Mă doare când văd ce se în-tâmplă la Teatrul ”Alexandru

Davila”. Și nu mă refer aici la actul teatral, ci la cel... managerial. Doi balerini, și încă unii cu performanțe, au fost dați afară săptămâna trecută pentru că au avut curajul să dezvălu-ie în ”Jurnalul de Argeș” neregulile din teatru și atitudinea excesiv de autoritară și autocrată a managerului Nicolae Poghirc. Probabil că aceste două concedieri intempestive se vor lăsa și cu două procese. Alte procese. Și asta pentru că alți doi angajați au deschis acțiuni în instanță împotriva managerului teatrului, motivele fi -ind, cu unele nuanțe, cam aceleași: abuz și hărțuire. Fostul administra-tor al teatrului și-a dat și el demisia, sătul de limbajul neadecvat - ca să folosesc un eufemism - al manageru-lui Nicolae Poghirc. Alți angajați cu state vechi sunt și ei revoltați. Ce se întâmplă la Teatrul ”Al. Davila”? În

loc să fi e, în continuare, un bastion al culturii, teatrul se transformă pe zi ce trece într-o scenă a unui război de gherilă și chiar într-un fel de Coree de Nord în miniatură. Un teatru în care un singur om decide totul și nu acceptă comentarii sau alte opinii. Un om care decide ”cine, când și cât muncește”, asta ca să reiau un frag-ment dintr-o stenogramă cu domnul Nicolae Poghirc în rol principal. Nu este deloc în regulă ce se întâmplă. Teatrul ar trebui să fi e un loc al libertății artistice de exprimare, un loc al deschiderii și al dialogului în-tre artiști și management.

Teatrul ”Davila” se transformă, pe zi ce trece, într-un loc al

birocrației și al birocraților, dintr-un domeniu ce ar trebui să fi e al creati-vităţii prin excelenţă.

Am crescut într-un mediu cu mare propensiune pentru cul-

tură și am adorat de mic arta și, implicit, teatrul. Iar la Teatrul ”Al. Davila” am fost prima oară pe când aveam vreo 9 ani. Și, când mă gân-desc ce se întâmplă acum, mă întreb ce ar zice marii actori pe care i-am văzut pe scenă și care acum nu mai sunt... Ce ar zice Ileana Zărnescu, Ileana Focșa, Ion Focșa, Constantin Zărnescu, Sorin Zavulovici, Dem Niculescu și mulți alții, care acum sunt pe o scenă sus de tot, dincolo de nori, alături de îngeri? Probabil ar fi cuprinși de o mare dezamăgire și tristețe. Și cu siguranță că se întorc în mormânt când văd ce se întâm-plă la Teatrul ”Al. Davila”. Un teatru ce a căzut într-un provincionalism foarte păcătos și cu un management ce nu lasă loc de dialog, ci doar de monolog.

Denis Grigorescu

Punctul pe YTeatrul ”Davila” a devenit o Coree de Nord în miniatură

NR. 1255FONDAT ÎN 1994Săptămânal de informaţii diverse

1 - 7 august 201820 pagini 1 leu

Suntem cu toþii diferiţi. Din fericire.

Mobexpert Piteşti - Jupiter City Shopping Center

pag.

17

pag. 20

pag. 5

Pensionari escrocaţi cu donaţii pentru biserică Zeci de enoriaşi din Argeş

s-au trezit în postura de donatori a 2% din impozitul pe salarii sau pensii unor parohii de care n-au auzit

Este şi cazul doamnei Eugenia Petrescu (foto)

din Piteşti, care s-a trezit cu o notifi care din partea Finanţelor Publice Argeş că ar fi donat 2% din impozitul anual pe venitul din pensie Parohiei Davideşti

Direcţia de Finanţe confi rmă că a trimis

aproximativ 75.000 de astfel de notifi cări pentru a aduce la cunoştinţa contribuabililor destinaţia sumelor aferente procentului de 2% ce urmează a fi virate

Până în prezent, cel puţin 50 de contribuabili au

răspuns Fiscului că nu au donat nimănui nimic

Direcţia de Finanţe răspunde solicitării

Jurnalului de Argeş că ia în calcul „posibile situaţii de fraudă” şi continuă verifi cările

FISCUL ARGEȘEAN ÎN ALERTĂ

pag. 7

Nicolae Ivănescu iese la rampă şi răspunde întrebărilor Jurnalului de Argeş, inclusiv celor despre dosarul Pădurii Trivale:

„Sunt răzbunări deoarece cumpărătorul a fost Ivănescu. Dacă era altcineva, nu era nicio problemă” Cel supranumit „Nenea” contraatacă tăios și acuzațiile aduse de Marian Paraschiv, cel care a cerut insolvența fi rmei Silva Grup: „Marian Paraschiv s-a înscris la masa creda-lă a Silva Grup cu 543.200 euro, deși dăduse declarație că a primit înapoi întreaga sumă”

pag. 10-11

Balerinii care l-au criticat pe directorul Teatrului „Davila” au fost daţi afară

Europarlamentarul ”Fake News”Zoană o comite din nou: a distribuit o ştire despre un premier femeie al Australiei inexistentDespre munţii Argeşului, cu salvamontistul Ion Sănduloiu„Întâlnirea cu ursul nu e deloc ca în desenele animate...”

Primul solist al trupei AC/DC, la Piteşti: „Argeşul are peisaje superbe”

pag. 3

pag. 4

pag. 18-19

Ape agitate la Ștefănești. Lavinia Năstase vrea buget mare pentru Centrul Cultural, Consiliul Local îi va pune pofta-n cui

Mare agitație la Ștefănești după ce, în sfârșit, Lavinia Năstase a reușit să obțină postul de manager al Centrului Cultu-ral. Pentru unii a fost bucurie, pentru alții... măgărie. Mai ales că un membru al comisiei de evaluare, istoricul Ștefan Dumitrache, a lăsat să scape în fața unor cunoștințe că i-a dat Laviniei nota 7, deși proiectul era cam de 5. Asta în contextul în care chiar Lavinia s-a gon-fl at peste măsură și s-a arătat deranjată că proiectul ei a fost depunctat neme-ritat, în contextul în care era de nouă, dacă nu chiar de zece. În fi ne, fi țe peste fi țe... Numai că socoteala Laviniei din târg, adică de la concurs, nu se va po-trivi cu cea din realitate. Și spunem asta având în vedere că tot mai multe voci din rândul Consiliului Local susțin că la următoarea ședință nu i se vor onora pretențiile exagerate în materie de buget. Lavinia ar vrea între 8 și 10 miliarde lei vechi de tocat până la sfârșitul anului, în vreme ce consilierii PSD și PNL spun, pe bună dreptate, că nu sunt bani în bu-get. Să vedeți circ, atunci când va afl a Lavinia că nu i se va aloca buget și că va trebui să se mulțumească cu fi rimiturile

din încasări, de câteva zeci de mii de lei, care îi vor ajunge poate pentru pișcoturi pentru clienții ei din Izvoru. Oricum, până la această dată, Lavinia Năstase nu are semnat nici contractul de manager și nu mai este nici consilier al primarului Ioana Jenica Dumitru. Cum ar veni, nici cal, nici măgar.

De când nu îi mai dă sfaturi primăriței, Lavinia Năstase a devenit apropiata familiei Mihalcea

După ce, de vreun an încoace, l-a fă-cut cu ou și cu oțet sau, mai curând, cu cremă de... cacao pe viceprimarul Ion Mihalcea de la Ștefănești și pe familia sa, Lavinia Năstase, fosta consilieră per-sonală a primăriței Ioana Dumitru, este acum cea mai mare prietenă a vicelui. O fi doar de conjunctură, nu știm, cert e că, de când nu mai este sfetnicul edilului și în absența unei persoane înspre care să își reverse abundența de cunoștințe pri-vind fashion-ul, dar și alte sfaturi utile în societate, Lavinia și-a îndreptat atenția spre fi ica vicelui, Ana-Maria Tufă. Dar nu îl privează nici pe tată, respectiv pe viceprimarul Mihalcea, de atenția sa, sunându-l în fi ecare zi să îi spună ce este prin primărie, chiar dacă acesta se afl ă în concediu.

Nr. 1255 (1 - 7 august 2018)

Jurnal de Argeş - pag 2 Comunitatea Montană Iezer-MuscelComunitatea Montană Iezer-Muscel

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Deputatul-diriginte Radu Vasilică, la o oră de dirigenţie, cu generația eșuată din TSD Argeș.

Florin Tecău, un Fuego al Face-book-ului.

Europarla-mentara Gabriela Zoană, gândindu-se cu drag la electorat, ală-turi de Gabi Firea.

Ce păcat că n-am avut voce, Fuego! Că altul mi-era des-tinul dacă o făceam oral și nu virtual....

Fată, la câte invitații la sex oral a primit PSD în ultimele săptămâni, crezi că ne paște vreo orgie?

Ești cea mai incultă elevă a mea, Gabi Zoană! Cum să zici că Australia are femeie prim-ministru, dacă e bărbat toată ziua și are testicule de cangur?

Uite ce silitoare e Mark Taiwan de la APIA... Și ce harnic cu drujba e „Forest” Nicolaescu, supranumit și cardul meu de platină...

Din Din

Culise...Culise...

Primarul Ionică vrea să introducă la Pitești autobuze interzise minorilor.

Vedeți bara asta? Ca să atragem mai mulți călă-tori, după ora 20 vom avea și un scurt program

de striptease administrativ cu controloare.

Mihai Tudor, PAM, se zbate să iasă din anonimatul politic: „Este o perioadă de căutări, de tatonări, suntem în discuţii de fuziune cu câteva partide, printre care și România 100, și PNL… Dacă va fi să plec la alt partid, voi pleca, însă doar dacă va fi vorba despre o fuziune, altfel nu!” Victor Ponta, Pro România, fericit că

nu e singurul țepar din politică: „Eu cred că Liviu Dragnea și-a negociat ca, la nevoie, să poată fugi în Israel și să nu fi e extrădat. (…) Eu nu cred că el are o înțelegere cu sta-tul Israel, are cu… apropo, ne-am mutat ambasada la Ierusalim? Nu! Deci le-a dat țeapă și la ăia.” Andrei Gerea, deputat ALDE, își

pregătește ieșirea din politică: „Trebuie să se termine și cu practica ajutorului social în schimbul voturilor, chiar dacă a scăzut mult ca intensitate în ultimii ani.”

Dan Hodoș, România 100, se laudă că știe perversa ca la Pitești: „Fac box și am văzut cât de efi cientă e «directa de dreapta», deși e o lovitură care se dă rar și nu intră mereu.” Cătălin Rădulescu, deputat PSD, i s-a

pus o pată și nu i-o mai scoate nimeni: „Cer colegilor și coaliţiei să continuăm cu cererea de suspendare. Adică să luăm în lucru și în gândirea noastră rapid continuarea deciziei de suspendare a președintelui României.” Narcis Sofianu, PNL, invidios pe ev-

lavia lui Manu: „Mă refer la faptul că, din păcate, dl. Dan Manu și apropiații săi au un comportament plastic, mai mult de enoriași.” Radu Bănică, director OCPI,

recunoaște că a început s-o dea de gard: „Da, mai joc fotbal, dar nu mai joc în cadru organizat, doar câte o miuță duminica îm-preună cu prietenii.”

ELECTRO-CUTARE

Ia priviți ce preoteasă sexy are arhidiaconul personal al ÎPS Calinic, Alin Cavescu! Părințelul este foarte mân-dru de nurii soției din dotare și nu pregetă a o arăta lumii chiar pe pagina de Facebook. Coana preoteasă are ce arăta, e drept, respectiv lungimea frumuseților de picioare pe care le lasă admirate dintr-o fustiță scurtă. În ziua de astăzi nimeni nu ar avea ce comenta, aceasta fi ind chiar o fotografi e decentă pentru o tânără.

Dar se pare că arhidiaconul a uitat învățăturile sfi nte. „Priviți – ne, îndeamnă un părinte - la chipurile și îmbrăcămintea Sfi ntei Elisabeta, soția bătrână a preotului Zaharia și mama Sfântului Ioan Botezătorul, și la tânăra pururea Fecioara Maria și luați pilda de purta-re și îmbrăcăminte! Vedeți la dânsele: cap, piept, mâini ori picioare goale, cum învață mo-delele lumii înșelătoare? Vedeți aici cercei, mărgele, coliere, mărțișoare, brățări, inele, pu-dră, vopsele, manichiură?”, scria părintele protosinghel Nicodim Măndiță în “Luxul și împodobirile ruinează sufl e-tul”, citând din vechii părinți...

Arhidiaconul lui ÎPS Calinic are o preoteasă sexy

Jurnal de Argeş - pag 3

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Nr. 1255 (1 - 7 august 2018)

Diana Eftene, o tânără foarte talentată din PSD Argeș, descoperită la timp de cine trebuie ca să primească o funcție.

L-am ascultat pe iubi al meu și n-am mai jucat „Solitaire” pe laptop înainte de examenul de director la AFIR. Ca să promovez, am ieșit la o cină romantică într-un club de fi țe...

Noul șef al poliției județene, Tudorel Pieleanu, cea mai bună dovadă că, pentru argeșeni,

soarele răsare de la Videle.

Șeful Inspectoratului Școlar, bucuros ca un baros că i se recunosc meritele în trântirea

pe saltea a învățământului argeșean.

Așa după cum i-am explicat și colegului purtător de cuvânt, din Argeș n-am

încredere decât în doamna Carmen Dan. Așadar, trăiască Teleormanul!

Vedeți? Scrie pe ea Titi Tumbe,Campion la năsărâmbe...

Viorel PătrașcuRecent, doctorul Viorel Pătrașcu a lansat cea

de-a șasea carte de călătorii, intitulată ”Saona cea frumoasă”. O carte ce reconfi rmă că doc-torul Viorel Pătrașcu are un har de povestitor foarte documentat și cu un farmec inefabil. Viorel Pătrașcu are 19 volume la activ. Cărţile pe care le-a scris s-au bucurat de recenzii foarte bune din partea unor personalităţi importante, precum Tudor Octavian, Neculai Constantin Munteanu și Dan C. Mihăilescu. Pentru lansa-rea noului volum și pentru că este unul dintre cei mai apreciați medici scriitori din România, Jurnalul de Argeș îl declară pe Viorel Pătrașcu Omul Săptămânii.

Omul săptămâniiOmul săptămânii

Curtea de Conturi a sesizat din nou probleme la Câmpulung

În celebrul an 2017, în care la Câmpulung s-a modernizat stradă cu stâlp în mijloc și s-au trasat două sensuri de mers pe o ulicioară, au existat și ceva defi cienţe în activitatea fi nanciar-contabilă, acestea fi ind evidenţiate în urma auditului efectu-at de Curtea de Conturi. Rezultatele controlului și recomandările experţilor au făcut obiectul unui proces-verbal și al unei decizii întocmite recent.

Potrivit auditorilor de la Curtea de Conturi, cei din administraţia câmpulungeană nu au stabilit, înregistrat și urmărit la încasare majorările de în-târziere aferente creanţelor bugetare apărute după deschiderea procedurii insolvenţei la trei fi rme cu datorii la bugetul local. Valoarea acestora a fost de 7.350 de lei și, după cum au constatat cei de la Curte, până la fi nalizarea controlului nu fusese demarată procedura fi scală de urmărire la încasa-re a banilor. Bineînţeles că s-a dat un termen de rezolvare a problemei, iar acesta a fost fi xat pentru data de 31 octombrie 2018. C.I.B.

Primarul Cornel Constan-tin Ionică, viceprimarul Sorin Apostoliceanu și șefi ai serviciilor de specialitate din cadrul Primăriei Muni-cipiului Pitești, împreună cu

reprezentanți ai Poliției Lo-cale, SC Salpitfl or Green SA, ADP Pitești, Salubris SA, Garda de Mediu Argeș, DSP Argeș, DSVSA Argeș, IPJ Argeș s-au deplasat marți,

31 iulie, pe Fundătura Nico-lae Bălcescu nr. 50, pentru a dispune o acțiune prin care să fi e degajate cantități im-presionante de gunoi depo-zitate pe domeniul public de către familia Popa.

Proprietarii de la nr. 50 sunt cunoscuți de către autorități pentru faptul că adună gunoaie de diverse ti-puri din pubele din diferite zone ale municipiului și le depozitează în curtea pro-priei case, dar și pe stradă, pe trotuar sau în canalele de preluare a apelor pluvia-le. Primele 20 de mașini de gunoi au fost, deja, încărcate de către angajați ai SC Sal-pitfl or Green SA, curățenia desfășurându-se în continu-

are sub supravegherea unor echipe ale Poliției Locale. Acțiunea de curățare a do-meniului public va continua până la degajarea completă a terenului.

La rândul lor, celelal-te instituții vor acționa în consecință, în sensul de a le pune în vedere proprietarilor să-și salubrizeze proprietatea în termen de 15 zile, având în vedere existența unui real focar de infecție, care pune în pericol sănătatea publică. Trebuie adăugat că cetățenii în cauză strâng, odată cu gu-noiul, și zeci de câini vaga-bonzi, care îi deranjează pe locuitorii din zonă.

M.S.

După ce acum două luni a distribuit pe Facebook un video cu imagini nos-talgice din comunism, Gabi Zoană a comis-o din nou. De această dată, eu-roparlamentara care până acum nu a făcut nimic pentru Argeș a distribuit o postare ce avea ca fotografi e o femeie și deasupra textul: „Premierul australian, alăptându-și copilul în timp ce răspun-de întrebărilor din Parlament”.

Prin distribuirea postării, Gabriela Zoană dorea să arate că susține alăpta-rea. În scurt timp, comentariile laudati-ve au început să curgă la adresa postării distribuite. Numai că, la un moment dat, adevărul a ieșit la iveală. Dumi-tru Chirleșan, rectorul Universității Pitești, a comentat la postarea Gabrielei Zoană, spunând că este un fake news. Și chiar așa era. Premierul Australiei este bărbat, numele său este Malcolm Turnbull. Pentru informarea Gabrielei Zoană cea distribuitoare de fake news, precizăm că Malcolm Turnbull este premierul Australiei din 15 septembrie 2015. Și, așa cum îi stă bine unui ziarist documentat și care nu distribuie fake news, am „săpat” și mai mult și am afl at cine este, de fapt, femeia din poză. Este din Australia, numai că nu este premi-

er, ci parlamentar, iar numele său este Larissa Waters. Iar poza cu Larissa Wa-ters alăptându-și copilul în Parlament a fost făcută în iunie 2017, adică acum mai bine de un an.

Nu este pentru prima oară când Ga-briela Zoană face gafe pe Facebook. În iunie a.c., ea a distribuit pe contul său de Facebook un clip cu imagini din Ro-mânia comunistă, imagini acompania-te de melodia a trei cântăreţi de manele.

„Amintirile fac parte din viaţa mea și a ta! Vă doresc o duminică plină de lu-mină în sufl et!“, a fost atunci mesajul Gabrielei Zoană. În colajul video erau imagini de pe litoralul românesc, dintr-o alimentară comunistă, oameni stând la coadă pentru a-și cumpăra ouă, dar și pasageri stând agăţaţi pe scările auto-buzelor. Altă gafă a fost comisă de Ga-briela Zoană în primăvara aceasta, când s-a lăudat, tot pe contul de FB, că a fă-cut donații de carte copiilor din Bradu și Hârsești. În realitate, a adus câteva zeci de pliante și broșuri de populari-zare distribuite gratuit de Parlamentul European, însă pe care le-a prezentat incorect donații de carte, într-un acces jenant de generozitate.

D.G.

Europarlamentarul ”Fake News”

Zoană o comite din nou: a distribuit o ştire despre un premier femeie al Australiei inexistent

Zeci de tone de gunoi depozitate pe domeniul public de o familie din Piteşti

Jurnal de Argeş - pag 4

Nr. 1255 (1 - 7 august 2018)

Părinţii copiilor respinşi la creşele din Piteşti au făcut o petiţie

Peste 100 de copii nu vor putea merge, în această toamnă, la creșele din Pitești. Numărul redus de lo-curi a făcut ca micuții să fi e selectați în baza unor criterii stabilite prin HCL 238/2017. Disperată, o mămică a venit săptămâna trecută la redacția ”Jurna-lului de Argeș„, având-o în brațe pe fetița ei, în vârstă de un an și trei luni, al cărei dosar a fost respins la înscrierile din perioada 1-29 iunie, dar și ulterior, în urma contestațiilor. Cătălina Dobrogeanu spunea că dosarul ei a fost respins pe criterii absurde și discrimi-natorii, în această situație afl ându-se peste două sute de părinți din Pitești. Luni 30 iulie, la ora 10, mai mulți părinți nemulțumiți s-au strâns în parcul de la Complexul ”Fortuna” din cartierul Exercițiu, unde au semnat o petiție pe care vor să o înmâneze Ministeru-lui Educației, Prefecturii Argeș, Consiliului Local și Primăriei Pitești și, nu în ultimul rând, Centrului de Îngrijire și Educație Timpurie - Creșe Pitești.

Semnatarii contestă organizarea înscrierilor din acest an la creșele piteștene și solicită reevaluarea do-sarelor de către o comisie diferită, creșterea număru-lui de locuri la creșele de stat, verifi carea vizelor de fl otant de pe actele de identitate ale părinților din alte localități care și-au înscris copiii la creșele piteștene, luarea în considerare a unei a doua opțiuni a părinților în cazul în care punctajul este unul superior ultimilor admiși la acea creșă, decontarea parțială a cheltuielilor ocazionate de înscrierea copiilor la creșe din sistemul privat. Ei acuză Direcția de Asistență Socială de lip-să de transparență, în sensul că nu a făcut cunoscute prevederile hotărârii de consiliu din 2017 și criteriile de departajare în vederea înscrierii la creșe anterior depunerii dosarelor. ”În schimb, HCL 238/2017 a fost invocată de DAS abia după afi șarea rezultatelor evaluării dosarelor, atunci când mulți părinți revoltați au mers la sediul DAS și au cerut explicații privind departajarea dosarelor și criteriile care au stat la baza acesteia...”, arată părinții în petiție.

Alina Crângeanu

”Am văzut deja o bună par-te din România și mi-a plăcut mult, voi merge și la mare în perioada următoare. Am fost

încântat când am afl at de fes-tivalul Stonebird, un festival rock organizat într-o zonă minunată la Corbi, cu peisaje

superbe și oameni încântători și locuri pline de istorie și far-mec. Argeșul, județul dum-neavoastră, are peisaje încântă-toare. Comuna Corbi mă duce cu gândul la acea Românie autentică și unică pe care îmi place să o văd. De abia aștept să cânt la Corbi și să vizitez pe îndelete această zonă magică”, ne-a declarat Dave Evans.

Tot Dave Evans mai spune că apreciază foarte mult trupa Th e Rock, considerată cea mai bună trupă-tribut AC/DC din Europa și al cărei solist - Da-niel Ignat - este originar chiar din Câmpulung Muscel: „Cei de la Th e Rock sunt foarte profesioniști, fac niște concer-te superbe și electrizante, au o mare pasiune pentru muzică și sunt niște oameni de nota 10”.

Printre cei care vor susţine concerte în cadrul festivalu-lui Stonebird, programat în perioada 10-12 august 2018, sunt nume de top precum tru-pele Zob, Partizan, Bucium sau Lupii&Alex Calancea. Va concerta, bineînțeles, și Th e Rock, cea mai bună trupă tri-but AC/DC din Europa.

Stonebird este cel mai mare festival rock organizat în me-diul rural în România.

Denis Grigorescu

Între 10 și 12 august, la Corbi va avea loc prima ediție a festivalului rock Stonebird, în cadrul căruia vor concerta artiști celebri din țară și străinătate. Vedetele festiva-lului Stonebird de la Corbi vor fi Dave Evans, primul solist al faimoasei trupe AC/DC, și bate-ristul american Mike Terrana. Cu o săptămână și jumătate înainte de festival, Dave Evans a dorit să vadă zona unde va concerta și a stat la Corbi timp de câteva ore, alături de doi dintre organiza-torii Stonebird - Mihai Capet și Daniel Ignat - solistul trupei The Rock. În ziua în care a mers la Corbi, Dave Evans a făcut și un scurt popas la Pitești. Prilej cu care a stat de vorbă cu Jurna-lul de Argeș.

Primul solist AC/DC, la Piteşti: „Argeşul are peisaje superbe”

Dave Evans, primul solist AC/DC, ală-turi de redac-torul Jurna-lului, în faţa Guinness Pub

din Pitești

O idee care în ultimele campanii electorale a fost considerată utopică, ba chiar a provocat și zâmbete, este adusă în atenţie de primarul Câmpulungului, Liviu Ţâroiu. Acesta a propus consilierilor locali să aprobe indicatorii tehnico-economici pentru in-vestiţia constând în amenajarea complexă a Râului Târgului și care va cuprinde regularizarea albiei, amenajarea de microhidrocentrale și a unui parc fo-tovoltaic, dar și punerea în valoare a potenţialului turistic al zonei. Altfel spus, dacă se vor găsi circa șaizeci de milioane de lei, Râul Târgului va deveni, prin malurile sale, loc de promenadă pentru câmpu-lungeni. Iar în studiul întocmit este prevăzut un sec-tor destul de întins, cuprins între Podul Brașovului și Castrul Roman Jidova.

C.I.B.

Ţâroiu vrea turism pe Râul Târgului

Jurnal de Argeş - pag 5

Nr. 1255 (1 - 7 august 2018)

ÎNCHIRIEZ SPAȚIU PRIETENOS ȘI MODERN,

COMPARTIMENTAT PARTER ȘI ETAJ, SITUAT ULTRACENTRAL ÎN PITEȘTI,

STRADA CRINULUI NR. 1A, ÎN SUPRAFAȚĂ DE 220 MP,

PRETABIL PENTRU: BIROURI CABINETE MEDICALE INSTITUȚII FINANCIARE PROIECTARE SOCIETĂȚI DE IT FIRME DE CONSULTANȚĂ

RELAŢII LA TELEFON: 0722.801.905; 0799.789.888

Lista problemelor și neregulilor de la Teatrul ”Al. Davila” conti-nuă. Săptămâna trecută, pe 26 iulie, balerinii Andreea Dragnea și Dragoș Ionescu, doi dintre cei mai apreciați angajați ai instituției, au fost concediați de managerul Ni-colae Poghirc. Coincidență sau nu, cei doi sunt cei care au avut curajul să vorbească argumentat despre neregulile din teatru, ca și despre atitudinea excesiv de autoritară a managerului. Dincolo de latura evident subiectivă a concedierilor, o altă problemă este reprezentată de faptul că aceste decizii de concedi-ere au fost date fără consultarea sindicatului din teatru, așa cum prevede clar contractul colectiv de muncă. Am stat de vorbă legat de această nouă decizie controversată a mana-gerului Nicolae Poghirc cu Andreea Dragnea și cu actrița Luminița Bor-ta, liderul sindicatului angajaților Teatrului ”Al. Davila”.

Andreea Dragnea: „Domnul Poghirc a zis că mi-am luat concediu medical să dansez prin cârciumi, iar eu am suferit o intervenție chirurgicală și n-am voie să fac efort fi zic”

Iată ce ne-a declarat Andreea Drag-nea: ”Sindicatul teatrului a făcut deja contestație, iar în această săptămâ-nă vom vorbi și cu avocatul, pentru a declanșa o acțiune în instanță. Îl vom da în judecată pe managerul teatrului. Domnul Poghirc trebuia să vorbească și cu sindicatul, înainte de a da respecti-vele decizii de concediere, lucru pe care nu l-a făcut. Domnul Poghirc a spus că eu am avut concediu medical și că l-am folosit în alt scop, ca să dansez prin câr-ciumi. Ar trebui să aducă niște probe pentru aceste afi rmații, pentru că este calomnie. Eu am suferit o intervenție chirurgicală și nu am avut voie să fac vreun efort fi zic”.

Campioană europeană la dans alături de soțul său Mihai, Andreea Dragnea are în palmares și trei titluri de vice-campioană națională, precum și pre-miul I la un concurs internațional de dans la Miami.

Luminița Borta: „Cea mai delicată problemă legată de domnul Poghirc e că nu ține cont de factorul uman”

Am luat legătura și cu actrița Luminița Borta, liderul sindicatului angajaților Teatrului „Al. Davila”, pentru a co-

menta cele două decizii de concediere și neregulile din teatru. ”Am depus deja o contestație legat de cele două decizii de concediere atât la teatru, cât și la Consiliul Județean. Nu este drept ce se întâmplă. Noi suntem printre puținele sindicate de teatru care avem reprezen-tativitate la judecătorie și noi am inițiat negocieri pentru contractul colectiv de muncă cu managerul teatrului. Și aici am avut niște neînțelegeri. În contrac-tul colectiv de muncă, înregistrat la ITM Argeș, se stipulează clar că mana-gerul Nicolae Poghirc trebuia să consul-te sindicatul înainte de a da acele decizii de concediere. Eu i-am trimis invitație domnului Poghirc pentru a participa la negocierile pentru contractul colec-tiv de muncă din noiembrie 2017. Nu mi-a răspuns și i-am făcut reclamație la ITM Argeș. De abia după aceea a ac-ceptat să vină, adică în martie a.c. Cea mai delicată problemă legată de dom-nul Poghirc e că nu ține cont de facto-rul uman. Pentru că, în orice activitate, dacă ții cont de factorul uman, ai parte de cel mai mare succes. Foarte mulți oameni vin cu frică la teatru și acest lu-cru afectează actul creației. Nu înțeleg de ce domnul Poghirc are această ati-tudine ciudată”, ne-a declarat Luminița Borta.

Ce spune Nicolae Poghirc: „La două absențe nemotivate în aceeași lună, se desface contractul de muncă din prima”

Am luat legătura și cu managerul Ni-colae Poghirc pentru a ne spune mai multe legat de concedierea celor doi balerini. ”Au fost sancționați cu des-facerea contractului de muncă pen-tru foarte multe absențe nemotivate. Aceasta este principala cauză. Au fost sancționați conform regulamentului de ordine interioară, în baza referatelor fă-cute de regizori tehnici. Au mai fost și altele. Sunt abateri care se regăsesc în regulamentul de ordine interioară pe care teatrul îl avea înainte de a veni eu. În regulamentul de ordine interioară se spune foarte clar că, la două absențe nemotivate în aceeași lună, se desface contractul de muncă din prima. Ei au mai absentat, ea, în special, Andreea Dragnea și Ionescu. Au mai absentat în lunile trecute. Am trecut cu vederea. În luna februarie, eu i-am luat la Craio-va să semneze coregrafi a spectacolului «Două Loturi», la invitația mea. Le-am dat sala de balet despre care ei spun că arată jalnic, dar ei au făcut cursuri cu copiii până în luna mai, când nu le-am mai permis. În urma multor aba-

teri disciplinare, ei și-au dat seama că nu vor mai avea cum să motiveze toate aceste abateri disciplinare și au făcut această campanie, cu ajutorul presei, împotriva instituției de unde își luau pâinea. Nu sunt artiști reprezentativi ai teatrului. Nu uitați, eu am un mandat pe perioadă determinată, eu sunt ac-tor al Teatrului Național din Craiova, cu contract pe perioadă nedetermina-tă, suspendat pe perioada exercitării mandatului de manager, și am venit la Pitești să ridic teatrul dumneavoastră, care zace în necunoaștere, în sensul că nu este cunoscut, este ieșit din circui-tul teatral românesc. În fi ne, Dragoș Ionescu mai este angajat, contabil, din câte am înțeles, la nu știu ce societate comercială. Acolo trebuie să stea 8 ore pe zi, la birou, și absentează, pentru că ăia nu-i dau voie la teatru. Drept care, atât ei, cât și ceilalți încearcă să impună teatrului programul lor. Nu se poate”, ne-a declarat Nicolae Poghirc.

Tot managerul Teatrului „Al. Davi-la” mai spune: ”Nu sunt omul care să jignească. Probabil că atunci când con-stat nereguli, din pricina faptului că sunt un tip temperamental, reacționez emoțional. Importantă este, până la urmă, decizia fi nală. Nu cred că sunt oameni care se pot plânge că nu i-am înțeles. Inclusiv pe cei doi, Dragnea și Ionescu, i-am înțeles de nenumărate ori, pe amândoi. Dragnea a plecat în Ame-rica, la nu știu ce concurs, cu acordul meu, altfel îl puneam absent nemotivat. Iată că nu au apărut absenți nemotivați atunci. Asta dovedește că am mani-festat înțelegere. Să nu confundăm lucrurile. Ei au performanțele cu care se tot laudă în stânga și-n dreapta în sport, nu în artă. Dansul artistic e alt-ceva, dansul sportiv ține de sport. Sunt niște angajați care nu au fost niciodată angajați model, care nu sunt nume im-portante ale teatrului, pe umerii cărora n-a stat vreodată repertoriul teatrului. Nu sunt artiști reprezentativi ai teatru-lui. Andreea Dragnea și-a luat concediu medical pentru chirurgie plastică. A declarat că și-a făcut implant mamar, deci nu a avut probleme de sănătate. Au avut probleme cu toți coregrafi i de când sunt eu manager; s-au plâns de toți co-regrafi i. Nu au vrut să participe la pro-gramul teatrului, i-am înțeles, dar totul are limită. Ei să facă ce vor, iar ceilalți colegi ai lor să vină zi de zi? Eu să nu-i sancționez pe ăștia, iar ceilalți să mun-cească încontinuu? În plus, ei nu și-au manifestat dragostea față de ceilalți, s-au manifestat urât față de colegii lor din corpul de balet”.

Balerinii care l-au criticat pe directorul Teatrului „Davila” au fost daţi afară Andreea Dragnea (foto stânga) și Dragoș Ionescu (foto dreapta), campioni europeni la dans, anunță că îl vor da în judecată pe managerul Nicolae Poghirc Înainte de a-i da afară, șeful teatrului n-a simțit nevoia de a se consulta cu sindicatul instituției În replică, managerul Poghirc spune că cei doi bale-rini care îl acuză ”nu sunt artiști reprezentativi ai teatrului”

Managerul teatrului recunoaşte că balerinii repetă în alte săli

Managerul Nicolae Poghirc a recunoscut fără să vrea că balerinii de la teatru repetă prin alte săli din Pitești și nu în cadrul teatrului, așa cum ar fi normal: ”Andreea Dragnea a declarat că nu se duce la centrul Maya Center, unde pusesem la dispoziție o sală de balet mai bună, pentru că acea sală aparține Lorenei Costache, iar ea nu o suportă pe Lorena Costache. Să vedeți de unde a început totul, de la refuzul ei de a merge la repetiții la sala Maya”.

Tot Nicolae Poghirc mai spune că ”George Di-aconescu și Luminița Borta. Se pare că nu s-au împăcat nici până azi cu faptul că nu au putut ajunge directori ai Teatrului «Al. Davila» și do-resc în continuare acest lucru pe căi nelegale. Pe Luminița Borta eu am ajutat-o să ia conduce-rea sindicatului. Am ajutat-o, în sensul că am susținut-o moral, sufl etește. Ei aveau un sindi-cat inactiv. Cei doi care se luptă feroce cu mine sunt, de fapt, foști contracandidați care nu s-au împăcat cu acest gând, că au pierdut conducerea teatrului”.

EXCLUSIV.Ce scrie în contestaţia făcută împotriva deciziilor de concediere

Jurnalul de Argeș a intrat în posesia contestației făcute împotriva celor două decizii de concediere și vă prezintă cele mai importante fragmente:

”Regulamentul de Ordine Interioară, care este invocat în decizia de concediere, nu a fost adus niciodată la cunoștința salariaților teatrului și nici nu avem cunoștință că a fost aprobat de Consiliul Județean Argeș, forul nostru tutelar”;

”De asemenea, nu este specifi cat în niciun act normativ de funcționare a teatrului ce înseamnă abatere gravă. Trebuie avut în vedere că nici Co-dul Muncii nu defi nește niciunde termenul de abatere gravă”:

”Conform anexei 1 la CCM, art. 4, conducerea teatrului este obligată să se consulte cu sindica-tul în ceea ce privește concedierile salariaților. Ori, acest lucru nu s-a întâmplat”;

”În cazul Dragnea dorim să vă aducem la cunoștință că dânsa are în întreținere un copil minor și că soțului dânsei, angajat al teatrului cu un contract valabil pentru o perioadă determina-tă, nu i s-a mai prelungit perioada contractuală”;

”Este incorectă afi rmația făcută în decizia de concediere care a constituit principalul argu-ment al deciziei de sancționare că cei doi au ab-sentat de la programul de lucru. În fapt, cei doi au absentat de la programul de studiu balet, care nu s-a făcut în prezența unui coregraf, studiul putând fi realizat și individual, așa cum se prac-tică în toate profesiile artistice”.

Material realizat de Mari Tudor şi Denis Grigorescu

Jurnal de Argeş - pag 6

Nr. 1255 (1 - 7 august 2018)

Reprezentanții SC Transcom Danmar cer să le reparăm imaginea, deși ei nu-și cer scu-ze pentru afi rmația la adresa fostului lor angajat: „Dacă vin aurolaci de-ăștia...!”

De la „dacă am un punct de vedere, nu vreau să vi-l spun”, până la „vă solicităm să publicaţi un articol care să repare imaginea...”

Contactată de Jurnal de Argeș în urmă cu o săptămână, Mincă Maria, manager transport Transcom Danmar SRL, spunea, jignindu-i în fi nal pe angajaţii care au curajul să arăte presei câte ceva despre experiența lor la locul de muncă: „Noi la fi rmă avem contractul de muncă semnat de el. Scrie pe contractul de muncă: «Am primit un exemplar». Dacă eu am contractul semnat de el, semnat de mine, ștampilat de mine, menționat de către el: «Am primit un exemplar», nu înțeleg care este problema… Nu vreți să vă adresați dvs. autorităților competente să vină în control la mine să vadă dacă este adevărat…?! În cali-tate de ce mă sunați dumneavoastră? (…) Și dacă am un punct de vedere, nu vreau să vi-l spun, care e problema?! Vă rog să vă adresați autorităților să vină în control la mine, să vadă tot ce am eu în regulă la fi rmă. Suntem o fi rmă destul de mare, cu angajați destul de mulțumiți de serviciile noastre. Dacă vin au-rolaci de-ăștia..!”.

Ulterior apariției articolului „Sclavie moder-nă la un transportator din Argeș. Cum sunt exploataţi și intimidaţi șoferii”, angajatorul, prin avocatul fi rmei, a cerut redacţiei noastre retragerea din circulație a ziarului în cuprin-sul căruia a fost publicat articolul și publica-rea unui alt articol, care să repare imaginea publică a societății.

În fapt, angajatorul cere o „dezminţire”, deși recunoaște că i-a dat angajatului un exemplar al contractului de muncă nesemnat de fi rmă.

Precizează însă că poate răsturna prin în-scrisuri (fără a prezenta vreo copie sau număr al vreunui astfel de document) fi ecare punct atins în respectivul articol, după cum urmea-ză:

„Există dovezi clare care atestă că domnul conducător auto cunoștea care este categoria de marfă transportată de el. Există dovada semnării și înregistrării conform dispoziţiilor legale ale CIM, iar faptul că pe exemplarul domnului conducător auto s-a omis semnă-tura din partea angajatorului nu are nicio consecinţă, câtă vreme contribuţiile și salariul i-au fost achitate corespunzător și există do-vezi clare în acest sens”, se arată în notifi carea transmisă redacției noastre.

Pare neimportant în această argumentare faptul că omul nu poate nici măcar să de-monstreze, cu exemplarul pe care-l are, că e angajatul SC Transcom Danmar SRL.

„Drepturile salariale i-au fost plătite deja”

Avocatul angajatorului spune că i-a achi-tat salariatului diurna și salariul, dar nu face nicio referire la cea mai mare dintre nemul-ţumirile angajatului: aceea că omul a trebuit să suporte din diurnă cheltuieli cu reparaţia mașinii pe care o conducea (sumă care n-ar mai fi fost ulterior acoperită de fi rmă), iar din cauza insufi cienţei banilor de cazare și mân-care, șoferul a trebuit să se descurce în condi-ţii mizere.

Referitor la celelalte aspecte, avocatul SC Transcom Danmar SRL spune că:

„Deţinem extras de cont din cuprinsul căruia rezultă clar că domnul conducător auto și-a primit atât drepturile salariale, cât și diurna aferentă serviciilor prestate. Res-pectarea timpului de condus este o obligaţie contractuală a conducătorului auto, iar neres-pectarea acestei obligaţii reprezintă abatere disciplinară și poate conduce la sancţionarea acestuia. Timpul de condus și de odihnă au fost respectate cu prisosinţă și există foile de parcurs completate personal de salariat, unde pot fi verifi cate aceste aspecte, lucruri care vor fi disputate, evident, în faţa instanţei de ju-decată. Referitor la afi rmaţia conducătorului auto că ar fi fost chemat la notar să primeas-că drepturile salariale este o informaţie total eronată, acestuia drepturile salariale i-au fost plătite deja, potrivit extraselor de cont bancar existente la fi rmă. Salariatul a dorit publica-rea unui astfel de articol pentru că este cer-cetat disciplinar pentru absenţe repetate de la locul de muncă pentru o perioadă destul de îndelungată de timp, iar astfel de chestiuni se dispută în faţa instanţei de judecată, nu într-un ziar, prezentate într-o formă care denatu-rează realitatea într-un mod vulgar”.

Avocatul SC Transcom Danmar SRL con-sideră că a fost vorba de un articol defăimător la adresa angajatorului, invocă soluţii pro-nunţate de CEDO în anumite spețe, dar nu prezintă nicio scuză cu privire la afi rmaţiile jignitoare ale managerului de transport Min-că Maria, afi rmații făcute în numărul trecut: „Dacă vin aurolaci de-ăștia...!”.

Izabela Moiceanu

Reacţii la cazul transportatorului acuzat de sclavie de un şofer

Răsturnare de situație în cazul loca-tarilor din blocul afectat de șantierul pe care se construiește un complex rezidențial în centrul Piteștiului. Aceștia au primit cartele de tip abona-ment în parcarea Business Forum Cen-ter, oferite pe durata lucrărilor la noul imobil de 10 etaje, construit de fi rma SC Titidan SRL. Omul de afaceri Eugen Răducu, patronul Colibri, cel afectat de precedenta soluție - cea propusă de Primăria Pitești, privind amenajarea unei parcări pentru respectivii locatari fi x pe un teren revendicat, pe de o par-te, de el, iar pe de altă parte, de munici-palitate, ca domeniu public – consideră ultima măsură drept o recunoaștere tacită de către vicele Apostoliceanu a faptului că terenul n-ar fi domeniu public, așa cum susţinea edilul. Vice-primarul Sorin Apostoliceanu spune, însă, că Primăria nu are nicio legătură cu amintitele cartele și îl atenţionează pe omul de afaceri piteștean că, până la obţinerea în instanță a unei hotărâri contrare defi nitive, terenul îngrădit de pe care angajaţii Primăriei au demon-tat stâlpii amplasaţi de omul de afaceri este proprietate publică.

Protestele locatarilor vechiului bloc 56 din b-dul I.C. Brătianu afectaţi de transformarea în șantier privat a spaţiului pe care își parcau, de ani buni, mașinile au rezolvat, cel puţin temporar, problema parcării. Mașinile aces-tora vor sta, în perioada funcţionării șantie-rului, în parcarea Business Forum Center, în baza unor cartele tip abonament deloc iefi ne (170 lei + tva/lunar pentru fi ecare loc de par-care închiriat), pe care oamenii le-ar fi primit nu se știe la inițiativa cui.

„O să fi e surprins când se va afl a…”În spatele acestei din urmă soluții, omul de

afaceri Eugen Răducu suspectează, de fapt, implicarea Primăriei Pitești, deși viceprima-rul Sorin Apostoliceanu neagă acest lucru.

„După ce a afl at că am făcut și plângere pe-nală la poliție pentru încălcarea proprietății, furt și instigare la a se ocupa abuziv o cale de acces proprietate privată, imediat a «rezol-vat» cu locatarii blocului să aibă parcare…

Au primit cartele la parcarea centrului de afaceri… Îi este frică de ce s-a instigat sau conștiința a început să fi e rațională? Multe întrebări, prea multe… Sper și voi lupta să se afl e tot adevărul și o să fi e surprins cât se va afl a… și câte. Nu trebuia și nu trebuie decât să fi e onest, să fi e un slujitor al municipiu-lui și, nu în ultimul rând, să nu facă de râs partidul care l-a făcut viceprimar… Îl pot întreba cu mult respect ce interes are să nu se respecte legea... De ce nu vrea să fi e liniștit și împăcat cu el că face numai lucruri bune și legale?”, a declarat, pentru ”Jurnal de Argeș”, Eugen Răducu.

Vicele Apostoliceanu: „Nu noi am găsit soluţia asta, ci investitorul sau constructorul”

Viceprimarul Sorin Apostoliceanu confi r-mă indirect soluţia cartelelor, dar spune că aceasta nu aparţine Primăriei Pitești, ci între-prinzătorilor. „Nu noi, ei și-au găsit singuri soluția. Am înțeles că investitorul sau altci-neva le-a cumpărat cartele la Forum... Asta mi-au spus și mie colegii, ca idee, că eu am fost în concediu... Nu e problema noastră. Eu am încercat doar să rezolv problema... Nu noi am găsit soluţia asta, ci investitorul sau constructorul. Nu știu cine și nu vreau să spun prostii... Dar n-are nicio legătură cu parcarea aia, care e spaţiu public, nu era făcută pentru ei”, explică, pentru ”Jurnal de Argeș”, Sorin Apostoliceanu.

170 lei + tva lunar pentru fi ecare loc de parcare închiriat

Dezvoltatorul imobiliar spune că soluția îi aparține și e valabilă pe toată perioada desfă-șurării lucrărilor.

„Pentru buna desfășurare a tuturor activităților de la șantier, am luat decizia de a asigura, pe cheltuiala noastră, accesul a 8 mașini, proprietate a locatarilor din blocul 56, în parcarea subterană aparținând Forum Pitești. Cât privește costul de acces, acesta este de 170 lei + tva per lună pentru fi ecare autoturism, sumă plătită integral de Titidan Srl. În ceea ce privește închirierea spațiului din fața blocului 56, societatea noastră su-portă un cost de 18.600 lei pentru suprafața

de 400 mp. Ne dorim să oferim sprijin veci-nilor noștri din blocul 56 și am căutat și am găsit cea mai bună soluție pentru depășirea problemelor legate de parcare până la fi na-lizarea construcției”, a explicat, pentru ”Jur-nal de Argeș”, Robert Roșoi, jurist Sc Titidan SRL.

Pentru a mai calma spiritele, dezvoltato-rul amenajează, săptămâna aceasta, o alee pentru locatarii aceluiași bloc 56, izolaţi de bulevard după ce Primăria a închiriat terenul din faţa imobilului pentru amenajarea șanti-erului SC Titidan.

După ce în precedentul număr al Jurnalului de Argeș, un angajat al SC Transcom Danmar SRL din Corbi relata ziarului nostru, printre alte-le, că angajatorul i-a înmânat un exemplar al contractului de muncă nesemnat de fi rmă, cum cere legea, că nu i-au fost acordate la timp drep-turile bănești pentru cele două luni în care a lucrat ca șofer de transport internațional, că a fost nevoit să suporte reparația mașinii și taxele de drum interoperabile în țările euro-pene din avansul de diurnă, ceea ce l-a constrâns să se descurce cu banii rămași pentru cazare și întreținere, în condiții deplorabile, angajatorul iese, în sfârșit, la rampă cu un răspuns la aceste acuzații (doar la o parte din ele, mai exact).Asta în condițiile în care, anterior publicării materialului amintit, Jurnal de Argeș a cerut SC Transcom Danmar SRL un punct de vedere referitor la afi rmațiile salariatului.

Bătrânii afectaţi de construcţia blocului de 10 etaje au primit cartele de parcare la Business Forum Center

Vicele Apostoliceanu: „Am înţeles că ne dă în judecată”

Despre revendicarea de către Eugen Răducu a spațiului pe care omul de afaceri și l-a îngrădit ca parcare, Sorin Apostoliceanu spune că doar o soluție defi nivă favorabilă i-ar putea permite omului de afaceri acest lucru. Deocamdată, între proprietarul Restau-rantului Colibri și municipalitate există un proces pe rol tocmai pentru revendicarea de către omul de afaceri a terenului care face obiectul disputelor, teren pe care Sorin Apostoliceanu propunea, în urmă cu două săptămâni, amenajarea unor locuri de parcare publice care ar fi urmat să fi e închiriate locatarilor blocului 56, contra cost, dacă aceștia ar fi acceptat soluția.

„Repet, terenul este domeniu public. Mie îmi pare rău că n-am fost la faţa locului, că am înțeles că a fi lmat, că ne dă în judecată…”, spune viceprimarul Sorin Apostoliceanu.

Eugen Răducu: „De ce nu recunoaşte că, dacă are cadastru, acesta este făcut acum doi ani?”

De cealaltă parte, omul de afaceri s-a arătat deranjat de atitudinea edilului și de implica-rea numelui fi rmei sale în scandalul închirierii către dezvoltatorul imobiliar a terenului de lângă blocul 56, scandal care a îndreptat atenţia și către locurile de parcare pe care omul de afaceri Eugen Răducu le păstorea până la intervenţia autorităţilor locale. „De ce implică o societate comercială?...Rușinos! Sau este ceva ce îl deranjează? De ce a instigat locuitorii blocului (de care și-a bătut joc) să parcheze mașinile pe proprietatea mea…?”, îl întreabă Eugen Răducu pe viceprimarul Sorin Apostoliceanu.

Material realizat de Izabela Moiceanu

Şantierul blocului de 10 etajeprovoacă replici acide întrevicele Apostolniceanu şi patronul de la Colibri

Jurnal de Argeş - pag 7PLAFAR NATURALIS

Nr. 1255 (1 - 7 august 2018)

Enoriașii, salariați și pensionari, nu erau din respectivele parohii din Davidești sau Uda

Deja 50 dintre cetățenii înștiințați de Fisc că au donat cei 2% respectivelor parohii susțin că nu ei au semnat formularele

Întrebarea e: cine pune bazele de date la dispoziția asociațiilor și fundațiilor? Fiscul a demarat verifi cări încrucișate

Direcția de Finanțe confi rmă verifi cările și ia în calcul posibile „situații de fraudă”

„Întrucât și în anul 2018 s-a acceptat ca de-punerea formularului la organele fi scale să se realizeze atât de contribuabil persoană fi zică, dar și centralizat de entitățile benefi ciare, în baza unei declarații scrise ca măsură de siguranță, A.N.A.F a dispus notifi carea tutu-ror contribuabililor ale căror formulare 230 au fost depuse prin intermediul entităților non-profi t. Urmare acestor măsuri, la nive-lul AJFP Argeș au fost transmise aproxima-tiv 75.000 de notifi cări, pentru a aduce la cunoștința contribuabililor destinația sume-lor ce urmează a fi virate. În situația în care aceștia nu recunosc entitățile cărora urmează a se vira suma din impozitul pe venit, con-tribuabilii au posibilitatea, în termen de 30 de zile de la data primirii notifi cării, de a înștiința organul fi scal de domiciliu pentru a nu efectua viramentul sumei. Față de cele menționate facem precizarea că, urmare a procesării formularelor 230, s-au constatat situații în care pe numele unui contribuabil au fost depuse două sau mai multe formulare, caz în care contribuabilul a fost notifi cat, su-mele fi ind blocate la plată până la clarifi carea situației. Aproximativ 13% din totalul for-mularelor prelucrate de organele fi scale repre-zintă cereri multiple depuse pentru două sau mai multe entități, caz în care se afl ă și două entități de cult din județul Argeș. Având în vedere că până în prezent 50 de contribuabili au răspuns notifi cării prin care ne comunică nedepunerea formularelor pentru cele două entități, până la clarifi carea situației, AJFP Argeș suspendă efectuarea eventualelor vira-mente în conturile indicate. La data prezentei, organele fi scale centralizează datele pentru a stabili toate situațiile în care au fost identifi -cate posibile erori/fraudă, așteptând totodată și returnarea notifi cărilor de la contribuabili cu privire la formularele depuse de aceștia.

La fi nalul acțiunii, în funcție de rezultatele analizei efectuate, urmează a fi sesizate or-ganele competente, în vederea analizei, cla-rifi cării și dispunerii pe cale de consecință a măsurilor legale în vigoare”, ni se precizează într-un răspuns al AJFP Argeș.

Peste 40 miliarde lei vechi adunați până acum din cei 2%

În prezent, Finanțele Publice Argeș se afl ă în plină centralizare a datelor primite de la cetățeni și, din informațiile noastre, cei sus-ceptibili de escrocherie s-au prezentat deja pentru a oferi justifi cări, după ce oamenii s-au trezit că au dat bani și nu doar unei organizații non-profi t, ci chiar mai multora, ceea ce le-a bătut la ochi celor de la ANAF. Oricum, situația de față s-ar putea lăsa cu niște plângeri penale la adresa entităților de cult prinse în fl agrant ca urmare a notifi cări-lor trimise contribuabililor. Din ceea ce știm, suma colectată din impozitul de 2% este de peste 40 miliarde lei vechi, până la această dată. Bani care chiar ar putea fi utili unor scopuri în care cei care i-au acordat cred. Dar dacă nu e așa?

N. red. Am solicitat un punct de vedere pe această temă și Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, însă aceasta nu ne-a răspuns până la ora închiderii ediției.

Alina Crângeanu

Zeci de enoriaşi din Argeş s-au trezit în postura de donatori a 2% din impozitul pe salarii sau pensii unor parohii de care n-au auzit

Pe urmele unei escrocherii!

Aproximativ 70.000 de argeșeni au primit o notifi care din partea ANAF prin care sunt informați că au optat pentru virarea unei sume reprezentând 2% din impo-zitul anual pe veniturile realizate în anul 2017 pentru susținerea unor entități non-profi t. Până aici nimic anormal, este vorba despre formularul 230, prin care persoanele fi zice aleg să doneze impozitul din venitu-rile realizate într-un an, fi e că sunt provenite din sa-larii sau din pensii, unei asociații non-profi t, fundații sau unei... parohii. ANAF a venit cu o noutate, în acest an, în sensul că le-a acordat și entităților care colectează sumele dreptul de a depune declarațiile în numele donatorilor, nu doar persoanelor fi zice. Vine însă partea interesantă din toată povestea, pentru că Jurnalul de Argeș a intrat în posesia unei astfel de notifi cări, trimise unei pensionare din Pitești, Eugenia Petrescu, prin care aceasta era înștiințată că și-a donat 2% din pensie Parohiei Davidești. Însă femeia nu are absolut nicio legătură cu vreo biserică din respectiva localitate argeșeană. O altă entitate de cult denunțată public de bloggerița piteșteană Raluca Nicula (fost ziarist la Adevărul), pe Facebook, este Parohia Miercani din comuna Uda. Cele două situații nu sunt singulare, pentru că mai mulți cetățeni au sesizat ceea ce pare cel puțin un abuz în folosirea datelor personale, dacă nu chiar fapte incriminate de Codul Penal ca fi ind fals și uz de fals. Ca atare, ne-am adresat cu o solicitare Administrației Județene a Finanțelor Publice Argeș.

Pensionara Eugenia Petrescu a descoperit cu stupoare, din notifi carea Fiscului, că a donat cei 2% Parohiei Davidești

Jurnal de Argeş - pag 8

Nr. 1255 (1 - 7 august 2018)

CALEIDOSCOPDiscovery

ArgesSever Iosif Georgescu, fi zicianul şi inventatorul de la Pietroşani

În anul 1859 Piteștiul avea 7.229 de locuitori

Orașul Pitești avea la 1859 nu mai puţin de 1.889 de clădiri, din care 1.400 de case, 7.229 de locuitori, dintre care 65% erau agricultori și liberi profesioniști, 20% meseriași și 15% comercianţi și fabricanţi, Școala Normală în limba română, două școli private, una în limba germană și alta în limba elină, un pension de fete în limbile franceză și germană, zece biserici ortodoxe, una armenească, o sinagogă și un spital cu 30 de paturi.

Principele Carol aprobă proiectarea căii ferate Bucureşti - Piteşti

La 4 august 1866 Consiliul de Miniștri al României a încheiat printr-un Jurnal Special, aprobat de principele Carol I (Decretul Nr. 1.193), contractul cu Eugeniu Gavand pentru proiectarea căii fe-rate București - Pitești, termen 31 decembrie 1866.

Primăria Pitești comandă arbori ornamentali pentru Parcul Trivale

Primăria Pitești comandă, în mar-tie 1902, contelui austriac Th edeus Graf Lubenschi puieţi de arbori ornamentali pentru Parcul Triva-le. În comandă se afl au: brazi, pini austrieci, pini rigida, pini cembra, molizi și măslini sălbatici.

Montarea unei conducte noi de apă

Pe 21 decembrie 1917, comisia in-terimară a orașului Pitești, din care făceau parte și reprezentanţi ai tru-pelor germane de ocupaţie, a hotă-rât să contacteze un împrumut de 200.000 lei, pentru montarea unei conducte noi de apă, dinspre Gro-peni. Aceasta a devenit funcţională în anul 1919.

Epurarea bibliotecilor de importante volume tradiționale

1949. Apare Hotărârea Guvernu-lui Republicii Populare Române privind epurarea bibliotecilor de importante volume tradiționale, cu urmări nefaste inclusiv pentru instituțiile publice și cititorii din Pitești.

PCR își impune primarul în Pitești

1945. aprilie 13. A fost înlocuit primarul de Pitești, colonelul Con-stantin Athanasiu, fi ind impus în această funcție, sub presiune, ar-murierul Petre Năstăsescu, repre-zentând Partidul Comunist.

Informaţii selectate din „Pitești-620, memento”, de Petre Popa

Rubrică realizată de Marius Ionel

Fizician, inventator și cerce-tător român care a activat cu prioritate în învățământul universitar și preuniversitar în calitate de profesor de fi zică, Sever Iosif Georges-cu s-a născut pe 29 martie 1942 în comuna argeșeană Pietroșani. Având o activita-te de peste patruzeci de ani, Georgescu a pregătit elevi olimpici internaționali, elevi olimpici naționali, respectiv numeroase prezențe ale elevilor la sesiuni de comu-nicări și referate științifi ce. De asemenea, elevii săi au obținut rezultate bune în ca-drul prestigioasei competiții

internaționale „Primul pas spre Premiul Nobel în fi zică”. Metodele de predare utiliza-te de Sever Iosif Georgescu au fost concepute de însuși acesta și au fost folosite atât în scop didactic, cât și de cercetare. Membru al Departamentului Fizica și Învățământul al Societății Române de Fizică și mem-bru al European Physical Society (EPS), pe parcursul carierei sale a participat la conferințe internaționale de fi zică în cadrul căro-ra a susținut comunicări științifi ce și didactice.

M.I.

Grigore Moisil i-a oferit „Diploma de Merit” în 1956

Sever Iosif Georgescu s-a năs-cut la Pietroșani, în familia dulgherului Georgescu If. Iosif (1912-1988), mama sa, Aurelia fi ind casnică. Categoria socială a familiei Georgescu If. Iosif a fost de „țărani mijlocași”, la acea vreme fi ind formată din șase membri: părinții și patru copii - Ion, Elena-Lonica, Sever Iosif și Virgil. Încă din fragedă copi-lărie Sever Iosif și-a manifestat interesul față de științele exacte, participând frecvent la olimpia-dele și concursurile de matema-tică și fi zică până la faza fi nală a acestora. Evenimentul ce a avut rol de catalizator al inițierii și formării sale avea să fi e întâlni-rea cu matematicianul Grigore Moisil, care i-a oferit „Diploma de Merit” în urma participă-rii la etapa fi nală a Olimpiadei Tinerilor Matematicieni și Fi-zicieni organizată de Societatea de Științe Matematice și Fizice din România în 1956. Trei ani mai târziu, Sever Iosif Georges-cu obține transferul la Școala Pedagogică de Învățători din Câmpulung Muscel în anul III, din dorința expresă a părinților săi de a fi învățător.

În anul 1963 primește titlul de „învățător califi cat”, iar în 1964 devine absolvent al Șco-lii medii „Dinicu Golescu” din orașul Câmpulung - Muscel. S.I. Georgescu a obținut „Di-ploma de Maturitate” în urma susținerii examenului de ma-turitate dat la șapte materii de învățământ, media generală fi ind 9.85. În intervalul 1963-1964 activează ca profesor supli-nitor de matematică la clasele V-VII în cadrul Școlii Pedagogice, iar ulterior se mută în București pentru a urma cursurile de zi ale Facultății de Fizică și simul-tan cursurile F.F. ale Facultății de Matematică din cadrul Universității București. În anul 1969 Georgescu a absolvit Fa-cultatea de Fizică, specialitatea Fizica macromoleculelor, cu me-dia generală 9,91, obținând exa-

menul de licență cu media 10. În perioada studiilor universitare Sever Iosif Georgescu a avut ac-tivitate științifi că, obținând pre-mii la Sesiunea de comunicări științifi ce studențești, pentru lucrările din domeniul Teoriei relativității, Fizicii polimerilor și Termodinamicii statistice.

Activitatea pedagogicăÎncepând cu anul 1969 Sever

Iosif Georgescu profesează ca asistent universitar la Institu-tul Politehnic București, Ca-tedra de Fizică I, Facultatea de Energetică și Transporturi. În 1972 devine profesor titular, activând la Colegiul Național „Sf. Sava” București. În para-lel, profesorul S.I. Georgescu a desfășurat activitate didactică și metodico-științifi că la Liceul de Fizică Măgurele-București (1974-1976) și la Liceul de Elec-trotehnică nr. 10. În cei peste 40 de ani de activitate didactică și de cercetare în învățământul superior și preuniversitar a pre-gătit numeroși elevi olimpici. Argeșeanul nostru are diver-se mijloace de învățământ de concepție proprie, utilizate în scop didactic, dar și de cerceta-re, în anul 1975 primind brevet de invenții.

Începând cu anul 1990 profe-sorul Sever Iosif Georgescu a în-drumat elaborarea unui număr important de lucrări de inițiere în activitatea de cercetare științifi că a elevilor Colegiului Național „Sf. Sava” București, printre care și patruzeci și șase de lucrări prezentate între anii 1997-2004 juriului internațional „First Step to Nobel Prize in Physics” (Proceedings Interna-tional Competition în Resear-ch Projects în Physics for High School Students) de la Institutul de Fizică și Academia de Știinte din Polonia, Varșovia, începând cu anul 1992.

Profesorul Sever Iosif Geor-gescu s-a retras din activitatea pedagogică în toamna anului 2005, însă a continuat să se im-plice în proiecte didactice până în 2008.

CĂRŢI PUBLICATEÎn afară de numeroasele manuale publicate, menționăm printre altele câteva cărți care pre-

zintă semnătura argeșeanului nostru, așa cum ar fi : coautor al cărții „Îndrumător de Metodi-că și practică pedagogică destinat studenților Institutului Politehnic București”, „50 lecții de fi zică fără profesor”, „Fizică Moleculară, căldură și termodinamică, în sprijinul candidaților pentru admiterea în învățământul superior și pregătirii elevilor de performanță”, „Primul Pas spre Premiul Nobel în Fizică”, „Gaze reale și transformări de fază”, „Fizică Moleculară (Teo-rie, aplicații, probleme-sistem clasic, sistem grilă-extensii, lucrări de laborator)”, „Fundamentele Termodinamicii Clasice (Teorie, aplicații, probleme-sistem clasic, sistem grilă-extensii, lucrări de laborator)”, „Starea lichidă și solidă a materiei (Teorie, aplicații, probleme - sistem clasic, sis-tem grilă-extensii, lucrări de laborator)” sau coautor al cărții „Gazes Réels et Transformations de Phases - Cours de Physique pour les Classes Prepas Scientifi ques, niveau Math-Sup, Math-Spé.”

DISTINCŢIISever Iosif Georgescu s-a bucurat și de

numeroase distincții, cum ar fi : Diplomă de Excelență acordată de Societatea Ro-mână de Fizică (2005), Diplomă care ates-tă acordarea premiului I în etapa republi-cană pentru lucrarea „Instalație universală pentru studiul proprietăților fi zico-meca-nice ale materialelor amorfe” ca rezultat al creației științifi ce și tehnice din cadrul Festivalului Național „Cântarea Români-ei” ediția a V-a, Diplomă de fi delitate pen-tru contribuție statornică la apariția revis-tei „Evrika” și cultivarea interesului pentru studiul Fizicii, Diplomă de excelență acor-dată de Societatea Română de Fizică pen-tru sprijinul acordat acțiunilor din cadrul „Anului Mondial al Fizicii 2005” sau Di-ploma „Gheorghe Lazăr Clasa I” pentru merite deosebite în activitatea la catedră și pentru rezultate remarcabile obținute în formarea și educarea tinerilor.

De asemenea, Sever Iosif Georgescu a primit la 31 august 2013 Diploma de excelență prin care s-a acordat Titlul de Excelență pentru activitatea de excepție depusă în slujba comunității, pentru pre-stigiul moral, profesional și civic, cu pri-lejul Zilei Fiilor și Cetățenilor de Onoare ai Argeșului și Muscelului, eveniment or-ganizat în cadrul Sărbătorilor Argeșului și Muscelului, ediția a VII-a.

Jurnal de Argeş - pag 9

Nr. 1255 (1 - 7 august 2018)

„O bibliotecă depășește orice alt lucru pe care o comunitate poate să-l facă în benefi ciul oamenilor ei. Este un izvor nesecat în deșert” (Andrew Carnegie).

În acest sens, Biblioteca Jude-ţeană „Dinicu Golescu” Argeș vă invită să-i treceţi pragul și vine în întâmpinarea dumneavoastră cu un bogat fond de carte, din care vă vom prezenta doar câteva dintre cele mai interesante titluri.

Din domeniul istoriei, am selec-tat pentru dumneavoastră urmă-toarele titluri: Roger Moorhouse, „Comploturile pentru asasinarea lui Hitler” (București, Editura Meteor Publishing, 2017); Cristi-an Moșneanu, Ștefan Dumitrache, „Mircea cel Bătrân” (București, Editura Librex Publishing, 2018); Norman Davies, „O istorie a Eu-ropei” (București, Editura Rao, 2015); Gheorghe Dondorici, Mi-haela Orfanu, „Admiterea la Aca-

demia de Poliţie: Sinteze și teste de istorie” (Târgoviște, Editura Gim-nasium).

Pentru toţi cititorii care doresc să-și consolideze latura spirituală, recomandăm lucrările: Serafi m Alexiev, „Viaţa după moarte: Jude-cata de apoi” (București, Editura Sophia, 2012); Sandu Frunză, „O antropologie mistică: Introducere în gândirea Părintelui Stăniloae” (București, Editura Eikon, 2016); Cristian Bădiliţă (trad.), „Cele mai vechi texte despre apostolul An-drei” (București, Editura Vremea, 2015); Simeon Kraiopoulos, „Des-pre patimi și rugăciunea minţii”

(București, Editura Bizantină).Din domeniul medical, am rea-

lizat următoarea selecţie: Jane De Burgh, „Ghidul corpului uman” (București, Editura Niculescu, 2016); Chantal Sicile - Kira, „Tul-burarea de spectru autist” (Bucu-rești, Editura Herald, 2017); Ca-melia Diaconu, „De la simptom la diagnostic în practica medicală” (București, Editura All, 2016); Iuliana Popovici, Dumitru Lupu-leasa, „Tehnologie farmaceutică” (Iași, Editura Polirom, 2017).

Iubitorii genului beletristic se pot delecta citind următoarele ti-tluri: Elif Shafak, „Cele trei fi ice

ale Evei” (Iași, Editura Polirom, 2017); Isabel Allende, „Dincolo de iarnă” (București, Editura Hu-manitas, 2018); Tracy Chevalier, „Făpturi uluitoare” (Iași, Editura Polirom, 2017); Andreea Russo, „Amintiri din viitor” (Chișinău, Editura Bestseller, 2017).

În speranţa că titlurile prezenta-te anterior v-au reţinut atenţia, vă așteptăm la Biblioteca Judeţeană „Dinicu Golescu” Argeș. Și nu uitaţi că: „Nu e alta mai frumoa-să și de folos în toată viaţa omului zăbavă decât cititul cărţilor” (M. Costin).

Zina Ionescu, bibliotecară

BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „DINICU GOLESCU” ARGEŞ VĂ RECOMANDĂ

Cărţile săptămânii!

Film realizat de Elisabeta Bostan, în premieră la Lereşti

Sâmbătă, 28 iulie, Ateneul „Sarmiza Bilcescu - Alimănișteanu” din Lerești a devenit centrul cultural al Muscelului, găzduind premiera fi lmului „Ajunul Sărbă-torilor în Lerești”, realizat de Elisabeta Bostan.

Au fost prezenți, alături de protagoniștii acestui fi lm - lereștenii - personalități muscelene, administrația comunei - primarul, viceprimarul și consilieri locali - președintele Consiliului Județean Argeș și reprezentanții Dacin Sara, precum și alte personalități ale cinemato-grafi ei românești.

Regizor, scenarist, producător, Elisabeta Bostan este una dintre emblemele fi lmului românesc pentru copii și mentorul câtorva zeci de generaţii de regizori ro-mâni. A ales Lereștiul și Muscelul pentru autenticitatea și frumusețea locurilor, a tradițiilor și a oamenilor, aici luând fi ință și primul club de fi lm dedicat copiilor, idee cuprinsă și în cadrul proiectului ”Respect pentru valo-rile naționale”.

După premiera fi lmului despre tradițiile sărbătorilor de iarnă muscelene, președintele Dan Manu i-a oferit doamnei Elisabeta Bostan o plachetă de excelență pen-tru contribuția majoră la crearea și dezvoltarea fi lmului pentru copii și tineret, precum și pentru promovarea celei de-a șaptea arte în rândurile tinerelor generații și a cinematografi ei românești la nivel mondial.

Marian Niţescu

Cercetaşii - în vacanţă, la Bibliotecă!

În perioada 23 - 27 iulie, Biblioteca Județeană Argeș și Organizația Națională Cercetașii României (ONCR) – Centrul Local Dacia Felix Mioveni au derulat un nou parteneriat, „Cercetașii - în vacanță, la bibliotecă”, în cadrul proiectului Biblioteca din vacanță.

Scopul parteneriatului a fost acela de a le oferi copii-lor și tinerilor o alternativă pentru petrecerea timpului liber, prin participarea la activități cercetășești, și de a atrage atenția asupra importanței lecturii la aceste vârste fragede, de formare a personalității.

Întrebările frecvente, puse de copiii curioși, au fost: Ce înseamnă să fi i cercetaș?; Ce este cercetășia?; Cum pot deveni și eu cercetaș?.

O echipă de cercetași voluntari, coordonați de un lider adult, împreună cu un bibliotecar, le-au explicat copii-lor înscriși la activități că a fi cercetaș înseamnă: a avea încredere în tine și în alţii, a te educa pentru a fi util tuturor, a învăţa pentru a putea ajuta, a nu te descuraja, a nu te da bătut, a crede. De asemenea, participanții au remarcat că un cercetaș este loial, de încredere, săritor, prietenos, politicos, bun, ascultător, econom, vesel, cu-rajos, pur, credincios, un om care speră.

Impactul pe care acest proiect l-a avut asupra comunității argeșene a fost mare, având în vedere nu-mărul de participanţi (40 de copii) și aprecierile venite din partea părinţilor. Cercetașii sunt acum mult mai cunoscuţi și mai activi în comunitate, la bibliotecă și am primit deja solicitări de înscriere de la copiii care au participat la activităţi și doresc să devină cercetași.

Gabriela Rădulescu

După 21 de ani de așteptare, Grădi-na de Vară din Pitești se redeschide sâmbătă, 4 august, cu începere de la ora 19.30. Publicul piteștean și argeșean este așteptat la primul spectacol al Grădinii de Vară, după 60 de ani de la prima deschidere.

Nu întâmplător, în Anul Centenaru-lui, primul eveniment organizat aici se desfășoară sub egida ”Respect pentru valorile naționale”, aducând în fața pu-blicului argeșean recitalul ”Sunt sufl et în sufl etul neamului meu”, susținut de ac-torul Dorel Vișan, acompaniat de fl autis-tul Ionuț Ștefănescu, precum și proiecția fi lmului ”Ion I.C. Brătianu – primul ministru în perioada Primului Război Mondial”, realizat de Lucia Hossu Lon-gin.

În august 1958 a fost dată în folosință Grădina de Vară a Teatrului Alexandru Davila, afl ată în zona centrală a orașului, având capacitatea de 600 de locuri, cu scenă utilată pentru reprezentații, orgă de lumini și cabină de proiecție, folosită inclusiv pentru spectacole cinematogra-fi ce - locul în care piteștenii veneau să se delecteze cu spectacole, festivaluri și fi lme.

În 1997, după spectacolul de gală al Festivalului Național de Muzică Ușoară ”Laleaua de Aur”, s-a lăsat pentru ultima oară cortina peste evenimentele cultu-rale desfășurate la Grădina de Vară din Pitești.

Timp de 21 de ani, Grădina de Vară, acest spațiu din spatele Bibliotecii Județene Dinicu Golescu, a rămas în așteptare, pentru ca acum, la 60 de ani de la darea ei în folosință, ca un arc peste timp, să-și regăsească locul între edifi cii-le culturale argeșene.

Din 1997, Grădina de Vară s-a afl at ofi -cial în conservare, intrând într-un stadiu avansat de degradare. După ani de litigii, Consiliul Județean Argeș a câștigat pro-cesul și a demarat, în anul 2017, proce-durile de reabilitare, în total investițiile ridicându-se la aproximativ 100.000 euro, exclusiv din fonduri proprii.

Proiectul de reabilitare a păstrat arhi-tectura veche și a integrat în ea elemente noi, moderne. Reabilitarea a constat în renovarea și modernizarea fostului edi-fi ciu construit în 1958. Au fost refăcute complet terasele, iar porțile intrărilor și tâmplăria au fost înlocuite cu unele noi. Modernizarea a presupus îmbunătățirea condițiilor de organizare a evenimente-lor culturale și artistice, prin moderni-zarea gradenelor și echiparea acestora cu bănci noi, înlocuirea pardoselii scenei și a pavimentelor din exterior, amenajarea spațiilor verzi.

Scena a fost integral reparată și echipa-tă corespunzător cu un ecran de proiecție

de aproximativ 50 mp, căruia îi cores-pund un videoproiector și un sistem au-dio dedicat proiecției de fi lm.

Totodată, în această vară va fi lansat proiectul ”Un secol de cinema româ-nesc” – proiect realizat în parteneriat cu DACIN SARA și Centrul Național al Cinematografi ei, ce are ca scop pro-movarea valorilor autentice românești, aducându-se la cunoștința publicului larg și, în special, a noii generații, fi lmele de marcă ale cineaștilor români. Astfel, în fi ecare seară, începând cu ora 21.00, cinefi lii argeșeni sunt invitați să parcur-gă toate etapele artei cinematografi ce românești, vizionând fi lme de referință.

Se redeschide Grădina de Vară din Piteşti. Intrarea este liberă

Biblioteca Județeană Argeș găzduiește, până la sfârșitul acestei săptămâni, expoziția de pictură a artistului în vâr-stă de 26 de ani Ștefan Cleja-nu. Licențiat al Facultății de Psihologie din Pitești, Ștefan – care evoluează cu pseudo-nimul SenShin – reușește să

atragă atenția asupra lucră-rilor sale, tocmai pentru că încearcă să găsească puncte de sprijin și de legătură între spiritualitatea Asiei, cu deo-sebire spiritualitatea niponă, și spațiul de vibrație creștin. Pe de altă parte, însăși perso-nalitatea lui pare că are nevo-ie să se structureze în funcție de valori care, în lumea de azi, circulă rapid și au im-pact, chiar dacă, adesea, zona lor de iradiere este departe, foarte departe de locul și de omul asupra căruia își pun amprenta.

Lucrările lui SenShin sunt populate de zeități, dinami-ca este vibrantă, cromatica este puternică. Natura uma-nă și Cosmosul interferea-ză. Rareori, însă, armonios. Pânda, tatonarea, bătăliile

sunt și cadrul, și pretextul compozițiilor. SenShin dă senzația că încearcă pe pânze, pentru comparație și pentru

bucuria ochiului, să pună în valoare misterul ”luptătorilor din umbră”.

Denisa Popescu

SenShin. Pictură în tuş la Biblioteca Judeţeană Argeş

PROGRAMUL FILMELOR PENTRU SĂPTĂMÂNA 5 - 12 AUGUST: 1911. CONSTANTIN BREZEANU - „RĂZBOIUL DE INDEPENDENȚĂ” – DUMINICĂ, 5 AUGUST VICTOR ILIU –„ LA MOARA CU NOROC” – LUNI, 6 AUGUST MIRCEA DRĂGAN – „COLUMNA” – MARŢI, 7 AUGUST ELISABETA BOSTAN – „MAMA” – MIERCURI, 8 AUGUST MIRCEA MUREȘAN – „RĂSCOALA” – JOI, 9 AUGUST IULIAN MIHU- „ENIGMA OTILIEI” – VINERI, 10 AUGUST SERGIU NICOLAESCU – „MIHAI VITEAZUL” – SÂMBĂTĂ, 11 AUGUST LUCIAN PINTILIE– „RECONSTITUIREA” – DUMINICĂ, 12 AUGUST

D.G.

Jurnal de Argeş - pag 10

Nr. 1255 (1 - 7 august 2018)

Cel supranumit „Nenea” contraata-că tăios și acuzațiile aduse de Marian Paraschiv, cel care a cerut insolvența fi rmei Silva Grup: „Marian Paraschiv s-a înscris la masa credală a Silva Grup cu 543.200 euro, deși dăduse declarație că a primit înapoi întreaga sumă”p

Nicolae Ivănescu prezintă o declarație în care Paraschiv recunoaște că „am primit întreaga sumă de 543.200 euro” și precizează că ”nu mai am nicio pretenție pecuniară sau de altă natură față de Ivănescu Nicolae”

Totodată, în replica la afi rmația lui Paraschiv că respectiva declarație ar fi una falsifi cată, Nicolae Ivănescu ne-a pus la dispoziție și un raport de constatare tehnico-științifi că întocmit de Serviciul Criminalistic de la Poliția Capitalei, din care reiese că declarația îi aparține lui Marian Paraschiv și a fost semnată de către acesta

ANUNȚ DE PRESĂ

Pitești, 01.08.2018

Privind debutul proiectului „EXTINDEREA SI DIVERSIFICAREA ACTIVITATII VENUS BCLMOB CLASS SRL PRIN INFIINTAREA UNEI NOI UNITATI”

S.C. VENUS BCLMOB CLASS S.R.L., în calitate de beneficiar, anunţă lansarea proiectului cu titlul „EXTINDEREA SI DIVERSIFICAREA ACTIVITATII VENUS BCLMOB CLASS SRL PRIN INFIINTAREA UNEI NOI UNITATI”, Cod SMIS 113410, proiect co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională, în cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020, Axa prioritară 2 – Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii, Prioritatea de investiții 2.2 – Sprijinirea creării și extinderea capacităților avansate de producție și dezvoltarea serviciilor. Contractul de finanţare nr. 2687 a fost semnat în data de 09.07.2018 cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, în calitate de Autoritate de Management, prin Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia în calitate de Organism Intermediar pentru Programul Operațional Regional 2014-2020. Obiectivul general al proiectului: Obiectivul general al proiectului îl constituie consolidarea poziției societății prin îmbunatățirea competitivității economice prin extinderea și diversificarea productivității acesteia. În acest sens, firma va achiziționa o linie tehnologică pentru producția de serie a mobilierului din pal melaminat, o linie de prelucrare a panourilor din MDF în vederea finisării prin vopsire, o linie tehnologică pentru prelucrarea sticlei plane, o linie tehnologica de vopsire (finisare), o linie de imprimare, un sistem termosolar, un pachet software proiectare mobilier și o masină orizontală de ambalat în folie extensibilă, ceea ce va conduce implicit la dezvoltarea durabilă a companiei, la respectarea normelor de mediu și la creșterea competitivității pe piața specifică. Prin atingerea obiectivului general, proiectul contribuie la realizarea obiectivului general al priorității de investiție, respectiv consolidarea poziției pe piață a microîntreprinderilor în domenii competitive identificate în Strategia Nationala de Competitivitate și Planurile de Dezvoltare Regională. Obiective specifice ale proiectului:

Extinderea capacității de producție prin creșterea numărului de active tangibile Creșterea competivității pe piață prin crearea liniei de vopsitorie mdf Creșterea calității produselor și serviciilor prin inovarea proceselor de producție

Valoarea totală a contractului de finanţare este de 8.731.112,11 lei, valoarea totală eligibilă este de 7.337.069,00 lei. Valoarea eligibilă nerambursabilă este de 4.498.912,50lei, din care valoarea eligibilă nerambursabilă din F.E.D.R. este de 3.824.075,63 lei, valoarea eligibilă nerambursabilă din Bugetul Naţional este de 674.836,87 lei, iar co-finanţarea eligibilă a beneficiarului este 2.838.156,50 lei. Valoarea neeligibilă inclusiv TVA a proiectului este de 1.394.043,11 lei. Durata de implementare a proiectului este de 27 luni (03.04.2017- 30.06.2019). Locul de implementare a proiectului este inregistrat ca punct de lucru la adresa din: Regiunea Sud-Muntenia, judetul Arges, , localitatea Bascov, sat Bascov, str Paisesti, nr 136 Detalii suplimentare puteți obține de la: CRISTIAN DANIEL BULF - Administrator, tel: 0724 026 408, e-mail: venusbclmobclass@yahoo.com

Consiliul Județean Argeș și Centrul Cultural Județean Argeș vă invită pe

4 AUGUST 2018, LA ORA 19.30

ReDeschidereaGrădinii de Varădin Pitești

INTRAREA LIBERĂ

”Sunt suflet în sufletul neamului meu”

Proiecția filmului “Ion I.C. Brătianu – primul ministru în perioada Primului Război Mondial”,

PREMIERĂ - lansarea proiectului „Un secol de cinema românesc”

realizat de Lucia Hossu-Longin

recital al actorului Dorel Vișan, acompaniat de

flautistul Ionuț Ștefănescu

Eveniment extraordinar

sub egida proiectului

“RESPECT PENTRU

VALORILE NAȚIONALE”,

dedicat Centenarului

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția ofi cială a Uniunii Europene sau a Guvernului României

Nicolae Ivănescu iese la rampă şi răspunde întrebărilor Jurnalului de Argeş, inclusiv celor despre dosarul Pădurii Trivale:

„Sunt răzbunări deoarece cumpărătorul a fost Ivănescu. Dacă era altcineva, nu era nicio problemă”

Dezvăluirile făcute în Jurnalul de Argeș de Marian Paraschiv, omul care a stat la baza insolvenței fi rmei Silva Grup, deținute

de omul de afaceri Nicolae Ivănescu, au stârnit multe reacții. Marian Paraschiv a afi rmat, printre altele, că zeci de hectare de teren ar fi fost ”teleportate” cu dedicație de autoritățile din județ pentru Nicolae Ivănescu, dar și că Nicolae Ivănescu le-ar fi vândut câte 1000 mp de teren la Arefu chestorului Ion Stoica și notarului Marin Cârstoiu. Omul de afaceri Nicolae Ivănescu a dorit să răspundă acuzelor și afi rmațiilor lui Marian Paras-chiv și ne-a acordat un interviu în acest sens.

Reamintim că Marian Paraschiv a cerut insolvența Silva Grup, motivând că Nicolae Ivănescu, în calitate de administrator

Silva Grup, nu i-ar fi restituit un împrumut de 543.200 euro, pe care i l-ar fi acordat în iunie 2004. În interviul

acordat Jurnalului de Argeș, Nicolae Ivănescu a venit cu argumente și documente ce arată că

împrumutul de 543.200 euro a fost rambursat încă din 2007, prezentându-ne în acest sens

și o declarație scrisă de mână de Marian Paraschiv, în iunie 2007. Iar un raport al

Serviciului Criminalistic al Poliției Capitalei din 2013 a certifi cat faptul că semnătura de pe declarația din 2007, în care acesta recunoaște că împrumutul a fosr restituit integral, este a lui Marian Paraschiv. Am profi tat de interviul acordat de către Nicolae Ivănescu și pentru a îi adresa mai multe întrebări legate de terenuri-le cumpărate în Pădurea Trivale de la Ileana Brătianu.

Jurnal de Argeş - pag 11

Nr. 1255 (1 - 7 august 2018)

Cum l-aţi cunoscut pe Mari-an Paraschiv?

- Acum aproximativ 20 de ani, Marian Paraschiv a venit la mine la birou cu un dosar cu o ofertă de terenuri de vânzare. Am dis-cutat, am negociat, am mers la notar, cum se procedează, și am devenit cumpărător al mai mul-tor terenuri ale doamnei Bratu Irene, al cărei procurator era Ma-rian Paraschiv. Cum s-a deteriorat relaţia cu

Marian Paraschiv?- De la un împrumut, însă legat

de acel împrumut de 543.200 euro, vă pot arăta o declarație a lui Marian Paraschiv din iunie 2007, declarație în care scrie negru pe alb că a primit întreaga sumă de 543.200 euro și că obligațiile iz-vorâte din contractul de împru-mut din 2004 au fost stinse și că nu mai are nicio pretenție pecu-niară sau de altă natură față de mine. Iar faptul că acea declarație a fost semnată chiar de Marian Paraschiv a fost atestat și într-un raport de constatare tehnico-științifi că din 21 martie 2013, raport întocmit de doi specialiști de la Serviciul Criminalistic al Poliției București, inspector Ma-nea Cristina și subinspector Cîciu Lăcrămioara.

Iar faptul că Marian Paras-chiv, deși a recunoscut în scris și cu martori că a primit întreaga sumă de 543.200 euro, s-a înscris apoi la masa credală cu aceeași sumă de 543.200 euro arată că acest cetățean certat cu legea poate acționa împotriva legii, a societăților și a oamenilor. Cum a fost totuși posibil ca

Marian Paraschiv să se înscrie la masa credală a Silva Grup, deși suma cu care s-a înscris îi fusese restituită?

- S-a înscris prin inducerea în eroare a autorităților. El a pretins că semnătura de pe declarația din 2007 ar fi falsă, însă specialiștii de la Serviciul Criminalistic al Poliției Capitalei au atestat în 2013 că semnătura sa este reală. Și pentru că a indus în eroare organele justiției privind înscrie-rea la masa credală, i-am făcut o plângere penală, dosarul fi ind pe rol la Secția 1 Poliție Pitești. Tot legat de creanța lui Marian Paras-chiv, aș vrea să mai adaug că aces-ta a cesionat către o persoană, pe numele său Dragoș Șeușan, suma de 70.000 de euro, deși împotriva acestei creanțe era deja pornită o executare silită. Mai mult, acesta a mai cesionat ulterior creanțe că-tre diverse persoane, însă nu a so-licitat vreodată reducerea creanței sale. Și, în plus, mai cere și fali-mentul societății mele. Va da so-coteală pentru aceste nereguli.

I-am făcut plângere penală lui Marian Paraschiv și pentru afi rmațiile pe care le-a făcut în Jurnalul de Argeș. Într-un interviu acordat Jur-

nalului de Argeș, Marian Pa-raschiv a declarat că aţi făcut porţie, vânzându-le din acele terenuri transferate, chestorului Ion Stoica și notarului Marin Cârstoiu. Cum comentaţi?

- Am o relație veche de priete-nie cu domnul Ion Stoica, însă nu i-am vândut vreodată vreun teren. Dar domnul notar Marin

Cârstoiu a cumpărat vreun teren de la dumneavoastră?

- Nu îmi amintesc exact. O fi cumpărat, nu mai știu sigur. Tot Marian Paraschiv a de-

clarat în Jurnalul de Argeș că aţi cumpărat 10 hectare de teren la Arefu, deși iniţial Comisia Judeţeană de Fond Funciar Argeș dăduse aceste 10 ha pe raza Oco-lului Silvic Topoloveni...

- Eu am cumpărat acel teren în baza documentelor pe care Marian Paraschiv, în calitate de procurator, le-a pus la dispoziția notarului. S-a luat un certifi cat

fi scal. Nu eram nici membru al comisiei de fond funciar, nici pri-mar. Am fost un cumpărător de bună-credință. Acele acte au fost verifi cate în prealabil. Recent a fost făcut public un

document potrivit căruia depu-tatul Cătălin Rădulescu i-a dat 1.000 de lei lui Marian Paras-chiv pentru a face demersurile unei plângeri penale împotriva dumneavoastră...

- Fiind deputat și scriind cu mâna lui, martor fi ind chiar fra-tele său, deputatul Cătălin Rădu-lescu i-a dat o sumă de bani lui Marian Paraschiv ca să îi pună la dispoziție documente defăimă-toare la adresa mea. Eu niciodată nu am dat bani cuiva pentru a face rău altei persoane, așa cum a făcut Cătălin Rădulescu. Am avut cândva o prietenie cu depu-

tatul Cătălin Rădulescu, acum nu îmi este prieten. Cătălin Ră-dulescu este prieten cu Marian Paraschiv, care este un om fără scrupule. Să continuăm cu subiectul

terenurilor din Pădurea Trivale pe care le-aţi cumpărat în 2006 de la Ileana Brătianu, după ce au fost transferate de la Rătești. După câţiva ani de la tranzacţie, aceleași autorităţi ale statului care au avizat acest transfer con-troversat au descoperit că acele terenuri aparţin chiar... statului și ulterior au obţinut în instanţă anularea titlului de proprietate. Aveţi o explicaţie?

- Sunt anumite răzbunări, de-oarece cumpărătorul a fost Ivă-nescu. Dacă era altcineva, nu era nicio problemă. Suntem încă în judecată, anularea titlului de

proprietate nu este defi nitivă. Eu consider că acele terenuri au fost obținute legal de doamna Bră-tianu. Avea titlu de proprietate, certifi cat fi scal, adeverință de rol. Eu nu știu ce a fost în spate, dacă cineva a greșit, să se constate acest lucru. Aș întreba de ce nu a avut statul român reacție să anuleze ti-tlul de proprietate și pentru cele 10 hectare mutate de la Rădăuți tocmai la Vidraru... Știu că Jur-nalul de Argeș a scris în detaliu despre acest caz. (N.red.: într-un articol din aprilie a.c., Jurnalul de Argeș dezvăluia despre un titlu de proprietate din 2004, grație căruia un teren de 10 hectare de pădure a fost mutat de la…Rădăuți la Arefu, cu punct ter-minus Vidraru. Iar fi rele conduc către familia șefului Direcției Silvice Argeș, Armand Chiriloiu. Astfel, în speța legată de o anume Rodica Trelea, în care o suprafață de 10 hectare este transferată tocmai de la Rădăuți, apare nu-mele Alinei Chiriloiu. Aceasta e nimeni alta decât soția șefului DS Argeș, Armand Chiriloiu, și a fost cercetată pentru abuz în serviciu și condamnată în 2007, în prima instanță, de Judecătoria Curtea de Argeș că a semnat în calitate de membru al comisiei

locale de fond funciar Arefu, fără să aibă delegație din partea Oco-lului Silvic Arefu, pentru retroce-darea celor 10 hectare de teren respectivei Rodica Trelea.

„Nu m-au chemat la DNA. Am fost cumpărător de bună-credinţă în Pădurea Trivale” DNA a deschis un dosar

acum câţiva ani legat de acele te-renuri transferate de la Rătești în Pădurea Trivale. Aţi fost chemat până acum să daţi declaraţii?

- Nu. Eu am fost un cumpărător de bună-credință al acelui teren din Pădurea Trivale. Cum aţi cunoscut-o pe Ilea-

na Brătianu?- Doamna Ileana Brătianu a ve-

nit la mine la birou și mi-a spus că are teren de vânzare. Repet întrebarea: în ce con-

text aţi cunoscut-o pe doamna Brătianu? Nu avea cum să vină direct la dumneavoastră la bi-rou.

- Am cunoscut-o la un moment dat la Vila Florica. Și, afl ând că are teren de vânzare, l-am cum-părat.

„Doamna Brătianu era o persoană foarte lucidă. Am fost împreună la notar” Doamna Marie Helene Fabra Brătianu, fiica Ilenei Brătianu,

a declarat în repetate rânduri că suspectează un abuz de încredere în cazul terenurilor pe care mama sa vi le-a vândut și că mama sa era bolnavă în momentul parafării tranzacţiilor cu dvs...

- Doamna Brătianu era foarte lucidă, era o persoană impecabi-lă. Am fost împreună să vedem terenul. Am fost împreună și la notar, doamna Brătianu a făcut toate demersurile pentru a vinde terenurile, după care i-a făcut procură acelui domn Ungureanu de la Rătești. Eliberarea certifi catului fi scal dura mai multe zile, iar doamna Brătianu nu mai putea sta. După o săptămână, dânsa a plecat la Paris. Doamna Brătianu era o doamnă perfectă și avea o minte foarte lucidă, mai bună decât a multor adulți. Iar prețul plă-tit doamnei Brătianu pentru acele terenuri a fost cel corect. Procuratorul Ilenei Brătianu, Costel Ungureanu din Rătești,

spunea că aţi dat o parte din bani cu sacoșa...- O parte din bani au fost dați cash, iar altă parte prin virament

bancar.

„Eu am avut un teren în Trivale şi l-am vândut. Unde am greşit?” Israelienii care au cumpărat terenurile de la dumneavoas-

tră au făcut plângere la DNA împotriva dumneavoastră și a altor oficiali din administraţia Argeșului, considerând că au fost înșelaţi. Cum comentaţi?

- Eu am avut un teren în Trivale și l-am vândut. Unde am greșit? Actele au fost verifi cate de notar. Nu a fost un teren furat, a fost cumpărat cu toate actele legale. Nu am înșelat pe nimeni.

Interviu realizat de Denis Grigorescu

FOTO SUS: declaraţia semnată de Marian Paraschiv

în care acesta recunoaşte că a primit 543.200 de euro

de la Ivănescu şi că nu mai are nicio pretenţie de la acesta

FOTO JOS: raportul criminalistic al Poliţiei conform

căruia semnătura îi aparţine lui Marian Paraschiv

Jurnal de Argeş - pag 12

Nr. 1255 (1 - 7 august 2018)

Ministrul Transporturilor a descoperit lucruri noi despre Autostrada Piteşti-Sibiu

Lucian Șova a spus recent despre Au-tostrada Sibiu-Pitești că „a fost depus studiul de evaluare adecvată, deci ul-timul document care ţine de acordul de mediu. Am descoperit că în cadrul acestui document ni se recomandă să facem două viaducte, care trec peste drumul naţional 7, peste calea ferată și peste râul Olt fără să atingă Autostra-da, dar din perspectiva de mediu sunt absolut necesare și sunt fi nanţabile pe fondurile europene. Până la sfârșitul anului vom avea acordul de mediu”. De asemenea, ministrul Transportu-rilor, Lucian Șova, a mai adăugat că ministerul a început deja să calculeze penalităţi pentru întârzieri la lucrări-le de infrastructură rutieră și a cerut CNAIR să identifi ce motivele pentru care au avut loc aceste întârzieri.

F. Silvestru

Afaceri de succes cu mure la Mărăcineni

O microfermă de 4.000 de metri pă-traţi din comuna Mărăcineni, cu afa-ceri de circa 13.000 de euro în 2017 din producţia de mure și material să-ditor, a investit 6.000 de euro într-un atelier pentru producţia de dulceaţă și sirop, pentru a rezolva problema supra-producţiei de mure din vârful de sezon. În prezent, Irina Toma, proprietarul plantaţiei de mure operate sub com-pania Ga laxy Golden Top Star, vinde mure direct con su matorului fi nal și la-boratoarelor de cofetărie la preţuri cu-prinse între 11 și 13 lei pe kilo gram, în funcţie de cantitatea achizi ţio nată.

F. Silvestru

Electroargeş în acţionariatul Carbochim Cluj-Napoca

O tranzacţie de 2,8 milioane de lei cu acţiuni ale producătorului de abrazive profesionale Carbochim Cluj-Napoca (CBC) a fost înregistrată miercuri, 18 iulie, în piaţa DEALS a bursei de la București, ceea ce înseamnă că 4% din capitalul social al companiei de 66 mi-lioane de lei a schimbat acţionariatul. Preţul la care a fost încheiată tranzacţia a fost de 14 lei pe acţiune, cu plus 5,3% peste preţul din piaţă. Pe segmentul de tranzacţionare REGS nu a fost înregis-trată nicio tranzacţie în aceeași zi de miercuri, 18 iulie.

Printre acţionarii Carbochim Cluj-Napoca se numără și compania Elec-troargeș Curtea de Argeș (ELGS), emi-tent care recent a anunţat că a ajuns acţionar majoritar la producătorul de textile Braiconf Brăila printr-o achi-ziţie care i-a majorat participaţia de la 17,6% la 60,5%, potrivit datelor BVB. Restul acţionarilor Carbochim Cluj-Napoca sunt persoane fi zice, printre care și directorul general al companiei - Popoviciu Viorel Dorin - cu o partici-paţie de 13%.

De la începutul anului acţiunile com-paniei din Cluj-Napoca s-au apreciat cu 58% pe un rulaj de tranzacţionare de 9,5 milioane lei, fără a lua în calcul și dividendele. F. Silvestru

Nuclearelectrica, operatorul centralei nu-cleare de la Cernavodă, are în vedere fi na-lizarea negocierilor cu China General Nu-clear Power Corporation (CGN) până la fi nele acestui an și înfi inţarea, anul viitor, a unei noi companii de proiect pentru con-strucţia reactoarelor 3 și 4. Astfel, acţionarii Nuclearelectrica, companie la care statul are 82,5%, vor discuta la adunarea genera-lă din 22 august aprobarea formei revizu-ite a Strategiei de continuare a Proiectului de la Cernavodă și mandatarea Consiliului de Administraţie să stabilească termenii de continuare a negocierilor pentru înfi inţarea unei societăţi mixte de proiect (JVCo) cu CGN, care va fuziona ulterior cu Energo-Nuclear. Dezvoltarea de noi unităţi nucle-

are în România se afl ă în discuţie încă din 2003, în timp ce unităţile 3 și 4 se afl ă în conservare din 1992. EnergoNuclear SA a fost înfi inţată în 2009, tot pentru proiectul de la Cernavodă, având capital public-pri-vat. China General Nuclear Power Corpo-ration a fost înfi inţată în 1994 și este cel mai mare producător chinez de energie nucleară, având în operare 11 reactoare.

Linie de procesare pulbere la FCNTot la adunarea generală din august, ac-

ţionarii SNN vor fi informaţi cu privire la rezultatul unei analize comparative între instalarea unei linii de procesare pulbere la fabrica de combustibil nuclear FCN Pitești

și preluarea unei linii de acest tip de la Com-pania Naţională a Uraniului (CNU), Sucur-sala Feldioara. În acest sens, CA va realiza o analiză de tip due dilligence (tehnic, mediu, fi nanciar, juridic) pentru eventuala preluare a liniei de procesare de la CNU, Sucursala Feldioara. Nuclearelectrica a raportat pen-tru 2017 un profi t net de 303 mil. lei, plus 172% faţă de anul precedent, și venituri în creștere cu 15%, la 1,9 mld. lei. Motivul principal al creșterilor a fost dat de venitu-rile mai mari din activitatea de bază, adică vânzarea energiei electrice, dar și de crește-rea puternică a preţului mediu al energiei electrice.

F. Silvestru

FCN Piteşti ar putea avea o unitate nouă de producţie

Cristian Dolofan a devenit anul trecut, prin Dolo Trans Olimp, cel mai mare client de camioane Mercedes-Benz, potrivit Business Magazin. Compania sa deţine 320 de structuri (prelate și transpor-

toare) și va achiziţiona până la sfârșitul anului încă 80 de camioane noi, devenind ast-fel unul dintre cei mai mari transportatori din România. Cu 400 de camioane, Cristian Dolofan concurează cu nume

grele din industrie, cum ar fi Ion Lazăr de la Internaţional Lazăr Company, care are 700 de camioane. Compania are semnate contracte cu com-panii precum Gefco, Arcese, Pirelli, Michelin, dar și Ar-cese, LKM Walter și Rhenus. Dolo Trans Olimp transportă autovehicule inclusiv pentru Mercedes-Benz de la Kecske-met, pe lângă mașini Dacia de la Mioveni, dar și automobi-le Peugeot și Citroën pentru Trust Motors, importatorul celor două branduri pe piaţa locală. Dolo Trans Olimpic, cu sediul în Pitești, a debutat în piaţa românească de trans-port de mărfuri pe distanţe lungi spre fi nalul anului 2011, cu o fl otă de cinci camioane de mărfuri generale și alte trei transportoare auto. Cristian Dolofan, 31 de ani, este ab-solvent de Politehnică, secţia Transporturi rutiere.

F. Silvestru

Dolo Trans Olimp - cel mai mare client de camioane Mercedes-Benz

Constructorul francez Renault, care în Ro-mânia deţine Automobile Dacia, a înregis-trat în primul semestru o marjă operaţio-nală de 6,4%, după ce anul acesta a lansat mai multe modele, inclusiv noul Duster.

Astfel, marja operaţională a constructoru-lui a atins 1,91 miliarde de euro, faţă de 1,8 miliarde de euro în perioada similară a anului trecut, rezultate semestriale, scrie Les Echos, care citează AFP. „Aceste rezultate recompen-sează strategia noastră de diversifi care geogra-fi că, succesul planurilor noastre și mobilizarea tuturor colaboratorilor noștri”, a spus Carlos Ghosn, președintele-director executiv, con-form Les Echos. Tot el a subliniat că rezultatele vin în contextul economiei fragile și că, dato-rită acestor rezultate, el crede că vor fi atinse obiectivele din acest an. De altfel, el a precizat că, datorită lansării Daciei Duster în Europa și Kwid în America Latină, Renault se bucură de aceste rezultate. „Aceste două modele au depă-șit așteptările noastre”, a spus Th ierry Bolloré, directorul general adjunct al Renault. În pre-

zent, Renault are operaţiuni în 134 de ţări, iar în România deţine Automobile Dacia, cea mai mare companie de pe plan local. Fabrica Dacia de la Mioveni este cel mai mare exportator lo-cal. De asemenea, Renault deţine în România singurul centru de inginerie auto din Europa de Est și zona mediteraneană și cel mai mare centru de inginerie Renault din afara Franţei, cu peste 2.500 de ingineri. F. Silvestru

Duster ridică semnifi cativ marja operaţională a Renault

Papalekas vrea noi depozite la Oarja

Fondul de investiţii Globalworth, controlat de omul de afaceri grec Ioannis Papalekas, a fost implicat în mai multe tranzacţii în anul 2017, din postura de cumpărător, ceea ce a contribuit la consolidarea sa pe piaţa locală. Cea mai valoroasă tranzac-ţie a fondului a fost achiziţia Elgan Automotive, depozitul închiriat de Dacia lângă Oarja, în apropierea autostrăzii București-Pitești, deţinut la acea vreme de omul de afaceri Si-mon Roth. Tranzacţia a avut o va-loare de 42,5 milioane euro.

Centrul de piese de schimb din Oarja a fost deschis în 2010 și are o suprafaţă de 65.000 de metri pătraţi, iar Dacia a fost singurul chiriaș de pe platformă. După achiziţie, repre-zentanţii Globalworth spuneau că au în plan să construiască noi depo-zite, pentru a atrage și alţi chiriași în afară de Dacia. F. Silvestru

Afacerile Fuchs au scăzut în 2017

Fuchs Condimente, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa de pro-fi l, a avut în 2017 o cifră de afaceri de aproa pe 95 milioane lei (peste 20 milioane euro), în scădere cu circa 4% fa ţă de anul precedent, arată da-tele de la Ministerul de Finanţe.

De asemenea, profi tul compani-ei s-a redus cu 26% com parativ cu anul precedent, până la 4,5 milioane lei (aproape un milion de euro). Evo-luţia businessului companiei vine în condiţiile în care celălalt grup ger-man prezent pe piaţa locală a con-di mentelor, dar și a ingredientelor pentru industria alimen tară, Dr. Oetker, a consemnat, la rândul lui, o scădere a busi nes sului pe piaţa din România cu 8% faţă de anul pre-cedent.

Atât Fuchs, cât și Dr. Oetker au unităţi de producţie în ju de ţul Argeș. Conform datelor companiei de cercetare de piaţă Euro monitor, Fuchs Condimente este lider la vân-zări pe piaţa de condi mente, având în portofoliu brandurile Fuchs și Cosmin.

F. Silvestru

Jurnal de Argeş - pag 13

Nr. 1255 (1 - 7 august 2018)

UNGHIURI DE VEDERE

LAUDE DEȘARTE! Săptămâna trecută informația conform căreia Stadionul Nicolae Dobrin a fost omo-logat pentru competițiile naționale a fost preluată de majoritatea mass-media locală. Degeaba însă ne lău-dăm cu această omologare, când, iată, arena din Tri-vale găzduiește doar competiții de juniori la atletism, nu și un meci de fotbal de primă ligă.

FC Argeș va juca sezonul viitor doar ca să se afl e în treabă, adică în Liga a II-a.

Mai sus nu are voie.

Băi, dacă tot avem interzis la promovare, ce-ar fi să facem o grevă de goluri?

Deși echipa FC Argeș sub comanda lui Emil Săndoi nu arată deloc rău, fi ind pregătită pentru startul no-ului sezon fotbalistic din liga secundă, faptul că alb-violeții nu au drept de promovare face ca incertitudi-nea să fi e la ea acasă la clubul din Trivale. Mai mult decât atât, mințile luminate de la șefi a FC Argeș au și găsit soluția pentru stimularea jucătorilor. Ei bine, din câte se pare, șefi i clubului vor să pună în aplicare o primă pentru fotbaliști. Este vorba de 200 de lei de fi ecare punct obținut atât în deplasare, cât și acasă. Mai penibil de atât nici că se poate!

Zvonul săptămânii!

Fără a avea drept de promovare

Bugetul FC Argeş pe 2018 se ridică la 700.000 euro

Situația delicată prin care trece FC Argeș continuă să provoace iritare printre suporterii alb-violeți. Ne refe-rim la faptul că gruparea din Trivale nu are dreptul să promoveze în Liga I dacă la fi nalul campionatului se va afl a pe un loc promovabil. Problema este aceea că acest club este unul de drept public, iar în Liga I sunt admise doar cluburile de drept privat.

Deși șefi i de la FC Argeș au anunțat că sunt în discuții cu potențiali sponsori, această situație a dus la reacția promptă a suporterilor, și anume aceea de a nu se prezenta în prima etapă la stadion. Mai grav este însă faptul că, dacă această situație nu se va rezol-va, autoritățile locale de la Pitești vor cheltui aproape 700.000 de euro degeaba, fără nicio fi nalitate. Este vorba de bugetul pe anul competițional al FC Argeș, adică 3,2 milioane de lei. M.I.

Ce rezultate a obţinut Universi-tatea din Pitești la Campionatele Eu-ropene Universitare de Baschet din Portugalia?

- După aproape trei săptămâni de întreceri spectaculoase la baschet Universitatea din Pitești reușește ur-mătoarele rezultate: titlul de campi-oni europeni universitari la baschet feminin 3x3, locul 5 la Campionatul European Universitar de baschet mas-culin 3x3 și locul 6 la Campionatul European de Baschet feminin 5x5. Pe această cale vreau să mulțumim Federației Sportului Școlar și Univer-sitar, Universității din Pitești, Firmei Kinetosport, reprezentată prin Ionuț Pița, și tuturor colegilor și sponsorilor care au făcut ca aceste rezultate să fi e posibile. La anul promitem să facem mult mai mult! Mulțumim fetelor și băieților pentru implicare. Cui i se datorează participarea la

aceste competiţii?- Participarea se datorează în pri-

mul rând Federației Sportului Școlar și Universitar conduse de Claudia Georgescu, în calitate de director în cadrul Ministerului Sportului. Ei au plătit avionul, cazarea, masa și taxe-le. În ceea ce privește Universitatea din Pitești, putem spune că această instituție de învățământ superior a asi-gurat echipamentele de joc, tricourile și șorturile de prezentare.

„Rezultatele obținute înseamnă încununarea muncii începute în anii ‚90” Ce au însemnat aceste competiţii

pentru baschetul universitar piteștean?

- Pentru baschetul universitar în-seamnă încununarea muncii începute în anii ‚90 alături de marile puteri din baschet, și anume Cluj, Timișoara și București. Pe când eram student am participat la Campionatele universitare de baschet și în anul 2007 am câștigat titlul de campion național universi-tar la 5x5 cu băieții la Pitești. În anul 2014 am revenit și am câștigat titlul de campion național universitar. Am participat atunci în Olanda la Campi-onatul european universitar, unde am luat locul 6. În 2015 am fost în Serbia la Campionatul universitar european de 3x3, unde am luat locul 10 din 24 de echipe. De asemenea, trebuie menționată și câștigarea în Croația a locului 10 la Campionatul european format din 20 de echipe. A urmat în

2016 titlul de campion național uni-versitar la baschet masculin la 5x5. În anul 2017 am câștigat din nou titlul național și am participat în Ungaria la Campionatul european, unde am ocupat locul 15 din 16. Tot în acest an menționăm și titlurile de campioni naționali la 5x5 fete și băieți. Tot în 2017 am fost vicecampioni naționali la 3x3 fete și băieți. În anul 2018 am câștigat titlul de campion național la 3x3, atât la fete, cât și la băieți, însă cu băieții nu s-a plecat în Portugalia. Puteţi remarca în mod deosebit

pe cineva?- Aș remarca la 5x5 pe Ely Pavel și pe

Ioana Ghizila.

„Cam 20 de hectare are numai Facultatea de Educație Fizică și Sport din Coimbra” Ce impresii v-au lăsat aceste

competiţii?- Echipele au fost foarte bine pregă-

tire, sportivii fi ind de primele ligi din țările lor. Nu pot însă să nu menționez condițiile excelente, și anume cazare la hotel de 4 stele, cu piscină, saună, sală de forță. De asemenea, l-am avut alături de noi pe Ionuț Pița de la Kine-

tosport, cel care deservește echipa de baschet BCM U Pitești și multe alte sporturi. Din sponsorizări am făcut rost de medicamente, susținătoare de efort și de refacere. Eu am terminat și psihologia și avem și ședințe de pre-gătire psihologică individuale și co-lective. Ca impresii pot spune despre nivelul ridicat al echipelor, condiții bune, Portugalia, o țară frumoasă, Lisabona, Porto, orașe extraordina-re, Universitatea Coimbra, a doua ca vechime din Europa, cu 30.000 de studenți. Echipele cu pretenții la me-dalie au jucători profesioniști, inclusiv jucători de loturi naționale. Facultatea de Educație Fizică din Coimbra, unde se organizează majoritatea partidelor, are trei stadioane de fotbal, din care unul cât arena Nicolae Dobrin, piste pentru bicicletă, 14 terenuri de tenis sintetice, zgură și iarbă, trei săli de sport ca Sala Sporturilor din Pitești și două bazine, din care unul este olim-pic. Cam 20 de hectare are numai Fa-cultatea de Educație Fizică și Sport. În concluzie, deși suntem campioni euro-peni, suntem departe de condiţiile din lumea bună a sportului în general și a baschetului în particular.

Marius Ionel

„Suntem campioni europeni, dar departe de condiţiile baschetului din lumea bună”

Leonard Fleancu, antrenorul echipelor de baschet ale Universităţii Piteşti:

„Săptămâna trecută ne-am adu-nat la Stadionul Nicolae Dobrin într-o simplă formă de protest. Noi am vrea să se respecte legislaţia în vigoare, și anume decizia Curții Constituționale 794 din 2017 care spune că la același nivel de instituții care sunt subordonate unui singur ordonator să avem salarii echivalen-te, egale. Adică Direcția de Sport din Sălaj are salarii duble față de ale noastre la unele categorii. Noi cerem ca funcționarii publici, consilierii superiori gradele IV și V să aibă și ei aceleași salarii. Vrem ca guvernul și partidul de guvernământ să respec-te decizia Curții Constituționale și nimic altceva. Când este vorba de competiții internaționale și sportivii aduc medalii fac ca România să fi e recunoscută peste hotare și atunci toți ne laudă, iar acum nu suntem

buni de nimic. Multor oameni eu nu pot să le dau nici măcar orele lucrate suplimentar, la muncitori, la oamenii simpli mă căznesc... Iar la cei care sunt șefi de birou, șefi de serviciu nu am când să le dau... Și toți suntem angajații aceluiași mi-nister. Săptămâna trecută am făcut o grevă de două ore la Pitești, iar în această săptămână vom face o grevă la București. Legea este pentru toată lumea! Dacă nu ni se măresc salarii-le, dacă nu se respectă legislația, vom face grevă generală la București”, spune Laurenţiu Achimescu.

Marius Ionel

Laurenţiu Achimescu, directorul Direcţiei pentru Sport Argeş:

„Vom face grevă generală”Angajaţii din sportul argeșean au înce-put acţiunile de protest. Nemulțumiți de salariile primite, angajații din subordinea Ministerului Tineretului și Sportului din Argeș au făcut o grevă japoneză, iar Sindicatul Naţional Sport și Tineret va intra în grevă generală. La Pitești, aceștia au protestat săptămâna trecută la Stadionul Nicolae Dobrin. Angajaţii de la DJST Argeș, CSM Pitești, CSM Câmpulung Muscel și Complexul Sportiv Naţional Bascov Budeasa au purtat banderole albe pe braţ în semn de protest faţă de situaţia salarizării din domeniile de activitate și nesoluţi-onarea revendicărilor. Sindicaliștii au anunțat că acesta e primul protest, iar pe 2 august vor înceta activitatea din nou timp de două ore și vor protesta la Camera Deputaților și Guvern. Greva generală este anunțată pentru data de 8 august. Iată ce spune despre această situație Laurențiu Achimescu, directorul Direcției pentru Sport Argeș.

Antrenorul Fleancu, alături de două dintre componentele echipei campioane europene

Jurnal de Argeş - pag 14

Nr. 1255 (1 - 7 august 2018)

ÎNCHIRIERI LIVRĂRI

Va așteptăm în parcul nostru din Bulevardul Republicii

nr 290, unde vei găsi mereu vehicule de calitate,

testate și verificate de noi și care vin cu garanţia fiabilităţii

și a celui mai bun preţ de pe piaţă.

Telefoane: 0730.43.43.43; 0765.47.18.54; 0723.36.64.77Web. www.abc-auto.ro

E-mail: contact@abc-auto.roFacebook: ABC Auto’S / @ABCAutoStar

VÂNZĂRI

DIN STOC ŞI IMPORT

l d l R bli

IN STOC ŞLA COMANDĂ

VÂNZĂR

STOC ŞI IMPORAUTO

Curs de canto popular. Coordonator: prof. de canto popular Valentin Grigorescu, corepetitor Victor Buștean, orele 15.00 - 17.00 (Sala Simpozion II/ Mezanin II); (marți, miercuri, joi, vineri) Curs de chitară, orele 10.00 - 16.00. Coordonator: cantautorul Tiberiu Hărăguș, coordonatorul Grupului Folk „P620” (Sala Folk) (luni-vineri) Curs de dans sportiv și de societate, orele 16.30 - 20.00. Coordonator: coregraf Alfred Schieb (Sala Coregrafi e I) (luni-vineri) Curs de balet și gimnastică aerobică, orele 16.00 - 18.00. Antrenor: instructor Nicoleta Andrei (Sala Coregrafi e II) (marți și joi) Curs de limba engleză și pian „Engleza pe portativ”, orele 12.00 - 16.00. Coordonator: prof. Ilzi Sora (Sala Ars Nova) (joi) Curs de inițiere în pictură, orele: 17.00 - 19.00. Coordonator: prof. Elena Zavulovici (Sala Pictură) (luni)

Curs de actorie, orele 17.00 - 20.00. Coordonator: artistul Robert Chelmuș. (Casa Cărții, Mezanin II ) (marți, miercuri și vineri) Curs de șah, orele 16.00-20.00. Coordonator: dr. Ovidiu Stancu (Sala Pictură); (marți și vineri) Curs de șah, orele 16.00-20.00. Coordonator: instructor Mihail Șerban (Sala Pictură); (joi) Curs de dans popular - Ansamblul Folcloric de Copii Zavaidoc, orele 18.00 – 20.00. Coordonatoare: instructor Violeta Dincă și instructor Rodica Oprican (Sala Coregrafi e I); ( joi) Curs de arte marțiale, orele 9.00-17.00. Coordonator: antre-nor Tiberiu Tănase (Sala Coregra-fi e I); (sâmbătă și duminică) Curs de go, orele 18.00-19.00. Coordonator: Bogdan Fiștoiu (Sala Simpozion); (miercuri)

CENTRUL CULTURAL PITEȘTI ORGANIZEAZĂ

URMĂTOARELE CURSURI

Informaţii și înscrieri la sediul Centrului Cultural Pitești, Str. Craiovei nr.2, Bl,G1,

Casa Cărţii, tel. 0248/219976

Cu Nicolae Roibu am prins hoţi. A fost curajos și a aplicat tactic o decizie luată în doi timpi.

- Sile! Urcă în mașină și hai pe partea cealaltă a văii.

- Cum să fac asta, că doar e ma-șina poliţiei!

- E un ordin! Era spre toamnă, undeva prin

valea care separă dealul Târgului săptămânal de restul orașului. Roibu era angajat al rutierei pi-teștene, poliţist destupat la min-te, dovadă că, pe lângă pregătirea militară, mai făcuse și ceva școală și ceva front de război prin fosta Iugoslavie, campion naţional la karate și tot așa. Dacă te uitai la el te lua tremuriciul: o luai frumușel la vale spre marginea lumii numai să nu ai de-a face! N-am picat în capcană. L-am citit repede că nu e compromis, că nu e mânjit și că, dincolo de armura aceea, în el stă pitit un copil, un copil mare!

Cred că în vremea aceea la timo-na poliţiei argeșene era coman-dant domnul Constantin. Cum-necum am cerut ca rondul meu de noapte să fi e făcut în echipă cu Nicolae Roibu. Și așa a fost o vre-me bună. În noaptea aceea nasul lui de copoi adulmecase o umbră, o mișcare pe care nici Sabbagh, fratele meu de la Kanal D, n-ar fi observat-o. M-am urcat în ma-șină, am ocolit pe asfalt și m-am proptit fi x în faţa lui Nicolae Roibu, care nu mai avea cascheta

pe cap, dar ţinea într-o mână un pistol și în alta un nătărău la suta de kile, care târa după el doi saci cu haine șterpelite din nu știu ce magazin.

Știu că ne-a prins iarna în echi-pă. Împărţeam cu Roibu înju-răturile șmecherilor, împărţeam succesul ori de câte ori reușeam să prindem în fl agrant papiţo-ii și împărţeam de foarte multe ori pacheţelul cu mâncare. Apoi drumurile noastre s-au despărţit. Ne-am reîntâlnit în urmă cu nici doi ani! Eram în aeroportul din New York, un pic al nimănui, doar eu și îngerul meu Serafi m care lucrează pentru Domnul și care are grijă să nu crăp. La un moment dat m-am trezit sunat pe messenger. Hopaaaa! Ia uite cine mă sună... Al lui Roibu, cu care am prins venetici printre stele!

- Alooo! Ce faci bre, nea Florine?Și eu îi răspund emoţionat și

cumva încurcat că iar am încur-cat avioanele și că abia peste două zile o să am unul mai ieftin. Și domnul poliţist Roibu îmi spu-ne că se bucură că am vorbit și că să îl scuz, dar el are treabă și că ne-om mai vedea noi cândva. Cred că era ora... 8 seara. După nici două ceasuri, cum stăteam eu și visam la Maica Domnului să mă mai apere olecuţă, numa ce mă trezesc bătut pe umeri și din prima luat la întrebări:

- Nea Florine, care îţi este valiza?

M-a bușit repede plânsul. Și chiar și acum, când scriu, sunt destul de emoţionat. Roibu al nostru e de mai bine de 15 ani unul dintre cei mai destoinici angajaţi ai ONU. De aceea ame-ricanii l-au tratat repede cu RES-PECT și i-au dat pe mână misi-unea supremă de a feri Naţiunile Unite de pericol. Mai sunt acolo aproape 20 de argeșeni, mulţi dintre ei piteșteni. Sunt teribil de modești și de dedicaţi. Dar el, Nicu, este eroul meu, este fra-tele meu și mândria părinţilor. A doua zi m-a luat la el la... serviciu. Am avut ocazia să stau pe locul din care Nelson Mandela a vorbit lumii, am vizitat locurile secrete și nesecrete ale Naţiunilor Uni-te și am fost tare mândru că un piteștean a făcut carieră în vârful lumii moderne și aprig de mun-citoare.

Familia lui, soţia și cei doi bă-ieţi, ocupă un apartament drăguţ în chiar mijlocul metropolei. Are mașini, are motor de viteză și are permis de zburat cu elicopterul. Nu vine pe 10 august să-și ia ţara înapoi... și aceasta pentru că ţara lui nu are frontiere, ci doar bun-simţ.

În altă ordine de idei, pe aici, pe la noi, a fost trecând Sfântul Ilie. Pleacă lumea în concediu. Și e joi, 25 iulie 2018.

Florian Silişteanu - un poet român printre ai lui

JURNAL DIN CANA CU PĂSĂRIJURNAL DIN CANA CU PĂSĂRI

„Ţara fără frontiere, dar cu bun-simt”

Pe 4 august, cluburile Lions din toată ţara se vor întâlni la Mauso-leul Eroilor de la Mateiaș pentru transferul de mandate din Cabine-tul D124 România.

Locaţia musceleană a fost aleasă datorită faptului că 2018 este Anul Centenarului Marii Uniri, iar în mandatul actualei conduceri a „le-ilor” activitatea s-a desfășurat sub sloganul „Lions 100 - România 100”. La Mateiaș vor fi prezenţi aproximativ 50 de reprezentanţi din peste 25 de localităţi, iar eve-nimentul va avea două părţi: una solemnă, de depunere de coroane, și o a doua constând în ședinţa de lucru. C.I.B

Membrii Lions din ţară se întâlnesc la Mateiaş

Câţiva dintre membrii Lions Câmpulung, la Balul de Cristal

Jurnal de Argeş - pag 15

Nr. 1255 (1 - 7 august 2018)

CMI Dr. Sivu NicuPiteşti, Bdul I.C. Brătianu nr. 62

(în cadrul CDT Brătianu)ECOGRAFII şi ELASTOGRAFII,

cu ecografe de înaltă performanţă, clasa premium, TOSHIBA APLIO XG (neXt Generation), Esaote

My LAB 60 X-V (neXt Vision)

•ECOGRAFII- abdominale, genitale- endovaginale (la ovare) şi intrarectale (la prostată)- artere şi vene (la gât şi membre), cu Doppler color- sân, tiroidă, testicule, părţi moi (muşchi)

- de sarcină - morfologie fetală 3D şi 4D, cu înreg-istrare pe CD/DVD•ELASTOGRAFIA - o nouă metodă ecografi că de:- diferenţiere a formaţiunilor benigne de cele ma-ligne la sân, tiroidă şi prostată- măsurarea gradului de fi broză (înaintarea către ciroză) în bolile cronice de fi cat, virale sau nevirale.•VIDEOCOLONSCOPII•VIDEOGASTROSCOPIIImagini pe www.drsivu.ro; www.drsivu.ro/elastografi e.html•BREATH TEST (test respirator) - pentru diag-nosticul colonului iritabil

Programări, la tel. 0348/430377, luni - vineri, între orele 11.00 - 16.00

SE SCOATE LA VÂNZARE BIBLIOTECA MEDICALĂ A DR. PETRE IONESCU

Se scoate la vânzare biblioteca medicală a dr. Petre Ionescu, creatorul asistenței medicale neuropsihiatri-ce din fosta Regiune Argeș și implicit județul Argeș. Relații la tel: 0725.310.632.

Se vinde tabloul „Casa musceleană”- autor Nicolae Grant. Telefon: 0725.310.632.

Dimitrie A. Sturdza a fost unul dintre cei mai longevivi prim-miniștri din istoria României. A absolvit Academia Mihăileană, continuându-și studiile la Universitățile din Bonn și München. În tinerețe a fost secretar particular al domnitorului Cuza, dar, sătul de apucăturile acestuia, trece în tabăra adversă, binecunoscută sub denumirea de “monstruoasa coaliție”. Membru marcant al Parti-dului Național Liberal, îi succede lui Ion C. Bră-tianu la conducerea partidului, perioadă în care a fost de patru ori prim-ministru, între anii 1895-1909. A fost secretar permanent al Academiei și președinte al acesteia timp de doi ani. Numismat de renume.

Din nefericire, în timpul ultimului mandat s-a îmbolnăvit grav de nervi, mai pe înțeles, a înne-bunit complet. Partea interesantă de aici începe: a continuat să-și exercite funcția de premier de la declanșarea bolii încă doi ani. În plină ședință în-cepea să plângă sau lătra la miniștrii săi, mergând în patru labe. Mai grav, se băga pe sub mese și îi ciupea.

Abia în 1909, regele Carol, a cărui răbdare ajun-sese la capăt, l-a trimis la Paris, la o clinică de specialitate. Interesantă a fost discuția purtată de medicii sanatorului cu însoțitorii acestuia, relata-tă de scriitorul Dan Amadeo Lăzărescu. Aceștia au afl at cu stupoare că pacientul deținea funcția de prim-ministru. Apoi au afl at că primele semne ale nebuniei apăruseră cu zece ani în urmă. Că în ultimii doi ani de mandat începuse să latre... Au rămas mască!

„Fericită țară, au spus, care să aibă un prim-mi-nistru nebun și să-l țină zece ani!”

Așa că nu vă mai luați de doamna Viorica Dănci-lă că mănâncă litere sau încurcă capitalele europe-ne. Are tot viitorul în față!

Prof. dr. Cornel Carp

LECŢIA DE ISTORIE

Plângea la şedinţele de guvern şi lătra la miniştrii săi

- stimulează rapid impulsul sexual- intensifi că şi prelungeşte plăcerea

sexuală- erecţii ferme şi de lungă durată- combate stresul, oboseala fi zică şi

psihicăNU ARE EFECTE SECUNDARE

ȘI NU CREEAZĂ DEPENDENŢĂ!Acest produs îl găsiţi la MAGAZIN NATURIST REPUBLICII NR. 138 (ÎNTRE FINANŢELE PUBLICE ȘI ELECTRICA). TEL. 0745907097

POTENT PLUS

DANA CROITORU, REPREZENTANT MAGAZIN NATURIST REPUBLICII,

VĂ RECOMANDĂ

■Piteşti, str. Nicolae Bălcescu, bl. L6, sc. F, ap. 2 - 4Tel./fax: 0248.223.594, 0248.610.063. Mobile: 0770.693.788.■Punct de Lucru, Piteşti, Bdul I. C. Brătianu nr. 20 (Policlinica nr. 2),bl. A3, sc. A, parter. Tel. 0348.803.503.

Daca sunteti interesat si daca doriti ajutorul nostru medical la domiciliul dumneavoastra puteti solicita RECOMANDARE PENTRU INGRIJIRI MEDICALE

LA DOMICILIU de la: medicul curant la externarea din spital; medicul de familie; medicul specialist din ambulatoriul de specialitate. VA ASTEPTAM!

Echipa medicala AMBRA va poate informa/consilia la sediul firmei, telefonic (0248.223594, 0248.610063, 0348.803503) sau pe e-mail la

ambramedical@yahoo.com sau office@ambramedical.ro. Web: ambramedical.ro

Lista serviciilor medicale pe care vi le putem oferi la domiciliu o puteti consulta: la sediul Centrului Medical Ambra;

pe site-ul Centrului Medical Ambra.

Afectiuni cu recuperare prin KINETOTERAPIE: Diverse forme de afectiuni reumatice; Afectiuni neuro-psihice; Afectiuni ale aparatului locomotor;

cifoze, scolioze, lordoze, traumatisme motorii, interventii chirurgicale recente;

Afectiuni neurologice (accidente vasculare cerebrale cu diverse forme de sechele motorii);

Traumatisme ale coloanei vertebrale; Sindroame neurologice; Demente, boala Parkinson; Obezitate; Distrofie neuro-musculara,

tetraplegie; Kinetoterapie respiratorie etc.

MASAJUL MEDICAL este efectuat de kinetotera-peutul nostru la domiciliul dumneavoastra. Benefi ciile kinetoterapiei: Imbunatateste mobilitatea

articulara; Reduce durerea

in inflamatii; Relaxeaza; Corecteaza postura; Creste forta si rezistenta

musculara; Recupereaza coordonarea; Stimuleaza circulatia

periferica; Stimuleaza sistemul

cardiovascular.

VĂ OFERIM

KINETOTERAPIE DE RECUPERARE ȘI ÎNGRIJIRI MEDICALE LA DOMICILIU:

GRATUIT PENTRU PERSOANELE ASIGURATE MEDICAL; CU PLATA - LA SOLICITARE FARA RECOMANDARE MEDICALA.

Site: www.ambramedical.ro.

E- mail: ambramedical@yahoo.com

Flacăra Centenarului, aprinsă în memoria eroilor comunei Arefu

Sâmbătă, 28 iulie, la Arefu a avut loc ceremonia de comemorare a eroilor comunei căzuţi pe front în Primul Război Mondial. Curtea Bisericii „Sfânta Pa-raschieva” din Arefu, monument istoric de pe vremea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, a adunat urmașii bravilor eroi, toți, de la vârstnici la copii, îmbrăcați în straie tradiționale.

Alături de comunitatea locală, președintele Consiliu-lui Județean Argeș, Dan Manu, vicepreședinții Simo-na Brătulescu și Ion Mînzînă și directori ai instituțiilor de cultură argeșene au participat la slujba de pomenire a eroilor care și-au jertfi t viețile pentru Țară, în me-moria acestora fi ind depusă Flacăra Centenarului la crucea închinată lor.

După acordarea celor 34 de diplome centenare urmașilor eroilor arefeni, copiii de la Școala din Are-fu, coordonați de prof. Cezar Bădescu, au susţinut un emoționant moment artistic, cuprinzând cântece și poezii patriotice.

Mihaela Andreea Giulea

Vând rulotă şi lemne de foc. Tel. 0744383634

Casă de vacanţă la Muşăteşti, 4500 mp teren, complet mobilată, centrală

pe lemne, gazifi care, preţ 68.000 euro. Tel. +40744.930.711.

CENTRUL CULTURAL

PITEȘTI ÎNCHIRIAZĂ TEMPORAR

SPAȚII ÎN COMPLEXUL EXPOZIȚIONAL

CASA CĂRȚII. Relatii la tel. 0248/219976

sau la sediul Centrului Cultural Pitești,

din Municipiul Pitești, Strada Craiovei nr. 2,

Bl. G1, Jud. Argeș.

Jurnal de Argeş - pag 16 ARGINTEXARGINTEX

Nr. 1255 (1 - 7 august 2018)

VÂND TEREN ARABIL EXTRAVILAN, 7.404 MP,

în sat Udeni, comuna Călinești. Preț: 2,5 euro/mp., negociabil,

la 150 m de asfalt. Tel: 0722.651.895

Vând apartament 4 camere, conf. I dec. P/4 cu toate îmbunătăţirile

în Zona Rolast, Pitesti. Preţ 65.000 euro.

Tel. 0729.103.390, 0744.380.731

Tipografi a Editurii Paralela 45ANGAJEAZĂ

MAŞINIST-TIPOGRAFTel. 0755.13.77.63

Vând plantaţie nuci, 1000 mp, în comuna Călineşti, aproape

de barajul Goleşti, la 50 m de ultima casă. Preţ: 3 euro/mp, negociabil.

Tel. 0722651895

Vând apartament 4 camere în blocul turn din spatele restaurantului Carpaţi, Exerciţiu. Parter, două balcoane, două

băi. Îmbunătăţit 2017. Centrală proprie, parchet, termopane, gresie, faianţă.

Preţ: 68.000 euro. Tel: 0733.945.777.

MICA PUBLICITATE Schimb garsoniera cu super imbunatatiri, cu apartament 2 camere decomandat + diferenta de pret. Telefon 0765041636. Unic proprietar vând apartament decomandat conform 1, cartier Războieni/în A-uri şi cumpăr, apartament 2 camere zona Prundu, Craiovei, Fraţii Goleşti sau Gară Sud. Telefon 0749/484,150, 0348/438.150. Vând 5 uşi stejar şi iepuri, în sat Coteşti, comuna Godeni. Telegon 0744/754.292 Vând mobilă de bucătărie, sufragerie şi dormitor, covoare, state bună, preţ avantajos.telefon 0770/338112. Vând/închiriez apartament 2 camere confort 1, zona Ceair. telefon 0745/182.742.

Proprietar, vând apartament 2 camere, zona Ceair, cu îmbunătăţiri, centrală termică, termopan, bloc anvelopat termic, preţ negociabil. Telefon 0765/428.404 Vând teren în comuna Poiana Lacului, la 20 km de Pitesti, suprafaţă 2.800 mp, preţ 3,5 euro/mp. Telefon 0741.010.421 Vând maşină de spălat rufe marca LG (5 kg.), pret 760 lei, Telefon: 0770 923 113 Vând ieftin cabină duş şi şifonier cu trei uşi demontat (şi alte accesorii). Tel: 0729/033987

Vând centrală second hand Ferroli pe gaze. Preţ

negociabil. Tel. 0746.332.546 sau 0248.224.146.

Vând teren 35.000 mp, drumul 23 Petrochimie, lângă fabrica

Envisan, preţ 1 euro/mp. Tel.: 0752/957700

Vînd casă comuna Drăganu, sat Prislop, cap linia 14,

suprafaţă 200 m.p, teren 1630 m.p, apă curentă, canalizare,

cablu tv şi internet. Preţ negociabil. Tel. 0742800773

ANGAJĂM

confecţioneri și montatori, pentru tâmplărie aluminiu, PVC și geam termoizolant.

Tel. 0728.860.011

ANGAJEAZĂSOFER PE SPRINTER 3,5 TONE

PENTRU TRANSPORT IN COMUNITATECV la email: monica@yantrans.ro, ioni.yanis@gmail.com

Telefon: 0759 055 778 sau 0743 767 026

Societate comercială de transport marfă

ANGAJEAZĂşoferi cu experienţă,

categoriile B-C-EPENTRU CURSE

TUR-RETUR ÎN EUROPACV la email:

adrianaemilianeacsu@yahoo.comTelefon: 0725 10 11 13

Vând teren intravilan 4.800 mp, Călineşti - Argeş, acces apă, curent electric, stradal, zonă între case.

Preţ negociabil. Tel: 0724605599

Caut peroana pentru ingrijire batran. Telefon 0751/066.565.

Salariu avantajos.

Ofera salariu atractiv, contract de munca incheiat in Germa-nia, alocatie pentru copii. Lim-ba germana nu este obligatorie.

De asemenea, ofera posturi de

asistenti medicali, posturi pen-tru care se solicita cunostinte minime de limba germana.

Este nevoie de cunostinte mi-nime de calculator.

NU SE PERCEP COMISIOANE.

Relatii la telefoanele: 0723.350.268, 0766.592.241

Firma Pfl ege Daheim din Germania cu sediul in Curtea de Arges, str. Cuza Voda, nr. 131, et. 1, judetul Arges (vis-a-vis de Spitalul Municipal din Curtea de Arges),

ANGAJEAZA PERSONAL INGRIJIRE BATRANI LA DOMICILIU IN GERMANIA

De vânzare aparatament, București, Drumul Taberei, în

spatele cinematografului Favorit, etajul 4 din 8, 3 camere semide-comandat, complet renovat în

2015, tâmplărie PVC cu geamuri termopan, gresie, faianță, parchet,

ușă metalică, aer condiționat, loc de parcare, stație RATB la 3 minute de mers pe jos, și stație

Metro în curând, în apropiere de Mall Afi Palace și Plaza Romana,

piața Moghiroș, cele mai bune școli pentru copii Școala 197 și Liceul Moisil, zonă verde și loc de joacă.

Tel. 0740.306.618

Închiriez apartament 3 camere, parter, cartier Găvana III,

mobilat şi utilat, preţ negociabil. Telefon: 0745578949 sau

0741067266.

Vând 5.037 m.p teren intravilan cu casa, dependinţe şi livadă de pruni, preţ 15.000 Euro

negociabil şi 8.961 m.p. teren extravilan, preţ 10.000 lei

negociabil, situat la 20 km de Piteşti, în comuna Suseni, sat Strâmbeni. Relaţii, la telefon

0720/421107, 0734/303203.

Vand 2,027 mp teren intravilan cu casa, dependinte +livada

pomi fructiferi situat la 2 km de orasul Gaesti. Pret avantajos sau la schimb cu apartament si diferenta in Pitesti. Relatii

la telefon 0747/571417, 0768/808978.

Vând apartament 4 camere, zona I.C. Brătianu. Relaíi la tel: 0723 203 670.

PRIMĂRIA ŞUICI ORGANIZEAZĂ CONCURS pentru ocuparea funcţiei

contractuale de execuţie de şef formaţie muncitori, din cadrul compartimentului

administrativ - 1 post.Concursul va avea loc în data de

23.08.2018, ora 10.00-proba scrisă și 24.08.2018, ora 10.00-proba inter-viu, la sediul primăriei Șuici, judeţul Arges.

Condiţii de participare: studii medii, vechime în administraţia pu-blică-minim 5 ani.

Bibliografie: Constituţia Româ-nei, Legea 215/2001, republicată, cu modifi cările și completările ulteri-oare, Codul Muncii, O.G. 21/2002 privind gospodărirea localităţilor ur-bane și rurale, Legea nr.319/2006 a Securităţii și Sănătăţii în Muncă.

Dosalele de înscriere se depun la Bi-roul Secretariat în termen de 10 zile de la publicarea anunţului.

Relaţii suplimentare se pot ob-ţine de la Primăria Șuici, telefon 0248/545155, persoană de contact Iulian Șerban.

Mobexpert Pitesti ANGAJEAZA

personal necalifi cat, califi care la locul de munca

in meseria de MONTATOR MOBILIER. Experienta in montaj mobilier

constituie un avantaj.Relatii la tel 0727.333.831

Jurnal de Argeş - pag 17

Nr. 1255 (1 - 7 august 2018)

MOBEXPERT PITEŞTI - JUPITER CITY SHOPPING CENTER

Mona LisaMobilier realizat din fier forjat vopsit în câmp electrostatic. Scaun dim. 52x57x89H cm Lei 668

diam. 100x73H cm Lei 969Lei 3.641 Lei 3.277

Suntem cu toþii diferiţi. Din fericire.

O seară reușită a fost cea de du-minică, 29 iulie, la Cinematograful „București”. Tânăra regizoare Ioana Grigore a prezentat documentarele „10:34 to Belgrade” (2016) și „Me-reu pe fugă, dar nu și astăzi” (2017). Ioana este o tânără de 24 de ani din Pitești, acum studentă în anul II la masteratul de regie de fi lm docu-mentar de la UNATC București. În 2016, Ioana Grigore a obținut la Istanbul International Short Film Festival premiul pentru cel mai bun documentar cu un scurtmetraj des-pre bombardamentele NATO din 1999 asupra Belgradului, dar și pre-miul pentru cel mai bun scurtmetraj documentar, în 2017, la GreenTech Film Festival pentru fi lmul „Mereu pe fugă, dar nu și astăzi”. Acest din urmă fi lm documentar are un puter-

nic profi l eco și a fost realizat chiar în comuna Băbana, cu locuitori și o poveste de acolo, având drept unul dintre personaje chiar pe edilul co-munei, Bebe Ivan. Ioana Grigore este unul dintre cei 12 tineri regizori de pe toate meridianele planetei selec-taţi să participe, luna trecută, la un inedit workshop organizat de Ame-rican Film Showcase, la USC School of Cinematic Arts, în Los Angeles, unde a avut printre profesori chiar regizori deținători de Oscar. Printre zecile de spectatori de la proiecția fi l-melor Ioanei, i-am remarcat în sală pe directorul ADI Servsal Argeș, Gabriel Moiceanu, și pe edilul co-munei Băbana, Bebe Ivan, cei doi aducându-și contribuția la realizarea documentarului „Mereu pe fugă, dar nu și astăzi”. A.C.

Documentarele Ioanei Grigore, prezentate la Cinematograful Bucureşti

De 15 ani, Câmpulungul îşi tot prelungeşte vechiul PUG

În anul 2016, valabilitatea Planului Urba-nistic General al Câmpulungului a fost pre-lungită până în 2018. Motive au existat, ca de obicei, pentru că fi rma care trebuia să se ocupe de noul PUG a cerut rezilierea contrac-tului încheiat cu municipalitatea. O nouă în-cercare de a avea un Plan Urbanistic conform noilor prevederi legale s-a iniţiat anul trecut, atunci când s-au achiziţionat din nou prestări de servicii constând în actualizarea PUG-ului și a Regulamentului Local de Urbanism. În luna iulie a acestui an s-a marcat începerea lu-crărilor, astfel că valabilitatea PUG-ului a fost din nou prelungită până când se va încheia operaţiunea de actualizare. Prelungirile care vizează Planul Urbanistic se acordă din anul 2003. C.I.B.

Bugetul local al Câmpulungului continuă să fi e executat haotic

Ca de fi ecare dată în ultimii ani, la Câm-pulung bugetul local este rectifi cat de mai multe ori și în 2018. Și surprind de fi ecare dată mișcările, în condiţiile în care alocări bugetare prevăzute iniţial cu o anumită valoa-re sunt schimbate, deși investiţiile prevăzute rămân aceleași. Ultimul exemplu este oferit în această săptămână, când fi nanţarea pentru lucrările de amenajare a Pieţei Primăriei urcă de la 2.740.000 lei la 6.412.000 lei. Surplusul este asigurat prin renunţarea la alte lucrări sau achiziţii cum ar fi construirea unui teren de sport și cumpărarea de locuinţe sociale sau de necesitate.

La jumătatea anului bugetar, Câmpulungul are un excedent de circa șase milioane de lei, continuându-se pe linia ultimei perioade în care importante sume de bani au rămas neuti-lizate. C.I.B.

Ajuns la cea de-a 35-a ediție, Festivalul Internaţional de Folclor Carpaţi va reve-ni în Mioveni, pentru o zi, sâmbătă, 11 august.

Evenimentul va debuta începând cu ora 18.00 cu defi larea ansamblurilor partici-pante pe bulevardul Dacia, din zona M-uri până la Primăria Orașului Mioveni,

urmând ca la ora 19.00 pe platoul din centrul civic să se desfășoare un spectacol muzical-coregrafi c.

Vor partici pa grupuri din 11 țări: Bul-garia, China, Bosnia&Hertegovina, Cote d' Ivoire, Georgia, Grecia, Moldova, Ser-bia, Spania, Turcia și România.

Organizatori sunt: Consiliul Judeţean Argeș, Centrul Cultural Judeţean Argeș și Primăria Orașului Mioveni.

Eveniment de tradiție, foarte apreciat de iubitorii muzicii, dansului și portului po-pular, Festivalul Carpați va fi organizat în perioada 10-15 august 2018.

D.G.

Festivalul de Folclor Carpaţi vine la Mioveni

Personaj în fi lm, primarul de la Băbana, Bebe Ivan, a fost în sală la Cinema București

Jurnal de Argeş - pag 18

Nr. 1255 (1 - 7 august 2018)

COMUNICAT DE PRESĂMăsuri pentru intrarea în legalitate a utilizatorilor clandestini ai serviciilor prestate de S.C. APĂ CANAL 2000 S.A. Piteşti

Societatea Apă Canal 2000 SA Pitești, operator re-gional al serviciilor de apă și de canalizare în judeţul Argeș, continuă campania de identifi care a pierderilor de apă din sistemul public, dar și de verifi care a clienţi-lor săi în ceea ce privește legalitatea utilizării serviciilor prestate, în baza contractelor de furnizare încheiate cu operatorul.

Echipele mixte de control identifi că poziţia reţelelor, a branșamentelor și racordurilor, efectuează verifi cări în teren în scopul identifi cării situaţiilor în care au loc încălcări ale prevederilor „Regulamentului consolidat și armonizat al serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare din aria de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre ale ADIA, judeţul Argeș“ și ale legislaţiei în domeniul serviciilor de utili-tăţi publice, și anume:

- situaţia utilizatorilor branșaţi clandestin la sistemul public de alimentare cu apă și de canalizare, fără avizul operatorului;

- situaţia utilizatorilor care au fost debranșaţi și ulteri-or s-au rebranșat fără avizul operatorului;

- situaţia utilizatorilor care sunt branșaţi la sistemul public de alimentare cu apă și de canalizare, dar deţin și branșamente clandestine;

- situaţia utilizatorilor care sunt branșaţi la sistemul public de alimentare cu apă și de canalizare, faţă de care există suspiciuni de fraudare a consumului înregis-trat pe aparatele de măsură. Suspiciunea este indicată de alarmele furnizate de modulul radio, utilizat pentru transmiterea datelor la distanţă (exemplu: alarma de „curgere inversă“);

- situaţii în care: contorul este defect, contorul lipseș-te din instalaţie, contorul este montat incorect, conto-rul are sigiliul operatorului sau sigiliul metrologic rupt, s-a intervenit neautorizat sub orice formă asupra conto-rului sau asupra modulului, în scopul infl uenţării  in-dicaţiilor acestuia, ori s-au executat lucrări clandestine de ocolire a contorului etc.

Societatea Apă Canal 2000 SA Piteşti va aplica următoarele măsuri în cazul utilizatorilor clandestini:

Branșamentele și racordurile identifi cate a fi realiza-te clandestin, fără respectarea prevederilor cuprinse în Regulamentul serviciului urmează să fi e desfi inţate.

Pentru intrarea în legalitate, utilizatorul clandestin trebuie să parcurgă procedura legală pentru branșarea/racordarea la sistemul de alimentare cu apă și de cana-lizare, cu respectarea următoarelor etape:

1. va achita prejudiciul calculat conform Regulamen-tului (contravaloarea serviciilor de care a benefi ciat, pe o perioadă de 6 luni, consum calculat în sistem paușal)

2. va suporta contravaloarea lucrărilor de desfi inţare a branșamentului/racordului clandestin (doar priza de branșare/racordare)

3. va suporta contravaloarea avizului și a proiectului ce urmează a fi întocmite de către societatea Apă Canal 2000

4. va suporta contravaloarea lucrărilor aferente execu-ţiei de către societatea Apă Canal 2000 a noului bran-șament/racord

5. va suporta contravaloarea amenzilor contravenţi-onale aplicate în conformitate cu prevederile Regula-mentului.

Măsurile de mai sus sunt valabile și în cazul lucrărilor de extindere a reţelelor de alimentare cu apă și de cana-lizare pentru care nu s-a respectat procedura legală de avizare, proiectare și execuţie.

Director general, Mihail Marinescu

Care sunt traseele potrivite din Făgăraș pentru începători?

- Nu sunt foarte multe trasee pen-tru începători în Făgăraș. Pentru mai toate, este esențial să avem un amic experimentat cu noi sau un ghid. Cel mai la îndemână traseu este Cabana Capra-Fereastra Zme-ilor, dus-întors durează vreo 4 ore și oferă o priveliște foarte frumoasă în creasta munților Făgăraș. În plus, are și un refugiu modern pe parcurs, unde ne putem adăposti în caz de ploaie. În ce perioadă e cel mai bine să

mergem pe munte?- Pentru începători, cel mai bine

este vara, când nu este necesar mult echipament specializat. În general, lunile august și septembrie ar avea un climat mai favorabil, dar ultimii ani ne-au arătat că regulile meteoro-logiei nu sunt dogme. Cel mai sigur este consultarea unei prognoze îna-inte de a face excursia. Care ar fi cel mai periculos vârf

din Munţii Făgăraș?- Dacă turistul are o pregătire

bună, nu putem spune că este vre-unul periculos în timpul verii. Dar, dacă sunt începători, pot fi pericu-loase vârfuri ca Negoiu, Vânătoarea

lui Buteanu, Viștea Mare, Moldo-veanu... Iarna, toate sunt periculoa-se. Ce trebuie să cuprindă echipa-

mentul pentru o excursie de o zi vara?

- Bocancii sunt obligatorii, cu tal-pa aderentă. Trebuie purtați chiar dacă e cald și chiar dacă ni se pare că ne îngroașă piciorul. Bocancii apă-ră glezna de luxații, de mușcături de viperă, insecte etc. Împreună cu un hanorac rezistent la ploaie, acestea sunt principalele piese de echipament. În plus, un rucsac, în care să găsim o lanternă cu baterii proaspete, o caciuliță, o pereche de mânuși subțiri, pentru că pe munte pot fi schimbări bruște de tempera-tură. O bluză mai groasă pentru a fi purtată pe sub hanorac, atunci când ne oprim și bate vântul. Alimentele trebuie să fi e ușor de descompus de către organism: carbohidrați, batoa-ne de cereale, fructe, exclus slănină cu ceapă, care își eliberează energia la câteva ore după consum și după ce a obosit deja fi catul cu metabo-lizarea. Ce trebuie să cuprindă o mini-

trusă medicală?- Feșe, comprese, betadină (un

Sâmbăta viitoare va fi petrecere mare în comuna argeșeană Albo-ta! Primarul Ion Dumitru promi-te un eveniment care să bucure sufl etele tuturor celor prezenți. Cu această ocazie se vor sărbători 521 de ani de la prima atestare

documentară a localității Albota. De asemenea, Flacăra Centena-rului va fi aprinsă și în comuna limitrofă municipiului Pitești, lo-calitatea Albota afl ându-se prin-tre comunele din Argeș cu cei mai mulți eroi căzuți în Primul Război Mondial.

„Sâmbătă, 4 august 2018, vom sărbători 521 de ani de la prima atestare documentară a localității Albota și Centenarul. Evenimen-tul va începe la ora 18.00 și îi așteptăm pe toți cetățenii comu-nei și nu numai să ne bucurăm de muzică, dans și voie-bună. Vom avea mici, vom avea bere, vom avea toate ingredientele pentru o distracție pe cinste”, ne-a declarat Ion Dumitru, primarul comunei Albota.

M.I.

Sâmbătă, 4 august 2018: 521 de ani de la prima atestare documentară a localităţii Albota

Despre munţii Argeşului, cu salvamontistul Ion Sănduloiu

„Întâlnirea cu ursul nu e deloc ca în desenele animate...”

Odată cu venirea verii, iubitorii de natură se aventurează pe cei mai înalți munți din România. Despre traseele montane reco-mandate și pericolele din munți am stat de vorbă cu Ion Sănduloiu (foto), directorul Salvamont Argeș, instituţie afl ată în sub-ordinea Consiliului Judeţean. Ion Săndu-loiu, 53 de ani, este unul dintre cei mai cunoscuți salvamontiști din țara noastră, iar din 1985 până în prezent conduce cele patru formații Salvamont Argeș.

Ion Sănduloiu, alături de Helios și Dara

Jurnal de Argeş - pag 19

Nr. 1255 (1 - 7 august 2018)

JURNAL DE ARGES C&G

Responsabil de număr: Denis Grigorescu

Adresa redacţiei: Piteşti, B-dul Republicii, bl. G1, Casa Cărţii, mezanin I, OP 1- CP 181. Tel: 0248.221774, Fax Contabilitate: 0248.223271e-mail: jurnaldearges@gmail.com / jurnalarges@rdslink.ro Nr. de înregistrare OSIM: M/00491 ISSN 1582 - 9138Tipărit la tipografi a Editurii Paralela 45

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolului aparţine autorului, conform Contractului de drepturi de autor, care face parte din Contractul de muncă

Textele cu tentă umoristică ce însoţesc fotografi ile şi caricaturile din acest ziar vor fi considerate pamfl ete

“Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile. Cenzura de orice fel este interzisă.”

(CONSTITUŢIA ROMÂNIEI - ARTICOLUL 30)

Editat de SC JURNAL C&G SRL

Redactor şef - Gabriel Grigore gabi.grigore2006@gmail.comManager - Cristian Vasile

Director economic: Claudia SimaMarketing: Sorin CotescuRedactor-şef adjunct: Denis GrigorescuRedacţia: Marius Ionel, Cornel Drăghici, Florin Silvestru, Alina Crângeanu, Izabela Moiceanu, Cătălin Ion ButoiuGrafi că: Bogdan PintilieDTP şi procesare imagine: Cristian RaduPentru sugestii şi reclamaţii, 0248.221774sau e-mail: jurnaluldearges2011@gmail.com

Tel.: 0248/22.23.22

Duminică, 29 iulie, în Piața Vasile Milea din Municipiul Pitești a fost celebrată Ziua Imnului Național, eveniment ce se sărbătorește în toată țara, din 18 mai 1998.

La ceremonial au participat, alături de publicul piteștean, pre-ședintele Consiliului Județean Argeș Dan Manu, și vicepreșe-dintele Ion Mînzînă, prefectul Cristian Soare, doamna senator Cristina Stocheci, viceprima-rul Laurențiu Zidaru, consili-eri județeni și locali, precum și reprezentanții instituțiilor publi-ce argeșene.

Manifestarea a debutat cu into-narea Imnului de către Fanfara ”Argeșul” a Centrului Cultu-ral Județean Argeș, urmată de ofi cierea unei slujbe religioase, semnifi cația momentului, pre-zentată de directorul Muzeului Județean Argeș, Cornel Popes-cu, mesajul prefectului Emilian Dragnea și un program de cân-tece patriotice susţinut de Corul Veteranilor „Mihai Viteazul”. În

încheiere, toți cei prezenți au in-tonat Imnul Național în acordu-rile Fanfarei.

La 29 iulie 1848 „Deșteaptă-te, române!” a fost cântat pentru prima dată în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea. Conţinutul profund patriotic și naţional al poeziei a fost de natură să însu-fl eţească numeroasele adunări ale militanţilor pașoptiști pentru drepturi naţionale, mai ales din Transilvania, Nicolae Bălcescu numind acest imn ”o adevărată Marsilieză românească”.

Interzis de regimurile totalitare timp de aproape o jumătate de secol, „Deșteaptă-te, române!” a fost ales imediat după decem-brie 1989 drept Imnul Naţional al României, fi ind consacrat prin Constituţia din 1991.

Conform Constituţiei Româ-niei, Imnul Naţional este consi-derat simbol naţional, alături de drapelul tricolor, stema ţării și sigiliul statului.

Mihaela Andreea Giulea, Marian Niţescu

Ziua Imnului Naţional, marcată la Piteşti

fl acon de 15-20 ml e sufi cient), leucoplast, antiinfl amatorii, me-dicamente personale, dacă este cazul. Este necesar un antrena-

ment prealabil?- Sunt importante viață activă,

mersul pe jos regulat, nu este ne-cesar un antrenament prealabil pentru a face o ascensiune de 5-6 ore. Dar nici nu ne putem ridica de la biroul unde am stat ani de zile și să mergem pe Moldovea-nu, pentru că ni se poate termina „carburantul” pe parcurs. Cum ne orientăm pe mun-

te?- În primele ture, ne vom ori-

enta cu ajutorul unui ghid sau îndrumător. Acesta ar trebui să ne învețe să avem în permanență o harta la noi, pe care să ne pu-tem localiza și unde să ne luăm repere. Obișnuința citirii unei hărți este capitală! Din păcate, am avut mulți rătăciți în situații

serioase, care au mers pe princi-piul „prima la stânga, apoi, după pârâu, la dreapta”. Nu merge ca în circulația cu mașina. Ce utilitate au beţele de

drumeţie? Sunt ele obligatorii pentru siguranţa începătorilor?

- Bețele sunt din ce în ce mai folosite în ultimii ani și au o re-ală folosință, pentru că ajută la echilibru în pasajele mai delica-te, preiau o parte din greutatea corpului la coborâre, reducând solicitarea pe articulațiile picio-rului, și ne ajută la urcare prin-tr-un efort concentrat picioare-mâini. Sunt de folosit! Dulciurile sunt bune la ur-

cuș? Dar alcoolul, sucurile?- Alcoolul, nu, sub nicio for-

mă!! Mai ales iarna, la ger, în ciuda convingerilor populare, de fapt favorizează degerăturile, nu le împiedică! Dulciurile sunt ex-celente, sucurile pot fi bune dacă avem și apă sufi cientă, pentru că

este știut că sucul nu astâmpără setea, ci o favorizează, din cauza zaharurilor. Ce condiţie fizică trebuie să

ai, ca să te avânţi într-o astfel de excursie?

- Normală. Un organism tânăr (și aici vorbim de persoane până spre 55-60 de ani), care nu are probleme medicale și care dacă mai și face un fotbal în spatele blocului sau merge pe jos la ser-viciu, la piață, ar trebui să facă față unui traseu de începători. Câinii ciobanilor sunt

periculoși? Aţi avut vreodată probleme cu ei?

- Da, sunt periculoși, în ge-neral. Nu toți, dar sunt mulți ciobani care asistă impasibili atunci când câinii lor înconjoară turiștii, fără să-i cheme înapoi. Da, am avut probleme de mai multe ori, atât personal, cât și cu turiști mușcați, români și străini.

I-am solicitat lui Ion Sănduloiu și un sfat pentru argeșenii care se vor aventura în această vară pe traseele montane din judeţ, în cazul întâlnirii cu un urs.

„Să nu se apropie de urs! Se expun inutil. Ursul este un animal sălbatic ce poate avea reacții total nedorite, de aceea întâlnirea cu ursul nu e deloc ca în desenele animate... Cel mai bine e să vorbim din când în când, pe traseu, pentru a avertiza ur-sul asupra prezenței noastre. Daca îl vedem, nu o luăm la fugă, ci îl vom ocoli, fără a-i întoarce spa-tele. Vom vedea că și el va proceda la fel. Atenție mare într-o singură situație: dacă vedem un pui și nu vedem ursoaica, ea sigur e prin preajmă. Tre-

buie să ne îndepărtăm rapid de pui, pentru a nu fi considerați o primejdie. Ursul trebuie ocolit. În peste 35 de ani de munte, nu am avut niciodată probleme cu vreun urs, asta spre deosebire de câi-nii ciobanilor.”

Ion Sănduloiu avertizează că la noi este un sin-gur șarpe veninos, vipera, cu speciile și subspeciile care pot fi întâlnite în România.

„Dar trebuie știut că mușcătura de viperă este foarte rar fatală, la noi în țara fi ind un singur caz documentat medical ca fi ind deces în urma unei astfel de mușcături, dar pe un fond cardiac și agra-vat de o insolație puternică, în județul Cluj.”

Helios şi Dara, câini de avalanşă

Ion Sănduloiu este salva-montistul care a pus baze-le sistemului de intervenție cu unități canine în caz de avalanșă, în România. Pri-mul câine din România spe-cializat în salvarea victimelor surprinse de avalanșă, Helios, a fost donat salvamontiștilor argeșeni de către o asocia-ţie franceză în 2013. Helios și Dara sunt cei doi câini de avalanșă din cadrul unității canine Salvamont Argeș. Mai este o unitate canină la Câm-pulung, compusă din Dan Duca și Haiduc, un ciobă-nesc german de 5 ani.

„În privința măririi numă-rului de unități canine, noi suntem deschiși, dar dorința trebuie să plece de la salva-torul montan însuși, nu prea merge impusă, pentru că nu e ușor, trebuie să-ți placă să lu-crezi cu câinele, nu doar ceea ce faci pe munte. Nu e oricine dispus...”

Material realizat de Mari Tudor

„Din afară, pare eroic şi idilic să fi i salvamontist, însă, odată intrat în sistem...”

De-a lungul timpului, mulți au încercat să facă parte din echipa Salvamont Argeș, doar că viața de salvamontist implică riscuri la care nu toți doresc să se expună. Există 50 de salvamontiști în cele patru formații Salvamont Argeș și în echipa Salvaspeo. Dintre aceștia, sunt doar 10 angajați, re-stul, voluntari. Cel mai tânăr este Andrei Nicuț, în vârstă de 25 de ani. Șeful Salvamont Argeș spune că în acest an vor mai angaja încă trei oameni, ținta fi ind să fi e mini-mum douăzeci. Tot el ne-a vorbit despre procedura de înscriere la Salvamont Argeș.

„Există o perioadă de candida-tură de minimum doi ani, în care trebuie dovedită priceperea în ale muntelui și cunoașterea zonei. În acest răstimp, vede și dacă îi pla-ce sau nu. Din afară, pare eroic și idilic, însă, odată intrat în sistem, realizezi că uneori poate fi cumplit de greu și poate e mai bine să faci altceva, mai ușor și mai simplu.”

„Să nu se apropie de urs! Se expun inutil”

Despre cea mai grea acţiune de salvare din acest anPotecile din munți sunt

presărate cu monumen-te și cruci dedicate celor care și-au pierdut viața în acele locuri. Chiar zilele trecute, în data de 21 iu-lie, un profesor și-a pier-dut viața după ce a căzut într-o prăpastie în zona de creastă a Masivului Făgăraș, în sectorul din apropierea Vârfului Mol-doveanu. Ion Sănduloiu spune că această acțiune de salvare a fost cea mai grea din acest an.

„A fost evacuare de la cea mai mare altitudine

din țară. Am avut 16 sal-vatori, sprijiniți de ISU și SMURD. Acțiunea a du-rat 11 ore...”

În acest an, Salvamont Argeș a avut 43 de ra-poarte de intervenție, în proporție covârșitoare în zona superioară a Transfăgărășanului. Cele mai multe intervenții au loc vara, dar șeful salvamontiștilor Argeș spune că iarna pot fi mult mai periculoase: „Implică acces foarte difi cil, risc de hipotermie, avalanșe pe traseu etc.” Ion Sănduloiu, alături de colegii

din echipa Salvamont Argeș

Jurnal de Argeş - pag 20

Nr. 1255 (1 - 7 august 2018)

Oameni și urși, o frescă funambulescă a turismului argeșean afl at în plină ascensiune în.... prăpastie.

Pentru dvs., șefi i Consiliului Județean, avem bilete cu reducere. Nu de alta, dar sunteți și singurii turiști care mai vizitează Cetatea

Poienari în perioada asta...

LA MULŢI ANI!Șase personalități argeșene își serbează ziua de naștere în săptămâna 1-7 august 2018.

Primii sărbătoriți, pe 1 august, sunt Augustin Eduard, antrenor la Centrul de Copii și Juniori de la FC Argeș, și Jenica Dumitru, primărița orașului Ștefănești. Pe 2 august va da de băut deputatul Cătălin Rădulescu, iar pe 5 august va primi felicitările cuvenite Tudor Pendiuc, fostul primar al municipiului Pitești. Pe 7 august vor închina o cupă de șampanie actrița Mirela Cioabă și liderul sindical din învățământ Adrian Voica. Tuturor sărbătoriților Jurnalul de Argeș le urează La Mulți Ani!

Europarlamentara Gabriela Zoană, în căutare de noi talente feminine pentru colegii din Comisia de Agricultură

(și chiar zootehnie) a Parlamentului European.

Ele sunt prietenele mele din mediul rural - Vinoteca și Circoteca, două soiuri încrucișate greșit la Ștefănești, dar pe care vreau

să le relansez în vitrinele de la Bruxelles...

Vă reamintim că potrivit legii 258/2013 (modificată și completată cu O.U.G. 155/2001), proprietarii câinilor de rasă comună sau rasă metiși sunt obligați să îi sterilizeze. Sancţiunile pentru cei care nu-și sterilizează câinii și

pisicile sunt între 5.000 și 10.000 lei.

Jenica Dumitru Cătălin Rădulescu Adrian Voica

O jumătate de an a trecut de la teribila tâlhărie de la Leordeni, când omul de afaceri Octavian Simescu, în vârstă de 72 de ani, și soţia acestuia au trecut printr-o poveste cu un scenariu cumplit: legaţi cu sârmă, stropiţi cu o substanţă infl amabilă și ameninţaţi că li se dă foc. Autorii teribilei infracțiuni n-au fost nici până acum prinși. Potrivit IPJ Argeș, există un cerc de suspecți, dar rezulta-tele analizelor pentru probele trimise de IPJ Argeș la Institutul Mina Minovici întârzie să sosească. De partea cealal-tă, a familiei victimelor, așteptarea e grea și dezamăgitoare.

Tâlhăria pusă în scenă de un grup de indi-vizi pe 11 ianuarie 2018, la Leordeni, care viza banii pe care infractorii sperau să-i găsească în casa lui Octavian Simescu, acţionar ma-joritar la SC Componente Auto Topoloveni, ale cărui venituri impresionante de pe vremea când era director de fi rmă i-au făcut pe autori să-și facă niște calcule motivante pentru a-i supune pe omul de afaceri și pe soția acestuia la suplicii terifi ante, a rămas încă neelucidată, spre dezamăgirea victimelor și a familiei.

„Încă se desfășoară activități de cercetare în cauză. Există un cerc de suspecți, iar la momentul acesta se așteaptă rezultatul unei expertize de la Institutul Mina Minovici din București”, explică pentru Jurnal de Argeș Florin Popa, purtător de cuvânt al IPJ Argeș.

„N-avem niciun semn. Nu ne-a mai contac-tat nimeni. Sperăm că-i vor prinde. Cred, nu vreau să mă pronunț”, a declarat, pentru Jur-nal de Argeș, Mihaela Simescu, fi ica soților Simescu.

Femeia e contrariată de faptul că la o jumă-tate de an de la comiterea faptelor, urmate, la câteva luni, de spargerile care s-au dat în aceeași zonă - la Primărie, dispensar și un ca-binet notarial - autorii sunt încă de negăsit. Mai mult, Mihaela Simescu suspectează o le-gătură între infracțiuni și e cu atât mai deza-măgită de faptul că nici în acest din urmă caz ancheta nu a ajuns la autori.

„Mie spargerile acelea care au urmat la Pri-mărie, notariat etc. mi se par cam suspecte. Ne-am întrebat dacă e vreo legătură între cazuri... Prea a fost o coincidență mare, tot patru-cinci inși. Știți ce m-a surprins cel mai mult? Faptul că nu s-a mai discutat de-loc după aceea despre respectivele fapte, deși au fost șase-șapte spargeri într-o zi. Ciudat, totuși. Se zvonea că au plecat din țară... De altfel, zona aceasta este una cam ciudată. În ultimii ani au loc spargeri, intră în casă, se fură și nu e prins nimeni. Știți cum e: sunt toți suspecți. Toată lumea e suspectă, dar nu e prins nimenii. Adică, nimic concret. Dar, în fi ne, așteptăm. Știți cum e: să avem încrede-re! Dar totuși, sunt mai bine de șase luni de atunci, din 11 ianuarie. Mai e un pic și trece anul”, a mai declarat, pentru Jurnal de Argeș, fi ica soţilor Simescu.

Potrivit unor surse apropiate anchetei, nu există legătură între tâlhăria din ianuarie și spargerile înregistrate ulterior la Leordeni. Suspecţii din acest al doilea caz, încă neîn-chis, s-ar afl a, în momentul de faţă, undeva în Germania.

„Deocamdată nu mai au curajul să mai locuiască acolo”

Reamintim că, după experiența trăită la începutul acestui an, soții Simescu au pără-sit casa în care au fost atacați și încă nu sunt pregătiți să revină la Leordeni, deși starea lor fi zică și psihică e mai bună.

„Părinții sunt ok acum, dar trauma rămâne, vă dați seama, dar sunt bine. Deocamdată nu mai au curajul să mai locuiască acolo”, mai spune Mihaela Simescu.

Amintim că tâlharii, care au acţionat cu gândul la averea victimelor de pe urma vehi-culatelor salarii gigant, între 500 de mili-oane și 1,5 miliarde de lei, sume lunare de care ar fi benefi ciat fostul director, au plecat din casa soților Simescu doar cu 600 de lei și câteva bunuri de valoare.

Izabela Moiceanu

Mihaela Simescu, fi ica celor doi pensionari din Leordeni legaţi şi ameninţaţi cu incendierea:

„Toată lumea e suspectă, dar nu e prins nimeni. Adică, nimic concret”