Ànul lï. Arad/lDuniinecă 16l2^Septemvrie 1912. N-rul 203.

A B O N A M E N T U L : Pe a n an . . 28 — Cor. Pe jumătate an 14'— , Pe 3 luni . . 7 — , Pe o lună . . 2-40 ,

P e n t r u R o m â n i a şi s t r ă i n ă t a t e :

Pe on an. . 40-— franci

T e le f o n pentru oraş şi interurban

K r . 7 5 0 . ROMÂNUL

R E D ' A C Ţ I A şi A D M I N I S T R A T I A Strada Zr íny i N-rul l |a .

INSERŢIUNILE se primesc la adminis­

traţie.

Mulţămite publice şi Loo deschis costă şirul 2 0 fii.

Manuscriptele nu se in-napoiază.

Uncle-s Vlădicii? Arad, 2 8 S e p t e m v r i e .

L a a d u n ă r i l e p o p o r a l e d i n S ă t m a r , ţ i n u t e î n v a r a a c e a s t a , s u t e l e ş i m i i l e d e s ă t e n i r o ­m â n i m â n c a ţ i m e r e u d e n ă c a z u r i , n e ­d r e p t ă ţ i ţ i d e a d m i n i s t r a ţ i a u n g u r e a s c ă , b ă t u ţ i d e j a n d a r m i ; c h i n u i ţ i d e b o a l e t r u p e ş t i ş i s u f l e t e ş t i , c u g l a s u l î n d u r e ­r a t r e p e t a u m e r e u r e f r e n u l : „Unde ni-s Vlă­dicii noştri?" P e n t r u p o p o r u l n o s t r u d e l à ţ a r ă , r e l i g i o s ş i c u f r i c a lu i D u m n e z e u , v l ă d i c a e -s t e , d u p ă î m p ă r a t u l , î n t r u p a r e a c e l e i m a i î n -n a l t e a u t o r i t ă ţ i l u m e ş t i , e s t e c a p u l b i s e r i c e i ş i i z v o r u l d ă t ă t o r d e m â n g â i e r e ş i a l i n a r e s u f l e ­t e a s c ă . V e d e r e a e p i s c o p u l u i c o n s t i t u e p e n t r u ţ ă r a n i i n o ş t r i u n u l d i n c e l e m a i î n s e m n a t e e -v e n i m e n t e d i n v i a ţ ă , ş i d e a c e e a s u n t m u l ţ i o a m e n i c a r i m o r c u d o r i n ţ a î n s u f l e t ş i c u u n o f t a t p r e l u n g , c ă î n t o a t ă v i a ţ a l o r n ' a u a v u t f e r i c i r e a să-1 v a d ă p e v l ă d i c a l o r .

D a r v i z i t a ţ i i l e c a n o n i c e n ' a u n u m a i o i m ­p o r t a n ţ ă c u r a t r e l i g i o a s ă , c i ş i u n a c u l t u r a l ă . L a u n p o p o r c a a l n o s t r u , a c ă r u i v i a ţ ă c u l t u ­r a l ă s e d e s v o i t ă a p r o a p e î n t r e a g ă î n s p i r i ­t u l ş i î n c a d r e l e b i s e r i c e i , c a r e e s t e c e a d i n t â i o c r o t i t o a r e a f i in ţe i n o a s t r e n a ţ i o n a l e , o v i z i -t a ţ i e c a n o n i c ă î n s e a m n ă c e l m a i î n a l t şi m a i i m p a r ţ i a l c o n t r o l a l î n t r e g e i n o a s t r e v i e ţ i c u l ­t u r a l e .

In o r a ş e l e , d a r m a i a l e s î n s a t e l e n o a s t r e , sun t a t â t e a c e r t e p e r s o n a l e d e î m p ă c a t , a t â ­t ea c h e s t i u n i c u l t u r a l e d e r e z o l v i t ş i a t â t e a m ă s u r i g r a b n i c e ş i s a l u t a r e d e l u a t , î n c â t t o a t e a c e s t e n u s e p o t f a c e c u a j u t o r u l u n u i b i r o c r a t i s m b i s e r i c e s c , c o p i a t d u p ă c e l m i r e a n

Pe Arieş în sus... — Note de drum. —

D e Al. Cinra.

I.

O p l o a i e d e a s ă i zbea în g e a m u r i l e c u p e u l u i , î m p i e d e c â n d p a r ' c ă r ă să r i tu l s o a r e l u i . M ă g â n ­d e a m cu m u l t ă m â h n i r e , c ă p l o a i a a c e a s t a v a s t ă ru i m a i m u l t e z i l e şi î m i v a z ă d ă r n i c i tur­neul de două - t r e i z i l e , de c a r e l e g a s e m a t â t e a nădejdi f r u m o a s e .

T r e c în co r ido r , îmi l i p e s c f run tea d e g e a m u l r e c e , c e r c â n d s ă s t r ă b a t pr in î n t u n e r i c şi c e a ţ ă , p â n ă depa r t e . D a r nu v ă d n i m i c . O b u r ă d e a s ă a c o p e r e g e a m u l şi p i cu r i de p loa i e îş i f a c c u în ­ce tu l d r u m u l , p r e l i n g â n d u - s e c a n i ş te l a c r ă m i .

S g o m o t u l c aden ţ a t a l t renului î m i f a c e s o m n ; d e s c h i d g e a m u l şi aerul r e c e a l d imne ţ i i n ă v ă ­leş te în l ă u n t r u c u putere . D i n c â n d in c â n d c â t e un s t r o p d e p l o a i e î m i a t i n g e f runtea , c a p e n ­tru a m ă ţ inea t r e a z .

S a t e l e s e p i e rd î n v ă l u i t e în î n t u n e r i c şi în c e a ţ ă , iar pe p e r o n u l g ă r i l o r ab ia de o b s e r v i do i trei p a s a g e r i s o m n o r o ş i , ca r i se g r ă b e s c s ă

u r c e în v a g o a n e pr in p l e s c ă i t u l m o n o t o n şi s t ă ­rui tor a l ploi i .

G â n d n e d ă m j o s la T u r d a e r a d i m i n e a ţ ă , o d i m i n e a ţ ă m o h o r î t ă şi p l o i o a s ă în c a r e a b i a m s b a t e a u r a z e l e s o a r e l u i a s c u n s u n d e v a , d u p ă î n g r ă m ă d i r e a d u ş m ă n o a s ă a nor i lo r .

d i n e v u l m e d i u , c i p r e t u t i n d e n i t r e b u i e s a v e -g h i e z e n e a d o r m i t o c h i u l a g e r ş i d r e p t a l v l ă ­d i c i l o r , a l p r i n c i p i l o r n o ş t r i b i s e r i c e ş t i .

L u c r u l a c e s t a l ' a î n ţ e l e s b i s e r i c a g r . o r . , ş i î n s p e c i a l c e a r o m . c a t o l i c ă , a i c ă r e i e p i s -c o p i s t r ă b a t a n d e a n p r i n t o a t e l o c a l i t ă ţ i l e l o c u i t e d e c r e d i n c i o ş i i l o r , d i s p r e ţ u i n d o r i c e s p e s e ş i o r i c e o b o s e a l ă .

N u m a i b i s e r i c a n o a s t r ă g r . c a t o l i c ă a î n ­c e p u t î n t i m p u l d i n u r m ă s ă n e g l i j e z e c o m ­p l e t a c e s t e v i z i t a ţ i u n i c a n o n i c e , c a r i s u n t d e c e a m a i m a r e i m p o r t a n ţ ă . D a c ă p r i v i m î n s ă t r e c u t u l b i s e r i c e i g r . c a t o l i c e r o m â n e ş t i , v e ­d e m c ă to ţ i a r h i e r e i i , a t â t î n a i n t e d e „ U n i r e " , c â t ş i d u p ă a c e a s t ă d a t ă , a u c u t r i e r a t t o a t e s a t e l e î n c r e d i n ţ a t e p ă s t o r i r e i l o r , p a r t e c a s ă - ş i a d u n e b a n i i n e c e s a r i p e n t r u s u s ţ i n e r e a l o r , p a r t e c a s ă s e c o n v i n g ă î n ş i ş i , l a f a ţ a l o c u l u i , d e s p r e b u n u l s a u r ă u l m e r s a l t r e -b i l o r d i n c o m u n e l e r o m â n e ş t i . D u p ă u n i r e a -c e s t e v i z i t a ţ i u n i s e î n m u l ţ e s c m e r e u şi d e v i n o a d e v ă r d t ă c a l e d e t r i u m f p e n t r u v i a ţ a l o r p a s t o r a l ă . A s t ă z i î n s ă î i p o ţ i v e d e a p e v l ă d i ­c i i g r . c a t . n u m a i l a v r e - o s f i n ţ i r e d e b i s e r i c ă s a u d e ş c o a l ă , c â n d b i e ţ i i c r e d i n c i o ş i t r e b u i e -s ă a l e r g e d i n m a r i d e p ă r t ă r i c a s ă - i p r i v e a s c ă p e p r e l a ţ i i l o r .

U r m ă r i l e a c e s t e i n e g l i j e n ţ e r e g r e t a b i l e l e c u n o a ş t e m c u t o ţ i i : a d m i n i s t r a ţ i a b i s e r i ­c e a s c ă ş u b r e d ă , c h e s t i u n i l e n o a s t r e c u l t u r a l e în c e l m a i t r i s t h a l , i a r p r e t u t i n d e n i r ă s p â n ­d i r e a s e c t e l o r r e l i g i o a s e a l e s â m f a ă t a r i l o r , a l e p o c ă i ţ i l o r ş i a l e a l t o r r ă t ă c i ţ i d e t a g m a a c e ­s t o r a , a f l ă c e l m a i p r i e l n i c t e r e n . U n d e n u v e -g h i a z ă o c h i u l p r e l a ţ i l o r , s e f u r i ş e a z ă s a u p ă ­t r u n d e c u f o r ţ a , , i d e e a d e s t a t " şi c u d â n s a t o a t e c e l e l a l t e „ b i n e f a c e r i " m a g h i a r e : ş c o a l a

C ă l ă t o r i i s t a u î nghesu i ţ i în g a r a m i c ă ; b i l e ­te le se pot s c o a t e n u m a i d e c â t pen t ru t renul fu-n i c u l a r . C â n d da i c u och i i de v a g o a n e l e m ă ­runte , nu- ţ i poţ i opr i un z â m b e t şi pen t ru o c l i p ă ai i m p r e s i a , c ă u rc i în t r 'un t ren , ce te d u c e în ţ a r a p i t i c i lo r . Ş i n e l e sunt a ş a de s t r â m t e şi de p l ă p â n d e , v a g o a n e l e şi ch i a r l o c o m o t i v a a p a r , în c o m p a r a ţ i e c u v a g o a n e l e din l in ia p r i n c i p a l ă , d rep t n iş te j u c ă r i i de cop i l . D u p ă c e ai u r c a t î n s ă în t ren , b a g i de s e a m ă , c ă ai de a f a c e cu v a ­g o a n e m o d e r n e , c a r i îţi a s i g u r ă o c ă l ă t o r i e de ­s tu l de p l ă c u t ă , a b s t r ă g â n d d e l à c a z u l , c ă ( i-ar t r e ce pr in m i n t e , s ă te lungeş t i pu ţ in , şi s ă t r ag i un pui de s o m n . D e a ş a c e v a nu p o a t e fi v o r b ă a i c i . C ă l ă t o r i i s t a u î nghesu i ţ i unui l â n g ă a l tu l şi d a c ă c u i v a i -ar t rece prin min t e s ă se c u l c e , a r o c u p a şi spa ţ i u l din m i j l o c u l c u p e u l u i , z ă d ă r ­n i c ind a s t f e l t r ece rea o f i c i a l ă a c o n d u c t o r u l u i d in t r ' un v a g o n în a l tu l . In s c h i m b s t r â m t o r e a l a a c e a s t a a r e un a l t a v a n t a j . C ă l ă t o r i i , c a r i la u r c a r e se u i tau p iez i ş unul la a l tu l , t e m â n d u - s c , c ă nu v o r a v e a loc î ndea juns , d u p ă c e ş i - au a s i ­g u r a t f i e c a r e un l o c po t r iv i t v r â n d - n e v r â n d în u r m a c o n t a c t u l u i nemi j loc i t , da to r i t v a g o n u l u i l i l ipu tan , in t ră în vo rbă , îşi d e s f a c p a c h e ţ e l e l e cu m e r i n d e şi s e po rneş t e o „ m a s ă c o m u n ă " , p a t r i a r h a l ă . C ă l ă t o r i i d i s c u t ă c u d e s t u l ă i n t i m i ­ta te t oa t e ches t i i l e cu ren t e f ă ră a se c u n o a ş t e p e r s o n a l . P a t r i o t i s m u l loca l î n c e p e a s e v a -ü d i t a m a i m u l t şi unul s a u a l tu l d in t re p a s a ­ge r i îşi a d u c e a m i n t e , c ă te c u n o a ş t e ch ia r , î n -t r e b â n d u - t e d a c ă nu eşti din sa tul . . . c u t a r e . P a -

d e s t a t , i a r î n t i m p u l d i n u r m ă b i s e r i c a m a ­g h i a r ă .

D e s i g u r c ă u n a d i n c a u z e l e m a i î n s e m ­n a t e c a r i i - a u î n d e m n a t p e U n g u r i s ă î n c o r ­p o r e z e c e l e 1 0 0 . 0 0 0 s u f l e t e r o m â n e ş t i l a e -p i s c o p i a d e H á j d u d o r o g , a f o s t ş i c o m p l e t a l i p s ă de i n t e r e s a p r e l a ţ i l o r n o ş t r i g r . c a t . f a ţ ă d e p a r o h i i l e r o m â n e ş t i c a r i a u c ă z u t

p r a d ă m a g h i a r i z ă r i i . C r e d i n c i o ş i i r o m â n i d i n r e s p e c t i v e l e p a r o h i i p o v e s t e s c c u d u r e r e c ă î n v i a ţ a l o r n ' a u v ă z u t s ă s e r ă t ă c e a s c ă p i c i o r d e v l ă d i c ă r o m â n p r i n p ă r ţ i l e a c e l e u i t a t e d e D u m n e z e u . B a n i c i c h i a r d u p ă c e s ' a ş t i u t c ă a r e s ă s c î n f i i n ţ e z e o e p i s c o p i e u n g u r e a s c ă , v l ă d i c a r o m â n d e l à O r a d e a - m a r e n ' a a f l a t d e b i n e s ă s e c o b o a r e î n t r e c r e d i n c i o ş i i s ă i r o ­m â n i d e p r i n p ă r ţ i l e p e r i c l i t a t e .

I n f a ţ a p r i m e j d i e i c e n i s ' a c r e a t p r i n e -p i s c o p i a d e H a j d u d o r o g , o v i z i t a ţ i e c a n o n i c ă p r i n p a r o h i i l e c e s u n t p e r i c l i t a t e a r fi c e l m a i b u n m i j l o c d e î m b ă r b ă t a r e , d e m â n g â i e r e ş i d e î n ă l ţ a r e s u f l e t e a s c ă a c r e d i n c i o ş i l o r r o ­m â n i . M a i a l e s a r i s t o c r a t i c u l v l ă d i c ă r o m â n d e l à O r a d e a , p ă r ă s i n d u - ş i p o m p o s u - i c a s t e l şi s c o b o r î n d u - s e î n î n t u n e r e c u i s a t e l o r d i n d i e c e z a s a , a r i n t r a î n s c u n d e l e c l ă d i r i a l e ş c o a l e l o r r o m â n e ş t i , a r v e d e a d ă r ă p ă n a t e l e z i d u r i a l e b i s e r i c i l o r ş i s ă r ă c ă c i o a s e l e c o l i b i a l e i o b a g i l o r r o m â n i d i n s e c o l u l a l X X - î e a , i a r p r i n s f a t u r i l e s a l e , b a c h i a r p r i n î n s a ş î n ­f ă ţ i ş a r e a s a , a r a d u c e m â n g â i e r e c e l o r o b i j -d u i ţ i , c e l o r p ă r ă s i ţ i de D u m n e z e u şi d e r e p r e ­z e n t a n ţ i i a c e s t u i a d e p e p ă m â n t .

C â t d e s i m ţ i t ă a fos t î n u n e l e d i e c e z e l i p s a v i z i t a ţ i i l o r c a n o n i c e a l e v l ă d i c i l o r n o ­ş t r i , o d o v e d e ş t e ş i î n s u f l e ţ i r e a n e m a i p o m e ­n i t ă c u c a r e a fos t p r i m i t p r e t u t i n d e n i e p i s c o ­p u l ( î i i e r i e i , D r . V a s i l e H o s s u , c ă r u i a i s ' a u

rezi cu d i b ă c i e î n t r e b a r e a , de n a t u r ă p rea in­t i m ă , pen t ru a te c o n v i n g e , d a c ă nu e n u m a i o î n c e r c a r e . D a r to tuş r e c u n o ş t i , c ă î n c e r c ă r i l e a c e s t e a au î n t o t d e a u n a un fond rea l , ş i c ă unii din p a s a g e r i , c a r i î ş i a m i n t e a u c â t e v ă z u s e r f în C â m p e n i s a u în R o ş i a , s p u n e a u a d e v ă r u l , de­şi nu e rau în s t a r e să - ţ i r edee cu p r e c i s i u n e a m ă ­nun te le .

E o no t ă c a r a c t e r i s t i c ă , cu c a r e deosebeş t î n t o t d e a u n a şi p r e tu t inden i pe o a m e n i i , în to­v ă r ă ş i a c ă r o r a a i pe t r ecu t p a r t e a c e a m a i fru­m o a s ă a vie ţ i i t a l e : c o p i l ă r i a . Ii c u n o ş t i or i un­de i-ai în tâ ln i , d u p ă por t , d u p ă m o d u l a ţ i i l e gla­su lu i , d u p ă ges tur i . . .

U n d o m n b ă t r â n , pe c a r e eu î l c u n o ş t e a u foa r t e b ine , a f i r m a cu m u l t ă s t ă r u i n ţ ă , c ă î ş a d u c e f o a r t e b ine a m i n t e de m i n e şi ch ia r d> păr in ţ i i m e i . D a r nu e ra s i g u r , în cons t a t a r e ; lui, şi î n f ă ţ i ş a r e a m e a ind i f e ren tă z a d a r n i c e ; toa te s fo r ţă r i l e lui , de a -ş i c o n c e n t r a aducer i l i a m i n t e . ;

P l ă c e r e a a c e s t o r c o n v e r s a ţ i i p r i e t ineş t i n se s p u l b e r ă d e o d a t ă , c â n d o b s e r v ă în b u z u n a r e pa l tonu lu i m e u , c a r t e a „ Z a r a n d u l şi M u n ţ i i A puseni ai T r a n s i l v a n i e i " a p r ie tenulu i m e u S i l ve s t ru M o l d o v a n .

O r e c e t i s e m îna in t e de p l e c a r e , nu ş t iu pen tru a c â t e a o a r ă , î m i f ă c u s e m no te l e pe d m a r g i n i , cu g â n d u l , s ă rev in . . iai cu d inadins i j a s u p r a lor , c â n d vo iu t r e ce ş i eu urin c e a nul j r o m a n t i c ă r e g i u n e a M u n ţ i l o r -;oştri. • Ç;

Pag. 2. I M A N U L " Duminecă, 2 9 Septemvrie.

înăl ţat chiar imnuri de bucurie. D a r însufle­ţ irea aceas ta este şi o must ra re îndreptăţ i tă pentru ceilalţi prelaţi ai noştri .

Ş i mus t ra rea aceas ta devine genera lă . D e pretutindeni, din toate satele noastre , se r idică un uriaş cor de glasuri însetate de mângâiere . Poporul românesc întreg s t r igă la adunări că v rea să-şi vadă vlădicii, pen­tru ca să mai capete curaj în învingerea greu­tăţi lor vieţii. S t r i g ă cei dela Oradea-mare , s t r igă cei dela Gher la , şi cei din Săcu ime , şi cei din jurul Blajului , iar strigătul aces ta im­petuos, dacă nu va afla răspuns, va fi cea mai g rea osândă ca re va cădea pe capetele prela­ţilor noştri . Nu credem c ă uşile şi fereştile dela castelele vlădicilor noştri să fie aşa de bine zăvori te , încâ t strigătul aces ta să nu poată pătrunde înlăuntru. D a c ă în t recut s'au făcut vizitaţiuni canonice, pentru ce să nu se facă şi acum, şi în vi i tor? Pent ru ce nu se împlineşte şi azi aceas t ă datorie sfântă, din împlinirea căre ia izvoreşte numai mulţumire şi îndestulare şi mângâie re pentru bietul no­stru popor? D e ce vlădicii noştri au încuiat aces t izvor de al inare şi mângâie re a suferin­ţelor, izvor dat lor de Dzeu, când sunt atâţ ia înseta ţ i?

Trebuie să le aducem aminte episcopilor noştri , şi în special celor uniţi, de datoria ce le incumbă. Trebuie să le aducem aminte că apostolii n 'au răspândit credinţa creş t ină , şi n 'au trimis mângâie re celor nenorociţi , dela m a s a verde, ci au răspândit-o prin propa­gandă, cutrierînd lumea, mângâind pe cei obijduiţi şi vindecând pe cei bolnavi la trup şi la suflet.

De altfel, dacă nu vor urma întru toa te pildelor evangelice, pe nedrept se vor numi prelaţii noşti urmaşi ai lui Hris tos; ei vor fi pur şi simplu numai nişte birocraţ i biseri­ceşt i .

203 noui scoale poporale de stat. Ministrul de culte şi instrucţiune publică contele Zichy, surprinde azi ţara cu un nou dar. Gu 1 Septem­vrie 1913 va ridica 203 de scoale noui poporale cu 381 de noui puteri didactice. Nouile pepiniere de maghiarizare vor fi aşezate, fireşte, în majo­ritatea lor covârşitoare între Români şi Slo­vaci. Fără a mai adăuga vre-un comentar, ori-

Mai trecusem odată pe aici cu tata şi cu un prietin de al lui din Turda, dar eram copil mic pe atunci şi adormisem îndată ce am tre­cut de Lupşa, în braţele tatii. Trecem pe lângă o haltă şi pe lângă cea dintâi staţie — Şionfălău — şi aducându-mi aminte, de gândul cu care pornisem, merg la geamul din capătul vagonu­lui, îl deschid, căci ţipetul locomotivei anunţă trecerea peste un pod de fier.

E Arieşul! Nu-1 văzusem de multă vreme şi îmi era dor

de undele lui limpezi — verzui — prin cari în­trevedeam pietrile alviei. Eram sătul de rîurile cu valuri murdare, de rîurile cu ţărmuri risi-

Í poşi, cu apă turbure-gălbuie — ; îmi era dor de ; malurile împrejmuite de munţi ale Arieşului, de • valurile lui clare, în cari mi-am oglindit cei din-i tâi ani ai copilăriei.

\ Ş i în clipa aceea, când simţiam o căldură : la inimă, am fost dureros surprins, că bătăile

inimii mi se mulcomesc brusc şi că nu mai re-.; cunosc drăguţul meu Arieş, de odinioară.

Era tulbure....

I Nu mai recunoşteam în învălmăşala valu­ri rilor gălbui, râul curat şi cristalin, cu reflexe

verzui de sub podul Câmpenilor.

— Ăsta e Arieşul tău mult lăudat, mă în-, trebă, un tovarăş de drum dela ţară? E tot aşa Ide tulbure şi de murdar ca şi Târnavele noastre. I Nu ştiam ce să-i răspund. Ii pomeneam de

cine va înţelege, ce însemnează împodobirea comunelor noastre cu institute de „cultură", în fruntea cărora statul se îngrijeşte să pună pa­trioţi de cei mai probaţi, „puteri" didactice străbătute până în adâncul conştiinţei de fan­tasticele poveşti cu Tuhutum şi Árpád cuceri­torul şi sentinele credincioase ale mult temutei „idei de stat maghiar". Următoarele comitate locuite de români vor primi, din dărnicia mini­strului de culte, scoale noui de stat.

Arad 7 şcoli cu 10 puteri didactice, Alba-Inferioară 3 şcoli şi 3 puteri didactice, Bichiş 2 şi 3, Bihor 12 şi 17, Cenad 1, Treiscaune 2, Hunedoara 1, Cojocna 5 şi 6, Caraş-Severin 2 şi 3, Maramurăş 7 şi 13, Murăş-Turda 4, Târ -nava-mare 1, Să tmar 6 şi 15, Sibiiu 1, Sălaj 6, Solnoc Dobâca 4, Timiş 1 şi Torontal 5 scoale noui cu 15 puteri didactice.

Ziarele ungureşti ne mai spun că la ridica­rea nouilor institute de învăţământ s'a avut pretutindenea în vedere „principiul naţional maghiar", tradus pe româneşte „prostire a co­piilor cari n'au avut fericirea să se nască un­guri".

* Consiliu de mi/ziştri. Membrii cabinetului

ungar s'au întrunit ieri după amiazi la orele 5 la o consfătuire în localităţile palatului prim-ministrului în Buda. Afară de chestiunile, cu­rente s'au discutat şi alte lucruri sulevate în timpul din urmă la audienţa premierului Lu­kács şi în şedinţele delegaţiunilor. Par tea cea mai mare a desbaterilor au format-o totuşi chestiunile de rezort ale miniştrilor, cari de data asta au luat parte în număr complect la consiliu.

Nou partid constituţional. „Neue Fre ie P res se" e informat, că 67-iştii afară de partide din Ungaria ţin dese consfătuiri intime, în cari se discută creiarea' unui nou partid constituţio­nal ori mai bine zis reînvierea vechiului par­tid constituţional, în frunte cu conte l e luliu An-drássy. Constituirea noului partid va avea loc, scrie „N. Fr . Presse" , în timpul cel mai apro­piat, probabil chiar în luna Octomvrie, încă înainte de a se convoca şidinţele camerei. Programul noului partid va fi întemeiat pe principii 67-iste, dar în cuprinsul său va fi al­cătuit în aşa fel, că va mulţumi şi elementele mai moderate dintre 48-işti. Iniţiatorii noului partid speră că vor putea câştiga pe lângă actualii 67-işti afară de partid, şi adesiunea unui număr însemnat de 48-işti. Contele Andrássy va ac ­centua tot mai mult necesitatea disolvării ca­merei şi a nouilor alegeri. In parlamentul din nou ales Andrăssy va intra apoi cu partid şi program propriu şi aderenţii lui speră că în a-

ploile ce se revarsă neîntrerupt recunoscând şi eu, că avea dreptate şi că numai recunoşteam şi eu în undele aceste tulburi, valurile clare deo­dată.

Culmile munţilor încep să se astrângă tot mai înteţit; de sub covorul verde al pădurilor ies la iveală colţuri de stânci din ce în ce mai ameninţătoare.

Simt par'că un protest al munţilor îndârjiţi în potriva cutezanţei omeneşti de aşi obtrude invenţiile moderne şi în aceste plaiuri virgine.

Mai înainte vreme treceau pe aici numai că­rucioarele moţilor, cu povara lor de scânduri şi de ciubăre, apoi căluşeii cu pasul mărunt, strecurându-se uşor pe drumul binecunoscut. Şi stâncile, uriaşii străjeri de piatră de pe amân­două părţile drumului îşi dormiau în linişte somnul lor de veacuri, mângâiate par'că de scâr-ţăitul roatelor neunse ale carelor şi de tropotul mulcom al copitelor căluşeilor. — Treceam cu toţii într'o linişte solemnă, ca pentru a nu deş­tepta somnul uriaşilor de piatră încremeniţi pe culmi.

Şi iată că deodată s'a spulberat visul ace­stei lumi de basme. Bubuituri de dinamită au cutremurat măruntaiele munţilor şi dupăce au fost încinşi în cătuşele de fier ale şinelor, s'a pornit un balaur năpraznic cu dinţii de fier şi vărsând flăcări şi fum pe nări, să le tulbure zil­nic de mai multe ori, somnul lor adânc, sgâ-ţăindu-i din temelii.

legeri vor putea ieşi învingători în număroase cercuri electorale, ba cei mai optimişti nădăj-duesc să câştige chiar majoritatea mandatelor. Andrăssy, prin organizarea noului partid, va dovedi totodată că opoziţia are program po­trivit pentru un partid guvernamental.

* Argus-Babeş şi „Budapesti Hírlap". Incura­

bilul nostru împăciuitor, Argus-Babeş dela B u ­dapesta, poate fi mulţumit. L-a ajuns o distinc­ţie însemnată. Organul hiperşovinist al oligar-chiei noastre, „Budapesti Hirlap", acela care de o fidelitate frapantă, revoltător de cinică une­ori, asupra aspiraţiilor naţionale ale heghemo-nilor noştri, consacră în număru-i de astăzi şi la loc de frunte 7 coloane întregi recentei bro­şuri a d-lui B a b e ş , broşură de care ne-am mai ocupat "mtr'unul din numerii trecuţi, presentân-du-o publicului în adevărata ei valoare. Reţ i ­nem din recensiunea ziarului „Budapesti Hir­lap" câ teva din constatările şi convingerile şo­vinilor noştri cunoscute atât de bine în întrea­ga lume românească şi repeţite la atâtea oca-ziuni, dar pe cari, cu toate acestea, „copilul blând şi visător", care este d. Emil B a b e ş dela Budapesta, nici acum la bătrâneţe nu vor să le înţeleagă. Iată ce zice „ B . H."!

„Raporturile de drept existente în Ungaria, nu sunt rezultatul drepturilor înscrise în lege, ci sunt rezultatul luptei de veacuri ale tendin­ţelor politice, susţinută de o parte de naţiunea maghiară, iar de altă de dinastia habsburgică. L a rezultatul acesta, câştigat cu multe jertfe, naţiunea maghiară nu va renunţa niciodată, de dragul naţionalităţilor. Dacă unele din drep­turile pe cari le-am câştigat, nu sunt încă per­fecte, cum e aparţinerea Dalmaţiei la Ungaria, vom lupta şi vom jertfi şi mai departe pentru amplificarea lor. Noi am învăţat în decursul vremurilor că succesul în lupta naţională, nu e o chestiune de drept ci de putere. Vom lupta cu toate puterile noastre pentru prefacerea drepturilor virtuale în adevărate drepturi, în drepturi reale. Şi luptăm nu pentru clasa isto­rică, de care vorbeşte d. B a b e ş , ci pentru na­ţiunea maghiară unitară. In lupta noastră t re­buie să ne ciocnim şi cu naţionalităţile. Şi e na­tural să fie aşa, odată ce aparţinerea lor la corpul nostru naţional e şi astăzi încă numai virtuală. Va trece încă mult timp, până se va stabili legătura reală. Asta-i aceea ce se nu­meşte rezolvirea chestiunei de naţionalităţi. Şi asta va rămâne, oricât ar încerca d. Babeş să ne abată dela convingerea noastră, citând cu duiumul din cugetările baronului Eötvös, care nici el n'a fost decât un biet bărbat de stat — filosof sentimental".

Ei, ai înţeles, domnule B a b e ş ? Şi te mai su-

Uriaşii îşi ridică cu greutate genele împa-iengenite, se privesc uimiţi după atâta amar de veacuri, şi în privirea lor cruntă pare a se să­lăşlui un gând întunecat:

— Vom strivi noi odată acest viermuşor,^ce a îndrăznit să se obrăznicească pe aici stricân-du-ne odihna cu glasul uricios al oţelelor is-bite de olaltă şi cu ţipetul lui răguşit.

înţeleg glasul coloşilor de piatră şi mă gân­desc cu groază la clipa când ei şi-ar îndeplini ameninţarea fioroasă. Ce-i acest viermuşor al civilizaţiei umane în comparaţie cu enormele puteri ale elementelor ce-1 împrejmuesc, şi cari l-ar putea strivi cu un singur gest majestat ic!

S e aude ţipetul locomotivei şi stâncile de piatră îl resfrâng cu mânie par 'că până ce se pierde undeva departe, în necunoscut.

Trenul trece alături de valurile înfuriate ale Arieşului, care ţine şi el tovărăşie cu prietenii lui de piatră.

O deraiare cât de mică ar fi îndeajuns ca să sfărîme în bucăţi toate vagoanele. Trecem apoi peste un pod şi fiori de groază ne cuprind, pri­vind în abizul de sub noi.

Ş i mai mult ca ori când mi se statorniceşte gândul: Viaţa noastră e în mâna lui Dumnezeu.

Duminecă, 2 9 Septemvrie. „ROMÂNUL'

peri pe noi, când îţi spunem că vorbeşti pro­s t i i !?

*

Dispozitiurti militare în Bosnia. într'un nu­măr recent al ziarului vienez „Zeit" cetim ur­mătoarele:

— Soldaţii din corpurile 15 şi 16 de armată n'au fost nici până azii concediaţi şi e de prevăzut că vor fi retiniiti încă timp îndelun­gat în serviciu. Mai înainte, soldaţii cari ser-viau în Bosnia se eliberau din armată în­dată după terminarea manevrelor, anul acesta vor rămâne încă 4—5 săptămâni în serviciu după intrarea sub arme a nouilor recruţi, aşa că abia pe la începutul Iunei Novembre vor pu­tea pleca la căminurile lor. Numărul soldaţilor cu serviciul în Bosnia se va ridica în luna Oc­tomvrie cu 40% peste contingentul din timp de pace. Dislocări de noui corpuri de armate mi se vor face anul acesta, cum s'au făcut în toamna anului 1908, când ameninţa sâ isbuc-nească răsboiul cu Serbia , din cauza anexă­rii Bosniei şi Hertegovinei Armata ce se află actualmente în Bosnia e tocmai îndestulitoare, pentru a preveni orice surpriză. Depinde dela desfăşurarea evenimentelor din Albania, dacă se vor lua şi mai departe dispoziţiuni pentru urcarea contingentului.

Lupta pentru Roma. Drept urmare a înfiinţării unui episco­

pat gr.-cat. maghiar, căruia-i vor fi supuse mai multe parohii române şi rutene, s'a încins o luptă pe terenul bisericesc şi poli­tic, al cărei rezultat nn se poate prevedea. Românii gr.-cat. nu-şi văd periclitată numai integritatea autonomiei lor bisericeşti, ci şi naţionalitatea acelor conaţionali ai lor, cari vor fi încorporaţi la nona dieceză maghiară, care va înlocui limba românească, de acum, cu cea maghiară. Amestecai sentimental ai naţional cn cel religios a desvoltat totdea­una în Ungaria o putere morală inconmen-surabilă. Trebnie că o astfel de legătură ar putea avea la Români consecvenţe serioase, deoarece naţionalitatea şi reiigiositatea sunt două elemente, cari stăpânesc, aşa zicând, toată vieaţa culturală a Românilor. Autono­mia bisericească înseamnă în special pentru Români cu mult mai mult, decât înseamnă de obicei o astfel de autonomie. Biserica românească susţine şcolile poporale, cbiar şi puţinele şcoli medii, cea mai mare parte de intelectuali, clerul, învăţătorii, profesorii etc., cu toţii stau cn biserica în cele mai intime legături culturale şi materiale, — în general crearea unei episcopii gr.-cat. maghiare cn tendinţa ei de azi, susţinută de presa şovinistă din Budapesta, i-a înte­ţit pe Români la o adevărată luptă biseri­cească.

Şi ceice luptă în primele şiruri de bă­taie nn sunt obicinuiţii lor matadori, ci sunt chiar acei bărbaţi, cari în nrma situa­ţiei lor, dispreţuind orice radicalism, repre­zintă cea mai moderată direcţie politică. Organul arhiepiscopesc „Unirea" publică chiar acum memorandul, în care arhiepisco­pul Victor Mihali mai apelează încă la sfân­tul scaun, recunoscând că cearta pentru dieceza maghiară nn-i „res indicata'1. Mitro­politul roagă curia să puie în cumpănă şi părerea lui. El nn vrea să fie preot al unei dieceze despopnlate. Avertismentul mitropo­litului se prezintă într'o formă foarte fină, dar îmbrăcat într'o platoşă foarte rezistentă, când aminteşte că arhidieceza Ini, pericli­tată de acnm în integritatea ei, a fost nnica legătură a greco-catolicismuTui cn catoli­cismul roman, şi de aceea curia romană

să-şi dea silinţa să păstreze această le­gătură.

Tonul acesta, fie el cât de înăbmşit în memorandul respectiv, se deosebeşte de sigur în principiu de şablonul, în care se redactează de obicei prea umilitele cereri ale mitropoliei. Tonnl acesta sună ca nn „ultim atnm". Iar în limba vulgară idea aceasta va fi astfel exprimată: San biserica noastră autonomă nu va fi păgubită de că­tră dieceza maghiară, san — noi trecem la gr.-orientali...

Guvernul de signr că nn vrea să slă­bească frânele. El lnptă deodată împotriva a două fronturi. In Roma păşeşte cn toată greutatea ce i-o dă influenţa sa politică şi diplomatică, iar acasă slăbeşte poziţia Ro­mânilor, înainte de câtăva vreme, — după­cum anunţă ziarele din Budapesta — le-a oferit profesorilor dela preparandii (şcoalele normale) congrua (sporirea salariilor) cu con­diţia ca să întrebuinţeze ca limbă de învă­ţământ în loc de cea română, pe cea ma­ghiară. Imediat după aceasta intelectualii români an iniţiat o colectă pentru adunarea de fonduri destinate profesorilor dela şcolile normale, pentruca să zădărnicească pasul guvernului.

Astfel de lnptă se dă în jurul Romei. Pe o parte politica şi diplomaţia, pe altă parte nn popor mic, îndărătnic, ai cărui căpetenii şi soldaţi nu se tem de nici o luptă. Chiar şi arhiducele moştenitor n'a fost cruţat de tactica partidelor. Câteva ziare din Budapesta inventară fabula despre protecţia care i-ar fi acordat-o episcopului român Rada la cardinalul papal, Van Rossum — când doar toată lumea ştie că un epi­scop n'are nevoie de protecţie când merge la nn legat papal.

Prin proiectul relativ la episcopia ma­ghiară se pare că victoria guvernului încă nn-i definitivă. Chiar astăzi se dă nn co­municat oficios, că până acnm nu s'au luat dispoziţiuni nici în privinţa locului, nici re­lativ la persoana episcopului maghiar, —• o împrejurare, care ne permite să facem concluzii că hotărîrea definitivă în lupta aceasta politică şi bisericească, se va amâna deocamdată. („Budapester lagblatf.)

„R Ö M Â N U L" Duminecă, 2 9 Septemvrie.

Cronică din Paris. r o a m n a şi act iv i tatea ei. — E x p o z i ţ i a de sculptură şi ic tură delà Grand Pa la i s . — U m b r a unui viitor răsboi .

P a r i s , 25 S e p t e m v r i e .

Un cer a lbas t ru , un soare scân tee to r dar r ece , sca ldă o câ teva zile P a r i s u l în aur şi azur . E s t e o ironie rudă în a c e a s t ă sen ină ta te de toamnă. E a ne spune a r ' c ă : „Să rman i lo r par iz ieni , n 'a t i avut v a r ă anul ces ta . U n cer în tunecos si ploi z i ln ice şi t r i s te v 'au

năimit timp de aproape t re i luni. Acum, când i a rna in e depar te , vă bucura ţ i §i voi de puţ ine zile fru-noase. E l e vă fac să s imţ i ţ i cu o şi mai adâncă păre re le rău, v a r a posomori tă pe caro a ti pe t recu t -o , ale •ărei dimineţ i a lbas t r e şi după amiazo c la re le-a ti a ş ­

teptat cu a tâ ta dor şi car i nu s'au rea l iza t . O vară per -dută, par iz iană , sunt mai bine do nouă-zec i de zile f rumoase .mort născu te , şi pe car i nici odată nu le vet i mai regăsi . . . " I a t ă l imbaju l pe care ni-1 t ine văz­duhul radios în ca re ne .mişcăm nu de mult .

E toamna. Si zâmbim bine că e toamnă. B r u m a di­mineţ i i şi b r u m a amurgului au început să învă lu iască oraşul ca un fum uşor. Cerul pare mai scund, r aze le soarelui mai anemice," monumente le Par i su lu i se e s ­tompează cu melanco l i e în bruma fină. E toamnă. T e a ­trele, s'au redesch i s , şcoa le le vor începe în curând, a c ­t ivi ta tea gene ra l ă se des luşeş te în ca.să şi pe s t răz i . R u m o a r e a v a g ă a oraşului se î n t e ţ e ş t e tot mai mult în f i eca re zi şi s trăinii s'au răr i t .

P e S e n a cu apele verzi penişe le s'au înmul ţ i t ; nu­meroase balotur i , g rămez i de p ia t ră şi butoae cu c iment acoperă por tur i le . Ţ i p e t e l e s fâş ie toare ale s i rene lor desolează văzduhul. Pr in c imit i re , florile şi coroane le de pe morminte se r e înoesc în f iecare zi. Mai a la l tăe r i , am văzut două dame t inere şi g r a ţ i oa se , depunând nn larg buche t de v iore le , la poalele bustului lui Mau-pa-san t din P a r c u l Monceau .

La Grand P a l a i s , 'se p regă teş t e expozi ţ ia de p ic ­tură şi de sculptură a neo- independenţ i lo r . E x p o z i ţ i a nu s'a deschis încă , dar eu am vizi ta t -o totuş pr in t r 'o favoare specia lă . P r e v ă d că va avea un imens suc ­ces de cur ioz i ta te . Tu do.-ml Pala tu lu i vezi iu f iecare zi pe t ineri i ar t iş t i ale că ror opere au fost refuzate , t r anspor tând prin t răsur i sau camioane pânze le ori s ta tuele resp inse . îmi vine .«ii le s t râng mâna, să- i folícit. Ş t i ţ i poate, că a c e a s t ă expoz i ţ i e a neo- indepon-donţi lor conţ ine mai mult rezul ta tul celor mai stranii abera ţ i tmi ar t i s t ice , ca fiind compusă din operi le cu­bişt i lor , futurişti lor, e tc .? Si vă as igur că dacă o as t ­fel de expoz i ţ i e es te fioroa->â, e a nu e nici de cum b a ­nală. Tn cele trei sau patru ceasuri pe cari l e -am pe­trecut în Grand P a l a i s , mi-au văzut ochii lucruri pe care nici odată, nu le voi uita. E l e .m'ait urmări t prin v ise ca un adevăra t coşmar . Nu, îmi e cu neput in ţă să vă des luşesc ce am văzut. Pen t ru fan tasmagor i i l e aces tea nu ex is tă cuvinte . Trupuri omeneşt i c iopli te în marmoră după o es te t ică ha luc ina tă , expre-duni mons t ruoase , grupuri del i rante , apoi peisagi i din p la ­neta Mar t ie , balaur i inediţi , colori car i - ţ i r ă t ă c e s c min-lr,r* l .n .^r , ,1^ ^ r j , , , - ! c-', ,1,-, ÍlUtlfOiínilí holnílVO V'ă

— V i a ţ a t ea t ra lă a început . P â n ă acum nu s'au j u ­cat decât două p iese noi, de impor t an ţ ă secundară . M i ş c a r e a d ramat ică din ăs t an promite a fi i n t e resan tă . Cu pr i le ju l a c e s t a vă anunţ .moartea lui L é o n G a n -dillot, au toru l a tâ tor p iese de o vese l i e f r ancă şi l im­pede şi s t răbă tu te de o obse rva ţ iune s a r c a s t i c ă din ce la mai pu te rn ice . F r a n c e z i i dep loră m o a r t e a aces tu i au ­tor, fi indcă ei ţin foarte mult l a scri i tori i lo r -réseli. Ş i bine f a c : câ tă recunoş t in ţă nu t rebuie să dator im noi ace lo ra car i prin ve rva şi spir i tul lor , ne fac bă uităm timp de c â t e v a ceasur i g r i j i l e şi su fe r in ţe le n o a ­s t re , apr igele inc iden te ale luptei pentru t ra i . L e o n Gandi l lo t a fost unul din cei mai fecunzi autori d ra­matici moderni şi eu g ă s e s c în p iese le lui o cons i ­s ten ţă mult mai se r ioasă ca în oper i le lui L a b i c h e .

Am spus mai sus că s t ag iunea t ea t r a l ă e l a î n c e ­putul ei. Mai târz iu , când va a junge în pl ina ei ac t iv i ­tate , îmi voi face o p lăcere să vă tin în curent cu p iese le mai impor tan te car i se vor r e p r e z e n t a pa scene l e Par isu lu i .

— Mă uit în ju ru l meu, la toţi aceş t i oameni cari c i rculă în toa te păr ţ i le sub cerul clar de toamnă . E i sunt b ine d ispuş i şi animaţ i do o ac t iv i ta te paşn ică şi sănă toasă . Şi mă gândesc că dintr 'o zi în t r ' a l ta , tihnita, noas t ră v ia ţă de acum poate fi c l ă t ina tă din temel i i de un răsboi cum lumea na ' mai pomenit încă unul la fel.

Căci, nu t rebuie s'o tăinuirii, văzduhul mi roase a praf de mişcă . Acum, după manevreJle de toamnă, fap­tul a ce s t a se des luşeş te mai ne ted ca ori când. L u a ţ i numai g a z e t e l e f ranceze şi r ăs fo i ţ i - l e pu ţ in : ve ţ i găs i în toate a r t i co le ca lme , dar cu atât mai s imptomat ice , în cari se fac ne înce t a t e compara ţ i i în t re a r m a t a g e r ­mană şi cea f ranceză . T o a t e şanse le , toate inc idente le posibile ale unui eventua l răsboi sunt concen t r a t e cu o l inişte re la t ivă . Tonul ace s t a , pentru cei car i cunosc spiri tul f rancez modern, e mai î ng r i j i t o r decâ t a c c e n ­te le cele mai a g r e s i v e . Văzduhul mi roase a p ra f de puşcă !

P r e s a ge rmană , la rândul ei, îşi dă seamă de a c e s t lucru. E a se face din zi în zi mai ne rvoasă , mai s t r i ­dentă. T o a t e z ia re le nemţeş t i , vorbind în timpul din urmă de concen t ra rea flotei f ranceze în Med i t e rană , s'au dedat la pronost icur i le cele mai pes imis te . Aşa , vedeţ i ce scr ie cunoscutul publ ic is t ge rman P e t e r s , în j u rna lu l „De T a g " : „. . .Alianţa f ranco-rusă es te aşa dar îndreptată împot r iva centrului g e r m a n i c al E u r o ­pei şi numai în cont ra lui. Nici odată, de là Napoleon I î ncoace F r a n ţ a n 'a fost mai bine pregă t i tă de răsboiu ca în z i le le noas t re şi cu tot an t imi l i t a r i smul ca re de-a l tmin t re lea scade grozav în a c e a s t ă ţa ră , spiritul a r ­matei f ranceze e sănătos şi a tât ins t ruc ţ iunea cât şi a rmamentul ei, nu sunt în t recute de n ic i o putere din lume. Cât despre pe r seve ran ţa e n g l e z ă , ea e tot aşa de v â n j o a s ă ca în trecut , iar noi germani i , t r e ­buie să ne pregăt im a ţ ine piept apusului coa l iza t . S ă nu ne amăgim cu i luzi i" .

Şi toate c e î e - l a l t e z ia re nemţeşt i vo rbesc în ace iaş ton. E le se ocupă mai ales de rolul P u s i e i într 'o vi i toare confia LH-fitiune.

Văzduhul miroase a p ra f de puşca ! C. R. B.

Avizăm abonaţii noştri c ă expediţia zia­rului „Românul" am transformat-o şi în viitor ioaia se v a trimite după sistemul nou folosit şi Ia foile mari din Budapesta şi s tră inătate .

Deoarece aceasta transformare a rec lamat o muncă uriaşă şi credem c ă s'au s trecurat şi unele greşeli la adrese, rugăm abonaţii car i nu primesc ziarul, sau primesc greşit să bine-voiască a ne aviza despre aceasta c a să putem îndrepta momentan greşala comunicându-ne totodată şi adresa complectă la care trebuie să se expedeze ziarul.

Adm. ziarului „Românul",

ş i K L E I N DÀ P E N T R U DOMNI s 'a (Uschis In n-fiii 4. Yii-à-vis de Librăria „Diecezană.?.

Duminecă, 2 9 Septemvrie. „ R O M Â N U L "

]

Delegaţîunile. — Delegatiunea ungară. —

Viena, 27 Septemvrie.

Joi şi Vineri comisia de aprovizionare şi pla­sare a subcomisiei de răsboi a ţinut două şedinţe, în cari s'a desbătut întreg materialul transpus acestei comisiuni. întreg raportul prezintat de cătră raportor a fost primit.

— Delegatiunea austriacă. — Şedinţa subcomisiei de externe

Joi înainte de amiazi subcomisia de externe a ţinut şedinţă în care a desbătut bugetul mini­sterului de externe.

Delegatul Spincic declară, că el niciodată nu s'a însufleţit pentru o alianţă cu Germania şi Italia. Stările din Croaţia, a spus între altele Spincic, nu pot să aibă vre-un efect bun nici a-supra popoarelor din statele balcanice, dar nici asupra celor din ţările anexate, in loc ca să creieze ordine în Turcia d. ministru de externe ar face mai bine dacă ar face-o aceasta în Croa­ţia. In privinţa emblemei şi însemnelor armatei oratorul spune că cu prilejul tratativelor în a-ceastă privinţa să se ţină seamă şi de drepturile Croaţilor.

In şedinţa care a avut loc după amiazi dele­gatul Ellenbogen, socialist, a cerut ministrului de externe mai multe explicări in privinţa poli­ticei monarhiei austro-ungare faţă de Turcia şi în special faţă de peninsula balcanică şi fa;ă de concentrarea flotei din Mediterană. In sfârşit oratorul roagă pe ministrul de externe, ca în privinţa chestiei sudslave acesta să spună M. Sa ' e monarhului, că sistemul lui Cuvaj nu e de loc potrivit pentru a provoca o simpatie în Ba l ­cani faţă de politica noastră externă.

Delegatul Masaryk încă vorbeşte despre stările din Croaţia şi spune, că politica ce se face aci nu e o politică austriacă, sau austro-ungară, ci o politică banditească.

In şedinţa ţinută Vineri delegatul Ellenbo­gen, socialist, mulţumeşte ministrului de externe pentru declaraţiile categorice referitoare la in­stigatorii răsboiului. Vorbind despre Turcia o-ratorul spune, că perzecutarea condamnabilă a nialisorilor este a se atribui fanatismului Turci­lor tineri. Dar, în sfârşit, există persecuţii mult mai mari şi decât cele din Albania, aşa de ex. în Rusia se întâmplă anual masacrări groaznice chiar şi în contra creştinilor. S e pare, că stateie europene stau ca hienele pază în jurul Turciei , care e aproape de prăbuşire.

Tuss'ir, socialist ceh, cere ca ministeriul de externe să facă tot ce e posibil în scopul înce­tării răsboiului italo-turc.

Kramars, ceh-tînăr, în cuvinte aspre vor­beşte despre regimul turcilor-tineri, sub care popoarele creştine din Balcani sunt mult mai persecutate decât ori când altădată. Dacă aceste popoare creştine nu-şi vor căpăta autonomia ad­ministrativă, catastrofa din Balcani necondiţio­nat va urma să se întâmple. Ori care cunoscător al referinţelor din Balcani e convins că, cu cât stările actuale vor dura mai mult, cu atât un răsboi balcanic uşor poate să devină un răsboi european. Pentrucă dacă Sârbii. Bulgarii si Gre­cii ar obţine o învingere asupra Turciei şi, dacă România se va fi lăsat sedusă de a păşi în in­teresul Turciei în contra Bulgarilor, atunci va urma chestia împărtirei "razei şi prin aceasta momentul fatai: primejdia răsboiului mondial.

Această atitudine a României în contra Bul­gariei ar fi o mare primejdie pentru Austro Un­garia, fiindcă considerînd relaţiile foarte strînse dintre România şi monarhia noastră, întreaga Europă, împreună ca toate statele din Balcani ar fi de firma convingere, că Românii luptă con-tra creştinilor din Balcani, la dorinţa Austnei, j şi, astfel Austria şi-ar atrage asupra ei cea mai I

neîmpăcată ură a popoarelor creştine din Bal­cani. Iar. dacă ne-am ingera nói în Balcani, de bună seamă s'a ingera şi Rusia, şi după ea şi celelalte state.

Oratorul cere să se facă o politică sudslavă raţională, apoi termină spunând următoarele:

Macedoniei şi Albaniei sä i se dea autonomie deplină, să nu ne amestecăm în eventualul răs­boi balcanic şi să nu provocăm nedumeriri de prisos, dacă într'adevăr popoarele din Balcani vor împărţi Balcanii între ele: aceasta este

singura cale care ne-ar asigura relaţii bune şi sincere cu Rusia, cari relaţii ne-ar reda liber­tatea noastră de acţiune de mai nainte în poli­tica europeană.

In şedinţa de după amiazi ministrul de ex­terne cont. Berchtold a răspuns, că scopul schim­bului de idei între puteri iniţiat de dsa este asi­gurarea păcei din apropiatul Orient. Insă deoa­rece consfătuirile dintre cabinete decurg încă, dsa se mărgineşte a declara, că prin aceste consfătuiri se intenţionează a se găsi calea mij­locie potrivită, care să ţină seamă de senzibilita-tea legitimă a guvernului turc, şi care totodată să servească o bază pozitivă pentru liniştirea na­ţionalităţilor din Turcia şi, deci să promoveze menţinerea păcei.

In răspunsul său delegatului Kramars mini­strul dc externe declară, că politica monarhiei noastre întocmai ca şi politica celorlalte puteri, e o politică rezervată şi, că, din această cauză ar trebui să se evite totul ce ar putea să zădăr­nicească această politică.

Cronică externă. 0 pierdere pentru diplomaţia ger­

mană. Paris, 2 5 Septemvrie.

Pr/n moartea baronului Marschall v o n B i e ­berstein, ambasadorul imperiului german la Londra, Germania perde pe c d mai mare diplomat al său din deceniile din urmă.

Ştirea despre încetarea din viaţă a eminentu-ui diplomat a sosit aici ieri şi deşi Franţa a fost

ätatul contra căruia s'a îndreptat în primul rând politica baronului de Bieberstein, totuşi opinia pu­blică şi ziare'.e pariziene regretă în mod sincer moartea marelui adversar. Baronul Marschall a su­combat unei fulgerătoare complicaţiuni a vechei sale boale de ficat şi de rin'chi. Eri dimineaţă la orale 4 bolnav s'a stâns în set, fără agonie.

Baronul Marschall von Bieberstein este născut la 12 Octombrie 1 8 4 2 în Carlsruhe, capitala ma­relui ducat Baden. A terminat dreptul, la Heidel­berg şi Fribourg. Ceeaca este de remarcat şi foarte semnificativ pentru talentul tău de diplomat e că a intrat în cariera diplomat'că foarte târziu, la 4 5 de ani! Până atunci a făcut carieră în magistra­tură (a fost procuror general în marele ducat) şi în guvern.

In 1 8 9 0 , după căderea lui Bisma ck, este. în­tr'adevăr, numit ministr» de externe.

Deşi a stat la guvern aproape şapte ani totuşi ministeriatul său nu s'a remarcat într'un chip mai deosebit în politica internaţională. Cauza acastui fapt, care trebue să ne mire delà un ta ­lant ca baronul Marschall, este, că a fost d;n cale afară ocupat cu politica internă... Buşmanii lui a-prigi erau conservatorii. Politica liber-schJmbistă a generalu'ui de Caprivi a mărit ura conservatorilor contra lui de Bieberstein şi o companie politică foimidabilă s'a deslănţuit asupra ministrului de externe. După lungi disenţiuni în Reichstag, după o serie de intrigi, atacuri şi procese de calomnie baronul Marschall a trebuit să-şi dea demisia, în 1 8 9 7 , din funcţiunea de ministru de externe. Sin­gurele evenimente mai importante din guvernai a

sa la externe au fost tratatul comercial în Rosir, şi faimoasa telegramă trimeasă de împăratul Wil­helm II cătră prezidentul burilor Krueger.

In 1 8 9 7 , la vârsta de 4 5 ani, baronul Mars­chall întră în diplomaţie, unde a făcut o carierii mare, stând mereu în acelaşi loc." la Constantino-pol. Timp de aproape 15 atu baronul Marschall a lucrat cu stăruinţă şi ca o b-cusinţă demnă de re marcat la stabilirea preponderanţei Germaniei în Turcia. Când în primele luni ale acestui an baro nul a părăsit capitala Turciei spre a merge 1;> Londra, el a lăsat succesorului său o situaţiunc excelentă, pe care însă, după cât ni-se pare, ace-ta n'a ştiut sau mai bine zis n'a putut s'o menţină: astăzi influenţa germană Ia Constantinopol a scă­zut mult.

Admiratorii săi politici au hotărît să-i ridice, peste câţiva ani, o statue... I-se cuvine căci şi-o servit bine patria. Baronul Marschall a ştiut SP cultive pe sultan, a ştiut să încânte, să ademenea­scă sau să ameninţe, să terorizeze. Diplomaţia HI, fină, (căci de cele mai multe ori a lucrat cu „du­hul blândeţei") a adus fructele cele mai însemnaţi pentrn Germania. Turcia îşi deschide larg porţile sale pentru politica externă a Germaniei şi psntra — mărfurile sale...

Concesiunea căei ferate Bagdad este opere lui de Bieberstein, Industriei germane i-a câştiga', debuşeuri importante şi sigure. A ştiut să facă tre­cerea delà regimul tinerilor turci, ca şi sub Abdui-Hamid. Creditul Germaniei la Constantinopol era aşa de mare încât nici chiar isbucnirea răsboiului italo-turc nu l'a zdruncinat: deşi Italia este aliata Germaniei...

Cât priveşte activitatea sa la Londra, ea este puţin importantă fiindcă n'a avat timpul necesar pentru a face ceva, până acum. Şi timpul era mi factor important în combinaţinnile baronului. El a murit înainte de a putea pune primele temelii ale operei ce-şi propusese să săvârşască: îmbunătăţirea relaţiunilor anglo-germane. Poate ca moartea Fa scăpat de un eşec diplomatic, pe el, pe marele di­plomat... Căci într'adevăr nu prea este de crezut ca aceste relaţiuni încordate între cele două state ş i n e a m a r i r i v a l e , c a r i îşi dispută domnia mărilor şi a coloniilor, să poată fi ameliorate numai prin activitatea unui diplomat, fie el cât de iscusit! Una era Csnstantinopolul, cu totul altceva este Londra.

Ca persoană particulară baronul Marschall era foarte simpatic. Ironia fină şi umorul nu-i lipsea şi era o amabilitate într'adevăr de... m a u diplomat. Iubea mult muzica: era pianist de forţă...

lată, în câteva linii, pe diplomatul mare al Germaniei, care trebue sâ fie recunoscut ca o ca­pacitate, ca un talent deosebit, în toate statele culte. A murit un om de valoare. Ş.

*

Conflictele Chinei eu Busîa şi Anglia. S< ştie că tânăra republică chineză e ameninţată & perde două din provinciile ei mari: Mongolia şi Tibetul. Mongolia Ia îndemnul şi ajatoru! Ruiiei. care ar voi să pună mâna pe ac;st teritor, a s încercat a se desface de patria-mamă şi din cauza aceasta s'au dat multe lupte sângeroase. In Tibet iarăş Anglia ar voi sä se întărească. Faţă cu &-cest pericol se comunică din Peking că, noul mi­nistru de exteinr Liangmengtuan şi preşedintele Yuanşkka i au decis să facă demersuri energice în. privinţa Mongoliei şi Tibetului. Guvernul propuiie: să protesteze energic în contra întărirei pe ascuns a unui detaşament în Mongolia, să întărească gar­nizoana din staţiunile Mandciuriei, fă dea ordine guvernelor din Mandciuria să verifice numărul tra­pelor ruse din Mandciuria, şi să ronfişte toate sr-mele şi muniţide din Mandciuria, Mongolia şi Tur-chestan. Cu privire la graniţa dintre Tibet şi Bur­mas, guvernul propune a se protesta energic î:i contra ocupaţiunii durabile a districtelor limitrofe în litigiu de cătră englezi.

MANDAT. Dantele, cordele, catifele, decoruri pentru h a i n e , nul-Ace lu ia c a r e cu pri lejul cumpărări i nou- . v . w . . . -j , , , , " i r,.„:

taţi lor de t o a m n ă şi i a r n ă prez intă acest cupon, t a S U l ' ] , C l O r a ü l , H i a n U S l S I O H C G a C C G S O r U (16 C I 0 1 1 0 1 1 0 i-se v a a c o r d a 5°/» r a b a t din preţurile noastre ' ' solide fixate. s e c a p ă t ă l a G i 132-100

Filiala din Arad a magazinului de dantele din Budapesta B t t t e y - A l ' d r 4 9 g r ' , r - 2 0 -palatul Fischer Eliz

Ä

l ax a

Pag. 6. „ R O M A N U L " Duminecă , 2 9 Sep temvr ie .

Tratativele româra-bulgare. Din Sofia se anunţă: Gu România s'au început tratative cari au de scop să arate guvernului român că Bulgaria nu urmăreşte nici o intenţie duşmă­noasă contra României, sau să-şi mărească teritoriu! regatului ne socoteala Turciei, ci nu­mai îmbunătăţirea situaţiei creştinilor din Ma­cedonia. In cercurile politice de aci se crede că aceste tratative se vor termina cu succes, in cercurile militare se observă o plină activi­tate. Ministerul de răsboiu se pregăteşte să în­tâmpine orice eventualitate. Măsurile militare luate de către guvern a încredinţat publicul că guvernul iui Qhesoff ia în seamă dorinţa po­porului. In cercurile diplomatice de aci se c re ­de că pacea t i u va fi pr mejduită. S e pun mari speranţe în vizita lui Sasanoff la Londra. Câ­ini rele de comerţ au cerut guvernului să ia masuri contra speculaţiilor băncilor, cari ur­mează a micşora operaţiile.

S e iau mâsj r i stricte contra presei. Ziarele cari au vorbit despre vizita generalului Put­riik la Sofia, au fost confiscate. Redactorii ace ­s t o r ziare, a fost eli . . . iţi sub cauţiune de câ ­teva mii lei.

Turburările é'm Armenia. Din Armenia so-: în timpul mai recent ştiri tot mai îngrozi-

ioare despre cruzimile ce au să le sufere Arme­nii din partea Curzilor, S'au făcut o mulţime de . plângeri la Poartă, care însă s'a ară­tat cam indiferentă din care cauză patriarhul armean ameninţă şi cu abzicerea delà postul său numai ca să consti ingă Poarta a trimite ajutor şi a pune capăt anarh.ei Curzilor.

Mai recent vicarul din Mouch informează Patriarhatul ca sub-guvernatorul din Todouon a silit pe Armenii din satul Ghenist s ă semneze un angajament prin care abandonează Curzilor jumătate din teritoriile cari le aparţin, căci în caz contrar /or fi toţi măcelăriţi de cătră Curzii înarmaţi cari înconiurau conacul când guverna­torul exercita această presiune.

Aceiaş vicar adaugă că Armenii din Khonit au hotarît să se expatrieze, dar el se îndoieşte că

dânşii a1' outea sosi tetferi până la câmpia M o i ; c h .

Arhiepiscopul armean din Van telegrafiază zugrăvind situaţia de acolo sub culori întunecate şi declarind că de o lună de zile 26 de Armeni au lost asasinaţi şi că jandarmii şi agenţii poli­ţiei, în. loc să caute pe vinovaţi, perchiziţionează în casele Armenilor pentru a vedea dacă nu cumva au ascunse arme.

Arhiepiscopul dă numeroase detalii asupra nelegiuirilor făptuite in diferite sate.

Apropitata vizita a regelui Spaniei la Paris. După cum anunţă ziarul „Echo de Paris" , re­gele Alfons al Spaniei va veni la Paris imediat după terminarea tratativelor pentru acordul franco-spuniel cu privi"-; la Maroc.

in Paris, regel va avea o întrevedere cu preşedintele republicei Falberes.

Rezultatele vizitei lus Sasa/jow în A/zglîa. Ziarele străine se ocupă cu pasiune de vizita pe care a făcut'o ministrul de externe al Rusiei, v i . Sasanow. în Engliţera şi de convorbirea pe cave ; ûvut o cu sir Edward Grey, minstrul de externe al Angliei. S e ştie că Engliţera şi Rusia nu simt legate numai prin acorduri ca acelea cari regulează în mod provizoriu chestia per­sană; eie au interese comune şi în alte puncte şi scopul călătorie' dini Sasanow a fost să se c iiibzuiască asupra atitudinei ce trebuie adop­tată de cele două ţări asupra câtorva probleme cari reţin în acest moment atenţia Europei. După informaţiunile eng'eze, cei doi miniştri au grupat în patru chestiuni principale diversele puncte pe cari şi-au propus să le examineze:

JLmVit

colaborarea navală în mările Europei, chestia Orientului, chestia persană şi problema chine­ză. Cea dintâi dintre cele patru chestiuni pa­sionează foarte mult, în acest moment, opinia publică; dar din pimct de vedere diplomatic ea e cea mai simplă şi cei doi miniştri au acum să constate numai acordul dintre cele două ţări. Programul naval rusesc a fost stabilit în conformitate cu programul naval englez şi cu programul naval francez. El comportă o coo­perare eventuală a flotei ruse cu celelalte două flote ale triplei înţelegeri într'un punct deter­minat şi cu un scop precis, :n conformitate cu programul naval francez. Chestia Orientului e mult mai complicată. Asupra acestui punct sunt divergenţele destul de mari între politica rusă şi politica engleză. Pe când Engliţera vede în „statul quo"' cea mai bună chezăşie a intere­selor sale rnediterane. Rusia ar vrea să pro­voace o lichidare serioasă a problemei o-tomane si să accepteze în total sau în parte programul revendicărilor sârbo-bulgare. Dar cum, în fond, şi Engliţera şi Rusia vor să îm­piedece pe Austria ca să-şi continue mersul spre Salonic, căci realizarea programului aus­triac ar ameninţa şi interesele ruseşti şi pe cele engleze, e probabil că cei doi miniştri au izbu­tit să împace contradicţia dintre cele două po­litici. Chestia Persiei are un aspect cu totul deosebit. Aici, Rusia şi Engliţera n'au nevoie să chibzuiască asupra intenţiunilor unei a treia persoane, căci nimeni nu se gândeşte să le dis­pute privilegiile pe cari şi le-au recuoscut în mod reciproc; totuşi, chestia rămâne în sine însăşi destul de obscură. Până acum cele două puteri păreau animate de un spirit care nu era de loc identic. Rusia părea dornică să trans­forme zona sa de influenţă din Persia în pose­siune directă; pe când Engliţera stăruia întot-deuna ca Persia să rămână liberă pe soarta sa. Acum se vorbeşte de o înţelegere între cele două ţări ca să-şi împartă Persia. De fapt, cei doi miniştri au discutat această chestiune, dar se pare că s'a adoptat punctul de vedere en­glez. In privinţa Chinei, ambi ţ iunea engleză şi ambiţiunea rusă par egale; deosebirea e nu­mai că ele se îndreaptă asupra a două puncte geografice diferite. Engliţera urmăreşte să-şi anexeze Tibetul, pe când Rusia şi-a arneat ochii asupra Mongoliei şi Turkestanului chinez. S e pare că urgenţa problemelor cari îi solicită aiurea, a făcut pe cei doi miniştri să lase ches­tia Chinei pe al doilea plan şi să-i amâne dis­cuţia definitivă pentru vremuri mai propice.

Scrisoare din Iaşi. La moartea văduvei povestitorului Creangă.

laşi, 13/26 Septemvrie.

Bietul Creangă! Când ar şti el c e zile triste a supravieţuit nefericita lui soţie...

Cea mai crasă mizerie, în cel mai plastic înţeles al cuvântului: iată ce a fost viaţa vădu­vei apreciatului povestitor popular Ion Creangă.

Dealtminţeri acesta e un lucru care nu se rosteşte pentru prima oară în public. Incidentul morţii nefericitei femei îmi oferă însă durerosul prilej de a reveni asupra acestei afirmări.

Luni 3 şi Marţi 4 Septemvrie, ziarele noa­stre publicau, lipsită de orice comentar, laco­nica stire a morţii văduvei lui Creangă, care ar fi avut loc în noaptea de Duminecă spre Lu­ni. Efectul produs în public ar putea fi egalat fără nici o exagerare cu cea mai complectă in­diferenţă. Dar dezinteresul acesta a mers cu

mult mai departe de cum şi-ar fi putut cineva închipui.

Nu e a ş a ? oricine ar crede că în lipsa ru­delor vor fi fiind niscaiva prietini sau admira­tori de-ai defunctului soţ cari să se îngrijească de o creştinească înmormântare a aceleia care a fost cândva soţia lui Creangă.

Acestei fireşti presupuneri îi răspunde rea­litatea faptelor în aşa chip încât cei cari poartă răspunderea ar trebui să roşească, dar nu nu­mai atât, ci să fie mustraţi de conştiinţă, toată viaţa lor.

....Miercuri 5 Sept. la ora 4 p. m. împreju­rări independente făcându-mă să mă aflu în lo­calul „Centrului studenţesc", văzui intrând pe im om cu o figură necăjită. (Fie zis în treacăt, nu e nici primul, şi sper nici ultimul, necăjit care apelează în ultimă instanţă la... „stu-dienţi".) Era un biet funcţionar delà starea c i ­vilă care, dureros atins de cele ce aflase, ve­nea să aducă la cunoştinţa studenţilor — în speranţa că vor lua măcar dânşii cuvenitele măsuri — că văduva povestitorului neîntrecut Creangă zace moartă de trei zile, în cocioaba ei, fără ca nimeni să se fi îngrijit de înmormân­tare, soţul defunctei (se recăsătorise după moartea iui Creangă) ' un anume Constantin Deliu, funcţionar tot la starea civilă şi dânsul, fiind mort beat de trei zile şi neştiindu-se pozi­tiv unde se află.

Adânc impresionaţi am pornit, cu un prietin, la primărie spre a ne interesa dacă se eliberase cuiva cuvenitul buletin de autorizaţie pentru înmormântarea „doamnei Deliu."

Cu cea mai mare nepăsare, una dintre cele mai... iluminate feţe din fruntea acestei insti­tuţii ne comunică „ceia ce a stat în putinţa noastră să facem" şi au făcut. Anume, se dă­duse gratuit: cuvenita autorizaţie, o raclă simplă de brad şi carul funebru de transport clasa şasea...

La observaţia noastră că ar fi prea puţin atât pentru fosta soţie a unui scriitor naţional de talia lui Creangă, un alt funcţionar, nu cu mai puţină vază în serviciul administrativ al primăriei ne spuse ironic:

— Vorbă să fie, soţia lui Creangă... 1-a fost soţie, cum îs eu popă... (şi din respect probabil faţă de o dactilografă care era în aceeaşi ca­meră, spuse mai încet, clipind şiret cătră noi). Soţie, doar de ocazie...

Ruşinaţi noi pentru dânsul, am plecat pri­virile în jos, găsind inutil să mai protestăm contra unei necuviinţe rostită de un om ires-ponzabil moraliceşte.

— Ascultaţi-mă pe mine, tinerilor, continuă dânsul pe un ton mai ridicat, ea n'a fost nici­odată soţia cu cununie a lui Creangă. S ă vă spun eu, care ştiu, căci doar Creangă a petre­cut cu tată-meu, şi cu Eminescu, şi cu părin­tele...

N'am mai ascultat peroraţiile din ce în ce mai patetice ale interlocutorului nostru. Delà un alt funcţionar am aflat apoi că ordinul prin care se acorda gratuit cele necesare înmormântării nefericitei femei s'ar afla în buzunarul lui De­liu, iar acela, în complectă stare de ebrietate,

KarJ.os G y că > i răsur i sudunga ră .

T e m e s v á r - G y á r v á r o a , H i ; t B i k i r á ) y . u t 1 - 4 - . M . ( C a i a p r o p r i a ) .

.... '•<.'

l a r e m a g a z i n úe trăsuri noui şi folosite. Pregătesc lucruri de f i e ra r , r&îar, ş e l a r , de lustrui t şl orice r epa ră r i de branşa aceasta, cu preţurile cele mai moderate — Preţcurenf gratis şl franco. — Tot aici se pot căpăta obnibuse pentru 6 persoane, cară funebre, felurita căruţe »landarsert cu preţuri moderate.

Duminecă, 2 9 Septemvrie . „ R O M A N U L " Pag 'L

s'ar găsi lângă corpul neînsufleţit al fostei sale soţii.

Ne-am grăbit spre imul dintre putinele „mo­numente istorice" ale laşului, care e „casa lui Creangă." E situată în strada Ţicăul de sus, nr. 4.

Casa nu se vedea fiind situată în vale şi ascunsă în dosul unei grădiniţe, iar strada, ridi­cată mult.

Atrăseserăm atenţia câtorva vecine, căci din poartă afiarăm chiar că un alt prietin al no­stru, un tânăr advocat, N. Andriescu, se inte­resase înaintea noastră, adunase ceva bani, şi reuşi chiar să-1 determine pe Deliu ca să mear­gă împreună pentru pregătirea celor de nevoe în atare triste împrejurări. E locul să spun că advocatul Andriescu, un fanatic şi incorigibil idealist, c s i n g u r u 1 care, cu sacrificiul pro­priilor sale interese, s'a îngrijit ca văduva iui Creangă să se bucure de o înmormântare sim­plă dar creşt inească.

...Continuând să fim "mcă obiectul vecine­lor curioase, am străbătut grădiniţa apropien-du-ne de „casă".

Adăpostul primitiv, sub care s'a dosit, atâtea ierni grele, văduva Iui Creangă, la dreptul vor­bind uu e o casă. S 'a spus şi de alţii: „bordei" şi „cocioabă". Aceste cuvinte mi se par însă incompatibile cu realitatea însăş, căci ele deş­teaptă mai curând, în mintea cetitorului care parcurge aceste rânduri după o excelentă di­gestie, noţiunea unor bordeie de operetă....

„Casa lui Creangă" e ultima expresie a unei case omeneşti. Incontestabil că sunt graj­duri cu mult mai confortabile decât acea dără­pănătură, care aducea mai mult cu un coteţ neîngrijit. O odăiţă era lipsită cu desăvârşire dc doi păreţi. In mijloc, răsturnate, erau o masă şi nişte scaune rupte, pe cari se găseau arun­cate nişte cărţi şi gazete vechi. Pe un alt pe­rete era o hartă afumată. De duşumea amin­teau două sau trei scânduri putrede. Nu mai vorbesc de acoperiş, care prezintă mai multe deschideri, prin cari se vedea cerul. Un antreu întunecos, lipsit de orice obiect casnic, des­părţea odăiţa aceasta de alta în care se afla moarta.

A trebuit să stăm puţin, să ne deprindem cu întunerecul — căci lângă moartă nu ardea nici o lumânare — pentru ca să zărim într'un colţ întunecat de tot, pc im pat de scânduri, tieacoperit cu nimic, pe acea care a fost odată nevastă lui Ion Creangă. Din duşumea mai exista numai jumătate şi aceia putrezită. In odăiţă nu era nimic, decât pereţii negri, o so-buşoară dărâmată şi movilă de gunoi.

Işi făcuseră pomană vecinele de o spălaseră, o îmbrăcară cu o rochie albă de cit, vrâstată cu trandafiri coloraţi, şi-i puseseră pe piept o iconiţă înegrită de lemn.

împrejurările în cari a murit nu se ştiu, căci nu se afla nimeni lângă dânsa în momentul când a expirat.

....Urmărit de tabloul ei, viu încă în minte, depărtându-mă de „casa lui Creangă", mă gân­deam la cultul şi recunoştinţa de cari suntem capabili noi cei de astăzi faţă de cei vrednici din generaţiile trecute.

Şi nu mă dumiream mai ales, în cazul con­siderat, de ce văduva lui Creangă a fost lăsată să t răiască şi sa moară în împrejurări atât de mizerabile.

Unde vor fi fiind, mă întrebam zadarnic, „prietinii" lui Creangă, cari n'au pierdut nici­odată prilejul de a face paradă, descriindu-ne amănuntele intime în cari l-au cunoscut?.. . Dar necroforii, acei scormonitori publici cari varsă lacrimi crocodilene pe scrisorile de dragoste şi manuscrisele îngălbenite ale marilor dispă­ruţi?.. . Ş t . P. Moldovanu.

Un şamani lor harnic ín sgurui naţ iuni i : dl Viniilâ 1, Brătianu,

Bucureşti, 26 Septemvre 1912.

Era o vreme nu prea îndepărtată, când oameni eu multă dare de mână, stăpâneau dife­rite ramuri ale economiei naţionale. Aceştia, stăpâniţi de tradiţiile înaintaşilor lor, apelau nu­mai la luminile şi puterile specialiştilor stăpâni, pe cari îi credem singuri capabili de a conduce diferitele întreprinderi ale vastelor lor domenii.

Străinii, cunoscând bogăţiile imense ale României, alergau d'acolo, chemaţi şi nechemaţi, dornici ca prin mijloacele lor să exploateze cât mai mult pe aceia, cari recurgeau la deosebita lor capacitate, făcând apoi averi, cari toate luau drumul de unde porniseră aceia cari le-au ago­nisit.

Până prin anii 1885—87, oamenii noştri politici nu se gândeau decât la desvoltarea agri-culturei, şi abia atunci au văzut că agricultura singură nu e capabilă într'o ţară să ducă ne­voile populaţiunei, fiindcă produsele agricole nu pot prezenta uniformitatea cuvenită ea preţ de desfacere şi ca cantitate, astfel că statul şi con­tribuabilul să poatà compta, primul pe un venit budgetar sigur, iar celalalt pe un câştig uniform.

Atuncîa s'a scos Ia iveală ^eoria totului eco­nomic şi s'a zis că, ţării româneşti îi lipseşte in­dustria, care constituie oarecum regulatorul be­neficiilor dintr'o ţară civilizată şi cu relaţiuni comerciale internaţionale.

In raportul anual din 1886, d. conzul-ge-neral ai Austro-Ungariei, cavalerul Suzzara, vorbind de această schimbare în idei zice : „Principiul : drepturi prohibitive şi industrie naţională fu înălţat la autoritatea unei dogme, în a cărei realizare se vfidea salvarea României".

Astfel fiind lucrurile tntre anii 1885—87, s'au pus deci — sub partidul liberal — piatra fundamentală a încurajării industriei naţionali; ha ţara noastră, prin legea făcută de acest partid.

Dela aceea epocă s'a căutat de oamenii competenţi, a face cât mai mult posibil naţio­nalizarea economiei noastre, singura putinţă a emancipărei noastre economice. După legea fă­cută în 1887, epoca de belşug a străinilor, a mai durat cât a durat, până când au început să se ivească zorile emancipării economice na­ţionale.

O pleiadă de tineri, pătrunşi de deviza: .Jiomânia a Românilor'1, şi-au pus de gând ca cu orice preţ să scuture cătuşele cari strângeau aproape până la sufocare viaţa, noastră econo­mică, şi cu ea emanciparea definitivă de sub influinţa străină.

Printre acele figuri luminoase cari au în­ţeles rostul acestei nobile porniri, străluceşte distinsul om de stat şi profundul economist 11 V. I. Brătianu, unul dintre fii ilustrului băr­bat de stat, marele Ion C. Brătianu, regenera­torul României moderne.

Nu mă simt eu chemat ca în cadrul ace­

stui articol aii caracterizez opera cea mare pen­tru care Vintilă I . Brătianu şi-a pus toi sufletul şi toată munca sa rodnică, ci mă mărginesc ca în liniamente generale r* irr- " ' " - " " x »fä fidelă a personalităţii sale.

Dl Vintilă I . Brătianu, este al doilea tiu al marelui patriot şi bărbat de stat, I o n C . Bră tianu. D-sa-s 'a născut la 16 Sepîemvrie 1867. Studiile secundare le-a- făcut in ţară, iar cele universitare în Paris, unde a ieşit „cum. laude1

ca licenţiat în ştiinţele tehnice. _ Reîntors în ţară á' ocupat mai multe func­

ţiuni c a : direotor-genertd ai regiei monopolului statului, secretar-general la finanţe, etc., unde a lăsat urme nepieritor) •<.'. ituslrăndu-se prin spiritul său ales de observa* m ne şi făcând multe îmbunătăţiri, pentru cei meritoşi.

A face biografia dlui V. I. Brătianu, a da în toată splendoarea una din cele mai de •eamă pagini din vieaţa emancipării ţăranului român, adecă proiectele şi în urmă legile agrare din 1907. Dsa a depus o muncă încordata ţi • fără preget, pentru cei obijduiţi de soartă şi pentru cari partidele nonetre nu făcuseră mai nimica până atunci.

După căderea cabinetului prezidat de d. Gh. Gr. Cantacuzino, a urmat d. D. Sturdjäa, şeful partidului liberal, cari dupace a reprimat tristele răscoale ale ţarinilor în 1907, şi-a luat ca ţel îmbunătăţirea sorţii lor, Întocmind legi bune pentru ridicarea economică a ţărăuimei noastre.

Aceia cari au urmărit desfăşurarea lucru­rilor pe acele vremuri grele, au putut Vi câtă râvnă a depus tânărul deputat şi primar ai capitalei pentru a contribui cu luminile şi expe­rienţa sa, la formarea temeliei noastre econom naţionale.

Ca primar a fost întradevăr părinte al ca­pitalei, căci, de dimineaţa până seara cu o rnuneă nepregetată, prezida bunul meri p&utru prospe­ritatea comunei.

Fiind însuş inginer a veit a transforma Bucureştii, adueându-1 Ia nivelul ce i-se ou unui oraş care este o capitală a regatului ror

Ca om de bine şi ùesinteresat a n u la onorarul său de primar în folosul comunei.

Dându-şi seamă, de suferinţele celor ne­voiaşi; în urma urcărei chiriilor, a pus bazele societăţii naţionale de tramvai, care & dat pri­lej la atâtea discuţiuni politice furtunoase, totuş, judecând nu ea politician, se poa • '/{.dea că în-fiinţătorul ei a fost un om pătruns de cea mai adâncă prevedere, pentru ieftinirea traiului celor mici. Aşa că orice bun român, şi-'n generai po~ pulaţiunea nevoiaşă a capitalei. 1

recunoscătoare, pentru pera ma uala a săvârşit, şi e datoare ca să-i aducă prinosnl său de recunoştinţă.

Prin aceste fapte măreţe ce a înfăptuit ca : „Societatea pentru locuinţe isftine", „Societatea tramvaiului", mari lucrări ie edilitate săvârşite într'un scurt timp la primăria capitalei, se pc vedea, cari au fost şi sunt intenţiunile dlui V. I. Brătianu.

Sub imediata sa supraveghere s'a înlăturai primejdia holerei, care c e ameninţa capitala.

După moartea fericitului Carada, marii ac- , ţionari ai Băncii Naţionale au crezut că nu poi încredinţa destinele aoestui mare institut finan­ciar, decât în manile viguroase aie lui V. I Brătianu.

Pe lângă o armata bună şi gata pentru orice eventualitate, tăi unui stat rezidă în pu* terea sa economică-na ra atare, Viu tilă Brătianu, este sprijinitorul fervent al ori ţi căror întreprinderi româneşti, cari au d< întărirea aşezămintelor economice ale ţării.

Istoria nepăr t ini tM-f va transmite genara-ţiuuei viitoare aceea ce acest om, deşi înea ttV năr, a făcut pentru paina noastră. Trebuie să se ştie, că Dsa, fie la gnvern, fie în opoziţie, k

Rétay şi Benedek întreprindere industrială de artă biseri­cească, sculptare de amvoane, altare şi statui, — aurire şi decorare de biserici.

Budapest, IV., Váczi-utca 95. (saját ház).

In atel ierul nostru se e x e c u t ă : a l tare amvoane preşbi-terii , bănc i , r ame pent ru icoane şi tot ce este n e c e t a r

,1a împodobirea bisericilor. —• Odăjdii, prapore, potire, candelabre , sfeşnice, e t c . e t c . — Altare vechi se auresc şi se rnnovează, — Liferează s ta tui sfinte, icoane, c ruc i luc ra te ar t is t ic , pe lângă preţurile ce le mai ieft ine.

Pag, f*. „ R O M A N U L" Duminecă , 2 9 Sep temvr ie .

adversarul hotărît al tuturor acelor, cari voiesc ea prin străini să rezolve chestiunile noastre economice.

Ziua de 16 Septemvrie st. v. este ziua pă-şirei sale în pragul celui de al 47-lea an, ai vieţii sale rodnice, şi sperăm că providenţa di­vină îi va hărăzi putere şi sănătate pentru a ţinea şi mai departe sus şi falnic stindardul naţional, pe care străluceşte cu mândrie deviza : .,România a Românilor".

Andrei V. Popescu, fost secretar al societăţii ,Agrare",

directorul băncii „Floreasca".

Noui şicane ungureşti-— O dispoziţie a consiliului de miniştri. —

B u c u r e ş t i , 14 Sept.

Printr im referat către consiliul de miniştri, ministerul de finanţe a îmbrăcat în oficialita­tea unui raport, situaţiunea mocanilor c rescă­tori de vite cari obişnuit îşi pasc vitele pe văile şi poienele munţilor României, a căror stare as­tăzi ar fi fost cu mult mai penibilă, dacă guver­nul român nu ar fi intervenit să-i scape de vrăşmăşia guvernului ungar. Din cele ce ur­mează se va putea vedea cum autorităţile ungureşti, caută să lovească în mişcarea eco­nomică a românilor de peste munţi.

Este un articol în legea generală a vămilor, in baza căruia mocanii cari îşi introduc tur­mele "m munţii noştri trebuie să plătească o taxă de import de fiecare cap de vită, dacă turmele continuă să stea în ţară şi nu sunt re-înapoiate în Austro-Ungaria într'un interval de timp lotărât prin lege.

Dispozitiunea guvernului datează de mai mult de patru ani şi în acest răstimp câte tűr­nie n'au trecut graniţa în munţii noştri. Moca­nul spre a putea fi scutit de această taxă, tre­bue să probeze autorităţilor noastre vamale printr'un act eliberat de autoritatea vamală din Ungaria, că turma sa a trecut graniţa.

Quvernul ungar aflând de dispoziţiile legei noastre, spre a zădărnici această îndeletnicire a mocanilor din Transilvania, a dat o dispozi­ţie prin .are turmele de vite din Austro-Un­garia cari au trecut graniţa, sunt interzise de-a se reînapoia, pe motivul că în România ban­tué boli infecţioase, şi este pericol de a conta­mina şi celelalte turme din ţinuturile Transil­vaniei.

Mocanii se găsesc dar între ciocan şi nico­vală. Pe de-o parte guvernul ungar care le in­terzice intrarea în Austro-Ungaria, iar pe de alta guvernul nostru care le cere plata a trei lei de fiecare cap de vită, întru cât n'au putut face dovada că au trecut graniţa cu turmele lor. La o turmă de 2 mii de capete oi, dreptul statului sc ridică la 6 mii de lei, dar câte tur­me din Transilvania nu adăpostesc Oarpaţii noştri... Sumele datorate statului sunt în ade­văr destul de însemnate, şi mocanii erau siliţi să-şi desfacă turmele pe preţuri de nimica, ceea ce le-ar V cauzat pagube ruinătoare.

Cu toate păsurile acordate de ministerul de finanţe îu restimpul dela 1906 încoace, în spe­ranţa că mocanii vor reuşi să poată obţine dela autorităţile ungare dreptul de a-*şi reînapoia turmele la gospodăria lor, guvernul ungar a menţinut dar hotărârea luată.

Chestiunea a venit atunci în discuţia con­siliului dc miniştri, care văzând starea neferi­cită ce se crează acestor mocani, a dat urmă-ioarea

Decisiuiie

încuviinţează ca toate vitele aduse din Unga­ria pentru păsunarea în munţii noştri, să fie con­siderate ca indigene şi dispenzează pe viitor pe proprietarii lor, de orice taxe vamale ce le-ar datora. Aceste dispoziţiuni nu se vor aplica şi vitelor aduse pentru păşunat după data de 10 Septemvrie.

In urma acestei dispoziţiuni, proprietarii vi­telor vor putea să-şi desfacă turmele în voe, profitând de mijloacele c e le poate oferi îm­prejurările mai prielnice. N. P. Duţu.

Manevrele regale române. Şase milioane lei cheltuieli pentru manevrele di/z toamna aceasta. — 60 mii oameni la ma­

nevrele regale.

Bucureşti, 12 Septemvrie v.

in prezent toate trupele de sub arme sunt în epoca manevrelor de toamnă. Pornind dela luptele de batalion contra batalion, până la di­vizie contra divizie, trupele din toate corpurile de armată fac manevre parţiale, regionale.

Cu începutul săptămânei viitoare vom intra în perioda manevrelor regale ce se vor desfă­şura în Dobrogea, între Hârşova şi sudul liniei ferate Cernavoda-Constanţa.

Cu riscul de a ne repeta vom spune că ar­mata română face anul acesta cele mai mari manevre din câte s'au făcut până acum la noi. Faptul se explică foarte uşor, fără a recurge la presupunerea că din cauza turburărilor din B a l ­cani, conducătorii armatei române au pus Ia cale manevre mari. Avem anul acesta mane­vrele cele mai mari din câte le-am avut pentru simplul motiv, că niciodată armata română n'a avut pregătirea şi efectivul de acum.

Cine se ţine în curent cu desvoltarea mi­litară a României ştie că în ultimii cinci ani in­fanteria a fost sporită cu şase regimente ac­tive, artileria cu şapte regimente, cavaleria de asemenea, iar în acelaş timp a fost organizate regimentele de rezervă ale infanteriei, trupele de geniu şi înfiinţate secţiile de telegrafie fără fir şi aeroplane. Armamentul artileriei a fost pe deantregul transformat, iar infanteria şi cava­leria au fost prevăzute cu mitraliere, maşinele de răsboi cele mai moderne. Numai în ultimii doi ani statul a dat armatei un spor de 80 mi­lioane la cheltuielile ei ordinare.

Manevrele pentru trupe constitue partea culminantă a pregătirei lor pentru răsboi şi azi e un axiom banal că armatele cari nu mane­vrează, cari nu se mişcă, nu sunt pregătite de răsboi. Mulţumită bunei stări financiare a sta­tului şi grijei deosebite ce o poartă guvernul armatei, anul acesta se cheltuiesc circa şase milioane cu manevrele din întreaga ţară. Nu­mai pentru manevrele regale din Dobrogea se vor cheltui aproape două milioane lei. Căci la aceste mari simulări de răsboi participă cel puţin 60 mii oameni, soldaţi şi ofiţeri, cari duc cu ei până Ia 15 mii cai. In acele manevre vor fi întrebuinţate în acelaş timp până la două mii de căruţe şi vre-o 150 automobile.

Ca să dăm o idee mai precisă de marele nu­măr de trupe ce participă la manevrele regale vom spune că toată armata, exceptând gărzile, din judeţele Olt, Argeş, Teleorman, Muscel, Dâmboviţa, Ilfov, Vlaşca, Ialomiţa, Brăi la , Tul-cea şi Constanţa, cum şi toată cavaleria din celelalte judeţe, vor face acele manevre.

Intre 20 şi 26 Septemvrie vor fi în Dobrogea la manevre 15 regimente de infanterie activă şi 8 de rezervă, 7 regimente de artilerie, divi­zionul de artilerie călăreaţă, 5 batalioane de vânători, 10 regimente de roşiori şi 5 dc călă­raşi. Adăogaţi la aceste trupe de luptă pe cele auxiliare cari formează batalioanele de pioneri şi pontonieri, companiile de administraţie, es­cadroanele de tren, secţiile de telegrafie fără fir, aerostatică şi aeroplane şi vă puteţi da bine seama ce mişcare considerabilă de trupe se face cu ocazia aceasta. Toate acele trupe con-stituesc corpurile II. şi V. armată, primul cu două divizii active şi una de rezervă, iar al doi­lea cu două divizii active şi o brigadă de re­zervă.

Nu trebuie uitat că la aceste manevre parti­cipă şi escadroane de Dunăre a flotei noastre.

Unul din principalele momente ale acestor manevre îl vor constitui trecerile peste Du­năre, pe poduri de vase; a cavaleriei lângă Brăila şi a trupelor de infanterie şi artilerie lângă Hârşova.

Deşi cele două corpuri dearmată cari vor manevra au comandanţii lor titulari, e probabil că în manevre comanda cel puţin a unuia din cele două corpuri va fi dată unui alt d. general căruia îi vine rândul să fie trecut la funcţia de comandant de corp.

Arbitrii manevrelor vor fi luaţi dintre co­mandanţii de corpuri. Acei ofiţeri având deplină autoritate, ca grad şi funcţie, vor putea să im­pună tuturor hotărârile ce vor avea să ia în judecarea luptelor dintre trupele de ofensivă şi defensivă.

Cu această ocazie putem spune că în regu­lamentul de stat major s'a prevăzut că ofiţerii comandanţi cari vor părăsi locurile de coman­dament spre a merge înaintea trupelor, vor fi consideraţi ca scoşi din luptă.

Dispoziţia aceasta a fost luată, ca să se evite greşeli de felul celor comise în manevrele fran­ceze, greşeli din cauza cărora generalul Ma­rion a fost făcut prizonier cu întregul Iui stat major.

Arbitrii vor avea şi puterea de a scoate din luptă pe acei comandanţi cari vor nesocoti noua dispoziţie din regulamentul de stat ma­jor. C. Dem.

Criza din Turcia. Arad, 28 Sept.

O ştire lansată de sigur de speculanţi de bursă a dat alarma în zilele trecute că Bulgaria a declarat răsboi Turciei. Ştirea aceasta a fost oficial desminţită din Bulgaria. Pe lângă toate asigurările oficiale însă ne putem aştepta ca şti­rea declarării răsboiului azi desminţită mâne poimâne să se realizeze. Planul Turciei de a ţine manevrele mari de toamnă în vilaetul Adriano-pol, la cari erau să fie concentraţi la vre-o 300 mii soldaţi a potenţat la culme spiritele agitate din Balcani, încât câteva puteri au aflat de bine a interveni în mod prietenesc pe lângă Poar tă a renunţa Ia aceste concentrări de trupe, ca nu cumva această împrejurare să provoace de-a dreptul răsboiul.

Acelaş lucru ccrîndu-1 şi guvernul bulgar, care numai cu foarte multă greutate mai poate ţinea în frîu poporul agitat. Poarta a cedat şi va ţine numai manevre mai mici în Macedonia. Cu toate aceste Turcia va avea la 80.000 soldaţi în Macedonia şi după ştirile ce sosesc, nici Bul­garia nu e departe a fi gata cu pregătirile ar­matei sale pentru ori ce eventualitate.

Declaraţia ministrului de externe al Turciei.

Constantinopoi. — „Jeune Turc" publică un interview al ministrului Noradunghian. Mini­

strul a făcut declaraţii liniştitoare despre situa­ţia din Balcani şi a dat expresie speranţei sale, că norii grei ce întunecă orizontul Balcanului se vor resfira fără furtună. Dacă Bulgaria îşi va menţine atitudinea ei paşnică atunci Ia tot cazul şi celelalte state vor face la fel. Unicul pericol ce îl vede ministrul ar fi reformele. Turcia va lua în serviciul său în acest scop pe un bărbat străin, care e o autoritate pe terenul admini­straţiei centrale şi provinciale. Turcia are în­crederea cea mai mare în simpatia şi ajutorul puterilor.

Manevrele turceşti.

Constantinopoi. — Ambasadorul austro-un-gar a avut o convorbire mai lungă cu ministrul de externe Noradunghian, dela care a cerut in­formaţii referitor la manevrele turceşti, la re­ţinerea materialului de răsboi sârbesc şi asupra expozeului contelui Berchtold. In consiliul de miniştri s'a arătat că expozeul a făcut o impre­sie foarte bună în cercurile oficiale ale Turciei. Quvernul a încredinţat pe ambasadorul său din Viena să-1 felicite pe contele Berchtold, dând aceasta o expresie cíara a prieteniei. Consiliul de miniştri a mai hotărît, cu considerare la inter-venirea prietenoasă a unor puteri şi la propune­rea Bulgariei, ca să nu se ţină manevrele mari, ci în locul acestora să se ţină în Octomvrie şi Noemvrie, în Macedonia şi Tracia manevre re­gionale la cari vor lua parte peste 80.000 sol­daţi.

Damin<t«ă, 2 9 Septeurr r ie . „ R O M Â N U L " Pag. 18.

« O M A N U L Z I A R U L U I „ft O M À N L I,"

M1CQLAE OOOOL

Suflete moarto ( 8 0 M A N)

. 148 - I V Î » * ' » -•

Alexandru Petroviei era adorat de elevii săi. Era intre ei cari aveau mult mai puţină alipire

•pentru proprii lor părinţi; voi merge mai de­parte, şi oferim că în mai mulţi din ei, cari ajun­seră la vârsta sburdălniciiior nesăbuite, pasiu­nea lor cea mai sălbatecă ceda în puterea iubi-:ei pe care o aveau ei pentru el. Până la ziua lui din urmă, până la ultima suflare, elevul recu­noscător, când venia ziua aniversară a naşterei scumpului lui dascăl, făcea cel puţin, cu un b r a ţ îngreunat de febră, gestul de a bea pentru mân­tuirea înţeleptului prieten care era de multă vreme în mormânt, apoi îşi închidea ochii şi ii aducea piosul omaghiu al lacrimiior sale.

Erau multe noţiuni ştienţifice în favoare în lumea noastră rusă, pe cari el le judeca su­perfluu ba chiar vătămătoare pentru desvolta­rea de dorit a fiecărui din discipolii săi, mare parte din această zadarnică şi prostească gim­nastică de spirit introdusă ia noi de cătră dom­nii Francezi, ca recreaţiuni în aer liber; el sub­stitui în locul acestora diferite materii cari se exersau sub şoproane, în toate colţurile ogrăzii şi grădinilor.

El păstra foarte puţin timp pe copii nc în­zestraţi, cursul de studii al acestor nefericiţi era dinadins foarte limitat. In schimb adolescenţii bine dota ţi aveau înaintea lor perspectiva unui curs aproape îndoit decât a c e i a care se propu­nea peste tot aiurea. Mai era apoi o clasă supe­rioară rezervată mimai şcolarilor de elită, clasă care n'avea nici un fel de analogie cu sistemul înapoiat al celorlalte stabilimente. Aici c! cerea unor tineri foarte disciplinaţi a c e e a ce alţii c e r , pretind nebuneşte dela nişte bieţi copii cari n'au avut încă vreme să se simtă că trùesc: a c e a ­stă raţiune superioară după cuie ei ştiu să se abţină de a răbda şi de a-şi bate j o c , înţeleg per­fect batjocura la alţii, nu sc pun cu un zăpăcit.

- cu un nebun, nu se necăjesc de fel, nu-şi ies din fire şi nici nu se rásbuna nieiodarcí, şi rá*nun în sfârşit mereu într'un c a l m de l-»nă şi de spirit netulburabil, ceco.ee e, de sigr.r . r \ j ; :Watea însăşi a judecăţii. Tot ceeace e propriu a Tace din discipol un om de c o n ş t i i n ţ ă , de curaj si de principii, era pus la con t r ibu ţ i e , şi i* '«scaiul fă­cea el însuş, asupra t iner i lo r ini p ..^enl, ce le mai dese şi mai iugenoase încercuii ; ;>:! c â t de adânc era versat omul a c e s t a în i.î;.-îU:I v ie ţ i i !

Venea la el un m i e n u m a i ' do d u s e ş i d<n afară; învăţa aproape tot s ingur . S e ferea de toate vorbele m a r i a t â t de scumpe pedan.iior de toate subtilităţile chir.tezcníüte a tâ t ele fami­liare capelelor goale hrănite cu abs t r ac ţ iun i , şi nu vedeai şovăind din gura lui decâ t c e e a c e este însuşi sufletul ştiinţei, a ş a că copilul chiar putea să-i vadă bine scopul , utilirt>tea. Pin toa­te ştiinţele, el nu se oprea decâ t la acelea cari formează pe cetăţean;! utfi, pe demnul cojii! al patriei. Multe şedin ţe e o a c o n s a c r a t e pentru a explica tinerilor c e e a c e a ş t e a p t ă pe bărbaţ i i i tânăr la intrarea lui în I m r e şi în cursul vieţii saies şi desvăluia adolescentului întregul or i ­zont al omului făcut, cu niş te culori şi t r ă să tu r i atât de vii, atât de na tura le . î n e à f şco la ru l s e -zând în bancă se şi vedea c o u d a i : servic iu lui patriei. Toate supărările, t oa t e îenta ţ iuni ie , scan­dalurile cari se ridică s e d u c ă t o a r e îna in t ea lui. el le prezintă în toată go l i c iunea lor, fara a a s ­cunde nimic din trăsăturile lor. S ă fie fi indcă ambiţiunea naturală era de la viu e x c i t a t ă , şi fiindcă în căutarea acestui dascăl s i m p a t i c c r e ­deai a ceti vorba aceasta: „ î n a i n t e : " vorbă emi­namente nouă. care găseşte a t â t a ecliou la r u s , şi produce minimi asupra maure i Iui i n t i m e ? Să fie din vre-o altă c a u z a c a r e ne s c a n a ? ceeace e sigur e că, în aceasta ins thu ţkme, c o ­pilul, abia ajuns la j idoleseenţ i t , avea sete şi it*ame de dificultăţi, de munc i , de ac t iv i t a t e , si elevul ieşind aspira la funcţ i i le unde sunt c e ' e mai grele obstacole de în\in.-',, unde sufletul t re­buie să desiăşure cea mai mul ta energ ie . Puţ in i erau admişi în cursul s u p e r i o r ; J u r acei car i au trecut p'aiei erau oameni tar i , oamen i car i , în serviciul public, făceau, în vreme de câteva

huni, efectul unor oameni îmbrăcaţi în zale în potriva a tot ce poate veni la inimă spre a o moleşi şi a corupe. Ei se menţineau tari şi curaţi în locurile cele mai expuse, în vreme ce mulţi oameni mult mai pricepuţi decât ei, văzându-se desarmaţi în faţa celor mai mici neplăceri per­sona l e , părăsiau poziţia, ori se lăsau stăpâniţi şi copleşiţi de nepăsare, se simţiau în manile concusionarilor şi a pungaşilor. Vechii discipoli ai iui Alexandru Petroviei nu se lăsau; ei a-veau o idee exactă despre viaţă şi despre virtu­ţ i le omului , şi cum, graţie cornoarei lor de în­ţelepciune, pă reau nişte inearnaţiuni ai asprei şi îndrăsneţei probităţi, ei nu întârziau mult de a exercita un ascendent inevitabil, irezistibil, până şi asupra celor mai corupţi.

Personalitatea acestui excelent dascăl făcu o i m p r e s i e din cele mai adânci asupra lui An­drei Ivanovici Tentetnil f, când acesta din ur­m ă e r a încă foarte tânat.

Inima impetuoasă a ambiţiosului copil bătu multă vreme cu putere cu gândul că va ajunge la cursul superior; Tentetnikof, la va i s ta de şaisprezece ani a junse acolo, şi însuşi abia pu­t e a să creadă, şi era tare mândru de aceasta... D a r tocmai acum se întâmplă o nenorocire.

Institorul fără pereche, un cuvânt al căruia de încurajare arunca în sufletul lui un dulce freamăt, căzu ia pat, şi curând după aceea, el pieri fă ră vreme. Ce lovitură grozavă a fost a c e a s t a pentru tânărul nostru! ce grozavă pier­de re s imţ i a el în dascălul acesta scump!

Abia trecuse o lună după întâmplarea acea­s t a , şi totul era schimbat în şcoală : în locul lui Alexandru Petroviei apăru un anume Fedor i v a n o v i c i , om foarte sârguincios, dar fără me­todă, care încep să pretindă dela copii, cum fac toţ i , a c e e a ce nu se poate aştepta decât de la adulţ i . In jocurile şi în sbegurile elevilor săi , el voia s ă vadă un mi ştiu ce dezordonat şi destrăbălat. El edictă pedepse cari atingea c e l e ma i mic i sburdalnicii, ceeace dădu loc nu­mai d e c â t la contrayenţiimi secrete. Totul pă­r e a c a i r a s la aţă în timpul zilei, şi atunci nici 0 u r m ă de dezordine; dar noaptea venia şi noaptea înveselea cu atât mai mult; regimul nu câştigase din asta, ba desigur pierduse.

C â t de sp re p r e d a r e a ştiinţelor, inovaţia a fost de a s e m e n e a ciudată: fură aduse persoane dir. a f a r ă ; noi dascăli alergară cu noi linii, cu noi unghiuri , cu noi puncte de vedere; tinerii andi tor i fură nevoiţi să-şi obişnuiască memoria şi urechile cu stoluri de noi termeni şi cuvinte n e o m . o s c u t e . F iecare din domnii aceştia îşi des­făşură limbuţia, logica, sitenml său aparte, fără a s e s inchis i de raţiunile ori de. sistemul con-/n. telni s ă u ; fiecare se arată setos de noutăţi, j.-nrhtl spre descoperire, nerăbdător la orice o b i e c ţ i e , pe s t e măsură gelos de inspiraţiunile lui personale. Unitatea dispăruse, viaţa ştiinţei sol i lor f ăcuse loc unor patimi de individualităţi mai mult ori mai puţin erudite, mai mult ori mai puţ ine s i g u r e de sine, dar toate la fel de 01 s c l u t e . C â n d tinerimea nu mai ştie la cine s ă asculte, e a îşi detrage încrederea faţă de toţi o ra to r i i , iar învăţămâmil poate să se tot ag i te , el s i m t e a mort, nu mai dă viaţă. După doi ani de r e g i m nou nu mai puteai recunoaşte ins ţ i tu ţ iunea . Tentetnikof era de o natură blân­dă şi onestă; a fost nevoit el să ia o parte oa­r e c a r e ia orgiile n o c t u r n e ale camarazilor săi, s a a s i s t e la profanaţiuni, s ă a scu l t e vorbe sa­c r i l e g e ; dar sufletul lui, până şi în somn îşi rea­min tea c e r e a s c a - i origina; el nu se lăsă sedus de fei de a c e s t e fa lse şi vinovate bucrii, şi îşi înch i se ochi i c a s ă l a s e s ă treacă aceşti curenţi a m e ţ i t o r i şi fan tas t ic i . Era în el o ambiţie deja foa r te v i o a i e , dar el n ' a v e a nici activitate nici can ' e rù . Ar fi fost mai b ine pentru el să nu fi avut ţinte înal te . . . K á u l e r a împlinit. El asculta pc d-nii p ro fesor i c a r i s e agitau, se aprindeau, ş: şi a d u c e a u an . in i e de defunct care, fără să r idici v r c o d n i a t o M i l , ş t i a să dea claritate şi greu- : re ce le i ma i mie i f raze a lui rămânând mereu s tăpân pe c u v â n t u l iui.

Cuie u n s u r i şi c e cu r su r i n'a urmat el sub a c e ş t i io i d a s e c i i ! medicină, bimie, filozofie, - • . . •;>, o r . - ş i iii c e e n o r m e proporţii!

I , s c ni i l v . c - . c o a din obiectele acestea ajun-' a c c ç a o d c d s ă i a s ă din introducerea ! nu. O vre: .:: s a c / . ç c : e o cunoştinţă detaliata 1 a sup ra o i ig iue i şi d c s v o l t a r e i regimului comu­

nei şi a dreptului comercial al ştie Dumnezeu căror oraşe nemţeşti; dar toate acestea rămâ­neau în capul lui în stare de materiale schi­ţate. Gratie spiritului său natural, el înţelese că întreg acest învăţământ era indigert şi nu întrezărea cum ar fi trebuit să fie regulat. T o ­tul îl făcea să regrete pe Alexandru Petroviei ; avea atâta durere pentru pierderea lui, că şi-ar fi dat două treimi din avere ca să-i fie redat. Dar tinerimea e fericită întru cât are viitor: pe măsură ce vremea se scurgea spre epoca ie-ştire de pe bănci, el îşi simţi inima bătându-i de speranţă, şi z icea: „Asta înca nu-i viaţă, ăsta-i un timp de iniţiare; adevărata viaţă e în serviciul public: într'acolo trebuie să tin­dem."

Si , fără tine să se bucure de frumoasele pri­velişti cari isbeau atât de viu pe orice călător, fără chiar a merge să-şi ia rămas bun dela su­fletele părinţilor săi; el plecă, după obiceiul tu­turor ambiţioşilor la Petersburg, unde, cum se ştie, se repede, din toate unghiurile imperiului, sglobiul nostru tineret, spre a îmbrăţişa supra­faţa falsei, recei, dulcegei şi incolorei noastre civilizaţii de salon. Aspiraiţunile ambiţioase ale lui Andrei Ivanovici fură, foarte puţin timp după sosirea lui, servile după pofta de cătră unchiul său consilerul de stat actual, Onufri Ivanovici; el fu, din pricina acestei protecţii foarte active, foarte neliniştită, ataşat la nu ştiu care depar­tament de afaceri.

Unde nu găseşti plăceri la vârsta asta! T â ­nărul nostru funcţionar e în Petersburg, e mul­ţumit, cu toată fizionomia lui cam speriată. In aer este un frig scârţâitor de vre-o treizeci grade Réaumur. Teribilul copil al Nordului, vis­colul se învârteşte în furie, luând vederii tro­tuarele sub un val neegal şi bizar, orbind în voie pe trecător, încărcând cu grele suluri gu-lerile blanelor, mustăţile oamenilor, nările do­bitoacelor; dar, printre glaciala şi grozava lu­mină pe care de promoroacă, este undeva, la un ai patrulea ori al cincelea cat, o fereastrue care proiectează o lumină veselă, iar în odăiţa pe care o descopere ea, la lumina a două mo­deste stéarine, la eolcotuli ibricului de ceaiu. bate o inimă caldă care se întreţine solitar ci? un suflet curai; aici se ceteşte o frumoasă pa­gină dintr'un poem rus plin de inspiraţie (din acte cu cari Dumnezeu se milostiveşte uneori ' să-şi dăruiască Rusia lui), şi care aprinde, care înalţă imaginaţia unui tânăr cast cum nu se în­tâmplă, cum nu poate să se întâmple în alte ţări aşezate sub un cer mai splendid.

In curând Tentetnikof se obişinui cu servi­ciul său, încurând serviciul public încetă de a ti cum îşi închipuise el la început, cea dintâi afa­cere, întâiul scop al existenţei sale, şi fu lăsat de el pe planul al doilea. El contribui prin re­paraţia orelor de birou, să-1 facă să aprecieze mai bine clipele de libertate şi zilele de odihnă. Unchiul său, consilierul de stat actual, îşi pusese în gând să exploateze cât de puţin pe scumpul său nepot, dar nepotul nu întârziase să ghi­cească pe Excelenţă , să pătrundă vederile ve­nerabilului său unchiu.

Printre prietinii lui Andrei Ivanovici, care număra un număr destul de bun, se găseau dc' cari erau din acei ce se zic nemulţătniţi. Ei a-veau din caracterele acelea numite posdee, cari nu pot suporta fără agitaţie nu numai ne­dreptatea, dar nici chiar nimic din ceea ce iu ochii lor numai pare a fi o nedreptate o căl­care de lege. Oneşti în materia de prinicip i, dar necredincioşi ei înşişi la aceste principii 'n faptele lor, pretinzând o mare toleranţă pent r persoanele lor, şi în acelaş timp plini de into­leranţa pentru altul, ei avură asupra lui o marc: toleranţă pentru persoanele lor, şi în acele? timp plini de intoleranţa pentru altul, ei avură asupra lui o mare influenţă, şi prin căldura lim-bagiului lor colorat şi printr'un fel de nobilă in­dignare împotriva societăţii. După ce-i aţâţară nervii, după ce-i tulbură fierea şi-au aruncat în el geremeni de iritaţiime, ei îl făcură să ia obiceiul de a observa o mulţime de şiretlicuri pe cari nu le observase până atunci.

Va urma.

ßed&etor responsabil: Constantin Sank

Pag . 1 4 . „ROMÂNITE" Dnminecă, 2 9 Septemvrie 1 9 1 2 .

MINISTERUL FINANŢELOR Direcţiunea Contabilităţii Generale a Statalul

şi a Datoriei Publice. Datoria Publică.

Nr. 88752 August 1912

PUBLICAŢTUNE A 36-a tragere la sorţi a titlurilor de rentă

4 % amortibilă din a. 1894, int. împrumutul de Lei 120,000.000 se va efectua în ziua de 18 Sept. (1 Oct.) 1912, la ora 10 dimineaţa în sala specială a Ministerului Finanţelor, conform dispoziţiuni-lor stabilite prin regulamentul publicat în „Moni­torul Oficial" Nr. 245 din 7 Februarie 1906.

L a această tragere se vor amortiza titluri pentru o valoare nominală de Lei 1.018.500 în proporţia următoare :

51 titluri à 5000 lei 255.000 lei 123 „ „ 2500 „ 307.500 „ 303 „ „ 1000 „ 303.000 „ 306 „ „ 500 „ 158.500 „

Titluri 783 p. o valoare nom. de 1.018.500 Lei Publioul este rugat a asista la tragere.

Dir«etorul Comptabilitaţii Gen a Statului ţi a Datoriei Publice

D. PetroTicl .

G U G H T H U G O B I S E R I C A - A L B Ä s t r . B e c k e r 6 .

DEPOZIT de renumite maşini PFAFF pentru cusut, de cârpit ciorapi şi brodat.

MAŞINI de cusut P H Ö N I X şi NAN-M ANN, biciclete S T Y R I A şi W A F F E N R A D toate părţile constructive la maşini de cusut

şi biciclete cu preţurile cele mai ieftine. A T E L I E R pentru reparaturi foarte bine aran­

jate, motor electric. PĂRŢI CONSTRUCTIVE electrice, sonerie, lămpi de buzunar aparate de electrizat. IN ATENŢIUNE : nu ţin agenţi voiajori şi aşa preţurile sunt mai ieftine, cu firmele şi agenţii acestora trimişi pe sate nu stau în

nici o legătură.

[Se 7 1 - 1

Salon de haine bărbăteşti J . S c h n e i d e r , S i b i i u

Hermannsplatz 8, etagiul I. Palatul Habermann. (Nagyszeben).

B

Frideric Honig A r a d , str. Rákóczi nr. 11—2!

Premiat la 1890 cu cea mai mare medalie de stat.

turnătorie, fabrică de clo­pote şi metal, aranjată : pe motor de vapor :

28. Po 5 - ] Fondat la 1840.

Cu garanţie pe mai mulţi ani şi pe lângă cele mai favorabile condiţii de plătire — recomandă olopotele sale cu patentă ces. şi reg. invenţie proprie, cari au avantajul că faţă cu ori-ce alte clopote la turnarea unui şi aceluiaş tare şi cu sunet adâno — se face o economie de 2 0 — 3 0 percente la greutatea metalului. Reco­mandă totodată clopote de fer ce se pot învârti şi postamente de fer, prin a căror întrebuinţare clopotele se pot scuti de crepat chiar şi cele mai mari clopote se pot trage fără să se clatine turnul. Reco­mandă apoi transformarea clopotelor vechi în coroană de fer, ce se pot învârti cum şi turnarea din nou a clopotelor vechi sau schim­barea lor cu clopote nouă pe lângă o suprasolvire neînsemnată.

Liste de preţuri şi cu ilustraţiuni — la dorinţă se tr imit g r a t i s .

Orova Károly, B u d a p e s t , V., Kálmán-utca 24. -

inginer-mechanic diplomat.

_ Telefon 146—38.

Reprezentantul fabricei de lucrare a lemnului de specialitate:

T t I G H E R T & S O H N . L I E G N I T Z . SPECIALITĂŢI: Herestraie rapide şi cu două tăişuri instalare completă de herestraie cu aburi şi uzine. Garnituri pentru tă iatul lemnelor cu elevator sigur.

Mare depozit în maşini şi unelte pentru lucrarea lemnului pe seama masărilor şi inginerilor!

Condiţiuni favorabile de plată ! [O 43—] Catalog tr imit gratuit .

• I I I ~

Prima fabrică in Ungaria de nord alui Kozár Lajos pentru ţesutu l şi împlet i rea s i rmei ( d r o t ) , îngrăd i r i ( g a r d u r i ) , to t fe lu l de s i te , c iur , o r n a m e n t e de lăcătuşer ie , cons t ruc ţ i i de f ier, sobe ( şpa rhe r tu r i ) , cup to raşe în U N G V Á R F a b r i c ă totfeiui de garduri din sîrmă (drot), din a r a m ă galbină, din fier lustruit cu cositorin B a u argint viu, ţe­sături de rabit, rosteie de ciuruit, coşeri pentru petriş şi trest ie împletită pentru pla­

fond (s tructură) . Despărţământ deosebit pentru fabricarea lucrărilor pentru edificii şi ornamente de lăcătuşerie , cori­doare, trepte, grilaje de fier, verande din sticlă, uşi de fier scutite contra focului şi construcţi i de fier. Despărţământ din nou aranjat pentru fabricarea a totfeiui de sobe (spar-lierturi) dela e secu tarea c e a mai simplă până la c e a mai pom­poasă, cu îmbrăcăminte de pământ (cahale, olane) în colori sau albe. P r o s p e c t t r im i t g ra t i s . V i n z ă t o r i l o r p rocente c o r ă s p u n z ă t o a r e .

• ' - ' «Vi Premiat cu medalia cea mare Ia expoziţia milenară din Budapesta în 1896.

ti!S$^h Turnătoria de clopote. - Fabrica de scaune de fier pentru clopote aiul

A N T O N I O N O V O T N Y , TIMIŞOARA-FABRIC.

Se recomandă spre pregătirea clopotelor nouă, precum la turnarea de nou a clopotelor stricate, spre fa grea de clopote întregi, armonioase pe ga­rantie de mai mulţi ani, provăzute cu adjustări de fier bătut, construite spre a le intoarce în uşurinţă în ori-ce parte, îndată ce clopotele sunt bătute de o lăture fiind astfel scutite de crepare. — Sunt recomandate cu deosebire C L O P O T E L E G Ă U R I T E , de dânsul inven­tate şi premiate in mai multe rânduri, cari sunt provăzute în partea su­perioară — ca violina — cu găuri ca figura S şi au un ton mai intensiv, mai adânc, mai limpede, mai plăcut şi cu vibrare mai voluminoară decât cele de sistem vechiu, astfel, că un clopot patentat de 327 klg. este egal in ton cu un clopot de 461 kilograme patentat după sistemul vechiu. — Se mai recomandă spre facerea scaunelor de fier bătut, de sine stătătoare, - spre preadjustarea clopotelor vechi cu adjustare de fier bătut — ca şi spre turnarea de toace de metal. — Prehiri-curente ilustrate trimit gratuit

Duminecă, 29 Septemvrie 1912. „ROMÂNUL"

In atenţia celor ce zidesc casei

TEODOR CIOBAN ZIDAR DIPLOMAT ŞI ARCHITECT

ARAD, Str. Deák-Ferencz 20. • • • <m

Cu onoare Incunoştiinţez pe on. public, că

în b r a n ş a a r c h i t e c t o n i c ä execut tot felul de întreprinderi, transformări de zidiri vechi, repararea de biserici române si şcoli, precum şi zidirea lor.

Cu planuri şi budgete servesc cu preţuri eât se poate de moderate. Comande primesc atât în loc, cât şi în provincie. Rugând spri­jinul on. public român lemnez

(Co 105—50) Cu st imă

T e o d o r C i o b a n .

VAI!

M ă î n e a c ă a f u r i s i t a a s t a d e t u s ä .

Pastilele de piept a lui E G G E R sunt cele mai bune şi cu efect grabnic şi sigur în

contra T U S E I , R A G E L E I , şi F L E G M E I . Au un gust foarte bun ! Nu str ică apetitul!

Cutia cu 1 şi 2 coroane. Cutie de probă ou 5 0 fii.

Se c a p ă t ă la farmacii şi droguerii.

VIVAT!

P a s t i l e l e d e p s p í » I u l E g g e r , c ă c i î n scurt timp m'att findecat.

M a g a z i n u l pr inc ipa l şi de d e s f a c e r e : O r . E G G E R L E D şi E G G E R I. B u d a p e s t V I , , R é v a h i , 1 2 n. In ARAD se poate căpăta la următoarele farmacii : Berger Gyula, g. Földes Kelemen, G( es László, Hajos Árpád, Hauer Lajos , Krebsz Géza, Kárpáti J á n o s , U. Kossuth Pál, Ring Lajos, Rozsnyai K. SzokolySándor, şi Vojte Kálmán, apoi în drogeriile: Hanzu Nesztor, Török Andor és Társa, şi Vojîek és Veisz. Se mai poate căpăta în : Gyorok, la farmacia, Másznyik Daniel, în Magyar Pécska la: A die Gy. Lajos, în Pécica-Româna la: Ioan Roesin, tn Simand la: Csikv Lukács , şi în Szikszón: Füredi Ede.

(Le 412-26)

M a g a z i n e l e a r » t i c l i i p e n t p u b i a e x » i c i ş i p x » e o ţ i .

GHEORGHE lANCOVICI Forray utca n - r u i

Postavuri de re­verenzi, b r â u r i , preoţeşti, roşii, vâ-: nete şi negre :

Aduc la cunoştinţa onoratului public că au sosit

n o u t ă ţ i l e d e t o a m n ă în stofe, mătăsuri, flaneluri, delaimiri, parche-turi, ciorapi împletiţi în temniţă, şi multe alte : : articole cari nu se pot toate înşira : :

Cea mai bogată magazie în articlii pentru sfintele bi-: serici şi preoţi :

J a ' 3 3 9 — 2 0 )

C ă l ă t o r i a din Alpi 1 9 1 2

i FIAT i primeşte caunica maşină austriacă

Preţul TEAM U Z I N E L E F I A T A . G. Viena, I., Karîner-ring 15 . Fi ' iala ungureasca : B U D A P E S T A ,

V, Szabadság-tér 18 .

E 2 9 5 - 5

F » r e ţ i » r i » o l i c l e esi i e f t i n e !

F r a f i i K l u b i f s c h k o atelier pentru instalaţiuni electrice şi de altă pu­tere, apaducte, vane de scăldat, colorifer şi cana­lizare. — Atelier de maşlnt, lucrări de aramă şi lăcătuşerie tn S I B I I U , Elisabetgasse Nr.50 Rugim on. public pentru încredinţarea ori-cărei lucsîàde branşe. Totodată ne luăm voia ai atrage atenţiunea » S L *a

clouzetuli' rezis­tent la îngheţ, invenţie proprie.

Brevetată sub Nrul. 53032.

Are calităţile: L Se poate monta în ori­ce loc, fîind eschi-să ; posibilitatea de

a îngheţa apa. 2. Prin spălarea repede foloseşte apă puţina. 3. Jn urma construcţiei simple, fimcfionmzö sigur şiiîndelungat. Este îndeosebi de recomandat i;i casele vechi, deoarece introducerea seT face cu ir.'.cz cheltuială. — Este deci interesul proprietarilor de :ase ca să caute a-şi aproviziona casa cu astfel de clozet

Instalateurilor şi negustorilor dau rabat Ne luăm voia mai departe de a reco­manda în atenţia onoratului public)

vase d e a r a m ă , căldări de a r a m ă şi p ic ioare pentru

i că ldăr i d e t in ichea. 1

B x e > c u t a r e s o l i d a , 1«. o r i > c e l u c r a r e :

1 6 . „ R O M A N U L 4 Dominica, 29 Septemvrie 1912.

Una spune celeilalte ! 1

cä totuşi

m a ş i n a l e de cusut „ P P A P P "

sunt cele mai bune, atât pentru scopuri industriale cât şi pentru economia casei, foarte potrivite la cusut broderii, albituri şi cârpit ciorapi, unica maşină pe lume cu mers uşor, «ingurul reprezentant mecanicul

H A M M E R V I L M O S magazin de biciclete maşini de cusut şi gramofoane. A R A U , Piaţa Libertăţii 7 . (Telefon Nr. 96) Mare epozit în plăci româneşti pentru gra­mofon. Lucrătoare specială pentru reparaturi.

CEARCĂŢI NOROCUL! Deja în 5 Ost. a. c. va fi tragerea proximă a lozurilor d#la

Prima Cassă d» Păstrare Pestană din Patrie, su un e â f o g principal ds :

C O P . 4 0 0 . 0 0 0 .

Spr» a putea înlesni cumpărarsa acestor lozuri fiecărui le vindem de prezent pe lângă

3 4 x > a t e l u n a r » * et 5 o o i > o a n e .

Deja după primirea primei rate i-se estradă cumpărătorului Lista legală de rate, în care se induce Seria şi Numărul lozului care i-s'a vândut şi pe a cărei bază va putea participa la toate tragerile viitoare, iar eventualele câştiguri sunt în întregime ale iui. După plătirea totală a ratelor lunare i-se trimite cumpărăto­rului obligaţiunea originală.

ADMONIŢIUNE ! Câştigul cel mai mic este

mai mare ea preţul lozului, care se ureă până la suma de cea. 125 coroane. In caz, că proprietarul va câştiga câşti-tigul eel mai mic, va primi afară de suma câştigată şi un cupon în valoarea de cea 55 cor., ou care apoi va putea parti­cipa la toate tragerile viitoare la câştigurile principale.

Astfel perderea banilor este eu totul esehtsă.

TRAGERILE ANUALE! în 5 Februarie

„ 5 Iunie şi în fine în „ 5 Octomvrie

C Â Ş T I G U R I L E : Cor. 400.000 —

şi o mulţime de câştiguri mai miei în suma totală de oca:

Cor. 1 ,210.000'— Tragerea ultimă va fi în

anul 5 1979 Octomvrie.

Nu vă r&sgîndiţl mult ei ne tr imiteţ i rata primă spre a vă putea estrada Lista de rate pe a cărei bază veţi putea parti­cipa şi la tragerea proximă.

Toate comandele sunt a se adresa către institutul

Ustredna Banka Ucastinny Spolok. BUDAPEST, VI. Váci-körut. 31.

fű 416—V

Vânzare ocazională! Preţuri foarte ieft inei

Magazin de dantele Arad, str. Asztalos Sándor4. £9 7 Nu daţi ascultare reclamelop pasunătoax>e, fiiniică eate în interesul

d-voastpa net cumpăpaţi mărfuri bune şi ieftin*».

S e vor pune în v â n z a r e u r m ă t o a r e l e m ă r f u r i i e f t ine Dantele dela 2 fii. Ţesături de dantele dela 50 fii. Gulere de dantele în orice fason. Decoruri nentru baine, în orice txeeuţie. Cordele late, în orice coloare, 1 m. 60 fii. Ciorapi de mătasă; mouslin în orice co­

loare, cor. Î'IO. Ciorapi ordinari pentru femei 3 păr. cor. P — Ciorapi fiour călit. I. 3 păr. cor. 2'40. Ciorapi cu vărgi pt. bărbaţi 3 păr. cor. 1'20 Ciorapi pentru băieţi, în orice mărime

dela 30 fii. Ciorapi de mătasă pentru femei 4 cor. Mănuşi de aţă 40 fii. Mănuşi lungi de mătasă 3 cor. Mănuşi de piele glacé lungi cor. 3"60 fii.

Năfrămi de buzunar de batist pentru fe­mei 20 fii.

Tricouri de vară pentru copii 50 fii. Batist pentru scutirea corsetului 60 fii. Jupoane de lister şi ciot cu creţele duple

3 coroane. Jupoane de mătasă taft în orice coloare e. 7. Talii de mătasă 6 cor. Tain de batist cor. 2'40 fii. Halaturi de debn, execuţie frumoasă 6—6"50

coroane. Cămeşi pentru femei din sifon „R". 1'60 cor. Pantaloni pentru femei din sifon „R" 1'80 „ Cămeşi de zefir pentru turişti, execuţie

elegantă 2'60 cor. Cămeşi de zefir fără guler 2*80 cor.

Cămeşi albe din sifon „R" pentru băr­baţi P 9 8 cor.

Cămeşi de noapte din sifon R. 2 6 0 cor. Pantaloni albi, croi francez, Köpper I,

2-80 cor. Gulere pentru bărbaţi, călit. 1 .30 şi 12 fii. Manşete pentru bărbaţi „ „ 40 fii. Bretele în orice coloare 70 fii. Cravate de mătasă p. bărbaţi 30 fii. Ploiere pentru bărbaţi şi dame 2"80 cor. Albituri fine pentru femei, acoperitoare

de dantele pentru porturi, stori, draperii, covoare, linoleu.

Mătăsuri tatft şi messalin, dantele şi ţe­sături de dantele, asortiment foarte bogat.

Madeire brodate, corsete Reform eto. etc.

Rugăm să vă convingeţi fără obligamentul de a cumpăra. P r e ţ u r i ieft ine!

Cu stimă: Magazinul de dantele (Csipkeáruház).

Te le fon: 9 3 2 . [Qe 8041

A t e n ţ i u n e ! M a r e a s o r t i m e n t de M a d e i r a , i M a r e aso r t imen t da dante le

şi ţ esă tu r i de dan te la .

Duminecă, 29 Septemvrie.

Declaraţia ambasadorului rus din Sofia.

Sofia. — Ambasadorul rus de aici, Necludov declarîndu-se asupra expozeului contelui Berch­told şi a situaţiei din Balcani a spus că împăr­tăşeşte părerea pesimistă a contelui Berchtold. Posibil ca deocamdată străduin;ele pe lângă re­gele Ferdinand şi guvernul acestuia vor împie­deca isbucnirea iocului, dar pericolul acesta va isbucni cu atât mai vehement Ia primăvară dacă Turcia nu va realiza până atunci adevăratele reforme pentru vilaietele cu poporaţie creştină.

Alarmă de răsboi.

Sofia. — S'a răspândit ieri vestea că Bul­garia ar fi declarat răsboi Turciei. Fa tă cu a-ceasta agenţia bulgară anunţă: Ştirea, care a alarmat străinătatea că Bulgaria ar fi declarat răsboi e lipsită de ori ce temei.

Belgrad. — P e lângă.toate asigurările prim-ministrului Paşici, că nu e nici un motiv pen­tru teama de isbucnirea răsboiului, s'a răs­pândit vestea că în Bulgaria s'a dat ordin de mobilizare. Ştirile aceste alarmante au cauzat mari pagube comercianţilor. Spiritele aci tate au fost sbiciuite şi mai mult de ştirea că Tur­cia a reţinut la Zebivce cele 25 vagoane cu material de răsboiu sârbesc. Pe lângă aceasta Turcia n'a dat permisia de trecere încă pen­tru 45 vagoane. Regele Petru cu considerare la dispoziţia răsboimcă şi-a amânat călătoria sa plănuită la Topola.

Măsuri împotriva presei.

Sofia. — Guvernul a luat măsuri energice în portul Vathi al insulei Samos vaporul gre-ştiri neliniştitoare. Mai multe ziare au fost con­fiscate. Telegramele sunt supuse celei mai stricte cenzuri. Mai multor ziare din Româ­nia, cari publicau ştirile bulgare, li s'a subtras debitul poştal.

Ministrul sârbesc de răsboi în Sofia.

Sofia. —- „Utro" anun;ă din Belgrad că mi­nistrul de răsboi al Sârbiei, Putriik, ar îi călă­torit în secret la Sofia, ca să confereze cu băr­baţii de stat ai Bulgariei asupra oienzivei co­mune a Serbiei şi Bulgariei împotriva Tur­ciei. La reîntoarcere ministrul sârbesc a fost asediat de ziarişti, dar n'a voit să trădeze ni­mic despre scopul călătoriei la Sofia.

Un grav conflict cu Grecia.

Athena. — Trupele turceşti au bombardat importul Vathi ai insulei Samos vaporul gre­cesc Humeli pe care se afla în acel moment ambasadorul g recesc din Alexandria şi con­sulul " recése din Samos. Ministrul de externe al Greciei a declarat acest incident de foarte serios. Guvernul grecesc a încredinţat pe re­prezentantul său la Poartă să protesteze ener­gic şi să ceară lămuriri şi satisfacţie pentru cele întâmplate. Dacă Turcia nu va da satis­facţie îndestulitoare, guvernul Greciei e decis a trage consequenţele cele mai extreme.

Răscoala generală a Malisorilor.

Salonic. — Fiind ruptă legătura telegrafica cu Scutari mai mulţi notabili din Scutari au mers la Durazzo, de unde au trimes ştirea că, răscoala Malisorilor e generală. Intre morţii luptei de lângă Tuzi s'au aflat şi muntene°"rini. In apărarea localităţii Tuzi au fost trimesi re-difii din Scutari . In locul acestora s'au concen­trat în Scutari toate trupele din împrejurimea Kastrat-Hoti. Malisorii folosindu-se de împre­jurarea aceasta au ocupat mai multe sate fără nici o m'cătură de sânge. Trupele din Scutari , în caz de atac nu se vor putea apăra împo­triva Malisorilor si oraşul va fi constrâns a se preda. Essad P a ş a a plecat cu o divizie în aju­tor spre Scutari. A plecat încă la Scutari Has­san R e y din Pristina şi Riza B e y din Djakova.

Tratativele de pace.

Roma. — Din Ouchy se anunţă că tratativele continuă dar în câteva zile Turcia va fi pusă în faţa unei alternative. Trăgănarea prea lungă nu voiesc să o mai sufere nici Italia, nici puterile.

„ R O M A N U L "

Constantinopol. -- Ministrul de comerţ Re -sid Paşa a plecat spre Şviţera cu instrucţii defi­nitive pentru începerea tratativelor oficiale. Dacă se va afla o formulă referitor la suveranitate se vor începe imediat tratativele oficiale, pentru cari primul împuternicit e Resid Paşa .

iNFORMAŢIUNl Arad, 2 8 Septemvrie 1912 .

Potop. „ Ş i a v ă z u t D u m n e z e u , că f i i i o a m e n i l o r s u n t r ă i . . .

şi a l ă s a t a s u p r a l o r p o t o p d e a p ă . . . "

C u v i n t e l e a c e s t e î m i r ă s u n ă in u r e c h i c a u n b l e s t e m ,

c u m p r i v e s c p o s o m o r i t p r i n g e a m u l v a g o n u l u i .

D e a m â n d o u ă p ă r ţ i l e , M u r ă ş u l a n ă m o l i t s ă n i ă n ă -

t i ! r i In p â n ă sus . . . A b i a s e v e d e p e a l o c u r i s p i c u l p o ­

r u m b u l u i !

C e v a d e d o s u p t u l a c e s t u i p o t o p y

S ă m ă n ă t u r i d e t o t s o i u l , cu e s c e p ţ i a h o l d e l o r d e

arau, c a r i au .vt-ăjiat, m ă c a r pe j u m ă t a t e , d e u r ç i a a c e ­

s t u i c a t a c l i s m .

L a o h a l t ă , t r e n u l t r e c e m a i î n c e t , f ă r ă a s e o p r i ,

c ă c i t e m e l i i l e l i n i e i f e r a t e s u n t s u b m i n a t e .

T n ş i r d e c a s e a c o p e r i t e cu s t n h , s e î n t r e v e d e , n ă ­

m o l i t î n v a l u r i l e t u l b u r i p â n ă l a j u m ă t a t e a f e r e s t r e l o r

s c u n d e .

C â t e v a g ă i n i ,se c a ţ ă r ă p r i n s ă l c i i l e d i n a p r o p i e r e ,

P l i v i n d cu s p a i m ă l a v a l u r i l e d e s l ă n ţ u i t e , c a r i s e r i ­

d i c ă d i n c e în c e m a i s u s , î n v r e m e c e ' c â r d u r i d e

r a ţ e şi d e g â ş t e , î n n o a t ă l i n i ş t i t e şi s i g u r e p r i n b a l t a

i m p r o v i z a t ă .

D e s l u ş e ş t i l a î n t â i a p r i v i r e , că l o c a ş u r i l e s u n t p ă ­

r ă s i t e .şi c ă o a m e n i i s ' a u r e f u g i a t d e a c o l o în p u t e r e a

« o p t i i , p r i n g e a m u r i , p r i n p o d , a g ă ţ â n d u - s e d e b â r ­

n e , s a u d e f u n i i l e , c e li s e î n t i n d e a u .

A m s c ă p a t c u v i a ţ a .

D a r v a l u r i l e f l ă m â n d e a u < u t r o p i t şi a u n ă m o l i t

m u n c a d e un a n a b i e ţ i l o r o a m e n i , s t r i v i n d în c â t e v a

c l i p e d e u r g i e t o a t e n ă d e j d i l e lor de gospodari harnici. V i n e t o a m n a , cu z i l e l e e i r e c i , cu v â n t u r i l e , c e t e

p ă t r u n d p â n ă l a o a s e ; v i n o i a r n a g r e a , o b i ş n u i t ă s ă

a f l e c â t e v a h a m b a r e p l i n e şi l a c e l d i n u r m ă g a z d ă .

Ş i h a m b a r e l e v o r f i g o a l e .

JS'u v a fi c u c u r u z n i c i p e n t r u î n ă l a i u , n i c i p e n t r u

m ă m ă l i g ă , n i c i p e n t r u î n g r ă ş a t u l g a l i ţ e l o r .

Ş i p l o a i a c u r g e î n t r ' u n a d i n v ă z d u h u l d e p l u m b :

C u r g e c a o n e î n d u r a r e , c e n u c u n o a ş t e m a r g i n i . . .

O a m e n i i s t a u b u i m ă c i ţ i , cu p r i v i r e a a ţ â n t i t ă î n g o l ;

li s e r i s i p e ş t e şi c e a d in u r m ă s p e r a n ţ ă : s ă m ă n ă t u r i l e

d e t o a m n ă . D e a c u m p u ţ i n ă î n c e d e r e m a i a u în e l e !

C e v a fi a t u n c i I a p r i m ă v a r ă , — .mă î n t r e b c u

g r o a z ă .

C u t o t s g o m o t u l t r e n u l u i , a u d în u r m a m e a un h u e t

a s u r z i t o r . E , p a r ' c ă un t r e n eu o v i t e z ă e x t r a o r d i n a r ă ,

c e s e n ă p u s t e ş t e a s u p r a n o a s t r ă , a m e n i n ţ â n d u - n e să

n e a j u n g ă şi s ă n e « t i v e a s c ă î n o r i c e c l i p ă .

E l n e v a a j u n g e .şi n e v a s t r i v i , c u s i g u r a n ţ ă .

C ă c i t r e n u l e c o n d u s d e un m a ş i n i s t a t o t p u t e r n i c :

M a j e s t a t e a S a F o a m e a . . . Petronius .

. .üakiii. H a r a k i r i ! un c u v â n t î n s p ă i m â n t ă t o r , c a r e

a r î n s e m n a î n l i m b a n o a s t r ă „ s p i n t e c a r e a p â n t e c e l u i " .

In l i m b a j a p o n e z ă î n s ă , c u v â n ù u l a c e s t a î n s e a m n ă

. . d e s p ă r ţ i r e f e r i c i t ă " .

L a s c a d i o T i e a r n , u n u l d i n c e i m a i b u n i c u n o s c ă t o r i

a i I a p o n i e i , e x p l i c ă a c e a s t ă s i n u c i d e r e î n s p ă i m â n t ă t o a r e

p r i n s i m ţ u l d a t o r i e i c a r e î n s u f l e ţ e ş t e p e i a p o n e z . „ P r i n ­

c i p a l u l s c o p a l v i e ţ i i e s t e d a t o r i a " , s p u n e i a p o n e z u l .

Si p e n t r u a - ş i p u t e a Í n í e p l T n T ' o r i c a n d d a t o r i a , o m u l

t r e b u i e f i e s t ă p â n p e s i n e , şi l a a c e a s t a t i n d e o r i c e

i a p o n e z . C e p o a t e fi î n s ă m a i m ă r e ţ , d e c â t s ă f i e c i ­

n e v a , p â n ă î u t r ' a t â t a s t ă p â n p e s i n e , î n c â t s ă nu s e

t e a m ă d e m o a r t e ! C i n e n u s e t e m e d e m o a r t e , n n s e

t e m e d e n i m i c ! C i n e v r e a . s ă - ş i d o v e d e a s c ă n e v i n o v ă ­

ţ i a s a u s ă - ş i i s p ă ş e a s c ă v i n a , r e c u r g e l a „ H a r a k i r i " .

V r e i s ă c a p e ţ i a u t o r i t a t e , să r u ş i n e z i p e u n d u ş m a n ,

r e c u r g i l a „ H a r a k i r i ' ' . D a r c e a m a i n o b i l ă î n t r e b u i n ţ a r e

a lu i H a r a k i r i , e a t u n c i c â n d c i n e v a r e c u r g e a c e a s t a ,

p e n t r u a nu s u p r a v i e ţ u i u n e i f i i n ţ e i u b i t e . N o g i a d a t

d o v a d ă p r i n g e s t u l l u i , că e p ă t r u n s d e m o r a l a j a ­

p o n e z ă .

H a r a k i r i e un o b i c e i u s t r ă v e c h i u . M a i î n t â i m i j l o c u l

a c e s t a e r a î n t r e b u i n ţ a t n u m a i d e r ă s b o i n i c i i c a r i n u

p u t e a u s u f e r i s ă f i e î n v i n ş i .

N o b i l i l o r c o n d a m n a ţ i l a m o a r t e , c a r i t r e b u i a u să

m o a r ă d e m â n a c ă l ă u l u i , li s e p e r m i t e a s ă r e c u r g ă l a

H a r a k i r i , şi d e c â t v a t i m p e x i s t a u d o u ă f e l u r i d e H a ­

r a k i r i : s i n u c i d e r e a , v o l u n t a r ă şi c e a p o r u n c i t ă p r i n

s p i n t e c a r e a p â n t e c e l u i .

1 !'

P r i e t e n i i c e l u i d e s t i n a t m o r ţ i i s e aduna : • r ' u n

t e m p l u î m b r ă c a t în a l b , şi c o n d a m n a t u l a p ă r e a ; h a i n e

a l h e d e d o l i u . S p a d a — u n e a l t a u c i g ă t o a r e - , - -,- î n v e ­

l i t ă a f a r ă d e v â r f , p l e a c ă f a t a s o l e m n şi pune imina pe

s p a d ă . U n p r i e t e n c a r e î n d e p l i n e ş t e f u n c ţ i u n e a o ) i o ; i -

f i c ă d e a-1 s e c o n d a , s t ă î n d ă r ă t u l l u i . Ş i pt- •"><[.] c o n ­

d a m n a t u l i ş i f a c e c u v â r f u l s p a d e i o t ă i e t u r a t e u g ă

d e 2 0 c e n t i m e t r i , d u p ă t r a d i ţ i e , f a c e u n s e m n .ü- 'c i -nu-

i i i i c a r e a ş t e a p t ă . S e c o n d a n t u l î ş i r i d i c ă a r m « . ,-' d u p ă

o s e c u n d ă , c a p u l c o n d a m n a t u l u i s e r o s t o g o l e ş t e p e

j o s . P â n ă în 1 8 7 1 . s a m s a r i i c o n d a m n a ţ i m u r e .vi ie f e ­

l u l a c e s t a .

Pentru fondul ziariştilor Domnul R e mu s B o r t o s din Timişcubin a trimis adinini-traţiei noas t re pentru fondul ziariştilor stima de 2 0 coroane . T r ă i a s c ă !

D. general Averescu decorat. Din Viena primim ştirea că Ai. S. monarhul nostru a •/< •••/"•<// pe dl general Averescu, şeful statului m;if<," ro­mân, cu marea cruce a ordinului Leopold.

Teoiogii români di/z Arad pentru aeropia/.'ul Vîaicu. Teologii români din seminariul gi. or. român din Arad au trimis administraţie' .zia­rului nostru suma de 40 cor. pentru aerr.TuM'a! Iui Vlaicu.

Sosirea AA. L L . RR. principii Ferdina.'m şi Carol la Sinaia. Alaltăeri, cu trenul de Arad, au sosit la Sinaia AA. L L . R R . prinţul Ferdi­nand şi principele Carol însoţit de gene­ralul Petricari . Pe peronul gării AA. LL. '•'!?. au fost întâmpinate de d-nii Titu Maiorescu. generalul Robescu etc. După ce Alteţele L o r s'au întreţinut puţin cu cei prezenţi, au i ' eca cu un automobil al Cartei, la castel — Au\, Sa R. Principesa Maria împreună cu Auw-'.ii săi copii vor sosi din străinătate pe la incepu-tul lui Octomvrie.

Principii Ferdinand şi Carol vor n ! c : : . ' i \ câmpul de manevre la 18 Septemvrie v. iar A\. Sa Regele în ziua de 20.

Pentru Reuniunea femeilor române din Ära« au dăruit mai nou următorii:

Lista d-nei Livia Dr. Vuia. ArhimandiU Mi-trofor Dionisie superiorul sf. Mănăstiri—Sinaia 100 lei, Moise Boieru, Azuga 10 lei, George Meissner Azuga 10 lei, G. I. Grupper, Braiia 10 lei, Franz Plesk, Azuga 20 lei, I. G. J a u c : ; . Azuga 20 lei, E . Arghiriadi, Sinaia, 20 lei „Ba Sinaia" soc. coop. de cred. şi ec. 30 lei. Un ci.-. :. anonim 20 lei, 1. Sângeorgian Sinaia 10. ':•:*... 240 lei. Aurelia Dr. Petrán casieră.

Cununie. Prietenul nostru d-nul Dr. JXU-K-.-B o t i o c, advocat în Siria s'a cununat Limi în catedrala din Arad cu d-şoara Angela R ,> d o-v a n , nepoata fruntaşului nostru din loc- . • dl Dimitrie D o b r ă u. Simpatica perecht . bi­nevoit să dăruiască şi cu această ocazie ia .ti­clui ziariştilor români din Ungaria zec-.' -.'<>• roane. Tră iască!

Sosirea dlui general Averescu în Buci-. Mi. Din Bucureşti ni se scr ie : D. general de in-" ic Averescu, şeful statul majorului al române a sosit Joi ia orele 12 şi 5 m. în Bucu­reşti cu expresul de Vârciorova. La gară 'R-i a fost întâmpinat de d-nii colonel Christesci; s-.ib-şeful statului major, colonel Stratilescu s d a i secţiei opoziţiilor dela statul-major, căpitan m rezervă principele Valentin Bibescu, din pt : ie a ligei naţionale aeriane, locotenent-adjutant Milcoveanu cât şi alţi mulţi ofiţeri de sta: ma­jor.

D. general soseşte din Austria unde a .-stat la manevrele de acolo. S e ştie că Man... 11 Septemvrie a. c. d. general Averescu a •. • ' reţinut la dejun — în urma audienţei avute --de împăratul Francise losif, cu care ocaziune i-s'au făcut onoruri deosebite.

Necroîog. Teodor Fodor paroh emerii gr, cat. şi v.-protopop onorar a răposat alaltă-jn la 24 Septemvrie 1912 în etate de 80 de am şi 56 de ani ai preoţiei. înmormântarea a foi. i i i 26 Septemvrie 1912. în cimiterul gr. cat. d i ü Băgau.

Odihnească în pace!

Pag 1 0 M Â N U L ' « H B W l W l f f » ; t ' T » f

Duminecă, 2 9 Septemvrie.

Pentru fondul „Victoria şî Eugenia Tordă-nu". Dl Constantin M e d r e a , viitor preot, mireasa d-sale Mărioara F 1 o r e a, ambii din inaş, au dăruit în loc de anunţuri de logodnă,

cor. la fondul „Victor şi Eugenia Tordă-inu" pentru înzestrarea fetelor sărace al teniunei meseriaşilor sibieni.

Frumoasa faptă e demnă de toată lauda şi ednică de urmat.

Palatul Aademiei române. In primăvara vii-are vor fi începute lucrările pentru construi-

:a noului palat al Academiei române care va jprinde şi sălile necesare pentru biblioteca :atului. Deoacamdată nemuritorii noştri au ca­nt de acord asupra întocmirei planului. Unii u fost de părere ca întreprinderea şă fie dată nui arhitect român. D. Sturdza însă a susţinut i a reuşit ca planul să fie întocmit de un ar-itect german care a construit şi localul biblio-ecei imperiale din Berlin. Acel arhitect a luat ucrarea cu un rabat de 4 jumătate sub deviz, s'a încredinţat această importantă lucrare în

lonsideratia că nici unul dintre arhitecţii noştri î'a construit pân'acum im local de bibliotecă.

După cum se ştie, pentru construirea acelui ocal statul a acordat o sumă de trei milioane, ;âte 600,000 mii iei pe an plătiţi cu preeaderea din excedente sau prin emisiune le rentă per­petuă.

Clădirea va fi ridicată în frumosul parc al Academiei, din calea Victoriei.

Societatea de iectură „ioan Po^asu" des­părţământul teologic din Caransebeş s'a con­stituit Marţi în 12 Septemvrie . c. în modul ur­mător: Preşedinte: Dr. Moise Ienciu, prof., vi-ce-presedinte: Ioan Imbroane, cl. c. III. S e c r e -tar-notar: Pavel Popa cl. c. III. Cassar : Eugen Popoviciu ci. c. II. Controlor: Antoniu Angel, cl. c . III. Bibliotecar. Teodor lorga, cl. c. II. Vi-ee-bibliotecar: Nicolae Tuca, cl. c . I.

In comisia literară: Petru B o h a r i i i , cl. c. I II , ioan v. Brinzeu, cl. c. III, Eugen Crăciun, cl. c. II., Ioan Quţiu, cl. c. II., A. Conciatu, cl. c. L, şi Pavei Qrecu, cl. c. I.

O şaradă nostimă. UI advocat Dr . V i c t o r Onişor din B i s t r i ţ a a primit, când cu p regă t i r ea sborului Ini Vla icu , u rmătoarea depeşă :

„Ire înce rca t telefonis t iporitzi p laca te b ine ţe nre igur i c i rca uiuci cei sene eonuavana l ogea ciuci peranoane ceizic i priorii auutitze b iner tea . "

S e d f l h ' ii. T e l e g r a m a a fost dată în E l i sabe tupol , t ex tu l era

scris cal igraf ie şi legibi l ch iar ş pentru un anal fabet câtuş de puţin avansa t în s loven i t e . Cet i tor i i noştr i nici ei nu vor găsi d e s l e g a r e aces te i ghic i tor i , tot a tât de puţin ea şi comitetul a rn j a to r din B i s t r i ţ a , cave nu­mai după sos i rea noas t ră a în ţe l e s cuprinsul comuni­catului t e l eg ra f i c ; el e r a a c e s t a :

„Ieri încerca t te lefonez t ipări ţ i p lacate şi b i le te pretur i le c i rca cinci trei şi una coroane lo ja l ine i persoane t re izeci coroane . P reo ţ i i anun ţe în b i s e ­r ică ' ' .

Bă crezi acum că funcţ ionarul poştei din E i i s a b e t o -pol (ori din B i s t r i ţ a ) nu-şi pricepe mese r i a , ori că t r an­sc r ie rea g ro teseă es te in ten ţ iona tă , din oa reca re su­părare pe limba română .

Cazul va fi dus la cunoşt inţa au tor i t ă ţ i lo r i n t e re ­sa t? .

40 medici intoxicaţi. 40 medici ai marelui spital comunal din Viena s'au îmbolnăvit pre­zentând simptoame de intoxicare alimentară. S e presupune că prăjiturile ce s'au servit la ma­să, au fost otrăvite. Direcţia spitalului, a dispus să se facă o anchetă severă în această privinţă. Printre medicii din Viena domneşte o vie agi­taţie din cauza acestei întâmplări. Medicii vor ţine o întrunire, în care se va discuta asupra cazului dela spitalul comunal. 10 medici se află în mare pericol. S ta rea lor inspiră serioase în­grijiri.

Automobil care umblă pe apă este o nouă invenţiuue românească, care s'a dat la iveală zilele trecute. Această nouă invenţie se dato-reşte dlui A. N. Popescu—-Câmpina din Româ­nia. Maşina are forma unui torpilor, posedând 4 roate şi o elice la partea dinapoi a vasului, adecă între roatele dinapoi.. Această elice ser­e s t é pentru a putea funcţiona pe apă. Noua

invenţie a fost brevetată luna trecută de cătră ministrul de interne al României. j

Unde este Gioconda? „Le Cri de Par is" j anunţă că acum câteva săptămâni, un comer­ciant din Paris a cerut să vorbească lui Bérard despre o afacere de cea mai mare importanţă. Bérard îl primi şi iată ce află:

Un corespondent englez al comerciantului fusese însărcinat de „Banca Hoţilor" din Lon­dra să trateze cu guvernul pentru reseumpă-rarea „Qiocondei". In Anglia şi în Olanda, tăi-uitorul nu e pedepsit ca complice al boţului, so-cotindu-se că indulgenţa faţă de el poate în­gădui persoanelor păgubite să reintre în pose­siunea bunurilor în condiţiuni avantajoase. In scopul acesta la Londra şi Amsterdam există bănci de ale hoţilor, cari funcţionează foarte regulat. Cea din Londra pretinde acum că e în măsură să restitue tabloul „Gioconda".

S'au şi începui trativele pe cari Bérard le continuă însă fără mult entusiasm, temându-se să nu i se aducă vre-o „Qioconda" imitată.

O companie a regimentului 1 de gardă german pe banca acuzaţilor. In Berlin s'a ju ­decat în faţa tribunalului marţial al întâiului corp de armată dela Potsdam procesul intenta; companiei 6 din regimentul 1 de gardă, culpa­bilă de falsuri comise la concursul de tragere la semn. Un subofiţer, cu ştiinţa căpitanului companiei, a tras mai multe focuri de cartuşe de răsboi, cari prezintă o mai mare siguranţii la tragere, lucru interzis însă prin regulamentul de dare la semn. Subofiţerul a fost condamnat la 3 luni închisoare la garda pieţei. Unsprezece soldaţi la câte 3 zile, 105 la 2 zile închisoare, iar căpitanul a fost condamnat de a nu eşi din casă timp de 8 zile. împăratul, care e coman­dantul regimentului, s 'a interesat personal asu­pra sentinţei ce s'a adus.

Senzaţionala arestare a nnnl primar. Pro­voacă mare senzaţie în Insbruck arestarea pri­marului dela Cavarese, Pietro Dogian, care t fo»t înaintat de către jandarmi consiliului de răs­boi. După o versiune, cauza arestărei trebuie căutată|într 'o afacere de spionagiu. După o altă versiune, ea s 'ar datora unor malversaţiuni făp­tuite de primar în administrarea fondurilor co­munale.

Un telu de o mie de ani înfloreşte a doua-oară. Lângă oraşul Plauen (Germania) e un teiu, care are vârstă de o miie de ani. Trun­chiul lui e jos aşa de gros, încât abia îl pot cuprinde 12 persoane cu manile întinse. Teiul e seorburos. In scorbură e aşezată o masă, la care încap opt persoane. In luna trecută a înce­put să înflorească de nou.

Conferinţa lui Hervé, Mercuri seara Gus­tav Hervé trebuia să vorbească în sala Vagrana din Paris în favearea propagandei antimilita­riste. A fost împiedicat să vorbească de o clasă de cetăţeni. O încăerare a avut loc. S'au arun­cat scaune. O sută de protestatori au fost ex­pulzaţi. Hervé a putut să-şi continue conferenţa. A conchis, desfătuind dezertarea, dar recoman­dând ca să se câştige armata ideilor antimilita­riste. S 'a făcut atunci un sgomot asurzitor şi Hervé a fost atacat pentru atitudinea sa. Eşirea s'a efectuat fără incidente. Vr'o zece persoane au fost rănite.

Ingineri la căile ferate. Ministrul de co­municaţie a înfiinţat 60 stipendii à 1000 cor. a-nual pentra tineri, cari vor să se cvalifice pe ca­riera de ingineri-mechanici, cari apoi vor fi apli­caţi la cade ferate. Suplicele vor trebui sa fie înaintate prin rectorul politehnicei din Budapesta, cel mai târziu până la 1 Octomvrie ministrului de comunicaţie. Atragem atenţiunea tinerilor noşfri a-supra acestor stipendii.

Un peşte petrificat, care trăia acum 100.000 do ani. Profesorul Dr. Ştefan Gál făcând iară să­pături în apropierea oraşului Deva, a găsit în stare petrificată un peşte şi o insectă. Se spune, că a-cest peşte şi insectă viebaiau acnm 100.000 ani.

Un proces interesant. Din New-York se te-legrafiază, că directorul de operă Hammerstein a dat Î H judecată pe cântăreaţa Miss Felice Lyne cerând 100.000 dolari despăgubiri. Aceasta din cauză, că artista a declarat ziariştilor Ia sosirea ei în portul New-Yotk, că a lovit pe Hammeretein cu evantaliul în faţă şi că această scenă a fost văzută şi de alţii.

Testamentul Infantei Terezia. Rămăşiţele infantei Terezia au fost transportate la gara dt-nord din Madrid de unde cu un tren special au fost duse la Eseurial spre a fi înmormân­tate. Cosciugul este de-o severă simplitate : nici flori, nici coroane. Doliul este condus de infan tul Don Carlos, care reprezintă pe regele.

Testamentul infantei Terezia dispune să nn se îmbălsămeze corpul şi sà nu i-se adueă flori şi coroane la înmormântare.

Regele din cauza doliului nu se va duce la serbările centenarului la Cadiz. Regina mamu a cărei durere este nemăsurată, refuză cn în­dărătnicie de a se despărţi de cadravrul infantei

Gravă explozie într'o mină. L a minele' delà Oelaburg s'a întâmplat o gravă nenorociri). din cauza explodării premature a unui cartuş de dinamită, doi lucrători an fost ucişi şi 'd gra\ niniţi.

x Se atrage atenţiunea dlor învăţători şi preoţi cari vor sosi în Arad cu prilejul adună-rei generale a învăţătorilor şi a desvălirei mo­numentului, asupra drogheriei Török Andor és Társa în Arad, vis-a-vis de prefectură, unde se vând cele mai hune şi mai ieftine parfumuri, pudre, săpunuri şi articlii de casă.

x Din esentia mea se poate pregăt i o economisire de 200% ieftin aca să după car te uşor şi curat l i ebe r , rum, rachiu şi con i ac . Esenţă pentru 1 litru 50 fileri. Rachiu alaş , An i se t t e , P i e r s i c ă , Bondic th i , Chartreus, Pere imper ia le , Amar , Chimin, Cafea , Coniac , M a r a s -(juino, Roze , Van i l i a . Esenţa pentru 1 litru rum, de Aina ins şi rum de l ama iea 32 fileri. Esenţă pentru 3 litru rachiu de prune, dc drojdi i şi t robe re 20 fileri. T sits'u spirt de 96% rafinat 2 cer. 20 fii. Părul cărunt şi mustaţa căruuă se opresc bine fit vopseaua „ I D E A L " pentru păr c a r e e nes t r i căc ioasă . P r e ţ u l 3 cor . S e află de v â n z a r e in toată coloarea Ia Fekete Mihály, dro­guer i e la „ Î n g e r " în Murăş -Oşorhe iu ( M a r o s v á s á r h e l y ) .

x Pastilele de piept ale lui Egger sunt cu efect sigur şi grabnic în contra tusei, răcelei şi flegmei. Sunt neîntrecute ca leac în contra du­rerii de gât şi a înăduşelei. Nu strică stomacul, au un gust foarte buni S e pot căpăta în fiecare farmacie (apotecă) şi drogerie. Cutia costă una şi două coroane. Cutia de probă: 50 fileri. De­pozitul (magazinul) principal: Dr. Egger Leo şi Egger I. Budapest VI., Révai utca 12.

x Irma Lichtig, p ropr ie ta ra salonului d» pălării ie modă din i t r . W e i t z e r J á n o s Nr. 5, aduce la cunoş t in ţa on. dame, că s'a ren tors din străinătate, unde a făcut cumpărăr i pentru salonul d -sa le . (L i 4 0 7 ) .

Aviz abonaţilor noştri. Avizăm pe onoraţii noştri abonaţi, c ă în­

cepând cu 1 Octomvrie a. c . „Românul" nu se mai expediază, decât numai acelora, car i şi-au achitat abonamentul in mod anticipativ, dela acest dat înainte se introduce fără ab­solut nici o excepţie următoarea regulă: abo­naţilor cu luna după expirarea abonamentului plătit, li se mai trimit două numere din ziar, celor cari au plătit abonamentul pe un pă trar de an H se trimit încă 5 numere, iar abonaţilor cari au solvit abonamentul pe un an întreg sau pe jumătate de an, li se vor trimite încă 10 numere. Dacă în acest restimp nu se va primi costul pentru continuarea abonamentu­lui, expediarea ziarului se sistează. Ne-am convins c ă e mai rentabil pentru ziar, dacă vom avea 2 mii de abonaţi cari plătesc abo­namentul anticipativ, decât 5 mii de res ian-ţieri.

Rugăm deci pe toţi restanţierii să b inevo-iască a-şi achi ta abonamentul res tant nesmin­tit până la 1 Octomvrie n. a. c . , căci în cazul cont rar v o m fi siliţi să predăm pretensiuiiile noas t re pentru încasare pe cale procesnaiă .

Direcţiunea ziarului „Românul" .

Duminecă , 2 9 Septemvr ie . „ R O M Â N U L " Pag. 1 1

Cronica femenină Scumpă amică ,

E toamnă. Câte sorioarf* nu se cuge tă cu groază la ioajnna noroioasă şi iarna plină de v iscole , în ca re omul e silit să s tee în casă v rând nevrând. Si tu scr i i plină de groază că se apropie i a rna cu ser i le ei ne s f â r ş i t e . Am stat mult t imp şi am cugeta t asupra luc rur i lo r şi ni'aiî) mi ra t de t ine o femeie icnită cum poţi să te în ­g rozeş t i de ia rnă . In asta. privinţă sunt ţ ă r ance l e noa ­stre, de invidiat . E l e aş teaptă iarna cu dor căci numai atunci se pot a şeza în toată t ihna ' lângă t ă să tu r i l e , cose tur i le şi a l te lucruri de mână admirab i le , cari din ce in t e atrag- ma i mult a t en ţ iunea s t ră ini lor asupra lor , pent ruca în ace l e lucrur i de mână f e r m e c ă t o a r e se vede i s t e ţ imea , ta lentul pentru frumos şi gustul a ies al ţ ă r a n c e l o r noas t r e .

L â n g ă lucrul de mână ţ ă r ance l e române cântă doi­ne a lese şi spun poveşt i în care sunt câmpuri cu flori, feţi frumoşi şi raze calde, de soare . E l e se adună mai •multe împreună şi cântând şi spunând poveşti ni• • t nu ştiu cum t r ece i a rna . S e r i l e lungi t rec pentru e le a.şa de iute, 'că nici nu observăm că miezul nopţi i a t recu t si cocoşi i ve s t e sc a nu ştiu câ te -a oară , că zor i le se apropie , fără ca să se fi plictisi t ca reva .

O a r e pentru ce n*am învă ţa şi noi acel obicei v e ­chiu şi frumos a ne întruni ser i le , se pe t recem câ teva ceasur i împreună: ' Pen t ru ce să im m e r g e m una la a l t a cu lucru de mână sau cu o ca r te bună în mână nu numai în poveşti"?

Cet ind bucăţ i a lese omul ar profita mult, iar l i t e r a ­tu ra noas t ră ar p r o g r e s a . F a n ă noi lucrăm domnii a r putea ce t i . pe urmă am discuta cu toţii şi p e t r e c e r e a a r fi cât se poate mai fo los i toare . Timpul ar t r e ce r e ­pede iar damele noas t re , ca re — între noi fie zis, c e ­tesc mai bucuros l i t e ra tur i le s t ră ine , pe neş t iu te a r pr inde dra.goste cătră l imba noastră dulce r o m â n e a s c ă . In orăşelul vostru încă sunt câ teva familii româneş t i , a - t i putea a ran ja as t fe l de şezător i — şi o să vezi , că g r o a z a ser i lor lungi nu o vei mai cunoaş te .

D o a m n e l e se aibă bună ta t ea a se îngr i j i ce l ec tu ră fă luaţ i în f i eca re sea ră , domnişoare le să fie b ib l io ­t eca r i i cari î n g r i j e s c c ă r ţ i l e . Să pândiţ i to tdeauna când apa r căr ţ i de a le sc r i i to r i lo r noş t r i distinşi, a supra că ro ra vă 'pronunţaţ i şi d iscuta ţ i după ce t i re se î n ţ e ­l ege că timpul ar t r ece iute, iar lucrul ar spori şi dra­gostea pentru cet i t r omâneş t e s 'ar î n r ădăc ina mai bine în pătua, soc ie t ă ţ i i a l e se . Câ t folos am a v e a ! Lucr înd fel de fel de gă te l i pentru ha ine le de vară care sunt a tâ t do frumoase cu lucrul de mână r o m â n e s c ; câ te ob iec te pentru casă am câş t iga aşa cu înce tu l şi pe ne ­şt iute . S t o f e l e car i a c o p ă r multe din mobilele noas t re ar pu t ea fi tot lucrul nost ru de inâuă — apoi dantele pen­tru rufe, şi 'câte şi m a i câ te lipsuri la î n f rumse ia rea unei case , unde s t ă p â n a e ha rn ică .

T e rog deci buna mea pr ie tenă . î n c e a r c ă şi fă pro­pagandă pentru c e t i r e a că r ţ i lo r româneş t i pe ca re au­torii de s igur nu pentru molii le scr ie , ei pentru noi, çi îndeamnă cât poţi şi pentru lucrur i le dc mână cu mot ive româneş t i . Cunoş t in ţe le tale boga te fi bună te rog î n t r e b u i n ţ e a z ă - l e pentru surpr inderea gustului de •cetit şi pent ru î n d r ă c i r e a a tot ce o r o m â n e s c , p 'ăcând a ş a veţi dobândi o d is t rac ţ ie nespus de plăcută şi folo­s i t o a r e ; nu vă veţ i mai îngrozi de iarnă şi te as igur , că nu veţ i mai şti ce e p l ic t i sea la .

A ta p r ie tena

S o r e a n c a .

C E O I I O â S O O U J L A

Pentru cultura din Maramurăş. înainte de ce s'ar publica continuativ, nu­

mele acelor donatori, cari au trimis cărţi pentru îmbogăţirea bibliotecii poporale din Ieud, cred «ă e bine sâ reamintim cuvintel« din articolul de fond al „Unirei" nr. 68 a. c. Şi anume să zice :

„Publicăm în a't loc al for apelul fraţilor noştri din comuna Ieud din Maramurăş, cari cer inimilor nobile cărţi, spre. a înfiinţa cea dintâie bi­bliotecă popvrală în ţara lui Dragoş-Vodă.

^Dedaţi cura suntem, poate dela fire, ori poate învăţaţi de împrejurări, de-a trece uşor pe­tic astfel de lucruri — desigur şi apelul acesta v?a rămânea nebăgat în seamă de-o parte bună a cititorilor, şi nu credem, că v'a fi mare numărul acelora, cari îl vor ceti. şi cetindu-l se vor hotărî să şi răspundă la el".

Cuvintele aceste profetice, întru adevăr s'a ş i împlinit. Puţini au fost cari au cetit apelul fra­ţilor din Maramurăş, dar ş i mai puţini au fost iceia cari au răspuns prin donări de cărţi, căci, iin atâtea mii de cărturari ce are Ardealul şi Ţara ungurească din atâţia autori, editori ş i li­brari pe cari îi avem noi Româuii, nu s'a aliat au mai 10 Inşi, cari au auzit ş i au priceput gla­nd fraţilor maramurăşcni, trimiţindu-le cărţi, pen­tru augmentarea bibliotecii poporale.

Mai amară decepţiune, nici că se poate în­chipui pentru noi maramurăşenii. Căci, noigâniiam. că la glasul nosru chemător la o nouă viaţă, ne vor lări într'ajutor toţi fraţii, şi ne vor ajuta ca ia eşirn odaia din împărăţia întunerecului şi al ne­ştiinţa !

Când colo, cruda realitate, ne arată cea mai mare nepăsare, o apatie generală din partea fra­ţilor noştri mai mari Centrele noastre culturale, sa Blajul, Sibiivl, Braşovul, etc., aproape nimic nu ne-au trimis Ş'apoi ce să mai aşteptăm dela alţii ! ?

Dar nădăjduim, că de azi-dată nu vor neso­coti glasul notru, al mar amur ăşenilor.

Şi acum urmează numeie binefăcătorilor: VII. Dela dr. Vasile Meşter, advocat în

Vişăul-de-sus, de origine din satul Ieud : 1. Notiţe şi fragmente literare de I. Luca

Caragiale. 2. Din zilele de cădere ale lui Mibai-Vodă

Viteazul. 3. Teatrul şeolar, localizat din franţuzeşte,

pentru băieţi şi fete de Eufrosina I. Adam in­stitutoare; Amintiri din răsboi 1877—1878 de locot-colonel Caplescu.

4. Fecioara dela Arges de D. Caselli. 5. Din Biblioteca populară Minerva nrii:

4, 5, 7, 9, 10, 14, 15, 16, 17, 18. 6. Cântece şi plângeri, poezii 1860—1873

de M. Zamfireseu. 7. Gbeorghe Adamescu : Elocvenţa străină. 8. Nuvele alese, traducere bberä de Ioan

Adam. 9. Vasi le A l e x a n d r i : Despot -Vodă , l egendă

istorică In versuri. 10. B . Petriceicu Haşdeu : Răsvan şi Vidra,

poemă-dramatică în 5 cânturi. 11. N. G. Rădulescu Niger : Căpitanul

Ropotă. 12. Ioan Gorun: Alb şi negru. 13. Nie. Balcescu: Biografii istorice. 14. Anatole France : Albina, povestire, tra­

ducere de V. Trifu. 15. Iosif şi Anghel: Portrete. 16. Tudor Pamfile; Feţi frumoşi de odi­

nioară, poveşti. 17. Mibail Lungianu: Icoane din popor.

VIII. Dela Valeriu Crişian, student teo­log la Blaj, Ohaba, Făgăraş:

1. Primăvara sau sfaturi şi învăţături, data iubiţilor noştri plugari de un prietin binevoitor născut din opincă", Gheorgbe Dobrinu, red. foii „Olteanul".

2. Istoria marelui împărat Alexandru Ma­cedón, revăzută de Mibail Sadoveanu, partea Il-a. Nr. 10 din Bibi. pop. a „Asociatiunei".

IX. Dela Dr. Ioan Lupaş, protopopul Să-lişte Sibiiului.

1. Misiunea episcopilcr Gberasim Adamo-viciu şi Ioan Bob la curtea din Viena în anul 1792 de dr. Ioan Lupaş.

2. Nrii 1, 2, 3 din „Biblioteca Şaguna", redactată de Dr. Ioan Lupaş, despre : Insem-«ătatea bisericei, despre pocăinţă şi la ziua sfântului Andreiu.

X. Dela Lazar Isaic, medicinist de anul U-lea în Cluj, trimite din Feneşul-săsegc :

1. Educaţia raţională de Ioan Slavici Nr. 15 din Bibi, „Minervei".

2. Nuvele arabe, traducere de N. Pandelea. Nr. 52 din Bibi. „Minervei".

3. Educaţie morală de I. Slavici. Nr. 57 din Bibi. „Minervei".

4. C. Flamarion: Cataclismul áin Marti-niea. Nr. 84 din Bibi. „Minervei".

5. 1 , Pecaut şi d. Bande: Convorbiri de­spre artă traducere de Dumitru Stăncescu N-rii 50 şi 56 din Bibi. pentru toţi.

6. Dimitrie Bolintinianu: Manoil N-rii 202 —203 din Bibi. p. toţi.

7. Doetorul Ureehia: Ce naşte din pisică! Nr. 216 din Bibi. p. toţi.

8. Alexander von Humboldt: Privelişti din natură, traducere de C. Brătescu. Nr. 3b-i. din „Bibi. p. toţi. 1

10. Leonid Andreiew: Minciună, manu- | scrisul unui nebun. Nr. 16 din Bibi. „Lumen".!

10. Edgar Poe: Moartea roşie şi alte nu j vele extraordinare. Nr. 24 din Bibi. „Lumen". ' Trad. de A. Luca. j

11. Maxim Gorki: Revelionul, o noapte dc | toamnă. Trad. de A. Luca şi Damianoff. Nr. 33 \ din Bibi. „Lumen". \

12. Const. Miile: Rocbia Catiţei. Nr. 42 •• din Bibi. „Lumen". \

13. V . Anestin: Ce sunt cometele? Cometa ' Halley. Nr. 47 din Bibi. „Lumen".

14. Platon: Ce-i amorul. Trad. A. Luca Nr. 49 din Bibi. „Lumen".

15. Carmen Sylva. Cugetările unei rîgine, tradusă eu învoirea M. S. Reginei, de Leopold Stern Nr. 52 din Bibi. „Lrmen".

16. Karl Max: Muncă, marfă, bani. Trad. > de A. Luca Nr. 50 din „Bibi. Lumen".

17. Discursuri parlamentare rostite în ca­mera Ungariei din 29 Maiu—31 Iulie 1906 de Dr. Iuliu Maniu, dep. cercului Vinţului-de-jos. ,

18. Cuvântările deputaţilor noştri, rostite I in Casa Ţării 29—30 Maiu 1—2—3 Iunie. ]

19. Coloman Mikszátb : Cavalerii. T r u i . d e ] Liviu Rebreanu. Nr. 12 din bibi. „Lumina". I

20. Ioan Rusu, notiţă biografică de Dr. i Ioan Raţiu profesor (1811—1843).

Mulţumind tuturor dăruiturilor, rugăm pe noii dăruitori, să trimită la edresa:

Preotului-capelan Ioan Bârlea Jód

p. Dragornèrf alva. (Máramaros megye).

*

O frumoasă serbare românească în Ora vita.

Duminecă în 22 Septemvrie n. a avut loc îtl tcatru ' l o r ă ş e n e s c din O r a v i ; a concertul apre­ciatei noastre artiste dşora Dora V. Le-pa, dis­tinsa elevă a conservatorului de muzică şi artă dramatică din Bucureşti şi a d-şoarei Aurelia Bujl.gaii, o altă elevă distinsă a aceluiaş conser­vator, şi cu concursul corului vocal român din Oraviţa-montană. Momentele de rara însufle­ţire trăite Ia Oraviţa vor rămâne neşterse în inimile publicului asistent la concertul dir acea seară. Dşoara D. Lepa, soprană leger.;, dispune de o voce cristalină, dulce şi delicată, CAT?, nu numai place, ci şi cucereşte. In registrele înalte vocea dsale răsună ca sunetul cel mai curat al unui clopoţel de argint. Abstrăigând deia preda­rea ireproşabilă în bucăţile clasice: Ari. „ P a ­jului" din opera „Ugenotti", de Q. Maverteer şi Aria „Rosinei" din opera „Barbiero de Se ­villa", în „Doina cucului", „Spune mândru-ade­vărat", „Ochi albastri-s drăgălaşi" etc. predarea dşoarei Lepa a fost de-o perfecţie artistica de­săvârşită. Dsa a fost foarte mult aplaudai.1 şi chemată la rampă. I s'a predat şi un frumu* bu­chet de flori naturale.

Acompaniamentul la pian a fost susţi'•' t • i\ multă artă de d. laroslav Lang.

Dşoara Aurelia Bujigan a fost foarte ! ;c şi a dat dovadă de mult talent în declamaroa poe­ziilor „La icoană" de Vlabuţă, „Regina Ostro-goţilor" de Q. Coşbuc şi „Par 'că ea n'a io^t ca mine" de H. Lecca . Dsa încă a fost muh ;-ulău­dată şi i s'a predat şi un buchet de f ioi natu­rale. Corul s'a achitat foarte bine în „rămână cu trei izvoare" şi „Păstoriţa".

Timpul fiind nefavorabil, nu ne rmrăm'că n'au putut veni cei din provincie, ci ne miră m de cei din localitate pe cari ba răbdat inima sä lip­sească dela datoria de a sprijini arta româneas­că adevărată.

Cu atât mai mult li se cuvine recunoştinţa celor buni, cari s'au străduit a-şi face complect datoria, în frunte cu dl Dr. Liviu Cigarea'tv care, afară de osteneala aranjamentului, <• luat asupra sa şi toate cheltuielile concertului, ca astfel să se poată da, fără nici o detragere, con­certantelor întregul venit la care au bin ev*-îi i\ suprasolvi: „Oraviciana" 20 cor. „Sentinela" din Satul-nou 20 cor. „Berzava" din Recita 10 cor. „Bocşana" 10 cor. „Sascana" 8 cor. Dr. N. fiubianu 12 cor. Dr. P. Corneanu 7 cor. ob.

Pag. 12. „R ö MANUL" Duminecă, 29 Septemvrie.

Penta 4 cor. prot. Russu, V. Leza, S. Popa şi Q. Caimanu (Ticvani) câte 2 cor., iar prin colecta M. Nemoianu (Ciuchici) 9 cor. 1. Cioc (Cacova) 5 cor. I. Alexandrescu (Varadia) 2 cor. şi E . Novacovici (Racaşdia) 2 cor. De netrecerea cu joc, ce-a urmat după concert în sala osnătăriei „Novac", s ?a îngrijit inimosul tânăr când, de advocat Dr. Alexandru Bojincă,

*

Dela „Asoclaţiunea" din Şeica-raare. Onor. membrii ai despărţământului X X I X . al „Aso­ciaţiunei pentru literatura română şi cultura po­porului român", precum şi toţi, cari doresc pro­gresul literaturei şi culturei poporului român sunt invitaţi la adunarea generală ordinară a acestui despărţământ, care adunare se va ţinea în Şeica-mare la 6 Octomvrie st. n. la orele 2 după amiazi în sala cea mare a Otelului comu­nal, cu următorul program : 1. Deschiderea adu­nării prin Directorul despărţământului „Asoe." 2. Raportul corn tetului cercual făcut de secre­tarul despărţământului. 3 . Alegerea a 2 comi­siuni: a) pentru cenzurarea raportului b) pentru înscrierea de membri şi pentru încassarea taxe­lor. 4 . Dizertaţii. 5. Raportul eomishmilor. 6. Alegerea a 2 delegaţi la Adunarea generală. 7. Alegerea comisiunei de verificare. 8 . Propuneri eventuale. 9 . închiderea adunării. Mediaş, 2 4 Septemvrie 1 9 1 2 st. n. Mihail Tatar secretarul desp. Dr. Dionisie Roman, advocat Directorul despărţământului.

:*

Dela comitetul central al Asociaţiunei. Aviz P . t. Domnii membri ai „Asociaţiunei pen­tru cultura şi literatura poporului român", cari doresc a participa la adunarea generală, ce va avea loc în Sibiiu la 18 şi 1 4 Octomvrie a. c. şi cari doresc să aibă cvartire particulare, sunt rugaţi a anunţa aceasta până ia 8 Octom­vrie nou a. c . d-lui secretar al Comitetului de primire Romul T. Popescu, funcţionar la instit. „Albina" din Sibiiu, şi a-i comunica totodată, dacă participă singuri, ori cu familiile lor ? i voie poi'soane ?

Acei p. t. membri, cari voiesc a sta în vre-un hotel, vor binevoi a se adresa direct acolo, pentru ca să li-se rezerve camere.

L a fiecare tren, ce soseşte la Sibiiu în 12 şi 13 Octombre vor fi în gară 2 membri ai Co­mitetului de primire cari vor purta cocardă albă. Dânşii vor conduce pe oaspeţi la cvartirele re­zervate la particulari. Comitetul de primire şi încvartirave.

*

(ximnazul superior fundaţional din Kà-săud invită Ia serata declamaforicâ-mu.zicală îm­preunată eu joc, pe cară o va aranja cu concursul „Reuniunii române de cântări" din ioc, Vineri la 4 Octombre st. n. 1 9 1 2 în Năsăud, în saia de gimnastică a gimnaziului cu ocazia onomasticei Majeatăţii Sale R 'g^lui, a venirei II. Sale episco­pului Dr. Vasile Hoasu şi a aniversării a 4 9 - a a deschiderii gimnszaJui. Venitul est« destinat pen­tru fondai „Mesei studenţilor" dela gimnaziu. Pro­gramul: G Dima: „Imn festiv," cor m<xt executat de corul e'evilor gimnaziali. I. Borcia: „Prooro­cul," declamare de Ioan Bârsan, elev inc ) , a VII-a. Două cântări pentru cor bărbătesc, executate de corul elevilor gimntz'ali: ») A Beea: „Imn reli­gios," b) C. A. Adam: „Noäl" („Crăciunul"). Mo­lière: „Leetie ciudată," scenă din „ Bourgeois gen-t i l h m m e " predată de Alexaudru Baba şs Nicolae Pop, elevi în cl VlII-a. Două cântări pentru cor mixt, executate de „Reuniunea română de cântăn" : a) A. Bena: „Serenadă", b) 6 . Dima: „Două inimi." Molière: „De-ale poeţilor", scenă din „Les femmes savantes" trad. de " 0 . Ne^ruzzi predată U.c. Emil Rebreanu. elev îu cl. a VIII-a şi Vasile Oşan şi Dumitru S ghisrtău elev în cl. a VII-a. F. Mer.de!-sohn: „Toamna", duet pentra tenor (Grigore E r ­dei, elev în cl a VIII-a) şi bass [Alexandru Baba. elev în cl. a VIII-a) cu acompaniare de pian. G. Coşbuc: „Andromahe", daclamare de Nieolae Pop. elev în ci. a VIII-a. A Benă: „Maestri şi plugari," cor mixt executat de corul elevilor gimnaziali şi „Reuniunea română de cântări".

P A G I N I R A S L E Ţ E .

Din „ Idei le" lui MuStafult. Trad. de I . T. Lais.

(Continuare şi line.)

III. Din înăl ţ imi.

*

1. Sus, sus în înălţimi plutea un fluture. E l se

bucura de frumseţea şi libertatea sa, dar mai ales de frumoasa privelişte, ce-o avea de-acolo sus. Părea că strigă şi fraţilor săi, cari se sbân-ţuiau printre tufele pământului jos , de tot jos : „Veniţi şi voi la mine, mai aproape de cer."

„O, nu, noi avem miere aici şi nu-ţi ur­măm 1"

O de-aţi şti cât de frumos e aici! Ci ve­niţi, ce mai aşteptaţi ?"

„Dar sunt şi pe-acolo flori şi miere, ca să avem cu ce ne hrăni?"

„De-aici poţi vedea toate florile, — şi plă­cerea aceasta...*

„Ai tu acolo şi miere ?" Dar e adevărat 1 Vezi, el la asta nu s'a

fost gândit, miere nu prea era pe acolo. Şi el totuş încercă să stăruie acolo în nemărginire. Ii părea, că e foarte frumos, a fi deasupra .tu­turor, a cuprinde toate cu o privire. Insă miere... miere ? Nu, miere nu se află pe-acolo.

„Insă el începu a slăbi — bietul fluture. Bătaia aripelor sale devenia tot mai lină. Şi el se apropia de pământ, vedea tot mai puţin... Totuş mai încercă o sforţare... Dar nu, nu se poate, el cade !...

„Ei vezi, că tot ne vii," strigară prietenii săi ! „Ce ţi-am spus ? Acuma vii tu însu-ţi să guşti mierea florilor, ea şi noi! O ştiam noi acuma de mai nainte ! "

Ş i ei strigau şi se bucurau, că nu s'au în­şelat în aşteptarea ior, deşi poate numai de-acea, că ei însu-şi nu simţiau nevoie de frumseţea de-acolo sus !

„Ei vino de mănâncă miere împreună cu noi!"

Ş i fluturele cădea tot mai jos. . . mai jos... şi totuşi mai încercă... iată o tufă de flori... oare o va ajunge?... el nu mai cădea lin... se da peste cap fără să mai ştie ce e cu el. Ş i căzu în umbra tufei, pe drum, în calea oamenilor... — Fu strivit de copita grea a unui măgar.

o

Sus, sus în înălţimi plutea un fluture. Ş i el se bucura, că e frumos şi liber, dar mai ales de priveliştea frumoasă ce-o avea de-acolo sus. Ii chemă şi pe fraţii săi să vie la el, însă ei nu-1 ascultară, căci nu voiau să părăsească flo­rile şi mierea lor, pe când fluturele nostru nu mai voia să trăiască acolo jos, căci se temea, să nu-1 calce vre-o potcoavă grea de fier.

Insă deoarece îl apucă şi pe el dorul de mierea dulce a florilor, care pe ceilalţi îi oprea să se înalţe, se lăsă pe un munte unde creşteau o mulţime de flori şi pe eare fiind pripuriu mă­garii nu se pot acăţa. Ce vesel da el din aripi acuma şi se bucura, ce dulce e mierea, mai ales că nu trebuia să se coboare jos.

Ş i dacă vedea, că acolo în vale, fraţii săi prea se apropie şi se bagă în calea drumeţilor, de-i strivesc pe atâţia, câtă să le dea de veste prin bătaia vioaie a aripelor sale.

Insă ei nu-1 luau în seamă, căci nici nu-1 zăreau pe fratele lor de pe munte, fiind preo­cupaţi cu strânsul mierei în vale şi neştiind că şi acolo pe culme cresc atâtea flori!...

I V .

I f a r ă de program. într'o clinică din Amsterdam avea să se

taie piciorul unui marinar. Un medic începu operaţia. Iară marinarul stăpânit de-o linişte stoică îşi fuma ţigarea, fără să scoată un ţipet de durerea în vremea întregei operaţii. E drept câ-şi stringea din când în când buzele, însă nici o silabă nu i-se strecură printre dinţi.

Medicul admiră mult tăria sufleteaseă a marinarului şi pe când îi lega rana, îl lăuda mult pentru purtarea sa corectă.

De-odatâ însă bolnavul scoase un ţipet ascuţit...

Chirurgul îl înţepase din nebăgare de seamă cu un ac .

„Cum?" zise medicul mirat, „acumastrigi pentru o înţepătură de ac, D-ta, care mai îna­inte..."

„Ei tocmai", replică marinarul, „însă, ve­deţi D-voastră, înţepătura aceasta a fost afară de program!''

Şi omul avea dreptatea.

V.

Ce este un specialist! „Ei, vă rugăm serios, spuneţi-ne în fine,

ce e o specialitate ? !" „Nu glumesc, — şi nici acuma nu voi

glumi, chestia fiind foarte serioasă. Specialita­tea e o personalitate, care în întreaga sa viaţă a neglijat o mulţime de lucruri folositoare pen­tru a câştiga lauri iefteni într'o meserie, pe care o exercită şi alţii. O specialitate e cine-va, care voieşte să devie orb fixându-şi privirile asupra unui singur punct... care-şi închipuieşte, că-i e îngăduit a fi miop sau cel puţin a părea miop faţă de ori-ce altă categorie de lucruri. O spe­cialitate...

Insă mai bine v'o voi explica printr'un exemplu... Aţi văzut când-va cum se mătură străzile ?"

„Nu atât de adese, cât o cere higiena, însă totuş câte-odată!"

„Şi nu va încercat nici-odată ispita, să-i luaţi măturătorului mătura din mână şi să-i arătaţi cum se mătură?"

, .0 da, foarte adese !" „Ei îşi împlineau oamenii bine treaba, după

părerea D-voastră ?" „Pe norocul şi conştiinţa noastră, înaintea

lui Dumnezeu şi a oamenilor, nu." „Foarte bine ! Ei , şi după ce am constatat

aceasta, vă întreb, ori de credeţi, că oamenii aceştia ar putea argumenta o sentinţă juridică, ar putea vindeca gâlcile copiilor D-voastre, ar putea sana o criză financiară, inventa tiparul sau descoperi Amer ica?"

„Doamne fereşte, — nu!" „Ei bine, acest muncitor, care nu ştie mă­

tura străzile şi nici nu ştie alt meşteşug, decât acela, de a nu se pricepe la maturatul străzi­lor, e un — specialist."1

Bibliografie Numărul de 1 Octomvrie al Cosinzenii, re­

vista literară ilustrată ce apare regulat în fie­care săptămână, se trimite gratuit tuturor cari îl cer, ca număr de probă. Abonamentul până la anul nou e numai 2 coroane. Administraţia in Orăştie— Szászváros .

In zi l-oi o acestea a apărut în edi tura l ib ră r i e i C iurcu din Braşov edi ţ ia a treia, pre lucrată şi augmenta tă , a că r ţ i i de s p e c i a l i t a t e : Corespon­denţa comerc ia lă , >cu exp l i ca r ea terminilor co­merc ia l i , de 1. O Punţii profesor la şcoala su­perioară de comerciu din B r a ş o v , fo rma t 8° mare I — X V I 4- 340 ide pagine . P r e ţ u l cor. 3 .50 .

Această car te cnuprinde teor ia corespondenţei comercia le «şi 4 7 4 de modele de scr i sor i comer­ciale , atât în afacer i de măr fu r i cât şi de bancă , adunate din prac t ică . D e mare impor tan ţă şi de un folos nepre ţui t este t e rmino log ia comercială îiii care se dau exp l ică r i pe scurt , asupra di fer i ­ţ i lor t e rmin i clin var ia te le afacer i comerc ia le . S u n i cu totul peste 800 de t e rmin i expl ica ţ i pe trei coli de t ipar , fo rma t de lexicon. —• Recoman­dăm această carte folositoare tu turor comercian­ţ i lor , contabi l i lor şi funcţii .nar i lor de bancă, membr i lo r din d i rec ţ iunea bănicilor precum şi •preoţilor şi învăţă tor i lor , ca r i au interes de a se informa temeinic în d ive r se l e a facer i comerc ia le .

Pjanurj excelente, pianine şi harmoniu e» prtţuri itftine «e vâad la,

FARKASHÁZI şi BIRÓ magazin de piane BUDAPESTA, Yáczi-körmt nr. 12.

Condiţiuni favorabile de plătir». SekimWri i e p i a i e T««ki

[E 3 6 9 - 2 0 ]

Sâmbătă, 29 Septemvrie 1912. R O M Â N U L

Un candidat de advocat află apl icare în cance lar ia advocatială a lui

D r . N e s t o r O p r e a u , (O 300—6). Nagyszentmiklo».

D e î n c h i r i a t delà 1 Noemvrie 2 săli mari şi luminoase pen­tru ateliere sau birouri, în Palatul Teatrului, jumătate etaj, la Hoffmann Sándor. (Ho 386—5)

U n c a n d i d a t de a d v o c a t c u praxă află aplicare momentană în cancelaria Bub8crÍBului Dr. Iustin Petruţ iu , adv.

(Pe 337) Chişineu (Kisjenő).

M a n u a l e folosite şi noui pentru toate institutele de învăţământ precum şi hârtie şi recvizite de scris se capătă cu pre­ţuri ieftine la librăria P i o n i e r S á n d o r , Arad, Piaţa Libertăţii (Szabadság-tér) nr. 1. (Pi 307—100)

Caut un c a n d i d a t de a d v o c a t

Dr. Gheorghe Oarda, Ge 442—5 advocat, Făget.

Se caută un

î n v ă ţ ă c e l (etatea de 14 ani in sus) pentru afacerea de ouă a firmei „AGRARIA" Huedin (Bhunyad). Cei versaţi în branşa aceasta vor fi preferiţi.

(A 4 4 8 - 2 )

U n comis în branşa ferăriei află aplicare imediată la firma loan St. Steflea, Szelistye (com. Sibiiu.) Dori­torii să-şi înainteze şi mărimea salarului.

(Se 4 4 0 - 2 )

Prăvălie de instrumente muzicale de vânzare.

Tot aci , din cauza desfacerii prăvăliei, se vând totfelul de instrumente mnzicale, violini pentru începători, harmonice , goarne şi instrumente de suflat, c u preţuri foarte scăzute . YasYáry K. I.

Va 330—8 Arad. str. A»ztalos nr. 5-

Delà primăria din Vinga.

ÎNŞTIINŢARE. Târgul de ţară din Vinga se va ţine în

4 , 5 şl 6 Oltomvrie. Se aduce la cunoştinţa proprietarilor de vite, că numai vitele provăzute cu pasaport vor fi admise pe teritorul târgului. Mânarea porcilor e permisă.

Vinga, 14 Septemvrie 1912. Pr imăr ia comunală.

Află aplicare momentană doi scriitori cu praesă bună şi cari posed perfect limba română şi maghiară în cancelaria advocatului Dr. Mátyás Lázár , Sibiiu strada Cisnădiei, nr. 28. (Ma 453—5)

CONCURS. să escrie pe postul de cassar al Asoeiaţiunei funebrale din Timişoara Elisabetin cu terminul de 8 zile delà ziua publicării acestui concurs, pe lângă eondiţiunile următoare :

Petenţii au să fie absolvenţi ai şcoalei comerciale cu matura. Cel ales de comitet va primi ca salar anual 2000 Cor.

Recursele se trimit preşedintelui Vechei Asociaţiuni funebrale în Timişoara—Elisabetin. Yichente Zamflrovici.

Timişoara—Elisabetin, în 25 Sept. 1912.

Ve 449—1 V. Zamfirovici. preşedinte.

sunt cele mai bune şi mai

precise oroloage. Sa capătă la toţi ceasornicarii mai de seamă. (Du 545—12)

Publ icu l r omânesc este rugat a da t o t spr i j inu l cuven i t .

Gheorghe Ştefu prăvălie românească de coloniale şi delicatese

în Arad, strada Deák Ferencz nr. 7. „La Tul turu l negru" .

Mare magazin de coloniale, delicatese, zahăr, cafea, thea, rum, şampanie, cognac, rin de podogorii, ape minerale, ciocoladă, bomboane, prăjituri de thea, săpun de obraz, perii de dinţi, colori de podele, peneluri, sardine şi tot felul de peşti aleşi, portocale, producte coloniale, şi tot felul de speciali­tăţi ce se ţin de acest ram al comerciului.

Preţurile cele mai moderate şi serviciu punctual.

S c h i m b a r e de hotel . Am onoare a aduce la cunoştinţa on.

public, precum şi cunoscuţilor prietenilor, că am comparat

Hotelul—Savoy ş i r e s t a u r a n t u l

din Budapesta, VIU. bulev. Iózsef nr. 16 Săli speciale pentru bancheturi şi nunţi.

Seara concertează orchestra lui Kurina Siml. Roagă binevoitorul sprijin.

Szabó Tivadar, proprietar. Directorul hotelului „Stefánia", şi a cafenelei „(Juarnero", din Abbázia şi proprietarul cafenelei „Simplon 8 . (E 8 8 3 - 1 0 )

P. T.

Yiticultori şi proprietari ! Grăbiţi a procura altoi din cele mai

alese eoiuri de rin alb, roşu şi negru ; stru­guri desert, de masă, urcătoare pentru lo­cuinţă şi viile. Exquisite de rară speciali­tate — delà pepinăria cea mai vestită din Ungaria şi străinătate: IOSlF MOLNÁR în Ertarcsa, p. u. loco (corn. Bihar) Ungaria. Catalogul cel mai nou la dorinţă se trimite gratis şi francat. Altoii, Delaware, viţăle, portaltoii cu şi fără rădăcini toate productul nostru. l o s i f I V L o l r a & r » mare pro­prietar şi pepinerist în ERTARCSA, p. u. loco (corn. Bihar) Ungaria.

[Bo 4 1 7 — 1 0 ]

( E 3 8 2 — 1 2 )

SANATORUL JÁNOS

Am onoare a aduce la cunoştinţa on. dame din Arad şi provincie, că mi-au sosit noutăţile de pălării de toamnă şi iarnă, pe care le vând cu preţuri foarte ieftine. Magazin permanent de pălării de doliu. Execut totfelul de transformări de pălării, în timp scurt, cu preţuri foarte ieftine.

Roagă binevoitorul sprijin :

Amtmann M. (À 3 9 8 - 1 0 ) A r Ä d j B t r > Z r i n y i ţ

: obstetrică : Şi g y n é c o l o g i e

o o o

Profesor: Dr. BÄCKER JÓZSEF. — Medic-şef:

Dr. TÓTH GEDEON.

B U D A P E S T , Városmajor-utca.

WEISZ RÓZA salon de pălării pentru dame,

Arad, str. Deák Ferenc 2. Am onoare a aduce la cunoş­tinţa on. dame, că m'am reîn­tors din călătoria mea făcută la Viena, de unde mi-am asor­tat salonul eu cele mai noui

modeluri de pălării pentru dame, — velour şi plisâ. Pălării de doliu şl transformări se execută tn 24 ore. (Ve 4 0 8 - 1 0 )

ATELIERUL DENTlSTIC ni-l-am mutat din Strada Forray pe piaţa SZABADSÁGr-tér.

Garnituri de dinţi fără pod, pe cari cu abatere delà sistemul vechi nu le mai lucrăm din cauciuo, ci din cele mai nouă materii in­ventate, cari sunt fără nici nn miros şi gust, nu se tocesc :û :: :: nu se frâng. :: ::

Lucrări în aur şi platină executăm pe lângă preţurile cele mai modoraié.

med. B E R T A L A N KURZEM şi E R N Ő VIDOR de Mirt fa. ( K u l 5 4 - 30)

înş t i in ţare . Aduc la cunoştinţa on. public, că am des­

chis în Arad, piaţa Bocskai nr. 3 (lângă şeoala izrailită)

o spălătorie cu aburi specială, cu putere electrică, pentru curăţirea gulerelor. Comandele din provincie se execută p'-ompt. Delà spălătorii mai mici şi delà colectori pri­mesc gulere spre curăţire modernă, cu J V y.iri ieftine.

Local colectiv: str. Carolina nr. 4 (vis-ár vis de lăptărie).

Rog binevoitorul sprijin al on. public. Cu stimă:

Ti 328—5) văd. Triebl Mihi« iyné.

Pag. 18. Sâmbătă, 29 Septemvrie 1912 .

(B« 116 — 280) Q u s t a ţ j

Berea SLEPING-car din fabrica „Bragadiru".

B. G O L D S T E I N B r a ş o v , str. Kloster 33. „Prima fabrică de

corsete din Braşov"

Execută şi expediază orice

articlii* în branşa aceasta. —

Bog sä cereţi preţcurent

— i lustrat. —

Go [262—50 C O R S E T T C H I C

In depozitul meu de piane înfiinţat de mine la 1 8 5 0 şi cor.dus şi jscuin de m i n e în Arad, strada Deák Ferenez 2 8 ( î n c » » a proprie). Ţin în depozit piane vechi şi m a t .

P I A N E P I A N I N E şl H A R M O N i l în coloare cafenie nea­gră şi mat, lucrate după sistemele-modele ale celor mai renu­mite fabrici cu me-chanizm englez şi vie-nez, cu 3 pedale îm­brăcate în fier triplu.

Ţin în depozit fabri­catele: Bösendorfer, Ehrbar, Stingi, Koch şi Korselt, Thek, Lan-berger şi Gloss Petrof, Hnátay, Neuburger, Hoffman-Czerny, Pattart, Luner, Biohter, Frődl, Cramerr-Mayer, Ast, Beregszászi, Stelzharurper. — P i a n e s p r e lu-c h i r i a r e l u n a r d e i a 10 cor . în sus. Acordările le face specialistul meu d. Henrik Ehrbar. Taxa pen­tru acordare în oraş centru 2 cor., suburbii 3 cor., provincie după învoială. — Orice comanda, acordare

ori reparare rog să se trimită la adresa

K R I S P I N J Ó Z S E F P K A V A L I E D E P I A N E

A R A D , DEÁK FERENCZ-UTCA Nr. 2 8 .

Gâteva cuvinte asupra boalelor secrete! £ trist , — d a r în rea l i ta te a d e v ă r a t că tn v r e m e a

de az i • b ă t ă t o a r e l a ochi m u l ţ i m e a ace lor oameni, a c ă r o r s â n g e şi sucuri trupeşt i sunt atrof iate şi car i în u r m a uşurinţe i din t inere t* fi pr in deprinderi re le ş i -au idrunc inat sistemul nervos şi p u t e r e a spirituală. E timpul suprem ca acestei stări Îngrozitoare să se puni capit. T r e b u e s i fie c ineva c a r e s i dea t inerimei desluşiri binevoitoare, s incere şi amănunţ i t e în tet ce priveşte v i a t a s exua lă — trebue sä fie c ineva căru ia oamenii să'şi încredinţeze fără t e a m ă , f ă r ă sfială şi eu Încredere necazur i l e lor secre te . D a r nu e în doajuns Insă a destăinui a c e s t e necazur i ori şi cui, ci trebue să ne a d r e s ă m unui astfel de medic specialist , conştiintios, c a r e şt ie să dea asupra vieţ i i s faturi bune sexua le şi ştie a a j u t a şi morburi lor ce de ja eventual ex i s tă , atunci apoi v a înceta existenta boalelor secrete.

De o c h e m a r e at&t de m ă r e a ţ ă şi pentru a c e s t scop e institutul renumit în toată t a r a a l Dr-ulul PALOCZ, medic de spital, speclallst (Budapesta IV. Múzeum Kör­út 13. unde pe l â n g ă d i scre ţ ia c e a mai s tr ic tă , pr imeşte ori cine (a tâ t bărbaţ i i câ t şi femei le) desluşiri a s u p r a viete i sexua le , unde sângele şi sucuri le trupeşt i a le bolnavului se c u r ă ţ ă , nervi i i -se î n t ă r e s c , tot organ i s ­mul i-se e l iberează de mater i i le de boală, chinurile sufleteşti i -se liniştesc.

F ă r ă c o n t u r b a r e a ocupatíunilor zilnice dr. PALOCZ vindecă deja de ani de zile repede şi rad ica l cu meto­dul său propriu de vindecare, ch iar şi cazur i l e ce le mai aeg le se , r a n e l e sifilice boalele de teve , băş ică , nerv i şi ş ira spinării , începuturi le de confusie a mintei , ur­mări le onaniei şi ale sifilisului, erect îuni le de spaimă, s lăbirea puterei bărbăteş t i ( impoten ta ) , vă tămătur i l e , boalele de sânge , de piele şi toa te boalele organe lor s exua le femeieşti . Pentru femei e sală de aşteptare s e ­parată şl eş lre s e p a r a t ă . In c e e a c e pr iveş te cura , de­p ă r t a r e a nu este piedică, căc i d a c ă c ineva, din orice cauză , n'ar putea veni în persoană , atunci i -se va da răspuns amănunţ i t foarte d iscret prin scr i soare (în epistolă e de ajuns a se în lă tura numai m a r c a de r ă s ­puns) . L i m b a română se vorbeşte perfect . După înche­ierea curei , epistolele se ard , ori l a dorinţă se retr imit f icăruia. Institutul se îngr i jeş te şi de medicamente spe­ciale. Vizi te le se pr imesc începând dela 10 ore a. m. şi pană Ia 5 ore p. m. (Dumineca până la 12 ore a. m.

T r a t a m e n t şl cu " lvarsanul Ehrlich 606. A d r e s a : Dr. PALOCZ, medic de spital, special ist în Budapes ta , dtíla ï Noemvre IV . , Muzeum-körut ÎS.

In l u c r ă t o a r e a e lec­

t ro tehn ică şi mehanică

şi ins t i tutu l conces io­

nat de a u t o r i t ă ţ i de in­

s ta lăr i e l e c t r i c e .

A L F R E D P O L A T S C H I K B u d a p e s t V . s t r . N a g y m e z ő u tca 6 4 ,

Se lucră: tot felul de instrumente chemice-fî-zice, monomentre şi executarea crevetelor. Cântare de preciziune pentru farmacişti, dro-gerii şi aurari. Instalări de luminăţie şi so-ner (clopotele) electrice, telefon de casă pe

pe lângă preţurile cele mai ieftine.

(Po 78-30) I

Gratis nu, dar pentru preţuri foarte ieftine poţi să cumperi cele mai bune oroloage, oroloage cu pen­dul, de părete şi deşteptătoare, precum şi bijuterii de aur şi

argint şi articlii optici

S T R Ó B L J Ó Z S E F c l a s o r n i o a r ş l g i u v a e r g i u

LUGOJ, strada Bonnaz numărul 7. P e n t r u c r l o e f e l d e r e p a r ă r i ţ i c u m p ă r ă r i d e o r o ­

l o a g e o f e r g a r a n t ă . S 363—30

Cele mai fine şi mai elegante haine

pentru bărbaţi şi copii, cel mai potrivit şi cel mai ieftin izvor de

cumpărare pentru orice îmbrăcăminte se

află la

ARAD, (edificiul Teatrului) unde e asortiment bogat şi cel mai

bun croi. Atrag atenţiunea binevoitoare a P. T.

preoţi, precum şva d-nilor teologi şi pedagogi

asupra îmbrăcămintelor „ŞÂGUNA" făcut

de mine, ce se poate cumpăra exclusiv nu­

mai la mine, precum şi redingote şi veste preoţeşti.

Orice îmbrăcăminte cumpărată dela

mine, se străformă după măsura corpului

fără nici o plată.

Telefon nr. pentru oraş şi comitat:

5 3 4 . întrebuinţarea telefonului pentru P. T.

public e gratuită.

Comande din provincie se efep-tuesc momentan.

(Mo 3 4 4 - 4 )

Nou atelier de croitorie pentru domni.

Aduc la cunoştinţa on. cunoscuţi şi a onor. public, că am

deschis

o croitorie modernă pentru domni In piaţa Thököly nr. 2. (Casa Tabakovics). Pe baza experienţelor câştigate la diferite firme cunoscute din loc, sunt în plăcuta po-ziţiune să pot satisface tuturor pretenţiilor celor mai delicate ale on. mei muşterii.

Cu mustre fine de toamnă servesc cu plăcere.

Rog binevoitorul sprijin:

[Ba 405—10]

Baranyi Ferenez, croitor pentru domni.

Doar n'ai mâncat ceapa ciorii? să cumperi gramafon ori eufon în rate cu preţuri întreite, când eu dau gratis un eufon de concert fiecăruia care cumpără dela mine 15 plăci duple noui pentru 30 fi. Gramafon mare, pe lângă ga­

rantă 12 fi. Mare asortiment de Pathefon şi plăci.

Reich Aladár mare magazin de instrumente muzicale

Budapesta, VIII . , str. Népszínház nr. 2 7 , Cereţi imediat ca.tsi.logr de px»eţux»i.

(R« 1 0 3 - 3 0 )

Sâmbăta, 29 Septemvrie 1912 Paer 19.

R B B I I . i i A R M Preparatele „B L E Y E R" :

Cremă I , o n a

P U D R A 19 săpun

1 cor. 1 cor. 1 cor.

P A R F U M U R I veritabile franceze dala 2 cor. până la 30 cor., în orice preţ. L a comenzi ,de 10 cor. ex-pediarea o face francată farmacia „ I L L É S P R Ó F É T A " a lui

I I BUDAPESTA, VIII., Strada Illés n-rul 15.

(In colţul străzii Prater.) (E 151—10)

KNUTH B U D A P E S T V I I .

KÁROLY 6 A R A Y - U T C Z A 6 - 1 0

7

Apaducte A 6 - 1 0 I ir-

*ală 1

BUDAPEST, lö sz.

încălzire centrală cu apă şi aburi, ventilatoare, aran­jamente pentru fer-

bătoăre cu aburi şi spălător cu aburi, pompe, closete

VK1HTU V Â D f f l V î nş ine Şl fabricant, liferantul de curte M l U i n N A n U L I ii A l . Sale ces. şl reg. arhiduc. losif.

VII. Garay-utca 6 (E 268—20)

•AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AH

< H O T E L U L şi 0SPÄTÄR1A „ M A G Y A R K I R Á L Y " • < ~~ ~~ T ^ Am onoare a a trage atenţ iunea on. public asupra ^

^ hotelului şt o s p ä t ä r i e i • ^ mele, unde servesc cu vinuri curate , cu mâncăr i gu- t^-

stoase calde şi reci . ^

P r e t u r i moderate ! Serviciu conştlinlios ! ^ M Odăi curate ! •

Recomandându-mă în atenţ iunea on. public, sunt | V

^ c u t o a t ă s t ima: ^

< Porczán Lajos, • ^ ospătar. |V-

BITTENBINDER JÓZSEF, sculptor şi arhitect de altare

Tem es vâr-Erzsébetváros Hatju utcza 61 szám ( casa proprie).

Face totfelul de mobilier de biserică, aşa ca : Iconostase şi altare, statui de piairă şi lemn, amvoane şt sc ^ne de spovedanie, Sicriul Domnului, Orota Măriei de Lourd, cristelniţe, icoane de staţiune, sculptură în relief sau pictură, străni, pictură de biserică şl altare. Renovează în stil altare vechi,amvoane şi statui, aureşte şi marmorează. Preţ-curent, preliminar de spese şi planuri gratuit. — Dacă sunt chemat pentru examinarea lucrului, mă duc ori-unde

pe cheltuiala mea proprie. (Bi §3—52)

Nou atelier pentru gravură de firme! Postul conducător al atelierului de gravură a lui CZEI-L E R ISTVÁN Zöldy Gyula, şi-a deschis în Arad, piaţa Szabadság nr. 22 (Palatul Teatrului) un atelier modern de gravură pentru firme. Aducând aceasta la

cunoştinţa on. public, roagă binevoitorul sprijin:

Zöldy Gyula, pictor artistic, de firme şi embleme.

T E L E F O N nr. 10.

IO •H I

© T E L E F O N nr. 10. 65

• A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A B

i Nu e reclamă — ci realitate, t < . . • ^ căci fiecine lucrează în interesul propriu, ^ ^ dacă orice trebuinţe, şi anume: •

T haine pentru femei, bar- • T baţi, băeţi, fetiţe, şi pen- • ^ : , ^

< tru copii, talii, jnpoane, • < —— • A halaturi şi costume peu- •

• •

tru dame le cumpără dela

l &m G r r ü n b e r g e r T A s o r t i m e n t şi p re ­turi f ă r ă c o n c u r e n t ă !

Ce l ma i boga t m a g a ­z i n de măr fu r i de l â n ă .

A s o r t i m e n t şi p re ­turi f ă r ă c o n c u r e n t ă !

Ce l ma i boga t m a g a ­z i n de măr fu r i de l â n ă .

P a l a t u l c o m a n d a n ­tului de corp. S I B I I U — N A G Y S Z E B E N strada Cisnădiei

Filială în TIMIŞOARA (Temesvár) str. Princi­pală (Fő-utca) vis-à-vis de farmacia IAHNER. Gu 389—20

• • • • • • • • • •

Promo Vînio a r e u n e ^ e c ^ n e î n t r e c u t psntru îngrijirea mâ-UlClild fflUId nilor şi a feţei. După întrebuinţarea d« câ­teva zile numai, face pielea uimitor de frumoasă, încât toţi îi admiră efectul. Depărtează de pe faţă toate zgrăbunţele, eo-medoni (coşi), pistruie, petele de mai şi îi dă pielei o coloare albă şi sănătoasă. î n t r e b u i n ţ a r e a : înainte de întrebuinţare faţa şi mâna trebuie spălată cu apă molicică şi cu săpun Viola. Pelea uscată bine e a se unge uşor de mai multe ori peste zi.

Preţul 1 cor. 5 0 fileri. _ _ _ _ _ _

Qänrniil Vinlo ^ ^ e r ^ e ^ e ^ e » n u c o n ţ m e nici un fel de OdţJUIUI fluid substagţă corosivă şi are un miros deosebit, măreşte efectul cremei Viola în mare măsură. Preţul 1 BUC. 1 cor. DilrirQ l/inld e c e a m a ^ bună şi cea mai inofensivă. P r e -lUUId f l u i d ţul 1 cor. 5 0 fileri. — Se pot cumpăra dela

E L E M É R N A G Y farmacia „Pál l fy" BUDAPFSTA, I L , Fö-utca 80 ( î n col ţul de la K a c s a - u t c a )

(E 189—10)

Pag. 20 1 r&n

Sâmbătă, 29 Septemvrie Î912.

f M I C A P U B L I C I T A T E ^ ^ S e plăteşte de curant 5 (cinci) flleri. Titluri sau cuvinte mai groase 6 tS\.^

DIAMANT FERENCZ electrician, magazin de candelabre Arad, str. Deák-Ferencz nr. 7.

(Di 336 -101)

DE ÎNCHIRIAT o cameră bine mobilată cu anţisambră, eventual cu toată întreţinerea. A se adresa: Dnei văd. J O S E F K R I S T Ó F , etrada Rákóczi nr. 5 etaj. I. uşa 6. (Po 4 3 7 — 2 )

Cumpărăm sămânţă de TRIFOI şt L U C E R N A în mic şi mare. Probe cu indicarea preţului si cantităţii să se trimită la: Birou şi Magazin agricol Szászsebes. ( B Í 4 3 9 — 2 )

LEGĂTORIE DE CĂRŢI Iustin Ardelean Arad str. Weitzer 1 3 primeşte totfelul de lucrări apar­ţinătoare acesteibranşă. A 2 9 3

CAUT CA ECONOAMĂ o femeie onestă cultă şi presen-tibilă vărsată în afacerile casnice, menaj şi cusut, ce se recere pe lângă creşterea unei fetiţe de 14 ani. Etatea până la 45 ani, ofertele se vor adresa adminis­traţiei sub deviza „Nello".

(Ba 379)

D é n e s ş i G o l d m a n n prăYălle de modă pentru bărbaţi

Timişoara—Cetate (Temesvár—Belváros) strada Hunyadi.

Oferă excelentele şi elegantele sale mărfuri de modă pentru bărbaţi. Albituri după măsură.

Preţur i f ixe. De 3 2 5 1 5 Telefon: 13—04

Deschidere de prăvălie pentru mode de dame.

Âm onoare a aduce la cunoştinţa P. T. publicului

din Lugoj şi jur, că mi-am deschis zilele trecute un :

Magazin pentru mode de dame manufactura şi mărunţişuri pentru croitori

L U G O J in casa Schieszler. colţul str. Bonnaz şi Szende.

In urma bogatelor experienţe şi cunoştinţe câşti­

gate în această branşă în magazinele cele mai distinse

din nenumăratele centre mari, precum şi în urma le­

găturilor mele cu firmele" şi fabricile mari, sunt în plă­

cuta poziţie, să satisfac cele mai rafinate gusturi.

In nădejdea că P. T. public îmi va acorda tot

sprijinul

[ § • 3 6 4 - 3 0 ]

semnez cu stimă:

G e o r g e Şte fan i .

T R I S K A j .

F i i n d c o m p a r a r e a p i a n e l o r a f a c e r e d e î n c r e d e r e , cea mai bună garantare dă în astfel de cazuri, renumele unei firme de o vechime de 40 de ani. Astfel zace în interesul ori-cărui cumpărător, ca înainte de cumpărare să privească depozitul firmei

C l u j — K o l o z s v á r , Sfrada Hartha Mik lós 14 .

j cu pianele cele mai renumite fabrici streine, cari se vând cu preţul fabricei, chiar şi pe lângăjplătire în rate.

M T S i n g u r a a g e n t u r ă d i n A r d e a l a p i a n e l o r » W i r t h « . 3 1 Are în depozit piane: Schiedmayer, Bösendorfer Ehrbar, Winkelmann, Förster, Stingi, Stelzhammer, Richter, Oössl.

Pianele vechi se preţuiesc şi se schimbă cu alte nouă, pe lângă plătirea diferenţei. [Ti 22] Efeptuieşte reparaturile^cele mai gingaşe şi acordează cu acurateţa.

i o a n i g a r a n t şi acordare gratuită de un an.

S c r i s o r i l e d e r e c u n o ş t i n ţ ă s t a u l a d i s p o z i ţ i a c u m p ă ­r ă t o r i l o r . - T e l e f o n 4 1 9 .

(E 265-10)

u n d u i r e u e p a r e i l u e ^ p a r i i i u r i u ^ m « , m u e n » . ssr. SPECIALITATE: Păreţi Lugino, fără găuri şi orice alte soiuri de păreţi. Mare magazin de plăci uscate de ghips.

ei?oitoi? pentru Justine de Ib&iplbaţî

f u p i a i z o p a l c i x r » t i i i m p . ş i i ? e g .

Magazin de haine pentru bărbaţi, pentru copii şi pentru femei : :

Ne sos M ă p f u r i e x c e l e n t e . D e s p ă r ţ ă m â n t s p e c i a l pentru comenz i după măsu ră ,

TD7AR0L TIPOGRAFIEI CONCORDIA" ARAD.