“Pelerinaj”

Biserica BUCUR CIOBANUL

Mânăstirea RADU VODĂ

Biserica Sfântul SPIRIDON NOU

Biserica SFÂNTA ECATERINA

Biserica PATRIARHIEI

Colegiul Naţional MATEI BASARAB

Acţiune extracurriculară

13 noiembrie 20013

1. Biserica “BUCUR CIOBANUL” Se spune că a fost creată din

lemn, într-un an necunoscut, de

către Bucur, cel care a dat şi

numele capitalei, după care în

1416 a fost reconstruită de Mircea cel Bătrân. Nu are o datare exactă până în prezent, dar este considerată cea mai veche biserică din Bucureşti. „Dacă legenda îi asează locuiţa pe dealul de la Radu-Vodă, numind Biserica lui Bucur paraclisul de cimintir al călugărilor mânăstirii lui Alexandru Vodă Mircea şi a nepotului de fiu, Radu, aceasta înseamnă siguranţa populară, păstrată prin viu graiu, de la o generaţie la alta, că acolo e leagănul cetăţii” ( N. Iorga: Istoria Bucureştilor, 1939, Bucureşti, p. 22.)

Clasată ca monument istoric în grupa valorică A, de importanţă naţională, reprezentativ în plan universal, aparţine Patriarhiei Române şi se află în administrarea Parohiei "Sf. Atanasie şi Chiril".

Cele 33 de trepte duc spre

pridvorul ce prezintă arcade

polilobate susținute de stâlpi din lemn.

În partea superioară edificiul are o

turlă simplă cu streașină largă și o cupolă în formă de ciupercă.

Biserica are dimensiuni mici, dar bine

proporționate, cu faţade liniștite și

drepte, vopsite în alb.

Ușa și ferestrele prezintă ancadramente din piatră sculptată, în stil brâncovenesc, aplicate la

începutul secolului XX.

Mânăstirea RADU VODĂ

Părticele din moaştele Sfinţilor se află in casete separate la Mânastirea Radu Vodă a Seminarului Teologic. Sfinţii: Nectarie (prăznuit pe 9 noiembrie), Policarp (prăznuit pe 23 februarie), Ioan Botezatorul (prăznuit pe 7 ianuarie, 24 iunie si 29 august) s.a.

Fondată de voievodul Alexandru al II-lea Mircea (1568-1577), are un plan triconc, cu turla pe naos, cu un pronaos largit, acoperit cu trei turle dintre care cea principală se sprijină pe douăsprezece coloane, simbolizând pe cei doisprezece apostoli, ca şi la modelul de la Curtea de Arges.

Biserica Sfântul SPIRIDON NOU

Catedrală este sfințită la 8

noiembrie 1860.

Este cea mai mare biserică

ortodoxă din București şi are un

plan arhitectural deosebit, cu o

turlă centrală şi două turnuri în

față. Are 38 de metri în înălțime.

Este construită în stil eclectic, cu

elemente neoromanice, neogotice

și de artă moldovenească. În interior sunt de remarcat coloanele

de marmură şi vitraliile, cu scene

biblice şi sfinți, executate la Viena.

În picturile executate de Gheorghe

Tattarescu în 1862 se pot observa influențe ale Renașterii.

Biserica SFÂNTA ECATERINA

Este începută în timpul domniei lui Alexandru al II-lea Mircea (1574-1577) şi terminată în timpul domniei fiului acestuia Mihnea Turcitul (1577-1583). Reconstruită de nenumărate ori, la 1813 se numără printre mănăstirile de categoria a II-a din tara. În 1852 este refăcută în plan triconc, cu abside mari, turlă octogonală peste naos şi un turn-clopotniţă pe plan pătrat. Pridvorul este semicircular, cu antablament, pe 4 coloane ionice.

Portalul simplu are deasupra pisania cu litere chirilice şi un mozaic cu icoana hramului.

Părticele din moaştele Sfântului se află într-o raclă din Biserica "Sf. Ecaterina" a Facultaţii de Teologie. Sf. Ioan Gură de Aur (prăznuit pe 30 ianuarie şi 13 noiembrie)

Casetă cu părticele din moaştele Sf. Ecaterina (prăznuită pe 25 noiembrie)

Sf. Spiridon (praznuit pe 12 decembrie; particele din moastele Sfantului se afla in Biserica "Sf. Spiridon" a Mitropoliei de Bucuresti, de la Pta. Unirii, pe Bd. "D. Cantemir", Cal. Serban Voda, Nr. 29

Pictura tâmplei a fost facută pe panză, la muntele Sinai şi aplicată pe lemn. Faţadele sunt simple, în stil neoclasic, iar interiorul în stil baroc. Este pictată de Constantin Lecca şi Misu Popp. Peste pronaos, sprijinit de două coloane corintice, se află cafasul animat de corul studenţilor teologi, care acompaniază slujbele.

Ca aspect general biserica este o copie a

bisericii din Curtea de Argeș, turlele fiind

asemănătoare cu biserica lui Neagoe Basarab.

Biserica a fost restaurată de mai multe ori, motiv

pentru care în prezent construcția nu mai

păstrează forma originală, de-a lungul timpului

aducându-i-se diverse completări și ajustări.

Biserica adăpostește moaștele Sfântului Dimitrie

Basarabov (Sf. Dimitrie cel Nou), așezate într-o

raclă de argint, aduse din Bulgaria la data de 13 iulie 1774.

Catedrala Patriarhală, biserica situată pe Dealul Patriarhiei, este ctitorită de voievodul Constantin

Șerban și soția acestuia, Bălașa, între anii 1654-

1658. Biserica poartă hramul Sfinții Împărați

Constantin și Elena. După primul război

mondial Mitropolia a fost transformată în

Patriarhie (în 1925).

Catedrala Patriarhală din București este inclusă în Lista monumentelor istorice din România.

Biserica PATRIARHIEI

Sf. Dimitrie Basarabov, ocrotitorul Bucurestiului (praznuit pe 27 octombrie;

Sfinţii Constantin şi Elena (prăznuiţi pe 21 mai;

Părticele din moaştele Sfinţilor Haralambie, Gheorghe, Ioan Gură de Aur, Procopie, Vasile cel Mare se află în Biserica Paraclisului Patriarhiei (Dealul Patriarhiei), alături de o părticică din Sf. Cruce pe care a fost răstignit Hristos.

Părticele din moaştele Sfinţilor se află într-o raclă de la Catedrala Patriarhiei: