PLAN MANAGERIAL

Pentru candidatura la funcţia de RECTOR

al Universităţii Naţionale de Educaţie fizică şi Sport

din Bucureşti

ÎMPREUNĂ

PENTRU O UNIVERSITATE DE TOP!

Prof.univ.dr. Silvia Violeta Teodorescu

Februarie 2012

2

CUPRINS

I. 1923-2012 TRADIŢIE ŞI MODERNITATE

II. DEZVOLTARE ACADEMICĂ

III. CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ

IV. ASIGURAREA CALITĂȚII

V. RELAȚII EXTERNE, PARTENERIATE, VIZIBILITATE

VI.MOTIVAREA RESURSELOR UMANE

VII. MANAGEMENTUL ACADEMIC

VIII. MANAGEMENTUL ADMINISTRATIV ŞI FINANCIAR

IX. MODERNIZAREA BAZEI MATERIALE ŞI A SISTEMULUI INFORMATIC

3

1923 – 2012

TRADIŢIE ŞI MODERNITATE

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE

EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT DIN

BUCUREŞTI reprezintă prima şi cea mai

prestigioasă instituţie de învăţământ

superior din România care formează

specialişti în domeniul activităţilor

motrice. Cu o tradiție de aproape 90 de

ani, UNEFS s-a impus de-a lungul

timpului prin corpul profesoral de

excepţie, prin valorile pe care acesta le-

a promovat cu pasiune și competență,

marcând repere profesionale și morale

în cariera fiecăruia dintre noi.

Este datoria noastră, a generațiilor

prezente și viitoare, de a menţine sau

de a ridica standardele nobilelor

profesii centrate pe insuflarea dragostei

pentru mişcare, indiferent că aceasta

vizează excelenţa sportivă, păstrarea,

ameliorarea sau recuperarea stării de

sănătate. Din această perspectivă,

valoroasa tradiție și exigențele actuale

ne obligă să conştientizăm

responsabilitatea prezentului şi să

proiectăm cu mare atenţie viitorul.

Astfel, 2012-2016 reprezintă

perioada în care UNEFS trebuie să

răspundă tuturor provocărilor impuse

de noua Lege a Educaţiei Naţionale, pe

de o parte şi lansării competiţiei

universitare în Spaţiul European al

Învăţământului Superior şi Cercetării,

pe de altă parte.

Acest fapt reclamă nu numai

schimbări instituţionale, ci şi o

restructurare a întregului proces

educaţional, cu strategiile şi abordările

sale. Pe fundalul schimbărilor complexe

la nivel conceptual, instituţional,

didactic și managerial, universitatea, ca

aşezământ de cultură şi educaţie,

trebuie să se adapteze noilor standarde

şi exigenţe, pentru a fi un exponent al

calităţii şi performanţei și a rămâne

competitivă într-o lume concurenţială

dură, angrenată în procesul globalizării.

În acest context, Universitatea

Naţională de Educaţie Fizică şi Sport s-

a impus în spaţiul academic românesc,

ca o unitate de învăţământ superior

ancorată în tradiţia universitară dar, în

acelaşi timp, cu deschidere spre

modernitate, o instituţie preocupată să

asigure calitatea actului educaţional şi

al cercetării, să ofere absolvenţilor

calificări superioare şi competenţe reale

pentru dezvoltarea unor cariere de

succes.

Pentru continuarea

transformărilor este necesară o

schimbare a culturii manageriale, prin

promovarea unei viziuni moderne,

dinamice, pragmatice, performante, în

spiritul cerințelor europene de astăzi,

de solidaritate instituţională și eforturi

concertate. Schimbarea majoră a

atitudinii este inevitabilă şi impune

necesitatea unor reconsiderări la nivel

individual, prin conştientizare şi

responsabilizare profesională a fiecărui

membru al comunităţii.

În acest sens, mi-am propus

elaborarea şi aplicarea unui program

4

managerial puternic, bine fundamentat

conceptual, cu obiective clare, realiste

şi măsurabile, conforme cu principiile

reformei învăţământului universitar şi

cercetării la nivel european, adaptate

condiţiilor specifice societății româneşti,

cu puternică şi reală deschidere spre

viitor.

Plecând de la premisa că

universitatea reprezintă instituţia

capabilă să producă cunoaştere,

progres şi inovaţie prin cercetare

ştiinţifică, pe care să le transmită prin

procesul educațional şi de formare

continuă, viziunea UNEFS trebuie să

se materializeze în mobilizarea

tuturor forţelor pentru a deveni

cea mai bine cotată universitate

de educaţie fizică şi sport din ţară

şi printre cele mai valoroase pe

plan european, prin prisma

programelor de studii, a

profesionalismului corpului

didactic şi a rezultatelor cercetării

ştiinţifice.

Performanţa instituţională nu

poate fi obţinută decât din interior, prin

mobilizarea întregului potenţial de

resurse umane profesioniste, a

pârghiilor şi mecanismelor interne de

asigurare a calităţii, dar şi prinr-un

management participativ asumat prin

angajament, prin conştientizare şi

responsabilitate. Deschiderea,

creativitatea şi implicarea trebuie să

devină cuvintele cheie ale dezvoltării

individuale şi prin extensie, ale

dezvoltării instituţionale concretizată în

găsirea de soluţii eficiente la toate

problemele cu care UNEFS se

confruntă.

În contextul dinamic european, la

care mediul universitar din România

aderă, Universitatea Naţională de

Educaţie Fizică şi Sport stabilește

imperative majore legate de integrarea

în “spaţiul european al învăţământului

superior şi al cercetării”:

asigurarea calităţii învăţământului

superior la nivel naţional şi

inernaţional, prin stabilirea unor

criterii obiective şi asumarea de

responsabilităţi;

evaluarea eficienţei studiilor bazate

pe ciclurile Bologna, a căror

implementare a început în 2005;

promovarea mobilităţii studenţilor şi

a cadrelor didactice care să

contribuie la realizarea Spaţiului

European al Învăţământului Superior

şi al Cercetării;

recunoaşterea studiilor şi

echivalarea diplomelor prin

generalizarea sistemului ECTS, cu

implementarea Convenţiei de la

Lisabona;

realizarea parteneriatelor cu

studenţii în luarea deciziilor

referitoare la propria lor formare;

transformarea învăţării permanente

în realitate.

UNEFS îşi stabileşte astfel

misiunea de universitate de

cercetare avansată şi educaţie,

5

ambele activităţi fiind capabile să

realizeze cunoaştere la cel mai înalt

nivel. Misiunea asumată, extrem de

pretentioasă, impune studenţilor şi

cadrelor didactice, personalului

administrativ, întregii comunităţi, lucrul

în echipă, astfel încât fiecare membru

să dovedească în relaţiile

interpersonale profesionalism,

integritate şi respect reciproc, valori ce

concură la dezvoltarea instituţională.

UNEFS trebuie să manifeste

flexibilitate şi eficienţă în organizarea şi

desfăşurarea întregii activităţi, prin

modernizarea programelor de studii, în

sensul asigurării competenţelor prin

care se defineşte cariera profesională,

în acord cu cerinţele pieţei muncii şi cu

standardele internaţionale.

Agenda strategică propusă pentru

realizarea schimbărilor care se impun

va cuprinde principii și obiective care

sunt suficient de specifice pentru a ne

focusa pe ele, dar și suficient de

generale pentru ca toate sectoarele

instituţiei să înceapă să le aplice în mod

adecvat, în funcţie de constrângerile

exterioare existente (legislaţie,

autorităţi, resurse materiale, etc), ce

necesită identificarea de soluţii optime,

în aceste limite.

Reiterăm ideea conform căreia

UNEFS trebuie să fie guvernată de

principii fundamentale precum:

promovarea calităţii și creativităţii în

educaţie, excelenţa în cercetare,

competitivitatea academică la nivel

naţional şi internaţional.

II.DEZVOLTARE ACADEMICĂ

Dezvoltarea academică reprezintă

fundamentul instituțional pentru a

rămâne competitivi pe piaţa educaţiei şi

vizibili în mediul social. Acest fapt

implică reevaluarea programelor de

studii în funcţie de interesul strategic al

Universităţii, de costurile pe care le

necesită funcţionarea lor, de gradul de

adresabilitate şi de capacitatea de

inserţie a absolvenților pe piaţa muncii.

Reformarea planurilor şi a programelor

de studii trebuie să aibă în vedere

asigurarea unui învăţământ modern şi

atractiv, în spiritul asigurării eficienţei şi

excelenţei în educaţie şi cercetare.

Programele de studii trebuie să fie

orientate spre finalităţi certe:

dobândirea de către studenţi a unor

cunoştinţe şi competenţe situate la cel

mai înalt nivel, pentru calificările

domeniului de specializare.

În cadrul ciclului de licenţă, se

va realiza o analiză riguroasă a fiecărui

domeniu de licenţă, a fiecărui an de

studii şi a fiecărei discipline în parte.

Planul de învăţământ va fi întocmit

după criteriul utilităţii disciplinelor şi

cunoştinţelor predate, într-o viziune

globală a calificării pe care o

dobândeşte studentul. Acest proces

reclamă o abordare cât mai realistă şi

critică din partea decanilor şi titularilor

de curs, pentru a găsi soluția optimă

pentru traseul profesional.

Programele de studii din ciclul de

licenţă trebuie concepute într-un cadru

flexibil, care să ofere studenţilor

6

posibilitatea de a-şi diversifica şi

îmbogăţi gama de opţiuni în materie de

cursuri, module, discipline

complementare şi facultative, și în alte

domenii: comunicare antreprenoriat,

marketing şi dezvoltare în carieră.

De asemenea, se impun

diversificarea şi adaptarea ofertei

educaţionale, prin înfiinţarea de noi

programe de licenţă şi organizarea

programelor de master pe trei

categorii distincte: master de

aprofundare, master de cercetare şi

master didactic. În funcţie de cerere,

se vor stabili programele cu finanţare

de la buget și se vor concepe alte

programe, propuse spre finanţare unor

agenţii şi instituţii publice.

De asemenea, trebuie luată în

calcul organizarea unor masterate de

reconversie profesională în acelaşi

domeniu sau în domenii

complementare.

Studiile doctorale reprezintă

un cadru de manifestare a excelenței,

care exprimă valoarea instituţiei,

capacitatea acesteia de a produce

performanţă în cercetarea ştiinţifică.

Acest program asigură calitatea,

dinamica şi eficienţa cercetării și a

învăţământului, în concordanţă cu

realităţile social-economice şi culturale

europene. Astfel, trebuie avută în

vedere armonizarea studiilor masterale

cu cele doctorale, prin crearea

condițiilor și mecanismelor de

continuitate a cercetării între aceste

cicluri. Totodată, remarc necesitatea

unui curriculum flexibil, cu posibilitatea

conturării mai multor trasee didactice,

conform opţiunilor doctoranzilor şi

nevoii de adaptare rapidă la solicitările

profesiei în care aceștia activează.

Creşterea nivelului ştiinţific al

tezelor de doctorat, prin impunerea

unor standarde obligatorii de publicare

asumate de doctoranzi şi de

conducătorii de doctorat, precum şi

implicarea tinerilor doctoranzi în

activităţi ştiinţifice de valoare, sunt

obiective majore pentru creşterea

nivelului Şcolii Doctorale.

Subliniem faptul că deşi la ora

actuală, UNEFS nu organizează studii

postdoctorale, acestea trebuie să

devină o prioritate a perioadei

următoare, în condiţiile în care accentul

se pune pe cercetarea ştiinţifică

avansată.

În vederea realizării unei relaţii

optime între curriculum - competenţele

dobândite – cerinţele pieţei muncii,

indiferent de ciclul de învăţământ,

UNEFS trebuie să stabilească

parteneriate funcționale cu comisiile de

specialitate din cadrul MECTS, cu

federaţiile sportive, COSR, Institutul

Naţional de Recuperare, Medicină fizică

şi Balneoclimatologie şi implicit, cu

angajatorii.

În ceea ce priveşte formarea

continuă, aceasta trebuie privită din

două perspective şi anume:

organizarea de către UNEFS a unor

cursuri de formare continuă, ca furnizor

de servicii educaţionale și încurajarea

7

cadrelor didactice şi a cercetătorilor

tineri să participe la programe de

perfecţionare profesională şi de

dezvoltare a carierei.

Procesul reformării curriculare

priveşte nu numai restructurarea

programelor şi a conţinuturilor în

funcţie de cicluri de studii, ci şi o

schimbare de perspectivă asupra

învăţării.

În viziunea reformei Bologna,

actul educaţional presupune câteva

elemente fundamentale: centrarea pe

student a procesului predării, mutarea

accentului de pe predare pe învăţare,

focalizarea pe rezultatele învăţării,

învăţarea direcţionată spre cunoştinţe,

competenţe şi deprinderi certe pentru

piaţa muncii. În acest sens,

conţinuturile disciplinelor trebuie

orientate către dezvoltarea capacităţii

de inovare a studenţilor, dechiderea de

noi orizonturi prin promovarea

abilităţilor de comunicare şi de formare

anteprenorială. Cursurile, seminariile şi

lucrările practice trebuie să implice mai

mult studenţii, să dezvolte dialogul şi

schimbul de opinii, pentru a crea un

spaţiu al emulaţiei ideatice. Prin noile

metode şi tehnici de predare, studenţii

trebuie antrenaţi în experienţa

cunoaşterii, stimulaţi să gândească, să

înţeleagă, să ofere soluţii. De

asemenea, trebuie încurajat studiul

individual, dar şi dezvoltarea

structurilor de tip laborator la toate

programele de licenţă, menite să

asigure simularea unor situaţii în care

cunoştinţele şi deprinderile să poată fi

experimentate. Se va încerca

orientarea relaţiei profesor – masterand

sau doctorand spre o conlucrare

interactivă, schimb de informaţii şi

experienţă. Utilizarea tehnicilor

moderne de predare şi a

problematizării vor deveni o prioritate

în procesul didactic.

Calitatea studiilor şi a învăţării

trebuie evaluată prin prisma

rezultatelor. Pentru eficientizarea

învăţării, sunt necesare schimbări

esenţiale de metodă în procesul

educaţional, prin aplicarea noilor

strategii didactice ce presupun abordări

complexe, inter- şi transdisciplinare,

într-o viziune holistică, ce tratează

procesul cunoaşterii dintr-o perspectivă

integratoare.

III. CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ

Cercetarea ştiinţifică în UNEFS se

află într-o situaţie critică, motiv pentru

care trebuie luate măsuri atât sub

aspectul organizatoric al activităţii, cât

şi la nivelul conţinutului propriu-zis al

acesteia, pentru a spori vizibilitatea şi

recunoaşterea naţională şi

internaţională.

Din punct de vedere

organizatoric, o prioritate o constituie

dotarea laboratoarelor cu aparatură,

echipamente, baterii de teste, softuri

specializate etc.

Pe lângă Centrul de Cercetări

Interdisciplinare care trebuie să susţină

8

cercetarea la nivelul universităţii şi al

Şcolii doctorale, trebuie să

funcţioneze cercurile ştiinţifice

studenţeşti în care vor fi atraşi cei care

manifestă preocupări în acest sens şi

care intenţionează să-şi continue

studiile la masterat şi doctorat, sporind

astfel numărul participanţilor la

conceperea şi derularea proiectelor de

cercetare.

De asemenea, se vor depune

eforturi pentru sprijinirea şi încurajarea

manifestărilor ştiinţifice concretizate în

simpozioane, seminarii, congrese

ştiinţifice etc. cu caracter naţional şi

internaţional, stimularea şi

recunoaşterea cercetării ştiinţifice

fundamentale finalizate prin articole,

elaborare de lucrări, sprijin instituţional

şi consultanţă în vederea aplicării de

proiecte de către cadrele didactice.

Pentru tinerii cercetători care activează

în cadrul Şcolii doctorale, propun

organizarea unor lectorate ştiinţifice

sau chiar a unei Conferinţe anuale a

doctoranzilor în care să se prezinte şi

ulterior să se publice rezultatele

activităţii de cercetare.

Nu trebuie uitată Revista

Discobolul care a intrat într-un proces

de restructurare a conţinutului și

creşterea calităţii articolelor publicate,

în vederea menţinerii acesteia în

categoria B+.

În funcţie de temele de

cercetare, va fi încurajată inițierea unor

rețele de cercetare științifică intra- și

interinstituționale.

Din punct de vedere al

conţinutului activităţilor de

cercetare, vor fi stabilite teme inter-

şi transdisciplinare pentru care există

posibilitatea obţinerii unor contracte

sau granturi cu importanţă majoră

pentru domeniu, înscrise în domeniile

prioritare de finanțare CNCS.

Totodată, se va urmări

implicarea cadrelor didactice în toate

formele de cercetare promovate de

MECTS – CNCS, prin programele

naţionale de cercetare, precum şi în

cele comunitare europene.

Cadrele didactice care desfăşoară

activităţi de cercetare vor fi stimulate

prin punctaje alocate acestei activităţi

în fişele de autoevaluare a

performanţelor şi vor fi sprijinite în

vederea obţinerii titlului de abilitat care

să permită creşterea numărului de

conducători de doctorat.

Pentru susţinerea cercetării

ştiinţifice la un nivel calitativ cât mai

înalt, propun alocarea unui buget anual

destinat exclusiv cercetării ştiinţifice,

care să cuprindă premierea rezultatelor

deosebite obţinute în cercetare

(articole ISI publicate), acoperirea

costurilor legate de publicarea

acestora, precum şi alocarea de fonduri

pentru achiziţionarea de echipamente,

baterii de teste, aparatura pentru

colectivele de cercetare cu aport

ştiinţific deosebit.

9

IV. ASIGURAREA CALITĂŢII

Construcţia unui sistem solid de

asigurare a calităţii (AQ), extins pe

toate sectoarele de activitate

(învăţământ, cercetare, administraţie),

trebuie să reprezinte o prioritate pentru

UNEFS, în condiţiile în care calitatea

constituie condiţia sine qua non a

performanţei şi a competitivităţii în

domeniile educaţiei şi cercetării

ştiinţifice.

Cultivarea calităţii la nivelul

universităţilor este unul dintre

principiile-cheie ale reformei

învăţământului superior european care

se materializează în stabilirea unor

reguli şi proceduri detaliate pentru

toate activităţile, urmată de

supravegherea strictă a respectării

acestora, totul orientat spre

maximizarea rezultatelor şi măsurarea

continuă a performanţei în vederea

identificării tendinţei de evoluţie.

La crearea unei culturi a calităţii

trebuie avute în vedere şi alte

elemente, precum: încurajarea

performanţei în învăţare, în activităţile

de predare şi de cercetare, mobilitatea

studenţilor şi a personalului didactic,

realizarea de parteneriate şi stimularea

schimburilor de experienţă,

diversificarea surselor cunoaşterii şi ale

formării prin sistemul de credite

transferabile, în cadrul conturat de

principiile Procesului Bologna.

Departamentul pentru

Managementul Calităţii (DMC) va fi

susţinut de către conducerea UNEFS în

stabilirea, promovarea şi asigurarea

standardelor de înaltă performanţă,

către care aspiră universitatea. Ca

atare, în perioada următoare se impune

îndeplinirea unor obiective îndrăzneţe

care să vizeze ocuparea unui loc în

primul eşalon al universităţilor

româneşti, prin creşterea

performanţelor.

Redobândirea prestigiului şi a

reputaţiei UNEFS presupune cu

necesitate: dezvoltarea mecanismelor

şi pârghiilor interne de autoevaluare;

evaluarea ritmică a programelor de

studii din cele trei cicluri universitare;

analiza şi adaptarea periodică a

managementului calităţii; dezvoltarea

schimbului de bune practici cu

universităţi performante din ţară şi din

străinătate; promovarea transparenţei

cu privire la calitatea procesului de

învăţământ; creşterea exigenţei în

atragerea şi promovarea cadrelor

didactice şi nedidactice în universitate.

Rapoartele anuale ale DMC vor fi

precedate de rapoarte intermediare,

semestriale care vor permite sesizarea

şi mai ales remedierea din timp a

diferitelor disfuncţionalităţi.

Metodologia complexă de

evaluare care vizează studenţii, cadrele

didactice, personalul didactic auxiliar şi

administrativ, vor asigura feedback-ul

necesar la toate nivelele şi în toate

sectoarele Universităţii.

În acest sens, doresc

implementarea unui management

eficient, prompt, transparent, care

10

să permită consultarea

permanentă a conducerii cu

întreaga comunitate academică în

problemele de interes general.

V. RELAŢII EXTERNE, PARTENERIATE, VIZIBILITATE

În contextul integrării ţării noastre în UE, şi a consecinţelor pe care acest proces le-a produs, problematica relaţiilor externe, a parteneriatelor, precum şi dobândirea sau creşterea vizibilităţii instituţionale reprezintă obiective prioritare ale oricărei universităţi de prestigiu.

Contextul european: nevoia unor repere comune

În ultimii 6-7 ani s-a constatat în cadrul UE o clară tendință de asigurare a unor repere și „standarde” comune la nivel European, și nu numai. Reperele cele mai semnificative ale acestui traiect au fost: Strategia Uniunii europene “Europa 2020” care prevede un model de creştere economic în care rolul pivot revine inovaţiei şi educaţiei. Raportul OECD: ”Educația permanentă pentru toți („Lifelong Learning for All”), Cartea Albă a UE – “Către societatea învățării” (“Towards the Learning Society”), realizat în cadrul “Anului European al Educației Permanente”, Raportul UNESCO – “Invățarea – Comoara dinăuntru: Educație pentru Secolul 21” (“Learning the Treasure within: Education for the 21st Century”). Pe baza unor asemenea documente, dar și a altora asemănătoare, în UE, coordonarea și corelarea calitativă a sistemelor educaționale ale țărilor membre a

devenit o realitate palpabilă, mai ales după anul 2000, o dată cu intrarea în vigoare a strategiei de la Lisabona (cu obiectivul de transformare a societăţii europene într-un spaţiu al învăţării şi cunoaşterii). Nu exagerăm dacă spunem că asemenea eforturi conduc treptat, dacă nu chiar au și condus deja, la conturarea unei veritabile „politici educaționale europene”.

La modul general, temele cele mai

relevante ale acestei reflecţii europene

sunt următoarele:

fundamentele teoretice (filozofice)

ale educaţiei (pe ce bază educăm?)

opţiunea pentru filozofia educaţiei

permanente de-a lungul vieţii;

obiectivele educaţiei (cu ce scop

educăm?)

conţinutul educaţiei (“kit-ul edu-

caţional de bază”)

practicile educaţionale (cum

educăm?)

monitorizarea şi evaluarea calităţii

(cât de bine facem ceea ce facem?)

rolul şi calitatea resursei umane din

educaţie (cine educă şi cum?)

mecanismele de formulare participa-

tivă de politici (cum planificăm şi

cum decidem?).

În acest context, UNEFS îşi pro-pune să integreze de o manieră speci-fică aceste repere educaţionale fără a copia, fără a-şi propune să copieze vreun sistem educaţional extern, dar inspirându-se din experienţele pozitive cele mai înaintate şi posibil de transpus la realităţile noastre. Iată de ce valori-

11

ficând preţiosul potenţial al resurselor umane de care dispune, tradiţia res-pectabilă şi resursele logistice pe care le are, UNEFS trebuie să găsească co-respondenţe solide pe fiecare dintre aceste paliere tematice şi să se afirme înainte de toate, la nivel European, cel puţin.

Vectori de cooperare şi creştere a vizibilităţii:

Mandatul 2012-2016 îşi propune trasarea şi coordonarea unei strategii de internaţionalizare a UNEFS.

Acest obiectiv are patru secvenţe componente, fiecăreia corespunzându-i anumite acţiuni de implementare.

a. componenta academică;

b. componenta ştiinţifică;

c. componenta sportivă şi ar-tistică;

d. componenta publică (dezvoltarea relatiilor cu sec-torul privat şi obţinerea de fi-nanţări din surse terţe).

a1. promovarea ofertei de studii edu-caţionale ale Universităţii și introduc-erea/dezvoltarea programele de joint degree;

a2. atragerea unui număr cât mai mare de studenţi straini în programele formative organizate de UNEFS;

a3. în vederea creşterii numărului stu-denţilor străini, considerăm interesantă orientarea spre: - creşterea numărului de studenţi din zona maghrebiană, prin contacte di-recte şi prin intermediul reţelelor fran-cofone de colaborare universitară – deschiderea spre spaţii extra-europene, spaţiul extrem Asiatic (China);

a4. continuarea şi extinderea

mobilităţilor internaţionale ale profesorilor şi studenţilor, în cadrul programului Erasmus, Grundtvig, Leonardo da Vinci, Comenius sau prin facilitarea accesului la burse gestionate de diverse organizaţii, fundaţii.

b1. punerea în valoare a cadrelor didactice și de cercetare de prestigiu în derularea unor programe de joint master, doctorat în cotutelă, programe de studii şi cercetare avansate, atât prin sistemul de învăţământ tradiţional, cât şi în formele netradiţionale (IDD, e-learning);

b2. sprijinirea doctoratului în co-tutelă ca formă curentă de obţinere a unui titlu ştiinţific ca şi prezenţa, în calitate de conducători de doctorat, la UNEFS a unor personalităţi ştiinţifice cu notorietate internaţională, precum şi participarea cadrelor didactice de la UNEFS, cu statut de profesori asociaţi sau profesori invitaţi, conducători de doctorat în universităţile partenere;

b3. iniţierea unor programe majore de cooperare care să aibă consecinţe ştiinţifice şi instituţionale (crearea de centre, laboratoare de cercetare, pro-grame de cercetare ştiinţifică, pro-grame de formare), în colaborare cu parteneri externi de valoroşi;

b4. stimularea unei prezenţe impor-tante a specialiştilor noștri, în cadrul asociaţiilor ştiinţifice profesionale, şi participarea acestora la un număr sem-nificativ de manifestări ştiinţifice şi reu-niuni de prestigiu, ca profesori sau cer-cetători invitaţi, membri în comisii de doctorat sau în colective de cercetare integrate;

b5. creşterea relevanței publicațiilor din UNEFS- revista Discobolul și editarea acesteia într-o limbă de circulaţie inter-

12

naţională, stimularea publicării de cărţi, studii, articole, în edituri din străinătate, facilitând astfel prezenţa autorilor-cadre didactice în baze de date internaţionale ;

b6. creşterea numărului de cărţi şi stu-dii co-editate în colaborare cu edituri de prestigiu, în limbi de circulaţie inter-naţională.

c1. organizarea de conferinţe, colocvii şi seminarii la nivel naţional şi inter-naţional ;

c2. promovarea imaginii UNEFS în ca-drul reţelelor internaţionale de univer-sităţi (EUA, IAU, UNICA) şi în cadrul conferinţelor internaţionale ;

c3. participarea susţinută la expoziţii şi târguri internaţionale, în vederea pro-movării consistente a ofertei de studii a UNEFS şi a creşterii semnificative a numărului de studenţi, masteranzi şi doctoranzi străini ;

c4. sprijinirea organizării de manifestări artistico-sportive, cu invitarea oficial-ităţilor, în care potenţialul creativ al ca-drelor didactice şi al studenţilor, pre-cum al clubului UNEFS să fie pus în valoare;

c5. apariţii periodice în mass media a cadrelor didactice –presă scrisa si TV, pe probleme care vizează teme de in-teres.

VI. MOTIVAREA RESURSELOR UMANE

Resursele umane reprezintă

pentru orice instituţie capitalul cel mai

valoros. Politica de personal didactic

trebuie să fie o preocupare prioritară a

conducerii Universităţii şi ca urmare,

această strategie trebuie să aibă drept

criterii esenţiale calitatea şi competența

profesională, valoarea morală, vocaţia

pentru activităţile din învăţământul

universitar, cercetare şi din activităţile

administrative de specialitate.

Gestionarea potenţialului tânăr în

acţiunea de formare academică este tot

atât de importantă ca şi valorificarea

experienţei universitare ştiinţifice şi

didactice a dascălilor aflaţi la finalul

carierei.

Crearea unui cadru motivant

pentru resursa umană a universităţii,

presupune: promovarea unei culturi

organizaţionale bazate pe performanţă

şi probitate profesională; diseminarea

şi sprijinirea excelenţei academice prin

recompensare salarială şi non-salarială;

încurajarea mobilităţii cadrelor

didactice; implicarea tinerilor în

obţinerea de burse de documentare pe

obiective concrete; promovarea

schimburilor academice între UNEFS şi

universităţi partenere din ţară şi din

străinătate.

Dezvoltarea carierei universitare

presupune însă şi implicarea

Universităţii în găsirea de soluţii

administrative de promovare a cadrelor

didactice care îndeplinesc condiţiile şi

demonstrează excelenţă în activitatea

didactică şi de cercetare.

De asemenea, se va încuraja

participarea personalului didactic

auxiliar şi nedidactic la programe de

formare continuă, menite să asigure o

pregătire specializată conform fişei

postului.

13

Consider că trebuie identificate

posibilităţile de creştere generală a

veniturilor întregului personal, în

paralel cu implementarea unei grile de

salarizare diferenţiată în funcţie de

calitatea activităţii desfăşurate.

În ceea ce privește studentul,

ca obiect şi subiect principal al

activităţii noastre, partenerul nostru de

dialog, de activitate şi de conducere,

voi avea în vedere asigurarea unei

comunicări eficiente prin:

stimularea participării active a

reprezentanţilor studenţilor în

Consiliile facultăţilor şi în Senat;

constituirea, la nivel de universitate,

în colaborare cu reprezentanţii

studenţilor, cu secretariatul şi cu

cabinetul medical, a unui sistem de

evidenţă şi rezolvare operativă a

unor cazuri delicate din punct de

vedere medical şi/sau social;

sprijinirea, în continuare, a activităţii

Asociaţiei studenţilor, precum şi

promovarea perceperii acesteia ca

participant activ la viaţa

universitară;

promovarea, la nivelul universităţii, a

unei strategii de câstigare a

încrederii tuturor studenţilor prin

respectul faţă de lege, conduită

ireproşabilă, dorinţa de

autodepăşire;

stimularea activităţilor

extracurriculare, materializată prin

organizarea de evenimente culturale

și sportive studenţești.

VI. MANAGEMENTUL ACADEMIC

În activitatea managerială,

consider că sistemul de conducere

transparent bazat pe o atitudine

corectă faţă de toate cadrele didactice,

o abordare deschisă şi proactivă faţă

de solicitările acestora, un dialog

permanent, va consolida relaţiile inter-

personale şi va întări sentimentul de

apartenenţă la comunitatea academică

din UNEFS.

În acest sens, trebuie luate

măsuri în vederea creşterii gradului de

comunicare la nivelul fiecărei structuri,

a creșterii transparenţei deciziilor şi a

modului lor de aplicare, prin

implementarea unui sistem de circulaţie

a informației și documentelor. În

consecință, propun adoptarea şi

revizuirea următoarelor reglementări

interne:

Regulament de organizare şi

funcţionare a Consiliului de

administraţie;

Regulament privind deplasările şi

mobilităţile cadrelor didactice şi a

studenţilor;

Regulament de desfăşurare a

cercetării ştiinţifice;

Regulament de organizare şi

funcţionare a Departamentului de

comunicare și relaţii externe;

Regulament de funcţionare a

Departamentului pentru

Managementul calității.

În procesul managerial voi urmări

14

creşterea implicării tuturor factorilor

decidenți (decani, directori de

departament, directorul Centrului de

cercetări interdisciplinare), în vederea

promovării unei autonomii de decizie la

nivelul fiecărei structuri, prin asumarea

responsabilităţii publice pentru

demersurile iniţiate.

VII. MANAGEMENT ADMINISTRATIV ŞI FINANCIAR

În UNEFS trebuie să se instituie un

sistem administrativ şi financiar

organizat pe principiile unui

management flexibil, eficient şi bazat

pe metode moderne de decizie

economică, inclusiv pe conducerea prin

bugete şi tehnici de investiţie. În acest

sens, trebuie schimbată mentalitatea

conform căreia sectorul administrativ

este o structură birocratică, prin

evidenţierea rolului acestuia în găsirea

de soluţii legale şi eficiente, care să

asigure buna funcţionare a

Universităţii. De asemenea, trebuie

intensificate eforturile de a pune

serviciile administrative la dispoziţia

studenţilor şi a cadrelor didactice.

Realizarea unui management

performant în ansamblul său, se

sprijină în mare măsură pe capacitatea

sectorului administrativ de a percepe

interesul instituţional şi de a acţiona în

mod sincron cu celelalte structuri.

Principalele măsuri care vor duce

la îndeplinirea planului managerial

propus constau în: favorizarea

participării personalului administrativ şi

didactic auxiliar la programe de

perfecţionare şi implementare a

soluţiilor tip IT în toate domeniile de

activitate specifice şi asigurarea unei

discipline financiare, în sectorul de

achiziţii.

Având în vedere faptul că resursele

financiare constituie suportul hotărâtor

pentru derularea activităţilor formative

şi de dezvoltare instituţională şi că

UNEFS deţine o bază materială

complexă, compatibilă cu un program

de instruire de cea mai bună calitate,

trebuie identificate surse alternative, fie

din partea unor finanţatori publici (alte

ministere sau structuri decât cele ale

MECTS), fie din resurse comunitare,

parteneriate publice sau de drept

privat, în condiţiile în care finanţarea de

la buget este din ce în ce mai redusă.

Ca măsuri de creştere a finanţării

extrabugetare dar şi ca surse de mărire

a veniturilor cadrelor didactice

menţionez: angrenarea profesorilor şi

studenţilor în programe de prestări

servicii compatibile cu specializarea

sportivă; organizarea de tabere de

pregătire sportivă pe timpul iernii sau

verii în bazele didactice din Parâng sau

Eforie, cu oferirea unor servicii

complete de cazare, masă şi după caz,

de consultanţă de specialitate

(asistență metodică, consiliere

psihologică, investigații funcționale,

programe de recuperare medicală);

amenajarea unui centru de recuperare

medicală în care cadrele didactice şi

masteranzii facultăţii de kinetoterapie

să ofere contra cost, servicii și

15

consultanță de specialitate.

În vederea implementării unui

sistem financiar contabil eficient de

alocare a resurselor este necesară o

analiză a bugetului instituţiei şi a

categoriilor de cheltuieli previzibile, prin

prezentarea în mod explicit a sumelor

alocate pe categorii de cheltuieli,

detaliind cifrele care rezultă din planul

de execuţie bugetară şi din evidenţele

contabile standardizate, astfel încât să

existe transparenţă totală

referitoare la disponibilităţile

Universităţii, la plata salariilor, la

cheltuielile cu învăţământul,

cercetarea şi dezvoltarea

instituţională. Creşterea eficienţei şi

a responsabilităţii fiecărei persoane

angajate în administraţie impune luarea

unor măsuri ce prevăd: asigurarea unei

discipline financiare de achiziţii şi de

salarizare monitorizată prin proceduri

de audit intern şi extern; informarea

întregii comunităţi academice asupra

modificărilor de interes specific ce apar

în legislaţia de profil; elaborarea,

adoptarea şi reactualizarea unor

regulamente specifice privind:

Organizarea şi funcţionarea

serviciului administrativ;

Organizarea şi funcţionarea

serviciului financiar-contabil;

Organizarea şi funcţionarea

serviciului de resurse umane.

VIII. MODERNIZAREA BAZEI

MATERIALE ŞI A SISTEMULUI

INFORMATIC

Reabilitarea, modernizarea şi

dezvoltarea bazei materiale şi a

patrimoniului constituie un obiectiv

important întrucât performanţele

universităţii sunt dependente de

dotarea laboratoarelor, de starea

spaţiilor de învăţământ, de condiţiile de

lucru asigurate comunităţii academice.

Pentru desfăşurarea unui proces

didactic de calitate la disciplinele

nataţie şi sporturi nautice, schi şi

sporturi de iarnă, orientare turistică, în

prim planul preocupărilor se vor situa şi

bazele Parâng şi Eforie, unde investiţiile

majore pot fi amortizate şi pot produce

profit prin rentabilizarea acestora ,

grație unei administrări corecte (prin

scăderea costurilor utilităţilor şi prin

utilizare lor ca locații de pregătire

sportivă și agrement).

Având în vedere importanţa

fundamentală a tehnologiei în spațiul

educaţional şi al cercetării ştiinţifice,

prevăzută prin Procesul Bologna şi

susţinută de Asociaţia Universităţilor

Europene (EUA), folosirea pe scară

largă a tehnologiilor informatice în

procesul educaţional, în activităţile de

predare, învăţare, în cadrul cercetării

ştiinţifice, impune dotarea cu aparatură

de ultimă generaţie din aria TIC, dar şi

anumite schimbări la nivelul mentalităţii

cadrelor didactice, a personalului

didactic auxiliar și administrativ.

16

Măsuri preconizate:

dezvoltarea unor sisteme

informatice de management al

documentelor, pentru îmbunătăţirea

circulaţiei acestora, ca mijloc de

întărire a managementului;

dezvoltarea unor aplicaţii de

management al resurselor materiale

pentru a urmări în mod profesionist

circuitul achiziţiilor, de la solicitare la

plată;

dezvoltarea sistemului de gestiune

informatizată a bibliotecii;

dezvoltarea unui sistem informatic

care să faciliteze repartizarea

studenţilor în cămine şi situaţia

plăţilor regiei de cămin către

serviciul social, calcularea burselor,

administrarea grupelor prin trecerea

de la un an universitar la altul,

evidenţa temelor lucrărilor de licenţă

şi de disertaţie etc.

17

Deși ajunsă la o vârstă respectabilă, instituția noastră

ramâne mereu tânără; este meritul generațiilor de cadre

didactice și studenți care i-au trecut pragul, contribuind la

permanenta sa devenire.

Păstrând acest spirit, în calitate de candidat la funcția

de Rector al UNEFS, consider că prezentul proiect poate

fi transpus în practică numai cu sprijinul comunității

academice, printr-un efort conjugat, în care contribuția

fiecăruia este decisivă.

Numai împreună putem face din UNEFS o

universitate de top!