul fabricării cimentului, cuprinse în autorizaţiile integrate/autorizaţiile de mediu, în diverse raportări (IPPC, E-PRTR);

• Institutul Na ţional de Statistic ă – poate furniza date privind producţiile de ciment incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.

Colectarea datelor


• transmiterea către operatorii fabricilor de ciment a chestionarului „Procese_productie_minerale”, care se referă la activităţile de fabricare a cimentului;




Având în vedere că în amplasamentul unei fabrici de ciment pot exista instalaţii de ardere pentru producerea energiei termice (încălzirea spaţiilor, prepararea apei calde), operatorilor le vor fi transmise atât chestionarul „Procese_productie_minerale”, cât şi chestionarul „Surse ardere mica putere_punctuale”.






Întrucât sursele din categoria cod NFR 2.A.1 pot reprezenta surse majore de emisii, iar operatorii deţin date de detaliu privind activitatea, estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua, în măsura posibilului, pe baza nivelului 3 de abordare.


______________________________________________________________________________________



Diversitatea operaţiilor din cadrul proceselor tehnologice de fabricare a cimentului, necesită cunoaşterea cât mai detaliată a tehnicilor existente, în procesul de estimare a emisiilor impunându-se implicarea directă a operatorilor.

Cel mai adecvat mod de elaborare a inventarelor de emisii pentru această categorie de surse îl reprezintă colaborarea între autorităţile competente pentru protecţia mediului şi operatori, la nivel local şi/sau regional.

Aceasta implică constituirea unui grup de lucru. Componenţa şi atribuţiile unui grup de lucru a fost descrisă în capitolele anterioare (de exemplu 4.3.4) şi nu se mai reia aici.

În cadrul procedurii vor fi luate în considerare toate activităţile/sursele existente în amplasamentul unei fabrici de producere a cimentului, adică:

• procesele de pretratare a materiilor prime și postprocesare a materiilor finite, cod NFR 2.A.1, însemnând operaţii cărora le sunt asociate emisii de particule;

• fabricarea clincherului, cod NFR 1.A.2.f;


• traficul vehiculelor în amplasamentul fabricii, cod NFR 1.A.3.b.ii şi cod NFR 1.A.3.b.iii.


În cazul instalaţiilor din industria cimentului se recomandă aplicarea următoarelor metode de estimare a emisiilor:

• Metode bazate pe m ăsur ări directe - aplicabile pentru estimarea emisiilor poluanţilor pentru care se efectuează măsurări continue

• Metode bazate pe factori de emisie – aplicabile pentru estimarea emisiilor tuturor poluanţilor relevanţi.

• Metode bazate pe utilizarea valorilor limit ă de emisie (ELV) – de la co şul cuptorului de clincher

• Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor – aplicabile pentru estimarea emisiilor poluanţilor relevanţi generaţi de instalaţiile de fabricare a cimentului

Metodele bazate pe m ăsur ări directe – sunt utilizabile pentru estimarea emisiilor în cazul în care sunt montate sisteme de monitorizare continuă şi sunt respectate criteriile pentru asigurarea calităţii datelor.

Având în vedere că metodele bazate pe măsurări sunt, teoretic, cele care conduc la estimarea emisiilor de poluanţi cu cel mai mare grad de precizie, prima metodă a cărei aplicabilitate va fi evaluată va fi metoda care va utiliza rezultatele măsurărilor directe. Legislaţia naţională în vigoare impune, cu unele excepţii posibile, estimarea emisiilor pe baza măsurărilor de concentraţii pentru NOx, particule şi SO2.

În acest sens, vor fi analizate programele de monitorizare implementate (poluanţii şi alţi parametri monitorizaţi, metodele şi echipamentele de măsură utilizate, procedurile

______________________________________________________________________________________


standard de operare) şi rezultatele obţinute prin aceste programe (captura de date, planul de asigurare şi control al calităţii datelor).

Datele provenite din măsurări continue vor fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii doar în condiţiile în care analiza poluanţilor, precum şi metodele de măsură de referinţă pentru calibrarea sistemelor automatizate de măsură sunt efectuate în conformitate cu standardele Comunităţii Europene CEN, sau, în lipsa acestor standarde, în conformitate cu standarde naţionale sau internaţionale care pot asigura furnizarea de date de o calitate ştiinţifică echivalentă.


Metode bazate pe factori de emisie

Pentru poluanţii care nu sunt monitorizaţi continuu, estimarea emisiilor se va realiza pe baza utilizării factorilor de emisie.

Metode bazate pe utilizarea valorilor limit ă de emisie

Reprezintă Nivelul 3 de abordare recomandat de Ghidul EMEP/EEA 2009. Această abordare are la bază faptul că nivelul emisiilor provenite de la fabricarea cimentului este determinat în mare măsură de tipul şi eficienţa sistemelor de control (reducere) a poluării implementate la coşul cuptorului de clincher. Cunoscându-se volumul de gaze arse evacuate (Nm3/t de clincher), se poate elabora un factor de emisie specific pe tona de clincher produsă. Acest factor de emisie nu depinde de tehnologia utilizată pentru producerea clincherului, ci doar de conţinutul de clincher din ciment - singurul element care poate varia de la o fabrică la alta.

Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor







Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie vor fi obţinute de la fiecare operator pe baza completării chestionarelor.

______________________________________________________________________________________


În cazurile în care la fabricile de ciment se efectuează programe de monitorizare continuă a emisiilor care respectă criteriile de calitate, operatorii vor furniza seriile dinamice orare de valori ale emisiilor pentru toţi poluanţii monitorizaţi continuu, generate pentru întregul an de inventariere.

Pentru estimarea emisiilor pe baza factorilor de emisie, Ghidul EMEP/EEA 2009, prezintă factori de emisie de nivel 2 în tabelele 3.2 (procedeu umed) şi 3.3. (procedeu uscat).

Dacă nu sunt accesibile informaţii privind eficienţa sistemelor de control (reducere) a poluării pentru particule, Ghidul EMEP/EEA 2009 recomandă, în tabelul 3-4, valori ale eficienţei unor sisteme de reducere a emisiilor de particule pentru procesele de fabricare a cimentului (obţinute pe baza rezultatelor studiului realizat în cadrul Programului european privind inventarierea emisiilor de particule - CEPMEIP).

Trebuie subliniat faptul că factorii de emisie prezentaţi în tabelele 3-2 şi 3-3 sunt aplicabili ţărilor din Europa de est, Caucaz si Asia centrala (EECCA), iar România nu este inclusă în aceasta categorie, deci utilizarea acestor factori de emisie trebuie făcută cu precauţie, şi numai dacă au fost epuizate celelalte metode de estimare a factorilor de emisie, aşa cum au fost prezentate mai sus.

Inventarele na ţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 2.A.1, se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.



Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind producţiile raportate de operatori cu datele statistice disponibile.

De asemenea, este necesară estimarea incertitudinilor inventarelor de emisii conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA 2009. Se precizează că este necesar ca operatorii fabricilor de ciment să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date furnizate (producţii, date de monitorizare, etc.).


Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (producţii de ciment, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe. În subcapitolul 4.5 este prezentată o propunere referitoare la structura acestei baze de date.

Rezultatele inventarelor naţionale de emisii pentru activităţile din categoria NFR 2.A.1 vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

______________________________________________________________________________________


4.3.16 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 2.A.2 FABRICAREA VARULUI

La această categorie NFR 2.A.2, se vor trata numai emisiile de particule în suspensie care apar în cursul proceselor de pretratare a materiilor prime și postprocesare a materiilor finite. Emisiile de la cuptorul de var sunt discutate în subcapitolul NFR 1.A.2.f., iar emisiile provenite de la extracţia materiei prime din carieră sunt tratate în capitolul corespunzător NFR 1.B.1.b.



• Operatori care au ca domeniu de activitate fabricar ea varului ;

• Agen ţiile regionale şi locale pentru protec ţia mediului – pot furniza date referitoare la activităţile operatorilor economici din domeniul fabricării varului, cuprinse în autorizaţiile integrate/autorizaţiile de mediu, în diverse raportări (IPPC, E-PRTR);

• Institutul Na ţional de Statistic ă – poate furniza date privind producţiile de var incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.

Colectarea datelor


• transmiterea către operatorii fabricilor de var a chestionarului „Procese_productie_minerale”, care se referă la activităţile de fabricare a varului;




Având în vedere că în amplasamentul unei fabrici de var pot exista instalaţii de ardere pentru producerea energiei termice (încălzirea spaţiilor, prepararea apei calde), operatorilor le vor fi transmise atât chestionarul „Procese_producţie_minerale”, cât şi chestionarul „Surse ardere mica putere_punctuale”.







______________________________________________________________________________________




Diversitatea operaţiilor din cadrul proceselor tehnologice de fabricare a varului, necesită cunoaşterea cât mai detaliată a tehnicilor existente, în procesul de estimare a emisiilor impunându-se implicarea directă a operatorilor.


Aceasta implică constituirea unui grup de lucru. Componenţa şi atribuţiile unui grup de lucru au fost descrise în capitolele anterioare (de exemplu 4.3.4) şi nu se vor relua aici.

În cadrul procedurii vor fi luate în considerare toate activităţile/sursele existente în amplasamentul unei fabrici de producere a varului, adică:

• procesele de pretratare a materiilor prime și postprocesare a materiilor finite, cod NFR 2.A.2, însemnând operaţii cărora le sunt asociate emisii de particule;

• arderea în cuptorul de var, cod NFR 1.A.2.f;




În cazul instalaţiilor din industria varului se recomandă aplicarea următoarelor metode de estimare a emisiilor:



• Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor – aplicabile pentru estimarea emisiilor poluanţilor relevanţi generaţi de instalaţiile de fabricare a varului


Având în vedere că metodele bazate pe măsurări sunt, teoretic, cele care conduc la estimarea emisiilor de poluanţi cu cel mai mare grad de precizie, prima metodă a cărei aplicabilitate va fi evaluată va fi metoda care va utiliza rezultatele măsurărilor directe. Legislaţia naţională în vigoare impune, cu unele excepţii posibile, estimarea emisiilor pe baza măsurărilor de concentraţii pentru NOx, particule şi SO2.

În acest sens, vor fi analizate programele de monitorizare implementate (poluanţii şi alţi parametri monitorizaţi, metodele şi echipamentele de măsură utilizate, procedurile

______________________________________________________________________________________


standard de operare) şi rezultatele obţinute prin aceste programe (captura de date, planul de asigurare şi control al calităţii datelor).













În cazurile în care la fabricile de var se efectuează programe de monitorizare continuă a emisiilor care respectă criteriile de calitate, operatorii vor furniza seriile dinamice orare de valori ale emisiilor pentru toţi poluanţii monitorizaţi continuu, generate pentru întregul an de inventariere.

Pentru estimarea emisiilor pe baza factorilor de emisie, Ghidul EMEP/EEA 2009, prezintă factori de emisie de nivel 2 în tabelul 3.2. Aceşti factori de emisie au fost preluaţi din documentele BREF pentru fabricarea cimentului şi a varului.

În tabelul 3.3 sunt prezentaţi factori de emisie de Nivel 2 asociaţi producerii varului cu sisteme de reţinere a particulelor. Dacă există informaţii de la operatori privind eficienţa

______________________________________________________________________________________


sistemelor de control (reducere) a poluării, atunci se vor folosi aceste informaţii, şi nu factorii de emisie din tabelul 3-4.

Estimarea emisiilor pe baza factorilor de emisie se poate folosi doar în cazul în care celelalte metode: metoda bazată pe monitorizare continuă a emisiilor sau modelarea detaliată a procesului de fabricare a varului, nu pot fi aplicate.





De asemenea, este necesară estimarea incertitudinilor inventarelor de emisii conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA 2009. Se precizează că este necesar ca operatorii fabricilor de var să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date furnizate (producţii, date de monitorizare, etc.).


Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (producţii de var, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe. În subcapitolul 4.5 este prezentată o propunere referitoare la structura acestei baze de date.


4.3.17 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 2.A.3 UTILIZAREA DOLOMITEI ŞI A PIETREI DE VAR

Emisiile provenite din utlizarea dolomitei şi a pietrei de var (categoria de surse NFR 2.A.3) constau în principal în dioxid de carbon (CO2) şi deci, nu sunt semnificative în scopul Ghidului EMEP/EEA 2009. Emisiile de CO2 din această sursă sunt discutate în documentul IPCC Guidance for estimating emissions of greenhouse gases (ghid pentru estimarea emisiilor gazelor cu efect de seră (IPCC, 2006).

Emisiile rezultate în urma arderii combustibilului pentru calcinarea dolomitei şi a pietrei de var se raportează în categoria cod NFR 1.A.2.c.

4.3.18 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 2.A.4 FABRICAREA ŞI UTILIZAREA SODEI CALCINATE

Capitolul NFR 2.A.4 prezintă informaţii despre fabricarea şi utilizarea sodei calcinate.

______________________________________________________________________________________


Soda calcinată are multiple utilizări cum ar fi în industria sticlei, în industria săpunului şi a detergenţilor, în industria chimică şi în cea a hârtiei şi celulozei, în desulfurarea gazelor.

Principalul poluant emis la fabricarea sodei este CO2 – în general 200 – 300 kg de CO2/t de sodă produsă. Se consideră bună practică raportarea emisiilor de CO2 in cadrul inventarului IPCC.

La această categorie NFR 2.A.4, se vor trata numai emisiile de particule, amoniac şi CO. Emisiile de NOx şi de SO2 trebuie raportate în cadrul categoriei NFR 1.A.2.c.



• Operatori care au ca domeniu de activitate fabricar ea sodei ;

• Agen ţiile regionale şi locale pentru protec ţia mediului – pot furniza date referitoare la activităţile operatorilor economici din domeniul fabricării sodei calcinate, cuprinse în autorizaţiile integrate/autorizaţiile de mediu, în diverse raportări (IPPC, E-PRTR);

• Institutul Na ţional de Statistic ă – poate furniza date privind producţiile de sodă incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.

Colectarea datelor


• transmiterea către operatorii fabricilor de sodă a chestionarului „Procese_productie_minerale”, care se referă la activităţile de fabricare a sodei;




Având în vedere că în amplasamentul unei fabrici de var pot exista instalaţii de ardere pentru producerea energiei termice (încălzirea spaţiilor, prepararea apei calde), operatorilor le vor fi transmise atât chestionarul „Procese_productie_minerale”, cât şi chestionarul „Surse ardere mică putere_punctuale”.






______________________________________________________________________________________





Diversitatea operaţiilor din cadrul proceselor tehnologice de fabricare a varului necesită cunoaşterea cât mai detaliată a tehnicilor existente în procesul de estimare a emisiilor, impunându-se implicarea directă a operatorilor.


Aceasta implică constituirea unui grup de lucru. Componenţa şi atribuţiile unui grup de lucru au fost descrise în capitolele anterioare (de exemplu 4.3.4) şi nu se vor relua aici.

În cadrul procedurii vor fi luate în considerare toate activităţile/sursele existente în amplasamentul unei fabrici de producere a varului, adică:

• fabricarea sodei calcinate, cod NFR 2.A.4, pentru emisii de particule, CO şi NH3;

• fabricarea sodei calcinate – arderea în cuptorul de calcinare -, cod NFR 1.A.2.f, pentru emisiile de NOx şi SO2;



• procesele de pretratare a materiilor prime și postprocesare a materiilor finite


În cazul instalaţiilor din industria sodei, se recomandă aplicarea următoarelor metode de estimare a emisiilor:


• Metode bazate pe factori de emisie – aplicabile pentru estimarea emisiilor tuturor poluanţilor relevanţi

• Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor – aplicabile pentru estimarea emisiilor poluanţilor relevanţi generaţi de instalaţiile de fabricare a sodei


______________________________________________________________________________________


Având în vedere că metodele bazate pe măsurări sunt, teoretic, cele care conduc la estimarea emisiilor de poluanţi cu cel mai mare grad de precizie, prima metodă a cărei aplicabilitate va fi evaluată va fi metoda care va utiliza rezultatele măsurărilor directe.

În acest sens, vor fi analizate programele de monitorizare implementate (poluanţii şi alţi parametri monitorizaţi, metodele şi echipamentele de măsură utilizate, procedurile standard de operare) şi rezultatele obţinute prin aceste programe (captura de date, planul de asigurare şi control al calităţii datelor).



Metode bazate pe factori de emisie – Pentru poluanţii care nu sunt monitorizaţi continuu, estimarea emisiilor se va realiza pe baza utilizării factorilor de emisie.

Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor – Se recomandă elaborarea de către operatori a unor modele de estimare a emisiilor specifice fiecărei instalaţii, bazate pe caracteristicile constructive ale instalaţiilor, modul de operare şi măsurile pentru reducerea emisiilor. Aceste modele vor permite o estimare mai precisă a emisiilor decât utilizarea factorilor de emisie, ceea ce reprezintă principalul motiv al acestei recomandări. Operatorul va trebui să prezinte modelul propriu de estimare a emisiilor în grupul de lucru, inclusiv fundamentarea din punct de vedere ştiinţific a acestuia.







În cazurile în care la fabricile de sodă se efectuează programe de monitorizare continuă a emisiilor care respectă criteriile de calitate, operatorii vor furniza seriile dinamice orare de valori ale emisiilor pentru toţi poluanţii monitorizaţi continuu, generate pentru întregul an de inventariere.

Pentru estimarea emisiilor pe baza factorilor de emisie, Ghidul EMEP/EEA 2009, prezintă factori de emisie de nivel 1 în tabelul 3.1. Aceşti factori de emisie au fost preluaţi din documentele BREF (Large Volume Inorganic Chemicals - Solids and Others industry, August 2007).

______________________________________________________________________________________


Se recomandă estimarea emisiilor de la fabricarea sodei calcinate prin folosirea factorilor de emisie indicaţi în BREF (Large Volume Inorganic Chemicals - Solids and Others industry, August 2007), paginile 56-58, ca o alternativă în cazul în care măsurarile continue directe nu sunt de încredere sau nu includ toţi poluanţii emişi. Modelarea detaliată a procesului de fabricare a sodei calcinate, în cazul în care operatorul dispune de un astfel de model, prezintă în plus avantajul identificării unui posibil factor de emisie specific instalaţiei de fabricare a sodei calcinate respective.

Inventarele na ţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 2.A.4, se va elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.




De asemenea, este necesară estimarea incertitudinilor inventarelor de emisii conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA 2009. Se precizează că este necesar ca operatorii fabricilor de sodă să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date furnizate (producţii, date de monitorizare, etc.).


Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (producţii de sodă, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe. În subcapitolul 4.5 este prezentată o propunere referitoare la structura acestei baze de date.


4.3.19 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 2.A.5 FABRICAREA ÎNVELITORILOR ASFALTICE PENTRU ACOPERI ŞURI

Activitatea inclusă în acest capitol NFR 2.A.5 se referă la fabricarea cartonului asfaltat pentru acoperişuri şi a şindrilei bituminoase. Deşi denumit generic carton, stratul suport care se impregnează poate să fie şi din fibră de sticlă.

Capitolul prezintă emisiile atmosferice care apar la fabricarea învelişurilor asfaltice folosite în special la acoperişurile clădirilor. Se tratează emisiile de COVnm, CO si particule care apar pe fazele procesului, cu excepţia preparării asfaltului (“asphalt blowing” – barbotarea cu aer a asfaltului încălzit la 200 – 2500C timp de 1 – 10 ore) şi care face obiectul subcapitolului NFR 3.C – Produse chimice. De asemenea, emisiile provenite din ardere, ca de exemplu, oxizii de sulf (SOx) şi oxizii de azot (NOx) ce apar în timpul procesului de fabricare a cartonului asfaltat pentru acoperişuri sunt inventariate în categoria de surse NFR 1.A.2.f.i.

______________________________________________________________________________________




• Operatori care au ca domeniu de activitate fabricar ea cartonului asfaltat ;

• Agen ţiile locale pentru protec ţia mediului – pot furniza date referitoare la activităţile operatorilor economici din domeniul fabricării cartonului asfaltat, cuprinse în autorizaţiile de mediu, în diverse raportări (IPPC, E-PRTR);

• Institutul Na ţional de Statistic ă – poate furniza date privind producţiile de carton asfaltat incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.

Colectarea datelor


• transmiterea către operatorii fabricilor de carton asfaltat a chestionarului „Procese_productie_minerale”, care se referă la activităţile de fabricare a cartonului asfaltat;



Având în vedere că în amplasamentul unei fabrici de carton asfaltat pot exista instalaţii de ardere pentru producerea energiei termice (încălzirea spaţiilor, prepararea apei calde), operatorilor le vor fi transmise atât chestionarul „Procese_productie_minerale”, cât şi chestionarul „Surse ardere mica putere_punctuale”.






Întrucât sursele din categoria cod NFR 2.A.5 nu reprezintă surse majore de emisii, estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua pe baza nivelului 2 de abordare.



În cadrul procedurii vor fi luate în considerare toate activităţile/sursele existente în amplasamentul unei fabrici de producere a cartonului asfaltat, adică:

• manipulare/stocare materii prime (asfalt şi minerale), însemnând operaţii cărora le sunt asociate emisii de particule, impregnarea materialului suport (carton sau fibră de sticlă), cod NFR 2.A.5;

______________________________________________________________________________________


• arderea combustibililor pentru încălzirea asfaltului, cod NFR 1.A.2.f.i;




În cazul instalaţiilor de fabricare a cartonului asfaltat se recomandă pentru estimarea emisiilor aplicarea metodei bazate pe factori de emisie.






Pentru estimarea emisiilor pe baza factorilor de emisie, Ghidul EMEP/EEA 2009, prezintă factori de emisie de nivel 2 în tabelul 3.2. – impregnare prin imersie, şi în tabelul 3.3 – impregnare prin imersie şi spray-ere. Aceşti factori de emisie au fost preluaţi din documentele US EPA/AP-42.

În tabelele 3.3 şi 3.4 sunt prezentaţi factori de emisie de Nivel 2 asociaţi producerii cartonului asfaltat, prin cele două metode (imersie şi spray-ere), cu sisteme de reţinere a particulelor. Dacă există informaţii de la operatori privind eficienţa sistemelor de control (reducere) a poluării, atunci se vor folosi aceste informaţii, şi nu factorii de emisie din tabelele 3.3 sau 3.4.

Poluanţii inventariaţi sunt: CO, COVnm şi particule pentru metoda de impregnare bazată pe imersie, respectiv COVnm şi particule, pentru metoda prin spray-ere. Factorii sunt exprimaţi în kg/t de carton asfaltat (şindrilă) produs(ă).

Inventarele na ţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 2.A.5, se va elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.




De asemenea, este necesară estimarea incertitudinilor inventarelor de emisii conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA 2009. Se precizează că este necesar ca operatorii fabricilor de carton asfaltat să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date furnizate (producţii, date de monitorizare, etc.).

______________________________________________________________________________________



Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (producţii de carton asfaltat, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe. În subcapitolul 4.5 este prezentată o propunere referitoare la structura acestei baze de date.


4.3.20 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 2.A.6 ASFALTAREA DRUMURILOR

Această categorie de activităţi include prepararea mixturilor asfaltice şi operaţia de aşternere a acestora.

Asfaltul pentru drumuri reprezintă o mixtură dintre agregate şi un liant asfaltic. Agregatele folosite sunt compuse din pietriş, piatră concasată (din cariere) sau derivate ale minereurilor de metale rafinate. Beton asfaltic sau asfaltul lichefiat pot fi folosiţi ca şi lianţi asfaltici.

În acest capitol NFR 2.A.6, se tratează emisiile rezultate din operaţiunile de preparare a stratului asfaltic (staţiile de mixturi asfaltice) şi emisiile ce au loc după aşternerea stratului asfaltic pe drumuri. Emisiile care rezultă din producerea propriu-zisă a (suflarea) bitumului sunt tratate în capitolul NFR 3.C.



• Operatori care au ca domeniu de activitate preparar ea mixturilor asfaltice

• Agen ţiile locale pentru protec ţia mediului – pot furniza date referitoare la activităţile operatorilor economici din domeniul preparării mixturilor asfaltice, cuprinse în autorizaţiile de mediu, în diverse raportări

• Institutul Na ţional de Statistic ă – poate furniza date privind producţiile de asfalt şi suprafaţa anuală asfaltată incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice

• Compania Na ţional ă de Autostr ăzi şi Drumuri Na ţionale din România şi structurile sale teritoriale – pentru informaţii privind asfaltarea autostrăzilor şi a drumurilor naţionale

• Autorit ăţile administra ţiei publice locale , pentru informaţii privind asfaltarea drumurilor din interiorul localităţilor, precum şi a drumurilor judeţene şi comunale

Colectarea datelor


______________________________________________________________________________________


• transmiterea către operatorii staţiilor de mixturi asfaltice a chestionarului „Procese_productie_minerale”, care se referă la activităţile de preparare a mixturilor asfaltice


• solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor necesare – conform chestionarului „Asfaltare drumuri” - care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Naţional de Statistică şi C.N.A.D.N.R., referitoare la autostrăzi şi drumurile naţionale asfaltate în anul de raportare,

• solicitarea la direcţiile de urbanism din cadrul autorităţilor administraţiei publice locale, primării, consilii judeţene, a datelor privind drumurile asfaltate aflate în interiorul localităţilor, precum şi a drumurilor judeţene şi comunale – conform chestionarului „Asfaltare drumuri”

Având în vedere că în amplasamentul unei staţii de mixturi asfaltice pot exista instalaţii de ardere pentru producerea energiei termice (încălzirea spaţiilor, prepararea apei calde), operatorilor le vor fi transmise atât chestionarul „Procese_productie_minerale”, cât şi chestionarul „Surse ardere mica putere_punctuale”.






Întrucât sursele din categoria cod NFR 2.A.6 pot reprezenta surse importante de emisii la nivel local, iar operatorii deţin date de detaliu privind activitatea, estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua, în măsura posibilului, pe baza nivelului 3 de abordare.



Aşternerea asfaltului

Cel mai adecvat mod de elaborare a inventarelor de emisii pentru această categorie de surse îl reprezintă colaborarea între autorităţile competente pentru protecţia mediului la nivel local şi naţional. În acest scop, se propune elaborarea şi implementarea unor protocoale de colaborare la nivel local şi naţional.

În scopul obţinerii datelor necesare estimării emisiilor asociate aşternerii stratului asfaltic la nivelul autostrăzilor şi drumurilor naţionale se recomandă constituirea unui grup de lucru la nivel central, care să includă reprezentanţi ai ANPM şi CNADNR. Se propune ca procedura pentru obţinerea acestor date să se desfăşoare simultan cu cea recomandată pentru categoria cod NFR 1.A.3.b.i-iv Transport rutier.

În scopul obţinerii datelor necesare estimării emisiilor asociate aşternerii stratului asfaltic la nivelul drumurilor din interiorul localităţilor, precum şi a drumurilor judeţene şi

______________________________________________________________________________________


comunale se recomandă colaborarea între autorităţile locale pentru protecţia mediului şi autorităţile administraţiei publice locale.

Estimarea emisiilor asociate aplicării stratului asfaltic se va efectua pe baza metodologiei US EPA/AP-42, capitolul 4.5 „Asphalt Paving Operations”, în conformitate cu recomandarea Ghidului EMEP/EEA 2009 ca abordare de nivel 3. Se menţionează că estimarea emisiilor se va efectua pe baza informaţiilor privind tipul şi cantitatea de asfalt aşternut, cantitatea de solvent din asfaltul aşternut, iar pentru distribuţia spaţială a acestora sunt necesare informaţii privind lungimile şi localizarea sectoarelor de drum asfaltate.

Estimarea emisiilor asociate aplicării emulsiilor bituminoase se va efectua prin utilizarea factorului de emisie de nivel 2 recomandat de Ghidul EMEP/EEA 2009, capitolul 2.A.6, tabelul 3-4. Se menţionează că estimarea emisiilor se va efectua pe baza informaţiilor privind cantitatea de emulsie aplicată şi scopul aplicării acesteia. Emisiile se estimează numai în situaţiile în care emulsia se utilizează în alte scopuri decât ca amorsă, pentru straturile de mixturi asfaltice. Pentru distribuţia spaţială a emisiilor generate de aplicarea emulsiilor bituminoase sunt necesare informaţii privind localizarea perimetrelor de aplicare.

Prepararea mixturilor asfaltice

Diversitatea operaţiilor din cadrul proceselor tehnologice de preparare a mixturilor asfaltice, necesită cunoaşterea cât mai detaliată a tehnicilor existente în procesul de estimare a emisiilor, impunându-se implicarea directă a operatorilor.

În cadrul procedurii vor fi luate în considerare toate activităţile/sursele existente în amplasamentul unei staţii de mixturi asfaltice, adică:

• stocarea/manevrarea/transportul materialelor, cod NFR 2.A.7.c, însemnând operaţii cărora le sunt asociate emisii de particule;

• arderea combustibilului în uscătorul de agregate, cod NFR 1.A.2.f.i;

• prepararea mixturilor asfaltice, cod NFR 2.A.6


• traficul vehiculelor în amplasamentul staţiei de mixturi, cod NFR 1.A.3.b.ii şi cod NFR 1.A.3.b.iii.


Pentru estimarea emisiilor asociate preparării mixturilor asfaltice se pot aplica următoarele metode de estimare a emisiilor:

• Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor – aplicabile pentru estimarea emisiilor poluanţilor relevanţi generaţi de instalaţiile de fabricare a mixturilor asfaltice

• Metode bazate pe factori de emisie – aplicabile pentru estimarea emisiilor tuturor poluanţilor relevanţi

Se recomandă elaborarea de către operatori a unor modele de estimare a emisiilor specifice fiec ărei instala ţii , bazate pe caracteristicile constructive ale instalaţiilor, modul de operare şi măsurile pentru reducerea emisiilor. Aceste modele vor permite o estimare mai precisă a emisiilor decât utilizarea factorilor de emisie, ceea ce reprezintă

______________________________________________________________________________________


principalul motiv al acestei recomandări. Operatorul va trebui să prezinte modelul propriu de estimare a emisiilor, inclusiv fundamentarea din punct de vedere ştiinţific a acestuia.

În situaţia în care operatorul nu deţine un model propriu, pentru estimarea emisiilor asociate preparării mixturilor asfaltice se va utiliza metoda bazat ă pe factori de emisie furnizaţi de metodologia US EPA/AP-42, capitolul 11.1 „Hot Mix Asphalt Plants” (inclusiv stocarea/manevrarea/transportul materialelor), în funcţie de tipul instalaţiei, de producţie şi de sistemele de reducere a emisiilor.

Inventarele locale de emisii pentru prepararea mixturilor asfaltice includ următoarele categorii de date:


• Emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de funcţionare a instalaţiilor.


Se precizează că inventarul local de emisii pentru o staţie de mixturi asfaltice va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici. De asemenea, pentru fiecare sursă vor fi estimate şi prezentate emisiile tuturor poluanţilor relevanţi.




Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind producţiile de asfalt raportate de operatori cu datele statistice disponibile.

De asemenea, este necesară estimarea incertitudinilor inventarelor de emisii conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA 2009. Se precizează că este necesar ca operatorii fabricilor de mixturi asfaltice să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date furnizate (producţii, consumuri de materii prime, etc.).


Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (producţii de mixturi asfaltice, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe. În subcapitolul 4.5 este prezentată o propunere referitoare la structura acestei baze de date.


______________________________________________________________________________________


4.3.21 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 2.A.7.a EXTRACŢIA LA SUPRAFA ŢĂ (CARIERĂ) ŞI DIN SUBTERAN (MINĂ) A MINERALELOR , ALTELE DECÂT C ĂRBUNII

Această categorie de activităţi include extracţia şi manevrarea mineralelor, atât din mine subterane, cât şi din mine de suprafaţă (sistem carieră).


Surse de date


• Operatori care au ca domeniu de activitate extrac ţia mineralelor în exploat ări de suprafa ţă sau subterane ;

• Agen ţiile regionale şi locale pentru protec ţia mediului – pot furniza date referitoare la activităţile operatorilor economici din domeniul extracţiei mineralelor, cuprinse în autorizaţiile integrate/autorizaţiile de mediu, în diverse raportări (IPPC, E-PRTR);

• Institutul Na ţional de Statistic ă – poate furniza date privind producţiile de minerale incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.

Colectarea datelor


• transmiterea către operatorii minelor a chestionarului „Extractie_minerale”, care se referă atât la activităţile de extracţie, cât şi la activităţile de manevrare, de procesare şi de stocare;




Având în vedere că în amplasamentul unui perimetru minier pot exista instalaţii de ardere pentru producerea energiei termice (încălzirea spaţiilor, prepararea apei calde), operatorilor le vor fi transmise atât chestionarul „Extractie_minerale”, cât şi chestionarul „Surse ardere mica putere_punctuale”.






______________________________________________________________________________________


Întrucât sursele din categoria cod NFR 2.A.7.a pot reprezenta surse semnificative de emisii, iar operatorii deţin date de detaliu privind activitatea, estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua, în măsura posibilului, pe baza nivelului 3 de abordare.



Amplasamentele perimetrelor miniere, în special a celor în care extracţia mineralelor se realizează în sistem carieră reprezintă, în ansamblu, surse de suprafaţă caracterizate de emisii fugitive, peste care se pot suprapune, după caz, surse punctuale dirijate (de exemplu, centrale termice aferente sediului administrativ, instalaţii de ventilaţie a galeriilor din minele subterane).

În amplasamentul unui perimetru minier există o multitudine de surse mobile care generează poluanţi specifici motoarelor cu ardere internă, ale căror emisii se încadrează în alte categorii NFR.

Diversitatea operaţiilor din cadrul proceselor tehnologice de extracţie a mineralelor, precum şi diversitatea echipamentelor utilizate necesită cunoaşterea cât mai detaliată a tehnicilor existente, în procesul de estimare a emisiilor impunându-se implicarea directă a operatorilor.


În cadrul procedurii vor fi luate în considerare toate activităţile/sursele existente în amplasamentul unei mine, adică:

• extracţia şi manevrarea mineralelor, cod NFR 2.A.7.a, însemnând operaţii cărora le sunt asociate emisii de particule ca de exemplu, pentru o carieră, operaţii de la decaparea solului vegetal şi decopertarea terenului, forarea şi extragerea minereurilor, până la reabilitarea terenului;


• traficul vehiculelor în amplasamentul minei, cod NFR 1.A.3.b.ii şi cod NFR 1.A.3.b.iii.








______________________________________________________________________________________




















Reprezentanţii autorităţii de mediu vor prezenta şi distribui reprezentanţilor operatorilor chestionarele de colectare a datelor privind producţia, fazele procesului tehnologic, caracteristicile şi localizarea amplasamentului/surselor, echipamente, vehicule, tehnici şi tehnologii utilizate, măsuri pentru controlul emisiilor, etc.

______________________________________________________________________________________




Dat fiind faptul că în amplasamentul unei mine există mai multe categorii de surse de emisie, grupul de lucru va verifica şi va definitiva încadrarea activităţilor din amplasamentul acesteia în codurile NFR.

Următorii paşi procedurali se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de emisii pentru activităţile din categoria cod NFR 2.A.7.a.

Detaliile cu privire la elaborarea inventarelor de emisii pentru activităţile din cadrul unei mine, clasificate cu alte coduri NFR, sunt prezentate în procedurile specifice acestora.


În cazul activităţilor de extracţie a mineralelor se pot aplica următoarele metode de estimare a emisiilor fugitive de particule:

• Metode bazate pe ecua ţii pentru calculul factorilor de emisie


Stabilirea metodei de estimare a emisiilor de particule se va efectua pentru fiecare mină în parte şi pentru fiecare operaţie care se realizează în amplasamentul respectiv. Stabilirea metodei de estimare a emisiilor se va efectua în cadrul grupului de lucru.

Pentru estimarea emisiilor de metale - Pb, Cd, Hg, As, Cr, Cu, Ni, Se, Zn - asociate activităţilor de extracţie a mineralelor se va utiliza metoda bazată pe bilanţuri de masă. Pornind de la concentraţia medie (exprimată procentual) a fiecărui metal de interes în mineralele extrase, se va calcula emisia corespunzătoare aplicând emisiilor de particule rezultate din operaţiile care implică extragerea/procesarea/manevrarea mineralelor, procentul aferent metalului respectiv.





• Emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de lucru.


______________________________________________________________________________________


Inventarele de emisii se vor elabora pe baza factorilor de emisie calculaţi cu ajutorul ecuaţiilor specifice anumitor operaţii, precum şi pe baza factorilor de emisie prestabiliţi, după caz.

În conformitate cu recomandările Ghidului EMEP/EEA 2009 referitoare la nivelul 3 de abordare, pentru estimarea emisiilor fugitive de particule de la minele de suprafaţă (sistem carieră) se va utiliza metodologia US EPA/AP-42, capitolul 11, subcapitolul 11.9 „Western Surface Coal Mining”, luând în considerare factorii de emisie specifici operaţiilor care se execută în amplasamentul unei mine pentru extracţia mineralelor, cum sunt factorii de emisie asociaţi următoarelor operaţii: decapare sol vegetal, decopertare, forare, puşcare, excavare, modelare halde, stocare, încărcare vehicule, trafic intern, eroziune eoliană de pe suprafeţele perturbate şi de pe halde, etc.

Pentru estimarea emisiilor fugitive de particule de la minele subterane se vor utiliza ecuaţiile şi factorii de emisie indicaţi de US EPA/AP-42, capitolul 11, subcapitolul 11.9, adecvaţi operaţiilor care se realizează la minele subterane, ca, de exemplu, stocarea şi întreţinerea haldelor de minerale/roci sterile, descărcarea/încărcarea mineralelor, etc.

În cazul în care nu sunt disponibile date de detaliu privind parametrii necesari pentru calculul factorilor de emisie pe baza ecuaţiilor se vor utiliza factorii de emisie predefiniţi corespunzători indicaţi prin Emission Estimation Technique Manual for Mining and Processing of Non-Metallic Minerals şi Emission Estimation Technique Manual for Mining elaborate de Departamentul de Dezvoltare Durabilă, Mediu, Apă, Populaţie şi Comunităţi al Guvernului Australian (http://www.npi.gov.au/publications/emission-estimation-technique/index.html).

În cazul în care în amplasamentul unei mine se efectuează activităţi de concasare a mineralelor, pentru estimarea emisiilor de particule se va utiliza factorul de emisie indicat de metodologia US EPA/AP-42, capitolul 11, subcapitolele 11.19.2 „Crushed Stone Processing and Pulverized Mineral Processing” şi 11.24 „Metallic Minerals Processing”, corectat în funcţie de existenţa/inexistenţa unui sistem de reţinere a particulelor. În cazul în care activitatea se desfăşoară în spaţiu deschis, iar concasorul nu este prevăzut cu o instalaţie de captare a aerului impurificat, emisiile vor fi tratate ca emisii fugitive generate de o sursă punctuală (nedirijată). În caz contrar, emisiile vor fi considerate ca fiind generate de o sursă punctuală dirijată.

Se precizează că inventarul local de emisii pentru o mină va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici.


Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 2.A.7.a se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie. Această abordare prezintă o serie de avantaje majore: asigurarea unei precizii ridicate, a integralităţii şi a transparenţei inventarelor naţionale, precum şi asigurarea concordanţei între raportările efectuate pentru diferite scopuri.

În acelaşi mod se va proceda cu emisiile aferente categoriilor de activităţi din cadrul perimetrelor miniere, clasificate cu alte coduri NFR, excluzând traficul intern al

______________________________________________________________________________________


vehiculelor şi traficul intern feroviar. Cumularea emisiilor se va realiza pe categorii de activităţi (coduri NFR).



Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind producţia de minerale cu datele corespunzătoare din statisticile naţionale.

Un aspect important al verificării inventarelor de emisii constă în evaluarea incertitudinii acestora conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA 2009. Se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (producţii, suprafeţe ocupate, cantităţi de sol manevrate, etc.).


Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (producţii, consumuri de carburanţi, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe. În subcapitolul 4.5 este prezentată o propunere referitoare la structura acestei baze de date.

Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria NFR 2.A.7.a vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

4.3.22 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 2.A.7.b CONSTRUCŢII ŞI DEMOLĂRI

Categoria de activităţi cod NFR 2.A.7.b se referă la activităţile de construire şi demolare de clădiri şi infrastructură. Pentru această categorie de activităţi, particulele reprezintă principalul poluant emis, dar pot fi consideraţi şi alţi poluanţi, în funcţie de materialele folosite şi de tehnica utilizată.

În cadrul amplasamentului unui şantier există următoarele activităţi care au asociate surse de emisie:

• manevrarea pământului şi a agregatelor (cod NFR 2.A.7.b):

o realizarea de săpături (decapări, excavări) pe suprafeţele pe care se vor realiza căile de acces, fundaţiile, structurile, platformele şi construcţiile – poluanţi: particule;

o realizarea de umpluturi, nivelări, compactări, etc. – poluanţi: particule;

o descărcarea şi depozitarea agregatelor – poluanţi: particule;

o transferul şi depozitarea temporară a pământului – poluanţi: particule;

• funcţionarea utilajelor şi echipamentelor mobile motorizate cod NFR 1.A.2.f.ii – surse mobile nerutiere şi echipamente (în domeniul industrial) – poluanţi: NOx, SO2, CO, particule cu conţinut de metale (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), COV;

______________________________________________________________________________________


• traficul vehiculelor în amplasamentul şantierului, cod NFR 1.A.3.b.ii şi cod NFR 1.A.3.b.iii – poluanţi: NOx, SO2, CO, particule cu conţinut de metale (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), COV;

• eroziunea eoliană de pe suprafeţele de teren perturbate şi de pe grămezile de pământ/agregate – poluanţi: particule;

• stocarea şi manevrarea carburanţilor (cod NFR 1.B.2.a.v) – poluanţi: compuşi organici volatili (COV);

• manevrarea deşeurilor de construcţie (cod NFR 2.A.7.b) – poluanţi: particule

• asfaltarea drumurilor (cod NFR 2.A.6) – poluanţi: particule, COVnm

• marcarea drumurilor (cod NFR 3.A.3) – poluanţi: COVnm




• Serviciile Reglement ări din cadrul agen ţiilor pentru protec ţia mediului – pot furniza date cuprinse în autorizaţiile de mediu, precum şi în diferite documente şi raportări;

• Autorit ăţile administra ţiei publice locale (primării, consilii judeţene), prin direcţiile de urbanism, care eliberează autorizaţiile necesare efectuării lucrărilor de construcţii şi demolări;

• Inspectoratul de Stat în Construc ţii ;

• Titularii de proiect ;

• Institutul Na ţional de Statistic ă – poate furniza date privind acest tip de lucrări incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.

Colectarea datelor


• solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor pentru protecţia mediului a datelor de interes cuprinse în actele de reglementare de mediu;

• transmiterea către primării/consilii judeţene a chestionarului „Constructii_demolari” - pentru obţinerea datelor pentru şantierele de mică anvergură

• transmiterea către deţinătorii de date a chestionarului „Constructii_demolari”, precum şi a chestionarelor „Trafic intern_utilaje_vehicule”, „Asfaltare drumuri”, „Aplicare vopsele” şi „Surse ardere mica putere_ punctuale” - pentru obţinerea datelor pentru şantierele de mare anvergură.


Estimarea emisiilor asociate surselor din categoria cod NFR 2.A.7.b se va efectua după cum urmează:

• Pentru activităţile de construcţie/demolare de mică anvergură se va utiliza nivelul 1 de abordare, conform Ghidului EMEP/EEA 2009

______________________________________________________________________________________


• Pentru activităţile de construcţie/demolare de mare anvergură care pot genera niveluri semnificative de poluare la nivel local, se va utiliza o metodă mai detaliată, mai complexă, reprezentând o abordare bazată pe utilizarea datelor specifice şantierului. Aceasta poate fi considerată o abordare de nivel 3.



Pentru activităţile de construcţie/demolare de mică anvergură

Inventarele locale de emisii vor include localizarea surselor de emisie (amplasamentul construcţiilor ce urmează a fi construite/demolate) şi emisiile estimate în funcţie de suprafeţele (m2) construite/demolate (pentru clădiri se vor considera suprafeţele totale desfăşurate).

Activităţile de construcţie/demolări de clădiri sunt asociate unor surse de suprafaţă/volum, iar activităţile de construcţie/demolări de infrastructură rutieră sunt asociate unor surse liniare.

Datele necesare estimării emisiilor vor fi obţinute de la fiecare primărie pe baza completării chestionarelor.

Pentru estimarea emisiilor se va folosi metoda bazată pe utilizarea factorilor de emisie de nivel 1 furnizaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009, subcapitolul 2.A.7.b, tabelul - 3.1. Se menţionează faptul că în cazul în care pe o suprafaţă se efectuează succesiv activităţi de demolare şi construcţie, emisia totală va rezulta din însumarea emisiilor asociate etapei de demolare cu a celor asociate etapei de construcţie.

Pentru activităţile de construcţie/demolare de mare anvergură

Estimarea emisiilor de particule se va efectua utilizând factorii de emisie furnizaţi de metodologia US EPA/AP-42 pentru diferite operaţii. Aceşti factori sunt prezentaţi în tabelul de mai jos:

Tabelul 4.13 factori de emisie pentru estimarea emi siilor de particule (TSP) pentru şantiere de mare anvergur ă

Opera ţii Factori de emisie

Decapare sol vegetal 0,029 kg/tonă

Eroziune eoliană de pe suprafeţe perturbate 850 kg/ha/an

Încărcare pământ/sol vegetal în camioane 0,018 kg/tonă

Excavare 1,798 kg/oră

Descărcare pământ din camioane 0,020 kg/tonă

Descărcare agregate din camioane 0,0035 kg/tonă

Descărcare nisip din camioane 0,0011 kg/tonă

Datele necesare sunt reprezentate de volumele de lucrări pe operaţii.

______________________________________________________________________________________


Inventarele na ţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 2.A.7.b, se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.




Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (suprafeţele construite/demolate, localizarea surselor, factorii de emisie, emisiile) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe. În subcapitolul 4.5 este prezentată o propunere referitoare la structura acestei baze de date.

Rezultatele inventarelor naţionale de emisii pentru activităţile din categoria NFR 2.A.7.b vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

4.3.23 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 2.A.7.c STOCAREA , MANEVRAREA ŞI TRANSPORTUL PRODUSELOR MINERALE

Categoria cod NFR 2.A.7.c include activităţile de stocare, manevrare şi transport ale produselor minerale şi se referă la emisiile de particule asociate acestor activităţi. Emisiile au loc înainte, în timpul şi după activităţile prezentate în industria mineralelor (subgrupa cod NFR 2.A).



• Operatori care au domeniul de activitate în industr ia mineralelor (cod NFR 2.A);

• Agen ţiile regionale şi locale pentru protec ţia mediului – pot furniza date referitoare la activităţile operatorilor economici din domeniul industriei mineralelor, cuprinse în autorizaţiile integrate/autorizaţiile de mediu, în diverse raportări (IPPC, E-PRTR);

Colectarea datelor

Informaţii privind natura şi cantităţile de produse minerale folosite se obţin pe baza chestionarului „Procese_productie_minerale” transmis de către autorităţile locale pentru protecţia mediului fiecărui operator cu domeniul principal de activitate inclus în categoria cod NFR 2.A.






______________________________________________________________________________________


Întrucât sursele din categoria cod NFR 2.A.7.c pot reprezenta surse importante de emisii, iar operatorii deţin date de detaliu privind activitatea, estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua, în măsura posibilului, pe baza nivelului 3 de abordare.



În cazul activităţilor incluse în categoria cod NFR 2.A.7.c se recomandă aplicarea metodelor de estimare a emisiilor bazate pe factori de emisie, după cum urmează:

• utilizarea factorilor de emisie din metodologia US EPA/AP-42, în capitolul 13.2.4 „Aggregate Handling and Storage Piles” în situaţia în care factorii de emisie indicaţi de metodologia US EPA/AP-42 pentru activitatea principală nu se referă şi la activităţile de manevrare, stocare şi transport ale mineralelor

• utilizarea factorilor de emisie de nivel 2 indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009, subcapitolul 2.A.7.c, tabelul 3.2, pentru situaţiile în care nu sunt disponibile date detaliate privind activităţile de manevrare, stocare şi transport ale mineralelor



• Emisii anuale la care este ataşat regimul de activitate.

Sursele asociate activităţilor de manevrare, stocare şi transport ale mineralelor vor fi tratate ca surse de suprafaţă.

Inventarele na ţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 2.A.7.c, se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.



De asemenea, este necesară estimarea incertitudinilor inventarelor de emisii conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA 2009. Se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date furnizate (cantităţi de minerale vehiculate, eventuale măsuri de control (reducere) a poluării, etc.).


Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe. În subcapitolul 4.5 este prezentată o propunere referitoare la structura acestei baze de date.

Rezultatele inventarelor naţionale de emisii pentru activităţile din categoria NFR 2.A.7.c vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

______________________________________________________________________________________


4.3.24 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 2.A.7.d ALTE PRODUSE MINERALE

Ghidul EMEP/EEA 2009 include în această categorie de activităţi numai fabricarea sticlei. Dat fiind că Ghidul EMEP/EEA 2009 specifică faptul că în această categorie pot fi incluse şi alte activităţi din industria mineralelor, iar în capitolul 1.A.2 „Arderi în industrii de fabricare şi construcţii” sunt incluse cuptoarele pentru fabricarea vatei minerale, cărămizilor şi ţiglelor, produselor ceramice şi emailurilor, se apreciază că în categoria cod NFR 2.A.7.d este necesară luarea în considerare a emisiilor celorlalţi poluanţi rezultaţi din procesele de producţie aferente acestor activităţi din industria mineralelor.



• Operatori care au ca domeniu de activitate fabricar ea sticlei ;

• Agen ţiile regionale şi locale pentru protec ţia mediului – pot furniza date referitoare la activităţile operatorilor economici din domeniul fabricării sticlei, cuprinse în autorizaţiile integrate/autorizaţiile de mediu, în diverse raportări (IPPC, E-PRTR);

• Institutul Na ţional de Statistic ă – poate furniza date privind producţiile de sticlă incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.

Colectarea datelor


• transmiterea către operatorii fabricilor de sticlă a chestionarului „Procese_productie_minerale”, care se referă la activităţile de fabricare a sticlei;




Având în vedere că în amplasamentul unei fabrici de sticlă pot exista instalaţii de ardere pentru producerea energiei termice (încălzirea spaţiilor, prepararea apei calde), operatorilor le vor fi transmise atât chestionarul „Procese_productie_minerale”, cât şi chestionarul „Surse ardere mica putere_punctuale”.






______________________________________________________________________________________





Diversitatea operaţiilor din cadrul proceselor tehnologice de fabricare a sticlei, necesită cunoaşterea cât mai detaliată a tehnicilor existente, în procesul de estimare a emisiilor impunându-se implicarea directă a operatorilor.


Aceasta implică constituirea unui grup de lucru. Componenţa şi atribuţiile unui grup de lucru a fost descrisă în capitolele anterioare (de exemplu 4.3.4) şi nu se mai reia aici.

În cadrul procedurii vor fi luate în considerare toate activităţile/sursele existente în amplasamentul unei fabrici de producere a sticlei, adică:

• procesele de pretratare a materiilor prime si postprocesare a materiilor finite, cod NFR 2.A.7, însemnând operaţii cărora le sunt asociate emisii de particule;

• arderea în cuptorul de sticlă, cod NFR 1.A.2.f.i;




În cazul instalaţiilor din industria sticlei se recomandă aplicarea următoarelor metode de estimare a emisiilor:



• Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor – aplicabile pentru estimarea emisiilor poluanţilor relevanţi generaţi de instalaţiile de fabricare a sticlei


Având în vedere că metodele bazate pe măsurări sunt, teoretic, cele care conduc la estimarea emisiilor de poluanţi cu cel mai mare grad de precizie, prima metodă a cărei aplicabilitate va fi evaluată va fi metoda care va utiliza rezultatele măsurărilor directe.

______________________________________________________________________________________


Legislaţia naţională în vigoare impune, cu unele excepţii posibile, estimarea emisiilor pe baza măsurărilor de concentraţii pentru NOx.














În cazurile în care la fabricile de sticlă se efectuează programe de monitorizare continuă a emisiilor care respectă criteriile de calitate, operatorii vor furniza seriile dinamice orare de valori ale emisiilor pentru toţi poluanţii monitorizaţi continuu, generate pentru întregul an de inventariere.

In accepţiune Ghidului EMEP/EEA 2009, metoda de abordare de Nivel 3 este cea bazată pe modele de estimare a emisiilor şi care consideră toţi paşii de producţie, de la

______________________________________________________________________________________


pregătirea materiilor prime şi până la expedierea produsului finit (sticlă/vată de sticlă, etc.).

Pentru estimarea emisiilor pe baza factorilor de emisie, Ghidul EMEP/EEA 2009, prezintă factori de emisie de nivel 2 preluaţi din documentele BREF pentru fabricarea sticlei, după cum urmează:

• în tabelul 3.2, factori de emisie pentru fabricarea sticlei plane

• în tabelul 3.3, factori de emisie pentru fabricarea recipientelor de sticlă

• în tabelul 3.4, factori de emisie pentru fabricarea fibrei de sticlă

• în tabelul 3.5, factori de emisie pentru fabricarea vatei de sticlă

• în tabelul 3.6, factori de emisie pentru fabricarea sticlei cristal cu conţinut de Pb

• în tabelul 3.7, factori de emisie pentru fabricarea recipientelor din sticlă pentru apă

• în tabelul 3.8, eficienţe de reţinere a particulelor la fabricarea sticlei plane, recipientelor din sticlă, sticlei trase sau suflate

• în tabelul 3.9, eficienţe de reţinere a particulelor la fabricarea fibrei de sticlă

Trebuie atenţie în folosirea eficienţelor prezentate în Ghid, deoarece se referă la valori medii pe sector şi la fabrici vechi.

Estimarea emisiilor pe baza factorilor de emisie se poate folosi doar în cazul în care celelalte metode: metoda bazată pe monitorizare continuă a emisiilor sau modelarea detaliată a procesului de fabricare a varului, nu pot fi aplicate.

Inventarele na ţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 2.A.7.d, se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.




De asemenea, este necesară estimarea incertitudinilor inventarelor de emisii conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA 2009. Se precizează că este necesar ca operatorii fabricilor de sticlă să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date furnizate (producţii, date de monitorizare, etc.).


Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (producţii de sticlă, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe. În subcapitolul 4.5 este prezentată o propunere referitoare la structura acestei baze de date.

______________________________________________________________________________________


Rezultatele inventarelor naţionale de emisii pentru activităţile din categoria NFR 2.A.7.d vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

Pentru elaborarea inventarelor de emisii aferente fabricării vatei minerale, a cărămizilor şi ţiglelor, a produselor ceramice şi emailurilor se vor aplica proceduri similare celei pentru sticlă. Pentru estimarea emisiilor se vor utiliza factorii de emisie din metodologia US EPA/AP-42:

• fabricarea vatei minerale – capitolul 11.18

• fabricarea cărămizilor şi ţiglelor – capitolul 11.3

• fabricarea produselor ceramice – capitolul 11.7

• fabricarea emailurilor – capitolul 11.14

4.3.25 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 2.B INDUSTRIA CHIMICĂ

Categoria de activităţi cod NFR 2.B se referă la procese din industria chimică anorganică (SNAP 0404) precum şi la procese din industria chimică organică (SNAP 0405).

Următorul tabel sintetizează cuprinsul subcapitolului:

Tabelul 4.14 Categorii de activit ăţi din cadrul subgrupei 2.B

Categoria Titlu

NFR: 2.B Industria chimic ă

2.B.1 Fabricarea amoniacului

2.B.2 Fabricarea acidului azotic

2.B.3 Fabricarea acidului adipic

2.B.4 Fabricarea carbidului

2.B.5.a Alte procese din industria chimică

Subcategorii

2.B.5.b Stocarea, manevrarea şi transportul produselor chimice

Subcategoria cod NFR 2.B.5.a cuprinde următoarele procese de fabricare:

Tabelul 4.15 Procese de fabricare din cadrul subcat egoriei cod NFR 2.B.5.a

Cod SNAP Titlu

040401 Acid Sulfuric

040404 Sulfat de amoniu

040405 Nitrat de amoniu

040406 Fosfat de amoniu

040407 Îngrăşăminte NPK

040408 Uree

040409 Negru de fum

0404

040410 Dioxid de titan

______________________________________________________________________________________


Cod SNAP Titlu

040411 Grafit

040413 Clor

040414 Îngrăşăminte pe baza de fosfor

040416 Altele

040501 Etilenă

040502 Propilenă

040503 1,2 dicloretan (cu excepţia 040505)

040504 Clorvinil (cu excepţia 040505)

040505 1,2 dicloretan + clorvinil (echilibrat)

040506 Polietilenă de joasă densitate

040507 Polietilenă de înaltă densitate

040508 Clorura de polivinil

040509 Polipropilenă

040510 Stiren

040511 Polistiren

040512 Stiren-butadienă

040513 Stiren-butadienă (latex)

040514 Stiren-butadienă (cauciuc) (SBR)

040515 Acrilonitril stiren butadienă (ABS) răşină

040516 Oxid de etilenă

040517 Formaldehidă

040518 Etilbenzen

040519 Anhidridă ftalică

040520 Acrilonitril

040521 Acid adipic

040523 Acid glioxilic

040525 Fabricarea pesticidelor

040526 Fabricarea compuşilor organici persistenţi

0405

040527 Altele (fitosanitare...)

0406 040622 Fabricarea explozibililor

Subcapitolul 2.B al Ghidului EMEP/EEA 2009 se referă numai la emisiile generate în procesele tehnologice. Emisiile asociate proceselor ce presupun arderi cu contact (de exemplu oxidarea termică, oxidarea catalitică a amoniacului) sunt tratate în capitolul 1.A.2.

Emisiile datorate arderii combustibililor pentru a se asigura condiţiile de desfăşurare a procesului chimic respectiv sau emisiile provenite din arderea combustibililor în scopul generării de căldură sau energie electrică (incluse în categoriile 1.A.1/1.A.4).

______________________________________________________________________________________


Principalii poluanţi emişi din procesele desfăşurate în industria chimică sunt:

• Oxizii de sulf (SO2, SO3) şi alţi compuşi cu sulf (H2S, CS2 şi COS)

• Oxizii de azot (NOx, NO2) şi alţi compuşi cu azot (NH3, HCN)

• Halogenii şi compuşi ai acestora (Cl2, Br2, HF, HCl, HBr)

• Compuşii organici volatili nemetanici (COVnm)

• Particulele.

Emisiile atmosferice provenite din industria chimică se pot clasifica în emisii dirijate şi emisii nedirijate (fugitive).

Următoarele emisii reprezintă exemple de emisii dirijate:

• Emisii din proces evacuate prin coşuri/ conducte de evacuare

• Gaze evacuate din unităţi de producere a energiei cum ar fi: cuptoare de proces, cazane de abur, unităţi de cogenerare, turbine şi motoare cu gaz

• Gaze evacuate după sistemele de reţinere şi control a poluării cum ar fi: filtre, instalaţii de oxidare termică, echipamente de absorbţie/adsorbţie. Aceste gaze conţin poluanţi nedistruşi de instalaţia respectivă sau poluanţi generaţi de instalaţia de reţinere însăşi

• Gaze evacuate din zone de reacţie sau condensare

• Gaze provenite de la regenerarea catalizatorilor

• Gaze provenite de la recuperarea solvenţilor

• Gaze provenite din zonele de stocare/manevrare (transfer, încărcare/descărcare a produselor, materiilor prime şi intermediare)

• Evacuări provenite din ventilaţia generală

• Gaze provenite de la sistemele de captare a emisiilor fugitive

• Gaze provenite dintr-o incintă sau dintr-o clădire.

Emisiile fugitive pot să apară de la surse punctuale, liniare, de suprafaţă sau de volum în condiţii de funcţionare normală a instalaţiei.

Următoarele emisii reprezintă exemple de emisii nedirijate:

• Emisii de proces provenite de la echipamente şi care sunt inerente funcţionării fabricii. Acestea pot sa aibă loc de pe o suprafaţă extinsă sau prin diverse deschideri

• Emisii necaptate: pierderi tehnologice, evaporarea din rezervoare, pierderi în timpul manevrărilor (umplere de butoaie, camioane, containere)

• Emisii datorate funcţionării excepţionale a unităţii: pornire/oprire, întreţinere

• Emisii de la facle

• Emisii secundare datorate manevrării şi stocării deşeurilor (emisii de substanţe volatile din canalizări, staţii de epurare a apei, turnuri de răcire)

• Scăpări de la pompe, compresoare, valve, flanşe, conexiuni, etc.

Analiza prezentată în subcapitolul 4.2 arată faptul că, la nivel naţional, sursele de emisie din categoria cod NFR 2.B „Industria Chimică” nu reprezintă, în general, surse cheie.

______________________________________________________________________________________


Instalaţiile din categoriile cod NFR 2.B, se găsesc sub incidenţa OUG nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării şi pot reprezenta surse majore de poluare a aerului la nivel local.

Din acest motiv, inventarele de emisii pentru instalaţiile din industria chimică trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul (local sau naţional) la care se elaborează inventarul. Sursele de emisie dirijate vor fi tratate ca surse punctuale, iar sursele care au asociate emisii fugitive vor fi tratate ca surse de suprafaţă.

Datele specifice privind activitatea sunt reprezentate de cantităţile de substanţe chimice produse.


Surse de date

Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile din industria chimică sunt:

• Operatorii economici ;

• Agen ţiile regionale pentru protec ţia mediului – pot furniza date referitoare la instalaţiile chimice, cuprinse în autorizaţiile integrate de mediu, în diverse raportări (IPPC, E-PRTR) şi în rapoartele de monitorizare a emisiilor;

• Institutul Na ţional de Statistic ă – poate furniza date privind cantităţile de produse chimice produse, incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.

Colectarea datelor

În vederea colectării datelor referitoare la activităţile din industria chimică, agenţiile pentru protecţia mediului vor efectua următoarele activităţi:

• Transmiterea către fiecare operator de instalaţii chimice a chestionarului „Chimie” – care se referă atât la activitatea propriu-zisă de fabricare a substanţelor chimice, cât şi la activităţile conexe, precum şi, după caz, chestionarul „Surse mari de ardere_energie” sau chestionarul „Surse ardere mica putere_punctuale”. În cazul în care profilul de activitate al operatorului se încadrează în categoria cod NFR 2.B.5.a (Fabricare alte produse chimice) pe chestionar se va menţiona profilul acestuia. Se vor lua în considerare activităţile de producere a substanţelor chimice menţionate în prezenta procedură

• Solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor pentru protecţia mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile/autorizaţiile integrate de mediu şi în diverse alte documente

• Solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor care pot fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Naţional de Statistică.


Criteriile pe baza cărora poate fi stabilit nivelul de abordare sunt:


• calitatea datelor


______________________________________________________________________________________


• impactul semnificativ la nivel local

Disponibilitatea datelor la nivel de instalaţie este asigurată prin faptul că operatorii instalaţiilor chimice sunt instalaţii IPPC şi trebuie să efectueze în general, măsurători continue ale emisiilor pentru următorii poluanţi: NOx, SO2 şi pulberi totale. Astfel, în general, există o bază de date cu un grad ridicat de completitudine şi continuitate, disponibilă pentru estimarea emisiilor, la nivel de sursă.

Ghidul EMEP/EEA 2009 nu furnizează factori de emisie de nivel 3 şi menţionează faptul că factorii de emisie corespunzători nivelului 2 de abordare în estimarea emisiilor indicaţi pentru instalaţiile chimice trebuie utilizaţi doar atunci când modelarea detaliată a procesului de fabricare – pe baza defalcării procesului de producţie pe activităţi/etape/surse şi estimarea emisiilor asociate fiecăreia dintre acestea nu este posibilă.

Pentru anumiţi poluanţi, cum sunt NOx, particule şi SO2, instalaţiile chimice pot reprezenta surse majore de poluare a aerului la nivel local.

Ca urmare, se recomandă ca estimarea emisiilor de poluanţi generate de instalaţiile chimice, să se efectueze, în măsura posibilului, pe baza nivelului 3 de abordare, ceea ce presupune estimaţii separate pentru următorii paşi consecutivi din procesul de producţie:

• Manevrarea materiilor prime

• Manevrarea substanţelor chimice, reacţiile şi procesele propriu-zise

• Manevrarea produselor finite (stocare, ambalare, transport, etc.).


Procedura prezentată în acest subcapitol se referă la inventarierea emisiilor aferente proceselor din industria chimică. Inventarele de emisii vor cuprinde toate activităţile ce se desfăşoară pe amplasamentul unei instalaţii chimice, cum sunt: transportul intern, manevrarea, stocarea şi pretratarea materiilor prime, respectiv manevrarea, stocarea şi transportul produselor finite.

Se menţionează că în cadrul amplasamentului pot exista şi instalaţii mari de ardere şi/sau mici de ardere pentru producerea energiei termice şi prepararea apei calde, precum şi generatoare de energie electrică, ale căror emisii vor fi inventariate şi luate în considerare la nivel local pentru fiecare amplasament în parte.

În cazul instalaţiilor din industria chimică se recomandă aplicarea următoarelor metode de estimare a emisiilor:


• Metode bazate pe modelarea proceselor



______________________________________________________________________________________


Având în vedere că metodele bazate pe măsurări sunt, teoretic, cele care conduc la estimarea emisiilor de poluanţi cu cel mai mare grad de precizie, prima metodă a cărei aplicabilitate va fi evaluată va fi metoda care va utiliza rezultatele măsurărilor directe. Legislaţia naţională în vigoare impune, cu unele excepţii posibile, estimarea emisiilor pe baza măsurărilor de concentraţii pentru NOx (fabricarea acidului azotic) şi SO2 (fabricarea acidului sulfuric).




Metode bazate pe modelarea proceselor

Utilizarea metodelor bazate pe modelarea emisiilor pe procese implică existenţa, la nivelul fiecărei unităţi în parte, a unui model de estimare a emisiilor specific proceselor tehnologice şi operaţiilor care se efectuează, luând în consideraţie particularităţile echipamentelor şi instalaţiilor utilizate. Se precizează că operatorul va trebui să prezinte modelul propriu de estimare a emisiilor, inclusiv fundamentarea din punct de vedere ştiinţific a acestuia.

Modelarea proceselor poate să includă utilizarea metodei bilanţului de masă pentru estimarea emisiilor de compuşi organici volatili.


Metodele bazate pe factori de emisie predefiniţi pot fi utilizate atunci când nu sunt disponibile modele de emisii. Metodele bazate pe factori de emisie pot avea grade de detaliu diferite, în funcţie de datele disponibile la nivelul fiecărei unităţi/instalaţii chimice.

Stabilirea metodei de estimare a emisiilor se va efectua pentru fiecare unitate/instalaţie în parte şi, în măsura posibilului, pentru fiecare operaţie/proces care se realizează în amplasamentul respectiv. Stabilirea metodei de estimare a emisiilor se va efectua împreună cu operatorul, în funcţie de datele şi de informaţiile disponibile.




______________________________________________________________________________________




În cazurile în care la instalaţiile chimice se efectuează programe de monitorizare continuă a emisiilor care respectă criteriile de calitate, operatorii vor furniza seriile dinamice orare de valori ale emisiilor pentru toţi poluanţii monitorizaţi continuu, generate pentru întregul an de inventariere.

Pentru estimarea emisiilor pe baza factorilor de emisie, se recomandă utilizarea factorilor de emisie de nivel 2 indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009:

• Fabricarea amoniacului – În tabele 3.6-3.7 sunt prezentaţi factori de emisie asociaţi diferitelor tehnici de fabricare a amoniacului (reformare cu abur – gaz natural ca materie prima şi oxidare parţială – cărbune sau combustibil lichid ca materie primă pentru obţinerea hidrogenului)

• Fabricarea acidului azotic – În tabele 3.8-3.12 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi diferitelor tehnici de fabricare a acidului azotic (joasă/medie/înaltă presiune şi respectiv acid azotic concentrat produs prin metoda directă)

• Fabricarea acidului adipic – În tabelul 3.15 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi producerii acidului adipic

• Fabricarea carbidului – În tabele 3.16-3.17 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi diferitelor tehnici de fabricare a carbidului (cu sau fără reutilizarea gazului de cuptor)

• Fabricarea acidului sulfuric – În tabelele 3.18-3.22 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi diferitelor tehnici de fabricare a acidului sulfuric (absorbţie simplă, dublă, dublă utilizând ca materie primă acid sulfuric uzat, proces umed, proces umed/uscat cu condensare)

• Fabricarea sulfatului de amoniu – În tabelul 3.23 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi producerii sulfatului de amoniu

• Fabricarea nitratului de amoniu – În tabelul 3.24 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi producerii nitratului de amoniu

• Fabricarea fosfatului de amoniu în îngrăşăminte NPK – În tabelul 3.25 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi producerii fosfatului de amoniu

• Fabricarea ureei – În tabelul 3.26 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi producerii ureei

• Fabricarea negrului de fum – În tabelul 3.27 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi producerii negrului de fum. Factorii de emisie includ şi emisiile din ardere, iar conţinutul de sulf în materia primă este presupus între 0,3 – 1 %

• Fabricarea dioxidului de titan – În tabelele 3.28-3.29 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi diferitelor tehnici de fabricare a dioxidului de titan (prin clorinare sau prin sulfatare)

• Fabricarea grafitului – În tabelul 3.30 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi producerii grafitului

• Fabricarea clorului – În tabelele 3.31-3.33 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi diferitelor tehnici de fabricare a clorului (cu celule cu mercur, cu diafragmă sau cu membrană)

______________________________________________________________________________________


• Fabricarea îngrăşămintelor fosfatice – În tabelul 3.34 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi producerii îngrăşămintelor fosfatice

• Fabricarea etilenei şi a propilenei – În tabelul 3.35 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi producerii etilenei şi propilenei

• Fabricarea 1,2 dicloretanului – Metodologia EMEP-EEA 2009 nu furnizează factori de emisie pentru această activitate (SNAP 040503) deoarece se presupune că este o activitate integrată producerii clorurii de vinil prin metoda temperată

• Fabricarea clorurii de vinil – Metodologia EMEP-EEA 2009 nu furnizează factori de emisie pentru această activitate (SNAP 040504) deoarece este inclusă în procesul de fabricare temperat (SNAP 040505), împreună cu producerea 1,2 dicloretanului

• Fabricarea 1,2 dicloretanului (DCE) şi a clorurii de vinil (VCM) – În tabelele 3.36-3.37 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi fabricării 1,2 dicloretanului (DCE) (3.36) şi clorurii de vinil (VCM) (3.37)

• Fabricarea polietilenei de joasă densitate şi a polietilenei de înaltă densitate – În tabelele 3.38-3.39 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi fabricării polietilenei de joasă densitate (3.38), respectiv a polietilenei de înaltă densitate (3.39)

• Fabricarea policlorurii de vinil – În tabelele 3.40-3.41 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi diferitelor tehnici de fabricare a policlorurii de vinil (polimerizare în suspensie sau polimerizare în emulsie)

• Fabricarea polipropilenei – În tabelul 3.42 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi producerii polipropilenei

• Fabricarea stirenului – În tabelul 3.43 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi producerii stirenului

• Fabricarea polistirenului – În tabelele 3.44-3.46 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi diferitelor tehnici de fabricare a polistirenului (GPPS – polistiren de uz general, HIPS – polistiren dur şi polistiren expandabil)

• Fabricarea cauciucului sintetic – În tabelele 3.47-3.49 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi diferitelor tehnici de fabricare

• Fabricarea răşinilor acrilonitril-butadien-stirenice (ABS) – În tabelul 3.50 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi producerii acestui tip de răşini

• Fabricarea oxidului de etilenă – În tabelul 3.51 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi producerii oxidului de etilena

• Fabricarea formaldehidei – În tabelele 3.52-3.54 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi diferitelor tehnici de fabricare a formaldehidei (prin oxidare catalitică, cu deficit sau exces de aer, respectiv pentru procesul de oxidare catalitică, cu deficit de aer şi sisteme de control)

• Fabricarea etilbenzenului – În tabelul 3.55 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi producerii etilbenzenului

• Fabricarea anhidridei ftalice – În tabelele 3.56 - 3.57 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi diferitelor tehnici de fabricare a anhidridei ftalice (o-xilen ca materie primă sau naftalina ca materie primă)

• Fabricarea acrilonitrilului – În tabelul 3.58 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi producerii acrilonitrilului

______________________________________________________________________________________


• Fabricarea acidului glioxilic – În tabelul 3.59 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi producerii acidului glioxilic

• Fabricarea pesticidelor şi altele (fitosanitare,...) – În tabelul 3.60 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi producerii pesticidelor

• Stocare, manevrare şi transport al produselor chimice (cod NFR 2.B.5.b) – În această categorie intră emisiile provenite din:

o Pentru substanţele lichide sau gazoase:

� Umplere şi golire

� Evaporarea naturală din rezervoare

� Emisii fugitive de la flanşe, fitinguri, pompe

� Emisii din momentul prelevării de probe

� Emisii din operaţii de curăţare

o Pentru substanţele solide:

� Încărcare şi descărcare

� Transport

� Stocare în vrac

Factorii de emisie indicaţi mai sus includ şi emisiile din categoria cod NFR 2.B.5.b.

Pentru estimarea emisiilor asociate stocării substanţelor organice aflate în stare lichidă în rezervoare se recomandă utilizarea programului de calcul TANKS Emissions Estimation Software (TANKS) bazat pe procedurile de estimare a emisiilor incluse în Capitolul 7 – Liquid Storage Tanks al Metodologiei US EPA/AP-42 „Compilation of Air Pollutant Emission Factors, AP-42”, disponibil la adresa http://www.epa.gov/ttnchie1/software/tanks/.

Trebuie menţionat că majoritatea factorilor de emisie de nivel 2 furnizaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009 corespund situaţiei în care nu au fost implementate sisteme de control (reducere) al emisiilor. Pentru estimarea emisiilor, în cazul utilizării sistemelor de control (reducere) este necesară cunoaşterea eficienţei acestor sisteme. Se recomandă utilizarea valorilor eficienţelor sistemelor de control al emisiilor determinate pe baza informaţiilor furnizate de producătorii de echipamente. Pentru cazurile în care aceste informaţii nu sunt disponibile, vor fi utilizate eficienţele indicate în Ghidul EMEP/EEA 2009 în tabelul 3-61. Acest tabel prezintă eficienţe de reducere pentru particule. Eficienţele sunt preluate din documentul CEPMEIP şi sunt aplicabile unei instalaţii de vechime medie cu control limitat al emisiilor fugitive.

Se precizează că inventarul local de emisii pentru instalaţii chimice va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici.

Inventarele na ţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 2.B, se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.



______________________________________________________________________________________



De asemenea, este necesară estimarea incertitudinilor inventarelor de emisii conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA 2009. Se precizează că este necesar ca operatorii instalaţiilor chimice să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date furnizate (producţii, date de monitorizare, etc.).


Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (producţii de chimicale, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe. În subcapitolul 4.5 este prezentată o propunere referitoare la structura acestei baze de date.

Rezultatele inventarelor naţionale de emisii pentru activităţile din categoria NFR 2.B vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

4.3.26 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 2.C INDUSTRIA METALELOR

Subgrupa 2.C Industria metalelor se referă la procesele tehnologice de fabricare a metalelor feroase şi feroaliajelor, respectiv la fabricarea metalelor neferoase, incluzând următoarele categorii de activităţi:

Tabelul 4.16 Categorii de activit ăţi din cadrul subgrupei 2.C

Activit ăţi industriale Cod NFR categoria de activit ăţi industriale

Fabricare fontă şi oţel 2.C.1 Fabricare fontă şi oţel şi fabricare feroaliaje Fabricare feroaliaje 2.C.2

Fabricare aluminiu 2.C.3

Fabricare cupru 2.C.5.a

Fabricare plumb 2.C.5.b

Fabricare nichel 2.C.5.c

Fabricare zinc 2.C.5.d

Fabricare metale neferoase

Fabricare alte metale 2.C.5.e

Procesele/activităţile luate în considerare în cadrul subgrupei cod NFR 2.C sunt reprezentate de:

• Procesele de ardere cu contact:

o în siderurgie: topirea minereurilor în furnale, sinterizarea, peletizarea, elaborarea fontei, elaborarea oţelului în convertizoare cu oxigen – pentru alţi poluanţi decât SOx, NOx şi CO

______________________________________________________________________________________


o în metalurgia neferoasă: topirea minereurilor în furnale, sinterizare, topiri – pentru alţi poluanţi decât SOx, NOx şi CO

• Elaborarea oţelului în cuptoare electrice, fabricarea aluminiului primar

• Alte procese:

o turnarea

o laminarea

o stocarea, manevrarea şi transportul minereurilor, produselor şi deşeurilor metalice.

Sursele din subgrupa cod NFR 2.C asociate fabricării primare şi secundare a metalelor feroase şi neferoase cad sub incidenţa OUG nr. 152/2005 şi reprezintă surse majore de poluare a aerului la nivel local. Sursele din subgrupa cod NFR 2.C reprezintă surse cheie pentru emisiile de metale, în conformitate cu analiza prezentată în subcapitolul 4.2.

Întrucât procesul de fabrica ţie ce se desf ăşoară în cadrul unei unit ăţi metalurgice presupune ca activitate esen ţială un proces de ardere (arderea cu contact), estimarea emisiilor asociate categoriilor de activi tăţi 2.C va respecta pa şii procedurali indica ţi la procedura 4.3.4 „Activit ăţi din categoria cod NFR 1.A.2 Arderi în industrii de fabricare şi construc ţii”.


Surse de date

Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile desfăşurate în cadrul subgrupei 2.C fac parte dintre cele indicate la procedura privind estimarea emisiilor pentru categoria de activităţi cod NFR 1.A.2 Arderi în industrii de fabricare şi construcţii”:

• Operatorii economici al căror profil de activitate este: metalurgia feroasă primară şi/sau secundară, metalurgia neferoasă primară şi/sau secundară;

• Agen ţiile regionale şi locale pentru protec ţia mediului – pot furniza date referitoare la activităţile şi instalaţiile operatorilor economici, cuprinse în autorizaţiile integrate/autorizaţiile de mediu, în diverse raportări (IPPC, E-PRTR) şi în rapoartele de monitorizare a emisiilor;

• Institutul Na ţional de Statistic ă – poate furniza date privind producţiile pe domenii de activitate, incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.

Colectarea datelor

Conform celor menţionate la procedura 4.3.4 „Activităţi din categoria cod NFR 1.A.2 Arderi în industrii de fabricare şi construcţii”, având în vedere că o unitate industrială de fabricare a metalelor poate include surse de ardere, altele decât cele aferente direct proceselor tehnologice, operatorilor acestor unităţi le vor fi transmise atât chestionarul „Procese_productie_metalurgie”, cât şi chestionarele „Surse mari de ardere_energie”, după caz, precum şi „Surse ardere mica putere_punctuale”. Operatorilor al căror profil de activitate este fabricarea fontei şi oţelului (metalurgie feroasă primară) le va fi transmis, de asemenea, chestionarul „Fabricare cocs”.

Estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua pe baza nivelului 3 de abordare, în corelaţie cu nivelul de abordare stabilit pentru categoria de activităţi cod NFR 1.A.2 „Arderi în industrii de fabricare şi construcţii”. Inventarele de emisii pentru sursele din

______________________________________________________________________________________


subgrupa 2.C trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul, local sau naţional.


Grupul de lucru constituit pentru inventarierea emisiilor generate de activităţile din categoria de activităţi cod NFR1.A.2 va aborda în mod integrat şi inventarierea emisiilor generate de procesele tehnologice de fabricare a metalelor, urmându-se acelaşi flux de date.

În scopul inventarierii emisiilor trebuie luate în considerare toate activităţile/sursele existente în amplasamentul unei unităţi metalurgice, adică:

• procesele tehnologice cod NFR 2.C (2.C.1, 2.C.2, 2.C.3, 2.C.5.a... 2.C.5.f);

• procese de ardere a combustibililor pentru activităţile cod NFR 1.A.2 (1.A.2.a, 1.A.2.b);

• procesul de fabricare a cocsului (cod NFR 1.A.1.c), în cazul metalurgiei feroase primare.

De asemenea, vor fi luate în considerare, după caz, activităţile de producere a energiei electrice şi termice prin intermediul instalaţiilor mari de ardere (cod NFR 1.A.1.a) şi/sau activităţile de ardere în surse staţionare de mică putere (cod NFR 1.A.4).

Conform Ghidului EMEP/EEA 2009, se consideră că emisiile de poluanţi gazoşi NOx, SOx şi CO sunt asociate în principal arderilor cu contact în industriile de fabricare, în timp ce emisiile celorlalţi poluanţi relevanţi (particule, metale grele, dioxine şi furani, COVnm, HAP, PCB, HCB) sunt atribuite categoriei de activităţi 2.C, pentru a se evita dubla luare în considerare a emisiilor. Se menţionează că emisiile de poluanţi gazoşi NOx, SOx şi CO pot fi asociate categoriei de activităţi 2.C în cazul în care nu sunt generate de procese de ardere (de exemplu, elaborarea oţelului în cuptoare electrice, fabricarea aluminiului primar).

În cazul proceselor tehnologice de fabricare a metalelor se pot aplica următoarele tipuri de metode de estimare a emisiilor:

• Metode bazate pe m ăsur ări directe – având în vedere că la o serie de instalaţii sunt implementate sisteme de monitorizare continuă a emisiilor

• Metode bazate pe factori de emisie – aplicabile pentru estimarea emisiilor pentru poluanţii relevanţi.

În cazul în care există măsurări continue pentru alţi poluanţi în afara celor de ardere (SO2, NOx, CO), de regulă particule, datele astfel obţinute vor putea fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii pentru poluanţii monitorizaţi, doar în condiţiile respectării criteriilor de calitate prevăzute prin standardele SR EN ISO 14956:2003 şi SR EN 14181:2004. Datele provenite din măsurări discontinue nu vor fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii, deoarece programele de măsurare respective au fost stabilite pentru verificarea conformării şi nu pentru estimarea emisiilor necesare elaborării inventarelor locale şi naţionale.

Pentru instalaţiile la care nu se efectuează monitorizarea continuă a emisiilor, precum şi pentru poluanţii care nu sunt monitorizaţi continuu, elaborarea inventarelor de emisii se va efectua prin utilizarea metodelor de estimare a emisiilor pe baza factorilor de emisie.

______________________________________________________________________________________







În ceea ce priveşte emisiile orare, pentru instalaţiile la care se efectuează monitorizarea continuă a emisiilor, operatorii vor furniza seriile dinamice orare de valori ale emisiilor pentru poluanţii monitorizaţi continuu, generate pentru întregul an de inventariere.

Pentru instalaţiile la care nu se efectuează monitorizare continuă a emisiilor, operatorii vor furniza emisiile anuale/lunare împreună cu regimul de funcţionare a instalaţiilor.

În conformitate cu Ghidul EMEP/EEA 2009 se recomandă ca stabilirea factorilor de emisie să fie efectuată pe baza informaţiilor incluse în ghidurile şi documentaţiile tehnice specifice diferitelor sectoare de activitate şi în documentele de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile pentru fabricarea fontei şi oţelului, procesarea metalelor feroase, fabricarea metalelor neferoase, pentru fiecare instalaţie. În procesul de selectare şi de stabilire a factorilor de emisie va trebui acordată o atenţie deosebită, pe de o parte evaluării stării tehnice a echipamentelor, iar pe de altă parte, sistemelor pentru reducerea emisiilor, luând în considerare informaţiile disponibile în documentele de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile.

Pentru poluanţii pentru care documentele de referinţă nu furnizează factori de emisie, se vor utiliza factorii de emisie de nivel 2 indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009 pentru estimarea emisiilor asociate categoriilor de activităţi cod NFR 2.C.1 „Fabricarea fontei şi oţelului”, 2.C.2 „Fabricarea feroaliajelor”, 2.C.3 „Fabricarea aluminiului”, respectiv 2.C.5.a .... 2.C.5.e corespunzătoare fabricării metalelor neferoase (cupru, plumb, nichel, zinc şi alte metale), aplicând, după caz, corecţiile corespunzătoare eficienţei sistemelor pentru reducerea emisiilor (precum sistemele de reţinere a particulelor, etc.), în conformitate cu informaţiile disponibile în documentele de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile şi/sau cu informaţiile furnizate de producătorii de echipamente.

Categoria de activităţi cod NFR 2.C.1 Fabricarea fontei şi oţelului

În situaţia în care sunt disponibile date detaliate privind instalaţiile de fabricare a fontei şi oţelului, se recomandă analiza şi selectarea factorilor de emisie în cadrul grupului de lucru, pe baza următoarelor documente de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile pentru instalaţiile ce intră sub incidenţa OUG nr. 152/2005 (http://eippcb.jrc.es/reference/):

• Documentul de referinţă privind BAT pentru fabricarea fontei şi oţelului/BREF Iron and Steel,

• Documentul de referinţă privind BAT pentru prelucrarea metalelor feroase/BREF in the Ferrous Metals Processing Industry

• Documentul de referinţă privind BAT pentru turnătorii şi topitorii/BREF in Smitheries and Foundries Industry

______________________________________________________________________________________


Dat fiind faptul că activităţile de metalurgie primară au asociate o serie de surse deschise, libere de emisie a particulelor (manevrare, stocare minereu, sinter, zgură, trafic intern, etc.) cu emisii semnificative, se recomandă estimarea acestor emisii prin utilizarea factorilor de emisie recomandaţi de metodologia US EPA/AP-42, capitolul 12 „Metallurgical Industry”, subcapitolul 12.5 „Iron And Steel Production”, tabelul 12.5-4.

Pentru poluanţi precum hexaclorbenzenul şi compuşii organici volatili nemetanici, pentru care nu sunt furnizaţi factori de emisie prin Documentul de referinţă privind BAT pentru fabricarea fontei şi oţelului/BREF Iron and Steel sau prin metodologia US EPA/AP-42, se vor utiliza factorii de emisie de nivel 2 recomandaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009.

Categoria de activităţi cod NFR 2.C.2 Fabricarea feroaliajelor

Pentru estimarea emisiilor de particule asociate categoriei de activităţi cod NFR 2.C.2 se vor utiliza factorii de emisie furnizaţi de metodologia US EPA/AP-42, capitolul 12 „Metallurgical Industry”, subcapitolul 12.4 „Ferroalloy Production”.

Pentru estimarea emisiilor de metale, se recomandă utilizarea metodei bilanţului de masă: compoziţiile în procente de masă ale metalelor componente ale aliajului (fiecare tip de aliaj are o reţetă stabilită printr-un standard) se aplică emisiilor de particule de la cuptorul de topire şi de elaborare a şarjei respectivului aliaj.

Categoria de activităţi cod NFR 2.C.3 Fabricarea aluminiului

Fabricarea aluminiului primar constă în două etape majore, respectiv fabricarea aluminei din bauxită şi obţinerea aluminiului prin electroliza aluminei.

Pentru estimarea emisiilor de particule asociate fabricării aluminei se recomandă utilizarea factorilor de emisie furnizaţi de metodologia US EPA/AP-42 capitolul 12 „Metallurgical Industry”, subcapitolul 12.1 „Primary Aluminum Production”.

Pentru estimarea emisiilor asociate obţinerii aluminiului prin electroliza aluminei se vor utiliza factorii de emisie de nivel 2 indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009, capitolul 2.C.3, tabelele 3-2÷3.3 şi eficienţele de reţinere indicate de Ghidul EMEP/EEA 2009, capitolul 2.C.3, tabelele 3-5 şi 3-6.

Pentru estimarea emisiilor de fluoruri provenite din procesul de fabricare a aluminiului primar, se recomandă utilizarea factorilor furnizaţi de metodologia US EPA/AP-42 capitolul 12 „Metallurgical Industry”, subcapitolul 12.1 „Primary Aluminum Production”.

Pentru estimarea emisiilor de particule asociate fabricării aluminiului secundar se recomandă utilizarea factorilor de emisie recomandaţi US EPA/AP-42 capitolul 12 „Metallurgical Industry”, subcapitolul 12.1 „Secondary Aluminum Production”. Pentru estimarea emisiilor de compuşi organici cloruraţi (dioxine şi furani, respectiv hexaclorbenzen) se vor utiliza factorii de emisie de nivel 2 indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009, capitolul 2.C.3, tabelul 3-4. În cazul în care, sistemele pentru reducerea emisiilor de particule de la cuptoarele de topire sunt altele decât filtrele cu saci, luate în considerare de metodologia US EPA, se vor utiliza eficienţele de reţinere indicate de Ghidul EMEP/EEA 2009, capitolul 2.C.3, tabelul 3-7.

Categoriile de activităţi cod NFR 2.C.5.a Fabricarea cuprului, 2.C.5.b Fabricarea plumbului, 2.C.5.c Fabricarea nichelului, 2.C.5.d Fabricarea zincului, 2.C.5.e Fabricarea altor metale

______________________________________________________________________________________


Pentru estimarea emisiilor asociate fabricării metalelor neferoase cupru, plumb, zinc, nichel şi altor metale se vor utiliza factorii de emisie de nivel 2 indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009, după cum urmează:

• capitolul 2.C.5.a, tabelul 3-2 pentru fabricarea cuprului primar, respectiv tabelul 3-5 pentru fabricarea cuprului secundar şi eficienţele de reţinere indicate în tabelul 3-7

• capitolul 2.C.5.b, tabelele 3-2 ÷ 3-6 pentru fabricarea plumbului primar, respectiv tabelele 3-9 ÷ 3-12 pentru fabricarea plumbului secundar. Eficienţele de reţinere indicate în tabelul 3-14 sunt aplicabile pentru corectarea factorilor din tabelele 3-2 şi respectiv 3-9

• capitolul 2.C.5.c, tabelul 3-1 pentru fabricarea nichelului (Ghidul menţionează că abordarea de nivel 2 utilizează factorii de emisie de nivel 1)

• capitolul 2.C.5.d, tabelele 3-2 ÷ 3-8 pentru fabricarea zincului primar, respectiv tabelele 3-9 ÷ 3-12 pentru fabricarea zincului secundar. Eficienţele de reţinere indicate în tabelul 3-13 sunt aplicabile pentru corectarea factorilor din tabelele 3-2 şi respectiv 3-9

• capitolul 2.C.5.e, tabelul 3-1 pentru fabricarea altor metale (topire), ţinând cont de eficienţele de reţinere ale instalaţiilor

Categoria de activităţi cod NFR 2.C.5.f Stocarea, manevrarea şi transportul produselor metalice

În cazul în care pentru estimarea emisiilor asociate categoriilor de activităţi 2.C.1, 2.C.2, 2.C.3, 2.C.5.a...2.C.5.e sunt utilizaţi factori de emisie furnizaţi de metodologia EMEP/EEA 2009, emisiile asociate stocării, manevrării şi transportului produselor metalice sunt incluse în categoriile anterioare referitoare la activităţile de fabricare a metalelor.

În cazul în care estimarea emisiilor asociate categoriei de activităţi 2.C.1 se realizează cu ajutorul metodologiei US EPA/AP-42, emisiile asociate stocării, manevrării şi transportului produselor metalice pot fi estimate separat de cele de proces şi se raportează la categoria cod NFR 2.C.5.f.

În cazul în care vor deveni disponibili factori de emisie asociaţi stocării, manevrării şi transportului produselor metalice, în afară de activităţile de metalurgie feroasă, se recomandă utilizarea acestora, alături de factorii de emisie specifici furnizaţi de metodologia US EPA/AP-42. Se precizează că Ghidul EMEP/EEA 2009 furnizează factori de emisie care includ activităţile de stocare, manevrare şi transport, deci aceştia nu pot fi folosiţi în combinaţie cu factori specifici acestor activităţi, pentru a preveni dubla luare în considerare a emisiilor generate de activităţile de stocare, manevrare şi transport.

Se precizează că inventarul local de emisii pentru o unitate industrială va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici. De asemenea, pentru fiecare sursă vor fi estimate şi prezentate emisiile tuturor poluanţilor relevanţi: SOx, NOx, CO, particule, metale, COVnm, dioxine şi furani, etc.

La toate instalaţiile la care au loc arderi cu contact, se asociază emisiilor de gaze emisiile de particule, metale şi de alţi poluanţi, deoarece prin coşul de emisie aferent instalaţiei respective sunt emişi toţi poluanţii relevanţi acestui proces. De asemenea,

______________________________________________________________________________________


trebuie luat în considerare că, dacă la cuptoarele de topire la care se utilizează combustibil fosil, gazele de ardere şi emisiile din topirea metalelor sunt emise prin acelaşi coş/conductă, acestui coş i se vor asocia emisiile rezultate din ambele procese (de ardere combustibil şi de topire metale).

Inventarele na ţionale de emisii pentru categoriile de activităţi cod NFR 2.C se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru aceste categorii. Această abordare prezintă o serie de avantaje majore: asigurarea unei precizii ridicate, a integralităţii şi a transparenţei inventarelor naţionale, precum şi asigurarea concordanţei între raportările efectuate pentru diferite scopuri.




Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această categorie de surse constă în compararea producţiilor de metale cu datele corespunzătoare din anuare şi alte anchete statistice.

Un aspect important al verificării inventarelor de emisii constă în evaluarea incertitudinii acestora conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA 2009. Se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (producţii, date de monitorizare, etc.).


Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (consumuri de combustibili, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, producţii, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe. În subcapitolul 4.5 este prezentată o propunere referitoare la structura acestei baze de date.

Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoriile NFR 2.C vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

4.3.27 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 2.D.1 FABRICAREA CELULOZEI ŞI HÂRTIEI

Procesul de fabricare a celulozei şi hârtiei constă în 3 etape principale: fabricarea celulozei, albirea pastei şi fabricarea hârtiei. Există 3 procedee de obţinere a hârtiei: procedeul sulfat (Kraft) – cel mai frecvent utilizat, procedeul cu sulfit acid şi procedeul semi-chimizat cu sulfit neutru.

Activităţile de fabricare a celulozei şi hârtiei generează emisii de compuşi organici volatili nemetanici (COVnm), oxizi de sulf (SOx), particule, oxizi de azot (NOx) şi monoxid de carbon (CO).

______________________________________________________________________________________


Conform Ghidului privind inventarele emisiilor de poluanţi atmosferici EMEP/EEA 2009, emisiile de la fabricarea celulozei trebuie raportate la categoria de activităţi cod NFR 2.D.1 Fabricarea celulozei şi hârtiei.

Emisiile generate de arderile în cazane şi cuptoare trebuie raportate la categoria de activităţi cod NFR 1.A.2.d Arderi la fabricarea celulozei şi hârtiei, emisiile de la cuptoarele de regenerare a varului – în categoria de activităţi cod NFR 1.A.2.f.i Arderi în alte cuptoare, emisiile de la fabricile de hârtie – în categoria de activităţi cod NFR 1.A.2.d Arderi la fabricarea celulozei şi hârtiei, iar emisiile rezultate de la epurarea apelor uzate – trebuie raportate în cadrul categoriei de activităţi cod NFR 6.B Colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate.

Sursele din categoria cod NFR 2.D.1, asociate activităţilor de fabricare a celulozei şi hârtiei, nu reprezintă surse cheie, în conformitate cu analiza prezentată în subcapitolul 4.2. Instalaţiile industriale pentru producerea de celuloză din lemn sau din alte materiale fibroase, respectiv instalaţiile pentru producerea hârtiei şi cartonului având o capacitate de producţie mai mare de 20 tone/zi, intră sub incidenţa Directivei IPPC şi pot reprezenta surse de poluare a aerului la nivel local.

Date fiind cele de mai sus, inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare amplasament/sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul.

Pentru sursele din categoria cod NFR 2.D.1, datele specifice privind activitatea sunt reprezentate de producţia de celuloză uscată, producţiile de ulei de tal şi/sau de terebentină, precum şi cantitatea de materii solide din leşia neagră recausticizată.


Surse de date


• Operatorii economici al c ăror profil de activitate const ă în fabricarea celulozei şi hârtiei ;


• Institutul Na ţional de Statistic ă – poate furniza date privind producţiile de celuloză şi hârtie, incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.

Colectarea datelor


• transmiterea către fiecare operator a chestionarului „Procese_productie_celuloza”, care se referă la toate activităţile de producţie propriu-zise din cadrul unităţii industriale respective;


______________________________________________________________________________________




Deoarece în cadrul unei unităţi industriale cu profil de fabricare a celulozei şi hârtiei pot exista instalaţii de ardere pentru producerea de abur/energie termică, operatorilor acestor unităţi le vor fi transmise şi chestionarele „Surse mari de ardere_energie”, după caz, precum şi „Surse ardere mica putere_punctuale”. Întrucât există posibilitatea ca la unele dintre cazanele pentru producerea de abur/energie termică să se ardă deşeuri tehnologice din procesul de producţie împreună cu combustibilul sau în cazul unor procese cu contact, precum arderile pentru regenerarea leşiilor sau a arderilor pentru regenerarea varului, operatorul va comunica datele solicitate prin chestionarul „Procese_productie_celuloza”.

Prin chestionarul „Procese_productie_celuloza” sunt solicitate şi date necesare estimării emisiilor provenite din activităţi conexe precum manevrări, stocări de materii prime, traficul intern, funcţionarea utilajelor, epurarea apelor uzate, etc.

Având în vedere conţinutul ridicat de materii organice al apelor uzate rezultate din activităţile de fabricare a celulozei şi hârtiei, se consideră că estimarea emisiilor în atmosferă asociate epurării acestor ape uzate se poate realiza conform procedurii 4.3.41 „Activităţi din categoria cod NFR 6.B Colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate”.






Având în vedere că varietatea instalaţiilor din cadrul unei unităţi de fabricare a hârtiei şi celulozei şi a impactului semnificativ al acestor unităţi la nivel local, este necesară implicarea directă a operatorului în procesul de estimare a emisiilor la nivelul fiecărei instalaţii în parte.

Ca urmare, estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua pe baza nivelului 3 şi/sau 2 de abordare, în funcţie de disponibilitatea datelor.



Pentru inventarierea emisiilor aferente activităţilor/surselor existente în amplasamentul unei unităţi industriale cu profil de fabricare a hârtiei şi celulozei, vor fi luate în considerare toate procesele ce se desfăşoară pe amplasament.

Procedura de elaborare a inventarelor de emisii pentru această categorie de surse va cuprinde următoarele etape:

______________________________________________________________________________________







Reprezentanţii autorităţii de mediu vor distribui reprezentanţilor operatorilor industriali chestionarele de colectare a datelor privind activitatea, combustibilii utilizaţi, caracteristicile şi localizarea surselor, tehnici şi tehnologii utilizate, inclusiv cele pentru controlul emisiilor, precizând termenele de raportare.

Operatorii industriali vor completa chestionarele şi le vor transmite autorităţii de mediu, care va efectua o analiză preliminară a acestora. În cazul în care sunt identificate aspecte neclare sau neconcordanţe în datele primite, autoritatea de mediu va solicita clarificări. Operatorul va transmite clarificările solicitate, în urma acestei operaţii rezultând forma finală a răspunsurilor la chestionare.

Reprezentanţii autorităţii de mediu vor verifica încadrarea activităţilor din amplasamentul unei unităţi industriale în codurile NFR şi de comun acord cu operatorul vor definitiva această încadrare.

Următorii paşi procedurali se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de emisii pentru activităţile din categoria cod NFR 2.D.1.


În cazul proceselor de fabricare a celulozei şi hârtiei se pot aplica următoarele metode de estimare a emisiilor:

• Metode bazate pe m ăsur ări directe








Metodele bazate pe măsurări directe – sunt utilizabile pentru estimarea emisiilor în cazul în care sunt montate sisteme de monitorizare continuă.

Având în vedere că metodele bazate pe măsurări sunt, teoretic, cele care conduc la estimarea emisiilor de poluanţi cu cel mai mare grad de precizie, prima metodă a cărei

______________________________________________________________________________________


aplicabilitate va fi evaluată va fi metoda care va utiliza rezultatele măsurărilor directe, în cazul în care acestea există. Datele provenite din măsurări continue vor putea fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii pentru poluanţii monitorizaţi, doar în condiţiile respectării criteriilor de calitate prevăzute prin standardele SR EN ISO 14956:2003 şi SR EN 14181:2004.

Pentru celelalte situaţii, şi anume, pentru instalaţiile la care nu se efectuează monitorizarea continuă a emisiilor, precum şi pentru poluanţii care nu sunt monitorizaţi continuu, elaborarea inventarelor de emisii se va efectua prin utilizarea metodelor de estimare a emisiilor pe baza factorilor de emisie.

În cazul în care monitorizarea continuă se realizează pentru o sursă de ardere cu contact (cuptor de regenerare var, cazan de regenerare a leşiilor), emisiile calculate din rezultatele măsurărilor vor fi raportate la categoria de surse 1.A.2 Arderi în industrii de fabricare şi construcţii.

Metoda bazată pe factori de emisie

Pentru categoria de activităţi cod NFR 2.D.1, corespunzătoare fabricării celulozei şi hârtiei prin procedeul sulfat şi prin procedeul cu sulfit acid, Ghidul EMEP/EEA 2009 furnizează factori de emisie de nivel 2 preluaţi din metodologia US EPA pentru CO şi fracţiunile PM10 şi PM 2,5, respectiv din Documentul de referinţă privind BAT în industria de celuloză şi hârtie pentru SOx, NOx, COVnm şi particule.

Se subliniază faptul că factorii de emisie pentru Nivelul 2 de abordare recomandaţi prin Ghidul EMEP/EEA 2009, sunt aplicabili producţiei de celuloză uscată şi integrează toate fazele procesului de fabricaţie, prin tehnologia specifică (instalaţii prevăzute cu electrofiltre şi/sau scrubere).

Pentru selectarea factorilor de emisie se recomandă consultarea următoarelor surse de informaţii:

• metodologia US EPA – subcapitolul 10.2 Fabricarea celulozei (Chemical wood pulping http://www.epa.gov/ttn/chief/ap42/ch10) pentru CO şi fracţiunile PM10 şi PM 2,5.

• Documentul de referinţă privind BAT în industria de celuloză şi hârtie (http://eippcb.jrc.es/reference) pentru SOx, NOx şi particule

• metodologia National Pollutant Inventory – Australia privind Tehnicile de estimare a emisiilor provenite de la fabricarea celulozei şi hârtiei (Emission Estimation Technique Manual for Pulp and Paper Manufacturing http://www.npi.gov.au/publications/emission-estimation-technique) pentru COVnm.

În procesul de selectare şi de stabilire a factorilor de emisie va trebui acordată o atenţie deosebită, pe de o parte evaluării stării tehnice a echipamentelor, iar pe de altă parte, sistemelor pentru reducerea emisiilor, luând în considerare informaţiile furnizate de producătorii de echipamente, în ghidurile şi documentaţiile tehnice specifice acestui sector de activitate şi/sau informaţiile disponibile în documentele de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile.

Se precizează că inventarul local de emisii pentru o unitate industrială va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici. De

______________________________________________________________________________________


asemenea, pentru fiecare sursă vor fi estimate şi prezentate emisiile tuturor poluanţilor relevanţi: SOx, NOx, CO, particule, COVnm, dioxine şi furani, etc.


Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 2.D.1 se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie. Această abordare prezintă o serie de avantaje majore: asigurarea unei precizii ridicate, a integralităţii şi a transparenţei inventarelor naţionale, precum şi asigurarea concordanţei între raportările efectuate pentru diferite scopuri.

În acelaşi mod se va proceda cu emisiile aferente categoriilor de activităţi din cadrul unităţilor industriale de fabricare a celulozei şi hârtiei, clasificate cu alte coduri NFR. Cumularea emisiilor se va realiza pe categorii de activităţi (coduri NFR).



Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind producţiile de celuloză cu datele statistice corespunzătoare.

De asemenea, este necesară estimarea incertitudinilor inventarelor de emisii conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA 2009. Se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (producţii, date de monitorizare, etc.).


Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (producţii, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe. În subcapitolul 4.5 este prezentată o propunere referitoare la structura acestei baze de date.

Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria NFR 2.D.1 vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

4.3.28 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 2.D.2 FABRICAREA PRODUSELOR ALIMENTARE ŞI A BĂUTURILOR

Categoria de activităţi cod NFR 2.D.2 se referă la procesele de fabricare a produselor alimentare şi a băuturilor, cu excepţia extracţiei uleiurilor vegetale ce corespunde categoriei de activităţi cod NFR 3.D.3 Utilizarea altor produse din Ghidul privind inventarele emisiilor de poluanţi atmosferici EMEP/EEA 2009.

Fabricarea produselor alimentare include toate procesele de producţie din industria alimentară ulterioare abatorizării, respectiv recoltării produselor agricole cultivate, precum: fabricarea pâinii şi a produselor de panificaţie, a produselor de patiserie, a

______________________________________________________________________________________


preparatelor din carne şi peşte, a zahărului, a margarinei şi altor grăsimi solide pentru gătit, a hranei pentru animale şi a cafelei prăjite.

Ghidul EMEP/EEA 2009 nu tratează emisiile asociate activităţilor de preprocesare şi de procesare a cerealelor (însilozare, morărit). Deoarece în România aceste activităţi sunt răspândite, se consideră necesară includerea emisiilor asociate acestora în inventarele locale şi naţionale de emisie.

Fabricarea băuturilor se referă la obţinerea băuturilor alcoolice, în special vin, bere şi băuturi spirtoase.

Principalii poluanţi asociaţi categoriei de activităţi 2.D.2 sunt compuşii organici volatili nemetanici (COVnm) şi/sau particulele.

Arderile asociate preparării hranei şi băuturilor pot fi încadrate fie la categoria de surse cod NFR 1.A.2.e, în cazul arderilor cu contact (de ex. arderea deşeurilor tehnologice, împreună cu combustibilul, în cazane de abur, etc.), fie la categoria de surse cod NFR 1.A.1/1.A.4 în cazul arderilor pentru producerea de abur şi/sau de energie termică.

În general, de la fabricarea produselor alimentare şi a băuturilor rezultă ape uzate, cu conţinut de nutrienţi şi materii organice, a căror degradare conduce la emisii de CH4, COVnm, NH3, H2S. Emisiile generate la evacuarea şi epurarea apelor uzate trebuie raportate în cadrul categoriei de activităţi cod NFR 6.B „Colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate”.

Sursele din categoria cod NFR 2.D.2, asociate activităţilor de preparare a hranei şi băuturilor, nu reprezintă surse cheie, în conformitate cu analiza prezentată în subcapitolul 4.2. Instalaţiile de tratare şi procesare în scopul fabricării produselor alimentare din materii prime de origine animală (altele decât laptele), având o capacitate de producţie mai mare de 75 tone produse finite/zi, respectiv din materii prime de origine vegetală, având o capacitate de producţie mai mare de 300 tone produse finite/zi de exploatare (valoarea medie trimestrială), intră sub incidenţa Directivei IPPC şi pot reprezenta surse de poluare a aerului la nivel local.


Pentru sursele din categoria cod NFR 2.D.2, datele specifice privind activitatea sunt reprezentate de consumurile de materii prime şi de producţii.


Surse de date


• Operatorii economici al c ăror profil de activitate este industria alimentar ă sau fabricarea b ăuturilor alcoolice ;


______________________________________________________________________________________


• Institutul Na ţional de Statistic ă – poate furniza date privind producţiile pe domenii de activitate, incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.

Colectarea datelor


• transmiterea către fiecare operator a chestionarului „Procese_productie_ alimente_bauturi”, care se referă la toate activităţile de producţie propriu-zise din cadrul unităţii industriale respective;




Deoarece în cadrul unei unităţi industriale cu profil de industrie alimentară sau de fabricare a băuturilor alcoolice există instalaţii de ardere pentru producerea de abur/energie termică, operatorilor acestor unităţi le vor fi transmise şi chestionarele „Surse mari de ardere_energie”, după caz, precum şi „Surse ardere mica putere_punctuale”. Întrucât există posibilitatea ca la unele dintre cazanele pentru producerea de abur/energie termică să se ardă diferite resturi de procesare împreună cu combustibilul, operatorul va comunica datele solicitate prin chestionarul „Procese_productie_alimente_bauturi”.

Prin chestionarul „Procese_productie_alimente_bauturi” sunt solicitate şi date necesare estimării emisiilor provenite din activităţi conexe precum traficul intern, funcţionarea utilajelor, epurarea apelor uzate, etc. Având în vedere faptul că apele uzate rezultate din activităţile de fabricare a alimentelor şi/sau băuturilor au o compoziţie similară apelor uzate menajere, se consideră că estimarea emisiilor în atmosferă asociate epurării acestora se poate realiza conform procedurii 4.3.41 „Activităţi din categoria cod NFR 6.B Colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate”.

Se precizează că este posibil ca pe un amplasament operatorii să desfăşoare şi activităţi specifice, de cultivare şi recoltare a plantelor, de creştere a păsărilor şi animalelor cod NFR 4.D, 4.B. În acest caz, autoritatea pentru protecţia mediului le va transmite şi chestionarele „Agricultura” şi/sau „Zootehnie”.






Având în vedere diversitatea activităţilor din industria alimentară şi de fabricare a băuturilor, variaţia semnificativă a capacităţilor de producţie, de la producătorii industriali, până la micii producători/producătorii în sistem casnic, abordarea pentru estimarea emisiilor va fi diferenţiată, astfel:

______________________________________________________________________________________


• pentru producătorii industriali – estimarea emisiilor se va realiza la nivel de unitate industrială, utilizând nivelul 2 sau 3 de abordare, în funcţie de disponibilitatea datelor

• pentru micii producători şi producătorii în sistem casnic – pentru care datele privind activitatea pot fi obţinute numai din date statistice, estimarea emisiilor se va realiza utilizând nivelul 2 de abordare, pe categorii de produse alimentare sau băuturi alcoolice.


Pentru inventarierea emisiilor aferente activităţilor/surselor existente în amplasamentul unei unităţi industriale cu profil de fabricare a produselor alimentare sau a băuturilor alcoolice, vor fi luate în considerare toate procesele ce se desfăşoară pe amplasament.







Reprezentanţii autorităţii de mediu vor distribui reprezentanţilor operatorilor industriali chestionarele de colectare a datelor privind activitatea, combustibilii utilizaţi, caracteristicile şi localizarea surselor, tehnici şi tehnologii utilizate, inclusiv cele pentru controlul emisiilor, precizând termenele de raportare.

Operatorii industriali vor completa chestionarele şi le vor transmite autorităţii de mediu, care va efectua o analiză preliminară a acestora. În cazul în care sunt identificate aspecte neclare sau neconcordanţe în datele primite, autoritatea de mediu va solicita clarificări. Operatorul va transmite clarificările solicitate, în urma acestei operaţii rezultând forma finală a răspunsurilor la chestionare.

Reprezentanţii autorităţii de mediu vor verifica încadrarea activităţilor din amplasamentul unei unităţi industriale în codurile NFR şi de comun acord cu operatorul vor definitiva această încadrare.



Pentru estimarea emisiilor asociate fabricării produselor alimentare şi/sau a băuturilor alcoolice se pot aplica următoarele metode:


• Metode bazate pe date surogat – aplicabile pentru estimarea emisiilor asociate micilor producători şi a producătorilor în sistem casnic


______________________________________________________________________________________



Pentru unităţile industriale, inventarele locale de emisii trebuie să cuprindă următoarele categorii de date:




Factorii de emisie vor fi preluaţi din metodologia US EPA/AP-42 – capitolul 9 Industria alimentară (http://www.epa.gov/ttn/chief/ap42/ch09/index.html), inclusiv pentru activităţile de însilozare şi morărit – subcapitolul 9.9.1 „Grain Elevators and Processes”, iar în cazul în care aceştia nu sunt disponibili, se vor utiliza factorii de emisie de nivel 2 de abordare recomandaţi prin Ghidul EMEP/EEA 2009 pentru categoria de activităţi cod NFR 2.D.2, aplicând, după caz, corecţiile corespunzătoare eficienţei sistemelor pentru reducerea emisiilor, în conformitate cu informaţiile disponibile în Documentul de referinţă privind BAT în industriile de alimente, băuturi şi lapte, cu informaţiile incluse în ghidurile şi documentaţiile tehnice specifice diferitelor sectoare de activitate şi/sau furnizate de producătorii de echipamente. Se subliniază faptul că factorii de emisie pentru Nivelul 2 de abordare aplicabili producţiei, recomandaţi prin Ghidul EMEP/EEA 2009, integrează toate fazele procesului de fabricare a produselor alimentare şi a băuturilor, prin tehnologia specifică - de la materia primă până la livrarea produsului finit.

Se precizează că în ceea ce priveşte emisiile asociate silozurilor şi morilor de cereale, în categoria de activităţi cod 2.D.2 vor fi incluse astfel: silozuri şi mori de cereale care funcţionează în acelaşi amplasament şi mori de cereale. Nu se includ emisiile aferente silozurilor care funcţionează independent, acestea urmând să fie incluse în categoria cod NFR 4.D.

Pentru estimarea emisiilor generate de activităţile desfăşurate de micii producători şi de producătorii în sistem casnic se vor utiliza factorii de emisie de nivel 2 de abordare recomandaţi prin Ghidul EMEP/EEA 2009, aplicabili producţiilor, pe categorii de produse, în corelaţie cu datele statistice privind producţiile sau consumurile pe locuitor. Din producţiile naţionale provenite din date statistice se scad producţiile raportate de operatorii industriali, corespunzător fiecărei categorii de produse, factorii de emisie fiind aplicaţi acestei diferenţe. Dezagragarea emisiilor naţionale rezultate din această diferenţă se va realiza la nivel de localitate, în funcţie de numărul de locuitori şi de consumul mediu pe locuitor, pe tip de localitate (urban sau rural) şi regiune de dezvoltare, luând în considerare că datele statistice referitoare la consumuri pentru produsele de interes din cadrul activităţii cod NFR 2.D.2 (pâine, carne şi produse din carne, zahăr, băuturi alcoolice, etc.) sunt structurate pe regiuni de dezvoltare şi pe tipul de localitate – urban sau rural.

În cazul în care se constată că diferenţa între producţiile naţionale provenite din date statistice şi producţiile raportate de operatorii industriali, corespunzător fiecărei categorii de produse, este negativă sau neplauzibilă se va proceda la utilizarea unei metode alternative. Astfel, în cazul produselor provenite predominant din producţia

______________________________________________________________________________________


internă se pot folosi date surogat referitoare la consumul mediu pe locuitor, care se regăsesc, în general, în datele statistice naţionale. Din aceste date se vor calcula consumurile totale la nivel naţional care sunt asimilabile producţiilor naţionale corespunzătoare produselor respective. Din consumurile totale astfel calculate se vor scădea producţiile raportate de operatorii industriali, diferenţa fiind considerată ca producţie a micilor producători şi a celor în sistem casnic. Pentru a estima emisiile corespunzătoare se vor aplica diferenţei obţinute factorii de emisie mai sus menţionaţi. Dezagregarea rezultatelor se va efectua conform metodei prezentate anterior.

Emisiile asociate activităţilor desfăşurate de micii producători şi de producătorii în sistem casnic sunt tratate ca emisii din surse de suprafaţă.

Se precizează că inventarul local de emisii va cuprinde:

• pentru fiecare unitate industrială cu profil de industrie alimentară sau de fabricare a băuturilor alcoolice - toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea, fiecare sursă fiind tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici

• emisiile provenite din activităţile desfăşurate de micii producători şi de producătorii în sistem casnic, repartizate pe localităţi (ca emisii din surse de suprafaţă).


Inventarul naţional de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 2.D.2 se va elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie. Această abordare prezintă o serie de avantaje majore: asigurarea unei precizii ridicate, a integralităţii şi a transparenţei inventarelor naţionale, precum şi asigurarea concordanţei între raportările efectuate pentru diferite scopuri.

În acelaşi mod se va proceda cu emisiile aferente categoriilor de activităţi din cadrul unităţilor de fabricare a produselor alimentare sau a băuturilor, clasificate cu alte coduri NFR. Cumularea emisiilor se va realiza pe categorii de activităţi (coduri NFR).



Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind producţiile naţionale anuale de produse alimentare şi băuturi cu datele statistice corespunzătoare.

Conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA 2009, se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (producţii, consumuri materii prime, etc.).


Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (producţii, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate

______________________________________________________________________________________


pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe. În subcapitolul 4.5 este prezentată o propunere referitoare la structura acestei baze de date.


4.3.29 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 2.D.3 PRELUCRAREA LEMNULUI

În această categorie de activităţi se vor include procesele de prelucrare mecanică a lemnului, cu excepţia fabricării mobilei.



• Operatorii care desf ăşoară activit ăţi de procesare a lemnului , precum fabricarea placajelor, a produselor din lemn reconstituit şi a produselor din lemn prelucrat, cu excepţia fabricării mobilei

• Agen ţiile regionale/locale pentru protec ţia mediului – pot furniza lista operatorilor economici cu profil de prelucrare a lemnului, date referitoare la activităţile acestora, cuprinse în autorizaţiile de mediu, în diverse raportări (E-PRTR)

• Institutul Na ţional de Statistic ă – poate furniza date privind volumul de lemn prelucrat, incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.

Colectarea datelor


• transmiterea către operatorii a chestionarului „Procese_lemn”, chestionar care se referă atât la activităţile acoperite de categoria de surse cod NFR 2.D.3 cât şi la fabricarea mobilei;

• solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor regionale/locale pentru protecţia mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile de mediu şi în diverse alte documente;


Având în vedere că în amplasamentul unei unităţi de prelucrare a lemnului pot exista instalaţii de ardere pentru producerea energiei termice (încălzirea spaţiilor, prepararea apei calde), operatorilor le va fi transmis chestionarul „Surse ardere mica putere_punctuale”.


Întrucât sursele din categoria cod NFR 2.D.3 pot reprezenta surse de emisii cu impact local, iar această activitate este larg răspândită la nivel naţional, estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua, în măsura posibilului, la nivel de unitate de prelucrare a lemnului – nivel 3 .

______________________________________________________________________________________



Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de e misii pentru particule

În cazul activităţilor de procesare a lemnului, acoperite de categoria cod NFR 2.D.3 se pot aplica următoarele metode de estimare a emisiilor de particule:

• Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor – aplicabile la nivel de operatori industriali

• Metoda bazat ă pe factori de emisie predefini ţi – aplicabilă la nivelul micilor operatori



Pentru operatorii industriali

Pentru operatorii industriali, se recomandă elaborarea modelelor proprii de estimare a emisiilor. În cadrul acestor modele, pentru echipamentele care sunt racordate la sisteme de reţinere a emisiilor de particule, se iau în considerare nivelurile de concentraţii de particule în efluentul gazos, ce sunt garantate a fi atinse de către producătorul/furnizorul sistemului de reducere a emisiilor, precum şi debitul de efluent gazos.

În situaţia în care operatorul nu deţine un model propriu de estimare, estimarea emisiilor se poate face pe baza factorului de emisie indicat de Ghidul EMEP/EEA 2009. Dat fiind că acest factor de emisie are un grad de incertitudine ridicat şi permite doar calculul emisiei la nivelul întregii unităţi de prelucrare a lemnului, se recomandă ca împreună cu operatorul, să se repartizeze emisia totală pe sursele de emisie ale unităţii.

Pentru unităţi cu capacităţi mici de producţie

Pentru evaluarea emisiilor de particule rezultate în urma proceselor de prelucrare mecanică a lemnului în unităţile de mici dimensiuni se va utiliza factorul de emisie de nivel 1 recomandat pentru particulele totale în suspensie de Ghidul EMEP/EEA 2009 aplicat cantităţii de lemn procesat pe unitate/instalaţie.

Factorii de emisie se vor aplica cantităţilor de produse de lemn fabricate.

Se precizează că inventarul local de emisii va cuprinde pentru fiecare unitate cu profil de prelucrare a lemnului - toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea, fiecare sursă fiind tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici.

Inventarul na ţional de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 2.D.3 se va elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie. Această abordare prezintă o serie de avantaje majore: asigurarea unei precizii ridicate, a integralităţii şi a transparenţei inventarelor naţionale, precum şi asigurarea concordanţei între raportările efectuate pentru diferite scopuri.


______________________________________________________________________________________




Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (consumuri, producţii, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe. În subcapitolul 4.5 este prezentată o propunere referitoare la structura acestei baze de date.


4.3.30 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 2.E PRODUCEREA DE POLUANŢI ORGANICI PERSISTENŢI (POP) ŞI DIN CATEGORIA COD NFR 2.F CONSUMUL DE POLUANŢI ORGANICI PERSISTENŢI (POP) ŞI DE METALE GRELE

Conform ghidului privind inventarele de emisii de poluanţi organici persistenţi (POP), elaborat de Comitetul Director al Programului european de cooperare pentru monitorizarea şi evaluarea transmiterii poluanţilor atmosferici la lungă distanţă, pentru inventarierea emisiilor de POP trebuie avut în vedere regimul reglementat al producerii, comercializării şi utilizării acestora, după cum urmează:

Tabelul 4.17 Date generale privind abordarea invent arierii emisiilor de POP

Substan ţa Anexa la

Protocolul POP

Producere Comercializare Utilizare Emisii

Aldrin NU NU NU NU

Clordan NU NU NU NU

Clordecon NU NU NU NU

DDT (anexele I şi II) I ; II DA DA DA DA

Dieldrin NU NU NU NU

Endrin NU NU NU NU

Heptaclor NU NU NU NU

Hexabromobifenil NU NU NU NU

HCB (anexele I şi III)

Hexaclorbenzen I ; III NU NU NU DA

Mirex NU NU NU NU

PCB (anexele I şi II) I ; II NU NU NU DA

Toxafen NU NU NU NU

HCH2

Hexaclorciclohexan II NU NU NU NU

Lindan II DA DA DA DA

PCDD/PCDF NU NU NU DA

______________________________________________________________________________________


Substan ţa Anexa la

Protocolul POP

Producere Comercializare Utilizare Emisii

PAH

(benzo(a)piren, benzo(b)fluoranten, benzo(k)fluoranten,

indeno(1,2,3-cd)piren)

NU NU NU DA

PentaBDE

Pentabromodifenil eter NU NU NU DA

PFOS

Acidul perfluorooctan sulfonic şi sărurile acestuia, precum şi fluorura de sulfonil perfluorooctanică

DA DA DA DA

PCN

Naftalina policlorurată NU NU NU DA

PeCB

Pentaclorbenzen NU NU NU DA

HCBD

Hexaclorbutadienă NU NU NU DA

OctaBDE

Octabromodifenil eter NU NU NU DA

SCCP

Parafine cu lanţ scurt clorinate

DA DA DA DA

Substanţe raportate1 DA DA DA DA

Alte substanţe1 DA DA DA DA

PCP

Pentaclorfenol DA DA DA DA

Endosulfan DA DA DA DA

Trifluralin DA DA DA DA

Dicofol DA DA DA DA 1În funcţie de substanţă (de exemplu, pentru substanţele emise neintenţionat nu se solicită date privind activitatea – producţii, utilizări, vânzări). 2HCH nu se foloseşte în prezent decât pentru fabricarea lindanului.

Substanţele care se încadrează în Anexa I la Protocolul Convenţiei din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, referitor la poluanţii organici persistenţi ratificat prin Legea nr. 271/2003, pot fi emise în mediu doar pe parcursul şi ulterior utilizării acestora. Majoritatea acestor substanţe au fost interzise.

Deşi bifenilii policloruraţi sunt, de asemenea, interzişi, produsele cu conţinut de PCB reprezintă încă potenţiale surse de emisie, fapt valabil şi pentru alte substanţe precum pentaBDE, octaBDE, SCCP.

______________________________________________________________________________________


DDT poate fi încă produs în cazuri de urgenţe medicale (de exemplu epidemii de malarie), emisia asociată fabricării fiind astfel limitată.

Conform ghidului privind inventarele de emisii de poluanţi organici persistenţi (POP), pentru Părţile la Protocol, emisiile curente de astfel de substanţe sunt prin definiţie 0, cu excepţia PCB, HCB şi DDT.

Substanţele care se încadrează în Anexa II la Protocolul POP pot fi fabricate numai pentru un număr restricţionat de utilizări, după cum urmează:

• DDT – care se poate fabrica şi utiliza numai în situaţii de urgenţe epidemiologice

• HCH – care se foloseşte în prezent numai pentru fabricarea lindanului

• Lindan

• PCB – pentru care a fost deja depăşit termenul limită prevăzut de protocol pentru restricţia de utilizare, iar emisiile curente sunt asociate numai utilizării şi eliminării produselor/echipamentelor cu conţinut de PCB.

Substanţele care se încadrează în Anexa III la Protocolul POP – PAH, PCDD/PCDF, HCB – pot fi eliberate neintenţionat în atmosferă, în special din diferite surse de ardere.

Pentru amendamentele la Protocolul POP, Părţile au acceptat includerea următoarelor substanţe:

• PentaBDE – care sunt în mare măsură eliminate, fabricarea şi utilizarea limitându-se la domeniul aviaţiei militare. Emisiile curente pot proveni din utilizarea/eliminarea produselor cu conţinut de pentaBDE

• PFOS şi substanţele derivate – eliminate în mare măsură din uz şi fabricaţie, emisiile fiind asociate utilizării istorice

• PCN – a cărei producţie şi utilizare au încetat, emisiile incidentale fiind asociate combustiei

• PeCB – a cărui producţie şi utilizare au încetat, emisiile incidentale fiind asociate combustiei

• HCBD – a cărui fabricare şi utilizare au încetat treptat. Emisiile incidentale apar în procesele de fabricare a magneziului şi a hidrocarburilor clorurate

• OctaBDE – a cărui fabricare şi utilizare au încetat treptat, emisiile fiind asociate utilizării istorice

• SCCP – care sunt produse şi utilizate în prezent.

Alte substanţe ce ar putea incluse în anexele la Protocolul POP sunt PCP, Endosulfan, Trifluralin şi Dicofol.

4.3.30.1 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 2.E PRODUCEREA DE POLUANŢI ORGANICI PERSISTENŢI (POP)

Ghidul EMEP/EEA 2009 nu furnizează factori de emisie pentru fabricarea substanţelor din categoria POP.

Întrucât fabricarea majorităţii acestor substanţe este interzisă, emisiile rezultate din aceste activităţi nu sunt semnificative, acestea reprezentând mai puţin de 1% din emisiile naţionale din oricare alt poluant.

______________________________________________________________________________________


Pentru acele substanţe din clasa POP, care se mai fabrică încă, se recomandă inventarierea emisiilor la nivel de instalaţie, pe baza bilanţurilor masice şi/sau a preluării factorilor de emisie disponibili pentru tipurile de procese/operaţii tehnologice similare, aplicate în industria chimică (a se vedea subcapitolul 2.B Industria chimică).

4.3.30.2 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 2.F CONSUMUL DE POLUANŢI ORGANICI PERSISTENŢI (POP) ŞI DE METALE GRELE

Pentru estimarea emisiilor de POP ca urmare a utilizării substanţelor din clasa POP, se recomandă ca, în funcţie de disponibilitatea datelor, să se utilizeze una dintre variantele de factori furnizaţi prin Ghidul EMEP/EEA 2009, după cum urmează:

Tabelul 4.18 Factori de emisie furniza ţi de Ghidul EMEP/EEA 2009 pentru estimarea emisiilor de POP din utilizarea acestora

Substan ţe din clasa

POP

Factor de emisie Aplicabilitate Surse de date

PCB 0,1 g/locuitor/an

Factor de emisie de nivel 1 aplicabil în situaţia în care nu sunt disponibile date privind numărul şi starea echipamentelor cu conţinut de PCB (cantitatea de PCB, masa echipamentului, vechimea, gradul de uzură, în uz/conservare/depozitare)

Estimarea acoperă emisiile provenite atât de la pierderile din transformatoare şi condensatoare , cât şi de la fragmentarea echipamentelor scoase din uz supuse recicl ării .

INS – recensământul populaţiei

0,06

kg/tonă PCB

Factor de emisie de nivel 3 aplicabil pentru estimarea emisiilor asociate pierderilor din transformatoare

PCB 0,8

kg/tonă PCB

Factor de emisie de nivel 3 aplicabil pentru estimarea emisiilor asociate pierderilor din condensatoare

Agenţi economici deţinători de echipamente (transformatoare, condensatoare) ce conţin PCB

PCB

0,025

kg/tonă deşeu metalic supus reciclării

Factor de emisie de nivel 3 aplicabil pentru estimarea emisiilor asociate dezmembr ării echipamentelor (condensatoare, transformatoare) scoase din uz supuse reciclării.

Agenţi economici autorizaţi pentru reciclarea transformatoarelor/condensatoarelor

Pentru estimarea emisiilor asociate pierderilor din echipamente, datele privind activitatea vor fi solicitate agenţilor economici deţinători de echipamente cu conţinut de PCB (transformatoare, condensatoare) printr-un chestionar specific elaborat de autoritatea competentă de mediu în conformitate cu precizările din capitolul 2.F al Ghidului EMEP/EEA 2009 . În cazul echipamentelor în funcţiune, aflate în stare bună, pentru care operatorul constată că nu au loc pierderi de lichid dielectric se consideră că nu au loc emisii de PCB în atmosferă şi nu se efectuează calcule în acest sens.

Pentru estimarea emisiilor asociate reciclării echipamentelor (dezmembrare), datele privind activitatea vor fi solicitate agenţilor economici autorizaţi pentru reciclarea transformatoarelor/condensatoarelor, prin acelaşi chestionar.

______________________________________________________________________________________


Emisiile de mercur (Hg) pot proveni ca urmare a utilizării bateriilor, a echipamentelor de măsură şi control (inclusiv echipamentele de laborator şi cele medicale), a echipamentelor electrice şi de iluminat. Utilizarea altor produse (de ex. vopsele, produse farmaceutice, alte medicamente/materiale de uz stomatologic şi amalgame dentare) pot fi, de asemenea, o sursă de emisii de Hg, dar de mică importanţă la nivel naţional.

Pentru estimarea emisiilor de mercur generate ca urmare a utilizării acestor echipamente/produse, Ghidul EMEP/EEA 2009 furnizează un factor de emisie de nivel 1 în valoare de 0,01 g/locuitor/an, datele privind activitatea fiind reprezentate de numărul de locuitori.

4.3.31 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 2.G ALTE PROCESE INDUSTRIALE

Activităţile de manevrare, stocare şi transport a materiilor prime/produselor în vrac au fost luate în considerare ca activităţi conexe categoriilor de activităţi industriale.

4.3.32 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 3.A APLICAREA VOPSELELOR

În această categorie de activităţi este inclusă utilizarea vopselelor în sectoarele industrial şi casnic, şi anume, acoperirile în strat continuu, atât cu preparate cu conţinut de pigmenţi, cât şi transparente, precum lacurile şi emailurile.

În această categorie de activităţi sunt incluse următoarele:

• Realizarea acoperirilor decorative (cod NFR 3.A.1) prin:

o Aplicarea vopselelor în construcţii şi amenajarea clădirilor de către firme de construcţii şi zugravi/pictori profesionişti

o Aplicarea vopselelor în sectorul casnic, pentru decorarea locuinţelor sau mobilierului în domeniul privat.

• Realizarea acoperirilor industriale (cod NFR 3.A.2) prin:

o Aplicarea vopselelor în industria de construcţii de autovehicule. Această categorie face referire la acoperirea automobilelor în cadrul activităţii de fabricare a acestora. De exemplu aplicarea produselor de protecţie a podelei exterioare pe durata fabricării vehiculelor este asociată categoriei de activităţi cod NFR 3.A.2, în timp ce aplicarea acestora în atelierele de reparaţii auto corespunde categoriei de activităţi cod NFR 3.D.3 Utilizarea altor produse.

o Aplicarea vopselelor în sectorul reparaţiilor auto. Această categorie face referire la acoperirea vehiculelor rutiere ca parte a reparaţiilor, asigurării protecţiei şi decorării acestora în afara amplasamentului producătorului.

o Acoperirea bobinelor (învelirea bobinelor), care se referă la acoperirea rulourilor/benzilor şi sârmelor din oţel, precum şi a rulourilor/benzilor din aluminiu sau cupru.

o Aplicarea vopselelor la fabricarea ambarcaţiunilor/navelor.

o Vopsirea lemnului prin aplicarea vopselelor pe lemn şi produse de lemn, excluzând utilizarea produselor de conservare şi a creozotului

o Aplicarea vopselelor în alte activităţi industriale: aplicarea pe metale, materiale plastice, hârtie, piele şi sticlă.

______________________________________________________________________________________


• Realizarea altor tipuri de acoperiri (cod NFR 3.A.3), în afara sectorului industrial. Această categorie face referire la aplicarea vopselelor de protecţie anticorozivă pe structuri de oţel, beton sau pe alte substraturi. De asemenea, în această categorie sunt incluse vopsirile pentru platformele de foraj marin, platformele industriale şi pentru alte structuri similare, precum şi aplicarea vopselelor pentru marcarea drumurilor.

Utilizarea preparatelor de lipire, precum cleiurile şi adezivii corespund categoriei de activităţi cod NFR 3.D.3 Utilizarea altor produse din Ghidul EMEP/EEA 2009, în timp ce aplicarea discontinuă a cernelurilor pentru formarea imaginilor corespunde categoriei de activităţi cod NFR 3.D.1 Tipărire, iar acoperirile asociate unor procese industriale precum fabricarea adezivilor, benzilor magnetice, filmului şi fotografiei, finisarea materialelor textile şi tăbăcăria sunt atribuite categoriei de activităţi cod NFR 3.C Produse chimice.

Aplicarea vopselelor reprezintă o sursă majoră de emisii de compuşi organici volatili nemetanici (COVnm).

Emisiile de COVnm generate de realizarea diferitelor tipuri de acoperiri (aplicarea de vopsele, chituri, grunduri, lacuri) pe diferite substraturi sunt reglementate prin HG nr. 699/2003 privind stabilirea unor măsuri pentru reducerea emisiilor de COV datorate utilizării solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii, cu modificările şi completările ulterioare.

O instalaţie pentru aplicarea vopselelor intră sub incidenţa OUG 152/2005 numai în cazul unui consum de solvent mai mare de 150 kg/oră sau 200 t/an, exclusiv cantitatea de solvenţi organici recuperată în scopul refolosirii.


Surse de date


• Operatorii care desf ăşoară activit ăţi de aplicare a vopselelor

• Agen ţiile regionale şi locale pentru protec ţia mediului – pot furniza date referitoare la activităţile şi instalaţiile operatorilor economici, cuprinse în autorizaţiile integrate/autorizaţiile de mediu, în diverse raportări (bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV din Planurile de gestionare a solvenţilor cu conţinut de COV, IPPC, E-PRTR)

• Institutul Na ţional de Statistic ă – poate furniza date privind populaţia, incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice

Colectarea datelor


• transmiterea către fiecare operator a chestionarului „Aplicare vopsele”

• solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor regionale/locale pentru protecţia mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile de mediu, bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV şi în diverse alte documente

______________________________________________________________________________________


• solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Naţional de Statistică


Pentru estimarea emisiilor de COVnm generate de aplicarea vopselelor decorative (cod NFR 3.A.1) se recomandă aplicarea nivelului 1 sau 2 de abordare, în funcţie de disponibilitatea datelor.

Pentru estimarea emisiilor de COVnm generate de aplicarea vopselelor cod NFR 3.A.2 şi cod NFR 3.A.3 se recomandă ca inventarele de emisii pentru aceste surse să fie elaborate, în mod individual, pentru fiecare amplasament/sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul. Se va utiliza nivelul 3 de abordare, pe baza bilanţurilor de solvenţi cu conţinut de COV ce trebuie raportate de către operatori. În situaţia în care nu sunt disponibile date detaliate privind activitatea se aplică nivelul 2 de abordare.








Categoria de activit ăţi cod NFR 3.A.1

Luând în considerare faptul că inventarele de emisii pot fi elaborate prin utilizarea a două metode bazate pe date diferite, colectarea datelor se va face astfel:

• Numărul de locuitori pe localităţi – date obţinute de la Institutul Naţional de Statistică

• Cantităţi de produse de acoperire (vopsele, lacuri, adezivi, etc.) vândute de unităţile comerciale generale şi/sau specializate în desfacerea produselor pentru construcţii, în anul de elaborare a inventarului – pe baza unui chestionar specific.

Categoriile de activit ăţi cod NFR 3.A.2 şi cod NFR 3.A.3

Întrucât aplicarea vopselelor reprezintă o fază a procesului tehnologic sau o activitate conexă activităţilor principale ale operatorilor, fluxul de date se va realiza simultan cu cel specific activităţilor principale.

Reprezentanţii autorităţii de mediu vor distribui operatorilor cunoscuţi ca desfăşurând activităţi de aplicare a vopselelor, chestionarele de colectare a datelor privind această activitate, împreună cu chestionarele referitoare la activitatea principală, precizând termenele de raportare. Printre operatorii care desfăşoară activităţi de aplicare a vopselelor sunt cei care au ca activităţi principale: fabricarea autovehiculelor, repararea autovehiculelor, fabricarea şi/sau repararea navelor, fabricarea şi/sau repararea de material rulant, fabricarea şi/sau repararea de aeronave, fabricarea produselor

______________________________________________________________________________________


electrocasnice, etc. De asemenea, vor fi avute în vedere: autorităţile administraţiei publice locale, structurile teritoriale ale CNADNR – pentru obţinerea datelor privind operaţiile de vopsire din cadrul activităţilor de întreţinere a infrastructurii rutiere, precum şi platformele industriale – în vederea obţinerii datelor privind operaţiile de vopsire. Se precizează că datele privind aplicarea lacurilor şi vopselelor în industria lemnului (prelucrare lemn, fabricare mobilă) sunt solicitate prin chestionarul „Procese_lemn”, elaborat special pentru acest sector industrial.

De asemenea, chestionarele de colectare a datelor privind activităţile de vopsire vor fi transmise şi operatorilor identificaţi după prima etapă de colectare a datelor.


Următorii paşi procedurali se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de emisii pentru activităţile din categoriile cod NFR 3.A.


Pentru estimarea emisiilor asociate aplicării vopselelor se pot utiliza următoarele metode:

• Metode bazate pe bilan ţ masic


Elaborarea inventarelor locale de emisii

Categoria de activit ăţi cod NFR 3.A.1

Inventarele locale de emisii pentru activitatea de aplicare a vopselelor vor include emisiile de COVnm generate de activitatea de aplicare a vopselelor pentru construcţia/întreţinerea locuinţelor, emisii care vor fi luate în considerare ca surse de suprafaţă asociate perimetrelor intravilane construite ale localităţilor.

Estimarea emisiilor se poate realiza pe baza utilizării factorilor de emisie, în două alternative:

• Alternativa 1 - aplicarea factorului de emisie indicat de metodologia US EPA/AP-42, subcapitolul 4.2.1 „Nonindustrial Surface Coating”, şi anume, 2,09 kg COVnm/locuitor/an

• Alternativa 2 - aplicarea factorului de emisie de nivel 2 indicat de Ghidul EMEP/EEA 2009 în tabelul 3-4 din subcapitolul 3.A, şi anume 230 g COVnm/kg vopsea convenţională pe bază de solvent (50% conţinut masic de solvent). Pentru utilizarea acestui factor de emisie sunt necesare date privind consumurile de produse de acoperire (vopsele, lacuri, adezivi, etc.) pentru construcţia/întreţinerea locuinţelor. Dată fiind dificultatea obţinerii unor astfel de date, acestea vor fi asimilate cu cantităţile de produse de acoperire vândute de unităţile comerciale generale şi/sau specializate în desfacerea produselor pentru construcţii, în anul de elaborare a inventarului.

Având în vedere că în prezent nu sunt disponibile datele statistice specifice, inventarele locale se vor elabora prin aplicarea alternativei 1 – pe baza factorului de

______________________________________________________________________________________


emisie 2,09 kg COVnm/locuitor/an. Alternativa 2 se va utiliza atunci când aceste date vor deveni disponibile.

Categoriile de activit ăţi cod NFR 3.A.2 şi cod NFR 3.A.3

Inventarele locale de emisii pentru activitatea de aplicare a vopselelor pentru categoriile de activităţi cod NFR 3.A.2 şi 3.A.3 trebuie să cuprindă următoarele categorii de date:


• Emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de funcţionare a instalaţiilor/activităţilor.


Estimarea emisiilor pe baza bilanţurilor masice de COV, preluate din bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV, cu repartizarea pe surse/echipamente reprezintă modul de estimare cu cea mai redusă incertitudine. În scopul repartizării corecte a emisiilor pe surse dirijate/controlate şi a emisiilor fugitive, bilanţurile de solvenţi trebuie elaborate pentru fiecare echipament/linie de vopsire în parte.

Pentru estimarea emisiilor se vor utiliza valorile parametrilor caracteristici activităţilor de aplicare a vopselelor, preluaţi din bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV, după cum urmează:

• Valoarea I1 din bilan ţul de COV , exprimată în kg/an, corespunde consumului real de solven ţi organici

• Valoarea E din bilan ţul de COV , exprimată în kg/an, corespunde emisiei totale de COVnm în aer pe unitate (kg/an)

• Valoarea F din bilan ţul de COV , exprimată în kg/an, corespunde emisiei fugitive de COVnm pe unitate (kg/an)

• Valoarea O1 din bilan ţul de COV , exprimată în kg/an, corespunde emisiei de COVnm din gazele reziduale epurate (kg/an) şi va fi egală cu suma emisiilor dirijate de COVnm. În cazul în care există mai multe surse dirijate de evacuare a efluenţilor gazoşi, repartizarea pe surse a emisiilor de COVnm se va realiza pe baza datelor privind activitatea corespunzătoare echipamentelor conectate la fiecare sursă.

Se subliniază că bilanţurile masice de COV pentru categoria de activităţi 3.A vor include şi consumurile de solvenţi utilizaţi pentru diluarea vopselelor.

În situaţia în care nu sunt disponibile bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV sau datele pe baza cărora să fie elaborate astfel de bilanţuri se va utiliza metoda bazată pe factori de emisie.

Estimarea emisiilor pe baza utilizării factorilor de emisie se va realiza prin aplicarea factorilor de nivel 2 recomandaţi prin Ghidul EMEP/EEA 2009 – subcapitolul 3.A – tabele 3-4....3-16 - datelor specifice privind activitatea (consumuri de materiale de acoperire, număr de autoturisme/cabine/autobuze/camioane, masa de sârmă acoperită, suprafaţa acoperită pentru ambarcaţiuni sau bobine, cantitatea de piele vopsită), corelaţi cu documentele de bază publicate de EGTEI (Expert Group on Techno-Economic Issues http://www.citepa.org/forums/egtei/egtei_index.htm). Aceşti factori de emisie, prezentaţi centralizat în tabelul de mai jos, corespund utilizării

______________________________________________________________________________________


solvenţilor convenţionali pe bază de solvent, fără măsuri/sisteme de reducere a emisiilor:

Tabelul 4.19 Factori de emisie de nivel 2 recomanda ţi prin Ghidul EMEP/EEA 2009 pentru estimarea emisiilor asociate categoriilor de activit ăţi cod NFR 3.A.2 şi 3.A.3

Tip acoperire Factor de emisie

8 kg COVnm/autoturism pentru acoperiri pe bază de solvenţi şi fără măsuri de reducere secundară

28 kg COVnm/camion +

8 kg COVnm/cabina camion

pentru acoperiri pe bază de solvenţi şi fără măsuri de reducere secundară

3.A.2 Aplicarea vopselelor pentru vopsire în industria construcţiilor de maşini

150 kg COVnm/autobuz


3.A.2 Aplicarea vopselelor pentru reparaţii în ateliere auto

720 g COVnm/kg vopsea


480 g/kg vopsea aplicată

3.A.2 Acoperirea bobinelor

43,2 g COVnm/m2 - pentru vopsele pe bază de solvenţi (90g vopsea/m2), fără măsuri de reducere secundară

10,8 g COVnm/m2 - pentru vopsele pe bază de apă, fără măsuri de reducere secundară

(90g vopsea/m2)

0 g/m2 - pentru vopsele sub formă de pulbere

3.A.2 Învelirea sârmei 17 g COVnm/kg sârmă


3.A.2 Vopsirea lemnului în sectorul industrial 960 g COVnm/kg vopsea aplicată


3.A.2 Vopsirea pieilor 200 g COVnm/kg piele vopsită

3.A.2 Aplicarea vopselelor la fabricarea ambarcaţiunilor/navelor 125 g COVnm/m2

3.A.3 Aplicarea vopselelor pe structuri 740 g COVnm/kg vopsea pe bază de solvenţi

În funcţie de tipul sistemul/măsura de reducere a emisiilor aplicate, factorii de emisie vor fi corectaţi cu eficienţele recomandate prin Ghidul EMEP/EEA 2009 – subcapitolul 3.A - tabele 3-17....3-26 sau prin documentele de bază publicate de EGTEI pentru categorii de sisteme/măsuri de reţinere, ori cu eficienţa indicată de furnizorul echipamentelor de reducere a poluării.

Utilizarea metodei bazate pe factori de emisie se v a face numai în primul an de inventariere prin aplicarea procedurilor din prezen tul îndrumar. Începând din anul urm ător, se va utiliza numai metoda bazat ă pe bilan ţ de masă (bilan ţ de solven ţi cu con ţinut de COV). În acest scop, autoritatea pentru pro tec ţia mediului va solicita operatorilor realizarea bilan ţurilor anuale de solven ţi cu con ţinut de COV. Se precizeaz ă că bilan ţurile de solven ţi vor trebui elaborate pentru fiecare

______________________________________________________________________________________


echipament/linie de vopsire, cu eviden ţierea emisiilor dirijate/controlate şi a celor fugitive.

Inventarul local de emisii pentru activităţile de aplicare a vopselelor cod NFR 3.A.2/3.A.3 va fi inclus în inventarul de emisii pentru unitatea în care se desfăşoară această activitate conexă. Fiecare sursă asociată activităţilor de aplicare a vopselelor va fi tratată şi prezentată în mod individual, împreună cu toţi parametrii caracteristici.

Inventarele locale de emisii de COVnm corespunzătoare activităţii de aplicare a vopselelor pentru marcarea drumurilor şi a podurilor, cod NFR 3.A.3, vor fi luate în considerare ca emisii provenite din surse liniare asociate drumurilor/podurilor aflate sub jurisdicţia autorităţilor administraţiei publice locale sau în responsabilitatea structurilor teritoriale ale CNADNR. Pentru inventarele locale, emisiile de COVnm corespunzătoare aplicării vopselelor de protecţie pe structuri/platforme industriale, cod NFR 3.A.3, vor fi considerate ca emisii provenite din surse de suprafaţă asociate perimetrului platformei industriale.

Elaborarea inventarului na ţional de emisii pentru categoriile de activităţi cod NFR 3.A se va realiza prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.

Verificarea inventarelor - conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA 2009, se precizează că este necesar ca furnizorii de date să indice incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (consumuri de solvenţi cu conţinut de COV, alte date specifice).


Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (consumuri de solvenţi, alte date specifice, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe. În subcapitolul 4.5 este prezentată o propunere referitoare la structura acestei baze de date.

Rezultatele inventarelor naţionale de emisii pentru activităţile din categoriile NFR 3.A.1, 3.A.2, 3.A.3 vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

4.3.33 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 3.B.1 DEGRESAREA

Degresarea constă în îndepărtarea de pe produse a substanţelor insolubile în apă (unsori, grăsimi, uleiuri, ceruri, depuneri de cărbune, gudroane). În cele mai frecvente cazuri, procesul se aplică pentru curăţarea suprafeţelor metalice, dar şi a obiectelor/suprafeţelor din plastic, sticlă, circuitelor imprimate şi altor produse, corespunzător unui domeniu larg de activităţi industriale. Industria de prelucrare a metalelor reprezintă consumatorul major, dar degresarea cu solvenţi se aplică şi în tipografii, unităţi de fabricare a substanţelor chimice, materialelor plastice, cauciucului, textilelor, sticlei, hârtiei şi chiar în cele de producere a energiei electrice, service-uri auto.

Emisiile de COVnm generate de activitatea de degresare cu solvenţi sunt reglementate prin HG nr. 699/2003 privind stabilirea unor măsuri pentru reducerea emisiilor de COV datorate utilizării solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii, cu modificările şi completările ulterioare.

______________________________________________________________________________________


O instalaţie de degresare intră sub incidenţa OUG 152/2005 numai în cazul unui consum de solvent mai mare de 150 kg/oră sau 200 t/an, exclusiv cantitatea de solvenţi organici recuperată în scopul refolosirii.

Se recomandă ca inventarele de emisii pentru aceste surse să fie elaborate, în mod individual, pentru fiecare amplasament/sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul.

Pentru sursele din categoria cod NFR 3.B.1, datele specifice privind activitatea sunt reprezentate în principal de consumurile de solvenţi.


Surse de date


• Operatorii care desf ăşoară activit ăţi de degresare cu solven ţi: industria construcţiilor de maşini, fabricarea produselor electrocasnice, fabricarea componentelor electronice, reparaţii material rulant, şantiere navale, etc.

• Agen ţiile regionale şi locale pentru protec ţia mediului – pot furniza date referitoare la activităţile şi instalaţiile operatorilor economici, cuprinse în autorizaţiile integrate/autorizaţiile de mediu, în diverse raportări (IPPC, E-PRTR, bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV din Planurile de gestionare a solvenţilor cu conţinut de COV)

Colectarea datelor


• transmiterea către fiecare operator a chestionarului „Degresare_solventi”



Pentru estimarea emisiilor de COVnm se recomandă utilizarea nivelului 3 de abordare, pe baza bilanţurilor de solvenţi cu conţinut de COV ce trebuie raportate de către operatori. În situaţia în care nu sunt disponibile date detaliate privind activitatea se aplică nivelul 2 sau 3 de abordare, după caz.



Întrucât degresarea cu solvenţi a suprafeţelor reprezintă o activitate conexă activităţilor principale ale operatorilor, fluxul de date se va realiza simultan cu cel specific activităţilor principale.

Următorii paşi procedurali se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de emisii pentru activităţile din categoria cod NFR 3.B.1.

______________________________________________________________________________________



Pentru estimarea emisiilor asociate activităţii de degresare cu solvenţi organici se pot aplica următoarele metode:




Inventarele locale de emisii pentru activitatea de degresare trebuie să cuprindă următoarele categorii de date:




Estimarea emisiilor pe baza bilanţurilor masice de COV, preluate din bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV, cu repartizarea pe surse/echipamente reprezintă modul de estimare cu cea mai redusă incertitudine. În scopul repartizării corecte a emisiilor pe surse dirijate/controlate şi a emisiilor fugitive, bilanţurile de solvenţi trebuie elaborate pentru fiecare echipament/linie de degresare în parte.

Pentru estimarea emisiilor se vor utiliza valorile parametrilor caracteristici activităţilor de degresare, preluaţi din bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV, după cum urmează:




• Valoarea O6 din bilan ţul de COV , exprimată în kg/an, corespunde cantit ăţii de solven ţi organici din de şeurile colectate

• Valoarea O1 din bilan ţul de COV , exprimată în kg/an, corespunde emisiei de COVnm din gazele reziduale (kg/an) şi va fi egală cu suma emisiilor dirijate de COVnm. Suma emisiilor dirijate O1 = I1-O6-F-O5. În cazul în care există mai multe surse dirijate de evacuare a efluenţilor gazoşi, repartizarea pe surse a emisiilor de COVnm se va realiza pe baza datelor privind activitatea corespunzătoare echipamentelor conectate la fiecare sursă.

• Valoarea O5 din bilan ţul de COV , exprimată în kg/an, corespunde cantit ăţilor de COVnm re ţinute sau distruse cu sistemele de control al emisiilor

Pentru operatorii cu consumuri de solvenţi pentru degresare mai mici de 1 t/an şi care nu deţin bilanţuri de solvenţi cu conţinut de COV se va aplica, de asemenea, metoda bilanţului de masă, luând în considerare:

• consumurile reale de solvenţi

• eficienţele sistemelor de reducere a emisiilor de COV

______________________________________________________________________________________


• cantităţile de deşeuri rezultate din activitatea de degresare (deşeuri cu conţinut de solvenţi – conţinutul de solvenţi este estimat la 20 % din cantitatea de deşeuri)

Estimarea emisiilor pe baza factorilor de emisie se va realiza prin aplicarea factorului de nivel 2 recomandat prin Ghidul EMEP/EEA 2009 – subcapitolul 3.B.1 pentru echipamentele de degresare cu circuit deschis. În funcţie de tipul sistemului de reducere a emisiilor existent, factorul de emisie va fi corectat cu eficienţa recomandată prin Ghidul EMEP/EEA 2009 – subcapitolul 3.B.1 pentru categorii de sisteme de reţinere sau cu eficienţa indicată de furnizorul echipamentului de reducere a poluării. Această metodă este aplicabilă în situaţia în care nu sunt disponibile bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV sau datele pe baza cărora să fie elaborate astfel de bilanţuri.

Inventarul local de emisii pentru activităţile de degresare va fi inclus în inventarul de emisii pentru unitatea în care se desfăşoară această activitate conexă. Fiecare sursă asociată activităţilor de degresare va fi tratată şi prezentată în mod individual, împreună cu toţi parametrii caracteristici.

Inventarul na ţional de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 3.B.1 se va elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.


Conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA 2009, se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (consumuri de solvenţi cu conţinut de COV, alte date specifice).



Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria NFR 3.B.1 vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

4.3.34 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 3.B.2 CURĂŢAREA CHIMICĂ

Categoria de activităţi 3.B.2 Curăţarea chimică (uscată) se referă la orice proces de îndepărtare cu solvenţi organici a impurităţilor de pe articolele textile şi produsele din blană, poluanţii de interes fiind compuşii organici volatili nemetanici (COVnm).

Emisiile de COVnm generate de activitatea de curăţarea chimică (uscată) sunt reglementate prin HG 699/2003 privind stabilirea unor măsuri pentru reducerea emisiilor de COV datorate utilizării solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii, cu modificările şi completările ulterioare. Pentru o instalaţie de curăţare chimică este prevăzută o valoare limită pentru emisiile totale în valoare de 20 g COVnm/kg produs curăţat şi uscat.

______________________________________________________________________________________


Specificul activităţii de curăţare chimică constă în desfăşurarea acesteia, în general în unităţi cu capacitate redusă, dotate cu una-două maşini cu capacitate de 10-12 kg de articole pe ciclu de curăţare. Activitatea se desfăşoară predominant în mediul urban, existând o tendinţa de grupare a unităţilor de curăţare în lanţuri comerciale. Implementarea Directivei 1999/13/CE a impus eliminarea din uz a echipamentelor cu circuit deschis, întrucât emisiile generate de aceste echipamente depăşeau valorile limită de emisie.

O instalaţie de curăţare chimică intră sub incidenţa OUG 152/2005 numai în cazul unui consum de solvent mai mare de 150 kg/oră sau 200 t/an, exclusiv cantitatea de solvenţi organici recuperată în scopul refolosirii.

Sursele din categoria cod NFR 3.B.2, asociate activităţilor de curăţare chimică, nu reprezintă surse cheie, în conformitate cu analiza prezentată în subcapitolul 4.2.


Pentru sursele din categoria cod NFR 3.B.2, datele specifice privind activitatea sunt reprezentate de consumurile de solvenţi şi de cantitatea de textile curăţate.


Surse de date


• Operatorii economici al c ăror profil de activitate este cur ăţarea chimic ă (uscat ă) a articolelor textile și a produselor din blan ă

• Agen ţiile regionale şi locale pentru protec ţia mediului , care pot furniza lista operatorilor autorizaţi şi date referitoare la activităţile şi instalaţiile deţinute de aceştia, cuprinse în autorizaţiile de mediu şi în diverse raportări (Bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV din Planuri de gestionare a solvenţilor cu conţinut de COV)

• Institutul Na ţional de Statistic ă – poate furniza date surogat privind populaţia, numărul şi capacitatea unităţilor cu acest profil de activitate, numărul de angajaţi, etc., incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.

Colectarea datelor


• transmiterea către fiecare operator a chestionarului „Curatare chimica”

• solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor regionale/locale pentru protecţia mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile de mediu, bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV şi în diverse alte documente;


În cazul în care o unitate ce prestează activităţi de curăţare chimică a textilelor deţine instalaţii de ardere pentru producerea agentului termic şi apei calde, operatorilor

______________________________________________________________________________________


acestor unităţi le vor fi transmise şi chestionarele „Surse ardere mica putere_punctuale”.

Cantităţile de solvenţi organici utilizate în cadrul unităţii pentru activităţile de întreţinere (curăţarea maşinilor) trebuie raportate la categoria de activităţi 3.B.1 Degresare.


Având în vedere dinamica tehnologică ce impune actualizarea repetată a metodologiei, precum şi dificultatea obţinerii datelor privind activitatea de curăţare chimică, pentru estimarea emisiilor de COVnm se recomandă utilizarea nivelului 3 de abordare, pe baza bilanţurilor de solvenţi cu conţinut de COV ce trebuie raportate de către operatori. În cazul în care nu sunt disponibile date detaliate privind activitatea se va aplica nivelul 2 de abordare.


Pentru inventarierea emisiilor aferente activităţilor/surselor existente în amplasamentul unei unităţi de curăţare chimică (uscată), vor fi luate în considerare toate procesele ce se desfăşoară pe amplasament.







Identificarea unităţilor cu profil de curăţare chimică se va realiza pe baza informaţiilor deţinute de serviciile de Reglementări ale autorităţii de mediu.

Reprezentanţii autorităţii de mediu vor distribui reprezentanţilor curăţătoriilor chimice chestionarele de colectare a datelor privind activitatea, caracteristicile şi localizarea surselor, tehnici şi tehnologii utilizate, inclusiv cele pentru controlul emisiilor, precizând termenele de raportare.


Următorii paşi procedurali se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de emisii pentru activităţile din categoria cod NFR 3.B.2.


Pentru estimarea emisiilor asociate activităţii de curăţare chimică (uscată) se pot aplica următoarele metode:


______________________________________________________________________________________



• Metode bazate pe date surogat


Inventarele locale de emisii pentru curăţătoriile chimice trebuie să cuprindă următoarele categorii de date:




Estimarea emisiilor pe baza bilanţurilor masice de COV, preluate din bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV, cu repartizarea pe surse/echipamente reprezintă modul de estimare cu cea mai redusă incertitudine.

Pentru estimarea emisiilor se vor utiliza valorile parametrilor caracteristici activităţilor de curăţare chimică, preluaţi din bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV, după cum urmează:




• Valoarea O6 din bilan ţul de COV , exprimată în kg/an, corespunde cantit ăţii de solven ţi organici din de şeurile colectate

• Valoarea O1 din bilan ţul de COV , exprimată în kg/an, corespunde emisiei de COVnm din gazele reziduale (kg/an) şi va fi egală cu suma emisiilor dirijate de COVnm. Suma emisiilor dirijate O1 = I1-O6-F-O5. În cazul în care există mai multe surse dirijate de evacuare a efluenţilor gazoşi, repartizarea pe surse a emisiilor de COVnm se va realiza pe baza datelor privind activitatea corespunzătoare echipamentelor conectate la fiecare sursă.


Estimarea emisiilor pe sursă, pe baza factorilor de emisie, se va realiza prin aplicarea factorului de nivel 2 recomandat prin Ghidul EMEP/EEA 2009 – subcapitolul 3.B.2 pentru echipamentele de curăţare cu circuit deschis. În funcţie de tipul sistemului de reducere a emisiilor existent, factorul de emisie va fi corectat cu eficienţa recomandată prin Ghidul EMEP/EEA 2009 – subcapitolul 3.B.2 pentru categorii de sisteme de reţinere sau cu eficienţa indicată de furnizorul echipamentului de reducere a poluării. Această metodă este aplicabilă numai în situaţia în care nu sunt disponibile alte date privind activitatea în afara cantităţii de textile curăţate.

Metode bazate pe date surogat se vor aplica în absenţa datelor privind activitatea necesare utilizării metodelor bazate pe bilanţ masic sau pe factori de emisie. În acest caz, emisiile de COVnm pot fi estimate cu ajutorul datelor surogat precum:

______________________________________________________________________________________


• populaţia urbană– prin aplicarea factorului indicat prin Ghidul EMEP/EEA 2009, factor ce aproximează cu un grad ridicat de incertitudine cantitatea de textile curăţate anual per capita.

• datele privind numărul şi capacitatea unităţilor, numărul de angajaţi, etc. pot fi extrapolate la unităţile a căror existenţă este cunoscută, dar pentru care nu sunt disponibile date detaliate privind activitatea

Utilizarea metodei bazate pe factori de emisie se v a face numai în primul an de inventariere prin aplicarea procedurilor din prezen tul îndrumar. Începând din anul urm ător, se va utiliza numai metoda bazat ă pe bilan ţ de masă (bilan ţ de solven ţi cu con ţinut de COV). În acest scop, autoritatea pentru pro tec ţia mediului va solicita operatorilor realizarea bilan ţurilor anuale de solven ţi cu con ţinut de COV. Se precizeaz ă că bilan ţurile de solven ţi vor trebui elaborate pentru fiecare echipament din cadrul unei cur ăţătorii chimice, cu eviden ţierea emisiilor dirijate/controlate şi a celor fugitive.

Inventarul local de emisii va cuprinde pentru fiecare unitate cu profil de curăţare chimică (uscată) toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea, fiecare sursă fiind tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici.

Inventarul na ţional de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 3.B.2 se va elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.


Conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA 2009, se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (consumuri de solvenţi cu conţinut de COV, producţii, etc.).


Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (consumuri de solvenţi, capacităţi de lucru, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe. În subcapitolul 4.5 este prezentată o propunere referitoare la structura acestei baze de date.

Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria NFR 3.B.2 vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

4.3.35 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 3.C PRODUSE CHIMICE

Categoria de activităţi cod NFR 3.C Produse chimice se referă la:

• fabricarea spumelor poliuretanice şi polistirenice

• suflarea (oxidarea) bitumului

• fabricarea anvelopelor

• fabricarea substanţelor chimice organice speciale

• fabricarea vopselelor, cernelurilor şi a cleiurilor (adezivilor)

______________________________________________________________________________________


• extracţia grăsimilor şi a uleiurilor comestibile şi necomestibile

• aplicarea industrială a adezivilor

• tăbăcirea pieilor

Sub incidenţa HG 699/2003, cu modificările şi completările ulterioare, intră următoarele activităţi:

• conversia cauciucului – în cazul unui consum anual de solvenţi cu conţinut de COV mai mare de 15 tone

• fabricarea produselor farmaceutice – în cazul unui consum anual de solvenţi cu conţinut de COV mai mare de 50 tone

• fabricarea preparatelor de acoperire, a lacurilor, cernelurilor şi adezivilor – pentru un consum anual de solvenţi cu conţinut de COV mai mare de 50 tone

• extracţia şi rafinarea uleiurilor vegetale şi a grăsimilor animale – pentru un consum anual de solvenţi cu conţinut de COV mai mare de 10 tone

• fabricarea încălţămintei – în cazul unui consum anual de solvenţi cu conţinut de COV mai mare de 5 tone

Instalaţiile din industria chimică, respectiv instalaţiile pentru tăbăcirea blănurilor şi a pieilor cu o capacitate de tratare ce depăşeşte 12 tone produse finite/zi, intră sub incidenţa Anexei nr. 1 la OUG nr. 152/2005 , fiind obligatorie obţinerea autorizaţiei integrate de mediu.

Conform Anexei nr. 1 la OUG nr. 152/2005 , industria chimică este indicată drept categorie de activităţi industriale pentru care este obligatorie obţinerea autorizaţiei integrate de mediu.


Surse de date


• Operatorii economici care desfăşoară următoarele categorii de activităţi: fabricarea spumelor poliuretanice şi polistirenice, suflarea (oxidarea) bitumului, fabricarea anvelopelor, fabricarea substanţelor chimice organice speciale, fabricarea vopselelor, cernelurilor şi a cleiurilor (adezivilor), extracţia grăsimilor şi a uleiurilor comestibile şi necomestibile, aplicarea industrială a adezivilor

• Agen ţiile regionale şi locale pentru protec ţia mediului , care pot furniza lista operatorilor autorizaţi şi date referitoare la activităţile şi instalaţiile deţinute de aceştia, cuprinse în autorizaţiile de mediu şi în diverse raportări (Bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV din Planuri de gestionare a solvenţilor cu conţinut de COV)

• Institutul Na ţional de Statistic ă – poate furniza date privind producţiile, incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.

Colectarea datelor


• transmiterea către fiecare operator a chestionarului „Utilizare produse chimice”, care include o foaie separată dedicată facilităţilor pentru stocarea în vrac a

______________________________________________________________________________________


solvenţilor (rezervoare) care trebuie completată de fiecare operator ce deţine astfel de facilităţi, indiferent de domeniul de activitate



Operatorilor unităţilor cu profilele menţionate mai sus le vor fi transmise şi chestionarele „Surse ardere mica putere_punctuale”. În acest context, se precizează că fabricile de ulei vor trebui să indice dacă utilizează drept combustibil adiţional cojile de seminţe.


Având în vedere dinamica tehnologică ce impune actualizarea repetată a metodologiei, precum şi dificultatea obţinerii datelor privind activitatea de curăţare chimică, pentru estimarea emisiilor de COVnm se recomandă utilizarea nivelului 3 de abordare, pe baza bilanţurilor de solvenţi cu conţinut de COV ce trebuie raportate de către operatori. În cazul în care nu sunt disponibile date detaliate privind activitatea se va aplica nivelul 2 de abordare.


Pentru inventarierea emisiilor aferente activităţilor avute în vedere, vor fi luate luate în considerare toate procesele ce se desfăşoară pe amplasamentul fiecărei unităţi.







Identificarea unităţilor cu profil de fabricare a spumelor poliuretanice şi polistirenice, suflarea (oxidarea) bitumului, fabricarea anvelopelor, fabricarea substanţelor chimice organice speciale, fabricarea vopselelor, cernelurilor şi a cleiurilor (adezivilor), extracţia grăsimilor şi a uleiurilor comestibile şi necomestibile, aplicarea industrială a adezivilor, se va realiza pe baza informaţiilor deţinute de serviciile de Reglementări ale autorităţii de mediu.

Reprezentanţii autorităţii de mediu vor distribui reprezentanţilor acestor unităţi chestionarele de colectare a datelor privind activitatea, caracteristicile şi localizarea surselor, tehnici şi tehnologii utilizate, inclusiv cele pentru controlul emisiilor, precizând termenele de raportare.

Operatorii vor completa chestionarele şi le vor transmite autorităţii de mediu, care va efectua o analiză preliminară a acestora. În cazul în care sunt identificate aspecte neclare sau neconcordanţe în datele primite, autoritatea de mediu va solicita clarificări.

______________________________________________________________________________________


Operatorul va transmite clarificările solicitate, în urma acestei operaţii rezultând forma finală a răspunsurilor la chestionare.

Următorii paşi procedurali se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de emisii pentru activităţile din categoria cod NFR 3.C.


Pentru estimarea emisiilor asociate activităţilor încadrate în categoria cod NFR 3.C se pot aplica următoarele metode:




Inventarele locale de emisii pentru unităţile/instalaţiile de fabricare a produselor chimice trebuie să cuprindă următoarele categorii de date:




Având în vedere diversitatea activităţilor, proceselor, tehnicilor şi tehnologiilor aferente categoriei de activităţi cod NFR 3.C, gama largă de produse fabricate, precum şi variaţia capacităţilor de producţie, abordarea pentru estimarea emisiilor va fi diferenţiată.

Fabricarea spumelor poliuretanice şi polistirenice

Emisiile asociate fabricării spumelor poliuretanice şi polistirenice sunt cauzate de evaporarea agenţilor de expandare. Se precizează că întreaga cantitate de agenţi de expandare utilizată va fi în cele din urmă emisă în atmosferă. Astfel, o parte din această cantitate este emisă în cursul procesului de fabricare, restul (cantitatea reţinută în produs) fiind eliberat de-a lungul timpului, pe perioada de utilizare/stocare a produselor.

Pentru estimarea emisiilor asociate fabricării spumelor poliuretanice şi polistirenice se va aplica metoda bazat ă pe utilizarea factorilor de emisie de nivel 2 , corespunzători activităţii fără măsuri/sisteme de control, recomandaţi prin Ghidul EMEP/EEA 2009, subcapitolul 3.C Produse chimice, în tabelele 3-2, 3-3 şi 3-4.

În situaţia în care sunt aplicate măsuri/sisteme de control al emisiilor generate de fabricarea spumelor polistirenice, se vor utiliza eficienţele recomandate în tabelul 3-15 din Ghidul EMEP/EEA 2009 sau eficienţele furnizate de producătorii instalaţiilor/sistemelor de control.

În situaţia în care sunt aplicate măsuri/sisteme de control al emisiilor generate de fabricarea spumelor poliuretanice, se vor utiliza eficienţele furnizate de producătorii instalaţiilor/sistemelor de control.

În cazul în care furnizorii de echipamente de control al emisiilor nu pun la dispoziţia utilizatorilor acestor echipamente eficienţele de reducere, ci concentraţiile maxime ce

______________________________________________________________________________________


pot fi atinse, pentru estimarea emisiilor se vor utiliza aceste date. Astfel, estimarea emisiilor se va realiza prin înmulţirea debitului volumetric cu valoarea maximă a concentraţiei garantate de furnizor (a se revedea capitolul 2 al Îndrumarului).

Suflarea (oxidarea) bitumului

Suflarea bitumului, care implică oxidarea bitumului fierbinte prin barbotarea aerului de suflare, se realizează în scopul îmbunătăţirii comportamentului acestuia. Emisiile rezultate din suflarea bitumului sunt în principal de particule organice, hidrocarburi gazoase în concentraţie destul de ridicată şi substanţe organice policiclice.

Pentru estimarea emisiilor asociate etapei de suflare (oxidare) a bitumului se va aplica metoda bazat ă pe utilizarea factorilor de emisie de nivel 2, corespunzători activităţii fără măsuri/sisteme de control, recomandaţi prin Ghidul EMEP/EEA 2009, subcapitolul 3.C Produse chimice, după cum urmează:

• tabelul 3-8 pentru evaluarea emisiilor de la suflarea bitumului în rafinării

• tabelul 3-9 pentru evaluarea emisiilor de la suflarea bitumului folosit la fabricarea materialelor bitumate (carton bitumat, membrane bitumate, etc.)

• tabelul 3-10 pentru evaluarea emisiilor de la suflarea bitumului folosit la pavarea drumurilor.

În situaţia în care sunt aplicate măsuri/sisteme de control al emisiilor, se vor utiliza eficienţele recomandate prin tabelele 3-17, 3-18 şi 3-19 din Ghidul EMEP/EEA 2009 sau eficienţele furnizate de producătorii instalaţiilor/sistemelor de control.

În cazul în care furnizorii de echipamente de control al emisiilor nu pun la dispoziţia utilizatorilor acestor echipamente eficienţele de reducere, ci concentraţiile maxime ce pot fi atinse, pentru estimarea emisiilor se vor utiliza aceste date. Astfel, estimarea emisiilor se va realiza prin înmulţirea debitului volumetric cu valoarea maximă a concentraţiei garantate de furnizor (a se revedea capitolul 2 al Îndrumarului).

Suflarea (oxidarea) bitumului reprezintă o etapă a procesului de fabricare a bitumului, respectiv a diferitelor materiale bitumate şi a mixturilor asfaltice. În consecinţă, emisiile asociate acestei activităţi trebuie luate în considerare la elaborarea inventarelor de emisii pentru rafinării, iar dacă este cazul şi în unităţile de producţie a materialelor bitumate sau la prepararea şi aplicarea mixturilor asfaltice.

Fabricarea vopselelor, cernelurilor şi a cleiurilor (adezivilor)

În cadrul acestei categorii de procese nu au loc reacţii chimice, ci numai procese fizice, precum cele de cântărire, amestecare, măcinare, nuanţare, subţiere şi de ambalare. Aceste procese sunt realizate în rezervoare mari de amestecare la temperaturi apropiate de temperatura ambiantă.

Estimarea emisiilor pe baza bilan ţurilor masice de COV , preluate din bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV, cu repartizarea pe surse/echipamente reprezintă modul de estimare cu cea mai redusă incertitudine.

Pentru estimarea emisiilor se vor utiliza valorile parametrilor caracteristici activităţilor de fabricare a vopselelor, cernelurilor şi adezivilor, preluaţi din bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV pentru anul de elaborare a inventarului, după cum urmează:

______________________________________________________________________________________


• Valoarea I1 din bilan ţul de COV , exprimată în kg/an, corespunde consumului de solven ţi organici în stare pură sau în preparate cumpărate, care sunt utilizați în instalaţie, în cursul perioadei pentru care se calculează bilanţul masic

• Valoarea O1 din bilan ţul de COV , exprimată în kg/an, corespunde emisiei de COVnm din gazele reziduale (kg/an) şi va fi egală cu suma emisiilor dirijate de COVnm. Suma emisiilor dirijate O1 = I1- O5-O6-O7-O8. În cazul în care există mai multe coşuri de evacuare a efluenţilor gazoşi, repartizarea pe surse a emisiilor de COVnm se va realiza pe baza datelor privind activitatea corespunzătoare echipamentelor conectate la fiecare sursă.

• Valoarea O5 din bilan ţul de COV , exprimată în kg/an, corespunde cantităţilor de COVnm reţinute sau distruse cu sistemele de control al emisiilor

• Valoarea O6 din bilan ţul de COV , exprimată în kg/an, corespunde cantităţii de solvenţi organici din deşeuri

• Valoarea O7 din bilan ţul de COV , exprimată în kg/an, corespunde cantităţii de solvenţi organici în produsele finite (comercializate)

• Valoarea O8 din bilan ţul de COV , exprimată în kg/an, corespunde cantităţii de solvenţi organici refolosiţi, care nu fac parte din categoria input

• Valoarea F din bilan ţul de COV , exprimată în kg/an, corespunde emisiei fugitive de COVnm pe instala ţie (kg/an). Emisia fugitivă F = I1–O1–O5–O6–O7–O8.

• Valoarea E din bilan ţul de COV , exprimată în kg/an, corespunde emisiei totale de COVnm în aer pe instala ţie (kg/an). E = F + O1

Metoda de estimare a emisiilor de COVnm bazat ă pe bilan ţ de masă (bilan ţ de solven ţi cu con ţinut de COV) se va aplica la nivelul instala ţiilor ce intr ă sub inciden ţa HG 699/2003 cu modific ările şi complet ările ulterioare.

Estimarea emisiilor pe unitate/instala ţie, pe baza factorilor de emisie , se va realiza prin aplicarea factorilor de emisie, a eficienţelor şi a relaţiilor de calcul al factorilor de consum, recomandate prin documentul de bază EGTEI 2003 referitor la Fabricarea vopselelor, cernelurilor şi adezivilor.

Conform documentului de bază EGTEI 2003, factorul mediu de emisie pentru fabricarea vopselelor, cernelurilor şi adezivilor prin practicile curente este de 3,5% din cantitatea de solvent utilizată. Aplicarea măsurilor primare de reducere a emisiilor, prin utilizarea bunelor practici, conduce la o diminuare a acestui factor la 2,5 % - corespunzător unei eficienţe de 27 %, în timp ce aplicarea măsurilor secundare determină o scădere a emisiei de COVnm la 1,75 % din consumul de solvent - corespunzător unei eficienţe de 50 %.

În scopul determinării emisiilor de COVnm pe unitate/instalaţie, în funcţie de structura producţiei, se va calcula factorul de consum conform relaţiei:

∑ ××=i

ii SPFC 1000 (4.6)

unde:

FC = factor de consum, exprimat în g solvent/kg produse de acoperire fabricate

Pi = cantitatea de produse de acoperire de tip i (pe bază de apă, pe bază de solvenţi, solvenți), exprimată în procente din producţia unităţii/instalaţiei)

______________________________________________________________________________________


Si = conţinutul de solvent din produsul i, exprimat în procente de masă

Factorii de emisie se obţin aplicând factorului de consum determinat pentru o unitate/instalaţie procentul de emisie indicat pentru tehnica utilizată (3,5%, 2,5%, respectiv 1,75 % din consumul de solvent).

Datele privind activitatea sunt reprezentate de producţiile de preparat (vopsele, cerneluri, adezivi), pe tipuri de preparate (preparate pe bază de apă, pe bază de solvenţi, solvenţi) şi în funcţie de conţinutul mediu de solvenţi.

Fabricarea substanţelor chimice organice speciale

Această industrie este foarte eterogenă: fabricile produc o gamă largă de produse şi pot stoca câteva sute de tipuri de materii prime şi de produse intermediare. Procesele de producţie se desfăşoară în campanii, în instalaţii ce se pot folosi pentru mai multe scopuri. Operaţiile ce se desfăşoară într-o asemenea fabrică sunt diverse: reacţii chimice propriu-zise, extracţie lichid-lichid sau separare lichid-solid, gaz-solid, distilare, cristalizare, uscare, etc.

Având în vedere că Ghidul EMEP/EEA 2009 este destinat elaborării inventarelor naţionale de emisii, acesta precizează că, dată fiind diversitatea proceselor de fabricare a substanţelor organice speciale, nu este posibilă o descriere simplificată a acestui tip de procese.

Pentru această categorie de activităţi Ghidul EMEP/EEA 2009 furnizează factori de emisie de nivel 2 pentru estimarea emisiilor de COVnm rezultate din utilizarea solvenţilor pentru fabricarea de produse farmaceutice – tabelul 3-7, precum şi eficienţe ale sistemelor de control al poluării – tabelul 3-16.

Dat fiind faptul că activităţile de fabricare a substanţelor chimice organice speciale (pigmenţi, produse farmaceutice, biocide, etc.) intră sub incidenţa OUG nr. 152/2005 (Directiva IPPC) şi pot genera probleme de poluare a aerului la nivel local, se recomandă abordarea unui nivel mai detaliat pentru estimarea emisiilor pentru toţi poluanţii relevanţi. Datele necesare estimării emisiilor trebuie detaliate la nivel de unitate în funcţie de tehnicile şi tehnologiile aplicate, gama de produse şi producţiile realizate, consumuri de materii prime şi materiale, sistemele pentru controlul emisiilor şi eficienţele acestora.

Dată fiind complexitatea proceselor de fabricare a substanţelor chimice organice speciale, se apreciază că estimarea cu cel mai mic grad de incertitudine a emisiilor poate fi efectuată de fiecare operator în parte, luând în considerare particularităţile instalaţiilor de producţie şi pentru controlul emisiilor. În acest sens, autoritatea pentru protecţia mediului va solicita operatorilor furnizarea datelor referitoare la emisiile de poluanţi pentru fiecare instalaţie/proces/produs, precum şi datele privind tehnicile şi tehnologiile aplicate, gama de produse şi producţiile realizate, consumuri de materii prime şi materiale, sistemele pentru controlul emisiilor şi eficienţele acestora. Se precizează că vor fi incluse şi procesele de stocare/manevrare a materiilor prime lichide şi solide, instalaţiile de răcire, precum şi procesele de ardere pentru producerea de abur/energie termică şi/sau în scopuri tehnologice (de exemplu instalaţii de oxidare termică).

______________________________________________________________________________________


Informaţiile furnizate de operatori vor fi coroborate cu cele provenite din documentaţiile întocmite în scopul autorizării, din bilanţuri de solvenţi cu conţinut de COV sau din alte documentaţii.

Fabricarea anvelopelor

Prin HG 699/2003 cu modificările şi completările ulterioare, conversia cauciucului constă în transformarea cauciucului natural sau sintetic în produs finit, incluzând orice activitate de mixare, frezare, malaxare, calandrare, extrudare şi vulcanizare a cauciucului natural sau sintetic, precum şi orice operaţiune conexă.

Fabricarea anvelopelor reprezintă o activitate specifică de conversie a cauciucului.


Pentru estimarea emisiilor se vor utiliza valorile parametrilor caracteristici activităţilor de conversie a cauciucului, respectiv de fabricare a anvelopelor, preluaţi din bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV pentru anul de elaborare a inventarului, în mod similar recomandărilor formulate pentru fabricarea vopselelor, cernelurilor şi adezivilor.

Metoda de estimare a emisiilor de COVnm bazat ă pe bilan ţ de masă (bilan ţ de solven ţi cu con ţinut de COV) se va aplica la nivelul instala ţiilor ce intr ă sub inciden ţa HG 699/2003 cu modific ările şi complet ările ulterioare.

În situaţia în care nu sunt disponibile date aferente etapelor de proces (amestecare, frezare, extrudare, calandrare, tratare, reşapare) estimarea emisiilor pe unitate/instala ţie de procesare a cauciucului, pe baza factorilor d e emisie , se va realiza prin aplicarea factorilor de emisie specifici de nivel 2 recomandaţi prin Ghidul EMEP/EEA 2009, ţinând cont de eficienţele sistemelor de reducere a emisiilor indicate prin Ghid sau de furnizorul echipamentului de producţie.

Estimarea emisiilor pe baza factorilor de emisie , pe etape ale procesului de fabrica ţie şi tip de produs din cauciuc, se va realiza prin aplicarea factorilor de emisie recomandaţi prin metodologia USEPA AP42 – capitolul 4.12 „Manufacture of Rubber Products” (http://www.epa.gov/ttn/chief/ap42/ch04/index.html), care furnizează factori de emisie atât pentru compuşii organici volatili cât şi pentru particule-fracţiunea PM10 şi o serie de compuşi ai metalelor.

În cazul în care nu sunt disponibile date referitoare la tipurile de cauciuc, dar sunt disponibile date privind etapele de proces, estimarea emisiilor pe etape ale procesului de fabrica ţie se poate realiza pe baza factorilor de emisie, furnizaţi prin Manualul privind tehnicile de estimare a emisiilor de la fabricarea produselor din cauciuc elaborat de Departamentul de Dezvoltare Durabilă, Mediu, Apă, Populaţie şi Comunităţi al Guvernului Australian (http://www.npi.gov.au/publications/emission-estimation-technique/frubber.html).

Extracţia grăsimilor şi a uleiurilor comestibile şi necomestibile

Ghidul EMEP/EEA 2009 nu furnizează informaţii cu privire la aceste activităţi în categoria cod NFR 3.C Produse chimice. Trebuie totuşi menţionat că Ghidul abordează estimarea emisiilor asociate activităţilor de extracţie a grăsimilor şi a uleiurilor comestibile şi necomestibile în subcapitolul 3.D.3 Utilizarea altor produse. Ca urmare,

______________________________________________________________________________________


estimarea emisiilor se va face conform procedurii prezentate în subcapitolul 4.3.38 al Îndrumarului, iar datele vor fi raportate la categoria de activităţi cod NFR 3.D.3.

Aplicarea industrială a adezivilor

Pentru această categorie de activităţi Ghidul EMEP/EEA 2009 ia în considerare fabricarea benzilor adezive şi fabricarea încălţămintei.

În acelaşi timp, Ghidul tratează aplicarea industrială a adezivilor, în care sunt incluse şi fabricarea benzilor adezive şi fabricarea încălţămintei, în cadrul categoriei de activităţi 3.D.3 Utilizarea altor produse.

Ca urmare, pentru a preveni dubla luare în considerare a emisiilor asociate aplicării adezivilor pentru fabricarea benzilor adezive şi fabricarea încălţămintei, estimarea acestora se va face conform procedurii prezentate în subcapitolul 4.3.38 al Îndrumarului, iar emisiile vor fi raportate la categoria de activităţi cod NFR 3.D.3.

Tăbăcirea pieilor

Pentru această categorie de activităţi Ghidul EMEP/EEA 2009 furnizează un factor de emisie de nivel 2 pentru amoniac în valoare de 0,68 g/kg de piele brută, aplicabil în cazul în care pentru tăbăcire se folosesc săruri de amoniu.

Estimarea emisiilor asociate stocării solvenţilor organici în rezervoare

În cazul în care se practică stocarea solvenţilor organici în rezervoare, estimarea emisiilor asociate se va realiza cu ajutorul programului de calcul TANKS Emissions Estimation Software (TANKS) bazat pe procedurile de estimare a emisiilor incluse în Capitolul 7 – Liquid Storage Tanks al Metodologiei US EPA/AP-42 “Compilation of Air Pollutant Emission Factors, AP-42”, disponibil la adresa http://www.epa.gov/ttnchie1/software/tanks/.

Se precizează că inventarul local de emisii pentru o unitate industrială va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici. De asemenea, pentru fiecare sursă vor fi estimate şi prezentate emisiile tuturor poluanţilor relevanţi.

Inventarul na ţional de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 3.C se va elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.


Conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA 2009, se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (consumuri de solvenţi cu conţinut de COV, producţii, alte date specifice).


Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (consumuri de solvenţi, producţii, alte date specifice, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în

______________________________________________________________________________________


funcţie de cerinţe. În subcapitolul 4.5 este prezentată o propunere referitoare la structura acestei baze de date.

Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria NFR 3.C vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

4.3.36 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 3.D.1 TIPĂRIRE

Emisiile de COVnm generate de activităţile de tipărire sunt reglementate prin HG nr. 699/2003 privind stabilirea unor măsuri pentru reducerea emisiilor de COV datorate utilizării solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii, cu modificările şi completările ulterioare.

O instalaţie de tipărire intră sub incidenţa OUG 152/2005 numai în cazul unui consum de solvent mai mare de 150 kg/oră sau 200 t/an, exclusiv cantitatea de solvenţi organici recuperată în scopul refolosirii.

Obţinerea datelor statistice privind consumurile de cerneluri utilizate pe tipuri de tehnici de tipărire fiind dificilă, se recomandă ca inventarele de emisii pentru tipografii să fie elaborate, în mod individual, pentru fiecare amplasament/sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul. În aceste condiţii, datele specifice privind activitatea în tipografii sunt reprezentate de consumurile de cerneluri, solvenţi pentru diluarea cernelurilor, soluţii de umidificare, adezivi, etc.

De asemenea, este necesară luarea în considerare a emisiilor de COVnm generate de activităţile de tipărire desfăşurate în instituţii, întreprinderi, mici unităţi economice, centre de fotocopiere şi tipărire.


Surse de date


• Operatorii care desf ăşoară activit ăţi de tip ărire

• Agen ţiile regionale şi locale pentru protec ţia mediului – pot furniza date referitoare la activităţile şi instalaţiile operatorilor economici, cuprinse în autorizaţiile integrate/autorizaţiile de mediu, în diverse raportări (bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV din Planurile de gestionare a solvenţilor cu conţinut de COV, IPPC, E-PRTR)

• Institutul Na ţional de Statistic ă – poate furniza date privind populaţia pe localităţi urbane, incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice

Colectarea datelor


• transmiterea către fiecare operator a chestionarului „Tipărire”


______________________________________________________________________________________


• solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Naţional de Statistică

În cazul în care o tipografie deţine instalaţii de ardere pentru producerea agentului termic şi apei calde, operatorilor acestor unităţi le va fi transmis şi chestionarul „Surse ardere mica putere_punctuale”. De asemenea, în cazul în care tehnica de tipărire utilizată presupune surse de ardere asociate (instalaţii de încălzire aer pentru uscare) vor fi furnizate date privind activitatea conform chestionarului „Surse ardere mica putere_punctuale”.


Având în vedere dinamica tehnologică ce impune actualizarea repetată a metodologiei, precum şi dificultatea obţinerii datelor privind activitatea de tipărire, pentru estimarea emisiilor de COVnm se recomandă utilizarea nivelului 3 de abordare, pe baza bilanţurilor de solvenţi cu conţinut de COV ce trebuie raportate de către operatori. În cazul în care nu sunt disponibile date detaliate privind activitatea se va aplica nivelul 2 de abordare.


Pentru inventarierea emisiilor aferente activităţilor/surselor existente în amplasamentul unei tipografii, vor fi luate în considerare toate procesele ce se desfăşoară pe amplasament.







Identificarea tipografiilor se va realiza pe baza informaţiilor deţinute de serviciile de Reglementări ale autorităţii de mediu.

Reprezentanţii autorităţii de mediu vor distribui reprezentanţilor tipografiilor chestionarele de colectare a datelor privind activitatea, caracteristicile şi localizarea surselor, tehnici şi tehnologii utilizate, inclusiv cele pentru controlul emisiilor, precizând termenele de raportare.




______________________________________________________________________________________


Pentru estimarea emisiilor asociate activităţii de tipărire se pot aplica următoarele metode:

• Metode bazate pe bilan ţ masic - aplicabile pentru estimarea emisiilor de COVnm din activitatea de tipărire desfăşurată în cadrul tipografiilor.

• Metode bazate pe factori de emisie - aplicabile pentru estimarea emisiilor de COVnm din activitatea de tipărire desfăşurată în instituţii, întreprinderi, mici unităţi economice, centre de fotocopiere şi tipărire


Inventarele locale de emisii pentru tipografii trebuie să cuprindă următoarele categorii de date:




Estimarea emisiilor pe baza bilanţurilor masice de COV, preluate din bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV, cu repartizarea pe surse/echipamente reprezintă modul de estimare cu cea mai redusă incertitudine.

Pentru estimarea emisiilor se vor utiliza valorile parametrilor caracteristici activităţilor de curăţare chimică, preluaţi din bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV pentru anul de elaborare a inventarului, după cum urmează:


• Valoarea O1 din bilan ţul de COV , exprimată în kg/an, corespunde emisiei de COVnm din gazele reziduale (kg/an) şi va fi egală cu suma emisiilor dirijate de COVnm. Suma emisiilor dirijate O1 = I1-O6-F-O5. În cazul în care există mai multe coşuri de evacuare a efluenţilor gazoşi, repartizarea pe surse a emisiilor de COVnm se va realiza pe baza datelor privind activitatea corespunzătoare echipamentelor conectate la fiecare sursă.

• Valoarea O4 din bilan ţul de COV , exprimată în kg/an, corespunde emisiilor de COVnm necaptate, pe unitate (kg/an)

• Valoarea O3 din bilan ţul de COV , exprimată în kg/an, corespunde cantit ăţii de solven ţi organici re ţinut ă în materialele tip ărite

• Valoarea O6 din bilan ţul de COV , exprimată în kg/an, corespunde cantit ăţii de solven ţi organici din de şeuri

• Valoarea O9 din bilan ţul de COV , exprimată în kg/an, corespunde cantit ăţii de solven ţi organici elibera ţi în alte moduri



• Valoarea F din bilan ţul de COV , exprimată în kg/an, corespunde emisiei fugitive de COVnm pe unitate (kg/an). Emisia fugitivă F = O3 + O4 + O9.

______________________________________________________________________________________


Estimarea emisiilor pe sursă, pe baza factorilor de emisie, se va realiza prin aplicarea factorilor de nivel 2 recomandaţi prin Ghidul EMEP/EEA 2009 – subcapitolul 3.D.1 pentru diferitele tehnici tipografice. În funcţie de tipul sistemului de reducere a emisiilor existent, factorii de emisie vor fi corectaţi cu eficienţele recomandate prin Ghidul EMEP/EEA 2009 – subcapitolul 3.D.1 pentru categorii de metode de reducere a poluării sau cu eficienţa indicată de furnizorii echipamentelor de reducere a emisiilor. Această metodă este aplicabilă numai în situaţia în care nu sunt disponibile bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COVnm.

În funcţie de tehnica de tipărire, datele privind activitatea sunt reprezentate de:

• consumul de cerneală pentru tipărirea pe rotativă ofset cu uscare prin încălzire

• consumul de cerneală nediluată pentru rotogravura de editare

• consumul de cerneală gata de utilizare pentru flexografie şi rotogravura pentru tipărirea ambalajelor

Utilizarea metodei bazate pe factori de emisie pent ru tipografii se va face numai în primul an de inventariere prin aplicarea procedu rilor din prezentul îndrumar. Începând din anul urm ător, se va utiliza numai metoda bazat ă pe bilan ţ de masă (bilan ţ de solven ţi cu con ţinut de COV). În acest scop, autoritatea pentru protec ţia mediului va solicita operatorilor realizarea bil anţurilor anuale de solven ţi cu con ţinut de COV. Se precizeaz ă că bilan ţurile de solven ţi vor trebui elaborate pentru fiecare echipament din cadrul unei tipografii, cu eviden ţierea emisiilor dirijate/controlate şi a celor fugitive.

Pentru estimarea emisiilor de COVnm din activitatea de tipărire desfăşurată în instituţii, întreprinderi, mici unităţi economice, centre de fotocopiere şi tipărire se va utiliza factorul de emisie 0,4 kg COVnm/an/locuitor, recomandat prin metodologia US EPA – AP42 subcapitolul 4.9.1 General Graphic Printing. Emisiile asociate acestei activităţi se vor distribui cu preponderenţă pe localităţile urbane.

Inventarul local de emisii va cuprinde pentru fiecare tipografie toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea, fiecare sursă fiind tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici.

De asemenea, inventarele locale de emisii vor include şi emisiile de COVnm generate de activitatea de tipărire desfăşurată în instituţii, întreprinderi, mici unităţi economice, centre de fotocopiere şi tipărire, emisii care vor fi luate în considerare ca surse de suprafaţă asociate perimetrelor intravilane construite ale localităţilor.

Inventarul na ţional de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 3.D.1 se va elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.


Conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA 2009, se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (consumuri de solvenţi cu conţinut de COV, alte date specifice).

În ceea ce priveşte incertitudinea privind emisiile de COVnm din activităţile de tipărire desfăşurate în instituţii, întreprinderi, mici unităţi economice, centre de fotocopiere şi tipărire, se va lua în considerare că factorul de emisie este încadrat în clasa C de evaluare calitativă a incertitudinii.

______________________________________________________________________________________





4.3.37 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 3.D.2 UTILIZAREA CASNIC Ă A SOLVENŢILOR

Categoria de activităţi 3.D.2 Utilizarea casnică a solvenţilor se referă emisiile de COVnm generate folosirea a numeroase produse destinate uzului casnic, produse ce sunt încadrate în următoarele categorii:

• cosmetice şi produse de toaletă – aerosoli, geluri, şampoane, şi alte produse de îngrijire a părului, antiperspirante/deodorante, parfumuri, loţiuni după dizolvant şi lacuri pentru unghii, alcool sanitar, etc.

• produse pentru întreţinerea locuinţei – aerosoli, produse de curăţat, dezinfectanţi, odorizante de cameră, produse de lustruit

• produse pentru întreţinerea vehiculelor - antigel, lichid de frână, lichidul de parbriz, lacuri şi ceruri, produse pentru curăţarea motorului, produse pentru îndepărtarea gheţii

• produse utilizate în construcţii – adezivi pentru tapet, faianţă, conducte, construcţie, diluanţi pentru vopsele, produse pentru îndepărtarea vopselei, alţi solvenţi, exclusiv aplicarea vopselelor.

Lichidul de răcire (etilen glicol) poate contribui în mod semnificativ la emisiile naţionale de COVnm.

Pesticidele precum erbicidele şi insecticidele de grădină şi spray-urile cu insecticid pentru uz casnic sunt considerate bunuri de consum gospodăresc. Cele mai multe produse agrochimice sunt destinate uzului agricol şi nu fac subiectul acestui subcapitol.

De asemenea se face distincţie între produsele în stare de aerosoli şi cele ce nu se află în această stare.

Compuşii organici volatili nemetanici din bunurile de uz gospodăresc au, de regulă, rol de solvenţi. În aerosoli, COVnm precum butanul şi propanul au şi rol de agenţi de propulsare.

Datele privind consumurile/vânzările defalcate pe categorii de produse a căror utilizare casnică generează emisii de COVnm sunt dificil de obţinut, iar compoziţiile acestora variază foarte mult. De asemenea, este dificilă departajarea consumurilor industriale de cele casnice, din totalul vânzărilor de astfel de produse.

Din aceste considerente, estimarea emisiilor se va realiza pe baza factorilor de emisie de nivel 2 de abordare furnizaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009, subcapitolul 3.D.2.

______________________________________________________________________________________


Având în vedere că în mediul rural consumurile de astfel de produse sunt în general mai reduse decât în mediul urban, precum şi faptul că specificul naţional este mai apropiat de cel european, se recomandă ca estimarea emisiilor de COVnm generate de utilizarea casnică a solvenţilor să se facă în modul următor:

• pentru utilizarea produselor pentru întreţinerea vehiculelor, factorul de emisie de nivel 2 exprimat în kg COVnm/vehicul/an se va aplica numărului de vehicule înmatriculate ce se poate obţine de serviciul specializat al Poliţiei Române

• pentru utilizarea celorlalte categorii de produse, se vor lua în considerare:

o în mediul rural - valorile minime ale intervalului de încredere recomandat pentru factorul de emisie de nivel 2 exprimat în kg COVnm/locuitor/an pentru fiecare categorie de produse în parte

o în mediul urban - factorii de emisie specifici, de nivel 2, exprimaţi în kg COVnm/locuitor/an pentru fiecare categorie de produse în parte

Factorii recomandaţi, prezentaţi în tabelul următor, se referă la categoriile de produse, cumulat pentru produsele sub formă de aerosoli şi sub alte forme.

Tabelul 4.20 Factorii recomanda ţi pentru estimarea emisiilor de COV nm asociate categoriei de activit ăţi cod NFR 3.D.2

Factori de emisie (kg COVnm/locuitor/an) Categorii de produse

rural urban

Factori de emisie (kg COVnm/vehicul/an)

cosmetice şi produse de toaletă 0,3 0,7 -

produse pentru întreţinerea locuinţei 0,13 0,25 -

produse pentru întreţinerea vehiculelor - - 0,8

Solvenţi

Produse utilizate în construcţii 0,14 0,27 -

Agenţi de propulsare 0,4 0,8 -

Datele privind activitatea sunt reprezentate de numărul de locuitori, respectiv de numărul de vehicule înmatriculate, la nivelul fiecărei localităţi.

Inventarul local va include emisiile de COVnm generate de utilizarea casnică a solvenţilor, care vor fi luate în considerare ca emisii asociate surselor de suprafaţă reprezentate de perimetrele intravilane construite ale localităţilor.

Inventarul na ţional de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 3.D.2 se va elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.


În ceea ce priveşte incertitudinea privind emisiile de COVnm generate de utilizarea casnică a solvenţilor, se va lua în considerare că factorii de emisie recomandaţi de Ghid sunt încadraţi în clasa B de evaluare calitativă a incertitudinii.

______________________________________________________________________________________


4.3.38 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 3.D.3 UTILIZAREA ALTOR PRODUSE

Categoria de activităţi cod NFR 3.D.3 Utilizarea altor produse se referă la:

• Extracţia grăsimilor şi a uleiurilor comestibile şi necomestibile - extragerea uleiului din seminţe se realizează fie mecanic, fie prin utilizarea de solvenţi, fie utilizând ambele metode în cadrul aceluiaşi proces.

• Conservarea lemnului în sectorul industrial - în scopul asigurării protecţiei împotriva mucegaiurilor, a altor ciuperci, a insectelor sau împotriva intemperiilor. Utilizarea agenţilor pentru conservarea lemnului în sectorul casnic este acoperită de categoria de activităţi cod NFR 3.D.2 Utilizarea casnică a solvenţilor

• Tratarea împotriva coroziunii şi pentru conservarea vehiculelor – prin aplicarea unui strat protector de acoperire pe partea inferioară a caroseriilor autovehiculelor – în cadrul procesului de reparaţii şi întreţinere ale vehiculelor. În această categorie de activităţi nu este inclusă aplicarea vopselelor în cazul reparării autovehiculelor, care se încadrează în categoria de activităţi cod NFR 3.A Aplicarea vopselelor, din Ghidul EMEP/EEA 2009

• Deparafinarea vehiculelor

• Aplicarea adezivilor – este o activitate ce se desfăşoară în numeroase sectoare de activitate, precum producerea benzilor adezive şi a foliilor compozite, fabricarea şi/sau reparaţiile autoturismelor, vehicule lor comerciale, rulotelor, vagoanelor de cale ferată şi avioanelor, fabricarea încălţămintei şi a pielăriei, industria lemnului şi a mobilei

• Combustia tutunului prin fumat

Sub incidenţa HG 699/2003, cu modificările şi completările ulterioare, intră următoarele activităţi:

• extrac ţia şi rafinarea uleiurilor vegetale şi a gr ăsimilor animale – pentru un consum anual de solvenţi cu conţinut de COV mai mare de 10 tone

• fabricarea înc ălţămintei – în cazul unui consum anual de solvenţi cu conţinut de COV mai mare de 5 tone

• impregnarea lemnului – în cazul unui consum anual de solvenţi cu conţinut de COV mai mare de 25 tone

• acoperirea cu adezivi – pentru un consum anual de solvenţi cu conţinut de COV mai mare de 5 tone


Surse de date


• Operatorii economici care desfăşoară activităţi din categoriile mai sus prezentate: fabrici de ulei, unităţile din industria lemnului şi a mobilei, ateliere pentru reparaţii şi întreţinere auto, fabrici de automobile, de material rulant, de avioane, unităţi specializate pentru impregnarea lemnului, unităţi cu profil de fabricare a benzilor adezive şi/sau a foliilor compozite, fabrici de încălţăminte, fabrici de ţigarete

• Agen ţiile regionale şi locale pentru protec ţia mediului , care pot furniza lista operatorilor autorizaţi şi date referitoare la activităţile şi instalaţiile deţinute de

______________________________________________________________________________________


aceştia, cuprinse în autorizaţiile de mediu şi în diverse raportări (Bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV din Planuri de gestionare a solvenţilor cu conţinut de COV)

• Institutul Na ţional de Statistic ă – poate furniza date privind numărul de locuitori şi repartiţia acestora, incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.

Colectarea datelor


• transmiterea următoarelor chestionare:

o „Extractie_uleiuri_grasimi” către operatorii cu acest profil de activitate (fabrici de ulei)

o „Aplicare_adezivi” către operatorii ce desfăşoară activităţi de aplicare a adezivilor precum: fabrici de automobile, de material rulant, de avioane, unităţi specializate pentru impregnarea lemnului, unităţi cu profil de fabricare a benzilor adezive şi/sau a foliilor compozite, fabrici de încălţăminte, etc.

o „Fumat” către fabricanţii de ţigarete

o „Procese_lemn” către operatorii din sectorul de prelucrare a lemnului



Operatorilor unităţilor cu profilele menţionate mai sus le vor fi transmise, după caz şi chestionarele „Surse ardere mica putere_punctuale”. În acest context, se precizează că fabricile de ulei vor trebui să indice dacă utilizează cojile drept combustibil adiţional.


Având în vedere dinamica tehnologică ce impune actualizarea repetată a metodologiei, precum şi dificultatea obţinerii datelor privind activitatea de curăţare chimică, pentru estimarea emisiilor de COVnm se recomandă utilizarea nivelului 3 de abordare, pe baza bilanţurilor de solvenţi cu conţinut de COV ce trebuie raportate de către operatori. Nivelul 2 de abordare se va aplica atât pentru estimarea emisiilor de COVnm – în cazul în care nu sunt disponibile date detaliate privind activitatea – cât şi pentru estimarea emisiilor altor poluanţi (particule, HAP).


Pentru inventarierea emisiilor aferente activităţilor avute în vedere, vor fi luate în considerare toate procesele ce se desfăşoară pe amplasamentul unei unităţi.



______________________________________________________________________________________






Identificarea unităţilor care desfăşoară activităţi de extracţie a grăsimilor şi a uleiurilor comestibile şi necomestibile, conservare a lemnului, reparaţii/întreţinere pentru tratarea împotriva coroziunii şi conservarea vehiculelor, deparafinarea vehiculelor, aplicare industrială a adezivilor (fabrici de automobile, de material rulant, de avioane, fabrici de încălţăminte, fabrici de mobilă, etc.), fabricile de ţigarete, se va realiza pe baza informaţiilor deţinute de serviciile de Reglementări ale autorităţii de mediu.

Reprezentanţii autorităţii de mediu vor distribui reprezentanţilor unităţi ce desfăşoară activităţi din categoria 3.D.3 chestionarele de colectare a datelor.


Următorii paşi procedurali se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de emisii pentru activităţile din categoria cod NFR 3.D.3


Pentru estimarea emisiilor asociate activităţilor încadrate în categoria cod NFR 3.D.3 se pot aplica următoarele metode:




Inventarele locale de emisii pentru unităţile/instalaţiile ce desfăşoară activităţi din categoria cod NFR 3.D.3 trebuie să cuprindă următoarele categorii de date:




Având în vedere diversitatea activităţilor, proceselor, tehnicilor şi tehnologiilor aferente categoriei de activităţi cod NFR 3.D.3, gama largă de produse fabricate, precum şi variaţia capacităţilor de producţie, abordarea pentru estimarea emisiilor va fi diferenţiată.

Extracţia grăsimilor şi a uleiurilor comestibile şi necomestibile

În cazul în care se utilizează un solvent pentru extracţie, acesta este, în general, recuperat şi purificat în scopul reutilizării. În cadrul procesului, seminţele pot fi supuse mai multor extracţii succesive cu solvent, reziduul fiind apoi uscat şi utilizat pentru hrana animalelor.

______________________________________________________________________________________


Sistemul de recuperare a solventului reprezintă o parte integrantă a oricărei instalaţii de extracţie cu solvenţi. Eficienţa de recuperare este de obicei mare. Solventul utilizat pentru extragerea uleiurilor şi grăsimilor este hexanul. Emisiile în atmosferă provin din cantitatea de solvent care nu poate fi recuperată şi constau preponderent din hexan, la care se adaugă aldehide şi acizi graşi eliberaţi în timpul tratamentului cu abur.

Procesul de uscare a seminţelor care au fost supuse extracţiei generează de asemenea emisii de compuşi organici volatili nemetanici (COVnm), iar în timpul transportului, manipulării şi a prelucrării mecanice a seminţelor (decorticare, măcinare, transformare în formă de fulgi), pot apărea emisii de particule în suspensie (PM).


Pentru estimarea emisiilor se vor utiliza valorile parametrilor caracteristici activităţilor de extracţie a grăsimilor şi a uleiurilor comestibile şi necomestibile, preluaţi din bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV pentru anul de elaborare a inventarului, după cum urmează:

• Valoarea I1 din bilan ţul de COV , exprimată în kg/an, corespunde consumului de solven ţi organici în unitate/instalaţie, în cursul perioadei pentru care se calculează bilanţul masic

• Valoarea O1 din bilan ţul de COV , exprimată în kg/an, corespunde emisiei de COVnm din gazele reziduale (kg/an) şi va fi egală cu suma pe unitate/instalaţie a emisiilor dirijate de COVnm. Suma emisiilor dirijate O1 = I1-O5-O6-O8. În cazul în care există mai multe coşuri de evacuare a efluenţilor gazoşi, repartizarea pe surse a emisiilor de COVnm se va realiza pe baza datelor privind activitatea corespunzătoare echipamentelor conectate la fiecare sursă.

• Valoarea O4 din bilan ţul de COV , exprimată în kg/an, corespunde emisiilor necaptate de COVnm


• Valoarea O6 din bilan ţul de COV , exprimată în kg/an, corespunde cantităţii de solvenţi organici din deşeuri

• Valoarea O8 din bilan ţul de COV , exprimată în kg/an, corespunde cantităţii de solvenţi organici refolosiţi, care nu fac parte din categoria input

• Valoarea F din bilan ţul de COV , exprimată în kg/an, corespunde emisiei fugitive de COVnm pe instala ţie (kg/an). Emisia fugitivă F = I1-O1-O5-O6-O8 = O4


Metoda de estimare a emisiilor de COVnm bazat ă pe bilan ţ de masă (bilan ţ de solven ţi cu con ţinut de COV) se va aplica la nivelul unit ăţilor/instala ţiilor ce intr ă sub inciden ţa HG 699/2003 cu modific ările şi complet ările ulterioare.

Metoda bazat ă pe utilizarea factorilor de emisie de nivel 2, corespunzători activităţii fără măsuri/sisteme de control, recomandaţi prin Ghidul EMEP/EEA 2009, subcapitolul 3.D.3 „Utilizarea altor produse”, tabelul 3-2 sunt aplicabili pentru estimarea emisiilor

______________________________________________________________________________________


de pulberi (TSP, frac ţiuni PM10 şi PM2,5), respectiv pentru estimarea emisiilor de COVnm în situa ţia în care unitatea/instala ţia ce nu intr ă sub inciden ţa HG 699/2003 cu modific ările şi complet ările ulterioare nu de ţine bilan ţul de solven ţi cu con ţinut de COV. Se va avea în vedere repartizarea emisiilor pe instalaţii/surse în raport cu cantităţile de materii prime (seminţe) procesate.

În situaţia în care sunt aplicate măsuri/sisteme de control al emisiilor, se vor utiliza eficienţele recomandate în tabelul 3 - 12 din Ghidul EMEP/EEA 2009 sau eficienţele furnizate de producătorii instalaţiilor/sistemelor de control.


Impregnarea lemnului

Impregnarea lemnului în scopul asigurării protecţiei împotriva mucegaiurilor, a altor ciuperci, a insectelor sau împotriva intemperiilor se poate realiza cu trei tipuri de conservanţi: creozot, conservanţi pe bază de solvenţi organici şi conservanţi pe bază de apă.

Metoda de estimare a emisiilor de COVnm bazat ă pe bilan ţ de masă (bilan ţ de solven ţi cu con ţinut de COV) se va aplica la nivelul unit ăţilor/instala ţiilor ce intr ă sub inciden ţa HG 699/2003 cu modific ările şi complet ările ulterioare.

Pentru estimarea emisiilor se vor utiliza valorile parametrilor caracteristici preluaţi din bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV pentru anul de elaborare a inventarului, după cum urmează:

• Valoarea I1 din bilan ţul de COV , exprimată în kg/an, corespunde consumului de solven ţi organici – în stare pură sau în preparate cumpărate, în cursul perioadei pentru care se calculează bilanţul masic

• Valoarea O1 din bilan ţul de COV , exprimată în kg/an, corespunde emisiei de COVnm din gazele reziduale (kg/an) şi va fi egală cu suma emisiilor dirijate de COVnm. Suma emisiilor dirijate O1 = I1- O5-O7. În cazul în care există mai multe coşuri de evacuare a efluenţilor gazoşi, repartizarea pe surse a emisiilor de COVnm se va realiza pe baza datelor privind activitatea corespunzătoare echipamentelor conectate la fiecare sursă.




• Valoarea F din bilan ţul de COV , exprimată în kg/an, corespunde emisiei fugitive de COVnm pe instala ţie (kg/an). Emisia fugitivă F = I1–O1–O5-O7=O4


______________________________________________________________________________________


Metoda bazat ă pe utilizarea factorilor de emisie de nivel 2, corespunzători activităţii fără măsuri/sisteme de control, recomandaţi prin Ghidul EMEP/EEA 2009, subcapitolul 3.D.3 „Utilizarea altor produse”, se va aplica după cum urmează:

• în cazul impregnării cu creozot – pentru estimarea emisiilor de hidrocarburi policiclice aromatice (HAP) se vor folosi factorii din tabelul 3-3

• în situaţia în care unitatea/instalaţia ce nu intră sub incidenţa HG 699/2003 cu modificările şi completările ulterioare nu deţine bilanţul de solvenţi cu conţinut de COV, estimarea emisiilor de COVnm se va realiza pe baza factorilor prezentaţi în tabelele 3-3, 3-4 şi 3-5.

Se va avea în vedere repartizarea emisiilor pe instalaţii/surse în raport cu cantităţile agent de impregnare aplicate, respectiv în raport cu volumul de lemn impregnat cu fiecare tip de conservant - ţinând cont de consumurile orientative de agent de impregnare indicate în Ghid;

• 1 m3 de lemn necesită 75 kg de creozot

• 1 m3 de lemn necesită 24 kg de conservant pe bază de solvenţi organici

• 1 m3 de lemn cântăreşte aprox 1 Mg

În situaţia în care sunt aplicate măsuri/sisteme de control al emisiilor generate de impregnarea lemnului, se vor utiliza eficienţele recomandate în tabelele 3–10 şi 3-11 din Ghidul EMEP/EEA 2009 sau eficienţele furnizate de producătorii instalaţiilor/sistemelor de control.


Tratarea împotriva coroziunii şi pentru conservarea vehiculelor – prin aplicarea unui strat protector de acoperire pe partea inferioară a caroseriilor autovehiculelor – în cadrul procesului de reparaţii şi întreţinere ale vehiculelor

Pentru această activitate Ghidul EMEP/EEA 2009 furnizează un factor de emisie de nivel 2 de abordare în valoare de 0,2 kg/locuitor/an.

Întrucât factorii de emisie exprima ţi pe locuitor prezint ă un nivel ridicat de incertitudine, utilizarea metodei bazate pe factori de emisie se va face numai în primul an de inventariere.

Începând din anul următor, se va utiliza numai metoda bazată pe bilanţ de masă (bilanţ de solvenţi cu conţinut de COV). În acest scop, autoritatea pentru protecţia mediului va solicita operatorilor realizarea bilanţurilor anuale de solvenţi cu conţinut de COV. Se precizează că bilanţurile de solvenţi vor trebui elaborate pentru fiecare echipament/linie de vopsire, cu evidenţierea emisiilor dirijate/controlate şi a celor fugitive, cu departajarea clară a emisiilor asociate acoperirii de protecţie a părţii inferioare a vehiculelor.

Aplicarea adezivilor

Aplicarea adezivilor se realizează în cadrul unui număr mare de unităţi cu profile de producţie variate cum ar fi: unităţile din industria lemnului şi a mobilei, fabrici de

______________________________________________________________________________________


automobile, de material rulant, de avioane, unităţi cu profil de fabricare a benzilor adezive şi/sau a foliilor compozite, fabrici de încălţăminte, etc.

Metoda de estimare a emisiilor de COVnm bazat ă pe bilan ţ de masă (bilanţ de solvenţi cu conţinut de COV) se va aplica la nivelul unităţilor/instalaţiilor ce intră sub incidenţa HG 699/2003 cu modificările şi completările ulterioare.

Pentru estimarea emisiilor se vor utiliza valorile parametrilor caracteristici preluaţi din bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV pentru anul de elaborare a inventarului, după cum urmează:

• Valoarea I1 din bilan ţul de COV , exprimată în kg/an, corespunde consumului de solven ţi organici – în stare pură sau în preparate cumpărate, în cursul perioadei pentru care se calculează bilanţul masic

• Valoarea O1 din bilan ţul de COV , exprimată în kg/an, corespunde emisiei de COVnm din gazele reziduale (kg/an) şi va fi egală cu suma emisiilor dirijate de COVnm. Suma emisiilor dirijate O1 = I1-O5-O7. În cazul în care există mai multe coşuri de evacuare a efluenţilor gazoşi, repartizarea pe surse a emisiilor de COVnm se va realiza pe baza datelor privind activitatea corespunzătoare echipamentelor conectate la fiecare sursă.




• Valoarea F din bilan ţul de COV , exprimată în kg/an, corespunde emisiei fugitive de COVnm pe instala ţie (kg/an). Emisia fugitivă F = I1–O1–O5-O7=O4


Metoda bazat ă pe utilizarea factorilor de emisie este aplicabil ă pentru estimarea emisiilor COVnm în situa ţia în care unitatea/instala ţia ce nu intr ă sub inciden ţa HG 699/2003 cu modific ările şi complet ările ulterioare nu de ţine bilan ţul de solven ţi cu con ţinut de COV. Se va avea în vedere repartizarea emisiilor pe instalaţii/surse în funcţie de cantităţile de adeziv utilizate pe fiecare echipament/instalaţie.

Pentru estimarea emisiilor asociate aplicării industriale a adezivilor pe baza utilizării factorilor de emisie se vor utiliza factorii de emisie de nivel 2 recomandaţi prin Ghidul EMEP/EEA 2009, după cum urmează:

• tabelul 3-12, subcapitolul 3.C, pentru evaluarea emisiilor de la aplicarea adezivilor pentru fabricarea benzilor adezive

• tabelul 3-13, subcapitolul 3.C, pentru evaluarea emisiilor de la aplicarea adezivilor pentru fabricarea încălţămintei

• tabelul 3-8, subcapitolul 3.D.3, pentru evaluarea emisiilor de la aplicarea adezivilor în alte activităţi industriale.

În situaţia în care sunt aplicate măsuri/sisteme de control al emisiilor generate de aplicarea adezivilor, se vor utiliza eficienţele recomandate în tabelul 3-13 din Ghidul

______________________________________________________________________________________


EMEP/EEA 2009 sau eficienţele furnizate de producătorii instalaţiilor/sistemelor de control.


Combustia tutunului prin fumat

Estimarea emisiilor asociate fumatului se va face la nivel naţional, distribuţia acestor emisii la nivel local realizându-se în funcţie de numărul de locuitori.

Se precizează că inventarul local de emisii pentru o unitate industrială va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici. De asemenea, pentru fiecare sursă vor fi estimate şi prezentate emisiile tuturor poluanţilor relevanţi.

Inventarul na ţional de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 3.D,3 se va elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie, exceptând emisiile asociate fumatului.

Pentru estimarea emisiilor asociate fumatului, Ghidul EMEP/EEA 2009 furnizează factori de emisie de nivel 2 prin tabelul 3-9 din subcapitolul 3.D.3.

Consumul naţional de tutun poate fi calculat pe baza:

• bilanţului producţie + import - export pentru a obţine cantitatea de ţigarete distribuite pe piaţa internă, la care se aplică un conţinut mediu de tutun/ţigaretă

• anchetelor statistice privind procentajul de fumători, numărul de ţigarete fumate, cantitatea medie de tutun/ţigaretă.


Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (consumuri de solvenţi, producţii, alte date specifice, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe. În subcapitolul 4.5 este prezentată o propunere referitoare la structura acestei baze de date.


______________________________________________________________________________________


4.3.39 ACTIVITĂŢI DIN GRUPA 4 AGRICULTURĂ, CATEGORIILE COD NFR 4.B CREŞTEREA ANIMALELOR ŞI MANAGEMENTUL DEJEC ŢIILOR ANIMALIERE , 4.D CULTIVAREA PLANTELOR ŞI TERENURI AGRICOLE , 4.F ARDEREA MIRIŞTILOR ŞI A RESTURILOR VEGETALE , 4.G ALTE ACTIVITĂŢI AGRICOLE

Activităţile cu specific agricol sunt incluse în Grupa 4 Agricultură, care cuprinde următoarele categorii de activităţi: Creşterea animalelor şi managementul dejecţiilor animaliere - cod NFR 4.B, Cultivarea plantelor şi terenuri agricole - cod NFR 4.D, Arderea miriştilor şi a resturilor vegetale - cod NFR 4.F şi Alte activităţi agricole - cod NFR 4.G.

În categoria de activităţi cod NFR 4.B sunt incluse toate activităţile legate de creşterea animalelor şi păsărilor, în special cele referitoare la managementul dejecţiilor. Poluanţii relevanţi sunt: metanul, amoniacul, compuşii organici volatili nemetanici, monoxidul de azot, protoxidul de azot şi particulele. Se precizează că inventarele de emisii pentru metan şi protoxid de azot, care sunt gaze cu efect de seră, sunt incluse doar în inventarele naţionale pentru gaze cu efect de seră.

În categoria de activităţi cod NFR 4.D sunt incluse toate activităţile legate de cultura vegetalelor, în special cele referitoare la aplicarea îngrăşămintelor chimice. Poluanţii relevanţi sunt: amoniacul, monoxidul de azot, protoxidul de azot, particulele, metanul şi compuşii organici volatili nemetanici. Se precizează că inventarele de emisii pentru metan şi protoxid de azot, care sunt gaze cu efect de seră, sunt incluse doar în inventarele naţionale pentru gaze cu efect de seră.

Categoria de activităţi cod NFR 4.F reprezintă o sursă minoră de poluanţi, referindu-se la activităţi care au loc sporadic şi pe suprafeţe relativ reduse. Poluanţii relevanţi sunt: oxizi de azot, dioxid de sulf, monoxid de carbon, compuşi organici volatili nemetanici, amoniac, particule, metale, dioxine şi furani şi alţi poluanţi organici persistenţi.

În categoria de activităţi cod NFR 4.G sunt incluse activităţile agricole legate de utilizarea pesticidelor şi de tratarea cu amoniac a paielor şi fânului. Poluanţii relevanţi sunt: compuşii organici nemetanici şi, respectiv, amoniacul.

Alte activităţi asociate celor agricole sunt:

• Arderea combustibililor în surse staţionare, în scopul generării de energie termică - cod NFR 1.A.4.c

• Arderea la scară redusă a deşeurilor agricole (exclusiv arderea miriştilor) – cod NFR 6.C.e

• Incinerarea cadavrelor de animale – cod NFR 6.C.d

Grupa 4 reprezintă o sursă cheie pentru emisiile de amoniac, în special datorită activităţilor de creştere a animalelor şi managementului dejecţiilor animaliere. Fermele pentru creşterea intensivă a păsărilor sau a porcilor, având o capacitate mai mare de 40.000 de locuri pentru păsări, respectiv, 2.000 de locuri pentru porci de producţie (cu o greutate ce depăşeşte 30 de kg) sau 750 de locuri pentru scroafe, reprezintă instalaţii IPPC, ce intră sub incidenţa OUG nr. 152/2005 şi pot reprezenta surse de poluare a aerului la nivel local.


______________________________________________________________________________________



Surse de date


• Operatorii economici al c ăror profil de activitate este cre şterea animalelor şi/sau cultivarea plantelor, prepararea hranei pentr u animale şi de ţinătorii de silozuri ;


• Ministerul Agriculturii şi Dezvolt ării Rurale şi structurile teritoriale ale acestuia ;

• Agen ţiile regionale/locale pentru protec ţia mediului, serviciile Reglement ări – care pot furniza date şi informaţii privind instalaţiile IPPC din domeniul creşterii animalelor (păsări şi porci), precum şi alte activităţi autorizate din domeniul agricol şi silvic.

• Institutul Na ţional de Statistic ă – poate furniza date colectate în recensământul agricol, precum şi date statistice privind efectivele de animale, suprafeţele cultivate şi producţiile agricole, cantităţile de îngrăşăminte chimice şi cantităţile de pesticide aplicate, etc. incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.

Colectarea datelor


• transmiterea chestionarului „Agricultura” şi/sau „Zootehnie” către fiecare operator (persoană juridică, persoană fizică autorizată, asociaţie familială);

• solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor pentru protecţia mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile/autorizaţiile integrate de mediu şi în diverse alte documente;

• solicitarea la Institutul Naţional de Statistică de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor necesare.

Deoarece în cadrul unei ferme există instalaţii de ardere pentru producerea de energie termică, operatorilor acestor unităţi le va fi transmis şi chestionarul „Surse ardere mica putere_punctuale”. Operatorilor economici care deţin silozuri de cereale li se va transmite chestionarul „Siloz cereale”. Operatorilor independenţi care deţin mori de cereale pentru hrana animalelor li se va transmite chestionarul „Zootehnie”. Fermelor zootehnice li se va transmite şi chestionarul „Crematorii”.






Se precizează că:

______________________________________________________________________________________


• activitatea de creştere a animalelor este o sursă cheie în ceea ce priveşte emisiile de amoniac şi de compuşi organici volatili nemetanici,

• fermele pentru creşterea intensivă a animalelor/păsărilor pot reprezenta surse importante pentru poluarea aerului la nivel local

• activităţile agricole sunt răspândite pe întreg teritoriul ţării

Având în vedere cele de mai sus, estimarea emisiilor va fi efectuată pe baza nivelului 2 sau 3 de abordare, în funcţie de disponibilitatea datelor. Se precizează că, în conformitate cu Ghidul EMEP/EEA 2009, în ceea ce priveşte activitatea de creştere a animalelor, deosebirea între nivelele 2 şi 3 de abordare constă în eventualele diferenţe dintre valorile predefinite (nivel 2) ale unor parametri şi valorile specific naţionale (nivel 3) ale acelor parametri.


Pentru inventarierea emisiilor aferente activităţilor agricole, vor fi luate în considerare toate operaţiile care se desfăşoară pe suprafeţele destinate acestor activităţi.








În scopul obţinerii datelor necesare se recomandă constituirea unui grup de lucru la nivel central. În acest grup de lucru vor fi implicaţi reprezentanţi ai Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, Institutului Naţional de Statistică şi Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.



Flux de date la nivel central

Reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului vor prezenta în grupul de lucru chestionarele de colectare a datelor, precum şi necesităţile de agregare/dezagregare a datelor la nivel teritorial. În acest context, se precizează că pentru elaborarea inventarelor locale de emisii datele necesare trebuie să fie prezentate pe următoarele niveluri:

• Nivel individual (de amplasament) – fermele de creştere a animalelor/păsărilor, inclusiv terenurile proprii pe care se aplică dejecţiile, precum şi fermele pentru culturi de vegetale

______________________________________________________________________________________


• Nivel local (localitate/unitate administrativ teritorială - UAT) – creşterea animalelor/păsărilor şi culturile de vegetale în sistem particular (populaţie)

Datele la nivel individual şi datele la nivel local vor fi prezentate pentru fiecare judeţ în parte şi vor fi însoţite de datele spaţiale (hărţi) aferente.

Luând în considerare cerinţele pentru elaborarea inventarelor locale de emisii, grupul de lucru va asigura coroborarea datelor disponibile din diverse surse (recensământul agricol, anchete statistice, raportări către diverse organisme naţionale şi internaţionale), pentru anul de inventariere.

Datele procesate vor fi transmise de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului agenţiilor locale.

Flux de date la nivel local

Reprezentanţii agenţiilor locale pentru protecţia mediului vor distribui chestionarele „Agricultura” şi/sau „Zootehnie”, precum şi chestionarele „Surse ardere mica putere_punctuale” şi „Crematorii”, „Silozuri cereale” către fiecare operator (persoană juridică, persoană fizică autorizată, asociaţie familială).

Fluxul de date la nivel local este necesar în scopul corelării, completării şi comparării cu datele obţinute şi prelucrate la nivel central.

Următorii paşi procedurali se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de emisii pentru activităţile din categoriile cod NFR 4.B, 4.D, 4.F şi 4.G.


Pentru estimarea emisiilor asociate activităţilor agricole se utilizează modelarea emisiilor cu ajutorul unei serii de ecua ţii şi factori de emisie .



Pentru activităţile agricole, inventarele locale de emisii trebuie să cuprindă următoarele categorii de date:


• Emisii anuale la care este ataşat programul de desfăşurare a activităţilor (perioada din an, durata, etc.)

Caracteristicile fizice, localizarea surselor de emisie şi programul de desfăşurare a activităţilor vor fi obţinute pe baza completării chestionarelor şi, după caz, pe baza datelor furnizate de către grupul central de lucru.

Categoria cod NFR 4.B Creşterea animalelor şi managementul dejecţiilor animaliere

Compuşii de azot (amoniac, monoxid de azot, protoxid de azot)

______________________________________________________________________________________


Estimarea emisiilor de compuşi de azot se va realiza prin utilizarea modelului indicat în anexa B la capitolul 4.B al Ghidului EMEP/EEA 2009 (4.B AppendixB.xls) şi care poate fi accesat la adresa http://www.eea.europa.eu/publications/emep-eea-emission-inventory-guidebook-2009/part-b-sectoral-guidance-chapters/4-agriculture/4-b/4-b-appendixb.xls

Se precizează că în acest model sunt prezentate două exemple de calcul a emisiilor de compuşi de azot, pentru creşterea vacilor de lapte şi pentru creşterea porcilor. Se recomandă utilizarea modelului şi pentru estimarea emisiilor asociate creşterii altor categorii de animale/păsări, utilizând parametrii predefiniţi de model (coloanele B....G din foaia „Standards”) şi factorii de emisie de nivel 2 indicaţi în subcapitolul 4.B din Ghid.

În cazul în care vor fi stabilite valori specific naţionale pentru parametrii din coloanele B....G din foaia „Standards”, se va aplica modelul utilizând aceste valori în locul celor predefinite. Acest mod de estimare a emisiilor corespunde nivelului 3 de abordare.

Alţi poluanţi (COVnm şi particule)

Emisiile de COVnm şi de particule se vor estima utilizând factorii de emisie de nivel 2 indicaţi în subcapitolul 4.B din Ghidul EMEP/EEA 2009, inclusiv în anexele A şi B la acest subcapitol.

Procesarea cerealelor pentru hrana animalelor

În cazul în care în cadrul unei ferme se desfăşoară activităţi de măcinare a cerealelor pentru hrana animalelor, emisiile asociate vor fi estimate cu factorii de emisie furnizaţi de metodologia US EPA/AP-42, subcapitolul 9.9.1 „Grain Elevators and Processes”.

Categoria cod NFR 4.D Cultivarea plantelor şi terenuri agricole

Amoniacul şi particulele

Estimarea emisiilor acestor poluanţi, rezultaţi din cultivarea plantelor şi terenuri agricole, se va realiza prin utilizarea modelelor indicate în subcapitolul 4.D al Ghidului EMEP/EEA 2009, pentru nivelul 2 de abordare:

• Pentru amoniac: relaţiile (3), (4) şi (5) şi factorii de emisie cuprinşi în tabelul 3-2

• Pentru particule: relaţia (6) şi factorii de emisie din tabelele 3-3 ÷ 3-6

Estimarea emisiilor de amoniac rezultate din aplicarea de nămol de epurare ca îngrăşământ se va efectua prin asimilarea acestuia, după caz, cu dejecţiile solide/ lichide de la porci, prin utilizarea factorilor de emisie specifici indicaţi în tabelul 3.8 al capitolului 4.B al Ghidului EMEP/EEA 2009 (valorile de 0,81 pentru dejecţii solide, respectiv 0,4 pentru dejecţii lichide, exprimate ca procente de azot amoniacal total în dejecţii) şi a modelului de calcul indicat în anexa B a acestui capitol.

Estimarea emisiilor de particule rezultate din activităţile de însilozare a cerealelor se va efectua în conformitate cu metodologia US EPA/AP-42, subcapitolul 9.9.1 „Grain Elevators and Processes”.

Monoxidul de azot şi compuşii organici volatili nemetanici

Estimarea emisiilor acestor poluanţi se va realiza utilizând factorii de emisie de nivel 1 indicaţi în subcapitolul 4.D al Ghidului EMEP/EEA 2009, în tabelul 3-1.

______________________________________________________________________________________


Categoria cod NFR 4.F Arderea miriştilor şi a resturilor vegetale

Estimarea emisiilor pentru această categorie de surse se va realiza utilizând factorii de emisie de nivel 2 indicaţi în subcapitolul 4.F al Ghidului EMEP/EEA 2009, în tabelele 3-3 ÷ 3-6. Datele privind activitatea la care se aplică factorii sunt reprezentate de cantităţile de materie uscată arsă, care se determină cu relaţia (2), utilizând valorile mărimilor din această relaţie prezentate în tabelul 3-2, precum şi în subcapitolul 3.2.3.

Categoria cod NFR 4.G Alte activităţi agricole

Aplicarea pesticidelor

Estimarea emisiilor rezultate din aplicarea pesticidelor pe terenuri agricole se va realiza utilizând factorii de emisie de nivel 1 indicaţi în subcapitolul 4.G al Ghidului EMEP/EEA 2009, în tabelul 3-1.

Tratarea paielor şi fânului cu amoniac

Estimarea emisiilor de amoniac rezultate din tratarea paielor şi fânului se va realiza utilizând factorul de emisie de 0,54 kg/kg NH3 pur utilizat pentru tratare, recomandat în secţiunea 3.2.2.2 din subcapitolul 4.G al Ghidului EMEP/EEA 2009. Se menţionează că soluţia de amoniac utilizată pentru tratare poate conţine maximum 25% amoniac pur.

Emisiile asociate activităţilor agricole vor fi tratate ca emisii din surse de suprafaţă.

Se precizează că inventarul local de emisii va cuprinde:

• pentru fiecare fermă de creştere a animalelor/păsărilor şi/sau pentru culturi de vegetale - toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul acesteia (inclusiv surse punctuale cum sunt centralele termice), indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea, fiecare sursă fiind tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici

• emisiile provenite din activităţile desfăşurate în sistem particular (populaţie), repartizate pe localităţi/UAT (ca emisii din surse de suprafaţă).


Inventarul naţional de emisii pentru categoriile de activităţi coduri NFR 4.B, 4.D, 4.F şi 4.G se va elabora prin cumularea inventarelor locale pentru aceste categorii. Această abordare prezintă o serie de avantaje majore: asigurarea unei precizii ridicate, a integralităţii şi a transparenţei inventarelor naţionale, precum şi asigurarea concordanţei între raportările efectuate pentru diferite scopuri.

Se precizează că emisiile asociate aplicării dejecţiilor animaliere pe teren (indiferent dacă terenul aparţine operatorului fermei animaliere sau unei terţe părţi), precum şi emisiile asociate suprafeţelor de teren pe care se efectuează păşunatul, se vor raporta la activităţile cod NFR 4.B, pe categorii de animale care au generat dejecţiile.

În acelaşi mod se va proceda cu emisiile aferente categoriilor de activităţi din cadrul fermelor, clasificate cu alte coduri NFR. Cumularea emisiilor se va realiza pe categorii de activităţi (coduri NFR).

______________________________________________________________________________________




Conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA 2009, se precizează că este necesar să fie cunoscute, în măsura posibilului, incertitudinile asociate fiecărei categorii de date utilizate pentru estimarea emisiilor (efective de animale, suprafeţe cultivate, producţii, etc.). Se recomandă ca aceste tipuri de incertitudini să fie solicitate la Institutul Naţional de Statistică.


Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (efective de animale, suprafeţe cultivate, producţii, tipuri de culturi, consumuri de carburanţi pentru utilaje, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe. În subcapitolul 4.5 este prezentată o propunere referitoare la structura acestei baze de date.

Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoriile coduri NFR 4.B, 4.D, 4.F şi 4.G vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

4.3.40 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 6.A DEPOZITAREA DEŞEURILOR SOLIDE PE TEREN

Categoria de activităţi cod NFR 6.A se referă la depozitarea finală a deşeurilor solide municipale pe teren şi include generarea emisiilor atmosferice asociate cu eliberarea gazelor de depozit. Ghidul EMEP/EEA 2009 prezintă exclusiv o metodă de estimare a emisiilor necontrolate de COVnm ce utilizează un factor de emisie aplicabil volumului de gaze de depozit. Ghidul nu prezintă o metodă de estimare a acestui volum.

Ca urmare, prezenta procedură recomandă utilizarea metodologiei US EPA/AP-42, capitolul 2, subcapitolul 2.4 sau a modelului Landfill Gas Emissions Model – LandGEM http://www.epa.gov/ttn/catc/products.html#software (care transpune metodologia US EPA/AP-42) pentru estimarea emisiilor generate de depozitarea finală a deşeurilor municipale. Metodologia US EPA permite calcularea emisiilor de metan, dioxid de carbon, compuşi organici volatili şi de alţi compuşi, ale căror volume însumate reprezintă volumul gazelor de depozit.

Principalii poluanţi asociaţi acestei surse sunt reprezentaţi de fapt de gaze cu efect de seră (CO2 şi CH4). Se precizează că inventarele de emisii pentru dioxid de carbon şi metan sunt incluse doar în inventarele naţionale pentru gaze cu efect de seră.

În vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră şi de poluanţi periculoşi, managementul depozitelor de deşeuri municipale prevede colectarea gazelor de depozit şi valorificarea acestora în instalaţii pentru producerea de energie termică şi/sau electrică. Se precizează că atunci când volumele de gaze de depozit sunt reduse (depozite cu capacităţi reduse sau depozite relativ noi), acestea nu pot fi valorificate şi sunt arse la faclă.

În funcţie de vârsta depozitului şi de cantitatea de deşeuri depozitată, se pot întâlni următoarele situaţii:

______________________________________________________________________________________


• Depozite cu emisii necontrolate şi nedirijate. În această situaţie, gazele de depozit sunt emise integral în atmosferă, de pe întreaga suprafaţă a depozitului

• Depozite la care sunt funcţionale sistemele de colectare/valorificare/ardere la faclă a gazelor de depozit. În această situaţie, maximum 85% din volumul de gaze de depozit este ars (surse punctuale), restul fiind emis direct în atmosferă, nedirijat, de pe întreaga suprafaţă a depozitului.

Poluanţii principali specifici arderii gazelor de depozit sunt dioxidul de azot, monoxidul de carbon şi particulele.

Volumul gazelor de depozit depinde de:

• Vârsta depozitului – volumul gazelor de depozit creşte proporţional cu vârsta depozitului, atingând valoarea maximă imediat după încetarea activităţilor de depozitare, după care scade, constant, în timp

• Cantitatea de deşeuri depozitată - volumul gazelor de depozit creşte proporţional cu cantitatea de deşeuri depozitată

• Conţinutul în materii organice al deşeurilor depozitate - volumul gazelor de depozit creşte proporţional cu conţinutul în materii organice, a căror descompunere generează aceste gaze

Dat fiind faptul că modelul pentru calculul emisiilor de gaze de depozit a fost calibrat în condiţiile specifice SUA, este de aşteptat ca rezultatele să fie afectate de incertitudini semnificative. Cu toate acestea, utilizarea acestui model prezintă avantajul asigurării comparabilităţii datelor pentru depozitele de deşeuri municipale din România.

Emisiile de poluanţi asociate arderii gazelor de depozit la faclă sau în scopul generării de energie termică şi/sau electrică se vor determina cu factorii de emisie indicaţi de metodologia US EPA/AP-42, capitolul 2, subcapitolul 2.4 „Municipal Solid Waste Landfills”.

Trebuie menţionat că în perioada de operare a unui depozit de deşeuri, pe amplasamentul acestuia se desfăşoară o serie de operaţii care generează emisii de poluanţi în atmosferă, şi anume:

• Traficul intern al autovehiculelor care aduc deşeurile în scopul depozitării finale

• Funcţionarea utilajelor mobile (încărcătoare, buldozere, compactoare), care asigură organizarea deşeurilor în depozit

• Funcţionarea generatoarelor de energie electrică

• Funcţionarea instalaţiilor de ardere pentru generarea de energie termică şi pentru prepararea apei calde menajere

• Descărcarea, împrăştierea şi compactarea materialului inert de acoperire intermediară

• Eroziunea eoliană

• Epurarea levigatului

Colectarea datelor se va efectua pe baza protocoalelor încheiate între autorităţile pentru protecţia mediului şi operatorii de depozite de deşeuri municipale. Pentru colectarea datelor se va utiliza chestionarul „Depozite deseuri municipale”, care va fi transmis acestor operatori. De asemenea, acestor operatori li se va distribui şi chestionarul „Surse ardere mica putere_punctuale”.

______________________________________________________________________________________


Deoarece depozitele de deşeuri municipale cu capacitatea mai mare de 10 tone deşeuri/zi sau având o capacitate totală mai mare de 25.000 tone deşeuri intră sub incidenţa OUG nr. 152/2005, informaţii detaliate pot fi obţinute din documentaţiile şi din autorizaţiile integrate de mediu disponibile la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor regionale pentru protecţia mediului.

Pentru depozite de deşeuri municipale cu capacităţi mai mici, informaţii necesare pot fi obţinute din documentaţiile şi din autorizaţiile de mediu disponibile la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor locale pentru protecţia mediului.

Inventarele locale vor include emisiile asociate tuturor surselor din amplasamentul unui depozit de deşeuri municipale, indiferent dacă acestea sunt surse de suprafaţă, liniare sau punctuale. Fiecare sursă va fi tratată în mod individual. De asemenea, fiecare depozit de deşeuri municipale va fi tratat în mod individual în cadrul inventarelor locale de emisii.

În tabelul de mai jos sunt prezentate metodele de estimare a emisiilor şi încadrarea în categoriile cod NFR pentru toate activităţile din amplasamentul unui depozit de deşeuri municipale:

Tabelul 4.21 Metode de estimare a emisiilor şi coduri NFR asociate, pentru categoriile de activit ăţi care pot avea loc pe amplasamentul unui depozit d e deşeuri municipale

Activitate Metode de estimare a emisiilor Cod NFR raportare inventar naţional

Depozitarea deşeurilor solide pe teren

Procedura 4.3.40 din Îndrumar, pentru activităţile din categoria cod NFR 6.A Depozitarea deşeurilor solide pe teren

Emisii din depozitarea propriu-zisă, precum şi, după caz, emisii din arderea gazelor de depozit

6.A Depozitarea deşeurilor solide pe teren – emisii din depozitarea propriu-zisă, precum şi, după caz, emisii din arderea gazelor de depozit

Traficul intern al autovehiculelor care aduc deşeurile în scopul depozitării finale

Procedura 4.3.6 din Îndrumar, pentru activităţile din categoria cod NFR 1.A.3.b.i-iv Transport rutier (Autoutilitare – cod NFR 1.A.3.b.ii, Autovehicule grele incluzând şi autobuze – cod NFR 1.A.3.b.iii).

Emisiile se iau în considerare numai în inventarul local.

Nu se raportează la inventarul naţional.

Funcţionarea utilajelor mobile (încărcătoare, buldozere, compactoare), care asigură organizarea deşeurilor în depozit

Procedura 4.3.12 din Îndrumar, pentru activităţile din categoria cod NFR 1.A.4 Surse mobile nerutiere şi echipamente

1.A.2.f.ii Surse mobile nerutiere şi echipamente (în domeniul industrial)

Funcţionarea generatoarelor de energie electrică

Procedura 4.3.13 din Îndrumar, pentru activităţile din categoria cod NFR 1.A.4 Arderi în surse staţionare de mică putere

1.A.4.a Arderi în surse staţionare de mică putere comercial/instituţional (nerezidenţial)

Funcţionarea instalaţiilor de ardere pentru generarea de energie termică şi pentru prepararea apei calde menajere

Procedura 4.3.13 din Îndrumar, pentru activităţile din categoria cod NFR 1.A.4 Arderi în surse staţionare de mică putere

1.A.4.a Arderi în surse staţionare de mică putere comercial/instituţional (nerezidenţial)

Descărcarea, împrăştierea şi compactarea

Estimare folosind factorii de emisiie propuşi în Procedura 4.3.22 din

7.A Alte activităţi

______________________________________________________________________________________


Activitate Metode de estimare a emisiilor Cod NFR raportare inventar naţional

materialului inert de acoperire intermediară

Îndrumar, pentru activităţile din categoria cod NFR 2.A.7.b

Eroziunea eoliană

Estimare folosind factorii de emisiie propuşi în Procedura 4.3.22 din Îndrumar, pentru activităţile din categoria cod NFR 2.A.7.b

7.A Alte activităţi

Epurarea levigatului

Procedura 4.3.41 din Îndrumar, pentru activităţile din categoria cod NFR 6.B Colectarea, epurarea şi stocarea apelor uzate

6.B Colectarea, epurarea şi stocarea apelor uzate

Incinerarea deşeurilor Procedura 4.3.42 din Îndrumar, pentru activităţile din categoria cod NFR 6.C Incinerarea deşeurilor

6.C.a Incinerarea deşeurilor medicale

6.C.b Incinerarea deşeurilor industriale

6.C.c Incinerarea deşeurilor municipale

Compostarea deşeurilor Procedura 4.3.43 din Îndrumar, pentru activităţile din categoria cod NFR 6.D Alte deşeuri

6.D Alte deşeuri



De asemenea, este necesară estimarea incertitudinilor inventarelor de emisii conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA 2009. Se precizează că este necesar ca operatorii depozitelor de deşeuri să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date furnizate (cantităţi de deşeuri depozitate, etc.).


Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (cantităţi de deşeuri depozitate, program de depozitare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe. În subcapitolul 4.5 este prezentată o propunere referitoare la structura acestei baze de date.

Rezultatele inventarelor naţionale de emisii pentru activităţile şi procesele din categoria NFR 6.A vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

4.3.41 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 6.B COLECTAREA , EPURAREA ŞI STOCAREA APELOR UZATE

Categoria de activităţi cod NFR 6.B se referă la procesele generatoare de emisii atmosferice aferente a două categorii de surse:

• Staţii de epurare ape uzate menajere

______________________________________________________________________________________


• Latrine/ Bazine vidanjabile pentru colectare ape uzate fecaloid-menajere

Se precizează că, în ceea ce priveşte emisiile de la staţiile de epurare, cele asociate proceselor propriu-zise de epurare sunt incluse în categoria de activităţi cod NFR 6.B, în timp ce emisiile asociate managementului nămolului sunt incluse în categoria cod NFR 6.D Alte deşeuri.

Sursele incluse în categoria cod NFR 6.B generează următorii poluanţi relevanţi: metan, dioxid de carbon (care se raportează numai în inventarele de gaze cu efect de seră), precum şi COVnm şi NH3 care sunt emişi în cantităţi mai reduse.

Analiza prezentată în subcapitolul 4.2 indică faptul că, la nivel naţional, latrinele reprezintă o sursă cheie în ceea ce priveşte emisiile de NH3. Latrinele sunt surse multiple, dispersate pe întreg teritoriul naţional, în special în zonele rurale şi vor fi tratate ca surse de suprafaţă. De asemenea, staţiile de epurare a apelor uzate menajere pot constitui o sursă importantă de poluare cu COVnm la nivel local, în zonele urbane. În cadrul inventarelor locale de emisii, staţiile de epurare vor fi tratate în mod individual, ca surse de suprafaţă.

Date fiind cele de mai sus se recomandă ca elaborarea inventarelor locale de emisii să se efectueze astfel:

• Pentru staţiile de epurare a apelor uzate menajere – la nivel de sursă

• Pentru latrine – la nivel de localitate.

Datele specifice privind activitatea sunt reprezentate de cantităţile de ape uzate epurate, respectiv de populaţie.

Colectarea datelor pentru staţiile de epurare a apelor uzate menajere se va efectua pe baza protocoalelor încheiate între autorităţile pentru protecţia mediului şi operatorii acestor staţii. Pentru colectarea datelor în vederea estimării emisiilor pe baza factorilor de emisie, se va utiliza chestionarul „Epurare ape uzate menajere”, care include şi date referitoare la managementul nămolului de epurare şi care va fi transmis acestor operatori. În cazul în care autoritatea pentru protecţia mediului decide estimarea emisiilor pe baza metodologiei US EPA/AP-42 sau pe baza programelor de modelare, aceasta va elabora un chestionar pentru colectarea datelor necesare aplicării metodologiei selectate. De asemenea, operatorilor li se va distribui şi chestionarul „Surse ardere mica putere_punctuale”. În cazul în care în amplasamentul staţiei de epurare îşi desfăşoară activitatea o staţie de compostare, operatorului i se vor transmite şi chestionarul „Compostare deşeuri”.Se menţionează că informaţii detaliate privind staţiile de epurare a apelor uzate menajere pot fi obţinute de la Administraţia Naţională „Apele Române”.

În ceea ce priveşte colectarea datelor privind latrinele, aceasta se va face de la Institutul Naţional de Statistică. Într-o primă etapă se va lua în considerare populaţia rurală, pe localităţi, urmând ca după finalizarea recensământului populaţiei şi al locuinţelor să se utilizeze datele rezultate din acest recensământ, care vor permite cunoaşterea datelor reale cu privire la numărul şi amplasarea gospodăriilor/instituţiilor care utilizează latrinele/bazinele vidanjabile pentru colectarea apelor uzate fecaloid-menajere.

Estimarea emisiilor de COVnm de la staţiile de epurare a apelor uzate menajere se poate efectua prin două metode:

______________________________________________________________________________________


• Prin aplicarea factorului de emisie de 15 mg COVnm/m3 de apă uzată menajeră epurată, corespunzător nivelului 2 de abordare, recomandat de Ghidul EMEP/EEA 2009, capitolul 6.B, tabelul 3-3

• Prin utilizarea unor modele de estimare a emisiilor, precum cele implementate în cadrul:

o Relaţiilor de calcul prezentate de metodologia US EPA/AP-42, capitolul 4, subcapitolul 4.3 „Waste Water Collection, Treatment and Storage”, în funcţie de configuraţia staţiei de epurare, de capacitatea acesteia, de parametrii fizico-chimici ai apei uzate şi de procesele de epurare utilizate

o Programelor de modelare precum WATER9, disponibil public, gratuit, la Clearinghouse for Inventories and Emission Factors (CHIEF) (http://www.epa.gov/ttn/chief/software/water/index.html) sau TOXCHEM+, program de modelare aprobat de US EPA, dezvoltat de Wastewater Technology Centre of Environment Canada şi Enviromega şi disponibil contra cost

Estimarea emisiilor de la latrine se poate efectua prin aplicarea factorului de emisie de 1,6 kg NH3/locuitor/an, corespunzător nivelului 2 de abordare, recomandat de Ghidul EMEP/EEA 2009, capitolul 6.B, tabelul 3-2.



De asemenea, este necesară estimarea incertitudinilor inventarelor de emisii conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA 2009. Se precizează că este necesar ca operatorii staţiilor de epurare să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date furnizate (volume de ape uzate epurate, suprafeţe ocupate, etc.).


Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (volume de ape uzate epurate, suprafeţe ocupate, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe. În subcapitolul 4.5 este prezentată o propunere referitoare la structura acestei baze de date.

Rezultatele inventarelor naţionale de emisii pentru activităţile şi procesele din categoria NFR 6.B vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

4.3.42 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 6.C INCINERAREA DEŞEURILOR

Categoria de activităţi cod NFR 6.C se referă la procesele de incinerare a deşeurilor în unităţi de incinerare specializate în procesarea termică a deşeurilor medicale (spitaliceşti) (cod NFR 6.C.a), industriale (cod NFR 6.C.b), respectiv municipale (cod NFR 6.C.c), activităţile asociate incinerării cadavrelor umane în crematorii sau a cadavrelor de animale (cod NFR 6.C.d), precum şi procesele de ardere la scară redusă a deşeurilor (cod NFR 6.C.e).

______________________________________________________________________________________


Categoria de activităţi cod NFR 6.C se referă la tratarea termică efectuată cu scopul principal de a reduce volumul de deşeuri, costurile de depozitare sau cantităţile de substanţe toxice eliberate în mediu, putându-se realiza şi recuperarea căldurii dezvoltate prin incinerare, sub formă de energie electrică şi/sau termică. Tratarea termică a deşeurilor municipale, industriale sau spitaliceşti poate cuprinde procese de piroliză, gazeificare, combustie, hidrogenare etc., acestea fiind în general combinate în cadrul unui proces de incinerare.

Cazurile în care scopul principal al tratării termice a deşeurilor este reprezentat de utilizarea acestora drept combustibili, cum ar fi coincinerarea deşeurilor şi a altor combustibili în instalaţii de ardere aferente centralelor termoelectrice sau unităţilor industriale de producţie (de exemplu, cuptoarele de ciment), sunt tratate în capitolele corespunzătoare din Îndrumar referitoare la activităţile din categoriile cod NFR 1.A.1, 1.A.2 şi 1.A.4.

Analiza prezentată în subcapitolul 4.2 arată faptul că, la nivel naţional, sursele de emisie din categoria cod NFR 6.C „Incinerarea deşeurilor” nu reprezintă, în general, surse cheie, cu excepţia însă a unor micropoluanţi toxici, precum dioxine/ furani (PCDD/PCDF) sau hexaclorbenzen (HCB).

Instalaţiile din categoriile cod NFR 6.C.a, 6.C.b, 6.C.c şi 6.C.d, în funcţie de capacitate, pot cădea sub incidenţa OUG nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării şi pot reprezenta surse majore de poluare a aerului la nivel local.

Categoria de activităţi cod NFR 6.C.e se referă la arderea deschisă a resturilor vegetale, altele decât miriştile, în scopul curăţării terenurilor agricole, pădurilor, etc., precum şi a altor deşeuri (folii de material plastic utilizate în agricultură, etc.).

Date fiind cele de mai sus, inventarele de emisii pentru instalaţiile de incinerare deşeuri spitaliceşti, deşeuri industriale şi deşeuri municipale, precum şi pentru crematoriile umane şi ale cadavrelor de animale trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul (local sau naţional) la care se elaborează inventarul. Sursele vor fi tratate ca surse punctuale.

Inventarele de emisii asociate arderii deschise a resturilor vegetale şi a altor deşeuri vor fi elaborate la nivelul localităţilor/UAT, în funcţie de suprafeţele cultivate. Sursele vor fi tratate ca surse de suprafaţă.

Datele specifice privind activitatea sunt reprezentate de cantităţile de deşeuri incinerate (în cazul incineratoarelor de deşeuri medicale, industriale sau municipale), de numărul de cadavre incinerate (în cazul crematoriilor), respectiv de suprafeţele cultivate (în cazul arderii deschise a resturilor vegetale).


Surse de date


• Operatorii economici de ţinători de instala ţii de incinerare a de şeurilor medicale, industriale sau/ şi municipale, respectiv de crematorii ;

• Agen ţiile regionale pentru protec ţia mediului – pot furniza date referitoare la instalaţiile de incinerare a deşeurilor, cuprinse în autorizaţiile integrate de

______________________________________________________________________________________


mediu, în diverse raportări (IPPC, E-PRTR) şi în rapoartele de monitorizare a emisiilor;

• Agen ţiile locale pentru protec ţia mediului – pot furniza date referitoare la instalaţiile de incinerare a deşeurilor, cuprinse în autorizaţiile de mediu şi în rapoartele de monitorizare a emisiilor;

• Institutul Na ţional de Statistic ă – poate furniza date privind cantităţile de deşeuri incinerate, incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.

Sursele de date pentru activităţile de ardere deschisă a resturilor vegetale sunt cele indicate la procedura 4.3.39 „Activităţi din Grupa 4 Agricultură ...” din Îndrumar.

Colectarea datelor

În vederea colectării datelor referitoare la activităţile de incinerare a deşeurilor, respectiv a cadavrelor umane şi animale în crematorii, agenţiile locale pentru protecţia mediului vor efectua următoarele activităţi:

• transmiterea către fiecare operator de instalaţii de incinerare a deşeurilor a chestionarului „Incinerare deseuri”, respectiv transmiterea către fiecare operator de crematorii umane, crematorii de animale de companie, crematorii de animale de producţie, ferme zootehnice, grădini zoologice a chestionarului „Crematorii” – care se referă atât la activitatea propriu-zisă de incinerare, cât şi la activităţile conexe, precum şi, după caz, transmiterea către aceşti operatori a chestionarului „Surse ardere mica putere_punctuale”; solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor pentru protecţia mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile/autorizaţiile integrate de mediu şi în diverse alte documente;

• solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor necesare din baza sa de date, precum şi a celor care pot fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Naţional de Statistică.

Instalaţiile de incinerare a deşeurilor medicale, industriale sau municipale pot fi constituite în unităţi de incinerare de sine stătătoare sau pot deservi o anumită unitate industrială, situându-se pe amplasamentul acesteia, caz în care chestionarul „Incinerare deşeuri” va fi transmis operatorului respectivei unităţi industriale, împreună cu chestionarele referitoare la activităţile specifice acesteia. De asemenea, instalaţiile de incinerare pot face parte dintr-un sistem integrat de management al deşeurilor, care poate cuprinde, pe lângă incinerare, şi alte procedee de tratare/eliminare a deşeurilor, precum depozitarea controlată. În cazul în care aceste activităţi au loc în amplasamentul aceleiaşi unităţi de tratare, operatorului acestei unităţi îi vor fi transmise toate chestionarele ce privesc activităţile desfăşurate în amplasamentul respectiv.


Criteriile pe baza cărora poate fi stabilit nivelul de abordare sunt:


• calitatea datelor


• impactul semnificativ la nivel local

Disponibilitatea datelor la nivel de instalaţie este asigurată prin faptul că operatorii instalaţiilor de incinerare trebuie să întocmească un registru cu evidenţa deşeurilor

______________________________________________________________________________________


incinerate, care se păstrează minim 5 ani, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 128/2002 privind incinerarea deşeurilor, modificată şi completată de Hotărârea Guvernului nr. 268/2005 şi de Hotărârea Guvernului nr. 427/2010. Acelaşi act normativ impune, în general, efectuarea de măsurători continue ale emisiilor pentru următorii poluanţi: NOx (cu condiţia să fie stabilite valori limită de emisie), CO, pulberi totale, carbon organic total (TOC), HCl, HF, SO2. Astfel, în general, există o bază de date cu un grad ridicat de completitudine şi continuitate, disponibilă pentru estimarea emisiilor, la nivel de sursă.

Ghidul EMEP/EEA 2009 nu furnizează factori de emisie de nivel 3 şi menţionează faptul că factorii de emisie corespunzători nivelului 2 de abordare în estimarea emisiilor indicaţi pentru instalaţiile de incinerare a deşeurilor sunt caracterizaţi de un grad ridicat de incertitudine, datorită variaţiilor considerabile de la o regiune la alta sau de la un anotimp la altul în compoziţia deşeurilor incinerate, precum şi datorită variaţiilor în condiţiile de operare a incineratoarelor şi a multitudinii de combinaţii posibile de echipamente de control (reducere) al emisiilor utilizate.

Pentru anumiţi poluanţi, cum sunt dioxinele şi furanii, incineratoarele de deşeuri reprezintă surse cheie de emisie la nivel naţional.

Instalaţiile din categoriile cod NFR 6.C.a, 6.C.b, 6.C.c şi 6.C.d, în funcţie de capacitate, pot cădea sub incidenţa Directivei IPPC şi pot reprezenta surse majore de poluare a aerului la nivel local.

Ca urmare, se recomandă ca estimarea emisiilor de poluanţi generate de instalaţiile de incinerare şi respectiv de crematorii, să se efectueze, în măsura posibilului, pe baza nivelului 3 de abordare.

Pentru estimarea emisiilor asociate arderii deschise a resturilor vegetale, categorie cod NFR 6.C.e, se recomandă aplicarea factorilor de emisie de nivel 2 de abordare.


Categorii de surse cod NFR 6.C.a, 6.C.b, 6.C.c

Procedura prezentată în acest subcapitol se referă la inventarierea emisiilor aferente incineratoarelor de deşeuri, cu sau fără utilizarea de combustibili suport. Inventarele de emisii vor cuprinde toate activităţile legate de incinerarea propriu-zisă, ce se desfăşoară pe amplasamentul unor astfel de instalaţii, cum sunt: transportul intern, manevrarea, stocarea şi pretratarea deşeurilor, respectiv manevrarea, tratarea, stocarea şi transportul intern al reziduurilor de incinerare.

Se menţionează că în cadrul amplasamentului pot exista şi surse mici de ardere pentru producerea energiei termice şi prepararea apei calde, precum şi generatoare de energie electrică, ale căror emisii vor fi inventariate şi luate în considerare la nivel local pentru fiecare amplasament în parte.

Următorii paşi procedurali se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de emisii pentru activităţile propriu-zise de incinerare a deşeurilor.

În cazul instalaţiilor de incinerare a deşeurilor se recomandă aplicarea următoarelor metode de estimare a emisiilor:

______________________________________________________________________________________





Având în vedere că metodele bazate pe măsurări sunt, teoretic, cele care conduc la estimarea emisiilor de poluanţi cu cel mai mare grad de precizie, prima metodă a cărei aplicabilitate va fi evaluată va fi metoda care va utiliza rezultatele măsurărilor directe. Legislaţia naţională în vigoare impune, cu unele excepţii posibile, estimarea emisiilor pe baza măsurărilor de concentraţii pentru NOx (cu condiţia să fie stabilite valori limită de emisie), CO, pulberi totale, carbon organic total (TOC), HCl, HF, SO2 (Anexa 2 la HG nr. 128/2002 privind incinerarea deşeurilor).


Datele provenite din măsurări continue vor fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii doar în condiţiile în care, conform HG nr. 128/2002, „analiza poluanţilor, precum şi metodele de măsură de referinţă pentru calibrarea sistemelor automatizate de măsură sunt efectuate în conformitate cu standardele Comunităţii Europene CEN, sau, în lipsa acestor standarde, în conformitate cu standarde naţionale sau internaţionale care pot asigura furnizarea de date de o calitate ştiinţifică echivalentă”.









În cazurile în care la instalaţiile de incinerare se efectuează programe de monitorizare continuă a emisiilor care respectă criteriile de calitate, operatorii vor furniza seriile dinamice orare de valori ale emisiilor pentru toţi poluanţii monitorizaţi continuu, generate pentru întregul an de inventariere.

______________________________________________________________________________________


Pentru estimarea emisiilor pe baza factorilor de emisie, se recomandă utilizarea factorilor de emisie de nivel 2 indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009:

• Pentru incinerarea deşeurilor medicale – factorii de emisie din tabelele 3.2 şi 3.3 din capitolul 6.C.a, pentru incineratoarele cu sistem pentru controlul aerului de ardere, respectiv pentru incineratoarele rotative; pentru incineratoarele de capacitate redusă, se vor utiliza factorii de emisie din tabelul 3.4 din capitolul 6.C.a

• Pentru incinerarea deşeurilor industriale – factorii de emisie din tabelele 3.2 şi 3.3 din capitolul 6.C.b

• Pentru incinerarea deşeurilor municipale – factorii de emisie din tabelul 3.2 din capitolul 6.C.c

Trebuie menţionat că aceşti factori de emisie de nivel 2 recomandaţi de Ghid corespund situaţiei în care nu au fost implementate sisteme de control (reducere) al emisiilor. Având în vedere faptul că valorile limită ale concentraţiilor de poluanţi în emisie nu pot fi respectate decât în situaţia în care incineratoarele sunt prevăzute cu sisteme de control al emisiilor, pentru estimarea emisiilor este necesară cunoaşterea eficienţei acestor sisteme.

Se recomandă utilizarea valorilor eficienţelor sistemelor de control al emisiilor determinate pe baza informaţiilor furnizate de producătorii de echipamente. Pentru cazurile în care aceste informaţii nu sunt disponibile, vor fi utilizate eficienţele indicate în Ghidul EMEP/EEA 2009:

• Pentru incinerarea deşeurilor medicale – valorile eficienţelor din tabelele 3.7, respectiv 3.8, precum şi cele din tabelul 3.9 din capitolul 6.C.a, pentru incineratoarele cu sistem pentru controlul aerului de ardere, respectiv pentru incineratoarele rotative

• Pentru incinerarea deşeurilor industriale – valorile eficienţelor din tabelele 3.4 şi 3.5 din capitolul 6.C.b

• Pentru incinerarea deşeurilor municipale – valorile eficienţelor din tabelul 3.3 din capitolul 6.C.c

Se precizează că inventarul local de emisii pentru un incinerator de deşeuri va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul acestuia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici.

Pentru o instalaţie de incinerare situată pe amplasamentul unei unităţi industriale pe care o deserveşte, emisiile asociate vor fi incluse în inventarul local de emisii pentru unitatea industrială respectivă, care va cuprinde toate activităţile/sursele de emisii desfăşurate/existente pe respectivul amplasament.

Categoria de surse cod NFR 6.C.d

Estimarea emisiilor aferente arderii cadavrelor umane şi animale în crematorii se va efectua prin utilizarea factorilor de emisie indicaţi în Ghidul EMEP/EEA 2009, în capitolul 6.C.d – tabelul 3.1 pentru corpurile umane, în tabelele 3.2 şi 3.3 pentru oi, respectiv vaci. În cazul arderii cadavrelor altor categorii de animale, pentru estimarea emisiilor se vor utiliza factorii de emisie din tabelele 3.2 şi 3.3 prin extrapolare în funcţie de masa animalului.

______________________________________________________________________________________


Trebuie precizat că factorii de emisie sunt stabiliţi pentru crematorii lipsite de sisteme de control al emisiilor. În cazul în care aceste sisteme există, eficienţele acestora vor fi luate în considerare la estimarea emisiilor.

Categoria de surse cod NFR 6.C.e

Pentru nivelul 3 de abordare, Ghidul EMEP/EEA 2009 recomandă estimarea emisiilor aferente arderii deschise a resturilor vegetale, exclusiv miriştile, pe baza factorilor de emisie indicaţi de metodologia US EPA/AP-42, capitolul 2, subcapitolul 2.5 „Open Burning”. Ghidul EMEP/EEA 2009 precizează că, în cazul în care nu sunt disponibile informaţii privind cantităţile de resturi vegetale arse în sistem deschis, se va utiliza o cantitate medie de 25 kg/hectar pentru terenurile arabile.

Având în vedere că arderea resturilor vegetale, altele decât miriştile, provenite de pe terenurile agricole nu reprezintă o practică uzuală în România, elaboratorii inventarelor de emisii vor acorda o atenţie deosebită răspunsurilor referitoare la acest aspect, din chestionarul „Agricultură” (coloana N). În cazul în care nu sunt indicate cantităţile de resturi vegetale arse, ci se menţionează doar practicarea acestei activităţi (DA), pentru calculul emisiilor se va utiliza cantitatea medie de 25 kg/hectar pentru terenurile arabile.

În cazul în care în cadrul unei ferme se practică arderea deschisă a resturilor de folii de material plastic, pentru estimarea emisiilor se vor utiliza factorii de emisie indicaţi de metodologia US EPA/AP-42, capitolul 2, subcapitolul 2.5 „Open Burning” şi datele din chestionarul „Agricultură” (coloana AJ).

Se menţionează că, în cazul practicării arderii deschise a resturilor vegetale din păduri, pentru estimarea emisiilor se vor utiliza datele incluse în chestionarul „Surse naturale”.

Emisiile asociate arderii deschise a deşeurilor vor fi tratate ca provenind din surse de suprafaţă.

Inventarele na ţionale de emisii pentru categoriile de activităţi cod NFR 6.C.a, 6.C.b, 6.C.c, 6.C.d şi 6.C.e se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru aceste categorii.

În acelaşi mod se va proceda cu emisiile aferente categoriilor de activităţi din cadrul unităţilor de incinerare a deşeurilor, clasificate cu alte coduri NFR. Cumularea emisiilor se va realiza pe categorii de activităţi (coduri NFR).

Ghidul EMEP/EEA 2009 recomandă, pentru activităţile de incinerare a deşeurilor ce se realizează cu recuperarea căldurii generate prin ardere, includerea acestora în inventarele naţionale de emisii realizate pentru categoria corespunzătoare de activităţi de sub codul NFR 1.A. Astfel, trebuie avută grijă pentru evitarea dublei luări în considerare a unor emisii raportate sub codul NFR 6.C şi sub codul NFR 1.A.



Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind cantităţile de deşeuri incinerate cu datele statistice disponibile.

______________________________________________________________________________________


De asemenea, este necesară estimarea incertitudinilor inventarelor de emisii conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA 2009. Se precizează că este necesar ca operatorii instalaţiilor de incinerare să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date furnizate (cantităţi de deşeuri incinerate, date de monitorizare, etc.).


Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (cantităţi de deşeuri incinerate, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe. În subcapitolul 4.5 este prezentată o propunere referitoare la structura acestei baze de date.

Rezultatele inventarelor naţionale de emisii pentru activităţile din categoriile NFR 6.C.a, 6.C.b, 6.C.c, 6.C.d şi 6.C.e vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

4.3.43 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 6.D ALTE DEŞEURI

Întrucât emisiile aferente categoriei de surse cod NFR 6.D au un caracter incidental, procedura pentru estimarea emisiilor generate de aceste surse este prezentată succint. Elementele necesare estimării emisiilor sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tabelul 4.22 Elementele necesare estim ării emisiilor generate de sursele aferente categoriei cod NFR 6.D

Categorii de surse Surse de date Date necesare

Factori de emisie/

Procedura de estimare a emisiilor

Raportare inventar naţional

Tabel 3.1 subcapitolul 6.D

Ghidul EMEP/EEA 2009 6.D Alte deşeuri

Procedura 4.3.6 din Îndrumar, pentru activităţile din categoria cod NFR 1.A.3.b.i-iv Transport rutier (Autoutilitare – cod NFR 1.A.3.b.ii, Autovehicule grele incluzând şi autobuze – cod NFR 1.A.3.b.iii).

Emisiile se iau în considerare numai în inventarul local.

Nu se raportează la inventarul naţional

Producerea compostului

Operatorii staţiilor de compostare sau ai depozitelor de deşeuri municipale/staţiilor de epurare care deţin şi staţii de compostare

Capacitatea staţiei de compostare

Cantitatea de deşeuri organice compostate în anul de inventariere

Număr şarje pe an

Durata unei şarje

Cantitate compost produs

Localizare

Număr utilaje mobile

Număr vehicule Procedura 4.3.12 din Îndrumar, pentru activităţile din categoria cod NFR 1.A.4 Surse mobile nerutiere şi echipamente

1.A.2.f.ii Surse mobile nerutiere şi echipamente (în domeniul industrial)

Împrăştierea pe teren a nămolului de la staţiile de

Operatorii staţiilor de epurare a apelor uzate menajere

Cantitatea de nămol

Conţinutul procentual de amoniac din nămol


Ghidul EMEP/EEA 2009 6.D Alte deşeuri

______________________________________________________________________________________


Categorii de surse Surse de date Date necesare

Factori de emisie/

Procedura de estimare a emisiilor

Raportare inventar naţional

epurare a apelor uzate menajere

amoniac din nămol

Incendiile de autovehicule

Inspectoratul General al Poliţiei Române

Număr de incendii de autovehicule


Ghidul EMEP/EEA 2009

6.D Alte deşeuri

Se raportează numai la inventarul naţional

Număr de incendii la clădiri individuale



6.D Alte deşeuri


Număr de incendii la clădiri alipite



6.D Alte deşeuri


Număr de incendii la blocuri de apartamente



6.D Alte deşeuri


Incendiile la clădiri de locuit şi industriale

Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă

Număr de incendii la clădiri industriale



6.D Alte deşeuri


Colectarea datelor necesare elaborării inventarelor se va realiza astfel:

• Producerea compostului – chestionarul „Compostare deşeuri” transmis operatorilor de către agenţiile locale pentru protecţia mediului

• Împrăştierea pe teren a nămolului de la staţiile de epurare a apelor uzate menajere – chestionarul „Epurare ape uzate menajere” transmis operatorilor de către agenţiile locale pentru protecţia mediului

• Incendiile de autovehicule, respectiv incendiile de clădiri de locuit şi industriale – solicitarea de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor necesare la Inspectoratul General al Poliţiei Române, respectiv la Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă

4.3.44 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 7.A ALTE SURSE

4.3.44.1 PROCESAREA NISIPULUI ŞI PIETRIŞULUI

Această categorie de activităţi include următoarele operaţii:

• Uscare

• Manevrare, transfer, stocare

• Sortare

______________________________________________________________________________________


În cazul în care în amplasamentul unei unităţi industriale se desfăşoară astfel de activităţi, emisiile de poluanţi se calculează cu factorii de emisie indicaţi de metodologia US EPA AP-42, subcapitolul 11.19.1 „Sand and Gravel Processing”.

În acest scop, autoritatea competentă de mediu va colecta datele necesare pe baza chestionarului „Procesare nisip_agregate”, pe care îl va transmite operatorilor de balastiere.

Se precizează că activităţile de procesare a nisipului şi pietrişului se pot desfăşura fie în cadrul unei unităţi industriale cu acest profil, fie ca activităţi conexe unei activităţi principale de alt profil, cum ar fi: staţii preparare mixturi asfaltice, staţii preparare betoane şi mortare, turnătorii de metale feroase, etc. În situaţia în care procesarea nisipului şi agregatelor constituie o activitate conexă, datele necesare estimării emisiilor (cantităţile de nisip/agregate uscate, manevrate, transferate, cernute şi stocate, precum şi sistemele de control al emisiilor) sunt solicitate prin chestionarele „Procese_productie_minerale” şi „Procese_productie_metalurgie”.

Se precizează că, în cazul în care pe amplasament se desfăşoară numai activităţile de procesare a nisipului şi pietrişului, inventarul local de emisii va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în acest amplasament (de exemplu, funcţionarea utilajelor mobile motorizate, traficul vehiculelor, etc.), indiferent de clasificarea NFR cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici.

În cazul în care activităţile de procesare a nisipului şi pietrişului reprezintă activităţi conexe activităţii principale, acestea vor fi incluse în inventarul local de emisii realizat pentru întregul amplasament. Aspectele referitoare la activităţile principale cărora le pot fi asociate operaţiile de procesare a nisipului şi pietrişului sunt prezentate în cadrul procedurilor specifice acestor activităţi.

Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 7.A.1 se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.

4.3.44.2 PROCESAREA ROCILOR CONCASATE ŞI A MINERALELOR SUB FORM Ă DE PULBERI


• Concasare (primară, secundară, terţiară şi fină)

• Sortare

• Transfer pe bandă rulantă

• Forare umedă a fragmentelor de rocă agabaritice

• Descărcare şi încărcare vehicule transport

Principalele tipuri de roci procesate în unităţile de concasare sunt: piatra de var, granitul, dolomita, gresia, cuarţul, cuarţitul, precum şi marna calcaroasă, marmura, etc. Tipurile principale de minerale care se procesează în industria mineralelor pulverizate includ: carbonatul de calciu, talcul şi barita.

În cazul în care în amplasamentul unei unităţi industriale se desfăşoară astfel de activităţi, emisiile de poluanţi se calculează cu factorii de emisie indicaţi de metodologia US EPA AP-42, subcapitolul 11.19.2 „Crushed Stone Processing and Pulverized Mineral Processing”.

______________________________________________________________________________________


În acest scop, autoritatea competentă de mediu va colecta datele necesare pe baza chestionarului „Extracţie minerale”, pe care îl va transmite operatorului.

Se precizează că activităţile de procesare a rocilor concasate şi a mineralelor sub formă de pulberi se pot desfăşura fie în cadrul unei unităţi industriale cu acest profil, fie ca activităţi conexe unei activităţi principale de alt profil, cum ar fi: fabricarea cimentului, fabricarea varului, etc. În cazul în care factorii de emisie pentru activitatea principal ă includ şi opera ţiile de procesare a rocilor, atunci se vor utiliza integral factorii aferen ţi activit ăţii principale.

Se precizează că, în cazul în care pe amplasament se desfăşoară numai activităţile de procesare a rocilor concasate şi a mineralelor sub formă de pulberi, inventarul local de emisii va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în acest amplasament (de exemplu, funcţionarea utilajelor mobile motorizate, traficul vehiculelor, etc.), indiferent de clasificarea NFR cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici.

În cazul în care activităţile de procesare a rocilor concasate şi a mineralelor sub formă de pulberi reprezintă activităţi conexe activităţii principale, acestea vor fi incluse în inventarul local de emisii realizat pentru întregul amplasament. Aspectele referitoare la activităţile principale cărora le pot fi asociate operaţiile de procesare a rocilor concasate şi a mineralelor sub formă de pulberi sunt prezentate în cadrul procedurilor specifice acestor activităţi.

O aten ţie deosebit ă se va acorda evit ării dublei lu ări în considerare a emisiilor pentru activit ăţile conexe activit ăţilor principale, în situa ţiile în care factorii de emisie pentru activit ăţile principale includ şi activit ăţile conexe, cum sunt cei pentru fabricarea cimentului şi pentru fabricarea varului.


4.3.44.3 PREPARAREA BETOANELOR


• Transferul agregatelor şi al nisipului

• Descărcarea cimentului în silozuri

• Încărcarea elevatorului

• Încărcarea malaxorului

• Încărcarea vehiculelor

• Traficul de incintă

• Eroziunea eoliană

Emisiile de poluanţi pentru activităţile de preparare a betoanelor se calculează cu factorii de emisie indicaţi de metodologia US EPA AP-42, capitolul 11.12 „Concrete Batching”.

În acest scop, autoritatea competentă de mediu va colecta datele necesare pe baza unui chestionar specific pe care îl va elabora în conformitate cu cerinţele metodologiei US EPA/AP-42, capitolul 11.12 „Concrete Batching” şi pe care îl va transmite operatorului.

______________________________________________________________________________________


Inventarul local de emisii va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în cadrul unei staţii de preparare betoane (de exemplu, funcţionarea utilajelor mobile motorizate, traficul vehiculelor, etc.), indiferent de clasificarea NFR cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici.


4.3.44.4 GALVANIZARE

Estimarea emisiilor asociate operaţiei de galvanizare se va realiza prin utilizarea factorilor de emisie recomandaţi de metodologia US EPA/AP-42, capitolul 12.20 „Electroplating”.

În acest scop, autoritatea competentă de mediu va colecta datele necesare pe baza unui chestionar specific pe care îl va elabora în conformitate cu cerinţele metodologiei US EPA/AP-42, capitolul 12.20 „Electroplating” şi pe care îl va transmite operatorului.


4.3.44.5 SABLARE

Estimarea emisiilor asociate operaţiei de sablare se va realiza prin utilizarea factorilor de emisie recomandaţi de metodologia US EPA/AP-42, capitolul 13.2.6 „Abrasive Blasting”.

Datele necesare pentru estimarea emisiilor asociate acestei categorii de activităţi sunt solicitate prin chestionarele privind diferite activităţi industriale sau de altă natură.


4.3.44.6 SUDURĂ CU ARC ELECTRIC

Estimarea emisiilor asociate operaţiei de sablare se va realiza prin utilizarea factorilor de emisie recomandaţi de metodologia US EPA/AP-42, capitolul 12.19 „Electric Arc Welding”.

În acest scop, autoritatea competentă de mediu va colecta datele necesare pe baza unui chestionar specific pe care îl va elabora în conformitate cu cerinţele metodologiei US EPA/AP-42, capitolul 12.19 „Electric Arc Welding” şi pe care îl va transmite operatorului.


4.3.44.7 FABRICAREA MANGALULUI

Estimarea emisiilor asociate operaţiei de sablare se va realiza prin utilizarea factorilor de emisie recomandaţi de metodologia US EPA/AP-42, capitolul 10.7 „Charcoal”.

______________________________________________________________________________________


În acest scop, autoritatea competentă de mediu va solicita informaţii privind producţia de mangal de la cuptoarele de mangal şi de la activitatea de brichetare, durata unei şarje, precum şi date privind caracterizarea şi amplasamentul surselor.


4.3.44.8 RESUSPENSIA PARTICULELOR DE PE DRUMURI

Resuspensia particulelor de pe drumuri reprezintă antrenarea în aer a particulelor depuse pe drumuri, pavate sau nepavate, prin deplasarea vehiculelor.

Ghidul EMEP/EEA 2009 nu tratează emisiile de particule la nivelul drumurilor datorate acestui fenomen ci numai emisiile directe asociate arderii carburanţilor în motoare, respectiv uzurii frânelor/cauciucurilor/carosabilului.

Estimarea emisiilor asociate resuspensiei particulelor de pe drumuri se va efectua prin utilizarea relaţiilor de calcul indicate de metodologia US EPA/AP-42, după cum urmează:

• Drumuri pavate – capitolul 13, subcapitolul 13.2.1 „Paved Roads”, relaţia 1, utilizând următoarele date referitoare la anul de inventariere: cantitatea de particule cu diametrul sub 75 µm depuse pe suprafaţa drumurilor pavate (g/m2), greutatea medie a vehiculelor ce parcurg drumul (tone), numărul mediu zilnic al vehiculelor ce parcurg drumul, lungimea drumurilor pavate parcurse.

• Drumuri nepavate – capitolul 13, subcapitolul 13.2.2 „Unpaved Roads”, relaţia 1a pentru drumurile industriale, respectiv relaţia 1b pentru drumurile publice. Se vor utiliza următoarele date: conţinutul de particule cu diametrul sub 75 µm în praful depus pe suprafaţa drumurilor nepavate (%), umiditatea medie a materialului suprafeţei drumului (%), greutatea medie a vehiculelor ce parcurg drumul (tone), viteza medie de deplasare (km/h), numărul mediu zilnic al vehiculelor ce parcurg drumul, lungimea drumurilor pavate parcurse. Aplicarea relaţiei 1b, de calcul al emisiilor de particule resuspendate de pe drumurile publice nepavate presupune scăderea emisiilor asociate uzurii frânelor şi cauciucurilor, calculate pentru anul de inventariere conform procedurii 4.3.8 „Activităţi din categoria cod NFR 1.A.3.b.vi, vii Uzura pneurilor şi a frânelor vehiculelor rutiere, uzura suprafeţei drumurilor”.


Se precizează că inventarul local de emisii pentru o unitate industrială va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici.

Inventarele locale de emisii vor include emisiile asociate resuspensiei particulelor generate de:

• traficul intern din amplasamentul fiecărei unităţi economice,

• traficul pe drumurile publice de pe teritoriul judeţului.

Inventarele na ţionale de emisii

______________________________________________________________________________________


Emisiile asociate resuspensiei particulelor de pe drumuri vor fi raportate în inventarul naţional după cum urmează:

• la categoria cod NFR 7.A.8.a – pentru emisiile asociate resuspensiei particulelor traficul intern de pe amplasamentele unităţilor economice

• la categoria cod NFR 7.A.8.b – pentru emisiile asociate resuspensiei particulelor datorate traficului pe drumurile publice.

Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 7.A.8 se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru aceste categorii de surse.

4.3.45 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 11 SURSE NATURALE

Categoria de activităţi cod NFR 11 se referă la emisii din surse naturale.

Următorul tabel sintetizează cuprinsul subcapitolului:

Tabelul 4.23 Surse de emisie din categoria cod NFR 11

Categoria Titlu

SNAP NFR

1108

110800 11.A Vulcani

1103

110301

110302

11.B Incendii de păduri

11.C Alte surse naturale

1101

1102

1111

1112

5.E Păduri de foioase și de conifere amenajate/neamenajate

110401

110402

110403

110404

- Alte tipuri de vegetaţie (păşuni, tundră, etc.)

110501

110502

110503

110504

110505

110506

110601

- Zone umede, mlaştini, lacuri, etc.

110701

110702

110703

- Animale: termite, mamifere, alte animale

1109

110900 - Scăpări de gaze din litosferă

______________________________________________________________________________________


Categoria Titlu

110117

110216

110405

111117

111216

- Soluri de păduri de foioase şi conifere amenajate şi neamenajate; soluri de păşuni şi alte tipuri de vegetaţie

111000 - Descărcări electrice

112101

112102

112103

112104

112105

- Schimbări în natura pădurilor şi a altor zone împădurite

112201

112202

112203

112204

112205

- Conversia pădurilor şi a zonelor înierbate

112301

112302

112303

112304

112305

- Terenuri agricole abandonate

112400 - Emisii de CO2 din sol

112500 7.B Alte surse









• stabilirea metodei de estimare şi de distribuire a emisiilor



Grupul de lucru înfiinţat la nivel central trebuie să includă reprezentanţi ai:

______________________________________________________________________________________


• Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului

• Administraţiei Naţionale de Meteorologie

• Administraţiei Naţionale „Apele Române”

• Administraţiei Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”

• Institutului Naţional de Statistică

• Regiei Naţionale a Pădurilor - ROMSILVA

• Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice

• Institutului Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului – ICPA Bucureşti

• Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

• Institutului Geologic al României

• Instituţiilor de învăţământ superior/cercetare cu profil de geografie/geologie/biologie

• Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă




Reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului vor prezenta în cadrul grupului de lucru chestionarul de colectare a datelor, precum şi cerinţele de calitate a datelor.



• Stabilirea modalităţii de realizare a fluxului de date între membrii grupului de lucru.

• Modalităţile optime de dezagregare a datelor colectate prin chestionare, precum şi a emisiilor estimate pe baza acestora

Datele colectate şi emisiile estimate la nivel naţional vor fi dezagregate la nivel judeţean şi transmise agenţiilor locale pentru protecţia mediului de către ANPM.

Surse de date

Vulcani, sc ăpări geologice, zone umede, mla ştini, lacuri, etc., animale: termite, mamifere, alte animale

Sursele care deţin şi pot furniza date privind sursele de mai sus sunt:

• Agen ţia Naţional ă pentru Protec ţia Mediului - Direc ţia conservarea naturii, biodiversit ăţii

• Inspectoratele Teritoriale de regim Silvic şi Vânătoare

______________________________________________________________________________________


• Institu ţiile de înv ăţământ superior/cercetare cu profil de geografie/geologie/biologie

• Administra ţia Naţional ă „Apele Române”

• Administra ţia Rezerva ţiei Biosferei „Delta Dun ării”

• Institutul Na ţional de Statistic ă

Incendii de p ăduri, p ăduri de foioase și de conifere amenajate/neamenajate, alte tipuri de vegeta ţie (păşuni, etc.), soluri de p ăduri de foioase şi conifere amenajate şi neamenajate; soluri de p ăşuni şi alte tipuri de vegeta ţie

Sursele care deţin şi pot furniza date privind sursele de mai sus sunt:

• Regia Na ţional ă a Pădurilor - ROMSILVA

• Institutul de Cercet ări şi Amenaj ări Silvice

• Administra ţia Naţional ă de Meteorologie

• Ministerului Agriculturii şi Dezvolt ării Rurale

• Institutul Geologic al României

• Institutul Na ţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Pedologie, A grochimie şi Protec ţia Mediului – ICPA Bucure şti

• Inspectoratul General pentru Situa ţii de Urgen ţă


Descărcări electrice

Sursele care deţin şi pot furniza date privind descărcările electrice sunt:

• Administra ţia Naţional ă de Meteorologie


Colectarea datelor

În vederea colectării datelor referitoare la activităţile din cadrul grupei 11 „Surse naturale”, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului va transmite către deţinătorii de date identificaţi mai sus, chestionarul „Surse Naturale”.


Inventarul de emisii pentru sursele din tabelul de mai sus se va elabora pe baza factorilor de emisie indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009 în subcapitolele respective şi/sau pe baza ecuaţiilor cu ajutorul cărora se calculează aceste emisii.

Emisiile de metan şi dioxid de carbon ce caracterizează majoritatea surselor naturale se estimează şi se raportează numai în inventarele naţionale de gaze cu efect de seră.

Categorii de surse cod NFR 11.A Vulcani

Pentru estimarea emisiilor de SO2 se vor utiliza relaţia (2) şi tabelul 3-2 din Ghidul EMEP/EEA 2009 capitolul 11.A „Vulcani”.

Categorii de surse cod NFR 11.B Incendii de p ăduri

______________________________________________________________________________________


Pentru estimarea emisiilor se vor utiliza factorii de emisie indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009 capitolul 11.B „Incendii de păduri”, în tabelele 3-5, 3-7 şi 3-8.

Categorii de surse cod NFR 11.C Alte surse naturale

Păduri de foioase şi de conifere amenajate/neamenajate – cod 5.E

Estimarea emisiilor se va efectua cu relaţia:

FSE ×= (4.7)

unde:

E = emisia

S = suprafaţa luată în considerare, exprimată în m2

F = fluxul de poluanţi emis, exprimat în µg/ m2/an

Calculul fluxul de poluanţi se efectuează aplicând relaţia (7) şi valorile mărimilor prezentate în tabelele 4-1 şi 8-1 din Ghidul EMEP/EEA 2009, capitolul 11.C, NFR 5.E, ”B1101 Non-managed & managed forests GB2009”.

Relaţia (7) se aplică pentru estimarea fluxurilor de izopren (mărimile cu indice iso), terpene (mărimile cu indice mts), şi alţi compuşi organici volatili (mărimile cu indice ovoc).

În cazul în care o pădure este formată din mai multe specii, emisiile pentru izopren, terpene şi alţi compuşi organici volatili se vor calcula pentru fiecare specie în parte, după care valorile obţinute vor fi sumate pentru a se obţine emisiile pentru întreaga suprafaţă de pădure avută în vedere.

Alte tipuri de vegetaţie (păşuni, etc.)

Estimarea emisiilor se va efectua în mod similar cu cea utilizată pentru categoria de surse „Păduri de foioase şi de conifere amenajate/neamenajate” cod NFR 5.E, utilizându-se relaţia (2) pentru calculul fluxurilor de poluanţi şi valorile mărimilor prezentate în tabelul 4-1, tabelul 6-1 şi alte tabele din secţiunea 6, precum şi tabelele 8-1, 8-2, 8-3 din Ghidul EMEP/EEA 2009, capitolul 11.C, documentul „B1104 Natural grassland and other vegetation GB2009”.

Zone umede, mlaştini, lacuri, etc.

Pentru estimarea emisiilor de gaze cu conţinut de compuşi cu sulf se va utiliza factorul de emisie de 5,8 g S pe m2 şi pe an pentru mlaştini, indicat de Ghidul EMEP/EEA 2009, capitolul 11.C, documentul „B1105 B1106 Wetlands and waters GB2009”.

Animale: termite, mamifere, alte animale

Estimarea emisiilor de amoniac se va efectua prin utilizarea factorilor de emisie indicaţi în tabelul 8-1 din Ghidul EMEP/EEA 2009, capitolul 11.C, documentul „B1107 Animals GB2009”, aplicabili efectivelor de animale şi de păsări.

Dat fiind faptul că Ghidul EMEP/EEA 2009 furnizează factori de emisii pentru amoniac pentru un număr limitat de mamifere, în cadrul grupului de lucru se va stabili de către specialiştii în domeniu similitudinea dintre speciile de animale reprezentative din

______________________________________________________________________________________


România şi speciile pentru care Ghidul furnizează factori de emisie. De asemenea, în cadrul grupului de lucru se vor grupa speciile de păsări în categoriile indicate în Ghid (a se lua în considerare informaţiile din secţiunea 8 din documentul „B1107 Animals GB2009”).

Scăpări de gaze din litosferă

Metanul, dioxidul de carbon şi azotul molecular reprezintă compuşii principali emişi de această categorie de surse, emisiile de metan şi de dioxid de carbon fiind estimate şi raportate numai în inventarele naţionale de gaze cu efect de seră.

Dat fiind că în România există vulcani noroioşi, precum şi numeroase zăcăminte de ape termale, de ţiţei şi de cărbuni şi ţinând cont de faptul că emisiile variază semnificativ în funcţie de sursa de poluare, se recomandă stabilirea unor factori de emisie şi a unor modele de estimare a emisiilor specifice.

Soluri de păduri de foioase şi conifere amenajate şi neamenajate; soluri de păşuni şi alte tipuri de vegetaţie

Pentru estimarea emisiilor de NO generate de categoriile de surse „Soluri de păduri de foioase şi conifere amenajate şi neamenajate; soluri de păşuni şi alte tipuri de vegetaţie” se va utiliza relaţia de calcul indicată de Ghidul EMEP/EEA 2009, capitolul 11.C, documentul ”B110117 Forest & grassland soils GB2009”, în secţiunea 5, după cum urmează:

• Se vor identifica zonele de păduri, de păşuni, precum şi zonele umede pentru care se va efectua estimarea emisiilor, pe baza datelor georeferenţiate solicitate de la furnizorii de date

• Pentru calculul temperaturii solului (Ts) se vor lua în considerare valorile medii lunare ale temperaturii aerului (Ta) de la staţiile meteorologice reprezentative pentru zonele pentru care se face estimarea, pe baza datelor furnizate de Administraţia Naţională de Meteorologie. În vederea obţinerii acestor date, se vor transmite către ANM hărţile cu zonele de interes.

• Pentru estimarea fluxurilor de NO se vor lua în considerare numai perioadele în care valorile calculate ale temperaturii solului se încadrează în intervalul 0 – 35 oC

• Pentru estimarea emisiilor de NO, fluxurile de NO calculate cu relaţia furnizată de Ghidul EMEP/EEA 2009 vor fi multiplicate cu suprafeţele zonelor pentru care se face inventarierea.

Descărcări electrice

Estimarea emisiilor de NO se va efectua utilizând relaţia:

ICCGCGCGCGCG EFNEFNLNO ×−+×+×= ]1))30/(1/(10()/[()/( 2φεε (4.8)

unde:

LNO = emisiile de NO pentru descărcările electrice din zona de interes (molecule de NO)

NCG = numărul de fulgere de tip nor-sol numărate

εCG = eficienţa reţelei de monitorizare a fulgerelor

______________________________________________________________________________________


EFCG = factorul de emisie pentru NO pentru fiecare descărcare electrică de tip nor-sol

Φ = latitudinea zonei investigate, exprimată în grade

EFIC = factorul de emisie pentru NO pentru fiecare descărcare electrică de tip nor-nor sau în interiorul norului

Ghidul EMEP/EEA 2009 furnizează factori de emisie (EFCG şi EFIC) în tabelul 8.1. Datele privind numărul de descărcări electrice pot fi furnizate de Administraţia Naţională de Meteorologie.

Schimbări în natura pădurilor şi a altor zone împădurite

Modificările generate de schimbările în natura pădurilor şi altor zone împădurite sunt luate în considerare numai în inventarele naţionale de gaze cu efect de seră.

Conversia pădurilor şi a zonelor înierbate

Modificările generate de conversia pădurilor şi a zonelor înierbate sunt luate în considerare numai în inventarele naţionale de gaze cu efect de seră.

Terenuri agricole abandonate

Sursele din această categorie sunt luate în considerare numai pentru elaborarea inventarelor naţionale de gaze cu efect de seră.

Emisii de CO2 din sol

Emisiile de dioxid de carbon din sol se estimează şi se raportează numai în inventarele naţionale de gaze cu efect de seră.

Alte surse – cod NFR 7.B

Ghidul EMEP/EEA 2009 nu face precizări în legătură cu această categorie de surse.

Inventarul de emisii pentru sursele naturale se va elabora la nivel na ţional.

Având în vedere că Directiva 2001/81/CE privind plafoanele naţionale de emisie pentru anumiţi poluanţi atmosferici reglementează „...emisiile de pe teritoriul statelor membre şi din zonele lor exclusive economice provenind din toate sursele de poluanţi prevăzute la articolul 4, emisii care rezultă ca urmare a activităţilor umane” (art. 2), emisiile estimate pentru sursele naturale nu sunt luate în considerare în raportările prevăzute de această directivă.

Inventarele locale de emisii se vor elabora prin de zagregarea pe jude ţe a inventarului na ţional.

______________________________________________________________________________________


4.4 PLANUL DE ASIGURARE ŞI CONTROL AL CALIT ĂŢII DATELOR

După cum s-a menţionat anterior, conform Ghidului EMEP/EEA 2009, planul de asigurare şi control al calităţii datelor (QA/QC) este un element fundamental al unui sistem general de asigurare şi control al calităţii datelor. Acesta este un document intern prin care sunt organizate şi planificate toate activităţile de QA/QC. Odată ce s-a realizat şi implementat un astfel de plan, acesta poate fi îmbunătăţit ulterior, ori de câte ori este cazul.

Elementul cheie al unui plan QA/QC este lista obiectivelor ţintă de calitate a datelor faţă de care se poate estima calitatea inventarelor de emisii elaborate. Principalele obiective ale unui plan QA/QC sunt:

• Transparenţa datelor. Atingerea acestui obiectiv presupune:

o Asigurarea unei documentaţii suficiente astfel încât să poată fi urmărit modul de estimare al emisiilor pentru fiecare sursă în parte;

o Elaborarea rapoartelor privind inventarele de emisii în care se vor descrie metodele, sursele de date, integralitatea, acurateţea şi incertitudinea, precum şi tendinţele semnificative;

o Asigurarea documentaţiei complete asupra calităţii procedurilor şi rutinelor QC, inclusiv a rutinelor de verificare electronică utilizate în cursul procedurilor QC;

• Consecvenţa datelor. Atingerea acestui obiectiv presupune:

o Asigurarea că metodele sunt în concordanţă cu cele mai bune practici şi că sunt utilizate consecvent pentru toţi poluanţii şi pentru toate seriile temporale;

o Eliminarea neconcordanţelor dintre raportările inventarelor de emisii realizate prin diferite metodologii şi cu instrumente diferite;

o Asigurarea coerenţei cu inventarele realizate independent din date statistice sau prin monitorizare;

• Comparabilitatea datelor. Atingerea acestui obiectiv presupune:

o Utilizarea celor mai bune metodologii pentru estimarea şi pentru raportarea emisiilor;

o Repartizarea emisiilor conform recomandărilor Ghidului EMEP/EEA 2009;

o Verificarea încrucişată cu inventarele de emisii ale altor state pentru surse similare;

• Integralitatea datelor. Atingerea acestui obiectiv presupune:

o Includerea în inventare a tuturor categoriilor de surse/activităţi, de pe întreg teritoriul naţional, conform cerinţelor de raportare stabilite prin Convenţia LRTAP;

o Includerea în inventare a tuturor poluanţilor, conform cerinţelor de raportare stabilite prin Convenţia LRTAP;

• Acurateţea datelor. Atingerea acestui obiectiv presupune:

o Utilizarea celor mai bune practici pentru estimarea emisiilor conform prevederilor Ghidului EMEP/EEA 2009;

______________________________________________________________________________________


o Estimarea emisiilor pe baza nivelelor 2 şi 3 de abordare;

o Asigurarea că estimările cantitative şi incertitudinile sunt compilate şi raportate;

o Asigurarea că cel puţin nivelul 2 abordare este folosit pentru estimarea emisiilor provenite de la categoriile cheie, în măsura în care este posibil;

o Evitarea supraestimărilor sau a subestimărilor sistematice.

Planul de QA/QC va trebui să specifice toate obiectivele ţintă menţionate anterior, iar pentru fiecare dintre acestea trebuie să descrie toate acţiunile şi procedurile QA/QC necesare atingerii obiectivelor. Totodată trebuie să se specifice resursele instituţionale responsabile, precum şi intervalele de timp necesare realizării acestor activităţi.

Odată ce s-a realizat şi implementat un astfel de plan, acesta poate fi îmbunătăţit ulterior, ori de câte ori este cazul.

Procedurile de QC

În general, procedurile QC includ toate metodele, modalităţile, tehnicile şi rutinele prin care se evaluează şi se menţine calitatea inventarelor de emisii elaborate. Reprezintă o bună practică aplicarea acestor proceduri în mod unitar tuturor categoriilor de surse, indiferent de tipul datelor şi de sursele de date utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii.

Procedurile QC trebuie să acorde o atenţie deosebită:

• Alegerii tipurilor de date şi informaţii care vor fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisie, în funcţie de scopurile la care vor fi folosite. O atenţie deosebită trebuie acordată selecţiei şi importului de date primare într-un set unitar şi coerent de date de intrare în vederea estimării emisiilor.

• Modului de utilizare a datelor de intrare. Acesta presupune modalităţile şi metodele, nivele de abordare prin care aceste date primare pot fi utilizate în mod optim pentru estimarea emisiilor.

• Modului de raportare şi utilizare ulterioară a inventarelor de emisii. În funcţie de obligaţiile de raportare şi de formatele de rapoarte, trebuie să se asigure identificarea erorilor şi a greşelilor care apar în timpul elaborării rapoartelor.

Conform celor enunţate mai sus, pot exista următoarele proceduri şi rutine de verificare a calităţii datelor, pentru următoarele etape de realizare a inventarelor de emisii:

• Etapa de colectare a datelor de intrare;

o Verificarea provenienţei datelor şi a referinţelor acestora;

o Verificarea existenţei erorilor de transmitere şi transcriere;

o Verificarea completitudinii informaţiilor;

o Citarea în mod corespunzător a trimiterilor bibliografice;

o Documentarea corespunzătoare a ipotezelor şi criteriilor de selecţie a datelor privind activitatea, a factorilor de emisie şi a modului de estimare a altor parametri;

o Verificarea încrucişată a datelor de intrare privind activitatea şi a factorilor de emisie pe categorii de surse şi asigurarea că acestea sunt corect utilizate;

______________________________________________________________________________________


o Identificarea datelor confidenţiale şi verificarea credibilităţii şi calităţii acestora;

o Verificarea înregistrării corecte a unităţilor de măsură şi a folosirii factorilor de conversie adecvaţi;

o Verificarea consistenţei datelor între diverse categorii de surse şi între diverse serii temporale.

• Etapa de realizare a inventarelor de emisii – Verificările şi rutinele efectuate în cadrul algoritmilor şi procedurilor de estimare a emisiilor trebuie să protejeze împotriva erorilor de duplicare a datelor de intrare, a erorilor de conversie a unităţilor de măsură precum şi a altor erori similare. Pentru aceasta trebuie să se verifice:

o acoperirea cu date privind activităţile pentru toate categoriile de surse, iar în cazul în care nu există aceste date, identificarea acelor categorii de surse prin marcare cu notaţii corespunzătoare;

o multiplicarea sau luarea în considerare de mai multe ori a unor seturi de date de intrare;

o utilizarea unităţilor de măsură adecvate şi folosirea factorilor de conversie corecţi;

o utilizarea consecventă a datelor de activitate pentru toţi poluanţii specifici fiecărei categorii de surse;

o dacă metoda de estimare a emisiilor şi nivelul de abordare sunt cele optime, prin verificarea reproductibilităţii metodei sau prin utilizarea unor metode aproximative de estimare care dau rezultate similare;

o consistenţa seriilor temporale, în vederea asigurării coerenţei metodei utilizate pentru întreaga serie de timp;

o datele şi schimbările metodologice care apar în urma revizuirii inventarelor de emisii.

• Etapa de elaborare a rapoartelor – Înainte de a se elabora rapoarte în formatul dorit, conform bunelor practici, trebuie să se realizeze o serie de verificări aritmetice pentru a se:

o identifica erorile metodologice majore;

o verifica consecvenţa seriilor temporale;

o verifica comparabilitatea cu inventarele de emisii ale altor ţări.

Evident, este o bună practică corectarea eventualelor erori constatate în timpul aplicării acestor proceduri QC.

Procedurile de QA

După cum s-a menţionat anterior, prin proceduri de asigurare a calităţii datelor (QA) se înţeleg toate verificările, auditurile şi revizuirile pentru evaluarea calităţii inventarelor de emisii efectuate de experţi independenţi sau de terţă parte. În urma acestor rapoarte se determină conformitatea procedurii de control al calităţii datelor aplicate şi se identifică zonele (surse de emisii, factori de emisii, ipoteze, etc.) în care se pot face îmbunătăţiri. Pe baza rapoartelor rezultate în urma acestor proceduri, inventarele pot fi revizuite parţial sau integral.

Este foarte important să fie cooptaţi experţi care nu au fost implicaţi în elaborarea inventarelor de emisii. Preferabil ar fi participarea unor experţi independenţi, din alte

______________________________________________________________________________________


state sau a unor experţi naţionali care nu sunt în strânsă legătură cu cei care elaborează inventarele de emisii.

Este o bună practică să se acorde prioritate categoriilor de surse cheie, precum şi categoriilor de surse la care apar modificări semnificative în seriile temporale sau la care gradul de incertitudine este foarte mare.

Implementarea planului QA/QC

În cele ce urmează sunt propuse etapele de implementare a planului de QA/QC:

• Etapa 1 – Responsabilul QA/QC reactualizează planul QA/QC pe baza recomandărilor şi observaţiilor cuprinse în raportul QA/QC din anul precedent (un set de proceduri sunt prezentate în Tabelul 4.26 şi Tabelul 4.27). Pregăteşte un formular actualizat pentru înregistrarea observaţiilor, erorilor şi acţiunilor corective (Tabelul 4.25). Şeful echipei de experţi care elaborează inventarul de emisii, le aprobă.

• Etapa 2 – Conform Planului de QA/QC inventarul (sau o parte din inventar) este transmis spre verificare şi revizuire. Se vor aplica procedurile de control al calităţii şi se va completa Tabelul 4.26 din cadrul planului QA/QC.

• Etapa 3 – Responsabilul QA/QC obţine rezultatele verificării şi ale revizuirii. În mod curent aceste rezultate ale aplicării procedurilor de QC sunt transmise sintetic în tabele EXCEL (un astfel de exemplu completat este prezentat în Tabelul 4.24).

Tabelul 4.24 Sinteza rezultatelor aplic ării procedurilor QC

Sumarul rezultatelor verific ărilor şi a ac ţiunilor corective întreprinse:

Verificaţi o mostră de date de intrare pentru eroarea de transcriere (Energie). Verificaţi ca toţi factorii de conversie să fie corecţi (Energie). Verificaţi aleator citatele bibliografice pentru a identifica erori de transcriere (Agr).

Persoana:

J. Lennon

Data:

28.06.05

Fişierul Foaia Celula Eroarea Referin ţe Acţiunea recomandat ă

Inv05 Energie B15 Eroare de transcriere în producţia de cărbune (35232 în loc de 35323).

Anuarul de statistică, 2005. Corectare date

Inv05 Energie A28 Import cărbune (5000 t) diferă de datele IEA (4825 t).

IEA, 2005. Corectare date

Inv05 Energie C57

Factorul de conversie pentru tce (1.15) diferă de datele de la Ministerul Energiei (1.14)

Consultare telefonică cu Ministrul Adjunct Dl. M. Planc 15.09.05.

Corectare date

Inv05 Agr D15 Populaţia de caprine (5600 capete) FAO, 2005. Corectare date

• Etapa 4– Responsabilul QA/QC înregistrează rezultatele în lista de verificare şi în formularul actualizat pentru înregistrarea observaţiilor, erorilor şi acţiunilor

______________________________________________________________________________________


corective (Tabelul 4.25), procesează această informaţie şi adoptă decizia cu privire la acţiunile corective.

• Etapa 5 – Persoana responsabilă cu acţiunile corective efectuează această activitate şi raportează către responsabilul QA/QC în vederea actualizării listei de verificare şi a fişierului însoţitor.

• Etapa 6 – Responsabilul QA/QC pregăteşte capitolul QA/QC la Raportul de Inventar şi a formularului preliminar pentru înregistrarea observaţiilor, erorilor şi acţiunilor corective pentru următorul inventar.

______________________________________________________________________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________________________________________________________________________ Proiect – Stabilirea metodologiei de elaborare a inventarelor locale de emisii de poluanţi în atmosferă 258/309

Tabelul 4.25 Formular pentru înregistrarea observa ţiilor, erorilor şi ac ţiunilor corective

Persoana care a

efectuat verificarea

Data

verific ării Fişierul Foaia Celu-

la Eroare Referin ţe Ac ţiunea recomandat ă Decizia Pers. resp. cu

corectarea Data corect ării Explica ţie

J. Lennon 28.06.05 Inv05 Energie B15

Eroare de transcriere în producţia de cărbune (35232 în loc de 35323).

Anuarul de statistică, 2005.

Corectare date De a corecta datele. J. Harrison 02.07.05

J. Lennon 28.06.05 Inv05 Energie A28

Import cărbune (5000 t) diferă de datele IEA (4825 t).

IEA, 2005. Corectare date

De a respinge, dar de a rezerva discuţia pentru următorul inventar.

J. Harrison 04.07.05

Această problemă necesită investigaţii suplimentare cu privire la siguranţa datelor

J. Lennon 28.06.05 Inv05 Energie C57

Factorul de conversie (1.15) diferă de datele de la Ministerul Energiei (1.14)

Consultare telefonică cu Ministrul Adjunct Dl. M. Planc 15.09.05.

Corectare date

De a corecta datele, dar de a rezerva discuţia pentru următorul inventar.

J. Harrison 03.07.05 Se recomandă găsirea unui citat bibliografic

J. Lennon 28.06.05 Inv05 Agr D15

Populaţia caprină (5600 capete) diferă de datele FAO (5555 capete).

FAO, 2005. Corectare date De a respinge. J. Harrison 05.07.05

Statisticile naţionale privind agricultura sunt destul de sigure.

... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ...

______________________________________________________________________________________________________________________________________________


Tabelul 4.26 Propunere de plan QA/QC - Proceduri QC

Verificare finalizat ă Ac ţiune corectiv ă

Articolul

Data Numele Erori

(DA/NU) Data Numele

Comentarii

ETAPA 1 – Colectarea datelor, activit ăţi de introducere şi prelucrare

QC1-1 Verificarea pe eşantioane de date de intrare, pentru a identifica erorile de transmitere şi de transcriere

QC1-2 Revizuirea fişierelor prin verificări computerizate şi/sau prin rapoarte de verificare a calităţii

QC1-3 Alte verificări (se specifică)

ETAPA 2 –Documentarea datelor

QC2-1 Verificarea fişierelor principale dacă sunt complete

QC2-2 Verificarea că referinţele datelor bibliografice sunt incluse pentru fiecare dată primară

QC2-3 Verificarea că toate referinţele şi citările bibliografice din inventar să fie complete (ex. Includeţi toate informaţiile relevante)

______________________________________________________________________________________________________________________________________________



Articolul

Data Numele Erori

(DA/NU) Data Numele

Comentarii

QC2-4 Verificarea aleatoare a referinţelor şi citărilor bibliografice pentru a observa dacă există erori de transcriere

QC2-5 Verificare dacă pentru fiecare citare bibliografică există referinţe corespunzătoare

QC2-6 Verificarea aleatoare dacă citatele cuprind materialul şi conţinutul la care se face referire

QC2-7 Verificarea încrucişată a diverselor referinţe şi citările bibliografice

QC2-8 Verificarea dacă ipotezele şi criteriile pentru selectarea datelor privind activităţile şi a factorilor de emisie sunt documentate

QC2-9 Verificarea dacă modificările metodologice sau ale datelor sunt documentate

QC2-10 Alte verificări (se specifică)

ETAPA 3A – Emisii şi calcule bazate pe factorii de emisie şi date privind activit ăţile

______________________________________________________________________________________________________________________________________________



Articolul

Data Numele Erori

(DA/NU) Data Numele

Comentarii

QC3A-1 Verificarea transparenţei tuturor calculelor privitoare la emisii

QC3A-2 Verificarea dacă unităţile de măsură, parametrii şi factorii de conversie sunt corecţi

QC3A-3 Verificarea dacă sursele de emisii sunt corect identificate şi dacă sunt corect efectuate calculele, de la început până la sfârşit

QC3A-4 Verificarea factorilor de corecţie temporală şi spaţială, precum şi corectitudinea utilizării acestora

QC3A-5 Verificarea dacă în foile de calcul datele de intrare şi datele calculate sunt clar diferenţiate

QC3A-6 Evaluarea reprezentativităţii factorilor de emisie, dat fiind specificul naţional şi local al datelor privind activităţile

QC3A-7 Verificarea pe eşantioane reprezentative a estimărilor de emisii (manual sau electronic)

______________________________________________________________________________________________________________________________________________



Articolul

Data Numele Erori

(DA/NU) Data Numele

Comentarii

QC3A-8 Verificări în funcţie de ordinea importanţei surselor de emisii, pe categorii de surse cheie

QC3A-9 Când apar schimbări metodologice sau de colectare a datelor, verificarea coerenţei intrărilor, estimărilor şi a seriilor temporale

QC3A-10 Verificarea corelării cu Ghidul EEA-EMEP 2009 şi cu bunele practicii, în special în cazul modificărilor metodologice

QC3A-11 Verificări încrucişate de emisii, categorii de surse cheie, date istorice pentru fiecare sursă de emisii

QC3A-12 Verificarea integralităţii datelor şi a estimărilor de emisii

QC3A-13 Când metodele sau datele au suferit modificări, verificarea coerenţei seriilor temporale şi a estimărilor de emisii

QC3A-14 Verificarea tendinţelor temporale

______________________________________________________________________________________________________________________________________________



Articolul

Data Numele Erori

(DA/NU) Data Numele

Comentarii

QC3A-15 Verificări încrucişate ale datelor colectate la nivel local cu cele la nivel naţional (consumuri, balanţa energetică, producţii, etc.)

QC3A-16 Alte verificări (se specifică)

ETAPA 3B – Calculul emisiilor pe baza datelor secun dare sau pe baza m ăsurărilor directe ale emisiilor

ETAPA 1 – Mostre de întrebări privitoare la calitatea datelor de intrare

QC3B-1 Au fost aplicate proceduri QC pe durata efectuării monitorizării de emisii?

QC3B-2 Organismele de statistică au planuri QA/QC pentru elaborarea datelor?

QC3B-3 În cazul revizuirii inventarelor, ce protocoale de eşantionare au fost utilizate şi cât de recent au fost revizuite?

______________________________________________________________________________________________________________________________________________



Articolul

Data Numele Erori

(DA/NU) Data Numele

Comentarii

QC3B-4 În cazul datelor privind activităţile specifice amplasamentului, există vreun standard naţional sau internaţional aplicabil pentru măsurarea diferiţilor parametri, dacă da, au fost utilizate?

QC3B-5 Incertitudinea datelor a fost estimată şi documentată?

QC3B-6 A fost identificată şi documentată vreo limitare de utilizare a datelor secundare, precum erori sau estimări incomplete? Au fost identificate erorile?

QC3B-7 Datele secundare au fost supuse revizuirii şi, dacă da, în ce a constat revizuirea?

QC3B-8 Altele (verificări detaliate)

ETAPA 2 – Măsurarea emisiilor directe

______________________________________________________________________________________________________________________________________________



Articolul

Data Numele Erori

(DA/NU) Data Numele

Comentarii

QC3B-9 Identificarea parametrilor ce se obţin prin măsurarea directă a emisiilor

QC3B-10 Verificarea procedurilor utilizate pentru măsurarea emisiilor, inclusiv a procedurilor de prelevare, de calibrare şi de întreţinere a echipamentului

QC3B-11 Identificarea utilizării procedurilor standard (acolo unde există)

QC3B-12 Altele (verificări detaliate)

______________________________________________________________________________________________________________________________________________


Tabelul 4.27 Propunere de plan QA/QC - Proceduri QA

Revizuirea finalizat ă Ac ţiunea corectiv ă

Articolul

Data Numele Erori

(y/n) Data Numele

Comentarii

QA-1 Revizuirea de către experţi indepedenţi a datelor iniţiale

QA-2 Revizuirea de către experţi indepedenţi a factorilor de emisie şi a metodologiilor

QA-3 Revizuirea de către experţi indepedenţi a estimărilor de emisii

QA-4 Publicarea rezultatelor inventarului

QA-5 Revizuire publică

QA-6 Alte revizuiri şi verificări (se specifică)

______________________________________________________________________________________


4.5 STRUCTURA BAZEI DE DATE SUPORT PENTRU ELABORARE A INVENTARELOR DE EMISII

În urma structurării şi prelucrării datelor colectate prin intermediul chestionarelor transmise deţinătorilor de date, este necesar ca toate informaţiile obţinute să fie stocate într-o bază de date unitară, care să includă toate activităţile/procesele generatoare de emisii de poluanţi identificate la nivel local, sursele de emisie asociate acestora (pe categorii) împreună cu descrierea, caracteristicile lor fizice şi emisiile asociate.

Baza de date va reprezenta un instrument extrem de util, cu rol de suport decizional în gestionarea calităţii aerului şi va servi la:

• Caracterizarea completă a tuturor tipurilor de surse identificate la nivel local, atât din punct de vedere al caracteristicilor fizice, cât şi din punct de vedere al proceselor de emisie asociate;

• Exportul rapid al informaţiilor referitoare la surse în diferite formate pentru modele de dispersie;

• Definirea de scenarii de emisie, prin aplicarea unor filtre şi interogări pe tipuri surse sau activităţi generatoare de emisii, în vederea:

o Identificării surselor punctuale, liniare şi de suprafaţă care generează probleme locale de poluare pentru unul sau mai mulţi poluanţi;

o Definirea unor măsuri de control (reducere) şi verificarea eficienţei acestora pe baza modelării matematice a dispersiei;

• Realizarea facilă a diferitelor tipuri de raportări, dat fiind faptul că fiecare proces de emisie va fi identificat cu codul NFR asociat.

Toate informaţiile spaţiale referitoare la localizarea tuturor surselor sau la alte straturi tematice utile pentru estimarea sau repartizarea emisiilor vor fi structurate în cadrul unei baze de date geospaţiale asociate.

În funcţie de complexitatea calculelor de emisie necesare în cazul unor activităţi pot fi asociate module de calcul distincte (de ex., estimarea emisiilor de COVnm din activitatea de depozitare a deşeurilor municipale solide, estimarea emisiilor de COVnm de la activitatea de stocare a produselor petroliere în parcuri de rezervoare, etc.).

Trebuie făcută distincţia între sursă de emisie şi activitatea (procesul) generator de emisie, prin intermediul unei surse putându-se emite în atmosferă poluanţi proveniţi de la mai multe procese/activităţi. Astfel, indiferent de tipul sursei de emisie (punctuale, de suprafaţă, volum, liniară) aceasta va include pe un nivel inferior din punct de vedere structural al bazei de date, toate procesele şi activităţile ce vor genera emisii în aer prin intermediul sursei respective.

În cele ce urmează sunt prezentate informaţiile generice ce trebuie specificate pentru fiecare categorie de surse de emisie.

4.5.1 CATEGORII DE SURSE DE EMISIE

4.5.1.1 SURSE PUNCTUALE - COŞURI

• Denumirea operatorului (deţinătorului);

______________________________________________________________________________________


• Informaţii referitoare la amplasament, sediu, persoană de contact responsabilă pentru furnizarea informaţiilor;

• Denumire coş;

• Localizare coş (coordonate STEREO 70);

• Parametrii fizici ai coşurilor: înălţimea, diametrul interior la vârf, diametrul exterior, temperatura gazelor la evacuare, viteza de evacuare a gazelor, debitul volumic;

• Înălţimea clădirilor cele mai apropiate din vecinătatea coşului şi distanţa faţă de acestea;

• Denumire activităţi/procese de emisie asociate coşului;

• Tipul activităţilor/proceselor asociate coşului- producţie/consum;

• Categorie instalaţie (IPPC/IMA);

• Codificarea NFR pentru fiecare activitate/proces asociate coşului;

• Metoda de estimare a emisiilor pentru fiecare activitate/proces: factori de emisie, măsurare, modele specifice de calcul;

• Date privind activitatea consumuri/producţii (GJ – în cazul instalaţiilor de ardere sau în cazul arderilor cu contact din industrie, tone în cazul proceselor din industrie – mai puţin cele de ardere);

• Tip combustibil/produs;

• Conţinut de sulf (în cazul arderii combustibililor lichizi/solizi);

• Conţinut de cenuşă (în cazul arderii cărbunelui);

• Capacitatea maximă (producţie) a instalaţiei conform datelor din autorizaţia integrată de mediu (doar în cazul instalaţiilor IPPC/IMA). În cazul IMA se va specifica puterea termică individuală a cazanelor de ardere sau a turbinelor cu gaze şi cantităţile maxime de energie ce pot fi furnizate anual în sistem, randamente, puteri calorifice ale combustibililor şi alte caracteristici ale acestora.

• Variaţia temporală a fiecărei activităţi/proces asociat unei surse;

• Factori de emisie asociaţi poluanţilor emişi în activităţile/procesele identificate;

• Sisteme pentru controlul (reducerea) emisiilor şi denumirea poluantului reţinut prin sistemul respectiv;

• Eficienţa fiecărui sistem de control;

• Valori limită la emisie stabilite prin autorizaţia integrată de mediu pentru instalaţiile IPPC/IMA;

• Descrierea instalaţiilor de monitorizare a emisiilor la coş;

• Valoarea emisiei obţinută din datele prelucrate şi validate referitoare la concentraţiile şi debitele măsurate în anul pentru care se realizează inventarul de emisii;

• Valoarea emisiei furnizate de modele specifice de calcul, referinţe ale modelelor utilizate;

• Incertitudini privind parametrii introduşi în calculul emisiilor: consumuri/producţii, factori de emisie, emisii calculate prin măsurare, emisii calculate cu modele specifice de calcul.

______________________________________________________________________________________


4.5.1.2 SURSE DE SUPRAFAŢĂ



• Înălţimea de emisie a sursei;

• Localizarea se va face prin intermediul stratului GIS din geodatabase ce va conţine delimitarea spaţială (poligon) a sursei;

• Denumire activităţi/procese de emisie asociate sursei de suprafaţă;

• Codificarea NFR pentru fiecare activitate/proces asociat sursei de suprafaţă;

• Metoda de estimare a emisiilor pentru fiecare activitate/proces: factori de emisie, modele specifice de calcul;

• Date privind activitatea (depind de activitatea respectivă);

• Factori de emisie pentru fiecare poluant asociaţi fiecărei activităţi/proces

• Referinţă factor de emisie;

• Variaţia temporală a activităţilor/proceselor;

• Valoarea emisiei furnizate de modele specifice de calcul (după caz);


4.5.1.3 SURSE LINIARE




• Localizarea se va face prin intermediul stratului GIS din geodatabase ce va conţine delimitarea spaţială (segmentarea prin puncte) a sursei;

• Denumire activităţi/procese de emisie asociate sursei liniare;

• Codificarea NFR pentru fiecare activitate/proces asociat sursei de suprafaţă;

• Metoda de estimare a emisiilor pentru fiecare activitate/proces: factori de emisie, modele specifice de calcul;

• Date privind activitatea (trebuie specificate în funcţie de activitate prin parametrii necesari în calculele de emisie);

• Variaţia temporală a activităţilor/proceselor;

• Factori de emisie pentru fiecare poluant asociaţi fiecărei activităţi/proces;


Datorită faptului că diferitele activităţi (conform Ghidului EMEP/EEA-2009) generatoare de emisii de poluanţi necesită abordări specifice legate de:

• modalitatea de colectarea a datelor/asigurarea fluxului acestora (de la operatori, de la autorităţi centrale şi locale);

______________________________________________________________________________________


• tipul de activitate şi sursele asociate;

• metoda de calcul pentru estimarea emisiilor,

Baza de date propusă va conţine următoarele module distincte:

1. Energie – fără arderi în industrii de fabricare şi construcţii, petrochimie, fabricare cocs, transporturi (rutier, naval, aerian, feroviar) şi încălzirea rezidenţială. Datorită faptului că sursele mobile nerutiere sunt activităţi conexe tuturor domeniilor de activitate, ele vor fi inventariate la nivelul fiecărui operator economic.

2. Industrie – se vor trata toate activităţile industriale inclusiv cele de ardere asociate cu fabricarea produselor şi construcţiile, petrochimie, fabricare cocs, încălzire nerezidenţială, utilizarea solvenţilor;

3. Deşeuri cu submodulele:

• Incinerare;

• Depozite de deşeuri municipale solide;

• Alte deşeuri – vor fi tratate: epurarea apelor uzate menajere – inclusiv managementul nămolului de epurare, latrinele/bazinele vidanjabile, compostarea deşeurilor organice, incendiile de automobile şi clădiri; arderea la scară redusă a deşeurilor agricole va fi tratată în modulul „Agricultură”;

4. Încălzire reziden ţială;

5. Transporturi cu submodulele:

• Transportul rutier, inclusiv evaporarea benzinei şi uzura pneurilor;

• Transportul aerian;

• Transportul maritim şi fluvial;

• Transportul feroviar;

6. Distribuire produse petroliere;

7. Agricultur ă cu submodulele:

• Creşterea animalelor şi managementul dejecţiilor animaliere;

• Cultivarea plantelor şi terenuri agricole – inclusiv aplicarea pesticidelor, tratarea fânului şi paielor cu amoniac, arderea miriştilor şi arderea la scară redusă a deşeurilor agricole;

8. Surse naturale.

Detalii referitoarea la tipul surselor şi structura fiecărui modul sunt prezentate în cele ce urmează.

4.5.2 MODULELE BAZEI DE DATE

4.5.2.1 ENERGIE

Datele de intrare pentru activităţile din această grupă sunt furnizate în cea mai mare proporţie de către operatorii economici.

Fiecărui operator îi pot fi asociate toate tipurile de sursele de emisie: punctuale (coşuri), de suprafaţă şi liniare.

______________________________________________________________________________________


Din categoria surselor de suprafaţă definite la nivelul unui operator se pot aminti:

• depozite de combustibil (cărbune, deşeuri lemnoase, etc.);

• halde de depozitare cenuşă de la CET-urile ce utilizează cărbune.

Spre exemplu, la nivelul unui amplasament pot fi definite ca surse liniare:

• benzi transportoare deschise;

• traficul rutier de incintă, acolo unde dimensiunile arterelor, intensitatea pe acestea şi localizare spaţială pe amplasament justifică tratarea acestuia ca sursă liniară. În cele mai multe cazuri traficului de incintă i se asociază o sursă de suprafaţă cu dimensiuni egale cu cele ale amplasamentului respectiv.

În funcţie de metoda utilizată pentru calculul emisiilor la nivelul fiecărui proces (modele de calcul de emisie, monitorizare) se pot integra module de calcul care să încorporeze datele specifice ce sunt necesare pentru aceste calcule. În acest scop se vor introduce în baza de date câmpurile suplimentare asociate cu parametrii de intrare în modelele de calcul.

4.5.2.2 INDUSTRIE

Datele de intrare pentru activităţile din această grupă sunt furnizate în cea mai mare proporţie tot de către operatorii economici.

Sursele de emisie sunt punctuale (coşuri), de suprafaţă şi liniare.


• depozite deschise de materii prime solide;

• halde de depozitare sterile de procesare;

• arii distincte ce pot fi localizate la nivelul amplasamentului unde există surse difuze asociate unor procese tehnologice, utilaje mobile, trafic rutier. Dacă aceste arii nu pot fi localizate cu precizie atunci se poate trata ca sursă de suprafaţă întregul amplasament.

• depozite de combustibili/carburanţi– parcuri de rezervoare.

Sursele liniare pot fi de asemenea:

• surse cu extindere spaţială liniară de tip benzi transportoare deschise pentru transfer materii prime;

• traficul rutier de incintă.

4.5.2.3 DEŞEURI

Submodulul – Incinerare

Datele de intrare pentru activităţile din această grupă sunt furnizate în cea mai mare proporţie de către operatorii economici.

Fiecărui operator îi pot fi asociate toate tipurile de surse de emisie: punctuale (coşuri), de suprafaţă şi liniare.

Pentru sursele punctuale aferente acestei grupe vor fi specificate informaţiile generice prezentate pentru categoria surselor punctuale – coşuri, cu următoarele particularităţi:

______________________________________________________________________________________


• Tipul activităţilor/proceselor asociate coşului va fi considerat ca fiind „consum”;

• În câmpul aferent tipului de combustibil/produs se va specifica tipul de deşeu incinerat, ales dintr-un tabel predefinit;

• Datele privind activitatea vor fi reprezentate de cantităţile de deşeuri medicale/industriale/municipale/resturi animale sau de numărul de cadavre umane incinerate.

De asemenea, surselor punctuale le vor fi ataşate următoarele informaţii suplimentare:

• Numărul de camere de ardere (1 sau 2);

• Temperatura în fiecare cameră de ardere;

• Tipul procesului – cu/fără recuperare de căldură.

Va fi alcătuit un tabel predefinit asociat submodulului „Incinerare”, ce va conţine tipurile de deşeuri incinerate. Acestea vor fi:

• medicale;

• industriale, pe tipuri:

1. nămol de epurare;

2. alte deşeuri industriale;

• corpuri umane;

• cadavre de animale, pe categorii:

1. oi;

2. vaci;

3. altele.


• arii distincte ce pot fi localizate la nivelul amplasamentului unde funcţionează utilaje mobile sau unde există trafic rutier. Dacă aceste arii nu pot fi localizate cu precizie atunci se poate trata ca sursă de suprafaţă întregul amplasament.

Ca sursă liniară se poate defini:

• traficul rutier de incintă, acolo unde dimensiunile arterelor, intensitatea pe acestea şi localizarea spaţială pe amplasament justifică tratarea acestuia ca sursă liniară. În cele mai multe cazuri traficului de incintă i se asociază o sursă de suprafaţă cu dimensiuni egale cu cele ale amplasamentului respectiv.

Submodulul – Depozite de de şeuri municipale solide

Datele de intrare pentru procesele din această grupă reprezintă atât date furnizate de către operatorii economici, cât şi parametri de calcul utilizaţi în estimarea emisiilor cu ajutorul modelului LandGEM.

Unui amplasament îi pot fi asociate toate tipurile de surse de emisie: de suprafaţă, liniare, dar şi punctuale (coşuri).

Sursele de suprafaţă asociate depozitelor de deşeuri municipale solide care vor fi incluse în acest submodul sunt de două tipuri:

• Sursele de emisie asociate generării şi eliberării în atmosferă a gazelor de depozit – definite la nivel de celulă a depozitului;

______________________________________________________________________________________


• Sursele de emisie asociate operaţiilor de manevrare a materialului inert de acoperire a celulelor, funcţionării utilajelor mobile, traficului rutier de incintă – definite, în funcţie de precizia cu care se va putea face localizarea acestora, la nivelul unor arii distincte din cadrul amplasamentului depozitului sau la nivelul întregului amplasament.

Ca sursă liniară se poate defini traficul rutier de incintă, acolo unde dimensiunile arterelor, intensitatea pe acestea şi localizarea spaţială pe amplasament justifică tratarea acestuia ca sursă liniară. În celelalte situaţii traficul de incintă poate fi tratat ca o sursă de suprafaţă cu dimensiuni egale cu cele ale amplasamentului respectiv, mai puţin zona depozitului propriu-zis.

În categoria surselor punctuale asociate acestei grupe intră faclele şi coşurile aferente sistemelor de valorificare a gazelor de depozit.

Datele referitoare la sursele asociate emisiei gazelor de depozit vor fi structurate într-un mod distinct în cadrul submodulului. Informaţiile ce vor fi specificate pentru această categorie de surse sunt următoarele:


• Denumirea depozitului de deşeuri municipale solide;


• Localizarea se va face prin intermediul stratului GIS din geodatabase ce va conţine delimitarea spaţială (poligon) a surselor de emisie;

• Denumire proces de emisie asociat sursei de suprafaţă;

• Codificare NFR proces asociat sursei de suprafaţă;

• Numărul total de celule, conform proiectului;

• Numărul total de celule închise;

• Numărul total de celule active;

• Suprafaţa depozitului;

• Suprafaţa celulelor active;

• Suprafaţa celulelor închise;

• Capacitatea totală de depozitare;

• Cantitatea depozitată până în prezent;

• Capacitatea de depozitare a celulei;

• Cantitatea depozitată până în prezent în celulă;

• Starea curentă a celulei (operare, închidere, postînchidere);

• Anul începerii activităţii de depozitare în celulă;

• Anul estimat de închidere a celulei;

• Cantitatea anuală de deşeuri depozitate pe parcursul vieţii active a celulei;

• Cantitatea medie de deşeuri depozitate anual, pe parcursul vieţii active a celulei;

• Prezenţa unui sistem de colectare a gazelor de depozit le nivelul celulei (da, nu);

• Eficienţa sistemului de colectare a gazelor de depozit;

______________________________________________________________________________________


• Prezenţa unui sistem de ardere la faclă a gazelor de depozit (da, nu);

• Prezenţa unui sistem de valorificare a gazelor de depozit (da, nu);

• Tipul sistemului de valorificare a gazelor de depozit, ales dintr-un tabel predefinit;

• Cantitatea de material inert de acoperire intermediară/finală, utilizată în anul de inventariere;

• Cantitatea de levigat epurată în anul de inventariere;


• Valoarea emisiei furnizate de modele specifice de calcul (LandGEM);

• Incertitudini privind parametrii introduşi în calculul emisiilor şi incertitudinea finală a emisiei.

Având în vedere faptul că prin procedura propusă de Îndrumar pentru realizarea inventarelor de emisii pentru depozitele de deşeuri municipale solide se recomandă utilizarea modelului LandGEM, pentru estimarea emisiilor provenite de la această categorie de surse, se poate integra un modul de calcul care să încorporeze datele specifice necesare calculelor efectuate prin aplicarea acestui model. În acest scop, se vor introduce în baza de date câmpurile suplimentare asociate cu parametrii de intrare în model.

Vor fi alcătuite tabele predefinite asociate submodulului „Depozite deşeuri municipale”, ce vor conţine următoarele informaţii:

• Tipuri de sisteme de valorificare a gazelor de depozit:

1. cazan apă caldă/ cazan abur + generator energie electrică;

2. turbină cu gaze;

3. motor cu gaze;

• Valorile predefinite ale parametrilor de intrare în modelul LandGEM.

Submodulul – Alte de şeuri

Sursele de emisie asociate acestei grupe de procese vor fi tratate ca surse de suprafaţă şi, după caz, surse liniare (traficul rutier de incintă aferent staţiilor de epurare a apelor uzate menajere sau staţiilor de compostare a deşeurilor organice, acolo unde dimensiunile arterelor, intensitatea pe acestea şi localizarea spaţială pe amplasament justifică tratarea acestuia ca sursă liniară).

Pentru staţiile de epurare a apelor uzate menajere care utilizează împrăştierea pe teren ca sistem de management al nămolului de epurare, vor fi incluse în tabele suplimentare în cadrul submodulului „Alte deşeuri” informaţii referitoare la sursele de suprafaţă asociate acestei activităţi. Aceste tabele vor fi asociate tabelelor de bază ce cuprind informaţii referitoare la sursele de suprafaţă asociate stocării şi epurării apelor uzate. Datele privind activitatea pentru aceste surse vor fi reprezentate de cantitatea de nămol de epurare împrăştiat pe teren şi de conţinutul de amoniac al acestui nămol.

Dacă, conform procedurii propuse în Îndrumar pentru realizarea inventarelor de emisii pentru staţiile de epurare a apelor uzate menajere, autoritatea pentru protecţia mediului decide estimarea emisiilor pe baza metodologiei US EPA/AP-42 sau pe baza modelelor de calcul, se poate integra un modul de calcul care să încorporeze datele specifice necesare aplicării metodologiei selectate. În acest scop, se vor introduce în baza de date câmpurile suplimentare asociate acestor date.

______________________________________________________________________________________


Sursele de suprafaţă asociate latrinelor vor fi definite la nivelul zonelor intravilane ale localităţilor. Pentru aceste surse vor fi incluse în baza de date următoarele informaţii:

• Denumire şi identificare unitate administrativ teritorială de nivel 3 (judeţ) (prin codificare SIRUTA);

• Denumire şi identificare unitate administrativ teritorială de nivel 4 (oraş/comună) (prin codificare SIRUTA);

• Denumire şi identificare unitate administrativ teritorială de nivel 5 (sat) (prin codificare SIRUTA);

• Numărul de locuitori;

• Numărul gospodăriilor/instituţiilor care utilizează latrine/bazine vidanjabile;

• Localizarea se va face prin intermediul unui strat GIS din geodatabase ce va conţine delimitarea spaţială a zonelor intravilane a localităţilor (un strat cu acoperirea/utilizarea terenului sau un strat specializat).



• Factori de emisie pentru fiecare poluant;



• Incertitudini privind parametrii introduşi în calculul emisiilor.

În cazul staţiilor de compostare, datele privind activitatea vor fi reprezentate de cantitatea de deşeuri organice compostate, respectiv de cantitatea de compost produsă în anul de inventariere.

Referitor la incendiile de automobile şi diferite tipuri de clădiri, vor fi incluse în baza de date următoarele informaţii:




• Numărul de incendii, pe tipuri, în anul de inventariere;



• Factori de emisie pentru fiecare poluant;


• Incertitudini privind parametrii introduşi în calculul emisiilor.

Deoarece emisiile generate de aceste surse vor fi incluse doar în inventarul naţional, nu sunt necesare informaţii cu privire la localizarea şi parametrii fizici ai acestor surse.

Va fi alcătuit un tabel predefinit ce va conţine tipurile de incendii. Acestea vor fi:

• Incendii de autovehicule;

• Incendii la clădiri individuale;

______________________________________________________________________________________


• Incendii la clădiri alipite;

• Incendii la blocuri de apartamente;

• Incendii la clădiri industriale.

4.5.2.4 ÎNCĂLZIRE REZIDENŢIALĂ ŞI PREPARAREA HRANEI /APEI CALDE MENAJERE

În conformitate cu procedura propusă de îndrumar referitoare la realizarea inventarului de emisie pentru această categorie de activităţi, sursele asociate trebuie definite ca surse de suprafaţă la nivelul cărora se ataşează informaţii privind consumuri de combustibil, factori de emisie, alte informaţii surogat:

• Denumire şi identificare unitate administrativ teritorială de nivel 3 (judeţ) (prin codificare SIRUTA;



• Denumire arie la nivel de UAT pe care este definit un anume tip de încălzire (conform clasificării 1-5 din cadrul procedurii asociate);

• Regimul mediu de înălţime al ariei;

• Modul de estimare al emisiilor (din consumuri raportate sau din consumuri estimate prin modele de calcul al necesarului termic pentru încălzirea locuinţelor);

• Număr de locuinţe pe tipul de încălzire identificat la nivelul ariei desemnate;

• Număr de locuinţe pe fiecare tip de preparare apă caldă identificat la nivelul ariei respective;

• Număr de locuinţe pe fiecare tip de preparare hrană identificat la nivelul ariei respective;

• Număr de locuinţe pe tipuri din punct de vedere constructiv şi al izolaţiei termice (conform clasificării de mai jos)– în cazul în care se realizează estimarea consumului folosind modele de calcul al necesarului termic pentru încălzirea locuinţelor;

• Consum de combustibil (pe fiecare tip) pentru fiecare tip de încălzire;

• Consum de combustibil (pe fiecare tip) pentru fiecare tip de preparare apă caldă;

• Consum de combustibil (pe fiecare tip) pentru fiecare tip identificat preparare hrană.

Următoarele informaţii trebuie cuprinse în tabele predefinite asociate modului Încălzire rezidenţială:

• Tipuri de încălzire;

1. Încălzire în locuinţe individuale care sunt racordate la reţeaua de distribuţie a gazelor naturale;

2. Încălzire în locuinţe individuale ce utilizează combustibil solid, lichid sau gaze petroliere lichefiate (lemn/cărbune/produse petroliere/GPL, etc);

3. Încălzire în locuinţe colective cu încălzire centrală asigurată de centrale termice de bloc/cvartal;

______________________________________________________________________________________


Notă: Se recomandă ca în cazul centralelor termice cu puteri egale sau mai mari de 1 MWt (însemnând un necesar energetic anual egal sau mai mare de 3,6 GJ, adică având consumuri anuale de combustibil: gaze naturale peste 400.000 Nm3, combustibil lichid (CLU) peste 350 tone, lemn peste 1000 tone sau cărbuni peste 1500 tone) să se trateze ca surse punctuale – se vor insera în modulul „Energie”.

4. Încălzire în locuinţe colective cu apartamente dotate cu centrale proprii ce utilizează gaze naturale;

5. Încălzire în locuinţe colective racordate la sistemul de termoficare.

• Tipuri de preparare hrană;

1. cu maşini de gătit tip aragaz care utilizează gaze naturale;

2. cu maşini de gătit tip aragaz care folosesc gaze lichefiate combustibile îmbuteliate în butelii tip aragaz sau în recipiente tip Linde Gaz, Butan Gaz;

3. cu maşini de gătit ce utilizează combustibil solid;

4. cu maşini de gătit ce utilizează combustibil lichid;

• Tipuri de preparare apă caldă menajeră;

1. boilere cu gaze naturale;

2. boiler electric;

3. centrala termică – funcţionalitate adiacentă celei de încălzire;

4. sistem centralizat;

• Tipuri de combustibil utilizat pentru încălzire;

• Tipuri de combustibil utilizat pentru preparare apă caldă;

• Tipuri de combustibil utilizat pentru preparare hrană;

• Factori de emisie asociaţi pe tip de încălzire/tip de combustibil;

• Factori de emisie asociaţi pe tip de preparare hrană/tip de combustibil;

• Factori de emisie asociaţi pe tip de preparare apă caldă/tip de combustibil.

În cazul în care la nivelul unei arii definite nu exisită date privind consumurile de combustibil pentru încălzire se pot utiliza modele de calcul al necesarului termic pentru încălzirea locuinţelor ce presupun cunoaşterea unor informaţii despre tipul constructiv şi de izolaţie termică a locuinţei. În acest sens pot fi definite tabele suplimentare referitoare la:

• Tipuri de locuinţă;

1. Casă cu pereţi din cărămidă clasică (sau materiale echivalente din punct de vedere al conductivităţii termice), cu izolaţie pereţi exteriori, podea şi tavan şi ferestre din termopan;

2. Casă cu pereţi din cărămidă clasică, fără izolaţie pereţi exteriori şi tavan, cu izolaţie podea şi ferestre cu tâmplărie din lemn;

3. Casă cu pereţi din cărămidă Porotherm, cu izolaţie pereţi exteriori, podea şi tavan şi ferestre din termopan;

4. Casă cu pereţi din cărămidă Porotherm, fără izolaţie pereţi exteriori şi tavan, cu izolaţie podea şi ferestre cu tâmplărie din lemn;

5. Casă cu structură şi pereţi de lemn, cu izolaţie pereţi exteriori, podea şi tavan şi ferestre din termopan;

6. Casă cu structură şi pereţi de lemn, fără izolaţie pereţi exteriori şi tavan, cu izolaţie podea şi ferestre cu tâmplărie din lemn;

______________________________________________________________________________________


7. Apartament din plăci de beton, cu izolaţie pereţi exteriori şi ferestre din termopan;

8. Apartament din plăci de beton, fără izolaţie pereţi exteriori şi ferestre cu tâmplărie din lemn.

• Consumuri anuale (lunare) medii de combustibil asociate fiecărui tip de locuinţă.

4.5.2.5 TRANSPORTURI

Submodulul – Transportul rutier

Sursele de emisie asociate activităţii de transport rutier sunt de două categorii:

• Surse liniare – în cazul în care emisiile sunt distribuite de-a lungul arterelor de trafic;

• Surse de suprafaţă – atunci când emisiile din trafic sunt distribuite la nivelul unor areale (zone rezidenţiale, localităţi mici fără artere cu trafic intens, etc.) sau parcări.

Trebuie menţionat că submodulul dedicat traficului rutier va include şi informaţiile necesare pentru estimarea emisiilor din procesele de evaporare a benzinei, de uzură a pneurilor, frânelor şi a suprafeţei drumurilor.

În cazul proceselor de evaporare a benzinei sursele ce trebuie definite în baza de date vor fi atât arterele de trafic (surse liniare), cât şi de suprafaţă (zonele similare asociate traficului, parcări comerciale, rezidenţiale supraterane deschise) sau de volum (parcări supraterane etajate).

În cazul proceselor de uzură a pneurilor, frânelor şi a suprafeţei drumurilor sursele ce trebuie definite în baza de date vor fi atât arterele de trafic (surse liniare), cât şi de suprafaţă (zonele similare asociate traficului, parcări comerciale).

Transportul rutier ca surs ă liniar ă (inclusiv evaporare benzin ă şi uzur ă cauciucuri/frâne şi carosabil) – abordarea bottom-up




• Localizarea şi identificarea arterei de trafic se va face prin intermediul stratului GIS din geodatabase ce va conţine delimitarea spaţială (segmentarea prin puncte);


• Tipul arterei (conform tabelei de mai jos);

• Caracteristici arteră: lungime, număr sensuri deplasare, lăţime benzi, capacitate;

• Trafic mediu zilnic (TMZ) la nivelul arterei de trafic – pe fiecare sens de deplasare;

• Procent din TMZ –autoturisme - pe fiecare sens de deplasare;

______________________________________________________________________________________


• Procent din TMZ - autoutilitare - pe fiecare sens de deplasare;

• Procent din TMZ – autocamioane sub 32 tone - pe fiecare sens de deplasare;

• Procent din TMZ – autocamioane peste 32 tone - pe fiecare sens de deplasare;

• Procent din TMZ – autobuze (autocare) - pe fiecare sens de deplasare;

• Procent din TMZ - motociclete - pe fiecare sens de deplasare;

• Viteza medie de deplasare pe fiecare sens;

• Variaţia temporală a traficului pe fiecare categorie de autovehicule;

• Emisiile de poluanţi la nivelul arterei pe fiecare categorie de autovehicule – calculate cu ajutorul unui modul distinct de calcul;

• Emisiile de COVnm din evaporarea benzinei la nivelul arterei de trafic– calculate şi distribuite pe arteră cu ajutorul unui modul distinct de calcul;

• Emisiile de particule (TSP, PM10, PM2.5) din uzura cauciucurilor/frânelor la nivelul arterei de trafic – calculate şi distribuite pe arteră cu ajutorul unui modul distinct de calcul;

• Emisiile de particule (TSP, PM10, PM2.5) din uzura carosabilului la nivelul arterei de trafic – calculate şi distribuite pe arteră cu ajutorul unui modul distinct de calcul;


Fiecare modul de calcul va include:

• parametrii specifici suplimentari ce trebuie identificaţi distinct la nivelul bazei de date;

• parametrii specifici predefiniţi sub forma unor tabele – asupra cărora se pot face modificări de către utilizatorii cu drepturi de acces limitate – factori de emisie, parametrii ai regimului climatic;

• relaţii specifice de calcul care să relaţioneze diverşii parametrii implicaţi în procedura de calcul a emisiilor.

Spre exemplu modulul pentru estimarea emisiilor din traficul rutier ca sursă liniară (abordare bottom-up) va include:

• Parametrii specifici precum: Conţinut de sulf, plumb şi metale grele în carburant;

• Tabele predefinite reprezentând compoziţia parcului auto (pe clase COPERT IV) – date din statistica RAR judeţeană/naţională;

• Tabele predefinite cu factori de emisii – evaporarea benzinei şi uzură pneuri-frâne/carosabil;

• Relaţii funcţionale de calcul – dependenţa factorilor de emisie de viteza de deplasare a autovehiculelor;

• Relaţii de calcul ale emisiilor pentru diferitele tipuri de poluanţi.

Transportul rutier ca surs ă de suprafa ţă (inclusiv evaporare benzin ă şi uzur ă cauciucuri/frâne şi carosabil) – abordarea bottom-up


______________________________________________________________________________________




• Localizarea şi identificarea zonei de trafic ca sursă de suprafaţă se va face prin intermediul stratului GIS din geodatabase ce va conţine delimitarea spaţială (poligoane) suprapusă peste trama stradală a entităţii administrative.

• Localizarea şi identificarea parcărilor comerciale - se va face prin intermediul stratului GIS din geodatabase ce va conţine delimitarea spaţială (poligoane);

• Capacitatea parcărilor comerciale;

• Tipul zonei de trafic (rezidenţială de tip urban, rezidenţială de tip rural, localitate mică, etc.);

• Trafic mediu zilnic (TMZ) la nivelul zonei respective;

• Parcurs mediu – lungime medie străbătută de autovehicule pentru a intra într-o arteră principală de circulaţie;

• Procent din TMZ – autoturisme;

• Procent din TMZ – autoutilitare;

• Procent din TMZ – autocamioane sub 32 tone;

• Procent din TMZ – autocamioane peste 32 tone;

• Procent din TMZ – autobuze (autocare);

• Procent din TMZ – motociclete;

• Viteza medie de deplasare la nivelul zonei de trafic;

• Variaţia temporală a traficului pe fiecare categorie de autovehicule;

• Emisiile de poluanţi la nivelul ariei de trafic (sau parcare comercială) pe fiecare categorie de autovehicule – calculate cu modulul de calcul pentru surse liniare – sortare pe categorii NFR;

• Emisiile de COVnm din evaporarea benzinei la nivelul ariei de trafic (sau parcare comercială) – calculate cu modul distinct de calcul – menţionare categorie NFR;

• Emisiile de particule (TSP, PM10, PM2.5) din uzura cauciucurilor/frânelor la nivelul arterei de trafic – calculate şi distribuite pe arteră cu ajutorul unui modul distinct de calcul – înregistrarea categoriei NFR;

• Emisiile de particule (TSP, PM10, PM2.5) din uzura carosabilului la nivelul arterei de trafic – calculate şi distribuite pe arteră cu ajutorul unui modul distinct de calcul – înregistrarea categoriei NFR;

• Incertitudinea finală a emisiei.

Transportul rutier – abordarea top-down

Conform procedurii de realizare a inventarelor de emisii provenite din transportul rutier, în vederea realizării inventarelor naţionale de emisii dar şi pentru verificarea inventarelor locale realizate prin metoda bottom – up, este propusă şi o metodă de realizare de tip top-down bazată pe informaţii statistice. În vederea realizării inventarelor prin metoda top-down baza de date va dispune un submodul distinct pentru această funcţionalitate. Informaţii necesare:


______________________________________________________________________________________


• Parcurs mediu anual pe fiecare clasă COPERT;

• Tip injecţie pe fiecare clasă COPERT;

• Control evaporativ pe fiecare clasă COPERT;

• Procentaj parcurs urban;

• Procentaj parcurs rural;

• Procentaj parcurs autostradă;

• Viteze medii de deplasare (urban, rural, autostradă);


Modulul de calcul va include:

• Parametrii specifici precum: conţinut de sulf, plumb şi metale grele în carburant;

• Tabele predefinite reprezentând compoziţia parcului auto (pe clase COPERT IV);

• Relaţii funcţionale de calcul – dependenţa factorilor de emisie şi a consumurilor de carburant de viteza de deplasare a autovehiculelor;

• Relaţii de calcul al emisiilor pentru diferitele tipuri de poluanţi.

Submodulul – Transportul aerian

Sursele de emisie asociate activităţii de transport aerian sunt în general de 2 tipuri:

• Surse de suprafaţă asociate activităţilor de transport aerian:

o cicluri aterizare-decolare ale aeronavelor;

o activităţi la sol (Arderea combustibililor în echipamentele auxiliare pentru producere energie electrică, funcţionarea utilajelor mobile motorizate, alimentarea cu carburant a aeronavelor, stocarea şi manevrare carburanţi, trafic autovehicule atât intern, cât şi în parcările pentru pasageri);

• Surse punctuale asociate cu Arderea combustibililor în surse staţionare, în scopul producerii de energie electrică sau/şi termică.

Modulul dedicat exclusiv activităţii aeronautice (cicluri aterizare-decolare, croazieră) va avea o structură distinctă şi va include următoarele informaţii:

• Denumire aeroport;

• Cod aeroport (IATA);


• Localizarea aeroportului ca sursă de suprafaţă se va face prin intermediul stratului GIS din geodatabase;

• Consum total pe tip carburant (kerosen/benzină avion);

• Consum total pe tip carburant pe curse internaţionale;

• Tip aeronavă – conform Tabelelor 3.11÷3.13 din paragraful 3.1.3 din Îndrumar;

• Număr cicluri aterizare-decolare pe tip de aeronavă intern;

• Număr cicluri aterizare-decolare pe tip aeronavă internaţional;

______________________________________________________________________________________


• Emisiile de poluanţi la nivel de aeroport asociat ciclurilor aterizare – decolare pe intern – menţionare Cod NFR;

• Emisiile de poluanţi la nivel de aeroport asociat ciclurilor aterizare – decolare pe internaţional - menţionare Cod NFR;

• Emisiile de poluanţi la nivel de aeroport asociate regimului de croazieră pe intern – menţionare Cod NFR;

• Emisiile de poluanţi la nivel de aeroport asociate regimului de croazieră pe internaţional – menţionare Cod NFR;


Modulul de calcul al emisiilor va include:

• Tabele cu factori de emisie şi consum pe cicluri aterizare-decolare pe tip de aeronavă;

• Tabele predefinite cu factori de emisie pentru regim de croazieră;

• Relaţii de calcul ale emisiilor şi consumurilor de carburanţi pentru diferiţi poluanţi.

Submodulul – Transportul maritim şi fluvial

Sursele de emisie asociate activităţii de transport maritim şi fluvial sunt în general de 3 tipuri:

• Surse de suprafaţă asociate activităţilor de transport naval la nivel portuar (manevrare, staţionare nave);

• Surse liniare asociate activităţii de croazieră a navelor pe rutele de navigaţie interne;

• Surse de suprafaţă/volum asociate altor activităţi identificate în perimetrele portuare:

o activităţi de construcţie – reparare nave (şantier naval): sablare, suduri şi prelucrări mecanice, vopsire, funcţionare utilaje mobile motorizate;

o activităţi de manevrare a mărfurilor – funcţionare utilaje mobile motorizate), încărcare/descărcare mărfuri vrac, funcţionare vehicule;

o activităţi de stocare/manevrare produse petroliere pentru alimentarea navelor;

o activităţi de stocare/manevrare asociate terminalelor de produse petroliere;

• Surse punctuale asociate cu activitatea de ardere a combustibililor în surse staţionare, în scopul producerii de energie electrică sau/şi termică.

Modulul dedicat exclusiv activităţii de transport naval va avea o structură distinctă şi va include următoarele categorii de surse:

Transportul naval ca surs ă de suprafa ţă (activit ăţi de transport naval la nivel portuar – manevrare/sta ţionare nave)

• Denumire port (sau lac agrement);


______________________________________________________________________________________


• Localizarea portului şi a zonei de manevre pe apă (sau lac de agrement) ca sursă de suprafaţă se va face prin intermediul stratului GIS din geodatabase.

• Număr de nave comerciale fără motoare auxiliare pe tip de motor principal / pe tip de carburant - conform tabelelor predefinite. Se va menţiona distinct câte sunt destinate traficului intern şi câte celui internaţional.

• Număr de nave comerciale cu motoare auxiliare pe tip de motor principal / pe tip de carburant - conform tabelelor predefinite Se va menţiona distinct câte sunt destinate traficului intern şi câte celui internaţional.

• Număr de ambarcaţiuni de agrement pe tip ambarcaţiune/tip motor/nivel tehnologic(an fabricaţie)/tip carburant;

• Număr de ore anual pe fiecare etapă de activitate la nivelul portului (manevră/staţionare) pe fiecare tip de navă comercială;

• Procente medii de încărcare pe fiecare tip de navă;

• Număr de ore anual de utilizare pe fiecare tip de ambarcaţiune de agrement;

• Emisiile de poluanţi la nivel de port pe transport intern - menţionare Cod NFR - – estimate cu modul de calcul distinct;

• Emisiile de poluanţi la nivel de port pe transport internaţional - menţionare Cod NFR -– estimate cu modul de calcul distinct;

• Emisiile de poluanţi la nivel de port nave de pescuit - menţionare Cod NFR - – estimate cu modul de calcul distinct;


Transportul naval ca surs ă liniar ă

• Identificarea şi localizarea rutei de navigaţie pe teritoriul României (inclusiv pe Dunăre) – se va realiza prin strat GIS;

• Intensitate trafic naval la nivel de rută – număr de nave comerciale pe an;

• Viteza medie de croazieră pe fiecare tip de navă – conform tabelelor predefinite;

• Emisiile de poluanţi provenite din activitatea de transport naval în regim de croazieră pe fiecare rută – estimate cu modul de calcul distinct;


Modulul de calcul şi distribuire a emisiilor va include:

• Tabele predefinite cu tipuri de nave comerciale;

• Tabele predefinite cu tipuri de ambarcaţiuni de agrement;

• Tabele predefinite cu tipuri de motoare principale – nave comerciale;

• Tabele predefinite cu tipuri de motoare auxiliare – nave comerciale;

• Tabele predefinite cu tipuri de motoare ambarcaţiuni de agrement;

• Tabele cu asociere tip navă comercială cu putere motor;

• Tabele cu factori de emisie (pe putere) pe fiecare regim manevrare/staţionare/croazieră, pe tip de motor principal şi pe tip de carburant;

• Tabele cu factori de emisie, pe tip de navă, pe tip de motor auxiliar şi pe tip de carburant;

______________________________________________________________________________________


• Tabele cu factori de emisie, pe tip de motor şi pe tip de carburant – vase de agrement;

• Relaţii de calcul ale emisiilor şi consumurilor de carburanţi pe cele 3 regimuri manevrare/staţionare/croazieră;

• Algoritmi specifici pentru distribuirea emisiilor în regim croazieră pe rutele de navigaţie interne.

Submodulul – Transportul feroviar

Sursele de emisie asociate activităţii de transport maritim şi fluvial sunt în general de 3 tipuri:

• Surse de suprafaţă - sursele de emisie asociate activităţii locomotivelor de manevră în depouri/triaje;

• Surse liniare – sursele asociate transportului feroviar realizat cu ajutorul locomotivelor de linie (locomotive pentru distanţe lungi) şi automotoare;

• Surse punctuale asociate cu activitatea de ardere a combustibililor în surse staţionare, în scopul producerii de energie electrică sau/şi termică.

Modulul dedicat exclusiv activităţii de transport feroviar va avea o structură distinctă şi va include următoarele categorii de surse:

Transportul feroviar ca surs ă de suprafa ţă (activit ăţile locomotivelor de manevr ă în depouri/triaje)

• Denumire regională CF;

• Denumire triaj/depou;


• Localizarea triaj/depou şi a zonei de manevre a locomotivelor ca sursă de suprafaţă se va face prin intermediul stratului GIS din geodatabase.

• Număr de locomotive de manevră pe fiecare tip – conform tabele predefinite ;

• Putere medie motor pentru fiecare tip identificat;

• Consumuri specifice orare pe fiecare tip de locomotivă;

• Tip carburant;

• Număr mediu de ore de funcţionare pe fiecare tip de locomotivă de manevră ;

• Consumuri anuale de carburant pe fiecare tip de locomotivă;

• Emisiile de poluanţi la nivel de triaj/depou ca emisii de suprafaţă- menţionare - estimate cu modul de calcul distinct;


Transportul feroviar ca surs ă liniar ă – va include două submodule:

• Informaţii referitoare la parcul de locomotive – date de activitate;

• Informaţii referitoare la reţeaua de căi ferate neelectrificate, emisii de poluanţi datorate transportului feroviar la nivel de regională CF şi distribuirea acestora pe reţeaua identificată.

Informaţiile referitoare la parcul de locomotive

______________________________________________________________________________________


• Denumire regională CF;


• Număr de locomotive de linie pe fiecare tip – conform tabelelor predefinite;

• Putere medie motor pentru fiecare tip identificat;

• Consumuri specifice orare pe fiecare tip de locomotivă;

• Tip carburant;

• Număr mediu de ore de funcţionare pe fiecare tip de locomotivă de linie;


• Număr total de kilometrii parcurşi pe fiecare tip de locomotivă de linie;

• Număr de automotoare;

• Putere medie motor;

• Consumuri specifice orare pe automotor;

• Tip carburant;

• Număr mediu de ore de funcţionare pe fiecare tip de locomotivă de linie;


• Număr total de kilometrii parcurşi pe fiecare tip de locomotivă de linie.

Informaţii referitoare la reţeaua de căi ferate neelectrificate

• Denumire rută feroviară;

• Identificarea şi localizarea rutei feroviare se va realiza prin strat tematic GIS;

• Intensitate trafic la nivel de rută – număr de curse (marfă şi călători) ce străbat ruta pe parcursul unui an;

• Denumire rută automotoare;

• Identificarea şi localizare rutei de automotoare se va realiza prin strat tematic GIS distinct;

• Emisiile de poluanţi provenite din activitatea de transport feroviar de linie pe fiecare rută – estimate cu modul de calcul distinct;

• Emisiile de poluanţi provenite din activitatea de transport feroviar automotoare pe fiecare rută – estimate cu acelaşi modul de calcul;


Modulul de calcul şi distribuire a emisiilor va include:

• Tabele predefinite cu tipuri de locomotive de manevră;

• Tabele predefinite cu tipuri de locomotive de linie;

• Tabele cu factori de emisie (pe consum) pentru locomotive de manevră;

• Tabele cu factori de emisie (pe consum) pentru locomotive de linie;

• Tabele cu factori de emisie (pe consum) pentru automotoare;

• Algoritmi specifici pentru calculul şi distribuirea emisiilor pe rutele feroviare.

______________________________________________________________________________________


4.5.2.6 DISTRIBUIRE PRODUSE PETROLIERE

Va include submodulele:

• Benzinării;

• Depozite, terminale şi staţii de livrare produse petroliere.

Aceste surse de emisie vor fi tratate ca surse punctuale (benzinării) şi de suprafaţă (depozitele, terminale şi staţii de livrare produse petroliere).

• Benzinării;

o Date de identificare (denumire staţie, date de contact, etc.) ;

o Localizarea geografică a benzinăriilor (adresa (judeţ, localitate, stradă, număr), informaţii GIS (perechi de coordonate XY în Stereo 70, hărţi tematice specifice, etc.));

o Date privind rezervoarele de carburanţi (număr rezervoare, capacităţi de stocare, etc.);

o Date privind carburanţii comercializaţii (tipuri de carburanţi, cantităţi comercializate anual, etc.);

o Date privind emisiile de poluanţii estimate.

• Depozite, terminale şi staţii de livrare produse petroliere;

o Date de identificare (denumire depozit/terminal/staţie de livrare produse petroliere, date de contact, etc.);

o Localizare geografică a depozitelor/terminalelor/staţiilor de livrare (adresa (judeţ, localitate, stradă, număr), informaţii GIS (perechi de coordonate XY în Stereo 70, hărţi tematice specifice, etc.));

o Date privind rezervoarele de carburanţi (număr rezervoare, tipuri de rezervoare, capacităţi de stocare, caracteristici constructive (lungime, diametru, tip de capac, tip de etanşeizare, culoarea rezervoarelor, alte detalii constructive), etc.);

o Informaţii referitoare la livrarea produselor petroliere (tipuri de mijloace de transport (auto, CF, naval), sisteme umplere pe tipuri de mijloace de transport (pe la baza, prin imersie, prin vărsare), etc.);

o Sisteme de recuperare vapori, eficienţa acestor sisteme;

o Date privind operarea depozitelor/terminalelor/staţiilor de livrare de produse petroliere (date privind carburanţii comercializaţi (tipuri de carburanţi, cantităţi comercializate anual, etc.), număr de umpleri pe an, număr de goliri pe an, etc.));

o Date privind emisiile de poluanţi estimate.

Modulul de estimare a emisiilor trebuie să ţină cont de recomandările Ghidului EMEP/EEA 2009, conform căruia estimarea emisiilor se va realiza pentru fiecare operaţie specifică activităţilor de distribuire a produselor petroliere (umplere rezervoare stocare, umplere mijloace de transport, stocare, umplere rezervoare vehicule) luând în considerare volumele de produse stocate şi vehiculate, caracteristicile echipamentelor, tehnicile utilizate, precum şi sistemele pentru reducerea emisiilor.

4.5.2.7 AGRICULTURĂ

Submodulul – Cre şterea animalelor şi managementul dejec ţiilor animaliere

______________________________________________________________________________________


Sursele de emisie asociate acestei grupe de procese vor fi tratate ca surse de suprafaţă, şi, după caz, surse liniare – traficul rutier din incinta fermelor de creştere a animalelor/păsărilor, acolo unde dimensiunile arterelor, intensitatea pe acestea şi localizarea spaţială pe amplasament justifică tratarea acestuia ca sursă liniară.

Sursele de suprafaţă pot fi împărţite în mai multe categorii, în funcţie de mai multe criterii, astfel:

• În funcţie de tipul activităţilor/proceselor generatoare de emisii atmosferice cărora le sunt asociate:

o Surse aferente activităţilor/proceselor principale, de creştere a animalelor şi management al dejecţiilor animaliere;

o Surse aferente activităţilor/proceselor conexe celor principale, precum funcţionarea unor utilaje mobile, traficul rutier.

• În funcţie de tipul sistemului în care se desfăşoară activităţile de creştere a animalelor (ferme sau sistem particular – populaţie):

o Surse aferente activităţilor de creştere a animalelor în cadrul fermelor, precum şi aplicării dejecţiilor animaliere pe terenurile agricole ce aparţin acestora – definite la nivel de operator economic;

o Surse aferente activităţilor de creştere a animalelor în sistem particular – populaţie, precum şi aplicării dejecţiilor animaliere pe terenurile agricole ce aparţin populaţiei – definite la nivel de localitate/unitate administrativ teritorială (UAT).

• În funcţie de locul de desfăşurare a diferitelor activităţi/procese generatoare de emisii atmosferice:

o Surse aferente incintelor fermelor/gospodăriilor;

o Surse aferente păşunilor;

o Surse aferente terenurilor agricole pe care sunt aplicate dejecţii animaliere.

Sursele aferente activităţilor/proceselor principale vor avea ataşate, pe lângă informaţiile generice ce trebuie specificate pentru sursele de suprafaţă asociate oricărei grupe de activităţi, şi următoarele informaţii:




• Sistemul în care se desfăşoară activităţile de creştere a animalelor (ferme sau sistem particular – populaţie);

• Pentru sursele din incintele fermelor/gospodăriilor:

o Numărul de locuri în adăposturile animalelor – pe tipuri de adăposturi;

o Tipul unităţii de stocare a dejecţiilor animaliere, capacitatea unităţii, tipul de acoperire, eficienţa de reducere a emisiilor a unităţii – pe tipuri de dejecţii;

• Pentru păşuni:

o Numărul total al animalelor care păşunează;

______________________________________________________________________________________


o Suprafaţa păşunată în anul de inventariere;

o Durata păşunatului;

o Tipul păşunii (păşune care aparţine fermei, păşune comună);

o Localizarea şi delimitarea păşunilor se poate face prin intermediul stratului GIS din geodatabase referitor la tipul de acoperire/utilizare a terenului;

• Pentru terenurile pe care se aplică dejecţii animaliere:

o Suprafaţa agricolă pe care se aplică dejecţii animaliere – pe tipuri de dejecţii.

Vor fi cuprinse într-un tabel separat informaţiile necesare pentru estimarea emisiilor, referitoare la populaţiile de animale – pe tipuri: populaţia medie anuală de animale în anul de inventariere, numărul de animale crescute în cursul anului, numărul mediu de cicluri de producţie pe an, durata medie anuală de neocupare a grajdurilor durata medie anuală de curăţenie a grajdurilor, rata mortalităţii animalelor.

Vor fi alcătuite tabele predefinite asociate submodulului „Creşterea animalelor”, ce vor conţine următoarele informaţii:

• Tipuri de animale:

1. vaci de lapte;

2. alte bovine;

3. porci pentru grăsime;

4. scroafe;

5. ovine şi caprine;

6. cai, etc.;

7. găini de ouă;

8. pui de carne;

9. curcani;

10. raţe;

11. gâşte;

12. animale de blană;

13. cămile;

14. bivoli;

• Tipuri de adăposturi:

1. Pentru bovine

a) Stabulaţie în sistem legat – dejecţii solide şi lichide;

b) Stabulaţie în sistem legat – dejecţii semilichide;

c) Stabulaţie în sistem liber – dejecţii solide şi lichide;

d) Stabulaţie în sistem liber – dejecţii semilichide;

e) Altele;

2. Pentru porcine

a) Cu podele acoperite parţial cu grătare;

b) Cu podele acoperite integral cu grătare;

c) Cu aşternuturi de paie (litieră profundă – stabulaţie liberă);

______________________________________________________________________________________


d) Altele;

3. Pentru găini de ouă;

a) Cu aşternuturi de paie (creştere liberă la sol);

b) Baterii;

c) Altele;

• Tipuri de dejecţii animaliere: solide sau lichide, cu încorporare imediată (prin procedeu mecanic) sau fără încorporare imediată.

Având în vedere că estimarea emisiilor de compuşi de azot se va realiza prin utilizarea modelului indicat în anexa B la capitolul 4.B al Ghidului EMEP/EEA 2009, se va/poate integra un modul de calcul care să încorporeze datele specifice necesare calculelor efectuate prin aplicarea acestui model. În acest scop se vor introduce în baza de date câmpurile suplimentare asociate cu parametrii de intrare în modelele de calcul.

Submodulul – Cultivarea plantelor şi terenuri agricole

Sursele de emisie asociate acestei grupe de procese vor fi tratate ca surse de suprafaţă, şi, după caz, surse liniare – traficul rutier din incinta fermelor de culturi de vegetale, acolo unde dimensiunile arterelor, intensitatea pe acestea şi localizarea spaţială pe amplasament justifică tratarea acestuia ca sursă liniară.

Sursele de suprafaţă pot fi împărţite în mai multe categorii, în funcţie de:

• Tipul sistemului în care sunt administrate terenurile agricole (ferme sau sistem particular – populaţie):

o Surse ce aparţin fermelor pentru culturi de vegetale – definite la nivel de operator economic;

o Surse ce aparţin populaţiei (gospodării) – definite la nivel de localitate/unitate administrativ teritorială (UAT);

• Locul de desfăşurare a diferitelor activităţi/procese generatoare de emisii atmosferice:

o Surse asociate cu terenurile agricole în exploataţie: operaţii agricole de cultivare, recoltare, etc., folosirea utilajelor mobile agricole, utilizarea îngrăşămintelor chimice, a pesticidelor, etc.;

o Surse asociate activităţilor din incintele fermelor/gospodăriilor: desfăşurarea unor operaţii precum arderea deschisă a unor deşeuri agricole (inclusiv folii de material plastic) sau tratarea fânului/paielor cu amoniac, funcţionarea unor utilaje mobile, traficul rutier.

Sursele aferente terenurilor agricole vor avea ataşate, pe lângă informaţiile generice ce trebuie specificate pentru sursele de suprafaţă asociate oricărei grupe de activităţi, şi următoarele informaţii:




• Tipul sistemului de administrare al terenurilor agricole (ferme sau sistem particular – populaţie);

______________________________________________________________________________________


• Denumirea activităţii agricole;

• Locul de desfăşurare a diferitelor activităţi/procese (teren agricol/incintă fermă)

• Suprafaţa totală cultivată;

• Suprafaţa cultivată, mărimea recoltei în anul de inventariere, suprafaţa de mirişte arsă, cantităţi de resturi vegetale arse (altele decât miriştea) -pe tipuri de culturi;

• Procentul din suprafaţa totală cultivată pe care se aplică fertilizatori;

• Suprafaţa pe care se aplică fertilizatori pe bază de azot, procentul din suprafaţa pe care se aplică fertilizatori pe bază de azot - cu soluri alcaline/acide (pH > 7/ pH < 7), cantitatea de fertilizatori aplicată în anul de inventariere, perioadele de aplicare din an a fertilizatorilor, metoda de aplicare a fertilizatorului (aleasă dintr-un tabel predefinit) – pe tipuri de fertilizatori;

• Suprafeţele pe care se aplică pesticide, cantitatea de pesticide aplicată în anul de inventariere, perioadele de aplicare din an - pe tipuri de pesticide;

• Perioadele din an de efectuare a operaţiilor agricole, durata efectuării operaţiilor, frecvenţa anuală de efectuare - pe tipuri de operaţii agricole;

• Numărul de utilaje agricole utilizate simultan, puterea motorului, tipul carburantului, consumul de carburant – pe tipuri de utilaje agricole.

Localizarea şi delimitarea ariilor cultivate cu diferite tipuri de culturi se poate face prin intermediul stratului GIS din geodatabase referitor la tipul de acoperire/utilizare a terenului. În funcţie de disponibilitatea datelor, vor putea fi utilizate şi alte straturi tematice pentru localizarea şi delimitarea unor arii ce pot servi la creşterea gradului de detaliu şi precizie în definirea surselor şi estimarea emisiilor corespunzătoare terenurilor cultivabile (de exemplu, straturi GIS cu tipurile de sol, în funcţie de alcalinitate/aciditate, straturi cu tipuri climatice, în funcţie de temperatura medie a aerului primăvara, etc.).

Vor fi alcătuite tabele predefinite asociate submodulului „Cultivarea plantelor şi terenuri agricole”, ce vor conţine următoarele informaţii:

• Tipuri de culturi agricole:

1. grâu;

2. secară;

3. orz;

4. ovăz;

5. orez;

6. porumb;

7. alte culturi pe teren arabil;

8. fasole;

9. mazăre;

10. soia;

11. iarbă;

12. altele;

• Tipuri de fertilizatori pe bază de azot:

1. sulfat de amoniu;

2. nitrat de amoniu;

______________________________________________________________________________________


3. nitrat de amoniu şi calciu;

4. amoniac anhidru;

5. uree;

6. soluţii de azot;

7. fosfaţi de amoniu;

8. alţi fertilizatori pe bază de azot;

9. nămol de epurare;

10. dejecţii animaliere;

• Metode de aplicare a fertilizatorilor pe bază de azot:

1. împrăştiere;

2. încorporare imediată în sol prin procedee mecanice;

3. aplicare sub formă de soluţie;

• Tipuri de pesticide:

1. aldrin;

2. clordan;

3. DDT;

4. dieldrin;

5. endrin;

6. haptaclor;

7. HCB;

8. mirex;

9. toxafen;

10. PCP;

11. lindan;

12. altele;

• Tipuri de operaţii agricole:

1. cultivare;

2. recoltare;

3. curăţare recoltă;

4. uscare recoltă;

• Valorile mărimilor utilizate în relaţia de calcul al cantităţii de materie uscată arsă, pentru estimarea emisiilor generate de arderea miriştilor;

• Valorile multiplicatorului „c” utilizat pentru determinarea factorilor de emisie de amoniac datorate aplicării fertilizatorilor pe bază de azot, în funcţie de tipul de fertilizator.

Având în vedere că determinarea factorilor de emisie şi a emisiilor pentru amoniac datorate aplicării fertilizatorilor pe bază de azot se va realiza utilizând modelul de calcul indicat de Ghidul EMEP/EEA 2009 în capitolul 4.D, pentru nivelul 2 de abordare, se poate integra un modul de calcul care să încorporeze datele specifice necesare calculelor efectuate prin aplicarea acestui model.

______________________________________________________________________________________


4.5.2.8 SURSE NATURALE

Va include submodulele:

• Vulcani;

• Incendii de păduri;

• Păduri amenajate/neamenajate;

• Soluri de păduri;

• Păşuni şi tundră;

• Zone umede, mlaştini, lacuri;

• Animale;

• Infiltraţii geologice;

• Descărcări electrice.

Aceste surse de emisie vor fi tratate ca surse de suprafaţă, iar datele colectate vor corespunde nivelului maxim de detaliu, în sensul că se vor colecta informaţiile cele mai rafinate şi detaliate existente despre această categorie de surse.

În cele ce urmează sunt prezentate informaţiile ce trebuie specificate pentru fiecare dintre submodulele aferente modului „Surse naturale”:

• Vulcani:

o Localizarea geografică a vulcanului (straturi GIS specifice);

o Tipul vulcanului;

o Stadiul de activitate;

o Zona tectonică a vulcanului;

o Compoziţia magmei;

• Incendii de pădure:

o Suprafaţa de pădure arsă;

o Tip de vegetaţie;

o Eficienţa arderii;

o Factorii de emisie;

o Localizarea geografică (straturi GIS specifice);

o Proprietar sau administrator (ocol silvic);

o Data incendiu (data şi ora);

o Durata incendiu (ore);

• Păduri amenajate/neamenajate:

o Clasificarea vegetaţiei (clasă, ordin, familie, gen, specie);

o Parametrii biofizici ai acoperirilor vegetale (densităţi foliare ale biomasei, indicele foliar, indici de vegetaţie, structură şi răspândire spaţială);

o Parametri meteorologici (radiaţia solară, temperatura, umiditatea relativă);

o Emisii potenţiale medii;

o Gradul de acoperire şi utilizare al terenului;


______________________________________________________________________________________


• Soluri de păduri:

o Localizarea geografică a solurilor (straturi GIS specifice);

o Caracteristicile şi compoziţia solurilor;

o Parametri meteorologici şi agrometeorologici;

• Păşuni şi tundră:

o Clasificarea vegetaţiei (clasă, ordin, familie, gen, specie);

o Parametrii biofizici ai acoperirilor vegetale (densităţi foliare ale biomasei, indicele foliar, indici de vegetaţie, structură şi răspândire spaţială);

o Parametri meteorologici (radiaţia solară, temperatura, umiditatea relativă);

o Potenţialul de emisie pentru specia respectivă;

o Gradul de acoperire şi utilizare al terenului;


• Zone umede, mlaştini, lacuri:

o Tipul zonei umede;

o Suprafaţa zonei umede;

o Emisia medie sezonieră;

o Perioada din sezon cu emisii de metan;


• Animale:

o Date despre fauna sălbatică (clasificarea speciilor, greutatea acestora);

o Straturi GIS specifice (păduri, cartarea speciilor, etc.);

• Infiltraţii geologice :

o Localizarea geografică a zonelor de emisie;

o Suprafaţa zonelor;

o Emisia unitară;

• Descărcări electrice :

o Tipul şi numărul descărcărilor electrice nor - nor;

o Tipul şi numărul descărcărilor electrice nor – pământ.

Ghidul EMEP/EEA 2009 propune pentru majoritatea dintre aceste surse relaţii complexe de calcul pentru estimarea emisiilor, de aceea, în funcţie de necesităţi, se vor introduce în baza de date câmpurile suplimentare asociate cu parametrii de intrare în modelele de calcul.

______________________________________________________________________________________


5 UTILIZAREA INVENTARELOR DE EMISII PENTRU DIFERITE APLICAŢII ŞI PENTRU DIFERITE CERINŢE DE RAPORTARE

5.1 UTILIZAREA INVENTARELOR DE EMISII PENTRU DIFERI TE APLICAŢII

5.1.1 ASPECTE GENERALE

Inventarele de emisii au o arie foarte largă de aplicaţii, având un rol fundamental, împreună cu modelele de dispersie, în evaluarea şi gestionarea calităţii aerului, în aplicarea şi elaborarea/actualizarea strategiei şi reglementărilor naţionale şi locale pentru protecţia calităţii aerului înconjurător, în monitorizarea şi în atestarea conformării.

Inventarele locale de emisii constituie, împreună cu datele privind parametrii meteorologici care determină difuzia şi transportul poluanţilor în atmosferă, datele de intrare pentru modele matematice de dispersie care permit calculul concentraţiilor de poluanţi la sol. Pe baza acestor calcule se pot elabora hărţi de poluare care indică distribuţia spaţială şi nivelurile concentraţiilor de poluanţi în diferite arii de interes, aceste informaţii constituind elementele de bază pentru evaluarea impactului asupra calităţii aerului înconjurător la diferite scări spaţiale, alături de măsurătorile efectuate în reţelele de calitatea aerului.

În acest context trebuie precizat că Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa (transpusă în legislaţia naţională, împreună cu Directiva 2004/107/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 decembrie 2004 privind arsenul, cadmiul, mercurul, nichelul, hidrocarburile aromatice policiclice în aerul înconjurător, prin Legea nr. 104 din 28 iunie 2011 privind calitatea aerului înconjurător) prevede că, pentru a evalua calitatea aerului înconjurător se pot utiliza, în funcţie de situaţie, fie o combinaţie de măsurări fixe (staţii fixe în cadrul reţelelor de monitorizare) şi tehnici de modelare şi/sau măsurări indicative, fie tehnici de modelare sau de estimare obiectivă. Ca urmare, cele două instrumente pentru evaluarea calităţii aerului sunt măsurarea concentraţiilor şi modelarea câmpurilor de concentraţii pe baza inventarelor de emisii, instrumente care se completează reciproc.

Utilizarea măsurărilor în staţii fixe prezintă avantajul furnizării unor date cu un grad ridicat de certitudine (atunci când sunt respectate cerinţele cu privire la metodele de referinţă şi la obiectivele de calitate a datelor), dar este o metodă cu aplicabilitate limitată din cauza costurilor ridicate. Utilizarea metodelor bazate pe modelarea matematică a dispersiei prezintă trei avantaje esenţiale: aplicabilitate pe arii extinse, costuri reduse şi timp scurt de răspuns. Atunci când inventarele de emisii sunt corecte şi complete, când pot fi obţinute serii de date meteorologice conforme cu cerinţele modelului şi se utilizează modele de dispersie suficient de rafinate, adecvate condiţiilor locale privind topografia, orografia şi caracteristicile surselor, datele obţinute sunt de bună calitate.

______________________________________________________________________________________


Ca urmare, inventarele de emisii reprezintă un instrument esenţial pentru gestionarea calităţii aerului, pentru identificarea surselor care generează poluarea aerului dintr-o zonă.

Inventarele de emisii sunt un mijloc puternic şi de încredere nu numai pentru elaborarea planurilor de îmbunătăţire a calităţii aerului, în general, ci şi pentru a integra aceste instrumente de planificare cu altele, cum sunt planurile privind transportul, planurile energetice, planurile de dezvoltare socială şi economică, etc.

De asemenea, inventarele locale de emisii permit elaborarea de hărţi de emisii, care, împreună cu hărţile de poluare servesc la planificarea utilizării terenurilor în condiţii de protecţie a receptorilor sensibili la poluarea aerului, punând în evidenţă zonele de risc atunci când se planifică noi folosinţe care au asociate surse de poluanţi atmosferici.

Totodată, inventarele locale de emisii asigură posibilitatea elaborării şi verificării unor scenarii de acţiune pentru reducerea incidenţei unuia sau a mai multor poluanţi într-o zonă. Astfel, crearea unei baze de date privind sursele şi emisiile de poluanţi permite elaborarea unor planuri pentru îmbunătăţirea calităţii aerului care vizează diferite categorii de surse: trafic urban, încălzire rezidenţială, activităţi industriale, etc. Împreună cu modelarea matematică a dispersiei poluanţilor, inventarele de emisii permit evaluarea relaţiei costuri – beneficii, precum şi evaluarea politicilor de control şi de intervenţie.

Inventarele de emisii împreună cu modelele de dispersie permit proiectarea reţelelor de monitorizare a calităţii aerului pentru zonele de interes.

Alte aplicaţii constau în evaluarea tendinţelor emisiilor de poluanţi, respectiv, a nivelurilor de poluare a aerului, în analizarea noilor surse, în verificarea conformării şi aplicarea reglementărilor, etc.

În cele de mai jos se vor trece în revistă câteva dintre cele mai importante aplicaţii ale inventarelor de emisii la nivel local şi la nivel naţional.

5.1.2 UTILIZAREA INVENTARELOR DE EMISII PENTRU EVALUAREA CALIT ĂŢII AERULUI ÎNCONJURĂTOR

În conformitate cu prevederile Legii nr. 104/2011, Capitolul III, Secţiunea 1, evaluarea calităţii aerului înconjurător în aglomerările şi zonele de pe teritoriul României se efectuează în scopul cunoaşterii nivelurilor concentraţiilor poluanţilor prevăzuţi de lege (SO2, NO2, NOx, PM10, PM2,5, Pb, benzen, CO, As, Cd, Ni, benzo(a)piren), identificării şi clasificării ariilor din cadrul aglomerărilor şi zonelor în regimurile de evaluare, în funcţie de pragurile superior şi inferior de evaluare.

Conform legii, evaluarea calităţii aerului înconjurător se realizează astfel:

• În toate zonele şi aglomerările, în ariile clasificate în regim de evaluare A, evaluarea calităţii aerului înconjurător se realizează prin măsurări în puncte fixe. Aceste măsurări în puncte fixe pot fi suplimentate cu tehnici de modelare şi/sau măsurări indicative pentru a furniza informaţii adecvate în legătură cu distribuţia spaţială a calităţii aerului înconjurător.

• În toate zonele şi aglomerările, în ariile clasificate în regim de evaluare B, evaluarea calităţii aerului înconjurător se poate realiza prin utilizarea unei combinaţii de măsurări în puncte fixe şi tehnici de modelare şi/sau măsurări indicative.

______________________________________________________________________________________


• În toate zonele şi aglomerările, în ariile clasificate în regim de evaluare C, tehnicile de modelare sau tehnicile de estimare obiective ori ambele sunt suficiente pentru evaluarea calităţii aerului înconjurător.

În România, ca de altfel, în toate ţările din Uniunea Europeană şi în multe dintre ţările de pe glob, evaluarea calităţii aerului înconjurător se efectuează periodic şi implică, pentru perioada avută în vedere, necesitatea cunoaşterii nivelurilor de calitate a aerului pentru întreg teritoriul naţional. Dată fiind limitarea, din raţiuni de cost – eficienţă, a reţelelor de monitorizare a calităţii aerului şi a numărului de staţii fixe din cadrul acestora, la ariile susceptibil a fi afectate de niveluri ridicate de poluare, utilizarea modelelor de dispersie a poluanţilor pentru determinarea câmpurilor de concentraţii pe diferite arii devine inerentă. Astfel, tehnicile de modelare a dispersiei poluanţilor constituie un instrument deosebit de util în soluţionarea problemelor privind cunoaşterea şi evaluarea calităţii aerului, tehnici a căror aplicare necesită existenţa unui inventar de emisii. Rezultatele obţinute prin modelare matematică fie completează, fie suplinesc rezultatele obţinute prin monitorizare.

În acest context, trebuie precizat că, indiferent de scara spaţială şi de numărul surselor de poluanţi atmosferici pentru care este necesară evaluarea calităţii aerului, cerinţa principală pentru utilizarea unui model de dispersie este elaborarea unui inventar de emisii care să includă toate sursele punctuale, liniare, de suprafaţă şi de volum existente în aria avută în vedere şi toţi parametrii fizico-chimici şi de variaţie temporală care caracterizează fiecare sursă, adică a unui inventar care să aibă toate proprietăţile unui inventar local de emisii.

Având în vedere scopurile de mare responsabilitate pentru care se efectuează evaluarea calităţii aerului, de la evaluarea impactului unei surse, până la evaluarea expunerii receptorilor sensibili la efectele unor poluanţi atmosferici generaţi de surse multiple şi, respectiv, de la punerea sub control a unei surse, până la elaborarea şi implementarea politicilor locale şi naţionale de protecţie a sănătăţii populaţiei şi a mediului natural şi construit, inventarele locale de emisii trebuie să îndeplinească obiectivele generale pentru asigurarea şi controlul calităţii (QA/QC) datelor, şi anume:

• asigurarea preciziei;

• asigurarea comparabilităţii;

• asigurarea integralităţii (completitudinii);

• asigurarea consecvenţei datelor cuprinse în inventarele locale de emisii.

5.1.3 GESTIONAREA CALIT ĂŢII AERULUI ÎNCONJURĂTOR

Gestionarea calităţii aerului înconjurător reprezintă o sumă de activităţi la nivel naţional şi la nivel local care se întrepătrund, se completează şi se potenţează reciproc, aflate într-o dinamică permanentă şi care implică o multitudine de aspecte legislative şi de planificare de mediu, având drept scop îmbunătăţirea continuă a calităţii aerului.

Cele mai importante astfel de aspecte sunt:

• elaborarea/actualizarea şi implementarea strategiilor şi reglementărilor naţionale, luând în considerare legislaţia Uniunii Europene şi obligaţiile României care decurg din convenţiile internaţionale;

• elaborarea şi implementarea reglementărilor locale;

______________________________________________________________________________________


• elaborarea/actualizarea planurilor de calitatea aerului pentru ariile din zone/aglomerări în care sunt depăşite valorile limită sau valorile ţintă, în scopul atingerii acestora, planuri care trebuie să includă şi monitorizarea acestora;

• elaborarea/actualizarea şi implementarea planurilor de acţiune pe termen scurt care includ măsuri eficiente de control şi, unde este necesar, de suspendare temporară a activităţilor care contribuie la riscul depăşirii valorilor limită sau valorilor ţintă ori a pragurilor de alertă corespunzătoare, planuri care trebuie să includă şi monitorizarea acestora;

• elaborarea/actualizarea şi implementarea planurilor de menţinere a calităţii aerului, în scopul menţinerii concentraţiilor de poluanţi sub valorile limită, respectiv, sub valorile ţintă, planuri care trebuie să includă şi monitorizarea acestora.

Gestionarea calităţii aerului înconjurător reprezintă, în fond, acţiunile de punere sau de menţinere sub control a surselor de emisii atmosferice. Aceasta implică în primul rând cunoaşterea acestor surse pe baza unui inventar local de emisii, detaliat, care, împreună cu modelarea dispersiei să permită:

• identificarea surselor punctuale, liniare şi de suprafaţă care generează probleme locale de poluare pentru unul sau mai mulţi poluanţi;

• elaborarea criteriilor proprii de prioritizare a problemelor de poluare pe baza cunoaşterii aportului fiecărei surse;

• identificarea măsurilor adecvate şi fezabile tehnico-economic pentru controlul emisiilor de poluanţi de la o sursă sau de la o categorie de surse (de exemplu: trafic urban, încălzire rezidenţială, etc.);

• elaborarea scenariilor de emisii pe baza măsurilor de control (reducere) identificate şi verificarea eficienţei acestora pe baza modelării matematice a dispersiei;

• monitorizarea implementării acţiunilor pentru reducerea emisiilor şi identificarea acţiunilor corective, pe baza actualizării inventarului de emisii şi a evaluării calităţii aerului pentru sursele incluse în planurile de calitate a aerului;

• elaborarea unor strategii specifice pentru reducerea emisiilor în funcţie de tipul de poluant şi evaluarea acestora;

• dezvoltarea unor reglementări locale.

5.1.4 UTILIZAREA INVENTARELOR DE EMISII PENTRU EVALUAREA TENDIN ŢELOR DE EVOLUŢIE A EMISIILOR

Inventarele anuale de emisii elaborate pentru mai mulţi ani consecutivi pun la dispoziţie serii temporale ale cantităţilor de poluanţi emişi, care sunt deosebit de utile pentru identificarea şi evaluarea tendinţelor de evoluţie a emisiilor pentru unul sau mai mulţi poluanţi şi/sau pentru una sau mai multe categorii de surse, la nivel naţional sau pe diferite arii geografice. Analiza acestor tendinţe, la nivel local sau naţional, în corelaţie cu datele privind activităţile (tipuri şi consumuri de combustibili şi de alte materii prime sau produse, producţii, tehnici utilizate, număr de surse asociate unei categorii de activităţi, utilizarea terenurilor, etc.) conduce la obţinerea unor rezultate foarte utile cu privire la identificarea cauzelor care au generat anumite modificări în cantităţile de poluanţi emişi.

______________________________________________________________________________________


Aceste rezultate permit, pe de o parte, cuantificarea eficienţei strategiilor şi planurilor de gestionare a calităţii aerului, iar pe de altă parte, elaborarea de scenarii pentru reducerea emisiilor, în legătură cu:

• modificări în cantităţile şi în tipurile de combustibili utilizaţi;

• îmbunătăţiri tehnologice în procesele de producţie;

• implementarea unor tehnici noi de fabricaţie şi/sau pentru controlul emisiilor;

• fabricarea şi/sau utilizarea unor produse mai puţin poluante;

• modificări în sistemele de încălzire rezidenţială;

• stimulente pentru populaţie privind utilizarea unor combustibili mai puţin poluanţi şi a unor sisteme de încălzire proprie mai performante (randamente mai mari, tehnici de reducere a emisiilor);

• stimulente/restricţii privind utilizarea diferitelor mijloace de transport;

• modificări în utilizarea terenurilor;

• modificări în structura economică;

• modificări legislative;

• modificări în emisiile de precursori ai ozonului troposferic.

În plus, relaţia dintre cantităţile de poluanţi emise şi sectoarele de activitate cu contribuţii majore (surse cheie) permite efectuarea de evaluări economice în ceea ce priveşte politicile sectoriale şi de mediu, cu determinarea costurilor daunelor generate de poluare sau a beneficiilor măsurilor de intervenţie. Aceste evaluări economice constituie unul dintre elementele cele mai importante pentru planificarea dezvoltării şi pentru actualizarea politicilor de mediu.

Cunoaşterea şi evaluarea tendinţelor emisiilor reprezintă un instrument foarte util în actualizarea reţelelor de monitorizare a calităţii aerului. Astfel, dat fiind că modificările cantitative, structurale şi spaţiale ale emisiilor determină aceleaşi tipuri de modificări în nivelurile concentraţiilor de poluanţi în aerul înconjurător, atunci când anumite tendinţe în evoluţia emisiilor se manifestă pe termen mediu sau lung este necesară luarea în considerare a actualizării reţelelor de monitorizare a calităţii aerului.

Actualizarea reţelelor de monitorizare a calităţii aerului include unul sau mai multe dintre următoarele aspecte:

• modificarea (extinderea sau reducerea) gamei de poluanţi monitorizaţi;

• modificarea (extinderea sau reducerea) numărului de staţii de monitorizare existente;

• modificarea configuraţiei spaţiale a reţelei de monitorizare existente;

• înfiinţarea unor noi reţele sau staţii de monitorizare;

• înlocuirea măsurărilor indicative cu măsurări în puncte fixe.

Decizia finală cu privire la actualizarea reţelelor de monitorizare nu poate fi luată decât pe baza rezultatelor modelării calităţii aerului, utilizând inventarul de emisii local pentru arealul avut în vedere. Astfel, de exemplu, dacă seriile temporale ale emisiilor indică o tendinţă de creştere semnificativă a emisiilor pentru unul sau mai mulţi poluanţi, inventarele locale anuale pentru acel areal permit identificarea surselor şi a cauzelor care au generat această situaţie. Dacă rezultatele modelării concentraţiilor de poluanţi indică niveluri ridicate (regim de evaluare A sau B, conform clasificării indicate de Legea nr. 104/2011), iar o verificare atentă a surselor/cauzelor indică faptul că situaţia

______________________________________________________________________________________


va persista o perioadă mai îndelungată, atunci se poate fundamenta decizia înfiinţării unei reţele noi sau a unei/unor staţii noi, în funcţie de situaţia existentă în ceea ce priveşte monitorizarea calităţii aerului şi în ceea ce priveşte receptorii sensibili.

Desigur, referitor la problemele legate de actualizarea reţelelor de monitorizare a calităţii aerului pot apărea aspecte multiple, dar ceea ce este important de subliniat este că inventarele locale de emisii reprezintă un instrument deosebit de util pentru identificarea şi soluţionarea acestora.

Evaluarea tendinţelor de evoluţie a emisiilor presupune existenţa unor inventare de emisii la nivel local cât mai complete, cât mai corecte şi cât mai bine documentate.

Totodată, pentru a asigura corectitudinea rezultatelor cu privire la tendinţele de evoluţie a emisiilor este necesar să se păstreze o consecvenţă cât mai riguroasă în elaborarea inventarelor locale de emisii anuale. Inconsecvenţele de la un an la altul în elaborarea inventarelor (de exemplu: utilizarea unor factori de emisie diferiţi pentru aceleaşi tipuri de surse/activităţi la care nu au fost operate modificări tehnice, omiterea sau luarea în considerare, în mod aleatoriu, a unor activităţi/procese, etc.) pot induce erori semnificative în rezultatele cu privire la tendinţele de evoluţie a emisiilor. Atunci când aceste rezultate sunt utilizate pentru fundamentarea unor decizii în domeniul politicilor economice şi de mediu locale, sectoriale şi naţionale, erorile menţionate pot afecta grav deciziile, cu consecinţe negative importante în domeniul social, economic şi al protecţiei mediului.

O aplicaţie foarte importantă a inventarelor de emisii, împreună cu modelarea matematică a dispersiei poluanţilor pentru gestionarea calităţii aerului, îşi găseşte locul în domeniul planificării dezvoltării. Astfel, scenariile de dezvoltare pentru care se doreşte includerea în planurile de dezvoltare care se elaborează la nivelul unei localităţi, unui judeţ, unei regiuni de dezvoltare sau la nivel sectorial ar trebui să fie selectate şi în funcţie de impactul asupra calităţii aerului. În acest scop, pentru fiecare scenariu de dezvoltare ar trebui elaborate inventare de emisii şi efectuate studii privind impactul asupra calităţii aerului. Analiza cost – eficienţă efectuată pe baza acestor rezultate ar conduce la fundamentarea corectă a selectării soluţiilor, respectiv, a soluţiilor selectate, cel puţin din punct de vedere al protecţiei pe termen lung a receptorilor sensibili la poluanţii atmosferici.

5.1.5 UTILIZAREA INVENTARELOR DE EMISII PENTRU MONITORIZARE ŞI PENTRU MODELAREA DISPERSIEI

În România, punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător se realizează prin Sistemul Naţional de Evaluare şi Gestionare Integrată a Calităţii Aerului (SNEGICA).

Conform Legii nr. 104/2011, Sistemul Naţional de Evaluare şi Gestionare Integrată a Calităţii Aerului asigură cadrul organizatoric, instituţional şi legal de cooperare între autorităţile şi instituţiile publice, cu competenţe în domeniu, în scopul evaluării şi gestionării calităţii aerului înconjurător, în mod unitar, pe întreg teritoriul României, precum şi pentru informarea populaţiei şi a organismelor europene şi internaţionale privind calitatea aerului înconjurător.

Atribuţiile SNEGICA sunt:

• asigură evaluarea calităţii aerului înconjurător, în mod unitar, în aglomerările şi zonele de pe întreg teritoriul ţării;

______________________________________________________________________________________


• asigură clasificarea şi delimitarea ariilor din zone şi aglomerări în regimuri de evaluare şi în regimuri de gestionare a calităţii aerului înconjurător;

• asigură realizarea inventarului naţional privind emisiile de poluanţi în atmosferă;

• asigură elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor de menţinere a calităţii aerului, a planurilor de calitate a aerului şi a planurilor de acţiune pe termen scurt;

• asigură informaţiile necesare realizării rapoartelor către organismele europene şi internaţionale;

• asigură informarea publicului cu privire la calitatea aerului înconjurător.

Sistemul Naţional de Evaluare şi Gestionare Integrată a Calităţii Aerului cuprinde, ca părţi integrante, următoarele două sisteme:

• Sistemul Naţional de Monitorizare a Calităţii Aerului (SNMCA), care asigură cadrul organizatoric, instituţional şi legal pentru desfăşurarea activităţilor de monitorizare a calităţii aerului înconjurător, în mod unitar, pe teritoriul României;

• Sistemul Naţional de Inventariere a Emisiilor de Poluanţi Atmosferici (SNIEPA), care asigură cadrul organizatoric, instituţional şi legal pentru realizarea inventarelor privind emisiile de poluanţi în atmosferă, în mod unitar, pe întreg teritoriul ţării.

Inventarele locale şi naţionale de emisii, rezultatele modelării dispersiei poluanţilor atmosferici în aglomerări şi zone, împreună cu rezultatele privind monitorizarea calităţii aerului prin Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului constituie baza de date a Sistemului Naţional de Evaluare şi Gestionare Integrată a Calităţii Aerului (SNEGICA).

Inventarele locale de emisii, fiind elaborate în detaliu, luându-se în considerare toate categoriile de activităţi şi de surse, fiecare sursă fiind tratată în mod individual, prezintă toate atributele unei baze de date de monitorizare a emisiilor. Astfel, fiecare sursă punctuală, liniară sau de suprafaţă inclusă în inventarele locale de emisii are asociate: coordonatele, parametrii fizici în funcţie de tipul sursei (înălţime, diametru, lungime, suprafaţă, debit gaze, temperatură, viteză), variabilitatea temporală, debitele masice ale fiecărui poluant relevant. În cazul activităţilor industriale, agricole, de management al deşeurilor, etc., inventarele de emisii includ, pentru fiecare amplasament, toate sursele (dirijate, nedirijate, fugitive) aferente fiecărei faze a procesului tehnologic, fiecărei operaţii şi fiecărui echipament. Ca urmare, inventarele locale şi na ţionale de emisii reprezint ă baza de date de monitorizare a emisiilor din cadru l Sistemului Naţional de Inventariere a Emisiilor de Poluan ţi Atmosferici . Completarea şi actualizarea acestei baze de date se realizează anual, prin includerea inventarelor anuale.

O aplicaţie deosebit de utilă a inventarelor locale de emisii constă în stabilirea priorităţilor şi a programelor de monitorizare a emisiilor de către operatori, precum şi de către autorităţile pentru protecţia mediului, în scopul verificării conformării şi, respectiv, a veridicităţii datelor.

După cum s-a menţionat în subcapitolul 5.1.2 al prezentului capitol, inventarele de emisii reprezintă date de intrare pentru modelele de dispersie a poluanţilor în atmosferă, rezultatele aplicării acestor modele fiind utilizate pentru evaluarea calităţii aerului.

______________________________________________________________________________________


Rezultatele modelării calităţii aerului în aglomerări şi în zone completează şi actualizează baza de date a Sistemului Naţional de Monitorizare a Calităţii Aerului, alături de datele obţinute prin Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA). Astfel, rezultatele model ării calit ăţii aerului , efectuată în mod unitar pe baza inventarelor locale de emisii cât mai complete şi, elaborate, de asemenea, în mod unitar, alături de datele de monitorizare furnizate de RNMCA reprezintă baza de date de monitorizare a calit ăţii aerului a Sistemului Na ţional de Monitorizare a Calit ăţii Aerului .

Una dintre cele mai importante aplicaţii ale inventarelor locale de emisii în coroborare cu monitorizarea concentraţiilor de poluanţi în staţii fixe constă în validarea şi calibrarea modelelor de dispersie. Aceasta presupune elaborarea inventarelor de emisii pentru o arie în care funcţionează o reţea de monitorizare a calităţii aerului ale cărei rezultate respectă obiectivele de calitate a datelor, aplicarea unuia sau a mai multor modele de dispersie pentru surse multiple, adecvate topografiei şi orografiei ariei avute în vedere şi compararea, utilizând metode matematice specifice, a seriilor de rezultate (concentraţii măsurate şi concentraţii calculate). Pe baza analizei de corelaţie se efectuează selectarea modelului adecvat şi/sau, după caz, se stabilesc coeficienţii de corelaţie. Rezultatele furnizează baza ştiinţifică obiectivă pentru utilizarea unui anumit model şi pentru corelarea datelor de monitorizare cu cele obţinute prin modelare matematică.

Trebuie precizat că datele incluse în Sistemul Naţional de Monitorizare a Calităţii Aerului servesc, pe lângă toate utilizările locale şi naţionale menţionate, îndeplinirii obligaţiilor de raportare în conformitate cu prevederile legislaţiei europene şi ale convenţiilor şi acordurilor internaţionale în domeniu la care România este parte.

Utilizarea inventarelor de emisii în modelarea dispersiei poluanţilor în atmosferă şi multitudinea aplicaţiilor acestor două instrumente provin, în esenţă, din:

• capacitatea de modelare a dispersiei pe diferite arii pentru una sau mai multe surse existente şi/sau viitoare, în vederea evaluării impactului şi a contribuţiei surselor;

• capacitatea de modelare a dispersiei pentru diferite scenarii (reducerea emisiilor, poluări accidentale, etc.) necesare dezvoltării strategiilor, elaborării planurilor de intervenţie, planificarea dezvoltării;

• capacitatea de elaborare a proiectelor pentru reţelele de monitorizare a calităţii aerului.

5.1.6 UTILIZAREA INVENTARELOR DE EMISII PENTRU ANALIZAREA NOILOR SURSE

Inventarele de emisii împreună cu modelarea dispersiei poluanţilor constituie mijloace utile pentru:

• predicţia impactului unor surse noi asupra calităţii atmosferei;

• oferirea de informaţii aplicabile în politicile care trebuie adoptate în zonele de neconformare;

• evaluarea impactului noilor instalaţii/unităţi economice asupra zonelor care se încadrează în prezent în valorile limită de calitate a aerului;

• elaborarea studiilor de impact privind construirea sau modificarea unor surse de poluare.

______________________________________________________________________________________


5.1.7 UTILIZAREA INVENTARELOR DE EMISII ÎN DOMENIUL REGLEMENT ĂRILOR DE MEDIU ŞI AL CONTROLULUI ÎN DOMENIUL PROTEC ŢIEI MEDIULUI

Inventarele de emisii servesc autorităţilor pentru protecţia mediului (Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, agenţiile regionale pentru protecţia mediului, agenţiile pentru protecţia mediului, Garda Naţională de Mediu, comisariatele regionale şi judeţene ale Gărzii Naţionale de Mediu) la:

• fundamentarea avizelor şi autorizaţiilor integrate/autorizaţiilor de mediu;

• evaluarea necesităţilor privind revizuirea autorizaţiilor integrate/autorizaţiilor de mediu;

• stabilirea programelor de monitorizare a emisiilor incluse în autorizaţiile integrate/autorizaţiile de mediu;

• stabilirea programelor de conformare şi urmărirea implementării acestora;

• stabilirea controalelor de mediu, a detaliilor privind conţinutul controalelor şi a frecvenţei acestora;

• verificarea corectitudinii datelor de monitorizare a emisiilor raportate de unitatea poluatoare;

• evaluarea conformării unităţilor poluatoare cu legislaţia şi cu reglementările de mediu în vigoare, cu prevederile din avizele şi autorizaţiile integrate/autorizaţiile de mediu.

5.1.8 UTILIZAREA INVENTARELOR DE EMISII PENTRU REVIZUIREA REGLEMENT ĂRILOR PRIVIND CALITATEA AERULUI

Inventarele de emisii şi, respectiv, nivelurile de calitate a aerului sunt necesare:

• autorităţii centrale pentru protecţia mediului, în scopul urmăririi progresului în atingerea ţintelor de reducere a emisiilor la nivel naţional care decurg din legislaţia Uniunii Europene şi din convenţiile la care România este parte, în scopul urmăririi progresului în atingerea acelor niveluri de concentraţii, care să nu afecteze sănătatea populaţiei şi mediul de pe teritoriul ţării, precum şi în scopul revizuirii, după caz, a legislaţiei naţionale pentru protecţia mediului;

• autorităţilor teritoriale pentru protecţia mediului şi autorităţilor administraţiei publice locale, în scopul urmăririi progresului în implementarea planurilor de calitatea aerului, a planurilor de acţiune pe termen scurt şi a planurilor de menţinere a calităţii aerului, precum şi în scopul identificării şi implementării măsurilor corective, inclusiv a revizuirii reglementărilor locale;

• autorităţilor pentru protecţia mediului în scopul protecţiei sănătăţii cetăţenilor şi a mediului, precum şi în scopul protejării afacerilor împotriva unor reglementări prea severe.

______________________________________________________________________________________


5.2 UTILIZAREA INVENTARELOR DE EMISII PENTRU DIFERI TE CERINŢE DE RAPORTARE

România, ca stat membru al Uniunii Europene şi parte a Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi (CLRTAP), a Convenţiei cadru a Naţiunilor Unite privind schimbările climatice (UNFCCC) şi a Prococolului de la Kyoto, are următoarele obligaţii de raportare a emisiilor de poluanţi în atmosferă:

5.2.1 RAPORTĂRI ANUALE CĂTRE UNECE CLRTAP, COMISIA EUROPEANĂ ŞI AGENŢIA EUROPEANĂ DE MEDIU

Elaborarea anuală a inventarelor de emisii de poluanţi atmosferici la nivel naţional se realizează în cadrul obligaţiilor de raportare asumate de România prin ratificarea Convenţiei din 1979 asupra poluării transfrontiere pe distanţe lungi şi a Protocolului acesteia referitor la reducerea acidifierii, eutrofizării şi nivelului de ozon troposferic adoptat la Gothenburg în anul 1999 şi ratificat prin Legea nr. 271/2003, precum şi prin transpunerea în legislaţia naţională a prevederilor Directivei 2001/81/CE privind plafoanele naţionale de emisie.

Poluanţii atmosferici incluşi în inventarul naţional anual sunt: SO2, NOx, NH3, COVNM, CH4, CO, CO2, N2O, pulberi, metale grele (Cd, Pb, Hg), poluanţi organici persistenţi (aldrin, clordan, DDT, dieldrin, endrin, heptaclor, HCB, mirex, toxafen, HCH, PCB, dioxine/furani, PAH). Adiţional, se pot raporta informaţii referitoare la metalele grele: As, Cr, Cu, Ni, Se, Zn şi poluanţii organici persistenţi pentaclorofenol şi parafine clorinate cu lanţ scurt.

Inventarul naţional de emisii se elaborează anual pentru anul cu 2 ani în urma celui curent.

Odată cu revizuirea metodologiei de estimare a emisiilor este solicitată actualizarea corespunzătoare a inventarelor anuale de emisii.

5.2.2 RAPORTĂRI ANUALE CĂTRE COMISIA EUROPEANĂ ŞI AGENŢIA EUROPEANĂ DE MEDIU

Directiva European ă 2001/81/EC privind plafoanele na ţionale de emisie pentru anumi ţi poluan ţi atmosferici (NEC) este transpusă prin HG 1856/2005 privind plafoanele naţionale de emisie pentru anumiţi poluanţi atmosferici, aceste reglementări având ca scop limitarea emisiilor de poluanţi cu efect de acidifiere şi eutrofizare şi de precursori ai ozonului, prin stabilirea plafoanelor naţionale de emisie pentru SO2, NOx, COV şi NH3, considerând anul 2010 ca an ţintă.

Conform Art. 2 din HG 1856/2005, al. (1), plafoanele naţionale de emisie pentru SO2, NOx, COV şi NH3 se revizuiesc periodic pe baza noilor informaţii privind efectele poluării atmosferice asupra sănătăţii populaţiei şi mediului în scopul alinierii la reglementările europene şi internaţionale revizuite, în domeniu, în vederea atingerii obiectivelor pe termen mediu pentru anul 2010 şi a obiectivelor pe termen lung pentru anul 2020.

______________________________________________________________________________________


Inventarele de emisii pentru poluanţii reglementaţi prin HG 1856/2005 se referă la inventarul naţional final de emisii de SO2, NOx, COV şi NH3, cu 2 ani în urma anului curent, respectiv la inventarul naţional preliminar de emisii de SO2, NOx, COV şi NH3, pentru anul anterior anului curent, iar rapoartele aprobate de Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului se transmit Comisiei şi Agenţiei Europene de Mediu.

Raportările CLRTAP şi NEC sunt elaborate prin aplicarea metodologiei EMEP/EEA, în format NFR (Nomenclature for Reporting), inclusiv cu repartizarea spaţială a emisiilor în grid EMEP (50x50km; 150x150km).

Odată cu revizuirea metodologiei de estimare a emisiilor este solicitată actualizarea corespunzătoare a inventarelor anuale de emisii.

Registrul European al Poluanţilor Emişi şi Transferaţi (E-PRTR)

Regulamentul (CE) 166/2006 al Parlamentului European și al Consiliului înfiinţează un registru integrat al poluanţilor emişi şi transferaţi la nivel european – în format electronic – în scopul implementării la nivel comunitar a Protocolului PRTR al CEE-ONU, protocol ce include în linii mari activităţile prevăzute în anexa I a Directivei IPPC, cu o serie de modificări şi activităţi suplimentare.

Protocolul privind Registrul poluanţilor emişi şi transferaţi a fost ratificat de România prin Legea 112/2009, iar măsuri pentru aplicarea prevederilor Regulamentului (CE) 166/2006 sunt stabilite prin HG 140/2008.

În cazul în care se desfăşoară o activitate prevăzută de anexa I la Regulamentul E-PRTR, iar pragul de capacitate specificat este depăşit, există obligaţia de a se raporta emisiile şi transferurile în afara amplasamentului, cu o condiţie suplimentară ca anumite valori ale pragurilor de emisii sau valori ale pragurilor pentru transferurile în afara amplasamentului de poluanţi din apele uzate destinate epurării sau valori ale pragurilor pentru deşeuri să fie de asemenea depăşite. În cazul emisiilor de poluanţi în aer, apă sau sol sau al transferurilor în afara amplasamentului de poluanţi din apele uzate valorile corespunzătoare ale pragurilor sunt specificate pentru fiecare poluant în anexa II la Regulamentul E-PRTR.

Anexa II la Regulamentul E-PRTR listează cei 91 de poluanţi ce fac obiectul raportării în conformitate cu E-PRTR, cu specificarea pentru fiecare poluant a valorii anuale a pragului pentru emisiile în fiecare mediu relevant (aer, apă, sol). În cazul în care nu se specifică nicio valoare de prag, parametrul şi mediul în cauză nu declanşează o cerinţă de raportare.

Emisiile și transferurile în afara amplasamentului raportate reprezintă totalul emisiilor şi transferurilor în afara amplasamentului provenite de la toate activităţile - deliberate, accidentale, obişnuite sau excepţionale desfăşurate pe amplasamentul complexului industrial.

Operatorii deţinători de instalaţii ce intră sub incidenţa Regulamentului CE 166/2006 au obligaţia de raportare către autorităţile locale de protecţie a mediului, astfel încât Statele membre să poată furniza Comisiei toate datele solicitate prin transmiterea electronică în formatul prevăzut în anexa III, pentru primul an de raportare, în termen de 18 luni de la sfârşitul acestuia, respectiv în termen de 15 luni de la sfârşitul anului de raportare pentru următorii ani.

Raportări privind emisiile de la instalaţiile mari de ardere IMA (SO2, NOX, pulberi)

______________________________________________________________________________________


Elaborarea inventarelor anuale ale emisiilor de SO2, NOx şi pulberi provenite de la instalaţiile mari de ardere este o cerinţă a Directivei europene 2001/80/EC privind limitarea emisiilor în atmosferă a anumitor poluanţi provenind de la instalaţiile de ardere de dimensiuni mari – cu putere termică nominală este egală cu sau mai mare de 50 MW.

În conformitate cu prevederile HG 440/2010, autorităţile publice competente pentru protecţia mediului întocmesc, pe baza raportării valorilor emisiilor totale anuale de SO2, NOx şi pulberi, transmise de către titularii activităţilor, inventarul anual al emisiilor de SO2, NOx şi pulberi provenite din toate instalaţiile mari de ardere.

Directiva prevede necesitatea respectării valorilor-limită de emisie şi elaborarea de programe naţionale de reducere progresivă a emisiilor SO2, NOx şi pulberi aferente instalaţiilor mari de ardere.

Prin programul naţional de reducere progresivă a emisiilor anuale de SO2, NOx şi pulberi se urmăreşte atât atingerea valorilor-limită de emisie la termenele prevăzute, cât şi încadrarea în plafoanele naţionale de emisie pentru poluanţii reglementaţi. Programele de reducere progresivă a emisiilor anuale de SO2, NOx şi pulberi cuprind termenele, modalităţile de implementare şi plafoanele anuale de emisii de SO2, NOx şi pulberi aferente fiecărei instalaţii mari de ardere.

Având în vedere că marile instalaţii de ardere se regăsesc în categoria instalaţiilor IPPC, inventarele emisiilor provenite de la aceste instalaţii sunt incluse în registrul E-PRTR.

5.2.3 RAPORTĂRI ANUALE CĂTRE UNFCCC, COMISIA EUROPEANĂ ŞI AGENŢIA EUROPEANĂ DE MEDIU

Sistemul naţional de evaluare a emisiilor de GES trebuie să se conformeze cerinţelor şi deciziilor UNFCCC şi Deciziei 280/2004/CE privind mecanismul de monitorizare a emisiilor de GES (MM).

România a ratificat Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice (UNFCCC) prin Legea 24/1994, respectiv Protocolul de la Kyoto (KP) prin Legea 3/2001 şi îşi armonizează politicile în domeniu cu cele ale Uniunii Europene, având în vedere obligaţiile privind schimbările climatice, asumate ca stat membru.

Sistemul naţional de evaluare a emisiilor de GES trebuie sa asigure evaluarea la timp şi cu acurateţe a emisiilor de GES din România, tendinţele şi principalii factori determinanţi ai acestora. Procedurile de colectare şi prelucrare a datelor de intrare pentru elaborarea inventarelor de emisii de GES au la bază metodologia IPCC completată de Ghidul de bune practici privind managementul incertitudinilor pentru inventarierea emisiilor naţionale de GES. Pentru estimarea emisiilor din sectorul silvicultura se utilizează Ghidul IPCC de Bune Practici în ceea ce priveşte utilizarea terenurilor, schimbarea utilizării terenurilor şi silvicultură.

Aceste metodologii de estimare a emisiilor de gaze cu efect de seră sunt agreate şi utilizate de toate Părţile semnatare ale Convenţiei Cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice. Sunt evaluate emisiile anuale ale următoarelor gaze cu efect de seră CO2, CH4, N2O, PFC-uri, HFC-uri şi SF6 (PFC-urile şi HFC-urile constituind categorii de substanţe). Inventarierea se realizează şi pentru gazele cu efect de seră indirect, precum CO, NOx, COVNM şi SO2.

______________________________________________________________________________________


Inventarul Naţional al GES se elaborează în conformitate cu Formularul Comun de Raportare (CRF), iar Raportul privind Inventarul Naţional (NIR) se întocmeşte anual pentru anul cu 2 ani în urma anului curent. Revizuirea metodologiei de estimare a emisiilor şi/sau apariţia de noi date şi informaţii relevante pentru inventariere impun actualizarea corespunzătoare a inventarelor anuale de emisii de GES şi pentru anii anteriori celui de raportare.

Comisia Europeană a lansat un proiect de eficientizare a raportărilor (Streamlining climate change and air pollution reporting) – pentru armonizarea colectării, prelucrării şi raportării inventarelor de emisii atmosferice elaborate în diferite scopuri:

1. MM (GES);

2. NECD-CLRTAP (poluanţi atmosferici);

3. ETS (CO2);

4. E-PRTR (lista extinsă a poluanţilor emişi şi transferaţi din diferite sectoare);

5. Directiva LCP (TSP, SOX, NOX).

______________________________________________________________________________________________________________________________________________


Figura 5.1 Responsabilit ăţi de raportare a inventarelor de emisii c ătre diferite organisme interna ţionale

Furnizori de date

La nivel na ţional • Institutul Naţional de Statistică • Autoritatea Centrală pentru Agricultură • Autoritatea Centrală pentru Transporturi • Regia Naţională a Pădurilor • Autoritatea Centrală pentru Administraţie

publică

La nivel local • Autorităţile locale pentru protecţia mediului • Direcţii judeţene de statistică • Direcţii silvice judeţene • Autorităţile administraţiei publice locale • Agenţi economici

Responsabilit ăţi de raportare

CLRTAP

IIR , NIR (NFR)

ANPM AUTORITATEA CENTRAL Ă PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI

Consultan ţi CE:

NECD - NFR

MM – NIR (CRF)

E-PRTR

LCPD

UNFCCC

GES – NIR (CRF)

______________________________________________________________________________________


Bibliografie

1. EMEP EEA air pollutant emission inventory guidebook 2009, European Environment Agency (http://www.eea.europa.eu/publications/emep-eea-emission-inventory-guidebook-2009)

2. EMEP/CORINAIR Emission Inventory Guidebook - 2007 (http://www.eea.europa.eu/publications/EMEPCORINAIR5)

3. EMEP/CORINAIR Emission Inventory Guidebook - 2006 (http://www.eea.europa.eu/publications/EMEPCORINAIR4)

4. EMEP/CORINAIR Emission Inventory Guidebook - 3rd edition October 2002 Update (http://www.eea.europa.eu/publications/EMEPCORINAIR3)

5. EMEP/CORINAIR Emission Inventory Guidebook - 3rd edition (http://www.eea.europa.eu/publications/technical_report_2001_3)

6. USEPA AP-42 (and USEPA various dates), US-EPA (ed.), Compilation of Air Pollutant Emission Factors; Stationary Point and Area Sources (http://www.epa.gov/ttn/chief/ap42/index.html)

7. TANKS Emissions Estimation Software (http://www.epa.gov/ttnchie1/software/tanks/)

8. Landfill Gas Emissions Model - LandGEM (www.epa.gov/ttn/catc/products.html)

9. IPCC (2000) Good Practice Guidance and Uncertainty Management in National Greenhouse Gas Inventories; IPCC National Greenhouse Gas Inventories Programme; Published by Institute for Global Environmental Strategies (IGES); Japan; http://www.ipccnggip.iges.or.jp/public/gp/english/

10. IPCC (2006) 2006 IPCC Guidelines for National Greenhouse Gas Inventories; IPCC National Greenhouse Gas Inventories Programme; Published by Global Environmental Strategies (IGES); Hayama, Japan; http://www.ipcc-nggip.iges.or.jp/public/2006gl/index.htm

11. National Pollutant Inventory GuideVersion 5.2 - Department of Sustainability, Environment, Water, Population and Communities Australia, June 2011 (http://www.npi.gov.au/publications/guidetoreporting.html)

12. National Pollutant Inventory - Emission estimation technique manuals - Department of Sustainability, Environment, Water, Population and Communities Australia(http://www.npi.gov.au/publications/emission-estimation-technique/index.html)

13. National Pollutant Inventory - Emission Estimation Technique Manual for Fugitive Emissions- Department of Sustainability, Environment, Water, Population and Communities Australia

14. Integrated Pollution Prevention and Control (IPPC) - Cement, Lime and Magnesium Oxide Manufacturing Industries, May 2010

15. Integrated Pollution Prevention and Control (IPPC) - Ceramic Manufacturing Industry, August 2007

16. Integrated Pollution Prevention and Control (IPPC) - Chlor-alkali Manufacturing Industry, December 2001

17. Integrated Pollution Prevention and Control (IPPC) - Common Waste Water and Waste Gas Treatment/Management Systems in the Chemical Sector, February 2003

______________________________________________________________________________________


18. Integrated Pollution Prevention and Control (IPPC) - Economics and Cross-media Effects, July 2006

19. Integrated Pollution Prevention and Control (IPPC) - Emissions from Storage, July 2006

20. Integrated Pollution Prevention and Control (IPPC) - Energy Efficiency , February 2009

21. Integrated Pollution Prevention and Control (IPPC) - Ferrous Metals Processing Industry, December 2001

22. Integrated Pollution Prevention and Control (IPPC) - Food, Drink and Milk Industries, August 2006

23. Integrated Pollution Prevention and Control (IPPC) - General Principles of Monitoring, July 2003

24. Integrated Pollution Prevention and Control (IPPC) - Glass Manufacturing Industry, December 2001

25. Integrated Pollution Prevention and Control (IPPC) - Industrial Cooling Systems, December 2001

26. Integrated Pollution Prevention and Control (IPPC) - Intensive Rearing of Poultry and Pigs , July 2003

27. Integrated Pollution Prevention and Control (IPPC) - Iron and Steel Production, December 2001

28. Integrated Pollution Prevention and Control (IPPC) - Large Combustion Plants , July 2006

29. Integrated Pollution Prevention and Control (IPPC) - Large Volume Inorganic Chemicals – Ammonia, Acids and Fertilisers Industries , August 2007

30. Integrated Pollution Prevention and Control (IPPC) - Large Volume Inorganic Chemicals – Solids and Others Industry, August 2007

31. Integrated Pollution Prevention and Control (IPPC) - Large Volume Organic Chemical Industry, February 2003

32. Integrated Pollution Prevention and Control (IPPC) - Management of Tailings and Waste-rock in Mining Activities, January 2009

33. Integrated Pollution Prevention and Control (IPPC) - Manufacture of Organic Fine Chemicals, August 2006

34. Integrated Pollution Prevention and Control (IPPC) - Mineral Oil and Gas Refineries, February 2003

35. Integrated Pollution Prevention and Control (IPPC) - Non-ferrous Metals Industries, December 2001

36. Integrated Pollution Prevention and Control (IPPC) - Production of Polymers, August 2007

37. Integrated Pollution Prevention and Control (IPPC) - Production of Speciality Inorganic Chemicals, August 2007

38. Integrated Pollution Prevention and Control (IPPC) - Pulp and Paper Industry, December 2001

39. Integrated Pollution Prevention and Control (IPPC) - Slaughterhouses and Animals By-products Industries, May 2005

40. Integrated Pollution Prevention and Control (IPPC) - Smitheries and Foundries Industry, May 2005

______________________________________________________________________________________


41. Integrated Pollution Prevention and Control (IPPC) - Surface Treatment of Metals and Plastics, August 2006

42. Integrated Pollution Prevention and Control (IPPC) - Surface Treatment Using Organic Solvents , August 2007

43. Integrated Pollution Prevention and Control (IPPC) - Tanning of Hides and Skins, February 2003

44. Integrated Pollution Prevention and Control (IPPC) - Textiles Industry, July 2003

45. Integrated Pollution Prevention and Control (IPPC) - Waste Incineration, August 2006

46. Integrated Pollution Prevention and Control (IPPC) - Waste Treatments Industries, August 2006

47. Integrated Pollution Prevention and Control (IPPC) - Reference Document on the General Principles of Monitoring, July 2003

48. Quality Assurance/Quality Control Plan: Samples and Manual for Development Report prepared by Dr. Natalya Parasyuk for project CCapacity Building for Improving the Quality of Greenhouse Gas Inventories (EUROPE/CIS REGION) PROJECT RER/01/G31

49. Quality Assurance/Quality Control Plan for the Italian Emission Inventory Procedures Manual, APAT 2006

50. US EPA (1996) Ozone Nonattainment Area State Implementation Plan Emission Inventory Quality Assurance Plan prepared by Ozoneville Department of Environmental Quality

51. Air pollutant emission estimation methods for E-PRTR reporting by refineries, prepared by the CONCAWE Air Quality Management Group's Special Task Force on Emission Reporting Methodologies (STF-69) CONCAWE Report 01/09, 2009

52. Supplementary Guide for Reporting Criteria Air Contaminants (CACs) to the National Pollutant Release Inventory, 2002, Minister of Public Works and Government Services Canada Marc Karell, P.E., CEM - Estimating Air Emission Rates, Course No: C02-011, Continuing Education and Development, Inc., New York

53. Background Documents - Use of solvents, Expert Group on Techno-Economic Issues (EGTEI), http://www.citepa.org/forums/egtei/egtei_index.htm

54. Note on the Guidelines on Emission Inventories, Informal Document No.1 Item 7, Convention on Long-range Transboundary Air Pollution EMEP Steering Body, 3 - 5 September 2007

55. National Pollutant Release Inventory (NPRI) Toolbox, Environment Canada (http://www.ec.gc.ca/inrp-npri/default.asp?lang=En&n=65A75CDF-1)

56. Rypdal K. & Flugsrud K. (2001) Sensitivity Analysis as a Tool for Systematic Reductions in GHG Inventory Uncertainties; Environmental Science and Policy; Vol.4 (2-3); p.117-135.

57. Statistics Finland (2005) Greenhouse gas emissions in Finland 1990-2003; National Inventory Report to the UNFCCC; 27 May 2005.

58. UNECE (2009) Guidelines for reporting emission data under the Convention on Long-range Transboundary Air Pollution; ECE/EB.AIR/97

59. Cadrul metodologic pentru statistica emisiilor de poluanti în atmosfera, Institutul National de Statistica, 2005

______________________________________________________________________________________


60. European Environment Agency (1999) Development and application of waste factors: an overview; Technical report No.37; November 1999; http://reports.eea.eu.int/technical report 37/en

61. Eurostat (1998) NOSE: Nomenclature for sources of emissions; Manual; ISBN 92-828-4333- 5.

62. FAO (1998) Multiple Frame Agricultural Surveys: Volume 2: agricultural survey programmes based on area frame or dual frame (area and list) sample designs; FAO Statistical Development Series No.10, 1998.

63. FAO (1996) Multiple Frame Agricultural Surveys: Volume 1: current surveys based on area and list sampling methods; FAO Statistical Development Series No.7, 1996.

64. FAO (1995) Conducting Agricultural Censuses and Surveys; FAO Statistical Development Series No.6; Rome, 1995; http://www.fao.org/es/ess/census/agcensus.asp

65. FAO (1995) Programme for the World Census of Agriculture 2000 (WCA 2000); FAO Statistical Development Series No. 5; Rome; 1995; http://www.fao.org/es/ess/census/default.asp

66. FAO (1992) Collecting Data on Livestock; FAO Statistical Development Series No.4; Rome, 1992.

67. FAO (1999) Community forestry: rapid appraisal; Community Forestry Notes, No.3; http://www.fao.org/icatalog/search/dett.asp?aries id=6412

68. FAO (1989) Sampling Methods for Agricultural Surveys; FAO Statistical Development Series No.3, 1989; http://www.fao.org/ES/ESS/menu3.asp

69. FAO (1981) Manual of forest inventory with special reference to mixed tropical forests; FAO Forestry Paper No.27; Rome, 1981.

70. IEA (2005) Energy Statistics Manual; IEA Publications; Printed September 2004; http://www.iea.org/Textbase/publications/free new Desc.asp?PUBS ID=1461

71. United Nations (1991) Energy Statistics: A Manual for Developing Countries; Series F; No.56; http://unstats.un.org/unsd/pubs/gesgrid.asp?ID=51

72. United Nations (1987) Energy Statistics: Definitions, Units of Measure and Conversion Factors; Series F, No.44; http://unstats.un.org/unsd/pubs/gesgrid.asp?ID=37

73. United Nations (1982) Concepts and Methods in Energy Statistics, with Special Reference to Energy Accounts and Balances; Series F; No.29; http://unstats.un.org/unsd/pubs/gesgrid.asp?ID=20

74. USEPA (2004) Inventory of U.S. Greenhouse Gas Emissions and Sinks: 1990-2003; United States Environmental Protection Agency (USEPA); National Service Center for Environmental Publications; (NSCEP); http://www.epa.gov/globalwarming/publications/emission

75. Ang, A. H-S., and Tang, W.H., (1984). Probability Concepts in Engineering Planning and Design, Volume 2: Decision, Risk, and Reliability. John Wiley and Sons, New York .

76. Cullen, A.C. and Frey, H.C. (1999), Probabilistic Techniques in Exposure Assessment: A Handbook for Dealing with Variability and Uncertainty in Models and Inputs, Plenum: New York.

77. D'Agostino, R.B. and Stephens, M.A. (eds.) (1986). Goodness-of-Fit Techniques, Marcel Dekker, New York.

______________________________________________________________________________________


78. Efron, B. and Tibshirani, R.J. (1993). An Introduction to the Bootstrap, Chapman and Hall, New York.

79. Frey, H.C. and Bammi, S. (2002). Quantification of Variability and Uncertainty in Lawn and Garden Equipment NOx and Total Hydrocarbon Emission Factors, J. Air & Waste Manage. Assoc., 52(4), 435-448.

80. Frey, H.C. and Rhodes, D.S. (1996). "Characterizing, Simulating, and Analyzing Variability and Uncertainty: An Illustration of Methods Using an Air Toxics Emissions Example," Human and Ecological Risk Assessment: an International Journal, 2(4):762-797 (December 1996).

81. Frey, H.C. and Rubin, E.S. (1991). Development and Application of a Probabilistic Evaluation Method for Advanced Process Technologies, Final Report, DOE/MC/24248-3015, NTIS DE91002095, Prepared by Carnegie-Mellon University for the U.S. Department of Energy, Morgantown, West Virginia, April 1991, 364p.

82. Frey, H.C. and Zheng, J. (2002). "Probabilistic Analysis of Driving Cycle-Based Highway Vehicle Emission Factors," Environmental Science and Technology, 36(23):5184-5191 (December 2002).

83. Hahn, G.J., and Shapiro, S.S. (1967) Statistical Models in Engineering, Wiley Classics Library, John Wiley and Sons, New York.

84. Holland, D.M and Fitz-Simons, T. (1982) "Fitting statistical distributions to air quality data by the maximum likelihood method," Atmospheric Environment, 16(5):1071-1076.

85. Morgan, M.G., and Henrion, M. (1990). Uncertainty: A Guide to Dealing with Uncertainty in Quantitative Risk and Policy Analysis, Cambridge University Press, New York.

86. Ogle, S.M., Breidt, F.J., Eve, M.D. and Paustian, K. (2003). Uncertainty in estimating land use and management impacts on soil organic carbon storage for U.S. agricultural lands between 1982 and 1997. Global Change Biology 9:1521-1542.

87. Smith, A.E, Ryan, P.B. and Evans J.S. (1992). The effect of neglecting correlations when propagating uncertainty and estimating the population distribution of risk, Risk Analysis, 12:467-474.

88. US EPA (1996). Summary Report for the Workshop on Monte Carlo Analysis, EPA/630/R96/010, Risk Assessment Forum, U.S. Environmental Protection Agency, Washington, DC.

89. US EPA (1997). Guiding Principles for Monte Carlo Analysis, EPA/630/R-97/001, Risk Assessment Forum. U.S. Environmental Protection Agency, Washington, DC.

90. US EPA (1999). Report of the Workshop on Selecting Input Distributions for Probabilistic Assessments, EPA/630/R-98/004, U.S. Environmental Protection Agency, Washington, DC, January 1999. (http://www.epa.gov/ncea/input.htm)

91. Wackerly, D.D., Mendenhall III, W. and Scheaffer, R.L. (1996). Mathematical Statistics with Applications, Duxbury Press: USA.

92. Zhao, Y. and Frey, H.C. (2004). “Development of Probabilistic Emission Inventory for Air Toxic Emissions for Jacksonville, Florida,” Journal of the Air & Waste Management Association, 54(11):1405-1421

______________________________________________________________________________________


Anexa A

Coduri NFR

______________________________________________________________________________________


Anexa B

Chestionare

______________________________________________________________________________________


Anexa C

Model de calcul al consumului de combustibil necesar pentru înc ălzirea locuin ţelor

_______________________________________________________________________________________


Cod NFR Denumire NFR NFR Name

1 Energie Energy

1.A Arderi Combustion

1.A.1 Arderi în industrii energetice Combustion in energy industries

1.A.1.a Producerea de energie electrică şi termică Public electricity and heat production

1.A.1.b Rafinarea tiţeiului Petroleum refining

1.A.1.c Fabricarea combustibililor solizi şi alte industrii energetice

Manufacture of solid fuels and other energy industries

1.A.2 Arderi în industrii de fabricare şi construcţii Stationary combustion in manufacturing industries and construction

1.A.2.a Arderi în industrii de fabricare şi construcţii– Fabricare fontă şi oţel şi fabricare feroaliaje

Stationary combustion in manufacturing industries and construction: Iron and steel

1.A.2.b Arderi în industrii de fabricare şi construcţii– Fabricare metale neferoase

Stationary combustion in manufacturing industries and construction: Non-ferrous metals

1.A.2.c Arderi în industrii de fabricare si constructii– Industria chimică

Stationary combustion in manufacturing industries and construction: Chemicals

1.A.2.d Arderi în industrii de fabricare şi construcţii– Fabricare celuloză şi hârtie

Stationary combustion in manufacturing industries and construction: Pulp, paper and print

1.A.2.e Arderi în industrii de fabricare şi construcţii– Fabricare alimente, băuturi şi tutun

Stationary combustion in manufacturing industries and construction: Food processing, beverages and tobacco

1.A.2.f Arderi în industrii de fabricare şi construcţii– Altele

Stationary combustion in manufacturing industries and construction: Other

1.A.2.f.i Arderi în industrii de fabricare şi construcţii– Alte surse staţionare

Stationary combustion in manufacturing industries and construction: Other

1.A.3 Transport Transport

1.A.3.a Transport aerian Civil Aviation

1.A.3.a.i Transport aerian internaţional International aviation

1.A.3.a.i.(i) Transport aerian internaţional– Traficul la nivelul aeroporturilor (ciclurile de aterizare-decolare)

International aviation (LTO)

1.A.3.a.i.(ii) Transport aerian internaţional– Traficul de croazieră International aviation (Cruise)

1.A.3.a.ii Transport aerian intern Domestic aviation

1.A.3.a.ii.(i) Transport aerian intern– Traficul la nivelul aeroporturilor (ciclurile de aterizare-decolare) Civil aviation (Domestic, LTO)

1.A.3.a.ii.(ii) Transport aerian intern– Traficul de croazieră Civil aviation (Domestic, Cruise)

1.A.3.b Transport rutier Road transport

1.A.3.b.i Transport rutier– Autoturisme Road transport: Passenger cars

1.A.3.b.ii Transport rutier– Autoutilitare Road transport:Light duty vehicles

_______________________________________________________________________________________



1.A.3.b.iii Transport rutier– Autovehicule grele incluzând şi autobuze Road transport:, Heavy duty vehicles

1.A.3.b.iv Transport rutier– Motociclete Road transport: Mopeds & motorcycles

1.A.3.b.v Transport rutier– Evaporarea benzinei Road transport: Gasoline evaporation

1.A.3.b.vi Transport rutier– Uzura pneurilor şi a frânelor vehiculelor rutiere

Road transport: Automobile tyre and brake wear

1.A.3.b.vii Transport rutier– Uzura suprafeţei drumurilor Road transport: Automobile road abrasion

1.A.3.c Transport feroviar Railways

1.A.3.d Transport naval Navigation

1.A.3.d.i Transport naval internaţional International navigation

1.A.3.d.i.(i) Transport naval internaţional– Navigaţia maritimă internaţională International maritime navigation

1.A.3.d.i.(ii) Transport naval internaţional– Navigaţia în apele naţionale International inland waterways

1.A.3.d.ii Transport naval naţional National navigation (shipping)

1.A.3.e Transport altele, compresoare pentru conducte Transport other, pipeline compressors

1.A.3.e.i Compresoare pentru conducte Pipeline compressors

1.A.4 Arderi în surse staţionare de mica putere sau în surse mobile nerutiere si echipamente Small combustion/Other mobile

1.A.4.a Comercial/Instituţional Commercial / Institutional

1.A.4.a.i Comercial/Instituţional– Încălzire comercială şi instituţională Commercial / institutional: Stationary

1.A.4.a.ii Echipamente şi utilaje mobile în activităţi comerciale şi instituţionale Commercial / institutional: Mobile

1.A.4.b Rezidenţial Residential

1.A.4.b.i Rezidenţial – Încălzire rezidenţială, prepararea hranei Residential: Stationary plants

1.A.4.b.ii Utilaje mobile folosite în activităţi rezidenţiale Residential: Mobile

1.A.4.c Agricultură/Silvicultură/Pescuit Agriculture / Forestry / Fishing

1.A.4.c.i Agricultură/Silvicultură/Pescuit – Surse staţionare Agriculture/Forestry/Fishing: Stationary

1.A.4.c.ii Vehicule nerutiere şi alte utilaje mobile în agricultură/silvicultură/pescuit Agriculture/Forestry/Fishing: Mobile

1.A.4.c.iii Agricultură/Silvicultură/Pescuit – Navigaţia asociată activităţii de pescuit

Agriculture/Forestry/Fishing: National fishing

1.A.2.f.ii Echipamente şi utilaje mobile în industria prelucrătoare şi în construcţii

Mobile combustion in manufacturing industries and construction: Other

1.A.5 Altele Other

1.A.5.a Altele– Alte arderi în surse staţionare, inclusiv militare Other stationary (including military)

_______________________________________________________________________________________



1.A.5.b Altele– Alte arderi în surse mobile, inclusiv militare

Other, Mobile (including military, land based )

1.B Emisii fugitive generate de combustibili şi carburanţi Fugitive emissions from fuels

1.B.1 Emisii fugitive generate de combustibili solizi Fugitive emissions from solid fuels

1.B.1.a Emisii fugitive generate de combustibili solizi– Extracţia şi manevrarea cărbunilor Coal mining and handling

1.B.1.b Emisii fugitive generate de combustibili solizi– Transformarea combustibililor solizi Solid fuel transformation

1.B.1.c Alte emisii fugitive generate de combustibili solizi Other fugitive emissions from solid fuels

1.B.2 Petrol şi gazelor naturale Oil and natural gas

1.B.2.a Petrol Oil

1.B.2.a.i Explorarea, producţia, transportul ţiţeiului Exploration production, transport

1.B.2.a.iv Rafinare/stocare Refining, storage

1.B.2.a.v Distribuirea produselor petroliere Distribution of oil products

1.B.2.a.vi Captarea energiei geotermale Geothermal energy extraction

1.B.2.b Explorarea, producţia, transportul gazelor naturale

Natural gas: Exploration, production, transport

1.B.2.c Ventilaţii şi facle Venting and flaring

2 Procese industriale Industrial Processes

2.A Industria mineralelor Mineral Industry

2.A.1 Fabricarea cimentului Cement production

2.A.2 Fabricarea varului Lime production

2.A.3 Utilizarea dolomitei şi a pietrei de var Limestone and dolomite use

2.A.4 Fabricarea şi utilizarea sodei calcinate Soda ash production and use

2.A.5 Fabricarea învelitorilor asfaltice pentru acoperişuri Asphalt roofing

2.A.6 Asfaltarea drumurilor Road paving with asphalt

2.A.7 Altele (extracţia mineralelor şi construcţiile) Other including non fuel mining & construction

2.A.7.a Extracţia la suprafaţă (carieră) şi din subteran (mină) a mineralelor, altele decât cărbunii

Quarrying and mining of minerals other than coal

2.A.7.b Construcţii şi demolări Construction and demolition

2.A.7.c Stocarea, manevrarea şi transportul produselor minerale

Storage, handling and transport of mineral products

2.A.7.d Alte produse minerale Other mineral products

2.B Industria chimică Chemical industry

2.B.1 Fabricarea amoniacului Ammonia production

2.B.2 Fabricarea acidului azotic Nitric acid production

_______________________________________________________________________________________



2.B.3 Fabricarea acidului adipic Adipic acid production

2.B.4 Fabricarea carbidului Carbide production

2.B.5 Alte procese din industria chimică Other

2.B.5.a Alte procese din industria chimică Other chemical industry

2.B.5.b Stocarea, manevrarea şi transportul produselor chimice

Storage, handling and transport of chemical products

2.C Industria metalelor Metal industry

2.C.1 Fabricare fontă şi oţel Iron and steel production

2.C.2 Fabricare feroaliaje Ferroalloys production

2.C.3 Fabricare aluminiu Aluminium production

2.C.5 Altele procese din industria metalurgică Other

2.C.5.a Fabricare cupru Copper production

2.C.5.b Fabricare plumb Lead production

2.C.5.c Fabricare nichel Nickel production

2.C.5.d Fabricare zinc Yinc production

2.C.5.e Fabricare alte metale Other metal production

2.C.5.f Stocarea, manevrarea şi transportul produselor metalice

Storage, handling and transport of metal products

2.D Alte industrii de prelucrare Other production industry

2.D.1 Fabricarea celulozei si hârtiei Pulp and paper

2.D.2 Fabricarea produselor alimentare şi a băuturilor Food and drink

2.D.3 Prelucrarea lemnului Wood processing

2.E Producerea de poluanţi organici persistenţi (POP) şi de metale grele Production of POPs

2.F Consumul de poluanţi organici persistenţi (POP) şi de metale grele Consumption of POPs and heavy metals

2.G Alte procese industriale Other production, consumption, storage, transportation or handling of bulk products

3 Utilizarea produselor Product use

3.A Aplicarea vopselelor Pain application

3.B Degresarea şi curăţarea chimică (uscată) Degreasing and dry cleaning

3.B.1 Degresarea Degreasing

3.B.2 Curăţarea chimică (uscată) Dry cleaning

3.C Produse chimice Chemical products

3.D Utilizarea altor produse Other product use

3.D.1 Tipărire Printing

3.D.2 Utilizarea casnică a solvenţilor Domestic solvent use

_______________________________________________________________________________________



3.D.3 Utilizarea altor produse Other product use

4 Agricultură Agriculture

4.B Creşterea animalelor şi managementul dejecţiilor animaliere

Animal husbandry and manure management

4.B.1 Bovine Cattle

4.B.1.a Vaci de lapte Dairy cattle

4.B.1.b Alte bovine Non-dairy cattle

4.B.2 Bivoli Buffalo

4.B.3 Ovine Sheep

4.B.4 Capre Goats

4.B.6 Cai Horses

4.B.7 Catâri şi măgari Mules and asses

4.B.8 Porcine Swine

4.B.9 Păsări Poultry

4.B.9.a Găini de ouă Laying hens

4.B.9.b Pui de carne Broilers

4.B.9.c Curcani Turkeys

4.B.9.d Alte pasari Other poultry

4.B.10 Lagune anaerobe Anaerobic lagoons

4.B.11 Sisteme lichide Liquid systems

4.B.12 Stocare dejecţii solide si paturi de uscare Solid storage and dry lot

4.B.13 Altele Other

4.D Cultivarea plantelor şi terenuri agricole Crop production and agricultural soils

4.D.1 Aplicarea de îngrăşăminte chimice pe bază de azot Synthetic N-fertilizers

4.D.2 Operaţii agricole şi emisii datorate păşunatului Agricultural operations and N-excretion on pasture range and paddock unspecified

4.D.2.a Operaţii agricole efectuate la nivelul fermelor, inclusiv depozitarea, manevrarea şi transportul produselor agricole

Farm-level agricultural operations including storage, handling and transport of agricultural products

4.D.2.b Operaţii agricole efectuate în afara fermelor, inclusiv depozitarea, manevrarea şi transportul produselor agricole in vrac

Off-farm storage, handling and transport of bulk agricultural products

4.D.2.c Emisii de compuşi de azot datorate dejecţiilor animaliere depuse în timpul păşunatului

N-excretion on pasture range and paddock unspecified (Please specify the sources included/excluded in the notes column to the right)

4.F Arderea miriştilor şi a resturilor vegetale Field burning of agricultural wastes

4.G Alte activităţi agricole Agriculture other

6 Deşeuri Waste

_______________________________________________________________________________________



6.A Depozitarea deşeurilor solide pe teren Solid waste disposal on land

6.B Colectarea, epurarea şi stocarea apelor uzate Waste water handling

6.C Incinerarea deşeurilor Waste incineration

6.C.a Incinerarea deşeurilor medicale Clinical Waste Incineration

6.C.b Incinerarea deşeurilor industriale Industrial Waste Incineration

6.C.c Incinerarea deşeurilor municipale Municipal Waste Incineration

6.C.d Crematorii Cremation

6.C.e Arderea la scară redusă a deşeurilor Small Scale Waste Burning

6.D Alte deşeuri Other waste

7.A Alte surse Other

7.A.1 Procesarea nisipului şi pietrişului Sand and gravel processing

7.A.2 Procesarea rocilor concasate şi a mineralelor sub formă de pulberi

Crushed stone processing and pulverised mineral processing

7.A.3 Prepararea betoanelor Concrete batching

7.A.4 Galvanizare Electroplating

7.A.5 Sablare Abrasive blasting

7.A.6 Sudură cu arc electric Electric arc welding

7.A.7 Fabricarea mangalului Charcoal manufacturing

7.A.8 Resuspensia particulelor de pe drumuri Road surface particulate matter resuspension

7.B Altele care nu sunt incluse în totalul naţional Other not included in National Total of the entire Territory

11 Surse naturale Natural sources

11.A Vulcani Volcanoes

11.B Incendii de pădure Forest Fires

11.C Alte surse naturale de emisii Other natural emissions

Chestionar "Surse mari de ardere_energie"cod NFR 1.A.1.a

Informatii referitoare la instalatiile energetice cu puteri termice nominale mai mari de 50 MW si activitati conexe

X(E) =…mY(N)=…m

1.A.1.a. 1.B.1.a. 2.A.7.c. 1.A.4*)

Activitate1

cod NFR conform anexei "Coduri NFR" cod IPPC LCP (DA/NU)

COV cod HG 699 SEVESO (DA/NU)

Instalatie 1.1 1.A.1.a. 1.1 DA - Instalatie 1.2 ……….…

Activitate2



Instalatie 2.1Instalatie 2.2…

*) in cazul in care unitatea detine si instalatii de ardere cu puteri termice nominale mai mici decat 50 MWt se va completa si chestionarul Surse de ardere de mica putereinformatiile privind activitatile conexe prezentandu-se global in prezentul chestionar

Email

Telefon

Fax

ActivitatiSpecificati activitatile/codurile NFR conform anexei "Coduri NFR"

Denumire instalatii/activitate

Persoana contact

Adresa obiectivSediu: Str. Mihai Viteazu, nr. 101, Localitatea Isalnita, Judetul DOLJ

Coordonate poarta de acces – Stereo 70

Cod CAEN 351; 353

Denumire operator economic Ex. S.C.Complexul Energetic Craiova S.A.

Denumire obiectiv Ex. Sucursala Electrocentrale Işalniţa

Pag. 1 din 4


Informatii referitoare la instalatiile energetice cu puteri termice nominale mai mari de 50 MW

Termica ElectricaMWt MWe

600 Ardere tangentiala

Gaze naturale 1.00E+06 Nm3


Pacura 70000 tone

X(E) Y(N)m m Nm3/h m3/h

denumire sistem 1eficienta sistem 1

denumire sistem 2

eficienta sistem 2

denumire sistem 1

eficienta sistem 1

denumire sistem 2

eficienta sistem 2

denumire sistem 1

eficienta sistem 1

denumire sistem 2

eficienta sistem 2

NOx SO2 CO Particule

In coloana "Denumire instalatie" se vor specifica toate instalatiile individuale de ardere (cazane abur, cazane apa fierbinte, turbine cu gaz)

In ceea ce priveste tipul arderii, se va mentiona, dupa caz, modul in care se realizeaza arderea combustibilului (ardere tangentiala, ardere in pat fluidizat etc.)

In ceea ce priveste sistemele de reducere a emisiilor, se vor preciza, dupa caz, atat sistemele primare (arzatoare cu NOx redusi si tipul acestora, ardere in pat fluidizat),cat si sistemele secundare (electrofiltre, instalatii de desulfurare, etc.)Referitor la debitul volumic al gazelor de ardere, se vor specifica:

- pentru debitul exprimat in Nm3/h : gaze uscate, conditii normale

- pentru debitul exprimat in m3/h : gaze umede, conditii realeReferitor la valorile limita autorizate, se vor specifica valorile limita reglementate prin autorizatia integrata de mediu pentru instalatie/cos.

mg/Nm3

Valori limita autorizate

Denumire cosH (m)

coordonate cosCaracteristici cos

Debit gaze ardere

NOx

Diametru (m)

Viteza gaze (m/s)

Denumire instalatie Consum

anualPutere

caloricaContinut sulf (%)

Capacitate termica nominala

(MWt)UM

densitateUM putere

calorica

Tip ardere\cazan

Date combustibil Productie energie

Continut cenusa

(%)Tip

U.M consum

Densitate

Denumire instalatie

Denumire instalatie

ParticuleSO2

Sisteme de reducere emisii

Temp gaze

(oC)

Pag. 2 din 4


Informatii referitoare la instalatiile energetice cu puteri termice nominale mai mari de 50 MW

600 Gaze naturale

1000000 Nm3

600 Pacura 70000 tone

Denumire instalatie

Capacitate termica nominala (MWt) Apr MaiTip

Consum anual

U.M consum

Ian Oct Nov Dec

Numar lunar de ore functionare

Iun Iul Aug SeptFeb Mar

Pag. 3 din 4


Activitati conexe: alte procese si activitati generatoare de emisii - preprocesare combustibili solizi, depozitare produse petroliere si deseuri solide

Descrierea fluxului tehnologic cu evidentierea activitatilor de preprocesare a combustibililor solizi şi depozitare deseuri solide, inclusiv principalele echipamente aferente

Schema bloc a fluxului tehnologic cu indicarea punctelor de emisie de poluanti in aer

Cantităţi de combustibili solizi preprocesate anual, frecvenţa de aprovizionare

Echipamente de procesare si capacitati de productie (tone/ora)

Tipuri si cantitati de carburant folosit anual de utilaje pentru activitati de preprocesare/postprocesare

Suprafata de depozitare a combustibililor solizi

Instalaţii locale captare si evacuare poluanţi: echipamentul/operatia/zona/activitatea unde sunt montate, debit aer evacuat, caracteristici geometrice cos

Instalaţii de ventilatie generala de hala: localizare(hala, atelier), tip ventilatie (mecanica/naturala), debit aer evacuat/volum hala, caracteristici geometrice evacuari

Sisteme de reducere emisii daca exista, tipul si eficienta acestora

Sistemul de transport al deseurilor solide

Cantitati anuale de deseuri solide depozitate si suprafata de depozitare -localizare

Depozitare si manevrare produse petroliere: tipuri rezervoarenumar rezervoare/tipcapacitate de stocare/rezervornumarul transe de alimentare/an.rezervor

Se vor furniza perechi de coordonate exprimate in proiectie Stereo70 pentru : delimitarea perimetrului unitatii, delimitarea suprafetelor de depozitare.Se vor aproxima perimetrele prin poligoane inchise si se vor furniza coordonatele asociate colturilor acestora.

Pag. 4 din 4

Chestionar "Surse ardere mica putere_punctuale"cod NFR 1.A.4

Informatii referitoare la instalatiile energetice cu puteri termice nominale sub 50 MWt si activitati conexe

X(E) =…mY(N)=…m

Activitate1

cod NFR conform anexei "Coduri NFR" cod IPPC

LCP (DA/NU)


Cazan ardere biomasa 1.A.4 - NU - Cuptor uscare 1.A.4 - NU - …

Email

Telefon

Fax


Persoana contact

Adresa obiectivSediu: Str. xxx, Localitatea xxx, Judetul xxx


Cod CAEN 351; 353

Denumire operator economicEx. O centrala electrica si de termoficare ce utilizeaza biomasa

Denumire obiectivEx. Centrala electrica si de termoficare ce utilizeaza biomasa

Pag. 1 din 4


Informatii referitoare la instalatiile energetice cu puteri termice nominale sub 50 MWt

Termica ElectricaMWt MWe


Gaze naturale 1.00E+06 Nm3


Pacura 70000 tone

X(E) Y(N)denumire sistem 1

eficienta sistem 1

denumire sistem

2

eficienta sistem 2

denumire sistem 1

eficienta sistem 1

denumire sistem 2

eficienta sistem 2

denumire sistem 1

eficienta sistem 1

denumire sistem 2

eficienta sistem 2

m m Nm3/h m3/h

In coloana "Denumire instalatie" se vor specifica toate instalatiile individuale de ardere (cazane abur, cazane apa calda, turbine cu gaz)In ceea ce priveste tipul arderii, se va mentiona, dupa caz, modul in care se realizeaza arderea combustibilului (ardere tangentiala, ardere in pat fluidizat etc.)In ceea ce priveste sistemele de reducere a emisiilor, se vor preciza, dupa caz, atat sistemele primare (arzatoare cu NOx redusi si tipul acestora, ardere in pat fluidizat, etc), cat si sistemele secundare (electrofiltre, instalatii de desulfurare, etc.)Referitor la debitul volumic al gazelor de ardere, se vor specifica:


- pentru debitul exprimat in m3/h : gaze umede, conditii reale

Denumire instalatie

NOx

Diametru (m)

Viteza gaze (m/s)

Denumire cos

H (m)

coordonate cos

Caracteristici cos

Debit gaze ardere


anualPutere calorica

Continut sulf (%)

Capacitate termica

nominala (MWt)UM

densitateUM putere

calorica

Tip ardere\cazan

ParticuleSO2

Sisteme de reducere emisii

Date combustibil

Temp gaze (oC)

Productie energie

Continut cenusa

(%)Tip

U.M consum

Densitate

Pag. 2 din 4



600 Gaze naturale

1000000 Nm3

600 Pacura 70000 tone

Denumire instalatie

Capacitate termica nominala (MWt)

TipSeptembrieFebruarie Martie

Consum anual

UM consum Aprilie MaiIanuarie


Octombrie Noiembrie DecembrieIunie Iulie August

Pag. 3 din 4



Activitati conexe: alte procese si activitati generatoare de emisii - preprocesare combustibili solizi, depozitare produse petroliere si deseuri solide

Descrierea fluxului tehnologic cu evidentierea activitatilor de preprocesare a combustibililor solizi şi depozitare deseuri solide, inclusiv principalele echipamente aferente


Cantităţi de combustibili solizi preprocesate anual, frecvenţa de aprovizionare

Echipamente de procesare si capacitati de productie (tone/ora)


Suprafata de depozitare a combustibililor solizi




Sistemul de transport al deseurilor solide

Cantitati anuale de deseuri solide depozitate si suprafata de depozitare -localizare

Depozitare si manevrare produse petroliere: tipuri rezervoarenumar rezervoare/tipcapacitate de stocare/rezervornumarul transe de alimentare/an.rezervor


NotaIn cazul in care sursele de ardere apartin unui operator avand profilul de activitate prelucrarea lemnului iar aceste surse utilizeaza drept combustibil lemnul,activitatile conexe se vor referi (depozitare materie prima, preprocesare, etc) la toate operatiile de preprocesare care se efectueaza in cadrul unitatii

Pag. 4 din 4

Chestionar "Rafinarii"cod NFR 1.A.1.b

Informatii referitoare la instalatiile de rafinare titei si alte procese

X(E) =…mY(N)=…m

1.A.1.b. 1.B.2.a.iv

Activitate1

cod NFR cf anexei "Coduri NFR"

IPPC cod IPPC

LCP (DA/NU)


Instalatie 1.1 1.A.1.b. 1.2 - - DAInstalatie 1.2 ……….…

Activitate2


IPPC cod IPPC

LCP (DA/NU)


Instalatie 2.1Instalatie 2.2…

*) in cazul in care unitatea detine si instalatii de ardere cu puteri termice nominale mai mici decat 50 MWt se va completa si chestionarulSurse de ardere de mica putere, informatiile privind activitatile conexe prezentandu-se global in prezentul chestionar

Email

Telefon

Fax



Persoana contact

Adresa obiectivSediu: xxx, Localitatea xxx, Judetul xxx


Cod CAEN 192

Denumire operator economic Ex. S.C.OMV Petrom S.A.

Denumire obiectivEx. Punct de lucru - Rafinarie

Pag. 1 din 9


Informatii referitoare la instalatiile de rafinare a titeiului - cuptoare de proces

Instalatie Distilare Atmosferica si in Vid - DAV Gaze naturale Nm3Instalatie Distilare Atmosferica si in Vid - DAV Gaz rafinarie toneInstalatie Distilare Atmosferica si in Vid - DAV Pacura toneInstalatie Distilare Atmosferica si in Vid - DAV alt combustibilCracare catalitica combustibil1Cracare catalitica combustibil2


Instalatie Distilare Atmosferica si in Vid - DAV




Cracare catalitica

Cracare catalitica

Consum anual

Putere calorica

Continut sulf (%)

Capacitate instalata UM

densitateUM putere

calorica

UM cantitate procesata

Date combustibil

Continut cenusa

(%)Tip

U.M consum

Densitate

H (m)coordonate cos

Caracteristici cos

Debit gaze ardereViteza gaze (m/s)

Temp

gaze (oC)Diametru (m)

Denumire instalatie

Cantitate procesata

UM capacitate instalata

Denumire cos / Cod identificare

Denumire instalatie

Pag. 2 din 9


denumire sistem 1

eficienta sistem 1

denumire sistem 2

eficienta sistem 2

denumire sistem 1

eficienta sistem 1

denumire sistem 2

eficienta sistem 2

denumire sistem 1

eficienta sistem 1

denumire sistem 2

eficienta sistem 2






Cracare cataliticaCracare catalitica

Pentru fiecare instalatie se vor mentiona toti combustibilii utilizati in anul de inventariere conform exemplului din tabelalt combustibil- a specifica tipul de combustibilpe schema de flux se vor nota codurile de identificare ale cosurilor, coduri ce se vor regasi in tabelul de cosuriIn ceea ce priveste sistemele de reducere a emisiilor, se vor preciza, dupa caz, atat sistemele primare (arzatoare cu NOx redusi si tipul acestora, injectie abur, etc), cat si sistemele secundare (baterii cicloane, etc.)Referitor la debitul volumic al gazelor de ardere, se vor specifica:


- pentru debitul exprimat in m3/h : gaze umede, conditii realeReferitor la valorile limita autorizate, se vor specifica valorile limita reglementate prin autorizatia integrata de mediu pentru instalatie/cos.

Denumire instalatie

mg/Nm3

Valori limita autorizateCO

Sisteme de reducere emisiiParticuleNOx

Pag. 3 din 9


Informatii referitoare la alte procese din rafinarie

X(E) Y(N)

m m Nm3/h m3/hInstalatie recuperare sulf (DGRS)

- - -Incinerator DGRS

- - -gaze

naturale Nm3Cracare catalitica - regenerare catalizator

Facla1 gaze naturale flacara de veghe

- - -gaze

naturale Nm3

- - -

Facla1

- - -gaze arse la facla * Nm3

- - -

denumire sistem 1

eficienta sistem 1

denumire sistem 2

eficienta sistem 2

denumire sistem 1

eficienta sistem 1

denumire sistem 2

eficienta sistem 2

denumire sistem 1

eficienta sistem 1

denumire sistem 2

eficienta sistem 2


Instalatie recuperare sulf (DGRS)Incinerator DGRSCracare catalitica - regenerare catalizator

Facla1 gaze naturale flacara de veghe

- - - -

Facla1 - - - - - - - -

Pentru instalatie recuperare sulf (DGRS) se va completa partea din tabel referitoare la sisteme de reducere numai in cazul existentei unui sistem de tratare gaze de coada (tail gas treatment). Se va prezenta o scurta descriere a sistemului de tratare gaze de coada In ceea ce priveste sistemele de reducere a emisiilor, se vor preciza, dupa caz, atat sistemele primare, cat si sistemele secundareReferitor la valorile limita autorizate, se vor specifica valorile limita reglementate prin autorizatia integrata de mediu pentru instalatie/cos.

* Pentru gazele arse la facle se vor furniza date privind: continutul mediu de sulf, puterea calorica inferioara si continutul de COVnmPentru situatiile in care au loc evacuari directe in atmosfera de gaze de purja (ventilatie), se va mentiona modul de evacuare: prin cos(uri) - in acest caz se vor furniza datele de cos, sau ca emisii fugitive

mg/Nm3


Denumire cos / Cod

identificareH (m)


Debit gaze ardere

Diametru (m)

Temp gaze

(oC)

Eficienta de recuperare

sulf %

Cantitate sulf

recuperata - tone/an

Nr trepte desulfurare

Tip

Denumire instalatie

U.M consum

Date combustibil sau gaze arse la facla

Viteza gaze (m/s)

ParticuleSO2

Sisteme de reducere emisiiNOx

Denumire instalatieConsum

anual

Pag. 4 din 9


Centralizator caracteristici cosuri de dispersie

X(E) m

Y(N) m

denumire sistem 1 eficienta sistem 1 denumire sistem 2

eficienta sistem 2

denumire sistem 1

eficienta sistem 1

denumire sistem 2

eficienta sistem 2

denumire sistem 1

eficienta sistem 1

denumire sistem 2

eficienta sistem 2

denumire sistem 1

eficienta sistem 1

denumire sistem 2

eficienta sistem 2

Schema bloc a fluxului tehnologic cu indicarea cosurilor aferente instalatiilor (cod intern de identificare a cosurilor) Se vor inregistra toate cosurile aferente instalatiilor destinate proceselor de aredere sau altor procese, chiar daca au fost mentionate in foile "arderi_proces" si "alte procese"

SO2CO Particule

coordonate cos

Sisteme de reducere emisiiNOx

Caracteristici cosH

(m)Diametru

(m)Viteza gaze

(m/s)Debit gaze

ardere (Nm3/h)

Temp gaze

(oC)

Denumire cos

Denumire cos Cod identificare cos Instalatie racordata

Pag. 5 din 9


Informatii referitoare la regimurile de functionare ale instalatiilor


Gaze naturale Nm3


Gaz rafinarie tone


Pacura tone


alt combustibil

Cracare catalitica

combustibil1

Cracare catalitica

combustibil2

Se vor lua in considerare atat procesele de ardere cat si celelalte procese conexe - DGRS, incinerator, facle

Numar anual de ore de

functionareOctombrie Noiembrie Decembrie


Iunie Iulie August SeptembrieFebruarie Martie

Denumire instalatie Aprilie Mai

Tip combustibil

Consum anual

U.M consum

Ianuarie

Pag. 6 din 9


Informatii referitoare la rezervoarele pentru stocarea materiei prime si a produselor din rafinarie

Rezervoare verticale cu capac fix

X(E) m

Y(N) m

* Panta se defineste ca raportul dintre inaltimea capacului si diametrul rezervorului

Rezervoare orizontale cu capac fix

X(E) m

Y(N) m

Coordonate rezervorPozitionare (subteran/supra

teran)

Volum de

lucru (m3)

Rezervor incalzit

(I)/neincalzit (N)Culoare rezervor

Panta capac conic *

Cod identificare

rezervor

Capacitate utila de stocare

UM Produs stocat/vehiculatVolum anual de lichid introdus

(m3)Numar umpleri/an Numar goliri/an

Lungime totala(m)

Diametru (m)

Coordonate rezervor

Inaltime maxima

lichid (m)

Inaltime medie lichid

(m)

Volum de lucru

(m3)Rezervor incalzit (I)/neincalzit (N)

Culoare rezervor

Tip capac (dom/con)

Diametru (m)

Inaltime capac (m)

Raza capac tip dom (m)

Cod identificare

rezervor

Cod identificare

rezervor

Inaltime totala(m)

Cod identificare

rezervor


UM Numar umpleri/anVolum anual de lichid introdus

(m3)Numar goliri/anProdus stocat/vehiculat

Pag. 7 din 9


Rezervoare cu capac flotant extern

X(E) m

Y(N) m

* Tipuri etanseizare: mecanica, etanseizare lichid, etanseizare vapori

Rezervoare cu capac flotant intern

X(E) m

Y(N) m


Cod identificare

rezervor

Cod identificare

rezervor


UM

Cod identificare

rezervor

Cod identificare

rezervorProdus stocat/vehiculat

Culoare rezervor

Conditii interne pereti

(ruginiti/neruginiti)

Culoare rezervor

Tipuri etanseizare primara si secundara *


UM Produs stocat/vehiculat

Coordonate rezervorConditii interne pereti


Constructie (sudat/nituit)

Tipuri etanseizare primara si

secundara *

Tip capac (ponton/punte

dubla)

Categorie fitinguri

(tipica/specifica)

Diametru (m)

Volum de

lucru (m3)

Volum anual de lichid introdus


Diametru (m)

Coordonate rezervorCapac autoportant

(da/nu)

Numar si diametru coloane de sprijin

capac

Detalii constructive

capac tip punte dubla



Volum de

lucru (m3)

Pag. 8 din 9


Alte procese si activitati generatoare de emisii din rafinarie

Volum de apa uzata industriala supusa epurarii (m3/an)

Informatii privind transferul de materii prime/subproduse/produse, lichide si gazoasenumar valvenumar pompe fractii lichide usoarenumar compresoarevalve reglare presiune gazenumar flanse si conexiuninumar stuturi de prelevare

Incinerare ape uzatetip si cantitate anuala de combustibil utilizatdenumire cos/cod intern cos - se vor regasi pe foaia tabel_cosuriregimul de functionare - se va completa pe foaia Regim de functionare

Instalatie fabricare hidrogentip si cantitate anuala de combustibil utilizatdenumire cos/cod intern cos - se vor regasi pe foaia tabel_cosuriregimul de functionare - se va completa pe foaia Regim de functionare

Turnuri de racirenumar turnuri de racireinaltime si volum anual de apa racita pentru fiecare turn

Lista produselor si cantitatile fabricate in anul de inventariere

Livrare produse petrolierenumar statii de livrare pe tipuri de mijloace de transport (auto, CF, naval)sisteme umplere pe tipuri de mijloace de transport (pe la baza, prin imersie, prin varsare)tip sistem de recuperare vapori pe statie de livrare (condensare, carbune activ etc)eficienta sistem de recuperare vapori pe statie de livrareproduse si cantitati anuale livrate pe fiecare statie de livrare

Lista transportatorilor

Lista beneficiarilor si cantitati livrate fiecarui beneficiar pe tipuri de produse, inclusiv la export

Transport interntip si numar de utilaje/tip, putere motor/tip (automacarele, motocare, etc)tip si consum anual de carburant Pag. 9 din 9

Chestionar "Fabricare cocs"cod NFR 1.A.1.c

Informatii referitoare la instalatiile de fabricare a cocsului

X(E) =…mY(N)=…m

1.A.1.c 1.B.1.b 1.B.1.a

Activitate1

cod NFR conform anexei "Coduri NFR"

IPPC cod IPPC

LCP (DA/NU)


Instalatie 1.1 Cuptor cocs 1.A.1.c1.B.1.b1.B.1.a

Email

Telefon

Fax



Persoana contact

Instalatie 1.1 Cuptor cocs_Emisii fugitive

Denumire operator economic

Denumire obiectiv

Adresa obiectiv


Cod CAEN

1.3 NU - NU

Pag. 1 din 4



tone/anCuptor cocs

carbune toneCuptor cocs

gaz de cocs Nm3

X(E) Y(N) NOx SO2 CO Particule

m m Nm3/h m3/h DA/NUCuptor cocsCuptor cocs

In cazul in care exista sistem de tratare a gazului de cocs, se va prezenta o descriere a acestuia si, in masura posibilului, se vor indica valorile de concentratii in emisii rezultate dupa tratareDe asemenea, se va mentiona modul de utilizare a gazelor de cocs tratate, cu precizarea cantitatilor si procentelor pe utilizatoriReferitor la valorile limita autorizate, se vor specifica valorile limita reglementate prin autorizatia integrata de mediu pentru instalatie/cos

Denumire instalatie

mg/Nm3


Denumire cosH (m)


Debit gazeDiametru (m)

Viteza gaze (m/s)


anualPutere


Capacitate de productie (tone/an) UM

densitateUM putere

calorica

Productie an inventariere

Sistem tratare gaze

cuptor de cocs*

Date combustibil

Temp gaze

(oC)

Continut cenusa

(%)Tip

U.M consum

Densitate

Pag. 2 din 4



Cuptor cocs carbune tone

Cuptor cocs gaz de cocs

Nm3

Nota Se vor indica, pentru fiecare luna in parte atat numarul de ore de functionare, cat si numarul de sarje de cocs realizate: nr. ore/nr. sarje

Denumire instalatie

Capacitate de productie (tone/an) Apr MaiTip

Consum anual

U.M consum

Ian Oct Nov Dec

Numar lunar de ore functionare/Numar sarje pe luna

Iun Iul Aug SeptFeb Mar

Pag. 3 din 4


Stocare si manevrare carbune si cocs

Descrierea fluxului tehnologic: concasare carbune, preincalzire carbune, incarcare cuptor, cocsificare, descarcare cuptor, stingere cocs, manevrare cocs


Duratele fazelor proceselor tehnologice: preincalzire carbune, incarcare cuptor, cocsificare, descarcare cuptor, stingere cocs

Frecvenţa de aprovizionare cu carbune cocsificabil si mijloace de aprovizionare (CF, auto)

Echipamente de manevrare carbune (transfer zona depozitare la concasor si transfer la cuptor)

Echipamente/facilitati manevrare si stocare cocs

Tipuri si cantitati de carburant folosit anual de utilaje mobile motorizate

Suprafate de depozitare a carbunelui si a cocsului

Se vor furniza perechi de coordonate exprimate in proiectie Stereo70 pentru : delimitarea perimetrului unitatii, delimitarea suprafetelor de depozitare. Se vor aproxima perimetrele prin poligoane inchise si se vor furniza coordonatele asociate colturilor acestora.

Informatii privind utilajele/echipamentele dotate cu motoare cu ardere interna

Tip utilaj/echipament

NumarPutere motor

(kW)Tip carburant

Consum orar de carburant

(kg/h)

Numar de ore de

functionare pe an

Consum anual de carburant

(tone)MotostivuitoareEtc

Informatii privind traficul intern

Tip vehicul NumarCapacitate utila

(tone)Tip carburant

Consum specific

(l/100km)

Numar de ore de

functionare pe an

Kilometraj anual parcurs

in incinta (km)

Camioane

Etc.

Pag. 4 din 4

Chestionar "Procese_productie_metalurgie"coduri NFR 1.A.2.a, 1.A.2.b, 2.C

Informatii referitoare la instalatii de ardere cu contact in industria metalurgica

X(E) =…mY(N)=…m

Activitate1

cod NFR conform anexei "Coduri NFR" cod IPPC LCP (DA/NU) COV cod HG 699

SEVESO (DA/NU)

Fabricarea fontei, otelului si feroaliajelor-arderi 1.A.2.a 2 ..... NU - NUFabricare metale neferoase-arderi 1.A.2.b 2 ..... NU - NUFabricarea fontei si otelului 2.C.1 2 ..... NU - NUFabricare feroaliaje 2.C.2 2 ..... NU - NUFabricare aluminiului 2.C.3 2 ..... NU - NUetc.


Denumire obiectiv

Adresa obiectiv


Cod CAEN


Persoana contact

Email

Telefon

Fax

Pag. 1 din 7


Informatii referitoare la instalatii de ardere cu contact in industria metalurgica

ProdusProductie

anuala (GJ/t)

tone

clincherGJ/tona clincher


denumire sistem 1 eficienta sistem 1denumire sistem 2

eficienta sistem 2

denumire sistem 1

eficienta sistem 1

denumire sistem 2

eficienta sistem 2

denumire sistem 1

eficienta sistem 1

denumire sistem 2

eficienta sistem 2

In ceea ce priveste sistemele de reducere a emisiilor, se vor preciza, dupa caz, atat sistemele primare (arzatoare cu NOx redusi si tipul acestora, etc)cat si sistemele secundare (electrofiltre, instalatii de desulfurare, etc.)Referitor la debitul volumic al gazelor de ardere, se vor specifica:



Caracteristici cos


anualPutere

calorica

Denumire cosH (m)

Date productieConsum energetic specific

Sisteme control emisii

Capacitate termica nominala (MWt)

Date combustibil

TipU.M

consumDensitate

UM densitate

UM putere calorica Continut

cenusa (%)

Debit gaze ardere

NOx ParticuleSO2

coordonate cos

Continut sulf (%)

Diametru (m)

Viteza gaze (m/s)

Temp gaze

(oC)

Pag. 2 din 7


Informatii referitoare la emisii dirijate din instalatii tehnologice de fabricare a aliajelor feroase sau neferoase

Metal %

X(E) Y(N)m m Nm3/h m3/h Descriere Poluant eficienta (%)

NOTAPentru fiecare proces se va indica, dupa caz, sistemul/masura de reducere a emisiilor, poluantul controlat si eficienta sistemului/masuriiIn cazul activitatii de topire a metalelor în coloana "Denumire instalatie / echipament" se va indica tipul cuptorului (creuzet, inductie, arc electric, etc.) Compozitia pentru fiecare tip de aliaj va fi furnizata in procente de masa.

Sistem/masura de reducere a emisiilorcoordonate cosH (m)

Diametru (m)

Viteza gaze (m/s)

Debit gaze reziduale Temp gaze

(oC)

Caracteristici cos

Denumire cos

Denumire operatie

Denumire instalatie / echipament

Capacitate instalatie / echipament

UM

Tip aliajProductie

anuala UM

Date productie

Compozitie aliaj

Pag. 3 din 7


Informatii referitoare la emisii dirijate din instalatii tehnologice, altele decat cele care presupun arderi cu contact

X(E) Y(N)m m Nm3/h m3/h Descriere Poluant eficienta (%)

NOTAPentru fiecare proces se va indica, dupa caz, sistemul/masura de reducere a emisiilor, poluantul controlat si eficienta sistemului/masurii

Consum anual

Denumire operatie

UM

Caracteristici cos



Produs

Denumire cos Diametru (m)

H (m)coordonate cos

Date productie

UM

Consumuri materii prime

Viteza gaze (m/s)

UM

Temp

gaze (oC)

Productie anuala

Sistem/masura de reducere a emisiilorDebit gaze reziduale

Materie prima

Pag. 4 din 7


Informatii referitoare la instalatii de ardere cu contact in industrie si la instalatii tehnologice

Tip proces Durata sarje

NOTASe vor completa informatii privind toate instalatiile si procesele, atat cele de ardere cu contact cat si cele tehnologice

Ianuarie


IunieDenumire instalatie Iulie August SeptembrieFebruarie Martie Aprilie Mai

orecontinuu/sarjeOctombrie Noiembrie Decembrie

Pag. 5 din 7


Alte procese si activitati generatoare de emisii - aprovizionare, preprocesare materii prime şi postprocesare produse

Descrierea fluxului tehnologic cu evidentierea activitatilor de preprocesare a materiilor prime şi postprocesare produse, inclusiv principalele echipamente aferente


Cantităţi de materii prime solide/lichide procesate anual, frecvenţa de aprovizionare

Tipuri si cantitati de combustibil utilizat anual in surse stationare pentru activitati de preprocesare/postprocesare


Cantităţi de combustibili (solizi,lichizi) depozitate anual, frecvenţa de aprovizionare

Cantitati produse finite/subproduse/deseuri solide/lichide postprocesate in anul de inventariere

Facilitati stocare materii prime, materiale şi produse:stocare in vrac (in aer liber, buncare, padocuri, etc.)stocare in ambalajestocare in rezervoare a substantelor organice volatile (detalii conform tabelului de mai jos)



Sisteme de reducere a emisiilor daca exista, tipul si eficienta acestora

In cazul in care materiile prime/produsele/subprodusele/deseurile solide se depoziteaza in aer liber se va mentiona suprafata(ele) de depozitare

Volumul apelor uzate epurate anual (m3).

NotaSe vor avea in vedere toate activitatile/procesele ce preced/succed procesele de ardere cu contactSe vor furniza perechi de coordonate exprimate in proiectie Stereo70 pentru : delimitarea perimetrului unitatii, delimitarea suprafetelor de depozitare.Se vor aproxima perimetrele prin poligoane inchise si se vor furniza coordonatele asociate colturilor acestora.

Pag. 6 din 7


Informatii referitoare la rezervoarele pentru stocarea materiilor prime/produselor

X(E) m

Y(N) m

In tabelul de mai sus se vor inscrie datele pentru fiecare dintre rezervoarele componente alte parcului de rezervoare


Tip utilaj/echipament NumarPutere motor

(kW)Tip carburant

Consum orar de carburant (kg/h)

Numar de ore de functionare

pe an

Consum anual de carburant (tone)

MotostivuitoareEtc



(tone)Tip carburant

Consum specific

(l/100km)


pe an

Kilometraj anual parcurs in incinta

(km)AutocisterneCamioane

Etc.

Tip rezervorCapacitate utila

de stocareUM

Produs stocat/vehiculat

Coordonate rezervorCantitatea anuala produs

vehiculat UM

Inaltime(m)

Diametru (m)

Pag. 7 din 7

Chestionar "Chimie"cod NFR 2.B

Informatii referitoare la instalatiile chimice

X(E) =…mY(N)=…m

Activitate1 cod NFR conform anexei "Coduri NFR"

IPPC cod IPPC LCP (DA/NU) COV cod HG 699

SEVESO (DA/NU)

Fabricare amoniac 2.B.1Fabricare acid azotic 2.B.2Fabricare acid adipic 2.B.3Fabricare carbid 2.B.4Alte procese din industria chimică 2.B.5.aStocare, manevrare, transport produse chimice 2.B.5.b


Cod CAEN

4



Denumire obiectiv

Adresa obiectiv


Profil de activitate

Persoana contact

Email

Telefon

Fax

Pag. 1 din 5


Informatii referitoare la instalatiile de fabricare a compusului chimic

X(E) Y(N)

tone/anm m Nm3/h m3/h

NOx SO2 CO Particule COV ………

(%)Concentratie

garantata furnizor (UM)

Pentru fiecare proces se va indica, dupa caz, sistemul/masura de reducere a emisiilor, poluantul controlat si eficienta sistemului/masuriiReferitor la debitul volumic al gazelor de ardere, se vor specifica:


- pentru debitul exprimat in m3/h : gaze umede, conditii realeReferitor la valorile limita autorizate, se vor specifica valorile limita reglementate prin autorizatia/autorizatia integrata de mediu pentru instalatie/cos si

conditiile pentru care sunt stabilite (temperatura, presiune, gaz uscat/umed)

Capacitate de productie (tone/an)

Productie an inventariere

Operatie

mg/Nm3


Operatie

Sisteme de reducere a emisiilor

Tip Poluant

Temp

gaze (oC)

Caracteristici cos

Debit gazeDiametru (m)

Viteza gaze (m/s)

coordonate cos

Eficienta

Denumire cosH (m)

Denumire instalatie

Pag. 2 din 5


Informatii referitoare la instalatiile de fabricare a compusului chimic

Operatie Numar lunar de ore functionareDenumire instalatie

Capacitate de productie (tone/an) Aprilie MaiIanuarie OctombrieFebruarie Martie Iunie Iulie Noiembrie DecembrieAugust Septembrie

Pag. 3 din 5


Informatii referitoare la stocarea substantelor organice lichide in rezervoare

Rezervoare verticale

X(E) m

Y(N) m


Rezervoare orizontale

X(E) m

Y(N) m


Cod identificare rezervor


UMProdus

stocat/vehiculat

Volum anual de

lichid introdus

(m3)

Numar umpleri/an

Numar goliri/an

Inaltime totala(m)

Diametru (m)

Inaltime maxima

lichid (m)

Inaltime medie lichid (m)

Volum de

lucru (m3)

Rezervor incalzit

(I)/neincalzit (N)

Culoare rezervor

Tip capac (dom/con)

Inaltime capac (m)


Panta capac conic *

Coordonate rezervor



UMProdus

stocat/vehiculat

Volum anual de

lichid introdus

(m3)

Numar umpleri/an

Numar goliri/an

Culoare rezervor

Pozitionare (subteran/su

prateran)

Coordonate rezervorLungime

totala(m)

Diametru (m)

Volum de

lucru (m3)

Rezervor incalzit

(I)/neincalzit (N)

Pag. 4 din 5


Informatii privind Fluxul tehnologic si Alte activitati

Descrierea fluxului tehnologic


Echipamente de manevrare materie prima

Facilitati stocare materii prime, materiale şi produse:stocare in vrac (in aer liber)stocare in ambalajestocare in rezervoare a substantelor organice volatile (detalii in foaia "StocariRezervoare")

Instalaţii locale captare si evacuare poluanţi: echipamentul/operatia/zona/activitatea unde sunt montate, debit aer evacuat, caracteristici geometrice cosIn cazul in care exista sistem de tratare a efluentului gazos, se va prezenta o descriere a acestuia si, in masura posibilului, se vor indica valorile de concentratii in emisii rezultate dupa tratare

Instalaţii de ventilatie generala de hala: localizare(hala, atelier), tip ventilatie (mecanica/naturala), debit aer evacuat/volum hala, caracteristici geometrice evacuariSisteme de reducere a emisiilor daca exista, tipul si eficienta acestora





NumarPutere motor

(kW)Tip carburant


(kg/h)


pe an


(tone)MotostivuitoareEtc



(tone)Tip carburant

Consum specific

(l/100km)


pe an

Kilometraj anual parcurs in incinta (km)

Etc.

NotaSe vor furniza perechi de coordonate exprimate in proiectie Stereo70 pentru : delimitarea perimetrului unitatii, delimitarea suprafetelor de depozitare. Se vor aproxima perimetrele prin poligoane inchise si se vor furniza coordonatele asociate colturilor acestora.

Pag. 5 din 5

Chestionar "Procese_productie_celuloza"coduri NFR 1.A.2.d, 1.A.2.f, 2.D.1

Informatii referitoare la instalatii de fabricare a celulozei şi hârtiei

X(E) =…mY(N)=…m

Activitate1


SEVESO (DA/NU)

Fabricarea celulozei si hârtiei - Arderi cu contact la fabricarea celulozei şi hârtiei

1.A.2.d ............... ..................... - ....................

Fabricarea celulozei si hârtiei - cuptoarele de regenerare a varului

1.A.2.f.i

Fabricarea celulozei şi hârtiei 2.D.1Colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate 6.B etc.


Persoana contact

Email

Telefon

Fax

Adresa obiectiv


Cod CAEN


Denumire obiectiv

Pag. 1 din 6


Informatii referitoare la instalatii de ardere cu contact la fabricarea celulozei şi hârtiei

Produs Productie anuala X(E) Y(N)

tonem m Nm3/h m3/h

NOx SO2 CO Particule ............. .............

In ceea ce priveste sistemele de reducere a emisiilor, se vor preciza, dupa caz, atat sistemele primare (arzatoare cu NOx redusi si tipul acestora, etc),cat si sistemele secundare (electrofiltre, instalatii de desulfurare, etc.)Referitor la debitul volumic al gazelor de ardere, se vor specifica:



Referitor la valorile limita autorizate, se vor specifica valorile limita reglementate prin autorizatia/autorizatia integrata de mediu pentru instalatie/cos si conditiile pentru care sunt stabilite (temperatura, presiune, gaz uscat/umed, continut O2)

Se vor completa numai consumurile de combustibili asociate proceselor tehnologice, pe instalatie de ardereSe vor furniza datele referitoare la productiile de celuloză uscată nealbita, cantitatea de lesie neagra şi continutul de materii solide din lesia neagra exprimat in procente de masa, productia de ulei de tal, productia de terebentina

Denumire instalatie

Denumire instalatie

Denumire instalatie

Tip instalatie

denumire sistem 1


(mg/Nm3) (mg/m3)


Date combustibil

Tip

denumire sistem 2

Denumire cos

SO2

coordonate cos

NOx

eficienta sistem 2

denumire sistem 1

eficienta sistem 1

eficienta sistem 1 denumire sistem 2eficienta sistem 2

Date productieConsum energetic

specific


denumire sistem 1

eficienta sistem 1

denumire sistem 2

eficienta sistem 2

H (m)

Particule

U.M consum

DensitateUM

densitateUM putere

calorica

Continut cenusa

(%)

Debit gaze ardere

Procedeul aplicat

(GJ/t)

Caracteristici cos


anualPutere


Diametru (m)

Viteza gaze (m/s)

Temp

gaze (oC)

Pag. 2 din 6


Informatii referitoare la emisii dirijate din insta latii tehnologice, altele decat cele care presupun arderi cu contact


Particule NOx SO2 NH3 ............. .............Descriere Poluant eficienta (%)

NOTAPentru fiecare proces se va indica, dupa caz, sistemul/masura de reducere a emisiilor, poluantul controlat si eficienta sistemului/masuriiReferitor la valorile limita autorizate, se vor specifica valorile limita reglementate prin autorizatia/autorizatia integrata de mediu pentruinstalatie/cos si conditiile pentru care sunt stabilite (temperatura, presiune, gaz uscat/umed)

Denumire operatie

Denumire operatie Valori limita autorizate

(mg/Nm3) (mg/m3)

Diametru (m)

Viteza gaze (m/s)

Temp gaze

(oC)

Sistem/masura de reducere a emisiilor

Debit gaze rezidualecoordonate cos

Denumire operatie

UM

Caracteristici cos


Denumire instalatie / echipament Consumuri materii prime

Materie prima

Consum anual UM UM

Date productie

H (m)

Produs

Denumire cos

Productie anuala

Pag. 3 din 6


Informatii referitoare la instalatii de ardere cu c ontact in industrie si la instalatii tehnologice


NOTASe vor completa informatii privind toate instalatii le si procesele, atat cele de ardere cu contact cat si cele tehnologice

Maiorecontinuu/sarje

Octombrie Noiembrie DecembrieIanuarie


IunieDenumire instalatie Iulie August SeptembrieFebruarie Martie Aprilie

Pag. 4 din 6











Instalaţii locale captare si evacuare poluanţi: echipamentul/operatia/zona/activitatea unde sunt montate, debit aer evacuat, caracteristici geometrice cosIn cazul in care exista sistem de tratare a gazului, se va prezenta o descriere a acestuia si, in masura posibilului, se vor indica valorile de concentratii in emisii rezultate dupa tratare





NotaSe vor avea in vedere toate activitatile/procesele ce preced/succed procesele de ardere cu contactSe vor furniza perechi de coordonate exprimate in p roiectie Stereo70 pentru : delimitarea perimetrului unitatii, delimitarea suprafetelor de depozitare.Se vor aproxima perimetrele prin poligoane inchise si se vor furniza coordonatele asociate colturilor acestora.

Pag. 5 din 6


Informatii referitoare la rezervoarele pentru stoca rea materiilor prime/produselor

X(E) m

Y(N) m




NumarPutere motor

(kW)Tip carburant



pe an


MotostivuitoareEtc



(tone)Tip carburant

Consum specific

(l/100km)


pe an



Etc.


vehiculat UM

Inaltime(m)

Diametru (m)


de stocareUM


Pag. 6 din 6

Chestionar "Procese_productie_alimente_bauturi"coduri NFR 1.A.2.e, 2.D.2

Informatii referitoare la instalatii de fabricare a produselor alimentare şi a băuturilor

X(E) =…mY(N)=…m

Activitate1


SEVESO (DA/NU)

Fabricarea produselor alimentare şi a băuturilor 2.D.2............... ..................... - ....................

Fabricarea produselor alimentare şi a băuturilor-arderi cu contact

1.A.2.e

etc.


Persoana contact

Email

Telefon

Fax

Adresa obiectiv


Cod CAEN

Profil de activitate Ex: Fabricare produse alimentare


Denumire obiectiv

Pag. 1 din 6


Informatii referitoare la instalatii de ardere cu contact la fabricarea alimentelor si bauturilor

Produs Productie anuala X(E) Y(N)tone m m Nm3/h m3/h

NOx SO2 CO Particule COV .............

In ceea ce priveste sistemele de reducere a emisiilor, se vor preciza, dupa caz, atat sistemele primare (arzatoare cu NOx redusi si tipul acestora, etc), cat si sistemele secundare (electrofiltre, instalatii de desulfurare, etc.)Referitor la debitul volumic al gazelor de ardere, se vor specifica:


- pentru debitul exprimat in m3/h : gaze umede, conditii realeReferitor la valorile limita autorizate, se vor specifica valorile limita reglementate prin autorizatia/autorizatia integrata de mediu pentru instalatie/cossi conditiile pentru care sunt stabilite (temperatura, presiune, gaz uscat/umed, continut O2)

Se vor completa numai consumurile de combustibili asociate proceselor tehnologice, pe instalatie de ardere

Denumire instalatie

Denumire instalatie

Denumire instalatieValori limita autorizate

(mg/Nm3) (mg/m3)

eficienta sistem 2

denumire sistem 1

eficienta sistem 1




Date combustibil

TipU.M

consum

(GJ/t)

Cantitate lemn/rumegus pentru afumare

kg/an

Continut cenusa

(%)

Denumire cos


NOx

denumire sistem 2

ParticuleSO2

coordonate cos

denumire sistem 1

eficienta sistem 1

denumire sistem 2

eficienta sistem 2

eficienta sistem 2

Debit gaze ardere


anualPutere


Procedeul aplicat

DensitateUM

densitateUM putere

calorica

Tip instalatie

H (m)

Caracteristici cos

Diametru (m)

Viteza gaze (m/s) Temp gaze (oC)

Pag. 2 din 6




Particule NOx SO2 COV ............. .............Descriere Poluant eficienta (%)

NOTA

Pentru fiecare proces se va indica, dupa caz, sistemul/masura de reducere a emisiilor, poluantul controlat si eficienta sistemului/masuriiReferitor la valorile limita autorizate, se vor specifica valorile limita reglementate prin autorizatia/autorizatia integrata de mediupentru instalatie/cos si conditiile pentru care sunt stabilite (temperatura, presiune, gaz uscat/umed)

Denumire operatie

Denumire operatie Valori limita autorizate

(mg/Nm3) (mg/m3)

Diametru (m)

Viteza gaze (m/s)

Temp gaze

(oC)



Denumire operatie

UM

Caracteristici cos




Materie prima

Consum anual UM UM

Date productie

H (m)

Produs

Denumire cos

Productie anuala

Pag. 3 din 6









Pag. 4 din 6
















NotaSe vor avea in vedere toate activitatile/procesele ce preced/succed procesele de ardere cu contactSe vor furniza perechi de coordonate exprimate in proiectie Stereo70 pentru : delimitarea perimetrului unitatii, delimitarea suprafetelor de depozitare. Se vor aproxima perimetrele prin poligoane inchise si se vor furniza coordonatele asociate colturilor acestora.

Pag. 5 din 6



X(E) m

Y(N) m




NumarPutere motor

(kW)Tip carburant



pe an


MotostivuitoareEtc



(tone)Tip carburant

Consum specific

(l/100km)


pe an



Etc.


vehiculat UM

Inaltime(m)

Diametru (m)


de stocareUM


Pag. 6 din 6

Chestionar "Procese_productie_minerale"coduri NFR 1.A.2.f, 2.A.1

Informatii referitoare la instalatii de ardere cu contact in industria mineralelor

X(E) =…mY(N)=…m

Activitate1


SEVESO (DA/NU)

Fabricare ciment 1.A.2.f, 2.A.1 3 ..... NU - NUFabricare var ..................Fabricare sticlaFabricare soda calcinataFabricare carton asfaltatPreparare mixturi asfalticeUtilizare piatra de var si dolomitaFabricare gipsFabricare vata minerala, caramizi si tigle, materiale ceramice, emailuriFabricare carton asfaltat


Persoana contact

Email

Telefon

Fax

Adresa obiectiv


Cod CAEN

Profil de activitate Ex: Fabricarea sticlei


Denumire obiectiv

Pag. 1 din 6


Informatii referitoare la instalatii de ardere cu contact in industria mineralelor

Produs Productie anuala (GJ/t) X(E) Y(N)tone m m Nm3/h m3/h

clincher clincher

NOx SO2 CO Particule ............. .............

In ceea ce priveste sistemele de reducere a emisiilor, se vor preciza, dupa caz, atat sistemele primare (arzatoare cu NOx redusi si tipul acestora, etc),cat si sistemele secundare (electrofiltre, instalatii de desulfurare, etc.)Referitor la debitul volumic al gazelor de ardere, se vor specifica:



Referitor la valorile limita autorizate, se vor specifica valorile limita reglementate prin autorizatia/autorizatia integrata de mediu pentru instalatie/cossi conditiile pentru care sunt stabilite (temperatura, presiune, gaz uscat/umed, continut O2)

În cazul statiilor de preparare a mixturilor asfaltice se va preciza tipul instalatiei: "Batch Mix Hot Mix","Drum Mix Hot Mix"

Denumire instalatie

Denumire instalatie

Denumire instalatieValori limita autorizate

(mg/Nm3) (mg/m3)

eficienta sistem 2

denumire sistem 1

eficienta sistem 1


denumire sistem 1

ParticuleSO2

denumire sistem 1

eficienta sistem 1

denumire sistem 2

eficienta sistem 2

eficienta sistem 2

UM densitate

eficienta sistem 1denumire sistem 2

NOx


denumire sistem 2

Continut cenusa

(%)

Date combustibil

Denumire cos H (m)

Caracteristici cos

Diametru (m)

Viteza gaze (m/s)

Temp

gaze (oC)

Debit gaze arderecoordonate cos


anualPutere


UM putere calorica

Tip instalatieCapacitate de

productie (tone/an) Tip

U.M consum

Densitate

Pag. 2 din 6




Particule NOx SO2 NH3 ............. .............Descriere Poluant eficienta (%)

NOTAPentru fiecare proces se va indica, dupa caz, sistemul/masura de reducere a emisiilor, poluantul controlat si eficienta sistemului/masuriiReferitor la valorile limita autorizate, se vor specifica valorile limita reglementate prin autorizatia/autorizatia integrata de mediu pentruinstalatie/cos si conditiile pentru care sunt stabilite (temperatura, presiune, gaz uscat/umed)

Caracteristici cos


Diametru (m)

Viteza gaze (m/s)

Temp

gaze (oC)

Denumire cos

Productie anuala



UM



Materie prima

Consum anual

Denumire operatie

Date productie

H (m)

ProdusUM

Denumire operatie


(mg/Nm3) (mg/m3)

Denumire operatie

UM

Pag. 3 din 6









Pag. 4 din 6
















NotaSe vor avea in vedere toate activitatile/procesele ce preced/succed procesele de ardere cu contactSe vor furniza perechi de coordonate exprimate in proiectie Stereo70 pentru : delimitarea perimetrului unitatii, delimitarea suprafetelor de depozitare. Se vor aproxima perimetrele prin poligoane inchise si se vor furniza coordonatele asociate colturilor acestora.

Pag. 5 din 6



X(E) m

Y(N) m




NumarPutere motor

(kW)Tip carburant



pe an


MotostivuitoareEtc



(tone)Tip carburant

Consum specific

(l/100km)


pe an



Etc.


vehiculat UM

Inaltime(m)

Diametru (m)


de stocareUM


Pag. 6 din 6

Chestionar "Asfaltare drumuri"cod NFR 2.A.6

Informatii referitoare la asfaltarea drumurilor

Activitate1cod NFR conform anexei "Coduri NFR" cod IPPC LCP (DA/NU) COV cod HG 699 SEVESO (DA/NU)

Asfaltarea drumurilor 2.A.6 - NU - NU

Furnizor dateStructura teritoriala C.N.A.D.N.R./Autorităţile administraţiei publice judetene/orasenesti/comunale


Persoana contact

Email

Telefon

Fax

Pag. 1 din 2

Chestionar "Asfaltare drumuri"cod NFR 2.A.6

Informatii referitoare la asfaltarea drumurilor

X(E)m

Y(N)m

X(E)m

Y(N)m

Tip asfalt/Emulsie

Cantitate asfalt/emulsie

asternuta (tone/an)

Procent masic solvent cu continut de COV (% masic)

Consum anual de solvent cu continut de COV (tone/an)

ore/zi zile/saptamana

intervalul (de la zi/luna/an - pana la

zi/luna/an)

Emisiile asociate aplicarii emulsiilor se estimează numai în situaţiile în care emulsia se utilizează în alte scopuri decât ca amorsă, pentru straturile de mixturi asfaltice. In coloana "Consum anual de solvent cu continut de COV (tone/an)" se completeaza datele privind cantitatile de solventi adaugate la asternere.

Consumuri de materiale Regim de lucru

coordonate inceput

Infrastructura rutiera

lungimea segmentului

asfaltat km

Localizare

judet localitate

coordonate sfarsit

definirea segmentului asfaltat (Stereo 70)

pod/drum sectiune

Pag. 2 din 2

Chestionar "Aeroport"cod NFR 1.A.3.a

Informatii referitoare la activitati in incintele aeroporturilor

X(E) =…mY(N)=…m


SEVESO (DA/NU)

Activitatea aeronautica (Aviatie civila/militara) 1.A.3.a / 1.A.5.b * - - - Alte surse mobile nerutiere 1.A.4 - - - Aplicarea vopselelor 3.A - - DAetc


Persoana contact

Email

Telefon

Fax

Adresa obiectiv

Coordonate punct acces in aeroport– Stereo 70

Cod CAEN


Denumire obiectiv

Pag. 1 din 3


Informatii privind activitatea aeronautica

Consum carburant

Consum total curse interneConsum total

curse international

Consum total

Consum totalConsum aviatie

utilitara

Informatii privind tipurile de aeronave si activitatea

International Intern Utilitar

NotaEnumerarea tipurilor de aeronava va include si avioanele si elicopterele utilitareEnumerarea tipurilor de aeronava se va efectua utilizand codificarea ICAO

Tip aeronava

Benzina avion

tone/an

Numar cicluri decolare-aterizare

Kerosen

tone/an

Pag. 2 din 3


Informatii privind activitatile la sol

Utilaje/echipamente dotate cu motoare cu ardere interna

Tip utilaj/echipament NumarPutere

motor (kW)Tip

carburant


(kg/h)



(tone)

Echipamente auxiliare pentru generare energie electrica in zone de parcare aeronave

MotocareMotostivuitoareUtilaje tractare aeronaveEtc

Vehicule utilizate in amplasamentul aeroportului

Tip vehicul NumarCapacitate utila (tone)

Tip carburant

Consum specific

(l/100km)



(km)Autobuze transfer pasageriAutocisterneAutovehicule suport tehnic/ghidajEtc.

Stocare si manevrare carburanti

X(E) m

Y(N) m

NotaSe vor inventaria toate rezervoarele existente specificandu-se tipul fiecaruia:

cu capac fixcu capac flotant interncu capac flotant externsubteraneetc

Informatii privind alimentarea aeronavelorsisteme de alimentare pe tipuri: pe la baza, prin imersie, etctip sistem de recuperare vapori (condensare, carbune activ, etc)eficienta sistem de recuperare vapori

Activitati de intretinere, reparatii si igienizareScurta descriere si enumerare a activitatilor, precum si a consumurilor anuale de materiale aferente acestora

ex. consum de vopsea pe tipuri (pe baza de apa, pe baza de solventi), solventi, solutie de degivrare, etc

Managementul deseurilor solide si lichidescurta descriere a modului de gestionare a deseurilor pe amplasament, cu indicarea cantitatilor de deseuri generate si a facilitatilor pentru depozitare temporara si pentru eliminare

Producere agent termic si preparare apa calda menajerase va completa chestionarul "Surse de ardere de mica putere"

Parcari publicese vor indica suprafata, capacitatea si numarul de niveluri ale fiecarei parcari

Se vor furniza perechi de coordonate exprimate in proiectie Stereo70 pentru : delimitarea perimetrului aeroportului, a suprafetei de depozitare carburanti si a parcarilor publice exterioare. Se vor aproxima perimetrele prin poligoane inchise si se vor furniza coordonatele asociate colturilor acestora.

Diametru (m)

Coordonate rezervorProdus

stocat/vehiculat

Cantitatea anuala produs

vehiculat UM

Inaltime(m)

Cod identificare rezervor Tip rezervorCapacitate

utila de stocare

UM

Pag. 3 din 3

Chestionar "Aerodrom"cod NFR 1.A.3.a

Informatii referitoare la activitati in incintele aerodromurilor

Denumire operator economicDenumire obiectivAdresa obiectiv

X(E) =…mY(N)=…m

Cod CAENcod NFR conform anexei "Coduri NFR"

cod IPPC LCP (DA/NU)

COV cod HG 699

SEVESO (DA/NU)

Activitatea aeronautica (Aviatie civila/militara) 1.A.3.a / 1.A.5.b * - - - Alte surse mobile nerutiere 1.A.4 - - - Aplicarea vopselelor 3.A - - DAetc

Persoana contactTelefonFaxEmail


Coordonate punct acces in aeroport– Stereo 70

Pag. 1 din 3


Informatii privind activitatea aeronautica

Tip aeronava

Numar ore de zbor in anul de inventariere

Numar cicluri aterizare-decolare

Altitudinea medie de zbor

Consum specific carburant (kg/kWh)

Puterea motorului (kW)

Scopul zborului

Notă: În coloana "scopul zborului" se va menţiona "agrement/utilitar/agricultură/dezinsecţie/publicitate/intervenţii medicale de urgenţă etc."

Pag. 2 din 3


Informatii privind activitatile la sol


Tip utilaj/echipament Numar Putere motor (kW)

Tip carburant




Echipamente auxiliare pentru generare energie electrica in zone de parcare aeronave

MotocareMotostivuitoareUtilaje tractare aeronaveEtc

Vehicule utilizate in amplasamentul aeroportului

Tip vehicul Numar Capacitate utila (tone)

Tip carburant

Consum specific (l/100km)


Kilometraj anual parcurs in incinta (km)

Autobuze transfer pasageriAutocisterneAutovehicule suport tehnic/ghidajEtc.

Stocare si manevrare carburanti

X(E) m

Y(N) m

NotaSe vor inventaria toate rezervoarele existente specificandu-se tipul fiecaruia:

cu capac fixcu capac flotant interncu capac flotant externsubteraneetc

Informatii privind alimentarea aeronavelorsisteme de alimentare pe tipuri: pe la baza, prin imersie, etctip sistem de recuperare vapori (condensare, carbune activ, etc)eficienta sistem de recuperare vapori

Activitati de intretinere, reparatii si igienizareScurta descriere si enumerare a activitatilor, precum si a consumurilor anuale de materiale aferente acestora

ex. consum de vopsea pe tipuri (pe baza de apa, pe baza de solventi), solventi, solutie de degivrare, etc

Producere agent termic si preparare apa calda menajerase va completa chestionarul "Surse de ardere de mica putere"


Se vor furniza perechi de coordonate exprimate in proiectie Stereo70 pentru : delimitarea perimetrului aeroportului, a suprafetei de depozitare carburanti si a parcarilor publice exterioare. Se vor aproxima perimetrele prin poligoane inchise si se vor furniza coordonatele asociate colturilor acestora.

Cod identificare rezervor Coordonate rezervorProdus stocat/vehiculat

UMCapacitate utila de stocare

Tip rezervor

Diametru (m)

Inaltime(m)

UMCantitatea anuala produs

Pag. 3 din 3

Chestionar "RAR_trafic_rutier_judetean"cod NFR 1.A.3.b

Informatii referitoare la parcul auto judetean si la conditiile de traficJudet:

Sector Subsector TehnologieNumar

autovehiculeParcurs (km)

Injectie combustibil (%)

Control evaporativ (%)

Viteza urban (km/h)

Viteza rural (km/h)

Viteza autostrada

(km/h)

Parcurs urban (%)

Parcurs rural (%)

Parcurs autostrada (%)

Lungime cursa (km) -

Autoturisme & Autovehicule

usoare

Autoturisme Benzina <1,4 l PRE ECEAutoturisme Benzina <1,4 l ECE 15/00-01Autoturisme Benzina <1,4 l ECE 15/02Autoturisme Benzina <1,4 l ECE 15/03Autoturisme Benzina <1,4 l ECE 15/04Autoturisme Benzina <1,4 l Improved ConventionalAutoturisme Benzina <1,4 l Open LoopAutoturisme Benzina <1,4 l Euro I - 91/441/EECAutoturisme Benzina <1,4 l Euro II - 94/12/ECAutoturisme Benzina <1,4 l Euro III - 98/69/EC Stage2000Autoturisme Benzina <1,4 l Euro IV - 98/69/EC Stage2005Autoturisme Benzina <1,4 l Euro V (post 2005)Autoturisme Benzina 1,4 - 2,0 l PRE ECEAutoturisme Benzina 1,4 - 2,0 l ECE 15/00-01Autoturisme Benzina 1,4 - 2,0 l ECE 15/02Autoturisme Benzina 1,4 - 2,0 l ECE 15/03Autoturisme Benzina 1,4 - 2,0 l ECE 15/04Autoturisme Benzina 1,4 - 2,0 l Improved ConventionalAutoturisme Benzina 1,4 - 2,0 l Open LoopAutoturisme Benzina 1,4 - 2,0 l Euro I - 91/441/EECAutoturisme Benzina 1,4 - 2,0 l Euro II - 94/12/ECAutoturisme Benzina 1,4 - 2,0 l Euro III - 98/69/EC Stage2000Autoturisme Benzina 1,4 - 2,0 l Euro IV - 98/69/EC Stage2005Autoturisme Benzina 1,4 - 2,0 l Euro V (post 2005)Autoturisme Benzina >2,0 l PRE ECEAutoturisme Benzina >2,0 l ECE 15/00-01Autoturisme Benzina >2,0 l ECE 15/02Autoturisme Benzina >2,0 l ECE 15/03Autoturisme Benzina >2,0 l ECE 15/04Autoturisme Benzina >2,0 l Euro I - 91/441/EECAutoturisme Benzina >2,0 l Euro II - 94/12/ECAutoturisme Benzina >2,0 l Euro III - 98/69/EC Stage2000Autoturisme Benzina >2,0 l Euro IV - 98/69/EC Stage2005Autoturisme Benzina >2,0 l Euro V (post 2005)Autoturisme Motorina <2,0 l ConventionalAutoturisme Motorina <2,0 l Euro I - 91/441/EECAutoturisme Motorina <2,0 l Euro II - 94/12/ECAutoturisme Motorina <2,0 l Euro III - 98/69/EC Stage2000Autoturisme Motorina <2,0 l Euro IV - 98/69/EC Stage2005Autoturisme Motorina <2,0 l Euro V (post 2005)

Pag. 1 din 4






Viteza urban (km/h)

Viteza rural (km/h)

Viteza autostrada

(km/h)

Parcurs urban (%)

Parcurs rural (%)




usoare

Autoturisme Motorina >2,0 l ConventionalAutoturisme Motorina >2,0 l Euro I - 91/441/EECAutoturisme Motorina >2,0 l Euro II - 94/12/ECAutoturisme Motorina >2,0 l Euro III - 98/69/EC Stage2000Autoturisme Motorina >2,0 l Euro IV - 98/69/EC Stage2005Autoturisme Motorina >2,0 l Euro V (post 2005)Autoturisme GPL ConventionalAutoturisme GPL Euro I - 91/441/EECAutoturisme GPL Euro II - 94/12/ECAutoturisme GPL Euro III - 98/69/EC Stage2000Autoturisme GPL Euro IV - 98/69/EC Stage2005Autoturisme GPL Euro V (post 2005)Autoturisme 2 timpi ConventionalAutovehicule usoareBenzina <3,5t ConventionalAutovehicule usoareBenzina <3,5t Euro I - 93/59/EECAutovehicule usoareBenzina <3,5t Euro II - 96/69/ECAutovehicule usoareBenzina <3,5t Euro III - 98/69/EC Stage2000Autovehicule usoareBenzina <3,5t Euro IV - 98/69/EC Stage2005Autovehicule usoareBenzina <3,5t Euro V (post 2005)Autovehicule usoareMotorina <3,5 t ConventionalAutovehicule usoareMotorina <3,5 t Euro I - 93/59/EECAutovehicule usoareMotorina <3,5 t Euro II - 96/69/ECAutovehicule usoareMotorina <3,5 t Euro III - 98/69/EC Stage2000Autovehicule usoareMotorina <3,5 t Euro IV - 98/69/EC Stage2005Autovehicule usoareMotorina <3,5 t Euro V (post 2005)Autovehicule grele Benzina >3,5 t ConventionalAutovehicule grele Motorina 3,5 - 7,5 t ConventionalAutovehicule grele Motorina 3,5 - 7,5 t Euro I - 91/542/EEC Stage IAutovehicule grele Motorina 3,5 - 7,5 t Euro II - 91/542/EEC Stage IIAutovehicule grele Motorina 3,5 - 7,5 t Euro III - 2000 StandardsAutovehicule grele Motorina 3,5 - 7,5 t Euro IV - 2005 StandardsAutovehicule grele Motorina 3,5 - 7,5 t Euro V - 2008 StandardsAutovehicule grele Motorina 7,5 - 16 t ConventionalAutovehicule grele Motorina 7,5 - 16 t Euro I - 91/542/EEC Stage IAutovehicule grele Motorina 7,5 - 16 t Euro II - 91/542/EEC Stage IIAutovehicule grele Motorina 7,5 - 16 t Euro III - 2000 StandardsAutovehicule grele Motorina 7,5 - 16 t Euro IV - 2005 StandardsAutovehicule grele Motorina 7,5 - 16 t Euro V - 2008 StandardsAutovehicule grele Motorina 16 - 32 t ConventionalAutovehicule grele Motorina 16 - 32 t Euro I - 91/542/EEC Stage IAutovehicule grele Motorina 16 - 32 t Euro II - 91/542/EEC Stage IIAutovehicule grele Motorina 16 - 32 t Euro III - 2000 Standards

Pag. 2 din 4






Viteza urban (km/h)

Viteza rural (km/h)

Viteza autostrada

(km/h)

Parcurs urban (%)

Parcurs rural (%)




usoare

Autovehicule grele Motorina 16 - 32 t Euro IV - 2005 StandardsAutovehicule grele Motorina 16 - 32 t Euro V - 2008 StandardsAutovehicule grele Motorina >32t ConventionalAutovehicule grele Motorina >32t Euro I - 91/542/EEC Stage IAutovehicule grele Motorina >32t Euro II - 91/542/EEC Stage IIAutovehicule grele Motorina >32t Euro III - 2000 StandardsAutovehicule grele Motorina >32t Euro IV - 2005 StandardsAutovehicule grele Motorina >32t Euro V - 2008 StandardsAutobuze Autobuze urbane ConventionalAutobuze Autobuze urbane Euro I - 91/542/EEC Stage IAutobuze Autobuze urbane Euro II - 91/542/EEC Stage IIAutobuze Autobuze urbane Euro III - 2000 StandardsAutobuze Autobuze urbane Euro IV - 2005 StandardsAutobuze Autobuze urbane Euro V - 2008 StandardsAutobuze Autocare ConventionalAutobuze Autocare Euro I - 91/542/EEC Stage IAutobuze Autocare Euro II - 91/542/EEC Stage IIAutobuze Autocare Euro III - 2000 StandardsAutobuze Autocare Euro IV - 2005 StandardsAutobuze Autocare Euro V - 2008 StandardsMotorete <50 cm³ ConventionalMotorete <50 cm³ 97/24/EC Stage IMotorete <50 cm³ 97/24/EC Stage IIMotociclete 2 timpi >50 cm³ ConventionalMotociclete 2 timpi >50 cm³ 97/24/ECMotociclete 4 timpi <250 cm³ ConventionalMotociclete 4 timpi <250 cm³ 97/24/ECMotociclete 4 timpi 250 - 750 cm³ConventionalMotociclete 4 timpi 250 - 750 cm³ 97/24/ECMotociclete 4 timpi >750 cm³ ConventionalMotociclete 4 timpi >750 cm³ 97/24/EC

Se vor adauga si urmatoarele categorii de autovehiculeAutoturisme Hibrid

ElectriceAltele

Troleibuze

Pag. 3 din 4


Informatii privind programul de monitorizare a traficului pe artere urbane si extraurbane

-descrierea metodologiei de monitorizare a traficului -descriere program de monitorizare a traficului

- numar puncte de monitorizare - localizarea fiecarui punct: descrierea si coordonate, categorie artera. Ex: DN1, intrare in mun. Ploiesti, dinspre Bucuresti

- furnizarea rezultatelor in formatul anexat (detalii privind completarea chestionarului anexat vor fi furnizate de catre APM)

Nota

-suport tehnic pentru APM in vederea verificarii si completarii programului si retelei existente de monitorizare trafic in scopul asigurarii reprezentativitatii acestora

Pag. 4 din 4

Chestionar "Numaratori trafic"cod NFR 1.A.3.b

Nod ID Nume nodLatitudine WGS 84 (grade decimale)

Longitudine WGS 84 (grade decimale)

X Stereo 70 (m) Y Stereo 70 (m)Altitudine

(m)Judet

1 B-dul Decebal - Scoala generala nr. 4 603302.2555 604828.9392 Arges2 B-dul Decebal - Casa de cultura 603751.1243 604558.7204 Arges3 B-dul Traian - Spitalul judetean 604778.5665 603866.2274 Arges4 Str. General Dascalescu - Autoservice ACR 606407.2437 602690.3851 Arges5 B-dul 9 Mai - Gara 603648.0416 604402.538 Arges

Important:

Grade decimale= Grade+Minute/60+Secunde/3600

De exemplu

47grade 10min 30sec=47+10/60+30/3600=47.175

Important:

Se completeaza latitudine si longitudine in grade decimale

sau X Y in Stereo 70

Pag. 1 din 5


Artera_ID Nume arteraID_nod inceput

ID_nod sfarsit

Directia LungimeUnitate de

masuraTipul arterei

1 B-dul Decebal 1 2 3 785 m

2B-dul Traian-General

Dascalescu 3 4 3 4350 m

3 B-dul 9 Mai-Dimitrie Leonida 5 6 3 2925 m

Important:

1 = Start to End Node,

2 = End to Start Node ,

3 = ambele sensuri

Conform metodologiei utilizate

Pag. 2 din 5


Artera_ID DirectiaTrafic mediu zilnic (TMZ)

Latime banda (m)

Capacitate banda (nr.

autovehicule)

Procent autovehicule

pornite la rece

Viteza de deplasare

Speed UnitData Realizarii

InventaruluiAn

1 1 10350 6 12000 7 45 km/h 20-Oct-09 20082 1 10900 6 12000 2 45 km/h 20-Oct-09 20083 1 5500 6 10000 5 45 km/h 20-Oct-09 20081 2 9100 6 12000 7 47 km/h 20-Oct-09 20082 2 10800 6 12000 1 47 km/h 20-Oct-09 20083 2 6000 6 10000 1 47 km/h 20-Oct-09 2008

Important:

Fractia de pornire la rece

Important:

Se trece anul pentru care se realizeaza inventarul 2008

Pag. 3 din 5


Artera_ID Directia Nume categorie de vehiculeProcent categorie

vehicule %Id Variatie

temporala trafic1 1 Autoturisme 97 11 1 Autofurgoane 0.03 11 1 Autobuze 2.2 11 1 Autocamioane grele (<32 t) 0.75 11 1 Autocamioane grele (>32 t) 0.02 11 2 Autoturisme 96 11 2 Autofurgoane 0.06 11 2 Autobuze 2.86 11 2 Autocamioane grele (<32 t) 0.9 11 2 Autocamioane grele (>32 t) 0.18 12 1 Autoturisme 89 22 1 Autofurgoane 0.7 22 1 Autobuze 2.9 22 1 Autocamioane grele (<32 t) 5.5 22 1 Autocamioane grele (>32 t) 1.9 22 2 Autoturisme 89 22 2 Autofurgoane 0.7 22 2 Autobuze 3.57 22 2 Autocamioane grele (<32 t) 5.4 22 2 Autocamioane grele (>32 t) 1.33 23 1 Autoturisme 77 13 1 Autofurgoane 1.4 13 1 Autobuze 4.8 13 1 Autocamioane grele (<32 t) 11.8 13 1 Autocamioane grele (>32 t) 5 13 2 Autoturisme 76 13 2 Autofurgoane 1.4 13 2 Autobuze 6.4 13 2 Autocamioane grele (<32 t) 11.2 13 2 Autocamioane grele (>32 t) 5 1

Pag. 4 din 5


Id Variatie temporala

trafic

Denumire variatie temporala trafic

Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nob Dec

1 VT1 0.14 0.13 0.09 0.08 0.05 0.05 0.04 0.04 0.05 0.07 0.11 0.152 VT2 0.08 0.08 0.08 0.08 0.08 0.08 0.1 0.1 0.08 0.08 0.08 0.08

Luni Marti Miercuri Joi Vineri Sambata Duminica

0.12 0.14 0.13 0.14 0.17 0.14 0.160.14 0.14 0.14 0.14 0.17 0.11 0.16

Hr0 Hr1 Hr2 Hr3 Hr4 Hr5 Hr6 Hr7 Hr8 Hr9 Hr10 Hr11 Hr12

0.04 0.04 0.04 0.04 0.04 0.04 0.04 0.04 0.04 0.04 0.04 0.04 0.040.04 0.04 0.04 0.04 0.04 0.04 0.04 0.04 0.04 0.04 0.04 0.04 0.04

Hr13 Hr14 Hr15 Hr16 Hr17 Hr18 Hr19 Hr20 Hr21 Hr22 Hr23

0.04 0.04 0.04 0.04 0.04 0.04 0.08 0.04 0.04 0.04 0.040.04 0.04 0.04 0.04 0.04 0.04 0.08 0.04 0.04 0.04 0.04

Factori variatie temporala lunara

Factori variatie temporala zilnica

Factori variatie temporala orara

Factori variatie temporala orara

Important:

Suma factorilor de variatie temporala lunara trebuie sa fie 1.

Suma factorilor de variatie temporala zilnica trebuie sa fie 1.

Suma factorilor de variatie temporala orara trebuie sa fie 1.

Pag. 5 din 5

Chestionar "Transport_feroviar"cod NFR 1.A.3.c

Informatii referitoare la activitati feroviare


COV cod HG 699

SEVESO (DA/NU)

Activitatea feroviara 1.A.3.c - - - etc


Persoana contact

Email

Telefon

Fax

Adresa obiectiv

Cod CAEN

Denumire operator economic CFR SA

Denumire obiectiv

Pag. 1 din 2

Chestionar "Transport_feroviar"cod NFR 1.A.3.c

Informatii privind activitatea feroviara

Inventar locomotive Diesel de manevra

Denumire Regionala CF

Denumire Triaj/Depou

Tip locomotive de manevra

Putere motor [kW]

Numar locomotive

/tip

Consum specific orar

[kg/ora]Tip carburant

Numar mediu de ore de

functionare pe an


pe tip locomotiva

[t]

Consum total anual

de carburant pe toate tipurile [t]

Diesel electricaDiesel hidraulicaDiesel mecanicaEtc.

Nota: Pentru fiecare triaj/depou din cadrul fiecarei regionale CF, se va completa cate un tabel similar celui de mai sus.

Inventar locomotive Diesel de linie (marfa + calatori)


Tip locomotive de linie

Putere motor [kW]

Numar locomotive/tip

Consum specific

orar [kg/ora]

Tip carburant


functionare pe an

Consum anual de

carburant pe tip locomotiva

[t]

Consum total anual

de carburant pe toate tipurile [t]

Nr. total de km

parcursi anual

Diesel electricaDiesel hidraulicaEtc.

Nota: Daca datele detinute sunt defalcate pe tipuri de utilizare (marfa, calatori), se va completa cate un tabel pentru fiecare din cele 2 tipuri

Inventar automotoare


Putere motor [kW]Numar

automotoare

Consum specific orar

[kg/ora]

Tip carburant


functionare pe an

Consum anual de carburant pe tip locomotiva

[t]

Consum total anual de

carburant pe toate tipurile

[t]

Nr. total de km parcursi

anual

Ruta automotoare Lungime ruta [km]Numar curse pe

zi

Nota: O cursa reprezinta un drum dus-intors pe ruta respectiva.

Producere agent termic si preparare apa calda menajera in gari, triaje, depourise va completa chestionarul "Surse de ardere de mica putere_punctuale" pentru fiecare gara, triaj, depou

Informatii privind infrastructura feroviaraHarti la nivel national si de regionala CF (straturi tematice GIS - format vector) - reteaua de cai ferate, cu diferentierea in linii electrificate si neelectrificate. In cazul liniilor neelectrificate se va specifica si gradul de incarcare (numar trenuri pe zi, in ambele sensuri), ca atribut distinct. - gari, triaje si depouri.

Pag. 2 din 2

Chestionar "Transport_maritim_fluvial_santiere navale"coduri NFR 1.A.3.d, 1.A.4.c.ii

Informatii referitoare la trafic si activitati navale


SEVESO (DA/NU)

Activitatea trafic naval1.A.3.d.i, 1.A.3.d.ii, 1.A.4.c.iii, 1.A.5.b - - -

Utilaje nerutiere mobile 1.A.2.f ii - - - -Rafinare stocare 1.B.2.a.iv - - - DAAplicarea vopselelor 3.A - - DA -Degresarea 3.B.1 DA -etc


Denumire obiectiv

Adresa obiectiv

Cod CAEN


Persoana contact

Email

Telefon

Fax

Pag. 1 din 6


Informatii privind traficul naval

Durata manevre intrare/

iesire port

Cod categorie nava

Putere totala motoare

principale

Putere totala motoare auxiliare

Tip motor principal

orecf clasificarii de

mai jos kW kWcf clasificarii de

mai jos

Nava x

Tip motor auxiliar

Capacitate nava

Procent incarcare

Cod carburant

motor principal

Cod carburant motor auxiliar

cf clasificarii de mai jos

tone Dw% din

capacitate maxima



Nava x

Cod categorie nava Denumire categorie

1 nave pentru transportul marfurilor uscate2 nave pentru transportul marfurilor lichide (nave cisterna)3 nave portcontainer4 cargouri pentru marfuri generale5 nave roll-on/roll-off6 nave de pasageri, maritime sau fluviale7 nave de pescuit si prelucrare a peştelui8 remorchere9 altele

Cod carburant Denumire carburantBFO Combustibil Marin tip RME- Bunker Fuel Oil ( BFO )MDO Combustibil Marin tip DMB - Marine Diesel Oil (MDO) MGO Combustibil Marin tip DMA - Marine Gas Oil (MGO)

Cod motor tip motor

A diesel turaţie micăB diesel turaţie medieC diesel turaţie mareD turbină cu gazE turbină cu abur

Denumire navaPort plecare pe

teritoriul Romaniei

Port destinatie pe teritoriul Romaniei

Port destinatie finala alta

tara

Port plecare din alta tara

Denumire nava Data sosiriiStationare/

TranzitData plecarii

Pag. 2 din 6


Informatii privind consumurile de carburanti pentru trafic naval

Denumire port/loc aprovizionare

Tip carburant Consum navigatie interna (tone/an)

Consum navigatie internationala (tone/an)

Cod carburant Denumire carburantBFO Combustibil Marin tip RME- Bunker Fuel Oil ( BFO )MDO Combustibil Marin tip DMB - Marine Diesel Oil (MDO) MGO Combustibil Marin tip DMA - Marine Gas Oil (MGO)

Pag. 3 din 6


Informatii privind activitatea portuara

Utilaje/echipamente/nave dotate cu motoare cu ardere interna

Tip utilaj/echipame

ntNumar

Putere motor (kW)

Tip carburant




(tone)MacaraleMotocareMotostivuitoareRemorchereSalupeEtc.

Vehicule utilizate in amplasamentul portului


Tip carburant



Kilometraj anual parcurs in

incinta (km)

AutocisterneAutovehicule suport tehnicEtc.

Vehicule transport marfuri


Tip carburant




incinta (km)

AutotrenuriEtc.

Stocare si manevrare titei si produse petroliere

X(E) m

Y(N) m

NotaSe vor mentiona toate tipurile de facilitati de stocare

Stocare/manevrare produse solide (vrac) care pot genera emisii de particule

Producere agent termic si preparare apa calda menajerase va completa chestionarul "Surse ardere mică putere_punctuale"


Se vor furniza perechi de coordonate exprimate in proiectie Stereo70 pentru : delimitarea perimetrului portului, a suprafetelor de depozitare titei-produse petroliere,marfuri vrac si a parcarilor publice. Se vor aproxima perimetrele prin poligoane inchise si se vor furniza coordonatele asociate colturilor acestora.


vehiculat UM

Inaltime(m)


Tip rezervor


UM

Suprafata stocare (m 2 )

Diametru (m)

Coordonate rezervor

Sistem stocareCapacitate

utila de stocare

UMProdus stocat/

vehiculat

Cantitatea anuala produs vehiculat

UM

Produs stocat/ vehiculat

Pag. 4 din 6


Informatii privind activitatile din santier naval



NumarPutere motor (kW)

Tip carburan

t

Consum orar de

carburant (kg/h)

Numar de ore de

functionare


(tone)MacaraleMotocareMotostivuitoareEtc.

Operatii de sablare

Instalatii prevazute cu cabina/cabine de sablare - indicati cu ce material se face sablarea: bile otel, bile carbon sau nisip - consum anual de material de sablare - numar de cicluri si procent material recuperat/ciclu - sisteme de reducere a emisiilor de particule - sisteme de evacuare dirijata : cosuri, conducte

inaltimi, diametre, debite evacuate

Sablare in aer liber - consum anual de material de sablare

Operatii de vopsire - degresare: se va completa chestionarul "Degresare_solvenţi" - vopsire: se va completa chestionarul "Aplicare_vopsele"

Producere agent termic si preparare apa calda menajerase va completa chestionarul "Surse de ardere de mica putere_punctuale"

Pag. 5 din 6


Informatii privind traficul naval de agrement


Tip carburant: benzina, motorinaTip motor: 2 timpi, 4 timpi

Perioada sezon

Tip navaPutere motor

kW

Numar mediu ore pe sezon

Tip carburant Tip motorNumar nave

Pag. 6 din 6

Chestionar "Trafic intern_utilaje_vehicule"coduri NFR 1.A.2.f.ii, 1.A.4.a.ii, 1.A.4.b.ii, 1.A.4.c.ii

Informatii referitoare la traficul intern - utilaje mobile motorizate şi vehicule

X(E) =…mY(N)=…m

Activitate1


COV cod HG 699

SEVESO (DA/NU)

Functionare utilaje mobile motorizate 1.A.2.f.ii - NU - NUTrafic intern - vehicule - - NU - NU


Persoana contact

Email

Telefon

Fax

Adresa obiectiv


Cod CAEN


Denumire obiectiv

Pag. 1 din 2

Chestionar "Trafic intern_utilaje_vehicule"coduri NFR 1.A.2.f.ii, 1.A.4.a.ii, 1.A.4.b.ii, 1.A.4.c.ii



NumarPutere motor (kW)

Tip carburant


(kg/h)


pe an


MotostivuitoareEtc



Tip carburant

Consum specific

(l/100km)


pe an



Etc.

Pag. 2 din 2

Chestionar "Transport_INS"coduri NFR 1.A.3, 1.A.4

Date privind consumurile anuale pe tipuri de carburanti utilizate pentru transportul rutier, naval, feroviar si pentru utilaje/echipamente nerutiere mobile

Combustibil Marin tip DMB

Combustibil Marin tip DMA

Combustibil Marin tip RME- Bunker Fuel Oil ( BFO )

Combustibil Marin tip DMB - Marine Diesel Oil (MDO)

Combustibil Marin tip DMA - Marine Gas Oil (MGO)

tone/an

Judet

Feroviar

Motorina Motorina CF

tone/an

Naval

Motorina Pacura - Combustibil

Marin tip RMEBenzina

Rutier

tone/an

Benzina Motorina GPL

Pag. 1 din 3


Date privind transportul aerian

Consum carburant

Consum total intern

Consum total international

Consum total Consum total

tone/an

Informatii privind traficul aerian la nivel national

Tip traficNumar aterizari

pe anNumar decolari

pe anInternInternational

tone/an

Kerosen Benzina avion

Pag. 2 din 3


Date privind consumurile anuale pe tipuri de carburanti utilizate pentru utilaje/echipamente nerutiere mobile

Agricultura Silvicultura Industrie Constructii Domeniul militar

Date privind numarul de utilaje/echipamente nerutiere mobile

Agricultura Silvicultura Industrie Constructii Domeniul militar

Judet

Consumuri carburanti

tone/an

Benzina GPLMotorina

Motoare diesel Motoare pe benzina

Motoare pe GPL

Judet

Numar utilaje/echipamente

Pag. 3 din 3

Chestionar "Comercial_institutional_rezidential"coduri NFR 1.A.4.a, 1.A.4.b

Consum de combustibil pentru activitati rezidentiale, comerciale si institutionale - date furnizate de primarii din zone rurale

Gaze naturale

(Nm3)

Carbuni (tone)

Lemn si deseuri biomasa

(tone)

GPL _incalzire (tone)

GPL _aragaz (numar butelii)

CLU (tone)

Nr. gospodarii

Localitate Populatie

Consum anual de combustibil pentru incalzire si preparare hranaNumar gospodarii

care utilizeaza lemne si deseuri

vegetale (coceni), carbune

Numar gospodarii

care utilizeaza

gaze

Numar gospodarii

care utilizeaza GPL pentru

incalzire

Numar gospodarii

care utilizeaza GPL pentru gatit (butelii

aragaz)

Nota 1: in cazul in care nu sunt disponibile date referitoare la consumurile anuale de combustibil, se vor furniza urmatoarele informatii: tipurile de combustibil utilizate pentru incalzire, respectiv pentru prepararea hranei si procentul din gospodarii care utilizeaza combustibilii respectivi

Nota 2: consumul de GPL se refera la gaze petroliere lichefiate utilizate pentru incalzire si/sau pentru prepararea hranei (butelii aragaz); nu se refera la consumul de Nota 3: se va specifica furnizorul de lemne (ROMSILVA, paduri proprii, etc.)Nota 4: se va specifica furnizorul de carbune (denumirea depozitului, etc.)

Pag. 1 din 6


Consum de combustibil pentru activitati rezidentiale, comerciale si institutionale - date furnizate de primarii din zone urbane

Incalzire proprie in locuinte individuale

Incalzire cu centrala de bloc

TermoficareGaze

naturale

(Nm3)

Carbuni (tone)

Lemn si deseuri biomasa (tone)

GPL (tone)

CLU (tone)

Nota:Tabelul va fi insotit de o harta digitala a localitatii, cu delimitarea zonelor prezentate in acest tabel.Se va anexa lista furnizorilor de combustibili, pe tipuri, precum si denumirea operatorilor care asigura distributia agentului termic (termoficare)

Consum anual de combustibilNr. gospodarii pe tip incalzire:

LocalitateDenumire

zona/cartierNr. total

gospodariiPopulatie

Pag. 2 din 6


Consum de combustibil pentru activitati rezidentiale, comerciale si institutionale - date furnizate de distribuitori de gaze naturale

Centrala proprie Sobe

Nota:


Incalzire proprie in locuinte colective

Tabelul va fi insotit de o harta digitala a localitatii, cu delimitarea zonelor prezentate in acest tabel, precum si de lista cu institutiile si unitatile comerciale cu un consum mai mare de 400000 Nm3/an/unitate (denumirea si adresa unitatii)

LocalitateDenumire

zona/cartierPopulatie

Nr. total gospodarii

Consum anual de gaze naturale preparare hrana, pentru gospodariile termoficate (Nm3)

Consum anual de gaze naturale in unitati

comerciale si institutii (Nm3) (mai mic decat

400000 Nmc/an/unitate)

Consum anual de gaze naturale in gospodarii, pe tip incalzire (Nm3)


Pag. 3 din 6


Consum de combustibil pentru activitati rezidentiale, comerciale si institutionale - date furnizate de distribuitori de carbuni


Nota:Tabelul va fi insotit de o harta digitala a localitatii, cu delimitarea zonelor prezentate in acest tabel, precum si de lista cu institutiile si unitatile comerciale cu un consum mai mare de 1500 tone/an/unitate (denumirea si adresa unitatii)

Consum anual de carbuni in unitati

comerciale si institutii (tone) (mai mic decat 1500 tone/an/unitate)



Consum anual de combustibil in gospodarii, pe tip incalzire (tone)


Localitate Distribuitor

Cantitati livrate anual

catre persoane

fizice

Cantitati livrate catre persoane juridice

Pag. 4 din 6


Consum de combustibil pentru activitati rezidentiale, comerciale si institutionale - date furnizate de distribuitori de lemn

Consum anual de combustibil preparare hrana, pentru gospodariile termoficate (tone)

Consum anual de lemn in unitati comerciale si institutii (tone) (mai mic decat 1000 tone/an/unitate)




Nota:Tabelul va fi insotit de o harta digitala a localitatii, cu delimitarea zonelor prezentate in acest tabel, precum si de lista cu institutiile si unitatile comerciale cu un consum mai mare de 1000 tone/an/unitate (denumirea si adresa unitatii)

Consum anual de combustibil in gospodarii, pe tip incalzire (tone)


LocalitateDenumire

zona/cartierPopulatie

Nr. total gospodarii

Pag. 5 din 6


Consum de combustibil pentru activitati rezidentiale, comerciale si institutionale - date furnizate de distribuitori de produse petroliere

…….. ……..

Localitate

CLU GPL

Cantitatea anuala de combustibil distribuita (tone)

Alte tipuri

Adresa statie

Denumire statie de distributie

Pag. 6 din 6

Chestionar "Mine_carbuni"cod NFR 1.B.1

Informatii referitoare la extracţia şi manevrarea cărbunilor

X(E) =…mY(N)=…m

Activitate1cod NFR cf anexei "Coduri NFR" cod IPPC LCP (DA/NU) COV cod HG 699 SEVESO (DA/NU)

extracţia şi manevrarea cărbunilor 1.B.1.a ......................... NU - NUsurse mobile nerutiere si echipamente 1.A.2.f.ii ......................... NU - NUtrafic intern vehicule 1.A.3.b.ii, 1.A.3.b.iii ......................... NU - NUetc



Denumire obiectiv

Adresa obiectiv


Cod CAEN


Persoana contact

Email

Telefon

Fax

Pag. 1 din 5


Informatii referitoare la extrac ţia cărbunilor în sistem carier ă

Informatii referitoare la puscareSuprafata in plan orizontal a ariei de puscare m2

Frecventa (numar puscari/an)

Tip exploziv utilizat

Cantitate exploziv pe puscare

Informatii referitoare la incarcarea camioanelor cu carbuneUmiditatea carbunelui (%) Continutul de particule

sub 75 microni (%)

Informatii referitoare la funcţionarea buldozerelor care manevreaza carbunele

Tip buldozer Putere motor (kW) Numar Tip carburant Consum orar de carburant (kg/h)

Numar de ore de functionare pe an


Informatii referitoare la funcţionarea buldozerelor care manevreaza solul de decoperta, sterilul, etc.




Informatii referitoare la solul de decoperta, steril

Umiditate (%) Continutul de particule sub 75 microni (%)


Informatii privind traficul vehiculelor in incinta minei (drumuri nepavate)

Se defineste "Masa medie a vehiculului" ca medie intre Masa vehiculului mediu incarcat si Masa vehiculului neincarcat

Drumuri de acces la cariera

Drumuri industriale transfer carbune cariera-zona de procesare

Drumuri transport carbune/steril/sol decoperta

Drumuri scraper

Informatii privind activitatea de forare

in solul de decoperta in carbune

Kilometraj anual parcurs in incinta pe tipuri de drum (km)

Numar roti/vehicul

Masa medie a vehiculului (tone)

Capacitate utila (tone)


Tip carburant Viteza medie de deplasare (km/h)

Sol decoperta Steril

Numar găuri forate/an

Tip vehicul Numar

Consum anual de carburant pe tip de vehicul (tone/an)

Tip vehiculConsum specific

(l/100km)

Pag. 2 din 5


Informatii privind functionarea altor utilaje/echipamente dotate cu motoare cu ardere interna

Tip utilaj/echipament Numar Putere motor (kW) Tip carburant Consum orar de carburant (kg/h)



Incarcator frontalEtc

Informatii privind decaparea solului vegetal/superficialCantitate sol decapat (tone/an)

Informatii privind incarcarea solului de decoperta in vehicule, cu excavatoare cu cupăCantitate sol decoperta incarcata (tone/an)

Informatii privind incarcarea carbunelui in vagoaneCantitate carbune incarcata (tone/an)

Informatii privind descarcarea solului de decoperta, carbunelui si solului vegetalCantitate sol decoperta descarcata din camioane pe la baza (tone/an)

Cantitate carbune descarcata din camioane pe la baza (tone/an)

Cantitate carbune descarcata din camionane prin basculare (tone/an)

Cantitate de sol vegetal descarcata din scraper (tone/an)

Informatii privind eroziunea eoliana de pe suprafete perturbateSuprafata (ha)

Informatii referitoare la rezervoarele pentru stocarea carburantului

In tabelul de mai sus se vor inscrie datele pentru fiecare dintre rezervoarele de carburant

X(E) m Y(N) m

Informatii privind procesarea primară a carbuneluiIn cazul in care in amplasamentul minei se efectueaza operatii de concasare, se va preciza tipul concasorului, capacitatea (tone/ora), cantitatea anuala de carbune concasata, sistemul pentru reducerea emisiilor

NOTASe vor furniza perechi de coordonate exprimate in proiect ie Stereo70 pentru : delimitarea perimetrului carierei, de limitarea suprafetelor de perturbate, delimitarea perimetrelor de depozitare a solului de deco perta, a sterilului si a solului vegetal, suprafata ac tiva pentru anul de inventariere.Se vor aproxima perimetrele prin poligoane inchise si se vor furniza coordonatele asociate colturilor acestora.Se vor preciza tipurile de activitati desfasurate in an ul de inventariere: inchidere perimetru, exploatare in de sfasurare, deschidere perimetre,indicandu-se operatiile specifice si suprafetele asoc iate (ha) precum si operatiile specifice fiecarui tip de activitate. Se va furniza graficul de desfasurare a tuturor operatiilo r efectuate in anul de inventariere, in scopul identif icarii simultaneitatii diferitelor operatii.Se vor preciza masurile pentru reducerea emisiilor de parti cule implementate in amplasamentul minei: stropire cu apa,utilizarea de substante supresoare, utilizarea de siste me cu ceata, etc.Se vor furniza buletine de analiza pentru determinarea c ontinutului mediu de metale in carbunii extrasi: As, Cd, Cr, Hg, Ni, Pb, Se, Zn

Inaltime(m)

Tip rezervor

UMTip rezervorCapacitate utila de

stocareUM


Diametru (m)

Coordonate rezervor


Pag. 3 din 5


Informatii referitoare la extrac ţia cărbunilor din mine subterane

Informatii referitoare la incarcarea camioanelor cu carbuneUmiditatea carbunelui (%) Continutul de particule

sub 75 microni (%)

Informatii referitoare la funcţionarea buldozerelor care manevreaza carbunele




Informatii referitoare la funcţionarea buldozerelor care manevreaza sterilul




Informatii referitoare la steril




Drumuri de acces Drumuri industriale transfer carbune cariera-zona de procesare






Informatii privind incarcarea carbunelui in vagoaneCantitate carbune incarcata (tone/an)

Informatii privind descarcarea carbuneluiCantitate carbune descarcata din vagoneti prin basculare (tone/an)

Steril

Tip vehicul




Tip vehicul Numar Tip carburant Viteza medie de deplasare (km/h)


Kilometraj anual parcurs in incinta pe

Numar roti/vehicul


Pag. 4 din 5


Informatii privind eroziunea eoliana de pe suprafete perturbate/halde carbuneSuprafata perturbata (ha) Suprafata halde (ha)



X(E) m Y(N) m

Informatii privind procesarea primară a carbunelui

Concasare

X(E) Y(N)m m

Concasare

Particule ............. .............

Concasare

NOTASe vor furniza perechi de coordonate exprimate in p roiectie Stereo70 pentru : delimitarea perimetrului minei, delimitarea suprafetelor de depozitare a ca rbunelui, sterilului. Se vor aproxima perimetrele prin poligoane inchise si se vor furniza coordonatele asociate colturilor acestora.Se vor preciza masurile pentru reducerea emisiilor de particule implementate in amplasamentul minei: s tropire cu apa,utilizarea de substante supresoare, utilizarea de s isteme cu ceata, etc.Se vor furniza buletine de analiza pentru determina rea continutului mediu de metale in carbunii extras i: As, Cd, Cr, Hg, Ni, Pb, Se, Zn

Debit aer

evacuat m3/h

(mg/m3)

Denumire cos

Coordonate rezervorDiametru (m)


UM

Inaltime(m)

Denumire operatie Denumire instalatie / echipament

Capacitate instalatie / echipament (tone/ora)

Cantitate de carbune procesata (tone/an)

Tip rezervorCapacitate utila de

stocareUM

Tip rezervor

Denumire operatie

Denumire operatie


Caracteristici cos


coordonate cosH (m) Diametru (m) Viteza gaze (m/s)

Pag. 5 din 5

Chestionar "Extractie_minerale"cod NFR 2.A.7.a

Informatii referitoare la extracţia şi manevrarea mineralelor

X(E) =…mY(N)=…m


extracţia şi manevrarea mineralelor 2.A.7.a ......................... NU - NUsurse mobile nerutiere si echipamente 1.A.2.f.ii ......................... NU - NUtrafic intern vehicule 1.A.3.b.ii, 1.A.3.b.iii ......................... NU - NUetc



Denumire obiectiv

Adresa obiectiv


Cod CAEN


Persoana contact

Email

Telefon

Fax

Pag. 1 din 6


Informatii referitoare la extrac ţia mineralelor în sistem carier ă

Informatii referitoare la puscareSuprafata in plan orizontal a ariei de puscare m2

Frecventa (numar puscari/an)

Tip exploziv utilizat Cantitate exploziv pe puscare

Informatii referitoare la incarcarea camioanelor cu minerale, roca sterilaTip mineral Umiditatea (%) Continutul de particule sub

75 microni (%)

Informatii referitoare la solul de decoperta, roca sterila



Informatii referitoare la funcţionarea buldozerelor care manevreaza minereul, solul de decoperta, roca sterila, etc.






Drumuri de acces la cariera

Drumuri industriale transfer cariera-zona de preparare

Drumuri transport minereu/roca sterila

Drumuri scraper

Informatii privind activitatea de forare

in solul de decoperta in roca






Numar roti/vehicul






Tip carburant Viteza medie de deplasare (km/h)

Numar găuri forate/an

Tip vehicul

Sol decoperta Roca sterila

Tip vehicul Numar


Pag. 2 din 6


Informatii privind decaparea solului vegetal/superficialCantitate sol decapat (tone/an)

Informatii privind incarcarea solului de decoperta in vehicule, cu excavatoare cu cupăCantitate sol decoperta incarcata (tone/an)

Informatii privind incarcarea mineralelor in vagoaneCantitate incarcata (tone/an)

Informatii privind descarcarea mineralelor, solului de decoperta si solului vegetalCantitate sol decoperta descarcata din camioane pe la baza (tone/an)

Cantitate minerale descarcata din camioane pe la baza (tone/an)

Cantitate minerale descarcata din camionane prin basculare (tone/an)

Cantitate de sol vegetal descarcata din scraper (tone/an)

Informatii privind eroziunea eoliana de pe suprafete perturbate si de pe haldeSuprafata (ha)



X(E) m Y(N) m

NOTASe vor furniza perechi de coordonate exprimate in p roiectie Stereo70 pentru : delimitarea perimetrului carierei, delimitarea suprafetelor de perturbate,delimitarea perimetrelor de depozitare a solului de decoperta, a sterilului si a solului vegetal, supr afata activa pentru anul de inventariere. Se vor aproxima perimetrele prin poligoane inchise si se vor furniza coordonatele asociate colturilor acestora.Se vor preciza tipurile de activitati desfasurate i n anul de inventariere: inchidere perimetru, exploa tare in desfasurare, deschidere perimetre, indicandu-se operatiile specifice si suprafetele as ociate (ha) precum si operatiile specifice fiecarui tip de activitate. Se va furniza graficul de desfasurare a tuturor ope ratiilor efectuate in anul de inventariere, in scop ul identificarii simultaneitatii diferitelor operat ii.Se vor preciza masurile pentru reducerea emisiilor de particule implementate in amplasamentul minei: s tropire cu apa, utilizarea de substante supresoare, utilizarea de sisteme cu ceata, etc.Se vor furniza buletine de analiza pentru determina rea continutului mediu de metale din minereurile ex trase: As, Cd, Cr, Hg, Ni, Pb, Se, Zn

Tip rezervorCoordonate rezervor

Inaltime(m)

Diametru (m)


stocareUM



UM

Pag. 3 din 6


Informatii referitoare la extrac ţia mineralelor din mine subterane

Informatii referitoare la incarcarea camioanelor cu minerale, roca sterilaTip mineral Umiditatea (%) Continutul de

particule sub 75 microni (%)

Informatii referitoare la roca sterila


Informatii referitoare la funcţionarea buldozerelor care manevreaza minereul, roca sterila, etc.






Drumuri pavateDrumuri de acces Drumuri industriale

transfer -zona de preparare






Roca sterila


Tip vehicul NumarMasa medie a

vehiculului (tone)Capacitate utila

(tone)

Tip vehiculNumar de ore de functionare pe an

Viteza medie de deplasare (km/h)


Numar roti/vehicul


Tip carburant

Pag. 4 din 6


Informatii privind incarcarea mineralelor in vagoaneCantitate incarcata (tone/an)

Informatii privind descarcarea rocilorCantitate roci descarcata din vagoneti prin basculare (tone/an)

Informatii privind eroziunea eoliana de pe suprafete perturbate/haldeSuprafata perturbata (ha) Suprafata halde (ha)



X(E) m Y(N) m

NOTASe vor furniza perechi de coordonate exprimate in proi ectie Stereo70 pentru : delimitarea perimetrului minei, d elimitarea suprafetelorde depozitare a carbunelui, sterilului. Se vor aproxi ma perimetrele prin poligoane inchise si se vor furni za coordonatele asociate colturilor acestora.Se vor preciza masurile pentru reducerea emisiilor d e particule implementate in amplasamentul minei: stropire cu apa, utilizarea de substante supresoare, utilizarea de siste me cu ceata, etc.Se vor furniza buletine de analiza pentru determinarea continutului mediu de metale din minereurile extrase: As , Cd, Cr, Hg, Ni, Pb, Se, Zn

UMInaltime

(m)Produs

stocat/vehiculat

Tip rezervor


stocareUM

Diametru (m)

Coordonate rezervor


Pag. 5 din 6


Informatii privind prepararea minereului

X(E) Y(N) Particule ............. .............

m mConcasare primaraConcasare secundaraConcasare tertiaraConcasare finaSortare

Sortare fina

Punct transfer pe banda transportoareUscareetc

In cazul in care emisiile asociate activitatilor nu sunt captate si evacuate prin instalatii locale, se va mentiona locul activitatilor si modul in care emisiile sunt evacuate in atmosfera:incinta inchisa prevazuta cu instalatie de ventilatie mecanica de hala - datele se completeaza in coloana "Cosuri"incinta inchisa fara instalatie de ventilatie mecanica de halain aer liber/spatiu acoperit

Informatii referitoare la incarcari, descarcariCantitate incarcata (tone/an) Cantitate descarcata

(tone/an)

Informatii privind eroziunea eoliana de pe suprafete perturbate/haldeSuprafata perturbata (ha) Suprafata halde (ha)


Tip utilaj/echipament Numar Putere motor (kW) Tip carburant

Consum orar de

carburant (kg/h)

Numar de ore de

functionare pe an


(tone)



X(E) m Y(N) m


Informatii privind traficul vehiculelor in incinta

Drumuri pavate

Drumuri de acces

Drumuri industriale transfer cariera-zona


Se vor furniza buletine de analiza pentru determinarea continutului mediu de metale din minereuri: As, Cd, Cr, Hg, Ni, Pb, Se, ZnSe vor preciza masurile pentru reducerea emisiilor de particule implementate in amplasamentul minei: stropire cu apa, utilizarea de substante supresoare, utilizarea de sisteme cu ceata, etc.

Numar roti/vehicul

Viteza medie de deplasare

(km/h)Tip carburant

Consum specific

(l/100km)

Coordonate rezervor

Numar de ore de

functionare pe an

Consum anual de carburant pe tip de vehicul

(tone/an)



vehiculat

UMInaltime

(m)Diametru

(m)Tip rezervor


UMProdus

stocat/vehiculat


(tone)Masa medie a

vehiculului (tone)


Capacitate instalatie / echipament (tone/ora)

Cantitate preparata (tone/an)

Denumire cos

Caracteristici cosValori limita autorizatecoordonate cos

H (m) Diametru (m)Viteza gaze

(m/s)Debit aer

evacuat m3/h(mg/m3)

Temperatura

(oC)

Pag. 6 din 6

Chestionar "Explorare_productie_transport_titei"coduri NFR 1.B.2.a.i, 1.B.2.c

Informatii referitoare la explorarea, producţia si transportul ţiţeiului

Activitate1


cod IPPC LCP (DA/NU) COV cod

HG 699

SEVESO (DA/NU)

Explorarea, producţia si transportul ţiţeiului1.B.2.a.i - -

Facle asociate activităţilor de extracţie ţiţei 1.B.2.c

Denumire operator economicEx. S.C.OMV Petrom S.A.

Denumire obiectivEx. Punct de lucru …………………..

Adresa obiectivSediu: xxx, Localitatea xxx, Judetul xxx

Cod CAEN


Persoana contact


Email

Telefon

Fax

Pag. 1 din 4


Informatii referitoare la activitati de extractie şi încărcare/transport

(tone) (PJ) UAT Coordonate Stereo 70( X(E) m ; Y (N) m)

în cisterne auto în cisterne CF în nave DA/NU

Informatii referitoare la facilitatile de stocare, pompare si alte facilitati in reteaua de conducte t ransport titei

UAT Coordonate Stereo 70( X(E) m ; Y (N) m)

(tone) (PJ)

NOTA:

Informatii referitoare la facle pentru activitatile de extractie

Informatii referitoare la activitati de explorare

NOTA:

Informatii referitoare la facle pentru activitatile de explorare

Producţia

Coordonate Stereo 70( X(E) m ; Y (N) m)

Denumire perimetru explorare Diametru (m)

Parametri facla

Cantitate de titei arsa la facla

(tone)

Volumul de gaze arse la facla

(m3)

Cantitate de titei tranzitata

Denumire facla Inaltime (m)

Denumire câmp petrolier/platformă

marinăDenumire facla Diametru (m) Inaltime (m)

Parametri facla

Coordonate Stereo 70( X(E) m ; Y (N) m)

Volumul de gaze arse la facla (m3)

Sisteme ventilare/purjare

Denumire câmp petrolier/platformă

marină

* UAT - Unitate Adninistrativ TeritorialaSe vor furniza perechi de coordonate exprimate in proiectie Stereo70 pentru : delimitarea câmpului petrolie/platformei marine, perimetrului de explorare. Se vor aproxima perimetrele prin poligoane inchise si se vor furniza coordonatele asociate colturilor acestora.

Cantitate încărcată (tone)Localizare*

Denumire facilitate Localizare

Pentru facilitatile de stocare se va completa foaia "stocare".

Localizare *

UAT

Denumire perimetru explorare

Numar de foraje Cantitate ţiţei extras

(tona) Coordonate Stereo 70( X(E) m ; Y (N) m)

Pag. 2 din 4


Informatii referitoare la rezervoarele pentru stoca rea ţiţeiului

Se vor completa informatiile privind atat stocarea in campurile petroliere, cat si in sistemul de tran sport al titeiului prin conducte


X(E) m

Y(N) m



X(E) m

Y(N) m

Cod identificare

rezervor

Cod identificare

rezervor

Inaltime totala(m)

Cod identificare

rezervor


UM Numar umpleri/anVolum anual de lichid introdus

(m3)Numar goliri/anProdus stocat/vehiculat

Coordonate rezervor

Inaltime maxima

lichid (m)

Inaltime medie lichid

(m)

Volum de lucru

(m3)Rezervor incalzit (I)/neincalzit (N)

Culoare rezervor

Tip capac (dom/con)

Diametru (m)

Inaltime capac (m)


Panta capac conic *

Cod identificare

rezervor


UM Produs stocat/vehiculatVolum anual de lichid introdus


Lungime totala(m)

Diametru (m)

Volum de

lucru (m3)

Rezervor incalzit

(I)/neincalzit (N)Culoare rezervor

Coordonate rezervorPozitionare (subteran/supra

teran)

Pag. 3 din 4



X(E) m

Y(N) m



X(E) m

Y(N) m


Volum de

lucru (m3)



Diametru (m)

Coordonate rezervorCapac autoportant

(da/nu)


capac

Detalii constructive

capac tip punte dubla

Diametru (m)

Volum de

lucru (m3)



Cod identificare

rezervor

Culoare rezervor



Culoare rezervor

Cod identificare

rezervor

Cod identificare

rezervor

Cod identificare

rezervor


UM

Coordonate rezervorConditii interne pereti


Constructie (sudat/nituit)

Tipuri etanseizare primara si

secundara *

Tip capac (ponton/punte

dubla)

Categorie fitinguri

(tipica/specifica)

Tipuri etanseizare primara si secundara *


UM Produs stocat/vehiculat


Pag. 4 din 4

Chestionar "Explorare_productie_transport_gaze naturale"coduri NFR 1.B.2.b, 1.B.2.c, 1.B.2.a.iv

Informatii referitoare la explotarea, tratarea si transportul gazelor naturale

Activitate1cod NFR cf anexei "Coduri NFR"

cod IPPC LCP (DA/NU)

COV cod HG 699

SEVESO (DA/NU)

Explotarea, tratarea si transportul gazelor naturale1.B.2.b - -

Facle asociate activităţilor de extracţie şi transport gaze naturale 1.B.2.cDesulfurarea gazelor naturale 1.B.2.a.iv

Email

Telefon

Fax


Persoana contact


Adresa obiectiv

Cod CAEN


Denumire obiectiv

Pag. 1 din 2

Chestionar "Explorare_productie_transport_gaze naturale"coduri NFR 1.B.2.b, 1.B.2.c, 1.B.2.a.iv

Informatii referitoare la activitati de extractie şi înc ărcare/transport

(m3) (PJ) UAT Coordonate Stereo 70( X(E) m ; Y (N) m)

DA/NU

Informatii referitoare la retelele de transport gaze natura le si la terminalele de gaze naturale

Informatii referitoare la facle pentru activitatile de e xtractie a gazelor naturale

Informatii referitoare la facle pentru activitatile de d esulfurare a gazelor naturale

X(E) Y(N)

m m Nm3/h m3/hInstalatie recuperare sulf

Instalatie tratare gaze de coada - - -

Informatii referitoare la valorile limita autorizate


NOTA:

Daca sunt disponibile se vor furniza straturi tematice GIS privind retelele de transport al gazelor naturale

Parametri facla

Se vor furniza informatii referitoare la volumele de gaze naturale transportate prin conducte, de la extractie si de la punctele de intrare in tara a a gazelor naturale importate, pana la utilizatorii finali

Pentru fiecare terminal se vor preciza detalii contructive: numar sisteme conectare, numar valve, numar sisteme reglare presiune, etc.

Denumire instalatieEficienta de

recuperare sulf %

Nr trepte desulfurare

Cantitate sulf recuperata -

tone/an


mg/Nm3

Sisteme ventilare/purjare

Denumire cos

Caracteristici coscoordonate cos

H (m) Diametru (m)Viteza gaze

(m/s)Debit gaze ardere Temp gaze

(oC)

Volumul de gaze arse la facla (m3)

Denumire câmp de extracţie

* UAT - Unitate Adninistrativ TeritorialaSe vor furniza perechi de coordonate exprimate in proiectie Stereo70 pentru : delimitarea câmpului de extractie. Se vor aproxima perimetrele prin poligoane inchise si se vor furniza coordonatele asociate colturilor acestora.

Localizare*

Denumire instalatie

Denumire câmp de extracţie

Denumire facla Diametru (m) Inaltime (m) Coordonate Stereo 70( X(E) m ; Y (N) m)

Producţia

Pag. 2 din 2

Chestionar "Distribuire produse petroliere"cod NFR 1.B.2.a.v

Informatii referitoare la distribuire produse petroliere

X(E) =…m

Y(N)=…m

Activitate1


IPPC cod IPPC LCP (DA/NU)

COV cod HG 699

SEVESO (DA/NU)

Instalatie 1.1 NFR 1.B.2.a.vInstalatie 1.2 ………..… ………..


Denumire obiectiv

Adresa obiectiv


Cod CAEN



Persoana contact

Email

Telefon

Fax

Pag. 1 din 3


Informatii privind staţiile de distribuţie pentru populaţie (benzinării)

Adresa X(E) m Y(N) m Numar rezervoare/Capa

citate stocare

Volumul comercializat

anual (m3)

Numar rezervoare/Capa

citate stocare

Volumul comercializat

anual (m3)

Numar rezervoare/Capacitate stocare

Volumul comercializat anual

(m3)

Motorina ............................CarburantiDenumire statie Localizare statie

Coordonate Stereo 70 Benzina

Pag. 2 din 3


Informatii privind stocare si distribuire produse petroliere la terminale si la depozite de produse petroliere

Informatii referitoare la rezervoarele pentru stocarea titeiului si a produselor petroliere


X(E) m

Y(N) m



X(E) m

Y(N) m


X(E) m

Y(N) m



X(E) m

Y(N) m


Informatii referitoare la Livrarea produselor petrolierenumar statii de livrare pe tipuri de mijloace de transport (auto, CF, naval)sisteme umplere pe tipuri de mijloace de transport (pe la baza, prin imersie, prin varsare)tip sistem de recuperare vapori pe statie de livrare (condensare, carbune activ etc)eficienta sistem de recuperare vapori pe statie de livrareproduse si cantitati anuale livrate pe fiecare statie de livrare

NOTARezervoarele subterane pot fi asimilate cu rezervoarele supraterane orizontale, cu capac fixSe vor furniza perechi de coordonate exprimate in proiectie Stereo70 pentru : delimitarea perimetrului terminalului/depozitului. Se vor aproxima perimetrele prin poligoane inchise si se vor furniza coordonatele asociate colturilor acestora.

Cod identificare rezervorCapacitate

utila de stocare

UMProdus

stocat/vehiculat

Volum anual de lichid

introdus (m3)

Numar umpleri/an

Numar goliri/an

Inaltime totala(m)

Diametru (m)

Inaltime maxima

lichid (m)

Inaltime medie

lichid (m)

Volum de

lucru (m3)

Rezervor incalzit

(I)/neincalzit (N)

Culoare rezervor

Tip capac (dom/con)

Inaltime capac (m)


Panta capac conic *

Coordonate rezervor


utila de stocare

UMProdus

stocat/vehiculat


introdus (m3)

Numar umpleri/an

Numar goliri/an

Lungime totala(m)

Diametru (m)

Volum de

lucru (m3)

Rezervor incalzit

(I)/neincalzit (N)

Culoare rezervor

Pozitionare

(subteran/supratera

n)

Coordonate rezervor Stereo 70


utila de stocare

UMProdus

stocat/vehiculat


introdus (m3)

Numar umpleri/an

Numar goliri/an

Diametru (m)

Volum de

lucru (m3)Culoare rezervor



Constructie

(sudat/nituit)

Tipuri etanseizare primara

si secundara

*

Tip capac (ponton/p

unte dubla)

Categorie fitinguri

(tipica/specifica)



utila de stocare

UMProdus

stocat/vehiculat


introdus (m3)

Numar umpleri/an

Numar goliri/an

Diametru (m)

Volum de

lucru (m3)


capac

Detalii constructive capac tip punte

dubla


Culoare rezervor



Tipuri etanseizare primara

si secundara

*

Capac autoportant (da/nu)

Pag. 3 din 3

Chestionar "Constructii_demolari"cod NFR 2.A.7.b

Informatii referitoare la operatiunile de constructii si demolari

Activitate1cod NFR conform anexei "Coduri NFR" cod IPPC LCP (DA/NU) COV cod HG 699 SEVESO (DA/NU)

Constructii si demolari 2.A.7.b - NU - NU

Furnizor dateAutorităţile administraţiei publice judetene/orasenesti/comunale


Persoana contact

Email

Telefon

Fax

Pag. 1 din 3


Informatii referitoare la activitatile de contructie si demolari in santiere de mica anvergura

X(E)m

Y(N)m

X(E)m

Y(N)m


intervalul (de la zi/luna/an - pana

la zi/luna/an)



la zi/luna/an)

* Se vor furniza perechi de coordonate exprimate in proiectie Stereo70 pentru : delimitarea perimetrului construit/demolat. Se vor aproxima perimetrele prin poligoane inchise si se vor furniza coordonatele asociate colturilor acestora.

judet localitate

Suprafata demolata

desfasurat

a (m2)

Suprafata construita

desfasurata

(m2)

Regim de lucru

pod/drum

judet localitate

Perechi de coordonate_Stereo70*(X(E) m ; Y(N) m)

coordonate inceput


suprafata totala

(m2)


construit km

definirea segmentului construit (Stereo 70)

coordonate sfarsit

Regim de lucru

Perechi de coordonate_Stereo

70*(X(E) m ; Y(N) m)

ore/zi zile/saptamana intervalul (de la zi/luna/an - pana la

zi/luna/an)

ConstructiiRegim de lucru

CladiriDemolari

sectiune

Pag. 2 din 3


Informatii referitoare la activitatile de contructie si demolari in santiere de mare anvergura

X(E)m

Y(N)m

X(E)m

Y(N)m

Decapare sol vegetalÎncărcare pamant/sol vegetal in camioaneExcavareDescărcare pământ din camioaneDescărcare agregate din camioaneDescărcare nisip din camioane



Decapare sol vegetalÎncărcare pamant/sol vegetal in camioaneExcavareDescărcare pământ din camioaneDescărcare agregate din camioaneDescărcare nisip din camioane

* Se vor furniza perechi de coordonate exprimate in proiectie Stereo70 pentru : delimitarea perimetrului santierului. Se vor aproxima perimetrele prin poligoane inchise si se vor furniza coordonatele asociate colturilor acestora.

definirea segmentului construit (Stereo 70) Regim de lucru

pod/drum tronson intervalul (de la zi/luna/an - pana la

zi/luna/an)

zile/saptamana

ore/zisuprafata totala

(m2)

Denumire proiect

coordonate inceput coordonate sfarsit lungimea segmentului

construit km

Operatii Infrastructura rutieraVolume de lucrari (tone)

Denumire proiect

infrastructura

Judet/judete

Localitate/localitati

Judet Localitate Operatii Volume de lucrari (tone) Regim de lucru

Constructii civile si industriale

Suprafata totala a

santierului

(m2)

Perechi de coordonate_Stereo70*

(X(E) m ; Y(N) m)

Pag. 3 din 3

Chestionar "Procese_lemn"coduri NFR 2.D.3, 3.A, 3.D.3

Informatii referitoare la unitatile de prelucrare a lemnului

X(E) =…mY(N)=…m

Activitate1

cod NFR conform anexei "Coduri NFR" cod IPPC LCP (DA/NU) COV cod HG 699 SEVESO (DA/NU)

Prelucrare lemn 2.D.3 - NU - Aplicare vopseluri 3.A NUImpregnare lemn 3.D.3 NU


Denumire obiectiv

Adresa obiectiv


Cod CAEN


Persoana contact

Email

Telefon

Fax

Pag. 1 din 3


Procese de productie in prelucrarea lemnului

t/an t/an

m3/an m3/ant/an cherestea t/an

m3/an m3/ant/an t/an

m3/an m3/anrasini t/an t/an

m3/an

m2/anvopsire vopsea pe baza de solventi organici kg/an 50

vopsire vopsea pe baza de apa kg/an 5lacuire lac kg/an 70impregnarea lemnului

solutie de impregnare t/an

X(E) Y(N) denumire sistem 1 eficienta sistem 1

denumire sistem 2

eficienta sistem 2

denumire sistem 1

eficienta sistem 1

denumire sistem 2

eficienta sistem 2

m m m3/h

vopsire

vopsire

lacuire

impregnarea lemnului

Nota

Productia anuala de material lemnos uscat se va exprima atat in tone/an cat si in m3/an

Productia anuala de placi va fi detaliata pe tipuri de placi, cu exprimare in tone/an, m2/an si in m3/an pentru fiecare tip de placaSe vor mentiona tipurile de uscatoare utilizate, ca de exemplu: uscator cu microunde, uscator rotativ cu incalzire directa, uscator cu incalzire indirecta, etcSe vor mentiona tipurile de prese - la rece sau la caldSe vor furniza date privind amplasarea cosurilor de dispersie, echipamentele/utilajele racordate la fiecare cos in parte. Informatiile vor fi corelate cu schema fluxului tehnologicInformatiile cu privire la sursele stationare de ardere vor fi furnizate in chestionarul Surse de ardere de mica putereIn cazul in care efluentul care este evacuat printr-un cos este epurat anterior prin mai multe sisteme de retinere inseriate, se vor furniza informatii pentru fiecare dintre aceste sisteme (de ex. ciclon + filtru cu saci)

decojire busteni

debitare

uscare

presare

material lemnos uscat

Denumire operatie

material lemnos t/an

presare unitate presare la cald

decojire busteni

Denumire operatie UMDenumire linie de prelucrare / echipament

uscare uscator cu microunde

debitare

Capacitate linie de prelucrare /

echipament

Compusi organici volatili (COVnm)Sisteme control emisiiDenumire cos Caracteristici cos

placi presate

busteni decojiti

Particulecoordonate cos Viteza gaze (m/s)

Temp efluent

gazos (oC)

Debit efluent gazos

H (m) Diametru (m)

busteni decojiti

Consum annual

busteni

cherestea

Produs Productie anuala

UM

Tip combustibil

Consumuri

Materii prime

Date productie

UM Continut de solventi

Pag. 2 din 3


Alte procese si activitati generatoare de emisii

Descrierea fluxului tehnologic cu evidentierea principalelor etape de proces

Schema bloc a fluxului tehnologic cu indicarea punctelor de emisie de poluanti in aer (cosuri, conducte)

Stocare si manevrare materii prime si deseuri cu dimensiuni reduse (fibre, aschii, rumegus) -tip facilitate stocare (bunker, siloz, etc), capacitate, amplasare, date cos (coordonate, diametru, inaltime, debit volumic), sistem reducere emisii (eficienta) -tip instalatie transport (benzi, sisteme pneumatice, etc)

Tipuri si cantitati de carburant folosit anual de utilaje. Numarul si tipul utilajelor (motostivuitoare, incarcatoare).

Cantitatile si modul de eliminare/valorificare a rumegusului si altor deseuri de lemn

Instalaţii de ventilatie generala de hala: localizare(hala, atelier), tip ventilatie (mecanica/naturala), debit aer evacuat/volum hala,caracteristici geometrice evacuari si sisteme de reducere a emisiilor daca exista, tipul si eficienta acestora

In cazul in care materiile prime/deseurile solide se depoziteaza in aer liber se va mentiona suprafata(ele) de depozitare


NotaSe va furniza lista produselor finite, indicandu-se cantitatile anuale ale acestora, pe tipuri.Se va furniza programul anual de lucru al unitatii: ore/zi ; zile/saptamana ; ore/an

Pag. 3 din 3

Chestionar "Aplicare vopsele"cod NFR 3.A

Informatii referitoare la activitatile de acoperire cu vopsele


cod IPPCLCP (DA/NU) COV cod HG 699 SEVESO (DA/NU)

aplicarea vopselelor decorative 3.A.1 - NU NUaplicarea vopselelor în sectorul industrial 3.A.2 - NU pct 6/7/8/9/10/13/tabel 2

din Anexa 2 la HG 699/2003 modificata si completata

NU

aplicarea vopselelor de protecţie anticorozivă 3.A.3 - NU NU


Denumire obiectiv

Adresa obiectiv

Cod CAEN

Denumire activitate

Persoana contact

Email

Telefon

Fax

Pag. 1 din 3


Informatii referitoare la activitatile de acoperire cu vopsele pentru uz industrial

incinta aer liber Continuu/Discontinuu


saptamani/an

Categorie material de acoperire Consum anual de material de acoperire (kg/an)


Consum anual de solvent cu continut de COV(kg/an)

Cantitate UM

aplicarea vopselelor în industria de construcţii masini

vopsele convenţionale pe baza desolvent

nr. Autoturismenr. Cabine camionnr. Autobuze

aplicarea vopselelor în sectorul reparaţiilor auto

vopsele cu conţinut ridicat de solide(alchidice)

acoperirea bobinelor vopsele pe bază de apă suprafata bobina acoperita m2 acoperirea sarmei vopsele cu conţinut scăzut de solvent

(epoxidice)kg sarma acoperita

aplicarea vopselelor la fabricarea ambarcaţiunilor/navelor

vopsele cu conţinut scăzut de solvent(poliuratenice)

aplicarea altor vopsele de uz industrial (în industrie, pe metalele, materialele plastice, hârtie, piele, sticlă)

vopsele cu conţinut scăzut de solvent(întărirea vopselei sub acţiunearadiaţiei IR sau UV)

suprafata acoperita

m2

vopsele sub formă de pulbere kg piele vopsitagrundetc.Solvent pentru diluarea vopselelor*

X(E) Y(N) denumire sistem 1 eficienta sistem 1 denumire sistem 2 eficienta sistem 2

m m m3/h

aplicarea vopselelor în industria de construcţii masini

aplicarea vopselelor în sectorul reparaţiilor auto

filtru cu carbune activ

acoperirea bobinelor oxidare cataliticaacoperirea sarmei oxidare termicaaplicarea vopselelor la fabricarea ambarcaţiunilor/navelor

Recuperare solventi

aplicarea altor vopsele de uz industrial (în industrie, pe metalele, materialele plastice, hârtie, piele, sticlă)

Perdea de apa

NotaSe va completa cate un rand pentru fiecare echipament/linie/instalatie de vopsireConsumul total de solvent cu continut de COV va corespunde valorii I1 din bilantul de COV exprimata in kg/anEmisia totala de COVnm pe unitate/instalatie (kg/an) reprezinta valoarea E din bilantul de COV exprimata in kg/anEmisia fugitiva de COVnm (kg/an) reprezinta valoarea F din bilantul de COV exprimata in kg/anEmisia de COVnm in gazele reziduale, reprezinta valoarea O1 din bilantul de COV exprimata in kg/an. Suma emisiilor dirijate pe unitate/instalatie va fi egala cu O1

Date privind activitatea

Consumul de solvent Alte date privind activitatea

Categorie de activitati de acoperire

Categorie de activitati de acoperire Loc aplicare

Denumire cos

Regim de aplicare

Compusi organici volatili (COVnm)coordonate cos Viteza gaze (m/s)

Sisteme control emisiiH (m)

Caracteristici cos

Diametru (m)

Debit efluent gazos

O1

Date privind emisiile de COVnm cumulate la nivel de unitate/in stalatie, cf. Bilant anual COVEmisia totala de COVnm pe

unitate/instalatie(kg/an)

Emisia fugitiva de COVnm asociata

(kg/an)

Emisia de COVnm in

gazele reziduale(kg/an)

E F

Pag. 2 din 3


Informatii referitoare la aplicarea acoperirilor pe infrastructura de transport si aplicarea acoperirilor de protectie


intervalul (de la zi/luna/an - pana la

zi/luna/an)

Categorie material de acoperire Consum anual de material de acoperire

(kg/an)


Consum anual de solvent cu continut

de COV(kg/an)

X(E)m

Y(N)m

X(E)m

Y(N)m

X(E)m

Y(N)m

Marcarea drumurilor, parcari, pavaje

vopsele convenţionale pe baza desolvent

turn

Protectie poduri vopsele cu conţinut ridicat de solide(alchidice)

platforma industriala

Protectie platforma industriala

vopsele pe bază de apă platforma marina

Protectie platforma marina

vopsele cu conţinut scăzut de solvent(epoxidice)

parapeti

etc. vopsele cu conţinut scăzut de solvent(poliuratenice)

etc.

vopsele cu conţinut scăzut de solvent(întărirea vopselei sub acţiunearadiaţiei IR sau UV)vopsele sub formă de pulberelacgrundetc.Solvent pentru diluarea vopselelor 100

tip obiectiv

definirea segmentului marcat (Stereo 70)

pod/drum sectiune

Obiective industriale

coordonate (Stereo 70) pentru identificarea

punctului/perimetrului de aplicare

Categorie de activitati

coordonate inceput



marcat km

Regim de lucru Consumul de solventjudet

Localizare

localitate

coordonate sfarsit

Pag. 3 din 3

Chestionar "Aplicare adezivi"cod NFR 3.D.3

Informatii referitoare la unitatile in care se aplica adezivi


cod IPPC

LCP (DA/NU) COV cod HG 699 SEVESO (DA/NU)

Utilizarea altor produseAplicarea adezivilor

3.D.3 - NU Fabricarea incaltamintei sau

NU

Acoperirea cu adeziv


Denumire obiectiv

Adresa obiectiv

Cod CAEN

Denumire activitate

Persoana contact

Email

Telefon

Fax

Pag. 1 din 2

Chestionar "Aplicare adezivi"cod NFR 3.D.3

Informatii referitoare la utilizarea adezivilor

Tip Cantitate utilizata (tone/an)

Continutul de COVnm

(% de masa)

Tip produs Cantitate produsa

UM

adeziv incaltaminte perechisolvent banda adeziva m2

X(E) Y(N) denumire sistem 1 eficienta sistem 1

denumire sistem 2

eficienta sistem 2

m m m3/h

filtru cu carbune activetc

NotaSe va completa cate o linie pentru fiecare instalatie detinutaConsumul anual se refera la cantitatea consumata in mod real. Consumul total va corespunde valorii I1 din bilantul de COV exprimata in kg/anEmisia totala de COVnm (kg/an) reprezinta valoarea E din bilantul de COV exprimata in kg/anEmisia fugitiva de COVnm (kg/an) reprezinta valoarea F din bilantul de COV exprimata in kg/anCantitatea de COVnm regasita in produs (kg/an) reprezinta valoarea O7 din bilantul de COV exprimata in kg/anCantitatea de COVnm retinuta sau distrusa cu sistemele de control (kg/an) reprezinta valoarea O5 din bilantul de COV exprimata in kg/anEmisia de COVnm in gazele reziduale (kg/an) reprezinta valoarea O1, egala cu I1- O5-O7, din bilantul de COV exprimata in kg/an

Oct

Emisia fugitiva de COVnm

(kg/an)

Emisia de COVnm in gazele reziduale

(kg/an)

Cantitatea de COVnm retinuta sau distrusa cu

sistemele de control (kg/an)

Cantitatea de solvent regasita in

produs (kg/an)

Iun Iul Aug Sep

H (m)

Caracteristici cos

Diametru (m)

Date privind consumurile anuale

Debit efluent gazos

Denumire instalatie

Numar lunar de ore functionareActivitate

Denumire cos

Date privind productia anuala

Ian Feb Mar Apr Mai Nov Dec

Denumire instalatie

Denumire instalatie

Date privind emisiile de COVnm cumulate la nivel de unitate/instalatie, cf. Bilant anual COV

Emisia totala de COVnm pe unitate

(kg/an)

Compusi organici volatili (COVnm)coordonate cos Viteza gaze (m/s)


Pag. 2 din 2

Chestionar "Degresare_solventi"cod NFR 3.B.1

Informatii referitoare la unitatile de curatare chimica uscata


cod IPPC LCP (DA/NU) COV cod HG 699 SEVESO (DA/NU)

degresare 3.B.1 - NU Curatarea suprafetelorAlte tipuri de curatare a suprafetelor

NUDenumire activitate

Persoana contact

Email

Telefon

Fax

Adresa obiectiv

Cod CAEN


Denumire obiectiv

Pag. 1 din 3


Informatii referitoare la activitatile de degresare cu solventi cu consumuri mai mari de 1 t/an

X(E) Y(N)

cicluri spalare/zi zile/saptamana saptamani/an Tip solvent utilizat Consum anual de solvent (kg/an)

m m m3/h

cu circuit deschis clorura de metilen

cu sistem de transport percloretilena

cu sistem inchis xilen

etc

denumire sistem 1 eficienta sistem 1 denumire sistem 2 eficienta sistem 2

cu circuit deschis filtru cu carbune activcu sistem de transport etc

cu sistem inchis

NotaSe va completa cate o linie pentru fiecare echipament detinutConsumul anual se refera la cantitatea consumata in mod real (adaos pe parcursul anului pentru care se realizeaza inventarul).Consumul total va corespunde valorii I1 din bilantul de COV exprimata in kg/anEmisia totala de COVnm pe unitate (kg/an) reprezinta valoarea E din bilantul de COV exprimata in kg/anEmisia fugitiva de COVnm (kg/an) reprezinta valoarea F din bilantul de COV exprimata in kg/anCantitatea de solventi organici din deseurile colectate (kg COVnm/an) reprezinta valoarea O6 din bilantul de COVCantitatea de COVnm retinuta sau distrusa cu sistemele de control (kg/an) reprezinta valoarea O5 din bilantul de COV exprimata in kg/anEmisia de COVnm in gazele reziduale (kg/an) reprezinta valoarea O1, egala cu I1- O6-F-O5, din bilantul de COV exprimata in kg/an

Cantitatea de COVnm retinuta sau distrusa cu sistemele de

control (kg/an)

Tip echipament Denumire cos

Compusi organici volatili (COVnm)

coordonate cos


Caracteristici cos

Diametru (m)

Tip echipament Date privind emisiile de COVnm cumulate la nivel de unitate/instalatie, cf. Bilant anual COV


(kg/an)

Regim de lucru Consumul de solvent

Debit efluent gazos

Viteza gaze (m/s)

H (m)

Emisia fugitiva de COVnm (kg/an)

Cantitatea de solventi organici din deseurile colectate (kg COVnm/an)

Emisia de COVnm in gazele reziduale

(kg/an)

Pag. 2 din 3


Informatii referitoare la activitatile de degresare cu solventi cu consumuri mai mici de 1 t/an

Tip solvent utilizat Consum anual real de solvent (kg/an)

denumire sistem 1 eficienta sistem 1

denumire sistem 2

eficienta sistem 2

manuala cu laveta clorura de metilen filtru cu carbune activimersie cu circuit deschis percloretilena etc

pulverizare cu sistem de transport xilen

etc. cu sistem inchis etc

NotaSe va completa cate o linie pentru fiecare echipament detinutConsumul anual se refera la cantitatea consumata in mod real

Consumul de solventTip echipamentTip degresare Cantitatea de deseuri colectate din

echipamentul de degresare

(kg/an)

Sisteme control emisiiCompusi organici volatili (COVnm)

Pag. 3 din 3

Chestionar "Curatare_chimica"cod NFR 3.B.2




curatare chimica 3.B.2 - NU punct 4. Curatarea chimica “uscata” cf Anexei 1 la HG 699/2003 modificata si completata

NUDenumire activitate

Persoana contact

Email

Telefon

Fax

Adresa obiectiv

Cod CAEN


Denumire obiectiv

Pag. 1 din 2

Chestionar "Curatare_chimica"cod NFR 3.B.2


X(E) Y(N)

cicluri spalare/zi zile/saptamana saptamani/an Tip solvent utilizat

Consum anual de solvent (kg/an)

m m m3/h

cu circuit deschis percloretilena

cu circuit inchis hidrocarburi

etc

cu circuit deschis filtru cu carbune activ

cu circuit inchis

NotaSe va completa cate o linie pentru fiecare echipament detinutConsumul anual se refera la cantitatea consumata in mod real in anul pentru care se realizeaza inventarul. Consumul total va corespunde valorii I1 din bilantul de COV exprimata in kg/anEmisia totala de COVnm (kg/an) reprezinta valoarea E din bilantul de COV exprimata in kg/anEmisia fugitiva de COVnm (kg/an) reprezinta valoarea F din bilantul de COV exprimata in kg/anCantitatea de solventi organici din deseurile colectate (kg COVnm/an) reprezinta valoarea O6 din bilantul de COVCantitatea de COVnm retinuta sau distrusa cu sistemele de control (kg/an) reprezinta valoarea O5 din bilantul de COV exprimata in kg/anEmisia de COVnm in gazele reziduale (kg/an) reprezinta valoarea O1, egala cu I1- O6-F-O5, din bilantul de COV exprimata in kg/an

Viteza gaze (m/s)


Emisia totala de COVnm pe

unitate (kg/an)


Cantitatea de solventi organici din deseurile

colectate (kg COVnm/an)

Emisia de COVnm in


Capacitate de incarcare (kg textile/ciclu de

spalare)

Denumire cos


coordonate cos


Cantitatea de COVnm retinuta sau distrusa cu

sistemele de control (kg/an)

Tip echipament

Diametru (m)

eficienta sistem 2

Regim de lucru Consumul de solventTip echipament


H (m)Caracteristici cos

Debit efluent gazos

Pag. 2 din 2

Chestionar "Utilizare produse chimice"cod NFR 3.C


cod IPPC


Produse chimice 3.C NU

Informatii referitoare la unitatile in care se utilizeaza produse chimice (categorie cod NFR 3.C)


Denumire obiectiv

Adresa obiectiv

Cod CAEN

Denumire activitate

Persoana contact

Email

Telefon

Fax

Pag. 1 din 7


Informatii referitoare la rezervoarele pentru stocarea solventilor

Rezervoare verticale

X(E) m

Y(N) m


Rezervoare orizontale

X(E) m

Y(N) m




Culoare rezervor

Pozitionare (subteran/suprate

ran)

Rezervor incalzit

(I)/neincalzit (N)

Rezervor incalzit

(I)/neincalzit (N)

Culoare rezervor

Coordonate rezervor

Lungime totala(m)

Diametru (m)

Volum de lucru (m3)


Panta capac conic *

Coordonate rezervor



UMProdus

stocat/vehiculat


(m3)

Numar umpleri/an

Numar goliri/an

Inaltime medie lichid (m)

Volum de lucru (m3)


(m3)

Numar umpleri/an

Numar goliri/an

Inaltime totala(m)

Tip capac (dom/con)

Inaltime capac (m)

Diametru (m)

Inaltime maxima

lichid (m)



UMProdus

stocat/vehiculat

Pag. 7 din 7


Informatii referitoare la activitatile de fabricare a poliesterilor, spumelor poliuretanice si polistirenice

X(E) Y(N)

Tip materii prime

Cantitate utilizata

(tone/an)

Continutul de COVnm

(% de masa)

Tip produs Productie anuala (tone/an)

m m m3/h

monomer

solvent

agent de expandareetc

denumire sistem 1

eficienta sistem 1

denumire sistem 2

eficienta sistem 2


NotaSe va completa cate o linie pentru fiecare instalatie detinuta

H (m)Denumire instalatie

Denumire instalatie


coordonate cos


Denumire cos

Compusi organici volatili (COVnm)Sisteme control emisii

Denumire instalatie


Ian Frb Mar Apr Mai Dec

Activitate

Viteza gaze (m/s)

Iun Iul Aug

Caracteristici cosDiametru

(m)Debit

efluent gazos

Sept Oct Nov

Pag. 2 din 7


Informatii referitoare la activitati de conversie a cauciucului, respectiv fabricarea anvelopelor

frezarecalandrareextrudarevulcanizareetc

X(E) Y(N)Tip materie prima Cantitate

utilizata (tone/an)

Tip produs* Productie anuala (tone/an)

m m m3/h

cauciuc cauciuc tip …solvent cauciuc tip …agenti de colorare etc.etc


NotaSe va completa cate o linie pentru fiecare instalatie detinutaTipurile de produse sunt reprezentate de : 1 diferite produse din cauciuc - altele decat anvelopele

2 - anvelope

Daca sunt disponibile date detaliate, "Tipul produsului" (cauciuc) se va specifica in conformitate cu retetele prezentate in metodologia US EPA/AP-42

http://www.epa.gov/ttn/chief/ap42/ch04/draft/d04s12.pdf

In cazul in care se produc anvelope, tipurile de anvelope se vor specifica in conformitate cu metodologia NPI: Original equipment tyres, High Performance Tyres, Replacement Tyres

http://www.npi.gov.au/publications/emission-estimation-technique/frubber.html

Emisia totala de COVnm pe unitate (kg/an) reprezinta valoarea E din bilantul de COV exprimata in kg/anEmisia fugitiva de COVnm (kg/an) reprezinta valoarea F din bilantul de COV exprimata in kg/anEmisia de COVnm in gazele reziduale reprezintă emisiile dirijate - valoarea O1 - din bilantul de COV, exprimata in kg/an

Denumire instalatie/echipament

Malaxor


Malaxor

Activitate

August

ParticuleSisteme control emisii

Date privind consumurile anuale Date privind productia anuala

coordonate cos

Date privind emisiile de COVnm cumulate la nivel de unitate, cf. Bilant anual COV

Iunie Octombrie


Iulie

Denumire cos

Debit efluent gazos


Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Noiembrie DecembrieSeptembrie


Emisia totala de

COVnm pe unitate(kg/an)


(kg/an)

Emisia de COVnm in


Viteza gaze (m/s)

H (m)

Caracteristici cos

Diametru (m)

Malaxor mixare



denumire sistem 2

eficienta sistem 2

Pag. 3 din 7


Informatii privind activitatile de suflare a bitumului

X(E) Y(N) denumire sistem 1

eficienta sistem 1

denumire sistem 1

eficienta sistem 1

denumire sistem 2

eficienta sistem 2

m m m3/h


Iul DecPentru pavarea drumurilor

Oct Nov

Cantitate bitum suflat (tone/an)

In rafinarii Pentru fabricarea materialelor bitumate

(carton bitumat, membrane bitumate, etc.)



Ian Feb Mar Apr Mai Iun Aug Sept

Denumire cos Caracteristici cos Sisteme control emisiicoordonate cos H (m) Diametru

(m)Viteza

gaze (m/s)Debit

efluent gazos

Particule Compusi organici volatili (COVnm)

Pag. 4 din 7


Informatii referitoare la activitatile de fabricare a produselor chimice speciale (medicamente)

X(E) Y(N)Tip materii prime Cantitate

utilizata (tone/an)

Continutul de COVnm (% de masa)

Tip produs

Productie anuala (tone/an)

m m m3/h

solvent

etc


etc

NotaSe va completa cate o linie pentru fiecare instalatie detinutaEmisia totala de COVnm(kg/an) reprezinta valoarea E din bilantul de COV exprimata in kg/anEmisia fugitiva de COVnm (kg/an) reprezinta valoarea F din bilantul de COV exprimata in kg/anEmisia de COVnm in gazele reziduale reprezintă emisiile dirijate - valoarea O1 - din bilantul de COV, exprimata in kg/an

Denumire instalatie

Denumire instalatie

Date privind emisiile de COVnm cumulate la nivel de unitate, cf. Bilant anual COVEmisia totala de

COVnm pe unitate (kg/an)


(kg/an)

Emisia de COVnm in



Iun Nov Dec

coordonate cos H (m)

Iul Aug Sept Oct


Diametru (m)

Viteza gaze (m/s)

Debit efluent

Denumire cos Caracteristici cos


Denumire instalatie

Activitate Numar lunar de ore functionare


Ian Feb Mar Apr Mai


denumire sistem 2

eficienta sistem 2

Pag. 5 din 7


Informatii referitoare la activitatile de fabricare a vopselelor, cernelurilor si adezivilor

X(E) Y(N)Tip materii prime Cantitate

utilizata (tone/an)

Continutul de COVnm

(% de masa)

Tip produs

Productie anuala (tone/an)

Continutul de COVnm

(% de masa)

m m m3/h

solvent

pigmenti

etc


NotaSe va completa cate o linie pentru fiecare instalatie detinutaConsumul anual se refera la cantitatea consumata in mod real. Consumul total va corespunde valorii I1 din bilantul de COV exprimata in kg/anEmisia totala de COVnm (kg/an) reprezinta valoarea E din bilantul de COV exprimata in kg/anEmisia fugitiva de COVnm (kg/an) reprezinta valoarea F din bilantul de COV exprimata in kg/anCantitatea de solventi organici din deseurile colectate (kg COVnm/an) reprezinta valoarea O6 din bilantul de COVCantitatea de COVnm regasita in produs (kg/an) reprezinta valoarea O7 din bilantul de COV exprimata in kg/anCantitatea de COVnm recuperata si utizata in alte scopuri (kg/an) reprezinta valoarea O8 din bilantul de COV exprimata in kg/anSuma cantitatilor de COVnm retinute sau distruse cu sistemele de control reprezinta valoarea O5 din bilantul de COV exprimata in kg/anSuma emisiilor dirijate O1 va fi egala cu I1- O5-O6-O7-O8

Denumire instalatie

Denumire instalatie

Iulie August

Date privind consumurile anuale Date privind productia anuala Denumire cos

Denumire instalatie Numar lunar de ore functionare

Ianuarie Septembrie Noiembrie DecembrieOctombrieFebruarie Martie Aprilie Mai Iunie

Activitate


coordonate cos


(kg/an)


(kg/an)

Cantitatea de solventi

organici din deseurile colectate

(kg


control (kg/an)

Cantitatea de solvent regasita in produs (kg/an)

(kg/an)

denumire sistem 1

Viteza gaze (m/s)


H (m)

Caracteristici cos

Diametru (m) Debit efluent gazos

Date privind emisiile de COVnm cumulate la nivel de unitate, cf. Bilant anual COV

Emisia de COVnm in


Cantitatea de COVnm

recuperata si utizata in alte

scopuri (kg/an)

eficienta sistem 1

denumire sistem 2

eficienta sistem 2

Pag. 6 din 7

Chestionar "Tiparire"cod NFR 3.D.1

Informatii referitoare la tipografii



Tiparire pe tiparire ofset cu uscare prin incalzire3.D.1 - NU punct 1. Tiparire pe tiparire ofset cu uscare prin incalzire, cf Anexei 1 la HG 699/2003 modificata si completata

NU

Rotogravura de editare 3.D.1 - NU punct 2. Rotogravura de editare, cf Anexei 1 la HG 699/2003 modificata si completata

NU

Flexografie 3.D.1 - NU punct 3. Alte tipuri de tiparire, cf Anexei 1 la HG 699/2003 modificata si completata

NU


Denumire obiectiv

Adresa obiectiv

Cod CAEN

Denumire activitate

Persoana contact

Email

Telefon

Fax

Pag. 1 din 3


Informatii referitoare la tipografii

X(E) Y(N)

ore/zi zile/saptamana saptamani/an Tip materie prima Consum anual (kg/an)

Continut de solvent %

m m m3/h

cerneala

solutie de umezire

solvent pentru diluarea cernelurilor………..

cerneala

solutie de umezire

solvent pentru diluarea cernelurilor………..

Flexografie de mica dimensiune, pentru tipărirea ambalajelorFlexografie de mare dimensiune, pentru tipărirea ambalajelorRotogravura pentru tipărirea ambalajelor

Denumire cosTehnici Tiparire

Tipărirea pe rotativă ofset cu uscare prin încălzire

Rotogravura de editare

ConsumuriRegim de lucruTip masinaH (m)

Caracteristici cosDiametru (m) Debit efluent

gazoscoordonate cos Viteza

gaze (m/s)

Pag. 2 din 3



denumire sistem 2

eficienta sistem 2

oxidare termica


Flexografie de mica dimensiune, pentru tipărirea ambalajelorFlexografie de mare dimensiune, pentru tipărirea ambalajelor

NotaSe va completa cate o linie pentru fiecare echipament detinutConsumul anual se refera la cantitatea consumata in mod real. Consumul total va corespunde valorii I1 din bilantul de COV exprimata in kg/anEmisia totala de COVnm pe unitate (kg/an) reprezinta valoarea E din bilantul de COV exprimata in kg/anEmisia fugitiva de COVnm (kg/an) reprezinta valoarea F din bilantul de COV exprimata in kg/anEmisia de COVnm in gazele reziduale (kg COVnm/an) reprezinta valoarea O1 din bilantul de COV exprimata in kg/anCantitatea de solventi organici retinuta in materialele tiparite (kg COVnm/an) reprezinta valoarea O3 din bilantul de COVCantitatea de solventi organici din emisiile necaptate (kg COVnm/an) reprezinta valoarea O4 din bilantul de COVCantitatea de solventi organici retinuta in sistemele de reducere a emisiilor (kg COVnm/an) reprezinta valoarea O5 din bilantul de COVCantitatea de solventi organici din deseurile colectate (kg COVnm/an) reprezinta valoarea O6 din bilantul de COVCantitatea de solventi organici eliberati in alte moduri (kg COVnm/an) reprezinta valoarea O9 din bilantul de COV

Rotogravura de editare

O6 O9O5O4

Tehnici Tiparire

Tipărirea pe rotativă ofset cu uscare prin încălzire

Cantitatea de solventi organici

retinuta in materialele

tiparite(kg COVnm/an)


Sisteme control emisii Date privind emisiile de COVnm cumulate la nivel de unitate, cf. Bilant anual COV


(kg/an)

Cantitatea de solventi organici retinuta in

sistemele de reducere a emisiilor

(kg COVnm/an)

Cantitatea de solventi organici din emisiile necaptate(kg COVnm/an)

O3


(kg/an)

I1 F

Emisia de COVnm in


Cantitatea de solventi organici

eliberati in alte moduri

(kg COVnm/an)

O1

Cantitatea de solventi

organici din deseurile colectate

(kg COVnm/an)

Pag. 3 din 3

Chestionar "Extractie_uleiuri_grasimi"cod NFR 3.D.3


cod IPPC


Utilizarea altor produseExtracţia grăsimilor şi a uleiurilor comestibile şi necomestibile

3.D.3 - NU Extractia si rafinarea uleiurilor vegetale si a grasimilor animale

NU

Informatii referitoare la unitatile in care se efectueaza extracţia cu solventi a grăsimilor şi a uleiurilor comestibile şi necomestibile

Denumire activitate

Persoana contact

Adresa obiectiv

Cod CAEN


Denumire obiectiv

Email

Telefon

Fax

Pag. 1 din 2

Chestionar "Extractie_uleiuri_grasimi"cod NFR 3.D.3

Informatii referitoare la activitatile de extractie cu s olventi a grasimilor si uleiurilor

Tip seminte Cantitatea de seminte procesata (tone/an)

Tip solvent utilizat

Consum anual real de solvent

(kg/an)

ciclohexan ulei floarea soarelui

X(E) Y(N)

m m m3/h


NotaSe va completa cate o linie pentru fiecare instalat ie detinutaConsumul anual se refera la cantitatea consumata in mod real. Consumul total va corespunde valorii I1 din bilantul de COV exprimata in kg/anEmisia totala de COVnm pe unitate (kg/an) reprezinta valoarea E din bilantul de COV exprimata in kg/anEmisia fugitiva de COVnm (kg/an) reprezinta valoarea F din bilantul de COV exprimata in kg/an (F = I1–O 1–O5–O6–O8=O4)Cantitatea de COVnm retinuta sau distrusa cu sistem ele de control (kg/an) reprezinta valoarea O5 din bi lantul de COV exprimata in kg/anCantitatea de solventi organici din deseurile colec tate (kg COVnm/an) reprezinta valoarea O6 din bilan tul de COVCantitatea de COVnm recuperata si utizata in alte sc opuri (kg/an) reprezinta valoarea O8 din bilantul de COV exprimata in kg/anSuma cantitatilor de COVnm retinute sau distruse cu sistemele de control reprezinta valoarea O5 din bil antul de COV exprimata in kg/anEmisia de COVnm in gazele reziduale (kg/an) reprezinta valoarea O1, egala cu I1-O5-O6-O8, din bilantul d e COV exprimata in kg/an



(kg/an)


Cantitatea de solventi organici din deseurile colectate

(kg COVnm/an)

Emisia de COVnm in



control (kg/an)

Date privind consumurileActivitate

Denumire cos

Cantitatea de COVnm

recuperata si utizata in alte

scopuri (kg/an)


coordonate cos Viteza gaze (m/s)


H (m)

Caracteristici cos

Date privind productiaDenumire instalatie


Ian Feb Mar Apr Mai Nov Dec

Tip produs Productie anuala (tone/an)

Iun Iul

Debit efluent gazos

Aug Sept Oct

Denumire instalatie

Denumire instalatie

Materii prime Consumul de solvent

Diametru (m)



Pag. 2 din 2

Chestionar "Fumat"cod NFR 3.D.3

Informatii referitoare la fumat


cod IPPC


Utilizarea altor produseFumat

3.D.3 - NU - NU

Informatii referitoare la fumatConsum tutun (tone/an) Productie livrata pe piata interna

(in echivalent tone tutun/an)

Denumire activitate

Persoana contact

Email

Telefon

Fax

Adresa obiectiv

Cod CAEN


Denumire obiectiv

Pag. 1 din 1

Chestionar "Zootehnie"cod NFR 4.B

Informatii despre unităţile de creştere a animalelor


cod IPPC LCP (DA/NU) COV cod HG 699

SEVESO (DA/NU)

Creşterea animalelor şi managementul dejecţiilor animaliere

4.B 6.6 (dupa caz) NU - NU

Prepararea hranei animalelor 4.B


Denumire obiectiv

Adresa obiectiv

Cod CAEN

Denumire activitate

Fax

Email

Persoana contact

Telefon

Pag. 1 din 4


Informatii despre cresterea animalelor

Fara Incorporare

imediată

Cu Incorporare imediată (prin

procedeu mecanic)

Fara Incorporare

imediată

Cu Incorporare imediată (prin

procedeu mecanic)

NotaSe vor furniza perechi de coordonate exprimate in proiectie Stereo70 pentru : delimitarea perimetrului unitatii, delimitarea suprafetelor lagunelor, delimitarea suprafetelor fertilizate cu dejectii animaliere. Se vor aproxima perimetrele prin poligoane inchise si se vor furniza coordonatele asociate colturilor acestora.

Nr crt

Nr crt

Durata păşunatului (Număr de luni pe an)

Tip păşune (păşune care

apartine exploatatiei agricole / păşune

comuna)

Tip Adapost Număr de locuri

durata medie anuală de curăţenie a

grajdurilor (exprimată în zile)– tcurat

rata mortalităţii animalelor– rm

Numărul total al

animalelor din

exploataţie care

păşunează

Suprafaţa păşunată In ultimul an (Hectare)

Clasificare NFR

Adăposturi pentru animale Fertilizare cu dejectiiSuprafaţa agricolă utilizată pe Suprafaţa agricolă utilizată Tip dejectie Tip

unitate de

stocare

Capacitate

Tip de acoperire a unitatii de stocare

Eficienta de reducere a

emisiilor

Nr crt Exploatatie agricola

Localitate Cod Siruta

Localizarea exploataţiei agricole

Gestionare dejectii

X (E) poarta principala (Stereo70 metri)

Y (N) poarta principala

(Stereo70 metri)

Cod NFR Categorie NFR

Categorii de animale Populaţia medie anuală ( PMAanimal) -

capete

Numărul de animale

crescute în cursul anului–

nprod

Efective de animale PăşunatNumărul mediu de cicluri de producţie pe an– nciclu

durata medie anuală

de neocupa

re a grajduril

or

Strada Nr

Pag. 2 din 4


Informatii privind prepararea hranei animalelor

Denumire Eficienta X(E) m Y(N) m Inaltime cos (m) Diametru (m) Debit de evacuare

3Receptie cereale

Curatare cerealeMoara cu ciocaneMoara preparare fulgiZdrobitor

Amestecare cerealeConditionare cerealePeletizareLivrare

Caracteristici sursaCoordonate instalatieTip instalatie macinare

Macinare cereale

Mijloc transport/Echi

pament

Frecventa operatiei

Perioada din an

Sisteme de reducere a emisiilor de

Denumire instalatiei

Tip cereale procesate

Operatii Cantitate (tone/an)

Pag. 3 din 4


Categorii NFR Categorii de animale Tip Adaposturi

Cod NFR NFR_Category_Name Denumire categorie NFR Livestock class Categorii de animale Specii de animale Adăposturi

4.B manure management gestiune dejectiiDairy cows (100901) Vaci de lapte (100901)

a) Stabulaţie In sistem legat - dejecţii solide şi lichide

4.B.1 cattle bovineOther cattle (100902) Alte bovine (100902)

b) Stabulaţie In sistem legat - dejecţii semilichide

4.B.1.a dairy cattle vaci de lapteFatting pigs (100903)

Porci pentru grasime (100903)

c) Stabulaţie In sistem liber - dejecţii solide şi lichide

4.B.1.b non-dairy cattle alte bovine Sows (100904) Scroafe (100904)d) Stabulaţie In sistem liber - dejecţii semilichide

4.B.2 buffalo bivoliSheep & goats (100905) Ovine si caprine (100905)

e) Altele

4.B.3 sheep ovineHorses etc (100906) Cai etc (100906)

a) Cu podele acoperite parţial cu grătare

4.B.4 goats caprineLaying hens (100907) Gaini de oua (100907)

b) Cu podele acoperite integral cu grătare

4.B.5 camels and llamas camile si lame Broilers (100908) Pui de carne (100908)c) Cu aşternuturi de paie (litieră profundă - stabulaţie liberă)

4.B.6 horses cai Turkeys (100909) Curcani (100909) d) Altele

4.B.7 mules and asses catari si magari Ducks (100909) Raţe (100909)a) Cu aşternuturi de paie (creştere liberă la sol)

4.B.8 swine porcine Geese (100909) Gâşte (100909) b) Baterii (toate tipurile)

4.B.9 poultry pasariFur animals (1009100

Animale de blana (1009100

- cu centură pentru dejectii

4.B.9.a laying hens gaini de oua Camels (100913) Cămile (100913) - cu fose

4.B.9.b broilers pui de carne Buffalos (100914) Bivoli (100914) - supraetajate

4.B.9.c turkeys curcani c) Altele

4.B.9.d other poultry alte pasari4.B.10 anaerobic lagoons lagune anaerobe4.B.11 liquid systems sisteme lichide

4.B.12 solid storage and dry lotstocare dejectii solide si paturi de uscare

4.B.13 other altele

Bovine

Porcine

Găini pentru ouă

Chestionar cod NFR 4.BPag. 4 din 4

Chestionar "Agricultura"coduri NFR 4.D, 4.F, 4.G, 6.C.eInformatii despre unităţile de cultivare a plantelor


cod IPPC LCP (DA/NU) COV cod HG 699

SEVESO (DA/NU)

Cultivarea plantelor şi terenuri agricole 4.D - NU - NU

Alte activităţi agricole 4.G - NU - NU


Denumire obiectiv

Denumire activitate

Adresa obiectiv

Cod CAEN

Persoana contact

Telefon

Fax

Email

Pag. 1 din 3

Chestionar "Agricultura"coduri NFR 4.D, 4.F, 4.G, 6.C.e

Informatii despre unităţile de cultivare a plantelor

Localitate Cod Siruta Strada Nr X (E) poarta principala

(Stereo70 metri)

Y (N) poarta principala

(Stereo70 metri)

Suprafaţa totală cultivată [ha]

Cultura agricolă de tip i ***

Mărimea anuală a recoltei pentru tipul i

*** de cultură agricolă [kg/ha]

Suprafaţa cultivată cu tipul i

*** de cultură agricolă [ha]

Suprafata miriste arsa [ha] Cantitati resturi vegetale arse (altele decat

miristea) [tone]

% din suprafaţa totală cultivată

pe care se aplică

fertilizatori

Fertilizatorul de tip i * Suprafaţa pe care se aplică fertilizatorul i *

[ha]

% din suprafaţa pe care se aplică fertilizatorul i, cu soluri

alcaline (pH>7)

% din suprafaţa pe care se aplică

fertilizatorul i, cu soluri acide

(pH<7)

Cantitatea totală anuală aplicată de

fertilizatori pe bază de azot

UM (kg sau kg N)


fertilizator i * (kg sau kg N)

UM (kg sau kg N)

Perioada/perioadele de aplicare din an, pentru fertilizatorul I *

Metoda de aplicare a fertilizatorului i * (împrăştiere,

încorporare imediată în sol prin procedee mecanice,

aplicare sub formă de soluţie)

Pesticidul de tip i **

Suprafaţa pe care se aplică

pesticidul i ** [ha]


pesticid i ** (kg)

Perioada/perioadele de

aplicare din an, pentru

pesticidul i **

Nr crt Exploatatie agricole Localizarea exploataţiei agricole

Culturi agricoleNr crt

Fertilizatori

FertilizatoriNr crt Exploatatie agricole

PesticideNr crt

Pag. 2 din 3

Chestionar "Agricultura"coduri NFR 4.D, 4.F, 4.G, 6.C.e

Cantitatea anuală de

amoniac utilizată [t/an]

Perioada/perioadele din an de efectuare a

operatiei

Tip operaţie agricolă ****

Perioada/perioadele din an de efectuare a operatiei

Durata efectuării operaţiei

Frecvenţa anuală a efectuării operaţiei

Cantitati folie material plastic

arse (kg)

NotaSe vor furniza perechi de coordonate exprimate in proiectie Stereo70 pentru : delimitarea perimetrului unitatii, delimitarea suprafetelor cultivate (pe tipuri de culturi),delimitarea suprafetelor fertilizate, delimitarea suprafetelor pe care s-au aplicat pesticide. Se vor aproxima perimetrele prin poligoane inchisesi se vor furniza coordonatele asociate colturilor acestora.In cazul in care nu se cunosc cantitatile de resturi vegetale arse, dar se practica aceasta activitate, in coloana N "Cantitati resturi vegetale arse (altele decat miristea) [tone]" se va mentiona DA. In cazul in care nu se practica aceasta activitate, in coloana N se va mentiona NU.

* Tipuri de fertilizatori

** Tipuri de pesticide

*** Tipuri de culturi agricole

**** Operaţii agricole

Sulfat de amoniu Aldrin Grâu CultivareNitrat de amoniu Clordan Secară RecoltareNitrat de amoniu şi calciu

Diclorodifeniltricloroetan (DDT) Orz Curăţare recoltă

Amoniac anhidru Dieldrin Ovăz Uscare recoltăUree Endrin Orez AlteleSoluţii de azot Heptaclor PorumbFosfaţi de amoniu Hexaclorobenzen Alte culturi pe teren Alţi fertilizatori pe bază de azot Mirex FasoleNămol de epurare Toxafen MazăreDejectii animaliere

Pentaclorofenol (PCP) SoiaLindan IarbăAltele Altele

Nr crt Exploatatie agricole Tratarea fânului şi paielor cu amoniac Operaţii agricole

Pag. 3 din 3

Chestionar "Siloz cereale"cod NFR 4.D

Informatii privind depozitarea si procesarea cerealelor in silozuri



Depozitarea si preprocesarea cerealelor in silozuri

4.D - NU - NU


Denumire obiectiv

Denumire activitate

Adresa obiectiv

Cod CAEN

Persoana contact

Telefon

Fax

Email

Pag. 1 din 2

Chestionar "Siloz cereale"cod NFR 4.D

Informatii privind depozitarea si procesarea cerealelor in silozuri

Denumire Eficienta X(E) m Y(N) m

Receptie cerealeCuratare cerealeUscare cerealeManevrare cereale in silozBuncar depozitareExpediere cereale

Sisteme de reducere a emisiilor de particule

Coordonate siloz Inaltime siloz (m)Denumire siloz

Tip cereale depozitate Cantitate cereale (tone/an)

Mijloc transport/Echipament

Frecventa operatiei

Perioada din anOperatii

Pag. 2 din 2

Chestionar "Depozite deseuri municipale"cod NFR 6.A

Informatii referitoare la depozitele de deseuri municipale solide si activitati conexe

X(E) =…mY(N)=…m

Activitate1cod NFR conform anexei "Coduri NFR" IPPC cod IPPC


Depozitarea deseurilor municipale solide 6.A 5.4 -


Persoana contact

Telefon

Adresa obiectiv


Cod CAEN


Denumire obiectiv

Fax

Email

Pag. 1 din 3


Informatii referitoare la depozitele de deseuri municipale solide

Denumire depozit deseuri

municipale

Numar celule, conform

proiectului

Numar celule inchise

Numar celule active

Capacitate totala de

depozitare

(m3)

Suprafata

depozit (m2)

Cantitatea totala de deseuri

depozitata de la deschidere,

inclusiv anul de inventariere

(tone)

Suprafata celule active

(m2)

Suprafata celule inchise

(m2)

Informatiile de mai jos vor fi furnizate pentru fiecare celula a depozitului

X(E) Y(N)

m m Nm3/h m3/h

** Vor fi furnizate cantitatile de deseuri depozitate in fiecare an, pe parcursul vietii active a celulei (de la inceputul activitatii de depozitare). Daca aceste date nu sunt disponibile, va fi furnizata cantitatea medie de deseuri depozitate anual, pe parcursul vietii active a celulei.***Cazan apa calda/ cazan abur + generator energie electrica, turbina cu gaze, motor cu gaze

Se vor furniza perechi de coordonate exprimate in proiectie Stereo70 pentru : delimitarea perimetrului unitatii, delimitarea suprafetei depozitului. Se vor aproxima perimetrele prin poligoane inchise si se vor furniza coordonatele asociate colturilor acestora.

Anul inchiderii

celulei/Timpul trecut de la incetarea

depozitarii (ani)

Debit gaze evacuate

Eficienta sistemului de colectare a gazelor de

depozit (%)

Tip sistem valorificare a gazelor

de depozit***Celula nr…

Cantitatea de deseuri depozitata

(tone)*

Cantitatea anuala de deseuri

depozitate, pe parcursul vietii active a celulei

(tone) **

Sistem de valorificare a gazelor

de depozit (DA/NU)

Sistem de colectare a gazelor de

depozit (DA/NU)

Sistem de ardere la facla a

gazelor de depozit

(DA/NU)

Anul de incepere a

depozitarii/Varsta celulei

(ani)

Temp gaze

(oC)

Capacitate totala de

depozitare

(m3)

Suprafata

celulei (m2)

Celula nr…

Caracteristici facla/cos sistem valorificare a gazelor de depozit

Denumire facla/cos

coordonate cos

H (m)Diametru

(m)Viteza gaze

evacuate (m/s)

Pag. 2 din 3


Informatii activitati conexe

Cantitatea de material inert de acoperire

intermediara/finala a unor celule, utilizata in anul de

inventariere (tone)

Cantitatea de levigat epurata in

anul de inventariere

(m3)

Informatii privind utilajele/echipamentele dotate cu motoare cu ardere interna, inclusiv generator energie electrica


(kW)Tip carburant


(kg/h)

Numar de ore de

functionare pe an


(tone)Incarcator frontalBuldozerCompactoretc.



(tone)Tip carburant

Consum specific

(l/100km)

Numar de ore de

functionare pe an

Kilometraj anual parcurs

in incinta (km)

Pag. 3 din 3

Chestionar "Compostare deseuri"cod NFR 6.D

Informatii referitoare la statiile de compostare a deseurilor organice si activitati conexe

X(E) =…mY(N)=…m

Activitate1cod NFR conform anexei "Coduri NFR" IPPC cod IPPC COV cod 699 SEVESO (DA/NU)

Compostarea deseurilor organice 6.D - -

3_


Denumire obiectiv

Adresa obiectiv


Cod CAEN


Persoana contact

Telefon

Fax

Email

Pag. 1 din 3


Informatii privind compostarea deseurilor organice

Denumire statie compostare

deseuri organice

Cantitatea de deseuri organice compostate

in anul de inventariere (tone)

Cantitatea de compost produs

in anul de inventariere

(tone)

Numar de sarje de deseuri

compostate anual

Durata unei sarje

(zile)

Suprafata utilizata pentru compostare in

anul de inventariere

(m2)

Se vor furniza perechi de coordonate exprimate in proiectie Stereo70 pentru : delimitarea perimetrului unitatii, delimitarea suprafetelor de compostare.Se vor aproxima perimetrele prin poligoane inchise si se vor furniza coordonatele asociate colturilor

Pag. 2 din 3




(kW)Tip carburant


(kg/h)

Numar de ore de functionare pe

an


(tone)



(tone)Tip carburant

Consum specific

(l/100km)


an


incinta (km)

Pag. 3 din 3

Chestionar "Epurare ape uzate menajere"cod NFR 6.B

Informatii referitoare la statiile de epurare a apelor uzate menajere

X(E) =…mY(N)=…m



Epurarea apelor uzate menajere 6.B -

Fax

Email


Persoana contact

Telefon

Adresa obiectiv


Cod CAEN


Denumire obiectiv

Pag. 1 din 3


Informatii privind epurarea apelor uzate menajere

Se vor furniza perechi de coordonate exprimate in proiectie Stereo70 pentru : delimitarea perimetrului unitatii,delimitarea suprafetelor utilizate pentru imprastierea pe teren a namolului de epurare (daca este cazul). Se vor aproxima perimetrele prin poligoane inchise si se vor furniza coordonatele asociate colturilor acestora.Se vor aproxima perimetrele prin poligoane inchise si se vor furniza coordonatele asociate colturilor acestora.

Suprafata utilizata pentru

imprastierea pe teren a namolului de epurare

(m2) *

Denumire statie epurare

ape uzate menajere

Descriere sistem de management al

namolului de epurare

(imprastiere pe teren, etc.)

Cantitatea anuala de namol de epurare

imprastiata pe teren (tone) *

Continutul de amoniac al

namolului de epurare

imprastiat pe teren (% masa)

*

Cantitatea de ape uzate menajere

epurate in anul de

inventariere (m3)Iul Aug SepMar Apr Mai Oct Nov Dec

Denumire statie epurare

ape uzate menajere

Capacitatea de epurare a

statiei (m3

ape uzate epurate/zi)

Numar zilnic de ore de

functionare

Iun

Numar de ore de functionare lunar

Ian Feb

Pag. 2 din 3




(kW)Tip carburant


(kg/h)


an


(tone)



(tone)Tip carburant

Consum specific

(l/100km)


an


incinta (km)

Pag. 3 din 3

Chestionar "Incinerare deseuri"coduri NFR 6.C.a, 6.C.b, 6.C.c

Informatii referitoare la instalatiile de incinerare a deseurilor medicale, industriale, municipale si activitati conexe

X(E) =…mY(N)=…m



Incinerare deseuri medicale/industriale/municipale 6.C.a / 6.C.b / 6.C.c 5.1 / 5.2 / 5.3 -

Denumire operator economic Ex. S.C.Mondeco S.R.L.

Denumire obiectivEx. Punct de lucru central

Adresa obiectivEx.: Str. Energeticianului, nr. 5, Municipiul Suceava, Judetul SUCEAVA


Cod CAEN Ex: 382


Persoana contact

Email

Telefon

Fax

Pag. 1 din 3


Informatii privind incinerarea deseurilor

X(E) Y(N)

m m Nm3/h m3/h

NOx SO2 CO Particule …..

Tip sistem reducere

PoluantiEficienta

reducere (%)Tip sistem reducere

PoluantiEficienta reducere

(%)

Tip sistem reducere


(%)Particule 98 HCl 96

HF 96SO2 96

* Se va indica tipul de deseuri incinerate: medicale, industriale/namol de epurare sau municipale

Apr Mai

scruber umed

Mar

H (m)

coordonate cos

Aug

Regim de functionare instalatie

(continua/sarje)

Iul

Tip proces (cu/fara

recuperare de caldura)

Iun


Ian Nov DecFeb

Denumire instalatie incinerare

Cantitate incinerata

anual (tone)

Tip ardere\cuptor

incinerare Tip *

Date deseuri

filtru cu saci

Sistem de reducere emisii 1

Viteza gaze evacuate

(m/s)

Temp

gaze (oC)

Debit gaze evacuate

Sistem de reducere emisii 2 Sistem de reducere emisii 3

Numar zilnic de ore de

functionare/Numar sarje/zi

Durata de incinerare a unei sarje (daca este

cazul)

Diametru (m)

Sept Oct

Caracteristici cos

Numar camere de ardere

Temperatura camera de ardere 1


Denumire cos




PoluantiValori limita autorizate

mg/Nm3

Pag. 2 din 3


Alte procese si activitati generatoare de emisii - preprocesare şi depozitare deseuri solide care urmeaza a fi incinerate, managementul deseurilor rezultate in urma incinerarii

Descrierea fluxului tehnologic cu evidentierea activitatilor de preprocesare, depozitare deseuri spre incinerare, managementul deseurilor de incinerare, inclusiv principalele echipamente aferente





Suprafete de depozitare a deseurilor care urmeaza a fi incinerate, respectiv a deseurilor rezultate in urma incinerarii




(kW)Tip carburant


(kg/h)


an


(tone)



(tone)Tip carburant

Consum specific

(l/100km)


an


incinta (km)

Pag. 3 din 3

Chestionar "Crematorii"cod NFR 6.C.d

Informatii referitoare la crematoriile umane sau de cadavre de animale si activitati conexe

X(E) =…mY(N)=…m



Crematorii 6.C.d 6.5 -


Persoana contact

Email

Telefon

Fax

Adresa obiectiv


Cod CAEN


Denumire obiectiv

Pag. 1 din 3


Informatii privind arderea corpurilor umane sau resturilor animale

X(E) Y(N)

m m Nm3/h m3/h

NOx SO2 CO Particule …..

Tip sistem reducere

PoluantiEficienta


PoluantiEficienta



(%)

Particule 98 HCl 96HF 96

SO2 96

Denumire instalatie

Denumire instalatie

coordonate cos

Date activitate

Numar camere de ardere



Numar de cadavre

umane/cantitati deseuri animale incinerate pe an

Durata incinerarii

unui cadavru

Viteza gaze evacuate (m/s)

Temp gaze

(oC)

scruber umed

Sistem de reducere emisii 2Valori limita autorizate

mg/Nm3

PoluantiSistem de reducere emisii 3

filtru cu saci

Debit gaze evacuateDiametru (m)

Caracteristici cos

Denumire cos

Sistem de reducere emisii 1

H (m)Denumire instalatie

Sept Oct Dec


Ian Feb

Denumire instalatie

NovAug

Tip crematoriu (uman/de cadavre animale)

IulMar Apr Mai Iun

Tip cadavre animale

incinerate, daca este

cazul (oi/vaci/etc

.)

Pag. 2 din 3




(kW)Tip carburant


(kg/h)


an


(tone)



(tone)Tip carburant

Consum specific

(l/100km)


an


incinta (km)

Se vor furniza perechi de coordonate exprimate in proiectie Stereo70 pentru delimitarea perimetrului unitatii.Se vor aproxima perimetrele prin poligoane inchise si se vor furniza coordonatele asociate colturilor acestora.

Pag. 3 din 3

Chestionar "Procesare nisip_agregate"cod NFR 7.A.1

Informatii referitoare la procesarea nisipului si agregatelor

X(E) =…mY(N)=…m


Procesarea nisipului si agregatelor 7.A.1 - NU - NUetc


Persoana contact

Email

Telefon

Fax

Adresa obiectiv


Cod CAEN



Denumire obiectiv

Pag. 1 din 2

Chestionar "Procesare nisip_agregate"cod NFR 7.A.1

Informatii privind procesarea nisipului si agregatelor

X(E) Y(N)

m m

In cazul in care emisiile asociate activitatilor nu sunt captate si evacuate prin instalatii locale, se va mentiona locul activitatilor si modul in care emisiile sunt evacuate in atmosfera:incinta inchisa prevazuta cu instalatie de ventilatie mecanica de hala - datele se completeaza in coloana "Cosuri"incinta inchisa fara instalatie de ventilatie mecanica de halain aer liber/spatiu acoperit

Informatii privind eroziunea eoliana de pe haldeSuprafata halde (ha)


Tip utilaj/echipament Numar Putere motor (kW) Tip carburant

Consum orar de

carburant (kg/h)

Numar de ore de

functionare pe an


(tone)


Informatii privind traficul vehiculelor in incinta

Drumuri pavate

Drumuri nepavate


Numar roti/vehicul

Viteza medie de deplasare

(km/h)Tip carburant

Denumire cos

Caracteristici coscoordonate cos

Consum specific

(l/100km)



(tone/ora)

Cantitate procesata (tone/an)


(tone)Masa medie a

vehiculului (tone)


Descriere Poluant eficienta (%)

H (m)

Numar de ore de

functionare pe an

Consum anual de carburant pe

tip de vehicul (tone/an)

Kilometraj anual parcurs in incinta pe tipuri de drum

Temperatura

(oC)Diametru (m)

Viteza gaze (m/s)

Debit aer evacuat

m3/h

Pag. 2 din 2

Chestionar "Surse naturale"cod NFR 11

Furnizor de date …………

X(E) m Y(N) mArc Non-arc Linistit In eruptie Zona subductie Zona de rift Insula oceanica Bazaltica Foarte diferentiata

Compozitia magmei

Informatii privind vulcanii

Localizarea vulcanuluiCoordonate Stereo 70

Tipul vulcanului Stadiul de activitate Zona tectonica a vulcanului

Pag. 1 din 9


Denumirea zonei in care s-a produs incendiul

Tip de vegetatie Suprafata arsa (m2) Masa totala de vegetatie arsa (kg/ha)

Perioada in care a avut loc evenimentul

padure foioasepadure coniferearbustiierboasa

Nota: Se vor furniza perechi de coordonate exprimate in proiectie Stereo70 pentru delimitarea suprafetelor de vegetatie arse. Se vor aproxima perimetrele prin poligoane inchise si se vor furniza coordonatele asociate colturilor acestora

Informatii privind incendiile de padure

Pag. 2 din 9


Informatii privind p ădurile de foioase şi de conifere amenajate/neamenajate

Foioase/Conifere

Amenajate/Neamenajate

Specie 1Specie 2

Familie 2 Specie 3

Nota: Pentru aceste paduri se vor furniza straturi GIS in proiectie Stereo 70.Daca sunt disponibile se vor furniza informatii GIS zonarea padurilor pe tipuri (foioase,conifere), precum si zonarea poienilor

Suprafata pentru fiecare specie

(m2)

Densitatea de masa foliara

(g/m2)

Specii (denumire

latina)

Familie 1

Familie

Padure 1

Suprafata padure (ha)

Denumirea zonei impadurite

Tip padure

Pag. 3 din 9


Informatii privind alte tipuri de vegeta ţie (păşuni, paji şti, fâne ţe, etc.)

Specie 1Specie 2

faneata Familie 2 Specie 3etc

Nota: Se vor furniza straturi GIS in proiectie Stereo 70 asociate suprafetelor totale ocupate.Daca sunt disponibile, se vor furniza informatii GIS privind zonarea pe specii.

Familie Specii (denumire latina)

Suprafata pentru fiecare specie

(m2)

Densitatea de masa

foliara (g/m2)

Familie 1

Tip vegetatie

pasune montana

Denumirea zonei de interes

Suprafata totala (ha)

Pag. 4 din 9


Informatii privind zonele umede, mlastini, lacuri

Nota: Se vor furniza straturi GIS in proiectie Stereo 70 asociate suprafetelor totale ocupate.

Denumirea mlastinilor Suprafata totala (ha)

Pag. 5 din 9


Informatii privind populatiile de animale si pasari salbatice

Nota: Se vor furniza straturi GIS in proiectie Stereo 70 asociate suprafetelor totale ocupate.Se vor indica factorii de emisie pentru fiecare specie:

factorii de emisie pentru speciile indicate de Ghid (tabel 8.1)factorii de emisie stabiliti în cadrul grupului de lucru pentru celelalte specii derivaţi în raport cu greutatea animalului

Denumirea zonei interes

Suprafata zonei (ha)

Categorie pasari cf. Ghid EMEP/EEA 2009

Factor de emisie*Numar animale/pasari

Familie Specii (denumire latina)

Pag. 6 din 9


Informatii privind emisii de gaze din litosfer ă

vulcani noroioşi

zăcăminte geotermale

zăcăminte ţiţei

zăcăminte cărbune

Nota: Se vor furniza straturi GIS in proiectie Stereo 70 pentru delimitarea zonelor de interes.

Tipul sursei de emisieSuprafata zonei (ha)

Denumirea zonei interes

Pag. 7 din 9


Informatii privind solurile de p ăduri de foioase şi conifere amenajate şi neamenajate; solurile de p ăşuni şi alte tipuri de vegeta ţie

pasuni si fanatepadurizone umede

Nota: Se vor furniza straturi GIS in proiectie Stereo 70 pentru delimitarea zonelor de interes

Nov DecIul Aug Sept Oct

Suprafata zonei (ha)


Mai IunIan Feb

Valorile medii lunare ale temperaturii aerului (oC)

Categorii de folosinta a terenurilor

Mar Apr

Pag. 8 din 9


Informatii privind desc ărcările electrice

Altitudini sub 1 km Altitudini 1-5km Altitudini peste 5 kmnor-pamantnor-nor

Nota: Se vor furniza straturi GIS in proiectie Stereo 70 pentru delimitarea zonelor de interes

Numarul descarcarilorTipul descarcarilor electrice


Pag. 9 din 9

_______________________________________________________________________________________


Descrierea modelului

Cu ajutorul acestui model de calcul pot fi estimate consumurile de combustibili necesare pentru încălzirea spaţiilor locuite.

Metoda de calcul utilizată este reprezentată de determinarea bilanţului termic la nivelul unei locuinţe individuale - casă/apartament de bloc, prin estimarea pierderilor şi aporturilor de căldură din -, respectiv în spaţiile locuite aferente acesteia, ce au loc în perioadele de timp în care este realizată încălzirea locuinţelor prin arderea combustibililor în instalaţiile casnice de încălzire, în vederea asigurării confortului termic. Punându-se condiţia de menţinere a unei temperaturi de confort, corespunzătoare unei stări de echilibru termic, din ecuaţia de bilanţ pentru această stare de echilibru poate fi determinat necesarul de căldură ce trebuie obţinută prin arderea combustibililor. Pe baza necesarului de căldură astfel determinat, pot fi estimate consumurile de combustibili, în funcţie de puterile calorice inferioare ale acestora şi de randamentele termice ale instalaţiilor de încălzire.

Determinarea pierderilor şi aporturilor de căldură pentru un spaţiu locuit este realizată, în cadrul evaluării şi certificării performanţei energetice a clădirilor, conform Ordinul ministrului transportului, construcţiilor şi turismului nr. 157/2007 pentru aprobarea reglementării tehnice „Metodologie de calcul al performanţei energetice a clădirilor”, modificat şi completat de Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi locuinţei nr. 1071/2009 şi completat de Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi locuinţei nr. 1217/2010. Modelul de calcul prezentat aici respectă principiile şi metodele de bază utilizate în cadrul acestei metodologii, însă are la bază o metodă simplificată de estimare a necesarului de căldură şi a consumurilor de combustibili, adecvată – având în vedere necesarul de date de intrare utilizate de model şi gradul de precizie şi detaliu al datelor de ieşire obţinute – scopului propus: elaborarea inventarelor de emisii atmosferice la nivel local şi naţional.

Metoda utilizată pentru estimarea pierderilor şi aporturilor de căldură pentru o locuinţă individuală - casă/apartament de bloc constă în determinarea transferului de căldură prin principalele elemente de construcţie perimetrale ale locuinţei aflate în contact cu spaţii exterioare neîncălzite sau cu mediul ambiant exterior: pereţi exteriori, ferestre exterioare, tavan, podea. Sunt luate în considerare toate formele de transfer de căldură: conducţie (transmisie), convecţie, radiaţie termică, transfer de masă.

Determinarea fluxului termic total prin pereţii exteriori – corespunzător pierderilor prin conducţie şi convecţie – se va face, utilizând ipoteza unui transfer termic unidirecţional, în regim staţionar, pe baza legii lui Fourier şi a legii lui Newton, cu următoarea formulă:

extpereti

extperetiextextpereti R

SttQ

_

_int_

)( ×−= (Ecuaţia 1),

unde:

• Qpereţi_ext [W] = fluxul termic total prin pereţii exteriori ai locuinţei individuale - casă/apartamentului de bloc;

• tint [ºC] = temperatura interioară, de confort termic, a spaţiilor locuite; • text [ºC] = temperatura aerului din mediul ambiant exterior; • Spereţi_ext [m2] = suprafaţa de calcul pentru determinarea fluxului termic prin

pereţii exteriori; • Rpereţi_ext [(m

2*K)/W] = rezistenţa termică a pereţilor exteriori ai locuinţei.

_______________________________________________________________________________________


Fluxul termic total Qpereţi_ext reprezintă cantitatea de căldură care se pierde, în unitatea de timp, prin pereţii exteriori ai locuinţei individuale - casă/apartamentului de bloc, datorită diferenţei de temperatură dintre aerul din interiorul spaţiilor locuite şi cel din mediul ambiant exterior.

Temperatura interioară tint va fi temperatura interioară convenţională de calcul, stabilită, conform „Metodologiei de calcul al performanţei energetice a clădirilor”, ca fiind egală cu 20 ºC.

Pentru temperatura exterioară text se recomandă utilizarea unor valori medii lunare multianuale ale temperaturii, în funcţie de regiunea climatică în care se află locuinţa, estimându-se valori medii lunare pentru fluxul termic total Qpereţi_ext.

Suprafaţa de calcul Spereţi_ext, în cazul locuinţelor individuale - case cu un singur nivel, se va determina cu ajutorul relaţiilor:

ferestreextextextpereti ShPS −×=_ (Ecuaţia 2)

extextext lLP ×+×= 22 (Ecuaţia 3)

podeatavanperetiext hh δδ ++= int_ (Ecuaţia 4)

extperetiperetiext LL _int_ 2 δ×+= (Ecuaţia 5)

extperetiperetiext ll _int_ 2 δ×+= (Ecuaţia 6),

unde:

• Pext [m] = perimetrul exterior al locuinţei, determinat pe baza unui sistem de dimensiuni exterioare (lungime-lăţime);

• hext [m] = înălţimea exterioară a locuinţei; • Sferestre [m

2] = suprafaţa ferestrelor exterioare ale locuinţei; • Lext [m] = lungimea exterioară a locuinţei; • lext [m] = lăţimea exterioară a locuinţei; • hpereţi_int [m] = înălţimea interioară a spaţiului locuit; • Lpereţi_int [m] = lungimea interioară a spaţiului locuit; • lpereţi_int [m] = lăţimea interioară a spaţiului locuit; • δtavan [m] = grosimea tavanului; • δpodea [m] = grosimea podelei; • δpereţi_ext [m] = grosimea pereţilor exteriori ai locuinţei.

În relaţiile de mai sus, este utilizat un sistem de dimensiuni exterioare ale locuinţei (Lext, lext, hext) pentru calculul suprafeţei de transfer termic prin pereţii exteriori, Spereţi_ext, pentru a ţine cont, printr-o procedură simplificată (faţă de calculul rezistenţelor termice corectate), de efectul punţilor termice liniare. Aceste dimensiuni exterioare (Lext, lext, respectiv hext) includ dimensiunile interioare corespunzătoare ale spaţiului locuit (Lpereţi_int, lpereţi_int, respectiv hpereţi_int) şi grosimile corespunzătoare ale pereţilor – în cazul lungimii şi lăţimii, respectiv tavanului şi podelei – în cazul înălţimii (δpereţi_ext, respectiv δtavan şi δpodea).

Grosimile pereţilor exteriori, tavanului şi podelei reprezintă grosimile totale ale acestor structuri de clădire, incluzând grosimile individuale ale fiecărui strat de material (materiale de construcţie, tencuială, materiale izolante, etc.).

Prin Recensământul populaţiei şi al locuinţelor pot fi obţinute, pentru locuinţe individuale – case/apartamente de bloc, date referitoare la suprafaţa interioară, utilă a

_______________________________________________________________________________________


spaţiului locuit (suprafaţa camerelor de locuit). Corespunzător acestei suprafeţe se va alege un sistem reprezentativ de dimensiuni interioare (Lpereţi_int, lpereţi_int, hpereţi_int), pe baza cărora pot fi determinate dimensiunile exterioare de calcul (Lext, lext, hext).

Suprafaţa de calcul pentru determinarea fluxului termic prin pereţii exteriori Spereţi_ext, în cazul locuinţelor individuale - case cu un număr de „n” niveluri, poate fi aleasă ca fiind de „n” ori valoarea suprafeţei de calcul Spereţi_ext determinată pentru o locuinţă cu un singur nivel având aceleaşi dimensiuni interioare ale spaţiului locuit cu cele corespunzătoare unui nivel al locuinţei cu „n” niveluri.

Suprafaţa de calcul pentru determinarea fluxului termic prin pereţii exteriori Spereţi_ext, în cazul apartamentelor de bloc (un singur nivel) se poate determina cu ajutorul relaţiilor:

ferestreextextextpereti ShPS −×= 2/_ (Ecuaţia 7)

extextext lLP ×+×= 22 (Ecuaţia 8).

Mărimile au aceeaşi semnificaţie ca mai sus. Valoarea perimetrului exterior al locuinţei, Pext, pentru un apartament de bloc, se va alege ca fiind jumătate din valoarea corespunzătoare unei case cu un singur nivel având aceeaşi suprafaţă interioară, utilă, totală a spaţiului locuit, datorită ipotezei existenţei unui transfer termic doar prin jumătate din suprafaţa pereţilor exteriori ai apartamentului, cealaltă jumătate considerându-se a fi în contact cu spaţii încălzite aferente altor apartamente.

Utilizând ipoteza unor alcătuiri şi structuri omogene ale pereţilor exteriori, rezistenţa termică la transferul de căldură prin conducţie şi convecţie, prin pereţii exteriori, Rpereţi_ext, va fi formată din mai multe rezistenţe termice înseriate – rezistenţele termice ale diferitelor straturi de material din care sunt alcătuiţi pereţii exteriori (materiale de construcţie, tencuială, materiale izolante, etc.) şi rezistenţele termice ale straturilor superficiale de aer aflate pe feţele interioare, respectiv exterioare ale pereţilor. Această mărime poate fi determinată cu formula:

exti extperetiimat

extperetiimatextperetiR

ααλδ 11

int___

____ ++=∑ (Ecuaţia 9),

unde:

• δmat_i_pereti_ext [m] = grosimea stratului i de material din alcătuirea pereţilor exteriori;

• λmat_i_pereti_ext [W/(m*K)] = conductivitatea (transmisivitatea) termică a stratului i de material din alcătuirea pereţilor exteriori;

• αint [W/(m2*K)] = coeficientul de convecţie al aerului din interiorul spaţiului locuit; • αext [W/(m2*K)] = coeficientul de convecţie al aerului din mediul ambiant exterior.

Observaţie:

∑=i

extperetiimatextpereti ____ δδ . (Ecuaţia 10),

Determinarea fluxului termic total prin podea, respectiv prin tavan – corespunzător pierderilor prin conducţie şi convecţie – se va face într-un mod similar determinării fluxului termic total prin pereţii exteriori, utilizând următoarele formule:

podea

podeasolpodea R

SttQ

×−=

)( int (Ecuaţia 11),

respectiv

_______________________________________________________________________________________


tavan

tavanpodtavan R

SttQ

×−=


unde:

• Qpodea [W] = fluxul termic total prin podeaua locuinţei individuale - casă; • tsol [ºC] = temperatura solului; • Spodea [m

2] = suprafaţa de calcul pentru determinarea fluxului termic prin podea; • Rpodea [(m

2*K)/W] = rezistenţa termică a podelei locuinţei; • Qtavan [W] = fluxul termic total prin tavanul locuinţei individuale - casă; • tpod [ºC] = temperatura unui spaţiu neîncălzit aflat deasupra spaţiului locuit

(pod); • Stavan [m

2] = suprafaţa de calcul pentru determinarea fluxului termic prin tavan; • Rtavan [(m

2*K)/W] = rezistenţa termică a tavanului locuinţei.

Spodea şi Stavan au valori egale şi se vor determina cu ajutorul relaţiei:

)()( __ extperetiextextperetiexttavanpodea lLSS δδ −×−== (Ecuaţia 13),

unde Lext, lext şi δpereţi_ext reprezintă mărimile definite anterior. Un apartament de bloc situat la un nivel intermediar în cadrul clădirii va fi presupus a fi delimitat superior şi inferior de spaţii încălzite (aferente altor apartamente), în acest caz considerându-se Qpodea = Qtavan = 0, precum şi Spodea = Stavan = 0.

Rezistenţa termică la transferul de căldură prin conducţie şi convecţie, prin podea – Rpodea, respectiv tavan – Rtavan, va fi determinată cu ajutorul unor formule similare celor utilizate pentru determinarea rezistenţei termice a pereţilor exteriori, după cum urmează:

int__

__ 1

αλδ

+=∑i podeaimat

podeaimatpodeaR (Ecuaţia 14),

respectiv

exti tavanimat

tavanimattavanR

ααλδ 11

int__

__ ++=∑ (Ecuaţia 15),

unde:

• δmat_i_podea [m] = grosimea stratului i de material din alcătuirea podelei; • λmat_i_podea [W/(m*K)] = conductivitatea (transmisivitatea) termică a stratului i de

material din alcătuirea podelei; • δmat_i_tavan [m] = grosimea stratului i de material din alcătuirea tavanului; • λmat_i_tavan [W/(m*K)] = conductivitatea (transmisivitatea) termică a stratului i de

material din alcătuirea tavanului. Observaţie:

∑=i

podeaimatpodea __δδ ; ∑=i

tavanimattavan __δδ (Ecuaţia 16).

Determinarea fluxului termic total prin ferestrele exterioare – corespunzător pierderilor prin conducţie şi convecţie – se va face prin utilizarea următoarei formule:

ferestre

ferestreextferestre R

SttQ

×−=


_______________________________________________________________________________________


unde:

• Qferestre [W] = fluxul termic total prin ferestrele exterioare ale locuinţei individuale - casă/apartamentului de bloc;

• Sferestre [m2] = suprafaţa ferestrelor exterioare ale locuinţei;

• Rferestre [(m2*K)/W] = rezistenţa termică a ferestrelor exterioare ale locuinţei.

În afară de pierderile de căldură ce au loc prin conducţie şi convecţie, prin pereţii exteriori, ferestrele exterioare, podea şi tavan, fluxul termic total global pentru o locuinţă cuprinde şi alte transferuri termice (pierderi, dar şi aporturi de căldură), precum: pierderi de căldură prin transfer de masă, datorită ventilaţiei naturale şi a infiltraţiilor de aer din mediul ambiant exterior prin neetanşeităţile elementelor de tâmplărie exterioară (ferestre, etc.); aporturi de căldură prin radiaţia termică solară, etc. Toate aceste elemente de transfer generează, prin compunere, un flux termic total de pierdere de căldură a cărui contribuţie la fluxul termic total global pentru o locuinţă, ce reprezintă pierderea totală de căldură, poate fi aproximată ca fiind 50% din suma fluxurilor termice totale prin pereţii exteriori, ferestrele exterioare, podea şi tavan. Astfel, fluxul termic total global, Qglobal, se va determina cu relaţia:

5,1)(][ _ ×+++= ferestretavanpodeaextperetiglobal QQQQWQ (Ecuaţia 18).

Fluxurile termice totale, Qpereţi_ext, Qpodea, Qtavan, Qferestre şi Qglobal, vor fi determinate lunar, în funcţie de temperaturile medii lunare din zona geografică în care se află locuinţa. Se va considera o valoare critică de 10 ºC a temperaturii medii lunare a aerului din mediul ambiant exterior. Pentru lunile cu temperaturi medii mai mari sau egale cu această valoare, fluxurilor termice totale vor fi considerate nule (nu se realizează încălzirea spaţiilor locuite prin arderea de combustibili).

Calculul necesarului de căldură lunar pentru încălzirea spaţiilor locuite, Qnec, se va face cu relaţia:

zileglobal

nec nWQ

lunaGJQ ×××= 24360010

][]/[

9 (Ecuaţia 19),

unde:

• nzile = numărul de zile ale lunii de calcul.

Prin însumarea valorilor lunare ale necesarului de căldură Qnec (pentru lunile în care temperatura medie a aerului din mediul ambiant exterior este mai mare sau egală cu 10 ºC, Qnec = 0), se va obţine necesarul de căldură anual pentru încălzirea spaţiilor locuite, Qnec_anual [GJ/an].

Pe baza necesarului de căldură astfel determinat, poate fi estimat consumul lunar - Ccomb_lunar, respectiv anual - Ccomb_anual de combustibil, în funcţie de puterea calorică inferioară a acestuia şi de randamentul termic al instalaţiei de încălzire, cu ajutorul relaţiilor:

100.]./[[%]

]/[]/..[

__ ×

×=

muGJPCI

lunaGJQlunamuC

combincalzireinstalatie

neclunarcomb η

(Ecuaţia 20),

respectiv

100.]./[[%]

]/[]/..[

_

__ ×

×=

muGJPCI

anGJQanmuC

combincalzireinstalatie

anualnecanualcomb η

(Ecuaţia 21),

unde:

• ηinstalaţie_încălzire [%] = randamentul termic al instalaţiei de încălzire;

_______________________________________________________________________________________


• PCIcomb [GJ/u.m.] = puterea calorică inferioară a combustibilului; • u.m. = unitatea de măsură pentru cantitatea de combustibil, (t (tone) -pentru

combustibili solizi sau lichizi, Nm3 - pentru combustibili gazoşi).

Consumul anual de combustibil poate fi obţinut şi prin însumarea valorilor consumurilor lunare.

Pentru utilizarea modelului în cazul locuinţelor colective încălzite prin intermediul unei centrale de bloc, acesta se va aplica la nivel de apartament, calculându-se consumurile lunare şi anuale de combustibil la nivel de apartament, în funcţie de randamentul termic asociat centralei de bloc.

Rezultatele aplicării modelului vor fi prezentate sub forma valorilor lunare şi anuale ale necesarului de căldură şi ale consumului de combustibil.

Exemple de calcul

În acest paragraf sunt prezentate, ca exemplu, rezultatele aplicării modelului pentru calculul necesarului de căldură şi al consumului de combustibil pentru 8 tipuri constructive generale de locuinţe, cu răspândire largă în România. Tipurile constructive considerate sunt următoarele:

• Tipul 1: Casă cu pereţi din cărămidă clasică (sau materiale echivalente din punct de vedere al conductivităţii termice), cu izolaţie pereţi exteriori, podea şi tavan şi ferestre din termopan;

• Tipul 2: Casă cu pereţi din cărămidă clasică, fără izolaţie pereţi exteriori şi tavan, cu izolaţie podea şi ferestre cu tâmplărie din lemn;

• Tipul 3: Casă cu pereţi din cărămidă Porotherm, cu izolaţie pereţi exteriori, podea şi tavan şi ferestre din termopan;

• Tipul 4: Casă cu pereţi din cărămidă Porotherm, fără izolaţie pereţi exteriori şi tavan, cu izolaţie podea şi ferestre cu tâmplărie din lemn;

• Tipul 5: Casă cu structură şi pereţi de lemn, cu izolaţie pereţi exteriori, podea şi tavan şi ferestre din termopan;

• Tipul 6: Casă cu structură şi pereţi de lemn, fără izolaţie pereţi exteriori şi tavan, cu izolaţie podea şi ferestre cu tâmplărie din lemn;

• Tipul 7: Apartament din plăci de beton, cu izolaţie pereţi exteriori şi ferestre din termopan;

• Tipul 8: Apartament din plăci de beton, fără izolaţie pereţi exteriori şi ferestre cu tâmplărie din lemn.

În tabelele de mai jos sunt prezentate valorile parametrilor constructivi ai acestor 8 tipuri de locuinţe, utilizate ca date de intrare în calcul. Sunt prezentate, de asemenea, pentru fiecare tip, parametrii sistemului de încălzire considerat pentru calculul consumului de combustibil (randamentul instalaţiei de încălzire şi puterea calorică inferioară a combustibilului utilizat).

În fiecare din cele 8 exemple, valorile dimensiunilor exterioare corespund unei locuinţe cu un singur nivel, având o suprafaţă exterioară de 54 m2 (produsul lungimii exterioare şi al lăţimii exterioare). În medie, pentru cele 8 cazuri, această valoare corespunde unei suprafeţe interioare a spaţiului locuit de aproximativ 45 m2, ceea ce reprezintă o bună aproximaţie a valorii suprafeţei medii locuibile actuale a unei locuinţe din România (valoare care, în 2002, conform recensământului populaţiei şi locuinţelor, era de 37,5 m2).

Valorile conductivităţilor termice ale materialelor de construcţie şi ale materialelor izolante şi cele ale rezistenţelor termice ale ferestrelor reprezintă valori medii/tipice obţinute din literatura de specialitate. Ele sunt reprezentative pentru o gamă de

_______________________________________________________________________________________


materiale, ca de exemplu - valoarea de 0,7 W/(m*K) a conductivităţii termice a cărămizii este reprezentativă şi pentru piatră, B.C.A., paiantă, etc.

În partea I – „Anvelopa clădirii” a „Metodologiei de calcul al performanţei energetice a clădirilor”, aprobată prin OM 157/2007 sunt prezentate, în tabelul 5.3.1, valori ale conductivităţilor termice de calcul pentru materiale termoizolante. În Anexa A.5 a aceluiaşi document – „Caracteristicile termotehnice ale elementelor de construcţie” sunt prezentate valori ale conductivităţilor termice de calcul pentru materiale de construcţie. Pentru ferestre, sunt prezentate în tabelul 9.4.3 valori ale transmitanţei termice (inversul rezistenţei termice) pentru ferestre tip termopan, iar în tabelul 9.4.6 – valori ale rezistenţei termice pentru ferestre cu tâmplărie clasică.

Tabelul 1 Parametrii constructivi şi ai sistemului de înc ălzire pentru locuin ţa de tip 1

Lungime exterioar ă (pentru un nivel) [m]

Lăţime exterioar ă

(pentru un nivel) [m]

Înălţime exterioar ă


Suprafa ţa interioar ă a

spa ţiului locuit (pentru un nivel) [m 2]

9 6 3 42,1

Strat material Tip material δmat_i_pere ţi_ext [m] λmat_i_pere ţi_ext [W/(m*K)]

1 Cărămidă clasică 0,3 0,7

2 Izolaţie polistiren 0,05 0,044

3 Tencuială interioară ipsos 0,03 0,37

Pereţi exteriori

4 Tencuială exterioară ciment 0,04 0,6

Strat material Tip material δmat_i_tavan [m] λmat_i_tavan [W/(m*K)]

1 Lemn 0,04 0,25

2 Strat aer 0,1 0,023


Tavan


Strat material Tip material δmat_i_podea [m] λmat_i_podea [W/(m*K)]

1 Beton 0,2 1,74


3 Lemn 0,02 0,14

Podea

4 - - -

Tip Rferestre [(m 2*K)/W]

Sferestre [m 2] (pentru un nivel)

Ferestre exterioare

Termopan 0,71 4

Tip ηinstala ţie_înc ălzire [%]

Locuin ţă tip 1

Instala ţie încălzire

Sobă 60

_______________________________________________________________________________________


Tip PCI [GJ/t] Combustibil

Lemn 13,794









9 6 3 43,45


1 Cărămidă clasică 0,3 0,7

2 - - -


Pereţi exteriori



1 Lemn 0,04 0,25

2 Strat aer 0,1 0,023

3 - - -

Tavan



1 Beton 0,2 1,74


3 Lemn 0,02 0,14

Podea

4 - - -



Ferestre exterioare

Lemn 0,43 4



Sobă 60

Tip PCI [GJ/t]

Locuin ţă tip 2

Combustibil Lemn 13,794


_______________________________________________________________________________________









9 6 3 42,1


1 Cărămidă Porotherm 0,3 0,25



Pereţi exteriori



1 Lemn 0,04 0,25

2 Strat aer 0,1 0,023


Tavan



1 Beton 0,2 1,74


3 Lemn 0,02 0,14

Podea

4 - - -



Ferestre exterioare

Termopan 0,71 4



Sobă 60

Tip PCI [GJ/t]

Locuin ţă tip 3



Locuin ţă tip 4








_______________________________________________________________________________________


9 6 3 43,45


1 Cărămidă Porotherm 0,3 0,25

2 - - -


Pereţi exteriori



1 Lemn 0,04 0,25

2 Strat aer 0,1 0,023

3 - - -

Tavan



1 Beton 0,2 1,74


3 Lemn 0,02 0,14

Podea

4 - - -



Ferestre exterioare

Lemn 0,43 4



Sobă 60

Tip PCI [GJ/t]










9 6 3 47,59


Locuin ţă tip 5

Pereţi exteriori

1 Lemn 0,1 0,25

_______________________________________________________________________________________






1 Lemn 0,04 0,25

2 Strat aer 0,1 0,023


Tavan



1 Lemn 0,2 0,25


3 - - -

Podea

4 - - -



Ferestre exterioare

Termopan 0,71 4



Sobă 60

Tip PCI [GJ/t]










9 6 3 49,01


1 Lemn 0,1 0,25

2 - - -


Locuin ţă tip 6

Pereţi exteriori


_______________________________________________________________________________________



1 Lemn 0,04 0,25

2 Strat aer 0,1 0,023

3 - - -

Tavan



1 Lemn 0,2 0,25


3 - - -

Podea

4 - - -



Ferestre exterioare

Lemn 0,43 4



Sobă 60

Tip PCI [GJ/t]










9 6 3 44,81


1 Beton 0,2 1,74



Pereţi exteriori



1 - - -

2 - - -

Locuin ţă tip 7

Tavan

3 - - -

_______________________________________________________________________________________


4 - - -


1 - - -

2 - - -

3 - - -

Podea

4 - - -



Ferestre exterioare

Termopan 0,71 4


Instala ţie încălzire Centrală

termică 80

Tip PCI [GJ/Nm 3]

Combustibil Gaz natural 0,034









9 6 3 46,19


1 Beton 0,2 1,74

2 - - -


Pereţi exteriori



1 - - -

2 - - -

3 - - -

Tavan

4 - - -


1 - - -

Locuin ţă tip 8

Podea

2 - - -

_______________________________________________________________________________________


3 - - -

4 - - -



Ferestre exterioare

Lemn 0,43 4


Instala ţie încălzire Centrală

termică 80

Tip PCI [GJ/Nm 3]

Combustibil Gaz natural 0,034

Calculele au fost efectuate pentru două regiuni climatice diferite, zona municipiului Bucureşti, respectiv zona municipiului Cluj-Napoca, pentru a se pune în evidenţă influenţa diferenţelor de temperaturi asupra mărimii transferului termic şi implicit, a consumului de combustibil. Au fost utilizate valorile medii lunare multianuale ale temperaturii (text), corespunzătoare perioadei de timp 1901-2000, pentru municipiul Bucureşti, respectiv municipiul Cluj-Napoca, publicate în Anuarul Statistic al României pentru anul 2005, în tabelul 1.9. Aceste valori sunt prezentate în tabelul de mai jos, în ºC.

Tabelul 9 Temperaturi medii lunare multianuale în p erioada 1901 – 2000

Luna Bucure şti Cluj-Napoca

Ianuarie -2,2 -4,2

Februarie -0,2 -2,1

Martie 5,3 3,6

Aprilie 11,6 9,2

Mai 16,9 14,4

Iunie 20,7 17,4

Iulie 22,9 19,1

August 22,4 18,4

Septembrie 17,7 14,2

Octombrie 11,8 8,8

Noiembrie 5,5 3,3

Decembrie 0,4 -1,4

Valorile celorlalţi parametri ce constituie date de intrare pentru model au fost considerate după cum urmează:

• tint = 20 ºC; • tpod = (tint + text) / 2; • tsol = 3 / 8 * (tint - text) + text;

_______________________________________________________________________________________


• αint = 8 W/(m2*K); • αext = 24 W/(m2*K).

Următorul tabel prezintă rezultatele obţinute în urma aplicării modelului, sub forma necesarului de căldură anual pentru încălzirea spaţiilor locuite (Qnec_anual) şi a consumului anual de combustibil (Ccomb_anual), calculate pentru cele 8 tipuri de locuinţe descrise mai sus, în funcţie de situarea acestora într-una dintre cele două regiuni climatice considerate (zona municipiului Bucureşti, respectiv zona municipiului Cluj-Napoca). Pentru tipurile constructive 1-6, calculele au fost efectuate în două variante: case având unul, respectiv două niveluri locuibile; pentru casele cu două niveluri, s-a considerat suprafaţa exterioară a fiecărui nivel ca fiind egală cu 54 m2, suprafeţele interioare ale fiecărui nivel având, la rândul lor, aceleaşi valori ca pentru tipul corespunzător de locuinţă cu un singur nivel.

Tabelul 10 Rezultatele aplic ării modelului de calcul

Zona geografic ă

Tipul locuin ţei

Numărul de

niveluri ale

locuin ţei

Qnec_anual [GJ/an]

Tip combustibil

Tip instala ţie încălzire

Ccomb_anual

Unitate de măsură consum

anual combustibil

1 1 26,81 Lemn Sobă 3,24 [t/an]

2 1 53,55 Lemn Sobă 6,47 [t/an]

3 1 22,06 Lemn Sobă 2,66 [t/an]

4 1 32,52 Lemn Sobă 3,93 [t/an]

5 1 25,61 Lemn Sobă 3,09 [t/an]

6 1 53,75 Lemn Sobă 6,49 [t/an]

7 1 11,35 Gaz natural Centrală termică 417,25 [Nm3/an]


1 2 45,14 Lemn Sobă 5,45 [t/an]

2 2 98,16 Lemn Sobă 11,86 [t/an]

3 2 35,64 Lemn Sobă 4,31 [t/an]

4 2 56,10 Lemn Sobă 6,78 [t/an]

5 2 44,19 Lemn Sobă 5,34 [t/an]

Bucureşti

6 2 100,00 Lemn Sobă 12,08 [t/an]

1 1 36,16 Lemn Sobă 4,37 [t/an]

2 1 72,25 Lemn Sobă 8,73 [t/an]

3 1 29,76 Lemn Sobă 3,60 [t/an]

4 1 43,88 Lemn Sobă 5,30 [t/an]

5 1 34,55 Lemn Sobă 4,17 [t/an]

6 1 72,52 Lemn Sobă 8,76 [t/an]


Cluj-Napoca


_______________________________________________________________________________________


Zona geografic ă

Tipul locuin ţei

Numărul de

niveluri ale

locuin ţei

Qnec_anual [GJ/an]

Tip combustibil

Tip instala ţie încălzire

Ccomb_anual

Unitate de măsură consum

anual combustibil

1 2 60,90 Lemn Sobă 7,36 [t/an]

2 2 132,43 Lemn Sobă 16,00 [t/an]

3 2 48,08 Lemn Sobă 5,81 [t/an]

4 2 75,68 Lemn Sobă 9,14 [t/an]

5 2 59,62 Lemn Sobă 7,20 [t/an]

6 2 134,92 Lemn Sobă 16,30 [t/an]

Calculele au fost efectuate utilizând toate relaţiile şi ipotezele descrise în paragraful anterior.

Pentru situaţii similare celor întâlnite în cadrul exemplelor de calcul prezentate mai sus, vor fi utilizate, la aplicarea modelului, în măsura în care acestea pot fi considerate reprezentative, valorile mărimilor şi parametrilor utilizate în aceste exemple.