tezĂ de doctorat turismul religios Și de pelerinaj …

of 73/73
UNIVERSITATEA “BABEȘ-BOLYAI” CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE GEOGRAFIE ȘCOALA DOCTORALĂ DE GEOGRAFIE TEZĂ DE DOCTORAT TURISMUL RELIGIOS ȘI DE PELERINAJ ÎN MARAMUREȘ REZUMAT Conducători științifici, Prof. univ. dr. Nicolae CIANGĂ Prof. univ. dr. Ștefan DEZSI Doctorand, Valeriu-Mircea VANA Cluj Napoca, 2021

Post on 14-Nov-2021

5 views

Category:

Documents

1 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

REZUMAT
Doctorand,
1.2. Structura lucrrii de cercetare …………………………………………..……… 18
2. FUNDAMENTARE TEORETIC, CONCEPTUAL I METODOLOGIC ….... 21
2.1. Terminologie specific …………………………………………………………. 21
2.2. Ciclul de via al turismului religios i de pelerinaj ………………………….… 26
2.3. Metodologie …………………………………………………………….……… 41
3. ORIGINEA I EVOLUIA TURISMULUI RELIGIOS I DE PELERINAJ ….…. 45
3.1. Abordare teologic a pelerinajului …………………………………………..…. 45
3.2. Istoria turismului religios i a pelerinajelor ……………………………….....… 53
3.3. Turismul religios i pelerinajele în România …………………………..………. 58
3.4. Maramure-Inima credinei, religiei, vatr de cultur i spiritualitate ………..... 64
4. FONDUL TURISTIC DE SUSINERE A TURISMULUI RELIGIOS I DE
PELERINAJ ……………………………………………………………………………….. 76
4.1. Resursele turistice naturale sacrale …………………………..………….……... 77
4.2. Patrimoniul turistic antropic sacral ………………………………………….…. 88
4.3. Patrimoniul valorificat de turismul religios i de pelerinaj în Maramure …..…. 94
4.4. Maramureul – ara civilizaiei lemnului ……………..……………………… 102
4.5. Bisericile de lemn – Lemnul viu transmite via …………………….……….. 109
4.6. Elemente specifice: arhitectura, pictura, cultul …….…………………...…….. 116
4.7. Hramuri, procesiuni i pelerinaje în Maramure ……………………………… 129
4.8. Baza material turistic religioas …………….………..…………….………. 133
5. STADIUL ACTUAL AL VALORIFICRII OFERTEI TURISTICE PENTRU
TURISMUL RELIGIOS I DE PELERINAJ …….…………………………………… 141
5.1. Circulaia turistic ……………………………………………..……………… 141
5.3. Evaluare, amenajare, valorificare i dezvoltare turistic ……....…………..…. 152
5.4. Analiz cantitativ-calitativ, omul-axis mundi …………….………………..... 156
5.5. Tririle pelerinilor i turitilor religioi ………………....……………………. 162
3
6.1. Peisaj ritualic ………………………………………………………….………. 169
6.2. Peisaj sepulcral ………………………………….…………………………….. 173
7. MODELE PRACTICE ÎN TURISMUL RELIGIOS I DE PELERINAJ ….…….. 178
7.1. Agenie de turism/agenie de pelerinaje ………………………………………. 178
7.2. Proiecte turistice implementate ………………………………..……………… 181
7.3. Pelerinaje în i din Maramure ……………………………….……………….. 187
7.4. Pelerinaje i turism religios în vreme de pandemie …………………..………. 204
CONCLUZII ………………………………………....…………………………………… 208
Anexe ……………………………………………………………………..……………….. 217
Bibliografie …………………………………………………....………………………….. 220
1.1. Motivaia alegerii temei
Tema aleas este generoas, complex i profund în acelai timp. Aceast tem
actual a turismului religios a fost foarte mult studiat, este plin de har, creatoare, îmbin
activitatea trupului cu a inimii i cu a sufletului. Când am propus aceast tem, m-am gândit
la dubla mea specializare de geograf i teolog. Teolog fiind, nu cel care studiaz teologie, ci
cel care vorbete cu Dumnezeu, cel care se roag, iar în completarea lui poate veni i
geograful, cel care a studiat geografia sau turismul, cel care trite acest domeniu în
profunzime.
Consider fenomenul turistic religios i de pelerinaj unul foarte complex. Sunt foarte
multe studii în domeniu, la nivel international, dar, la nivel naional, fenomenul este mai puin
dezbtut. Partea de contribuie proprie din capitolele de mai jos se refer la analiza complex
a turismului religios i de pelerinaj, idetificarea punctelor tari, i a oportunitilor de devoltare
pentru a crea produse turistice personalizate, prietenoase cu mediul pentru dezvoltare durabil
i integrarea acestora în strategii i concepte la nivel local, judeean, national i internaional.
Studiile practice din teren, experiena proprie, observaia în mijlocul fenomenului turistic,
cunoaterea experienelor turitilor i pelerinilor sunt factori- cheie în creionarea direciilor, în
conceperea, promovarea i derularea de programe i pachete turistice personalizate ale
turismului religios i de pelerinaj în Maramure.
Facem o distincie clar între turism, turism religios i pelerinaj. Sunt de acord cu
studiile din domeniu, care susin c distana dintre turismul religios i de pelerinaj s-a
estompat, a sczut foarte mult, dar nu sunt de acord, nu voi accepta i nu voi folosi termenul
de pelerinaj laic! Atunci când componenta spiritual dispare, acesta se numete turism.
Pelerinajul, pe lâng serviciile turistice de specialitate realizate într-un cadru specific,
are i componenta duhovniceasc sau spiritual într-o mai mic sau mai mare msur, prin
contientizarea prezenei divinului, supranaturalului.
Pe parcursul unui program turistic religios sau de pelerinaj, turistul religios sau pelerinul,
poate s exprime procentul cât a fost turism i cât a fost pelerinaj sau alte tipuri de turism, în
funcie de triri, sentimente i experiene. Pelerinajul nu exclude îmbinarea cu anumite tipuri
de turism pe lâng cel religios care vine în completare cum ar fi: vizitarea unor obiective
culturale, anumite activiti recreaionale, cumprturi de suveniruri/amintiri care aduc plus
valoare, în conformitate cu tematica.
5
Maramureul este un inut binecuvântat de Dumnezeu, situat la grania de nord a
României, cu oameni harnici i darnici, credincioi i religioi care pstreaz cu sfinenie
tradiiile i obiceiurile, care pun pe primul loc relaia cu Dumnezeu i cu aproapele.
Turismul religios i de pelerinaj în Maramure i în România este foarte dezvoltat
din anumite puncte de vedere. S-au creat anumite mecanisme de promovare i dezvoltare,
programe la nivel naional/regional/judeean prin care s fie oferite servicii de calitate într-un
mod profesionist, sistematic i foarte bine organizat, iar accesarea fondurilor europene
constituie o modalitate la îndemân, pentru a atrage resurse în teritoriu i ne propunem ca pe
parcursul lucrrii s venim cu rspunsuri i direcii concrete.
Turismul religios i de pelerinaj deine în Maramure un patrimoniu natural i antropic
de excepie. Bisericile de lemn sunt mrturia cea mai consistent a prezenei divinitii în
comunitile locale, tradiiile i obiceiurile specifice precum i pelerinajele la mnstiri i
biserici. În cadrul lucrrii vom prezenta, conform datelor statistice i a studiilor din teren,
patrimoniul natural i antropic, material i imaterial, infrastructura turistic, circulaia
turistic, precum i experienele celor care au practicat aceste forme i tipuri de turism.
Credem c fiina uman este punctul central al creaiei i actantul principal al oricrui demers
turistic, fie el religios sau laic, iar turismul religios i de pelerinaj, vom demonstra c s-a
dezvoltat de la obiect la subiect.
Fig 1. Localizarea judeului Maramure
Experiena personal în conceperea, derularea i dezvoltarea pelerinajelor i
turismului este una ziditoare i mântuitoare. Rspunsul la întrebarea de ce turist,
6
pelerin, ghid este acela c m face fericit, descoperind locuri i oameni îl descoperim pe
Dumnezeu.
Fig. 2. Ghidaj în Ierusalim punct de belvedere de pe muntele Mslinilor
Legtura turism-turist-ghid de turism are, pe lâng latura profesinal, latura uman, de
a face totul cu drag i pasiune, cu iubire i drnicie i atunci rezultatele sunt pe msur din
punct de vedere uman. Iar când ajungem pe cel mai înalt munte s nu ne uitm în jos, s
privim spre linia orizontului, pentru a vedea cât de departe suntem de cea mai înalt culme.
În pelerinaj nu doar emoionezi, ci eti emoionat i tu la rândul tu de povetile de
via, de credina puternic, de fora i de puterea luntric a oamenilor. Când avem o cruce
mai grea s inem minte c avem o credin puternic i mult curaj. Cuvintele pot s zideasc
sau s ucid, un sfat pe care noi îl dm, unii pelerini îl preiau si se întorc acas i îl iau ca i
regul, deci trebuie s fim cu foarte mare luare aminte, s fim foarte ateni.
Fericit cel ce poate spune: i eu am fost în Maramure!
1.2. Structura lucrrii de cercetare
Teza de doctorat cu titlul Turismul religios i de pelerinaj în Maramure este
structurat în 7 capitole. Acestea ne prezint evoluia turismului religios i de pelerinaj, în
timp i spaiu, de la nivelul Mondial, la arealul nostru de studiu, Maramureul.
Rezultatele i concluziile studiului prezentate sistematic, reprezint ani de ora et
labora, în care am îmbinat munca cu rugciunea, pregtirea teoretic cu experiena practic
pentru a aduce bucurie i pentru ca pelerinul sau turistul s poat experimenta servicii de
calitate, s existe mecanisme care pot fi repetate. Punctul culminat a fost în februarie 2020
7
când am organizat primul pelerinaj duhovnicesc în ara Sfânt în calitate de manager agenie
de pelerinaje, agent de turism, coordonator de grup i ghid. Dm slav lui Dumnezeu pentru
toate darurile primite, dac ceva nu am fcut bine, ne pare ru, nu aceasta am vrut s facem,
dac lucrurile au ieit aa i aa, atât am putut s facem, iar dac am fcut ceva bine, aceasta
am vrut s facem.
METODOLOGIC
2.1. Terminologie specific
Termenii cheie care vor fi folosii pe parcursul lucrrii: pelerinaj, pelerin, turism
religios, turism, religie, credin, divinitate, om, teologie, geografie, experien. Pe lâng
explicaiile din dicionar voi explica ceea ce se înelege printre actorii implicai în turismul
religios i de pelerinaj, dar i printre pelerini i turiti.
Termenului de pelerinaj, atât în dicionare cât i în literatura de specialitate, i se poate
nuana sensul. Pelerinajul este o cltorie, derulat într-un anumit loc, la o distan mai mic
sau mai mare, în care se experimenteaz anumite triri i se consum anumite servicii
turistice, decizia pelerinajului fiind una de ordin duhovnicesc, neexistând un pelerinaj laic.
Pelerinul este omul/fiina care realizeaz o cltorie iniiatic, având anumite scopuri
bine stabilite. Pelerinul înal rugciune de mulumire sau de cerere, dorete participarea la o
anumit slujb, s se închine la sfinte moate sau la icoane fctoare de minuni, o discuie cu
un duhovnic îmbuntit; acesta caut mântuirea, binele i frumosul, aa cum îl percepe.
Turismul este un fenomen foarte complex al zilelor noastre, prin care turitii, în afara
locului de reedin, consum anumite servicii turistice, remunerate, organizate independent
sau de ctre o agenie de turism. Tipul i forma de turism o alege fiecare turist dup bunul
plac sau dintre tipurile i formele care i se potrivesc, pe care le agreaz sau pe care i le
dorete. Turismul religios i de pelerinaj face parte din turismul cultural, dar am putea spune
c este un tip separat, deoarece în cadrul unui pachet turistic religios se viziteaz în general
biserici i mnstiri, icoane fctoare de minuni, sfinte moate, morminte ale sfinilor, un loc
binecuvântat, au loc discuii cu duhovnici, participarea la o slujb anume, participarea la
hramuri. Acestea pot s aib loc doar cu trirea unor emoii, sentimente, minuni. Fr
implicarea duhovniceasc i a lui Dumnezeu, un pelerinaj se transform în turism, starea fiind
8
necesar s se pstreze înainte, în timpul i dup derularea programului, fiecare participant
putând s-i fac propria analiz.
Fig.3. Termenii cheie ai lucrrii
Studiul relaiei i creaiei cu Dumnezeu. Vom aprofunda ceea ce Dumnezeu a
creat, cununa creaiei omul, precum i ceea ce omul face în raport cu Dumnezeu i
evoluia darului primit.
Pelerinajul sau turismul religios se deruleaz într-un spaiu geografic sacralizat prin
prezena lui Dumnezeu i a teologiei, subiectul central este fiina uman, cununa creaiei care
îi exprim credina i religiozitatea, trind o experien de neuitat i consumând anumite
servicii turistice, componente ale fenomenului turistic.
Tririle, emoiile pozitive pot s transforme un circuit turistic sau un program religios
în pelerinaj i invers, în funcie de toate componentele implicate. Relaia interuman dintre
turist sau pelerin i ghid este componenta care poate contribui la aceast trecere, care poate s
fie parial sau în întregime, în funcie de percepii, de triri i de efectele asupra
participanilor.
2.2. Ciclul de via al turismului religios i de pelerinaj
Credina, religia, legtura omului cu Dumnezeu din cele mai vechi timpuri pân în
prezent a trecut prin atât de multe forme de manifestare. Ar fi destul de greu de abordat toate.
Cltoria, turismul, pelerinajul au fost, sunt i vor fi într-un continuu proces de dezvoltare. În
9
cele ce urmeaz, din nenumratele surse bibliografice vom face un scurt rezumat al ideilor i
concepiilor turismului religios i de pelerinaj, existente în lumea tiinific i care stau la baza
prezentului studiu.
În cadrul prezentei tezei voi aplica atât cunotinele în domeniul geografiei i a
turismului, cât i cunotinele din domeniul teologiei dobândite pe parcursul anilor de studiu,
precum i experiena practic de trei ani de zile de când sunt hirotonit în treapta diaconiei.
Toi pelerinii împrtesc trstura cutrii sinelui, ceva duhovnicesc, religios,
deosebit care te cheam la un moment dat undeva.
În zilele noastre, turitii, pelerinii, localnicii i toi actorii implicai în fenomen,
utilizeaz aceleai resurse: transport, infrastructur, spaii de parcare, toalete, servicile
turistice, bancomat, aflate în jurul obiectivelor.
Graniele dintre turism, turism religios i pelerinaj sunt foarte mici, dar nu exist
pelerinaj profan.
Modelului ciclului de via al turismului religios i de pelerinaj are un rol major în
toate religiile lumii ca o cltorie rezultat din cauze religioase, externe, într-un loc sfânt i
interioare, în scopuri spirituale, duhovniceti i descoperirea interioar. Cele patru etape ale
acestui model sunt (1) introducere, (2) cretere, (3) maturitate, i (4) întinerire/înflorire
sau declin.
Fig. 4. Turismul religios i de pelerinaj –Ciclul de via
Conceptele sunt implicate într-un proces de schimbare i actualizare, adaptându-se
prin eforturi la mediul în schimbare. Turismul religios i de pelerinaj este în etapa de înflorire,
ceea ce înseamn c îi pstreaz trsturile sale religioase, care sunt baza identitii sale
originale ca tip distinct de turism, dar cu un mesaj actualizat, cu o nou abordare în partea de
derulare. Se pstreaz conceptul dar se dezvolt serviciile.
Turistul nu poate fi descris ca un „tip general” exist cinci principale moduri de
experien turistic ca recreaionale, diversive, experieniale, experimentale i existeniale.
10
Motivul principal al pelerinajului, pe lâng scopul de recreere i diversiv, este
chemarea divinitii, o cerere personal, îndeplinirea unui legmânt. Cererile sunt de multe
ori simple i concrete: pentru sntatea fizic sau sufleteasc, pentru ajutor în cstorie, în
dobândirea de copii.
Detaliind direcia cltoriei din punct de vedere simbolic, intrm puin în partea de
component spiritual dar i de abordare. Într-adevr, chiar dac merg foarte departe ca i
distan pelerinii doresc s se descopere, s îneleag ceva ce au experimentat, au simit, vor
s-i descopere propriul eu, nu merg spre necunoscut.
Pelerinajul are nevoie de un spaiu, un timp sacru i de prezena divinului în aciunile
întreprinse, se merge la un loc sfinit i sfinitor întru timp sacru, timpul avut s îl
transformm din cronos în kairos.
Atraciile turistice religioase sunt descoperite la adevrata lor importan, pelerinajele
fiind strâns legate de acestea, atingând punctul culminant din punct de vedere al dezvoltrii,
dar pelerinajul rmânând o activitate personalizat, în care accentul cade pe cununa creaiei,
omul i pe atingerea punctului culminant, pe partea duhovniceasc, ziditoare i mântuitoare.
Atât pelerinii, cât i turitii în unele programe caut s experimenteze o anumit stare,
s se întâmple o schimbare în viaa lor, poate chiar a direciei dup momentul de rscruce,
care trece peste puterea raiunii i se înelege cu inima.
Pelerinajul se afl acum în perioada de reîntinerire, remodelare, dar îi pstreaz
atributele unice, religioase. El are identitatea proprie, etape clare, i motivaii precise precum
cutarea interioar, descoperirea Lui Dumnezeu care este imaterial.
Conceptele se schimb în timp, modelul ciclului de via ne ajut s înelegem mai
bine schimbrile care au avut loc, dar cu toate acestea, motivele, etapele, activitile i
profunzimea, actualizate bineîneles la anul 2021, trebuie pstrate cu sfinenie.
În concluzie, fiecare cercettor are propria abordare, prezentând aspecte diferite ale
fenomenului, trecute prin filtrul propriilor idei, abordri, metodologii i prin experiena
proprie, de aceea este atât de des studiat i abordat, pentru c este atât de complex, iar
subiectul nu va fi niciodat finalizat. Motivele pelerinajului rmân cele tradiionale, nu-i
eliminm pe om i pe Dumnezeu din ecuaie, punând la dispoziie toate studiile, toat
infratructura i toate tipurile de servicii, pentru a fi mai bine ca înainte.
Am analizat transformrile i schimbrile aprute de-a lungul timpului, direciile de
dezoltare fiind cele fireti. Cineva care deruleaz un pelerinaj, nu intr într-un acvariu de
acum 2000 de ani, ci triete acele momente, preluând prile bune i sntoase din evoluia
omenirii, evoluia prin credin, religie i legea moral.
11
Pentru ca un pelerinaj s fie complet,trebuie s parcurg urmtoarele etape: pregtirea,
drumul, derularea, punctul culminat-srbtoarea, drumul de întoarcere i pelerinajul de dup
pelerinaj. Indiferent de postura din care s-a plecat: turist, turist religios, pelerin, se poate
analiza dac a existat o schimbare involuntar sau voluntar, una observat sau neobservat.
Ca indicatori asupra efectului, pot fi considerai timpul, intensitatea, împlinirea.
Este foarte clar i bine îneles faptul, confirmat de mai muli cercettori: un vizitator
poate avea experiene diferite, i poate trece de la una la alta. Experiena, starea mental i
spiritual a vizitatorului poate fi schimbat în timp, la fel i intensitatea în funcie de anumite
caracteristici
Trecerea de la obiect la subiect este unul din rezultatele evoluiei. Dac în trecut
accentul cdea pe cltoria în sine pe ritualul svârit, acum atenia s-a mutat dinspre subiect
spre fiina uman i relaia acesteia cu divinitatea. Subiectul trebuie s cunoasc, s triasc,
s experimenteze, iar aceasta s aib efecte asupra trupului i sufletului su, provocându-i o
stare de bine, precum i studiul asupra efectelor, dar i cum a perceput experiena.
Locul sacru specific turismului religios i pelerinajelor poate fi ierarhizat. Tipurile de
peisaje religioase, mrimea, precum i ancorarea în istoria omenirii, toate acestea
desfurându-se într-un timp sacru.
Motivele care determin vizitatorul s aleag un pelerinaj sunt foarte variate, de la
curiozitate la cutarea sensului vieii, de la împlinirea unei fgduine, la înlarea unei
rugciuni sau îndeplinirea unei minuni.
Geografia turismului religios i de pelerinaj este într-o continu evoluie. Teoria i
tehnologia avanseaz într-o alturare cu simplitatea i firescul aciunilor religioase i
împreun cu complexitatea i profunzimea obiectivelor religioase. Acestea îl altur pe om lui
Dumnezeu, iar în timpul pelerinajului chipul din om ajunge la asemnare, darul se întoarce la
druitor, acas.
2.3. Metodologie
Teza de doctorat cu titlul Turismul religios i de pelerinaj în Maramure este un
proiect foarte important pentru mine. Sunt muli ani de studiu, este încununarea activitii
mele tiinifice. În paginile acestei teze am sintetizat partea tiinific, dar am prezentat i
posibilitatea de aplicare a acesteia în dezvoltarea turismului religios i de pelerinaj din
Maramure. Proiectul urmeaz urmtoarele etapa de concepere – elaborare (tehnic/tiinific
+ management) i etap de derulare (tehnic/tiinific + management).
12
Componenta tehnic/tiinific include acele pri ale proiectului care aparin unui
anumit domeniu de activitate, iar în cadrul prezentei teze am îmbinat cunotinele teoretice i
experiena practic din cele dou domenii pe care le-am studiat: geografie-turism i teologie,
aplicând anumite concepte, principii, reguli, activiti, metode, tehnici, procedee i procese,
studii de caz, bine manageriate - Managementul este tiina i arta de a conduce.
Orice proiect trebuie s aib un titlu, un scop i un obiectiv general foarte bine stabilit.
Am început cursurile în cadrul colii doctorale, în primul rând dorind s m autodepesc, s
nu m deprtez de domeniu, s aprofundez cunotinele acumulate. Cu trecerea timpului,
studiind, am descoperit foarte multe posibiliti de dezvoltare a turismului religios i de
pelerinaj, iar în aceast lucrare o s transpun stadiul actual al turimului religios i de pelerinaj
din Maramure, o s aduc proiecte i direcii noi din experiena practic, contribuind la
dezvoltarea durabil a turimului religios i de pelerinaj din Maramure, fcând ca pe unde am
trecut s fie mai bine ca înainte.
Dup stabilirea obiectivul principal, am fixat obiectivele specifice, derivate, fiecare
capitol fiind câte un obiectiv. Pentru atingerea acestora avem o strategie foarte bine definit,
care consum resurse i trebuie depii toi factorii de risc. Proiectul a fost planificat,
executat, controlat i finalizat. Pentru orice tip de proiect trebuie fixat un buget minim, resursa
uman având un rol capital i se stabilete echipa de proiect i liderul acesteia. Activitile se
realizeaz, se prezint rezultatul final, care este supus feedback-ului, astfel, orice proiect poate
fi parte integrant dintr-un proiect mai mare.
În urma studiului am reuit s identificm prototipul pelerinului i pelerinajului,
difereele i asemnrile acestuia cu turismul religios i turismul. În cadrul pelerinajului trim
în locuri binecuvântate un timp sacru, care ne sfineste viaa, alturi de oameni toate
diferenele i distanele disprând, pelerinajul fiind o lucrare mântuitoare, prin care gustm
din viaa venic.
PELERINAJ
3.1. Abordarea teologic a pelerinajului
Pelerinajul poate fi îneles i astfel: cltorie spre un loc deosebit, cu o încrctur
duhovniceasc, renunarea în mod voit pentru o perioad de timp la viaa obinuit, o
schimbare a mediului, dar i a modului de via, o înstrinare voit.
13
Pelerinajul ne amintete de caracterul efemer al vieii cretine. Prin Botez devenim
hristofori, cretinii “nu sunt din lume” (Ioan 17, 16). În lumea aceasta nu deinem nimic, “nu
avem cetate stttoare”. (Evr. 13, 14), mrturisim c pe pmânt suntem “strini i cltori”.
(Evr. 11, 13; 1 Petr. 2, 11).
Fig. 5. Etapele pelerinajului
Se parcurg anumite etape în cadrul unui pelerinaj: pregtirea, drumul, sosirea,
derularea, srbtoarea, punctual culminant, drumul de întoarcere, pelerinajul de dup
pelerinaj. Pentru ca un pelerinaj s fie complet i complex trebuie parcurse toate etapele.
Pregtirea duhovniceasc i trupeasc este prima etap, atunci când apare gândul de a
derula un pelerinaj, ne rugm bunului Dumnezeu s ne lumineze mintea, s lum decizia cea
mai bun i s ne scoat în cale oamenii potrivii, orice pelerinaj este i un efort în primul rând
financiar
În drumul spre Dumnezeu i a lui Dumnezeu spre noi, punctul culminant este cel al
întâlnirii. Mergem spre casa lui Dumnezeu din dorina arztoare de a ne întâlni cu El, de a
dobândi viaa venic alturi de casnicii si. Acest drum este plin de obstacole, de ispite unele
sunt vzute, altele nevzute, ajungerea la destinaie care reprezint biruina.
Indiferent de mijlocul de transport, aerian, feroviar, naval sau rutier, pelerinul parcurge
ultima parte pe jos, este o jertf pe care o face pentru el însui i pentru Hristos. Drumul nu
este de loc uor, dar Hristos este prezent, dând pelerinilor fora s treac peste obstacolele
cltoriei, încurajându-i pe cei dezndjduii, pe bolnavi, pe cei ce înainteaz mai greu, pe cei
ce se opresc, adesea descurajai, pe marginea drumului, la captul puterilor. Acest drum este
14
întreaga noastr via, iar captul lui, moartea, este viaa venic. Acest drum este al Celui ce
este Alfa si Omega, al Celui care este “calea, adevrul i viaa” (Ioan 14, 6).
Derularea pelerinajului este punctul central, punctul culminant al pelerinajului în
sine, ateprile cele mai mari sunt aici, de la organizatori, de la colegii de grup, de la noi
înine i mai ales de la Dumnezeu. Aici se petrec anumite momente care ajut la regsirea
sinelui, rugciunea, meditaia, participarea la slujbe, atingerea de anumite locuri fctoare de
minuni, este locul predicilor i al catehezelor. Aici, fiecare îi d frâu liber inimii, face ce
simte, unii se roag, alii fac metanii, plâng, cânt, se ating sau se închin la icoane, moate
sau locuri sfinte. Este un moment de neuitat pentru participani, moment a crui amintire,
pelerinul o va purta cu el mult vreme.
Rugciunea, faptele bune, ascultarea, armonios împletite cu postul, metaniile i
nevoinele trupeti, înal sufletul; acestea fiind condiiile necesare pentru mântuire. Cltoria
la locurile sfinte se dorete o schimbare pozitiv a gândirii, a simirii i a modului de via. Nu
s fi fost la Ierusalim merit laud, ci s te fi umplut de Duhul Sfânt prin trirea la
Ierusalim (Fericitul Ieronim).
Srbtoarea liturgic, punctual culminat din cadrul derulrii unui pelerinaj este
Liturghia, aici ne împrtim la propriu cu Hristos. Biserica este punctual central al oricrui
pelerinaj, aici s nu venim oricum ci cu fric de Dumnezeu, cu credin i cu dragoste, ca
prtai vieii venice s ne facem. Când se povedim i urmeaz s primim Trupul i Sângele
Lui Hristos s ne dorim s fie împrtirea spre mântuire nu spre osând. Dup acest moment,
nu poate fi altul mai însemnat, de aceea este bine s se întâmple la început, ca s fim luminai
pe tot parcursul pelerinajului de ctre Hristos – Lumina lumii.
Ierusalimul, de aproximativ 4000 de ani este punctul principal de pelerinaj al lumii,
fiind punctul central al pelerinajului cretin i cheia interpretrii teologice a ceea ce semnific
finalitatea sa. Evanghelia lui Ioan este centrat pe Ierusalim i pe srbtorile evreieti;
Domnul “urca” la Iesusalim de mai multe ori.
Între Ierusalimul ceresc i Ierusalimul pmântesc se fac întotdeauna resimite anumite
diferene: cretinii viseaz “Ierusalimul cel de sus care este slobod i el este mama noastr”
(Gal. 4, 26), cetatea care va veni, cci “nu avem aici cetate stttoare, ci o cutm pe aceea
ce va sa fie” (Evr. 13, 14).
Punctul culminant pentru fiecare participant este altul, este diferit, fiecare gsete
unde Dumnezeu lucreaz ceea ce a cutat i atunci are loc minunea, iar dac acel ceva nu a
fost gsit, nu a venit timpul potrivit, nu înelegem noi sau nu ne este spre mântuire.
15
Drumul de întoarcere dac este unul al meditaiei i al bucuriei pelerinajul i-a atins
obiectivul. S fie ca i cel al lui Luca i Cleopa, credina mai puternic, rugciunea mai
struitoare, o atitudine de linite i pace, ceea ce ochii au vzut, sufletul a simit i a trit, un
om nou, deci, “dac este cineva în Hristos, este fptur nou. Cele vechi au trecut, iat, toate
s-au fcut noi” (II Corinteni 5, 17).
Pelerinajul de dup pelerinaj face ca programul religios sau pelerinajul s fie
complet, este partea de aplicare practic, exerciiu dup întoarcerea acas. Dac la întoarcere
totul s-a terminat i nu s-a schimbat nimic în viaa noastr, pelerinajul nu i-a atins scopul, nu
este complet. Schimbarea trebuie s fie pentru totdeauna, doar aa putem atinge scopul nostru
suprem. “Rugai-v neîncetat. Mulumii lui Dumnezeu pentru toate lucrurile, cci aceasta
este voia lui Dumnezeu, în Hristos Isus, cu privire la voi” (I Tesaloniceni 5, 17-18). Prin
întoarcerea noastr ca om nou, avem parte de un pelerinaj misionar i social, exemplul nostru
va fi luat i de cei dragi din familia noastr, de cei de acas pentru care trebuie s fim modele.
În societate, la serviciu, cu vecinii, la plimbare în parc, în orice timp i orice loc, s luminm,
cci suntem fii ai luminii, s întrim i s ne înnoim, s avem o identitate proprie i unitate, ca
fii ai lui Dumnezeu.
omului i a lui Dumnezeu.
Dimensiunea social a pelerinajului ne transform pentru scurt timp i în aceast
lume în fiine egale, aa cum suntem în faa Lui Dumnezeu i cum ne înfim în biserica
slavei Tale stând în cer ni se pare a sta. În cadrul unui pelerinaj se creeaz o lume ideal,
una care este asemntoarea cu raiul, lumea dorit, în care toate limitele i diferenele se
estompeaz, nu mai exist ierarhii, nu mai exist diferene, fiecare se prezint cu sufletul i
inima deschis la întâlnirea cu Hristos i Sfinii si, omul se îndumnezeiete se unete cu
Hristos în Biseric, în Liturghie, în Euharistie, dispar toate graniele, un pelerinaj corect
derulat este pregustarea vieii venice. Duhovnicescul depete materialul, verbul a fi este
mai important decât a avea, druind vom dobândi, din ce avem, din ce nu avem i din ce
suntem.Dimensiunea social a pelerinajului dureaz, din pcate, de cele mai multe ori doar pe
durata acestuia.
3.2. Istoria turismului religios i a pelerinajelor
Vom analiza religiile existente la nivel global. În anul 2021, populaia Terrei este de
aproximativ 7, 8 miliarde oameni. Specificm de la început c nu putem desfura un
16
pelerinaj sau turism religios la o alt religie diferit de cea a persoanei în cauz care deruleaz
un pelerinaj, vizitând obiective ale altor religii, se realizeaz turism cultural.
Pelerinajul ine i de cer i de pmânt este o poart deschis în cutarea noastr din
lumea aceasta, a ceea ce dorim în viaa venic.
Fig. 6. Distribuia ponderal a religilor lumii
În unele culturi i religii, pelerinajul era definit ca punct final al cltoriei, serbarea
sau srbtoarea de la final, din rdcina semitic hag, care era tradus prin eorti-srbtoare. În
Vechiul Testament evreii aveau obligaia de a derula de trei ori pe an un pelerinaj.
În cele ce urmeaz vom aborda câiva termeni din diferite limbi precum i înelesul i
subînelesul acestui termen atât de frumos în limba român de PELERIN.
Termenul grecesc proskinitis – care însemna adorator i rugtor prin detaarea de
lume. Termenul în rus palomnik deriv din termenul latinesc palmarius i se traduce printr-o
persoan care a venit de la Locurile Sfinte cu o ramur de palmier.Termenul în latin
peregrinus se traduce prin cltor, care parcurge, merge departe, se înstrineaz (pentru o
perioad).
Aceti termeni exprim foarte bine ceea ce credinciosul triete pe parcursul
pelerinajul, intreprinde anumite aciuni, care prin rugciune, una din cele 4 tipuri de
rugciune: de laud, de mulumire, de cin i de cerere, s-i aduc o schimbare, o înnoire
în via, tot ceea ce face s aibe o finalitate, un rezultat pentru sine sau pentru aproapele.
Motivele pelerinajului sunt: vederea locului binecuvântat; rugciunea este
rspunsul la chemarea i îndemnul Mântuitorului “rugai-v mereu” (Luc.18, 1), “în toat
vremea” (Efes. 6, 18), “neîncetat” (1Tes. 5, 17) este cea mai potrivit modalitate de a intra în
comuniune cu Dumnezeu; împlinirea unei fgduine, schimbarea vieii, ajutor divin.
17
Pelerinul, dup primirea ajutorului, aduce o jertf ctre Dumnezeu, ctre sfini, în
form material sau imaterial, dar atât de bine îi este din punct de vedere duhovnicesc încât
spune ca i Sfânul Petru pe Tabor: “Doamne, bine este s fim noi astzi aici cu tine”. (Matei
17, 4).
Se parcurg anumite etape în cadrul unui pelerinaj: pregtirea, drumul, sosirea,
derularea-srbtoarea, drumul de întoarcere, pelerinajul de dup pelerinaj.
3.3. Turismul religios i pelerinajele în România
Teritoriul actual al României era acum 2000 de ani locuit de daci i se întindea pe un
spaiu mult mai întins decât cel actual. Cunoatem de asemenea c toate popoarele se închinau
la zei, îns dacii erau printre puinii care erau monoteiti. Tertulian ne spune în jurul anului
150-200, c despre Iisus Hristos tiau i dacii i ciii, aceasta fiind o repercusiune fireasc,
actuala zon a Dobrogei fiind încretinat de ctre Sfântul Apostol Andrei i chiar de Sfântul
Apostol Filip, conform unor relatri ale vremii. Încretinarea strmoilor notri nu are o dat
exact, este de origine apostolic, iar procesul fiind unul mai complex i de lung durat, s-a
întins ulterior de-a lungul mai multor secole.
Vom enumera obiectivele brand pe care le considerm cele mai reprezentative din
România pe zone istorice, analiza a fost realizat în urma verificrii unor indicatori, cum ar fi
unicitatea obiectivului, numrul de turiti, gradul de conservare, accesul.
18
Fig. 8. România - Obiective turistice religioase i de pelerinaj brand, pe regiuni istorice
Pelerinajul i turismul religios în România are o foarte mare vechime, poate nu era
unul de mare amploare, dar cretinii, indiferent de religie aveau, au i vor avea o relaie
special cu Dumnezeu. În toate prile rii ei circulau pentru comer, pentru tratarea bolilor la
staiuni, iar odat cu apariia bisericilor i mnstirilor, veneau s-l cunoasc i apoi s se
împrteasc cu Hristos. Turismul religios i de pelerinaj nu trebuie s devin o industrie, ci
trebuie s rmân turism personalizat.
3.4. Maramureul - Inima credinei, religiei, vatr de cultur i spiritualitate
Maramure plai cu flori, mândru eti în srbtori - sunt dou versuri dintr-un cântec
tradiional renumit, inspirat din folclorul local. Vom descrie în cele ce urmeaz evoluia în
timp a acestor locuri minunate, binecuvântate de Dumnezeu. Maramureul fiind sunet i
culoare, fiind nu numai un loc ci o stare de spirit, vom prezenta i alte forme i tipuri de
turism care completeaz turismului religios i de pelerinaj.
Maramureul este ara dacilor liberi, cu o istorie complex foarte interesant despre
care au curs i pot s curg râuri de cerneal. Aceast regiune biecuvântat i aceti oameni
credincioi i religioi, harnici i puternici, ne fac s fim mândri c suntem maramureeni i s
pstrm cu sfinenie motenirea primit de la strmoii notri, muli sacrificându-i viaa
pentru libertatea rii i a poporului român de pe aceste meleaguri.
Din punct de vedere spaial, Maramureul a suferit numeroase modificri de-a lungul
timpului, dintre care putem aminti: Voievodatul Maramure, Comitatul Maramure,
Maramureul Istoric, ara Maramureului i judeul Maramure.
19
Fig. 9. Voievodatul Maramure (MM Istoric) – Judeul Maramure – ara Maramureului
Relieful judeului Maramure înglobeaz toate formele de relief, predominant muntos,
în general accidentat, înlimile variind între 200 metri în depresiuni i 2303 metri în vârful
Pietrosul din Munii Rodnei. Are aspectul unui larg amfiteatru natural. Depresiunea
Maramureului este înconjurat de muni în totalitate, la sud-vestul ei aflându-se munii
vulcanici Oa, Gutâi, ible, la est Munii Maramureului i la sud-est Munii Rodnei, cu
creste ascutie si prelungi, povârniuri impuntoare i vi pitoreti. Mai cuprinde pri din
Subcarpaii Transilvaniei, Podiul Somean, Dealurile de Vest.
Fig. 10. Judeul Maramure – Unitile majore de relief
20
Exist în zilele noastre un numr însemnat de biserici i mnstiri ortodoxe, dar direct
proporional au i celelalte culte lcauri de cult, raportate la numrul populaiei lor. Inclusiv
evreii mai au trei sinagogi în Maramure, iar una este în construcie la Sighetu Marmaiei.
Maramureanul are o strâns legtur cu Dumnezeu, între ei mijlocind preotul satului,
în ruralul maramureean; preotul, învtorul i primarul au un rol primordial, ultimii doi mai
pot fi înlocuii, dar preotul uneori are toate rolurile, iar un sfat poate s mântuiasc sau s
osândeasc.
Atunci când se începe lucrul la o cas sau la o fântn, preotul este chemat s
binecuvinteze locul, atunci când ies la arat pentru prima dat se cheam preotul, înainte de a
pleca cu animalele la munte i la întoarcere, se cheam de asemenea preotul. Exist o relaie
foarte important, strâns între preot i credincios chiar i cu cel care este mai puin religios.
Relaia rmâne apropiat atunci când avem necazuri sau bucurii, cerem rugciuni
individuale, ducem pomelnice, prescuri, îi pomenim pe cei vii dar i pe cei adormii.
Fig. 11. Port popular din ara Maramureului
Atunci când cineva drag se nate, se cstorete, sau la o înmormântare, mergem s
anunm preotul, care svâreste slujbele speciale, taine sau ierurgii, exist multe tradiii i
obiceiuri cretine sau precretine, de care se ine cont cu sfinenie.
21
Atunci îl ai pe Dumnezeu în suflet când nu uii nicio secund din viaa ta de El. În
activitile zilnice, meteugurile aveau un rol aparte, erau fcute cu drag, dar i dor. O zi de
lucru începea cu rugciunea, în toate meteugurile dup cum am descris într-un alt
subcapitol, semnele, motivele sunt foarte clar definite i reprezint ceva. Motivele tradiionale
cretine i precretine, apar pe pori, pe esturi, pe portul popular, în olrit, în pictur precum
i în alte activiti. În trecut cel care picta, preot sau mirean, inea post, respecta un anumit
canon, pentru ca harul Duhului Sfânt s-i lumineze mintea, inima i activitatea desfurat.
Portul popular, de asemenea, are un rol deosebit în Maramure. Exist foarte multe
studii despre portul popular, împrit pe zone etnografice, existând diferene i de la sat la sat.
Nu vom insista pe descrierea portului popular, cât pe însemntatea i valoarea lui, care sunt
complementare turismului religios i de pelerinaj. Atunci când derulezi un circuit religios sau
pelerinaj, iar la biserica unde participi la slujb, în mod natural localnicii pstreaz portul
popular sau mcar unele articole vestimentare, aceasta aduce plus valoare atât locului cât i
gradului de atractivitate al obiectivului turistic religios, se creaz un peisaj sacral. Deducem c
tradiia este înc vie, tradiionalul maramureean triete.
Maramureul este împrit pe regiuni de tip ar. În concluzie, avem portul popular
specific rii Maramureului, rii Lpuului, rii Chioarului i rii (inutul) Codrului.
Între aceste zone etnografice sunt deosebiri semnificative, este un alt port, datorit istoriei i
apartenenei de-a lungul timpului.
Maramureul este leagnul ortodoxiei autentice româneti care poate fi descris în
multe feluri, dar o rezumm într-o fraz. Dimineaa sunetul clopotului sau toaca cheam
credincioii la biseric. Observm cum cu privirea senin i inima smerit credincioii se
îndrept spre biseric, iar în dreptul troielor i ale rstignilor, ridic clopul din cap, fac
semnul sfintei cruci, ridic privirea spre cer, întind mâinile desenate de timp i de munc i
spun: Doamne ajut!, iar când se vd se salut cu Ludm pe Iisus, rspunzând În veci s fie
ludat! Acesta este modelul uman, pe care turistul religios sau pelerinul trebuie s-l vad,
cretinul maramureean, un model de credin, revrsat în port, în locuin, în familie i-n
suflet, când îl ai pe Dumenzeu, îl ai tot timpul i în tot locul.
Maramureul deine un bogat patrimoniu turistic religios, natural i antropic: biserici i
mnstiri ortodoxe i ale altor culte, troie, morminte, cimitire. Amintim i patrimoniul
imaterial sunetul de clopot i de toac, pricesnele i cântecele religioase, mirosul i fumul de
tmâie, sufletul curat, religios i credincios, prezentat în portul popular, într-o simplitate
perfecta, acolo slluiete Sfânta Treime.
22
DE PELERINAJ
Obiectivele atractive, în funcie de particularitile lor, sunt naturale sau antropice. Ca fir
logic, exist un cadru natural, obiectivele existente care stau la baza tuturor activitilor, la
care se adaug resursele atropice realizate cu ajutorul omului, cununa creaiei.
În cadrul acestui capitol vom aborda anumite tipologii de resurse naturale i antropice,
care am considerat c au legtur cu turismul religios i de pelerinaj. Va fi o abordare
specific a elementelor cadrului natural i antropic care au fost sacralizate. Pe acolo a trecut
Iisus Hristos, Maica Domnului, un Sfânt, loc în care s-a întâmplat o minune, o descoperire
dumnezeiasc, locuri cu o încrctur duhovniceasc prin care înc Dumnezeu i Sfinii Si
fac minuni, coroborate cu credina puternic, ndejdea, smerenia i iubirea nemrgnit fa
de Dumnezeu i fa de aproapele pe cele dou planuri, vertical i orizontal.
Tot în cadrul acestui capitol vom analiza bisericile de lemn i specificitatea acestora,
hramurile, infrastructura turistic i circulaia turistic; de asemenea, vom analiza un
chestionar completat de trei sute de persoane, vom creiona direciile de dezvoltare potrivite
turismului religios i de pelerinaj.
Fcând referire la cltoria poporului ales spre ara Fgduinei, este o certitudine ca
peisajul natural, toate formele de relief au fost strbtute de poporul lui Dumnezeu. Acestea
au inut i locul serviciilor care au fost oferite ulterior, odat cu trecerea timpului, în cadrul
turismului religios i de pelerinaj. Înnoptau acolo unde venea noaptea, mâncau ceea ce gseau
în natur, se însoeau mai mult i mai des cu rugciunea i cu nevoina; unii ar putea considera
migraie aceast form de cltorie.
Punctul culminant al pelerinajelor este atunci când Dumnezeu - Fiul se întrupeaz i se
supune legilor firii, devine om ca i noi, dar fr de pcat, pentru a ne îndumnezei pe noi, ca
de la chipul pe care îl avem în noi, s ajungem la asemnarea cu Dumnezeu. Toate locurile pe
unde a trecut, Mântuitorul le-a binecuvântat prin mreia slavei Sale, Israelul a devenit ara
Sfânt, aici petrecându-i Mântuitorul aproape în întregime viaa pmânteasc, în cadrul
natural i antropic al Israelului.
Cadrul natural al mântuirii omenirii poate fi descris într-o fraz: Pruncul Iisus s-a nscut
într-o iesle, într-o peter srccioas în Bethleem, a fugit în Egipt împreun cu Fecioara
Maria i Dreptul Iosif, copilrind în nordul rii Sfinte în Nazaret, pe lâng atelierul de
tâmplrie al lui Iosif. Majoritatea minunilor le svârete asupra materiei, începând cu
transformarea apei în vin la nunta din Cana Galileii, svârete atât de multe minuni în toate
23
locurile pe care le cutreier, mai ales în muni, pe Muntele Tabor, Muntele Fericirilor,
Muntele Mslinilor, Muntele Carantaniei, dar i pe mare, atât de drag Marea Galileii i Râul
Iordan unde este botezat de ctre Ioan Boteztorul. Se ruga mult în zone mai retrase, Petera
Ghetsimani, Grdina Ghetsimani. Alte minuni sunt svârite în elemente ale cadrului antropic
într în casa lui Zaheu, casa soacrei lui Petru din Capernaum, oraul Mântuitorului, Foiorul
Cinei de Tain, în sinagog i în templu, în cetatea Ierusalimului, iar dup înviere devine
pelerin cu Luca i Cleopa spre Emaus.
Aceste locuri naturale sau antropice sunt în continuare dttoare de har i fctoare de
minuni. Pe lâng locurile pe unde a trecut Mântuitorul, exist locuri închinate Maicii
Domnului i sfinilor, din cele mai vechi timpuri pân în prezent. Acestea sunt locuri
binecuvântate, sunt biserici construite pe anumite spaii cu un eveniment marcant din istoria
cretintii: Biserica Naterii, Biserica Bunei Vestiri, punctul central al cretintii Biserica
Învierii cu Sfântul Mormânt, locuri cu icoane fctoare de minuni, cu sfinte moate ale
Sfinilor, locuri în care Duhul Sfânt lucreaz neîntrerupt, la nivel mondial, la nivel european,
naional i local. Trebuie s cutm fiecare dintre noi împria Lui Dumnezeu, acolo unde o
simim cel mai aproape: “Împria Lui Dumnezeu este înluntrul vostru’’ (Luca 17, 21),
uneori cltorim mii i mii de kilometri, alteori o gsim foarte aproape în inima noastr, “cci
acolo unde este comoara noastr acolo va fi i inima noastr” (Luca 12, 34).
4.1. Resursele turistice naturale sacrale
Resursele naturale sacrale se împart în câteva categorii: relieful, hidrografia, climatul,
vegetaia, fauna, structura litologic i factorii cosmici.
Relieful este cea mai important resurs atractiv la nivel global, influenând într-o
mai mare sau mai mic msur fiecare peisaj. Extrapolând, afirmm c i atunci când factorul
antropic este majoritar, relieful completeaz peisajul dându-i specificitate i originalitate.
Formele de relief contribuie la crearea unor peisaje unice care de multe ori sunt
motivul pentru care o persoan alege un pelerinaj sau un circuit turistic cultural sau religios.
Auzim de multe ori: vreau s merg în pelerinaj pe urmele Mântuitorului! Dac se urc pe
muntele Sinai sau dac se viziteaz mnstirile de la Meteora într-un pelerinaj în Grecia,
renunând la viaa de zi cu zi, pelerinul se regsete pe sine, pentru un nou început, pentru
purificare, pentru sfinenie i pentru apropierea de Dumnezeu.
Clima este foarte important în derularea unui pelerinaj sau circuit turistic religios,
pentru c succesul acestuia poate s fie influenat de timpul frumos i de soare.
24
Turismul religios i de pelerinaj, în marea majoritate a timpului se deruleaz în
interiorul locaurilor de cult sau în mijloacele de transport, aadar clima nu influeneaz în
mod direct dar poate contribui la reuita sejurului. Dac un traseu montan depinde în totalitate
de starea vremii, în cadrul unui pelerinaj putem s lum toate msurile cum ar fi haine groase,
pelerine, haine impermeabile, umbrele ca acesta s se deruleze în condiii de siguran.
Nebulozitatea influeneaz durata de strlucire a soarelui i poate influena într-un
anumit procent reuita unui pelerinaj, dar într-o foarte mic msur.
Frecvena i intensitatea precipitaiilor, de asemenea influeneaz derularea unui
pelerinaj, dar într-un procent sczut i nu în mod direct, mai mult pe plan psihologic.
Temperatura aerului intr în calcul numai în situaia manifestrii sale excesive, dar
este i ea foarte important, trebuie s stabilim perioada potrivit din an în care derulm
pelerinajul pentru a nu afecta în mod negativ starea de sntate a participanilor, media pe
grup fiind 50-55 ani.
Vânturile, ceaa i poleiul, de asemenea pot s influeneze într-o anumit msur
derularea pelerinajului, la unele obiective vizibilitatea poate s fie estompat.
Factorii climatici pot s îngreuneze accesul grupului pietonal sau cu autovehiculul, în
condiii de ploaie, la unele mnstiri din România accesul este mai greu sau imposibil.
În cadrul studiului nostru clima nu poate s fie o resurs atractiv din punct de vedere
religios. Înainte de un pelerinaj sau circuit religios putem calcula i ne ajut indicele climato-
turistic.
Întotdeuna un timp frumos va fi de preferat pe parcursul unui program turistic religios,
dar bine organizat, el poate s se deruleze în condiii optime i putem atenua influena
climatului asupra rezultatului final al programului turistic.
Hidrografia este alturi de relief o resurs important foarte atractiv din punct de
vedere turistic. Trebuie s ne gândim c apa este necesar vieii, corpul uman în procent de
peste 50% este ap. Apa este atractiv din punct de vedere peisagistic, este linititoare, turitii
merg la mare s se relaxeze, la cure balneoclimaterice, în funcie de componentele care sunt
benefice anumitor afeciuni. Putem alege un anumit sejur i pentru a degusta anumite ape
minerale carbogazoase sau plate, precum i acele specifice borcuturi care trateaz afeciuni.
Apa sfinit sub form aghiasmei mari i aghiasmei mici, cu proprieti vindectoare.
Elementele de ordin duhonicesc legate de existena vegetaiei i a faunei sunt foarte
multe i diversificate, acestea putem s le numim chiar medicamente duhovniceti. De multe
ori ne îndeprtm de Dumnezeu, trim departe de El, în pcat punându-ne pe noi mai presus
25
de orice, dar uneori avem momente de schimbare prin care ne întorcem la druitor, tot pentru
a mai primi binecuvântri.
Atunci când avem credin puternic, ndejde i dragoste, putem s mutm i munii
din loc, un laic ar spune c lucreaz i natura, eu spun c lucreaz Dumnezeu prin tot ceea ce
ne înconjoar.
Peisajul turistic religios natural este peisajul din sufletul nostru, este ceea ce avem
în interior, susurul unui izvor, o frunz dintr-un copac, o adiere de vânt i o pictur de ploaie,
pot s fie peisajul în care noi suntem cel mai aproape de Dumnezeu.
4.2. Patrimoniul turistic antropic sacral
Resursele atractive de provenien antropic sunt cele create în timp de ctre om, dar
foarte puine dintre ele au avut ca scop iniial vizitarea de ctre turiti; construciile au avut i
poate unele au în continuare alte atribuii.
Enumerm câteva însuiri ale obiectivelor de provenien antropic: vechimea,
unicitatea, ineditul, dimensiunea, funcia. Aceste însuiri pot s determine decizia de a alege
un pachet turistic sau nu.
Fig. 12. Tipologia obiectivelor turistice antropice sacrale
Edificiile religioase sunt poate cele mai vechi obiective antropice, omul îi exprima
sentimentele fa de divinitate, se ruga la început în peteri naturale, dup aceea în catacombe
i acum în biserici i mnstiri, componenta duhovniceasc primeaz, iar componenta artistic
nu era atât de important, dei în prezent sfintele biserici i mnstiri sunt biblii i sinaxare
sunt capodopere arhitecturale i picturale, dar primând funcia religioas a acestora.
26
catedralele, moscheile, sinagogile, mnstirile, mausoleele i cimitirele.
La nivel european, dar i la nivel naional, avem biserici din toate perioadele, toate
tipurile constructive i multe stiluri arhitecturale.
Obiective unde sunt adpostite rmiele lumeti ale celor trecui la Domnul. Acestea
sunt atractive din punctul de vedere al construciei, dar i ca i simbol al eternitii, acestea
transmit un mesaj de comemorare, de amintire a celor plecai, de respect i apreciere în
venicie. Acestea sunt: stupele, tumuli, mausoleele piramidele i cimitirele. Acestea sunt:
stupele sau dagobele, mausoleele, piramidele i cimitirele.
Fig.13. Tipologia obiectivelor sepulcrale
La activiti umane cu funcie turistic se încadreaz hramurile i procesiunile
religioase; anual la hramuri particip foarte muli pelerini. La fel ca în cele mai vechi timpuri
i în zilele noastre activitile umane cu funcie turistic sunt o numeroase investindu-se anul
resurse financiare consistente.
4.3. Patrimoniul valorificat de turismul religios i de pelerinaj în Maramure
Maramureul este sunet i culoare, Maramureul nu este un loc, este o stare de spirit,
este un col de rai, unde te simi mai aproape de Dumnezeu. Destinul uman s-a împletit cu cel
al pdurilor din jur, iar istoria nu a fost scris prin cuvinte, ci încrustat pe trunchiuri de
copaci, transformate ulterior nu în catedrale mree de piatr ci în bisericue mici de lemn, dar
cu turlele pân la cer.
27
În cele ce urmeaz vom descrie principalele tipuri de obiective turistice antropice
sacrale din judeul Maramure care pot fi determinante în alegerea unei destinaii. Acestea
sunt: catedralele, bisericile, mnstirile, muzeele sau coleciile muzeale religioase, locaurile
de cult ale altor religii, monumentele funerare. În prezentarea care urmeaz voi descrie
specificitatea acestor obiective turistice antropice sacrale sau religioase, voi vorbi mai puin
de partea istoric, una foarte clar i atât de mult dezvoltat.
Fig. 14. Catedrala Episcopal Ortodox “Sfânta Treime” Baia Mare
Prima atestare documentar, dup cum am spus i mai sus, este din august 1391, când
mnstirea Sfântul Arhanghel Mihail din Peri era declarat stavropighie patriarhal, iar
egumenul ei, Pahomie primea atribuii quasiepiscopale. Avem dovezi despre aceast
episcopie care a atins punctual culminant al dezvolrii sub episcopul Iosif Stoica care a fost
canonizat de Sfânta Biseric Ortodox în anul 1992 sub numele de Sfântul Ierarh Iosif
Mrturisitorul din Maramure i care a pstorit între 1690 i 1705
În judeul Maramure sunt 351 de biserici construite din piatr, zid, crmid, lemn
sau alte materiale. Acestea sunt ca o salb care ne duc spre cer, dintre ele unele au pri din
secolul al XIV-lea, iar marea majoritate dateaz din secolul al XVI –lea pân în zilele noastre,
unele fiind în construcie, iar la altele abia s-a pus piatra de temelie. Acestea sunt împrite în
cele 5 protopopiate care se suprapun regiunilor de tip ar sau inut din jude. În Maramureul
Istoric exist 106 biserici, dintre care 45 în protopopiatul Sighet i 61 în protopopiatul Vieu.
În ara Lpuului, în protopopiatul cu acelai nume exist 89 de biserici. ara Chioarului are
cele mai multe biserici ca i protopopiat, un numr impresionant de 91 de biserici, iar
protopopiatul Baia Mare are 77 de biserici.
28
Fig. 15. Distribuia locaurilor de cult ortodoxe la nivelul protopopiatelor din judeul Maramure
Icoanele fctoare de minuni au o însemntate aparte, acestea sunt frumoase din punct
de vedere estetic, dar mai mult, acestea sunt dttoare de har, Dumnezeu face minuni prin
acestea, prin Maica Domnului i prin sfinii reprezentai. Exist i anumite semne care ni se
transmit prin acestea: unele icoane plâng, din altele izvorte mir. Pelerinii doresc s mearg
la acestea pentru c au credin în puterea lor vindectoare, iar unii poate merg din curiozitate
i se întorc acas convertii sau înc având dubii
Troiele i rstignirile sunt foarte importante în derularea pelerinajelor, mai ales prin
prisma semnificaiilor acestora. Mult lume cunoate obiceiul de a se pune aceste troie sau
rstigniri la rscruce de drumuri, pentru a proteja împotriva rului.
Monumentele funerare ne amintesc de înaintai. Prin îngrijirea acestora i prin
rugciune le aducem cinstire celor dragi plecai dintre noi. De la renumitele piramide egiptene
sau mayae la mormintele din curte, toate au aceeai utilitate.
Cimitirul Vesel de la Spâna este opera renumitului Stan Ioan Ptra, care a început
s sculpteze cruci prin anul 1935.. Aici, moartea este luat în derâdere i este ateptat
Învierea. Crucile sunt viu colorate în culori vegetale, sunt foarte frumos sculptate, iar
majoritatea decorate cu pictur naiv, prin care le este prezentat meseria, sau lucrurile cu
care au ieit în eviden de-a lungul vieii. Culoarea reprezentativ este celebrul “Albastru de
Spâna”.
29
Maramureeanul este un om harnic, corect i credincios, întotdeauna Dumnezeu este
prezent în activitile sale de zi cu zi i în toate etapele vieii, de la natere pân la
înmormântare. Bunii credincioi maramureeni au fost, sunt i vor fi maetri ai artei lemnului,
cioplitori sau sculptori iscusii. Ca i tehnic de învare, chiar dac nu tiau carte, învau din
generaie în generaie, iar muncind cu drag i rezultatele erau pe msur. Arta lemnului este la
fel de veche aici, ca Maramureul, deoarece locuitorii îi construiau toate cele necesare, din
ceea ce aveau la îndemân. Aici sunt codrii seculari, iar lemnul a fost prietenul i ajutorul
omului în tot ceea ce a avut de realizat de-a lungul vieii. Lemnul avea un traseu foarte bine
stabilit, de exemplu de la tiere la târnosirea unei biserici.
În Maramure, din lemn a fost creat Biserica, Mireasa lui Hristos, au fost construite
primriile i colile, de unde ieeau meterii, preoii, primarii i învtorii, care înainte de
toate învau s fie oameni cinsitii i harnici. Tot din lemn erau create i porile frumos
ornamentate. Intrm acum în universul familial, în familia tradiional, unde totul era bine
stabilit i organizat. Brbatul se ocupa de cele necesare gospodriei, mersul la pdure, mersul
la câmp, munca cu animalele, iar femeia avea universul ei în cas, pregtirea tuturor celor
necesare pentru familie, precum i îngrijirea copiilor (coconilor). Bineîneles c soii se ajutau
în realizarea sarcinilor zilnice.
Uneltele pe care le folosea brbatul erau realizate i ele din lemn: plugul, grapa,
furcile, greblele, lopeile, carul i sania, gleile i tot ceea ce mai avea nevoie.
Din lemn era construit casa i întreg mobilierul, masa, patul, scaunele, leagnul,
ustensilele din cas: covat, blide, linguri, dar i uneltele cu care îi confecionau
îmbrcmintea, melia, teara, suveicile, fusul. Acestea erau i foarte practic concepute, de
exemplu, leagul era prins la grind în locul unde femeia esea la rzboi, s poat efectua
concomitent ambele activiti. De asemenea, din lemn sunt construite i acele obiecte care
deservesc un neam întreg sau întreaga comunitate, instalaiile tehnice rneti, dintre care
amintim vâltoarea, moara i piua. Am enumerat formele prin care lemnul era prezent în
comunitatea maramureean i putem afirma cu certitudine c Maramureul este o ar a
civilizaiei lemnului.
Localitile maramureese au fost construite aproape integral din lemn, satele
maramureene sunt de tip adunate, un univers din lemn cruia i s-a dat via prin iscusin i
dragoste. Satul tradiional maramureean are în centru biserica, undeva pe un deal.
30
Elementele de pe pori au semnificaii profunde, nimic din ceea ce apare, nu este la
voia întâmplrii, aceste simboluri erau utilizate i de alte popoare ale lumii, aceste forme i
motive sculpturale le mai întâlnim i în Siria, Egipt, Armenia, Asia Mic, de asemenea
reprezentrile folosite pe pori ale rozetei, le-am întâlnit personal în ruinele templului din
Capernaum.
Fig. 16. Ruinele templului din Capernaum – Motive
Aceste motive tradiionale se gsesc sculptate pe pori dar sunt des întâlnite i în
industria textil pe costumele populare, pe tergare, pe cergi, covoare, în arta olritului, în
preparatele gastronomice, pe colaci etc.
Poarta are o valoare spiritual profund, se spune c atunci când cei plecai la
activitile zilnice aduceau acas toate relele lumii (boli, blesteme, farmece), trecerea prin
poart îi purifica i îi cura pe acetia, ajungând la cei din familie, în raiul de acas cu bine i
bine.
Motivele utilizate sunt: funia, rozeta, soarele, pomul vieii, arpele, chipul omenesc,
psrile, furca de strâns fân, crucea, unii sfini, lupul, dintele de lup, corigul (linia în zig-
zag), ghinul (unghia), bradul, etc.
Toate acestea erau realizate în scop pozitiv, pentru a face bine celor din gospodrie,
dar i celor care veneau acolo sau erau doar în trecere i arat dorina i credina puternic a
omului de a se întoarce la Dumnezeu, la Druitor, la cel care l-a creat.
Porile tradiionale, aceste arcuri de triumf spre eternitate sunt unice prin armonia
perfect a dimensiunilor, prin respectarea proporiilor dintre prile componente, prin silueta
echilibrat a întregului i prin metaforica dens a ornamentaiei.
31
Casele erau mici i sufletele mari, proporionalitatea stilului maramureean la case,
acoperiul fiind de trei ori mai înalt decât baza, în primul rând în scop practic, fiind o zon
montan pentru a nu sta zpada, dar i în scop estetic.
4.5. Bisericile de lemn – lemnul viu transmite via
De la mica biseric unde credincioii maramureeni înlau rugciuni particulare,
mergem la familia cea mare la Sfânta Biseric, unde cu toii alergm atunci când avem cele
mai mari bucurii, dar i atunci când avem cele mai mari necazuri.
Cele mai vechi biserici de lemn i foarte bine conservate, sunt bisericile de lemn din
Norvegia, celebrele stav-kirke, mai exist biserici de lemn în Ucraina, Rusia, Polinia,
Slovacia, Cehia, Ungaria, Serbia, Bosnia-Heregovina i Republica Moldova.
Fig. 17. Biserici de lemn din Europa - Colaj
Bisericile de lemn din România sunt în numr de aproximativ 1400 în toate colurile
frumoasei noastre rioare; acestea au câteva caracteristici comune, dar în funcie de zon i
perioada istoric i anumite individualiti, fiecare are povestea ei, în fiecare coboar Sfânta
Treime la Sfânta Liturghie. Biserica în România este axis mundi , în jurul bisericii s-au format
comunitile, s-au dezvoltat generaiile i s-a statornicit dreapta credin, acestea fiind
elemente definitorii ale identitii naionale.
Bisericile de lemn din România sunt unitate în diversitate, având câteva trsturi
comune. Acestea sunt: planimetria dreptunghiular - alungit între rsrit i apus, boltirea
navei i acoperiul în patru ape, calitatea execuiei de înalt inut. Analizând diferenele,
32
cercettorii recomand gruparea acestora pe regiuni, afirm cu trie c fiecare este unic de la
construcie la construie, de la cea mai veche i pân în prezent.
Stilul bisericilor de lemn se difereniaz dup plan i dup înfiare, acestea pot s
primeasc i elemente specifice ale zonei de unde provin, specificul locului, dup influenele
perioadei în care au fost construite, dup configuraia topografic.
Vom detalia câteva elemente specifice cum ar fi planul cu cele 5 tipuri de sine
stttoare: I. dreptunghi nedecroat, cu altar ptrat sau circular; II. Altar nedecroat cu 3-5
fee, III. naos i pronaos dreptunghiular, altar decroat mai mic cu 3-5 fee, IV. pronaos
poligonal, naos dreptunghiular i altar nedecroat cu 3-5 fee, acesta fiind forma cea mai
întâlnit în form de corabie, V. în cruce sau trilobat, mai rar întâlnit.
Fig. 18. Tipologia planurilor bisericilor de lemn
Un alt element specific este forma turnurilor bisericilor. Am identificat apte tipuri:
fr turn, tip cas rneasc, cu turn mic, cu turn clopotni cu drani, cu turn mediu, cu turn
baroc, cu turn armonic, cu turn înalt înconjurat de patru turnulee mici, acestea reprezentând
pe cei patru evangheliti, cele patru puncte cardinale, (în satul respectiv exista sfatul
btrânilor, cu drept de via i de moarte asupra locuitorilor) i cu turn maramureean.
Bisericile maramureene sunt parc cele mai elegante, armonioase i mai aproape de
Dumnezeu. Elegante, cu streain dubl, turnuri în care sunt sau nu sunt clopote, galerii
deschise cu arcade, acoperi separat pentru fiecare parte a bisericii, altar, naos, pronaos,
foiorul pe direcia est-vest, acestea sunt din secolele XVII-XIX, unele chiar mai vechi, în
întregime sau pri din ele restaurate, fiind adevrate arcuri de triumf, corbii spre cer.
33
Turnurile, pe lâng rolul de loc unde se pune clopotul i se bate toaca, au i rol estetic
i liturgic; aveau i un rol foarte practic, fiind cel mai înalt loc din sat, avea misiunea de paz
i aprare, de anunare, de alarmare a comunitii în caz de rzboi, incendiu, sau chiar vreme
grea, având i un rol simbolic, de ocrotire, de alungare a spiritelor rele.
Turnurile au devenit treptat opere de art, biserica în întregime fiind o oper de art,
geniul creator al meterului popular, care a învat din generaie în generaie i prin practic.
De la forma veche cu baz ptrat, cu coiful în form de piramid ptrat cu patru fee
triunghiulare, (reprezentate inclusiv pe columna lui Traian), la cel cu 8 fee, chiar conic,
acesta a avut o evoluie fantastic, mreie, elegen, suplee, sfinenie.
Bisericile de lemn au una sau dou boli cilindrice. În Maramure, bolta naosului este
cilindric, sprijinit pe o cunun lat, pereii verticali cu ferestre, sau chiar cu bolt curbat,
acestea fiind atractive i ingenioase.
Prispa sau atra, inspirat de la construcia caselor se afl la intrare, în fa, foarte rar
lateral, iar unele slujbe funerare, de pomenire a celor trecui la Domnul se desfoar aici.
Bisericile de lemn din România, din punct de vedere al formei, difer foarte puin i de
la religie la religie, toate fiind locauri de cult cretine.
Biserici de lemn din Maramure
Bisericile de lemn din Maramure sunt atractive din mai multe puncte de vedere; în
primul rând, pentru persoanele care nu sunt religioase i vin doar ca la nite obiective
turistice, din punctul de vedere al vechimii lor, unele având pri componente din secolele
XIV-XV, iar celelalte venind ca o salb, pân în zilele noastre, pe toate vile Maramureului.
Maramureul este împrit, din punct de vedere etnografic i al regiunilor de tip ar, în ara
Maramureului, ara Lpuului, ara Chioarului i inutul Codrului, peste acestea
suprapunându-se împrirea adminitrativ în protopopiate. Maramureul fiind un tot unitar,
vom aborda analiza unitar pe întregul jude, specificând asemnrile i deosebirile. Stilul
arhitectural tradiional maramureean este unul de sine stttor.
De remarcat este modul în care meterii au transmis aceasta din generaie în generaie,
fr o pregtire special, bisericile fiind foarte trainice i dinuid de secole în Maramureul
binecuvântat. De asemenea, pictura este una deosebit, unic, în ea este transpus geniul
popular în art, având reprezentri de o complexitate i profunzime aparte. A treia
component foarte important este cultul, ceea ce preotul satului împreun cu parohia, cldesc
zi de zi, în universul lor, pentru Dumnezeu, unii pentru alii i fiecare pentru sufletul su,
34
exist tipicul general, dar fiecare zon, fiecare localitate are specificul ei, pur i curat, sacral
care transform Maramureul într-un col de rai.
Fig. 19. Distribuia pe categorii a monumentelor istorice religioase în Maramure
În urma analizei listei monumentelor istorice am identificat un numr de 239 ca fiind
religioase, împrite în cele patru categorii, arheologice, arhitecturale, monumente de for
public i monumente memoriale/funerare. Dintre aceste 82 sunt biserici de lemn, 60 sunt
biserici din alte materiale, 14 ansambluri, 8 case parohiale, 7 clopotnie, 6 ruine, capele,
cimitire evreieti, urmeaz necropole tumulare, coli confesionale, troie, cruci. De asemenea
între acestea amintim Memorialul Durerii de la Sighet i Cimitirul Vesel de la Spâna.
4.6. Elemente specifice: arhitectura, pictura, cultul
Arhitectura bisericilor de lemn din Maramure
Exist mici diferene între regiunile de tip ar care, s spunem c individualizeaz
bisericile de lemn din Maramure. Bisericile de lemn din Maramureul Voievodal
impresionaz prin monumentalitate, sunt asemenea unor catedrale, prin dimensiuni i
proporionalitate. Pe Fiscula, la intersecia rii Lpuului cu ara Chioarului, bisericile de
lemn impresioneaz prin spectaculozitatea turnurilor i frumuseea arpantelor (Plopi), în
inutului Codrului bisericile de lemn sunt mai mici dar cu simboluri i ornamente de o finee
aparte, iar în ara Lpuului se remarc prin frumuseea pridvoarelor i funcionalitatea
prispelor.
35
Bisericile de lemn din Maramure sunt formate din 4 pri: pridvor, pronaos, naos i
altar. Pridvorul este partea din exteriorul bisericii care uneori este deschis, alteori închis.
Pronaosul este prima încpere din biseric; în zilele noastre majoritatea bisericilor au unit
pronaosul cu naosul, împrirea fiind doar simbolic. În bisericile de lemn aceast împrire
este prezent, în biserica primar acolo stteau cei nebotezai, catehumenii care trebuiau s
plece la casele lor când începea Liturghia credincioilor. În Maramure între pronaos i naos
este un perete, care stabilete foarte bine limita; în pronaos stteau femeile i în naos brbaii,
acum stau brbaii în dreapta i femeile în stânga sau la unele biserici, stau i femeile în naos
dar brbaii stau puin mai în fa. Naosul sau nava este cea mai mare component a bisericii,
din imediata apropiere a altarului. Altarul este partea cea mai Sfânt dintr-o biseric, acolo
intrând numai slujitorii. Altarul este desprit de naos printr-un perete cu icoane numit
iconostas sau catapeteasm, arhierul, preoii i diaconii circulând prin uile împrteti i uile
diaconeti. În altar este Sfânta Mas, pe care se slujete Sfânta Liturghie.
Fig. 20.Tipologia formelor turnurilor bisericilor de lemn din Maramure
Iconografia bisericilor de lemn din Maramure
Pictura bisericeasc este poate cea mai important component a unei biserici. Dup
sinodul al VII-lea Ecumenic, s-a dat libertatea cinstirii icoanelor pe orice fel de material,
cinstindu-se Sfântul sau Sfinii reprezentai nu materialul. Nu ne-am mai putea imagina o
biseric ortodox fr picture. Acestea sunt pictate integral în interior, iar în unele zonele cum
ar fi Moldova acestea sunt pictate inclusiv în exterior, lcauri de cult cu o înalt component
artistic. Pe lâng rolul tmduitor al icoanelor, acestea accentueaz prezena lui Dumnezeu i
36
a sfinilor, este mult mai uor în prezena unei icoane s intri în starea de rugciune. Pentru
cretin, icoana este punctul de legtur cu Dumnezeu. Poate c uneori suntem departe de o
biseric, poate nu este timpul potrivit sau aceasta nu este tot timpul deschis, atunci ne
închinm i ne rugm la sfinii reprezentai în icoanele pe care le avem în case. Pictura
bisericeasc i icoanele sunt Biblia netiutorilor de carte care, uitându-se la un registru
pictural pot s îneleag mai bine, iar mesajul lui Iisus Hristos ajunge mai uor în sufletele
noastre. Termenul de icoan, dup cum ne spune Sfântul Ioan Damaschinul înseamn
asemnare, model, o întiprire a cuiva. Icoanele pot s fie clasificate dup cum urmeaz:
imobile sau fixe i mobile; icoane utilizate la serviciul cultului public i icoane utilizate în
cultul particular. Cretinii cinstesc icoanele pentru c în ele “este chipul lui Dumnezeu celui
nevzut” (Coloseni 1,15) “Dumnezeu a fcut pe om dup chipul i asemnarea sa” (Facerea
1,26). Închinarea la icoan îndreapt gândul spre originalul ei i trezete în suflet iubirea.
Fig. 21. Pictur naos-Mnstirea Soborul Sf. 12 Apostoli Bârsana
Voi încerca în cele ce urmeaz s prezint elementele de specificitate ale picturii pe
lemn. Exprimarea artistic în arta popular maramureean este una unic în lume i atrage
anual mii de turiti i credincioi. Pictura mural din Maramure putem s afirmm c are
influene postbizantine, alturi de influenele locale i calitile artistului, rezultând stilul
propriu maramureean. Amintim dou nume reprezentative ale picturii pe lemn din secolul al
XVIII-lea Alexandru Ponehalschi, originar din Berbeti i Radu Munteanu din Ungura.
Acetia au ridicat nivelul artei picturale din Maramure la nivelul de desvârire i au pictat
foarte multe biserici alturi de ucenicii pe care i-au avut. Amintim ca punct culminat o
biseric la care au contribuit amândoi: unul a realizat pictura bisericii i cellalt catapeteasma.
37
Aceasta este o biseric de referin în Maramure, cu hramul Cuvioasa Parascheva din
Deseti, biseric care este înscris în lista patrimoniului mondial UNESCO. Ea este singura
biseric de lemn unde Liturghia se svârete în fiecare duminic i srbtoare, fiind singura
din localitate. Odat cu trecerea timpului i pictura bisericilor de lemn a suferit influenele
stilurilor prezente în Europa. În secolul al XIX-lea s-au remarcat în arta picturii din
Maramure Teodor Hodor i Ioan Plohod din Dragomireti, ale cror picturi au inflene ale
stilurilor baroc i rococo.
Elemente specifice ale iconografiei de la bisericile de lemn din Maramure, studiul
axându-se pe bisericile de lemn din patrimoniul Mondial UNESCO: picturile bisericilor
prezint, într-o paralel moralizatoare, scene din Vechiul Testament i din Noul Testament.
Menionm prezena motivelor vegetale frunze i flori circulare, Iisus Hristos – Via de vie.
Cultul - simbolistica slujbelor i a Sfintei Liturghii în Maramure
Societatea tradiional maramureean era foarte ataat de biseric, maramureenii
sunt credincii i religioi, existând o strâns legtur între ei i Dumnezeu. La biseric îi
începeau viaa prin Taina Botezului, aici se cstoreau, unindu-se prin Taina Cununiei, pentru
vecie în faa lui Dumnezeu. Pentru orice problem, în viaa de zi cu zi, care nu putea fi
rezolvat de societate, alergau la preot i la Biseric, iar la finalul vieii tot aici se svârea
ierurgia Înmormântrii, fiind îngropai în cimitirul din curtea Bisericii, orice lucru-n drumul
tu, s-l însoeti cu Dumnezeu.
Toate aceste slujbe au un anumit ritual, anumite gesturi, aciuni, pe care slujitorii lui
Dumnezeu le efectueaz, anumite cuvinte i cântri pe care le rostesc i care sunt atractive din
punct de vedere turistic pentru pelerini. Este unul dintre motivele prin care aleg s deruleze un
pelerinaj, s participe la o slujb: Liturghie, Maslu, Miezonoptic, care sunt în cultul public
comun sau pentru a li se face o rugciune particular în funcie de nevoie. Fiecare slujb are
rânduiala ei, toate sunt foarte folositoare pentru anumite probleme, Taina Sfânului Maslu este
foarte folositoare pentru însntoire trupeas i sufleteasc, Slujba Miezonopticii, împlinete
dorinele mântuitoare, Slujba cea mai important instituit de însui Mântuitorul Iisus Hristos
la Cina cea de Tain, (Matei, 26, 26-28), este Slujba Sfintei Liturghii în care de fiecare dat
Duhul Sfânt se pogoar asupra pâinii i vinului i sunt transformate în Trupul i Sângele
Mântuitorului, scopul fiind revrsarea darului lui Dumnezeu asupra credincioilor, prin Sfânta
Împrtanie, fiind prezent i fizic, cu noi i în noi Iisus Hristos.
38
Fig. 22. Epicleza din cadrul Sfântei Liturghii
Participarea la Sfintele Slujbe i ierurgii este unul din motivele principale pentru care
un turist, turist religios sau pelerin alege un circuit turistic religios
În Maramure prin sunetul de clopot i de toac pelerinii i turitii sunt chemai la
Sfintele slujbe care se svâresc în fiecare zi, dimineaa i seara, în funcie de perioada din
anul bisericesc. Maramureenii sunt buni credincioi i particip în numr mare la slujbele de
peste an, se spovedesc, se împrtesc, postesc i fac fapte de milostenie, înc mai merg la
biseric duminica în port popular, folosind saluturi cretineti. Iar un turist sau pelerin, la fel
ca în pilda samarineanului milostiv, este înc des întrebat de localnici, dac nu este flmând
sau însetat, dac are unde s înnopteze, iar aceasta este dragostea cretineasc, freasc. “Iat
acum ce este bun i ce este frumos, decât numai a locui fraii împreun” (Psalmul 132, 1).
4.7. Hramuri, procesiuni i pelerinaje în Maramure
Hram vine din slavon i înseamn cas, este srbtorirea ocrotitorului bisericii,
Sfântul sau srbtoarea cruia îi este închinat locaul de cult. Praznicul bisericii este hotrât
de episcopul locului împreun cu comunitatea local i preotul care construiete locaul, se
ine cont de Sfântul sau Srbtoarea la care localnicii au evlavie.
În Episcopia Ortodox a Maramureului i Stmarului exist 395 de locauri de cult,
între care 30 sunt mnstiri sau schituri. Sfinilor Arhangheli Mihail i Gavril le sunt închinate
119 locauri, aadar într-un procent de 30%. Prima biseric cea din Perii Maramureului era
închinat tot Sfinilor Arhangheli precum i multe alte mnstiri de-a lungul timpului, iar la
bisericile noi era obiceiul cel puin la hramul principal s se pstreze hramul bisericii vechi.
Derularea hramului se începe din ajun, cu slujba Vecerniei, la unele biserici i mai ales
la mnstiri, se face priveghere de toat noaptea, Sfânta i Dumnezeiasca Liturghie precum i
39
alte slujbe specifice dac srbtoarea sau sfântul are acatist sau paraclis, i bineîneles
tradiionalele pricesne, rugciuni prin cânt, renumite fiind pricesnele închinate Maicii
Domnului.
Fig. 23. Frecvena numelor hramurilor locaurilor de cult din Maramure
Procesiunile au o legtur strâns cu prznuirea hramului, acestea având o tradiie de
câteva secole în zona Maramureului mai ales la mnstiri, unde se mergea la hram în grupuri
organizate, toi având acelai scop.
Este atât de minunat exemplul in care se adun credincioi din multe sate i înal
rugciuni împreun i cânt împreun. De diminea, grupurile care veneau cu cruce cu
prapori, în cadrul hramului aveau un rol bine stabilit, înainte de utrenie toate grupurile
înconjurau biserica de trei ori în rugciune i cântare.
Fig. 24. Srbtorirea hramului la Mnstirea Soborul Sfinilor 12 Apostoli Bârsana
40
Pelerinajele în Maramure se pot clasifica în dou grupe: pelerinaje cu ocazia
hramurilor i pelerinaje regulate sau tradiionale.
Hramurile, procesiunile i pelerinajele în Maramure sunt într-o strâns legtur.
Afirm cu trie c acestea nu sunt comerciale, sunt fcute pentru duh i pentru suflet, iar
tririle duhovniceti, harul dobândit i emoiile pozitive nu pot fi descrise în cuvinte.
Maramureenii sunt pelerini în toat lumea, dar în primul rând îi cinstesc bisericile i
mnstirile moilor i ale strmoilor. Legtura lor este foarte strâns cu locurile unde au fost
botezai, cununai i unde cei dragi îi dorm somnul de veci, în biserica satului. În multe sate
muli credincioi se întorc cu bucurie cu ocazia hramului care este un eveniment al întregii
comunitii, satul/comuna sau oraul, srbtorindu-i atunci printr-un eveniment sobru pe fiii
satului, fiind poate singura zi din an când se întâlnesc, vorbesc, îi amintesc de cei dragi
plecai i aduc împreun slav lui Dumnezeu. “Cci, acolo unde sunt doi sau trei adunai în
Numele Meu, sunt i Eu în mijlocul lor” (Matei 18, 20).
4.8. Baza material turistic religioas
Infrastructura turistic reunete totalitatea bunurilor i mijloacelor prin care resursele
atractive ale unui teritoriu, naturale i antropice sunt exploatate turistic. România este o ar
turistic, iar Maramureul este o regiune emitoare dar mai ales receptoare de turiti i
pelerini.
Infrastructura turistic include: bazele de cazare i alimentaie public, cile i
mijloacele de transport turistic, dotrile pentru recreere i cur, dotrile auxiliare.
Circulaia turistic este o consecin a potenialului turistic natural i antropic îmbinat
cu infrastructura creat pentru derularea tipurilor i formelor de turism.
Turismul este o activitate uman, resursele naturale i antropice, cile de comunicaie
precum i bazele de cazare i de alimentaie sunt pionii principali ai acestuia.
Nu putem s discutm despre turism dac nu avem o infrastructur turistic normal,
decent, prin care s se ofere condiiile i serviciile minime.
Capacitatea de cazare este în cretere, ceea ce este îmbucurtor. Din anul 2010 când
judeul nostru dispunea de o baz de cazare de 4095 locuri, în anul 2020 capacitatea de cazare
a ajuns la 5425 de locuri de cazare însemnând o cretere cu 1330 de locuri, deci aproape cu
30% într-un timp relativ scurt, 10 ani.
Tema prezentei teze este turismul religios i de pelerinaj i voi încerca s analizez doar
acele spaii de cazare i de alimentaie pe care turismul religios i de pelerinaj le utilizeaz.
41
Multe complexe mo