pedogogio odufilor definilii,...fl4, i t pov comunitate de invdfare,pnvarea educafiei adullilor...
TRANSCRIPT
Ramona nAnUT-TACIUCornelia STAN
Mugata-Dacia BOCOS
Pedogogio odufilorDefinilii,
elernenfe de reflecfiegi exercllii opllcotive
cARTEA novANBnscAEDUCATIONAL
h
Curmxs
CAPITOLUL 1. Pedagogia adullilor- disciplind pedagogic[ aplicariv[.......................7
cAPIToLuL 2. Definilii ale unor termeni qi sintagme circumscrise pedagogieiadulfilor ...............1 I
CAPITOLUL 3. Elemente de reflecfie gi exercilii aplicative. .................132
BIBLIOGRAFIE............... ..............:.... .............151
PpnacocrA ADULTTLoR - Drscrpr.wAPEDAcoctcA arlrca.rlvA
Intr-o lume a schimbdrii, marcatd de dinamica nuanfatd a multiplelorcomponente ale socialului, persoanele de v0rst6 adult[ rdmdn personaje-cheiepentru revolufiile gi evolufiile sociale. Nevoile educa{ionale ale acestorpersoane au constituit de mai multi vreme preocupdri gtiinfifice pentru diversecategorii de cercetlri, iar curentul pedagogic al educaliei adullilor s-a r[spdnditpe intregul mapamond.
Raliatd la experienfa germand gi danez[ in educa{ia adullilor, Romdnia atealizat in ultimul timp progrese remarcabile in domeniu, dat[ fiind orientareaunor specialigti pe aceastd direcfie (Laurenfiu $oitu, Simona Sava, RamonaPalog, Dorel Ungureanu, Ellinor Haase, Ileana Boeru, Nicolae vinfanu,Nicolae Sdcdlig, Ionuf Isac q.a.), elaborarea unor lucr6ri de specialitate, aldturide crearea qi funcfionarea Institutului Rom6n de Educafia Adullilor dinTimigoara (IREA), in martie 2000.
Complexitatea vielii adultului, schimbdrile de ordin familial, profesional,social, cultural, atrag aten[ia asupra unor noi direcfii de ac{iune gi pentruinstituJiile abilitate in formarea continud sau organizafii non-profit constituiteca institute de cercetare afiliate marilor universit5li. OdatS cu asigurarea unorsuporturi metodologice, aceste structuri (institutii, institute, organizafii etc.)tind sb rcvalorizeze adultul; pentru adult, in modul cel mai firesc, timideleintrebdri ale copildriei, cu aportul lor de naivitate gi curiozitate, acum nuinceteazl, ci par a prinde noi contururi, derivate din dorin{a fiec[ruia de a fiCumva, daci nu Si Cineva sau ambele deopotrivd.
in plus, a avea srlcces, a reugi (atdt in profesie, c6t gi in via
comunitate academicd, comunitate profesional[, comunitate de invdfare,comunitate social6, familie, cerc de prieteni.
Toate aceste aspecte au condus la promovarea educaliei adullilor ca
obiect de studiu al unei discipline pedagogice aplicative, cu identitate epistemo-logic[ definit[ in sistemul qtiin,telor educaliei, qi anume Pedagogia adulyilor.
Dat[ fiind semnificafia majord a educa{iei adulfilor, precum qi pro-vocdrile unei societd[i bazate pe cunoa$tere, sunt de remarcat progreseleinregistrate la nivelul aplicafiilor din pedagogia adulfilor, suslinute printr-oliteraturi pedagogicd ce se strdduieqte sd le lind pasul. Aceste progrese au
sprijinit gi clarificdrile terminologice de specialitate, care au consacrat sintagme,
cum ar fi: andragogie, educafie populard, educalie continud, educafia analfa-befilor, educalia qomerilor, educafie continud, educalie recurentd, educafie
iterativ[ g.a. Mai mult dec0t atdt, s-a configurat chiar o orientare universald indomeniul formdrii adullilor, pornind de la premisa cd formarea adullilorreprezintd o componentd vitald a politicilor Comisiei Europene in domeniulinvdfdrii pe tot parcursul viefii. Provocarea constd in a oferi posibilitdfi de
invbfare pentru toli adulfii, pe tot parcursul vielii acestora, in special pentru
categoriile sociale defavorizate, care au cea mai mare nevoie de ele. Cererea indomeniul formdrii adul{ilor este in cregtere, iar Comisia se angaj eazd sd
colaboreze cu toate !6ri1e UE pentru a crea sisteme flexibile, cu metode de
predare de inalt6 calitate gi in care autorit[1ile locale, angajatorii, parteneriisociali, societatea civild qi instituliile culturale sd se implice total. Planuleuropean reinnoit pentru tnvdlarea tn rdndul adullilor (2011) a definit modulin care ar trebui sb evolueze educalia gi formarea adullilor in Europa pdnlin2020, fiind vorba despre urmdtoarele prioritSli:
Guvernanfi: asigurarea coerenfei intre invdlarea in r6ndul adullilor gi
alte domenii de politicd; imbundtSlirea coordondrii, a eficienfei qi a relevanfeiin funclie de nevoile societdfii, ale economiei gi ale mediului; sporirea, dupdcaz, atdt a investiliilor private, cdt gi a celor publice.
Oferta gi valorificarea ofertei: cregterea semnificativd a ofertei deposibilitdli de invdfare de inalt[ calitate in rdndul adullilor, in special privindalfabetizarca, competenlele numerice gi competen{ele digitale qi sporireanumdrului celor care valorificd aceasti ofert6, prin strategii eficiente de
informare, orientare gi motivare vizdnd grupurile care au cel mai mult nevoiede invdfare.
Flexibilitate qi acces: imbunltdtirea accesuiui prin creqterea disponi-bilitdfii posibilitdlilor de inv6lare la locul de muncd gi utilizarea eficientd anoilor tehnologii ale informafiei qi comunicdrii; implementarea unor proceduride identificare gi evaluare a aptitudinilor adullilor slab calificali gi furnizarea
a I eeOagogia adullilor
unui numdr suficient de ,
califi cdri inferioare, astfelCalitate: imbundtd!
ceea ce privegte monitoriziniJiale qi continue a fornnecesare privind nevoia d
(http : //ec. europa. eu/educar
I
Fl4,ItPov
comunitate de invdfare,
pnvarea educafiei adullilor ca
itcafive, cu identitate epistemo-
Ft*e Pedagogia adulyilor.
ftiei adulfilor, precum qi pro-sunt de remarcat progresele
adullilor, sus{inute printr-opasul. Aceste progrese aucare au consacrat sintagme,
ie continud, educafia analfa-educafie recurent6, educafie
chiar o orientare universald inisa cd formarea adul{ilor
isiei Europene in domeniulin a oferi posibilitdfi de
ii acestora, in special pentrumare nevoie de ele. Cererea iniar Comisia se angajeazd sd
flexibile, cu metode de
locale, angajatorii, parteneriisE se implice total. Planul
(201I) a definit moduladullilor in Europa pind
unui numdr suficient de oporfunitdli care sd le dea o a doua qansd celor cucalific6ri inferioare, astfel incdt sd le permitd sd oblind o calificare recunoscutd.
Calitate: imbunbtdlirea procesului de asigurare a calitillii, inclusiv inceea ce priveqte monitorizarea gi evaluarea impactului; imbundt6lirea educafieiinifiale gi continue a formatorilor care lucreazd, cu adulli gi colectarea datelornecesare privind nevoia de oferte de invdlare mai bine concepute gi orientate(http: I I ec.europa.eu/education/policy/adult-learning_ro).
Pedagogia adultilor - disciplind pedagogicd aplicarivd I O
rea semnificativd a ofetei de
$l adulfilor, in special privind
feten,tele digitale qi sporirea
Sa prin strategii eficiente de
fr care au cel mai mult nevoie
;rsului prin cregterea disponi-.muncd gi utilizarea eficientd ai: implementarea unor proceduripi.-'r slab calificali gi furnizarea
;6tarea in rdndul adullilor gi
ii, a eficien{ei qi a relevan,tei
Dnnwllrr ALE LrNoR TERMENT Sr STNTAcME
CIRCUMSCRISE, PpnacoGIEI ADL}LTILoR
Acces la educafie - Posibilitate oferit[ indivizilor de a participa activ latoate formele educafiei qi de a dobAndi gi dezyolta in mod sistematiccunogtinfe, deprinderi, atitudini, competenfe, conform intereselor acestora,asigur6ndu-se o invifare durabild. Accesul la educafie asigur6, prin politicieducafionale, egalitatea ganselor in instruire gi respectarea drepturilorfundamentale ale copilului. ,,Accesul la educalie are in vedere gi gansele
tinerilor de a accede la instituliile de invdfdm0nt, indiferent de sex, etnie,religie sau statut economic sau social. Democratizarea inv6ldmdntului are dreptobiectiv gi liberalizarea accesului la educalie prin crearea unor programespeciale ce vizeaz\, educa{ia compensatorie, educafia celor din zoneledefavorizate etc. Accesul la educafie este insd gi un indicator al sistemului deinv6
Acreditare (a institu{iilor furnizoare de educafie) - Proces prin care,
in urma unei evaludn realizate de institulii competente gi autonzate, pe baza
unui ansamblu de standarde referitoare gi criterii specifice fiecdrui domeniu,
institulia de invSlimint dobdndegte mai intdi autorizarea de funcfionareprovizorie,'care acordd dreptul de a desfrqura procesul de invdldmdnt gi de aorganiza, dnpd caz, admiterea la studii, urmdnd dobdndirea ulterioard (ina doua secven!5 a evaludrii) gi a acreditdrii, adicd dreptul de a emite diplome,certificate gi alte acte de studii recunoscute de Ministerul Educafiei gi de aorganiza, dupd caz, examen de absolvire, licen!6, masterat gi doctorat. lnconformitate cu Legea Educafiei Nafionale nr. 11 2011, cu modific[rile gi
complet[rile ulterioare, Anexa 1 - Lista definiliilor termenilor gi a expresiilorutilizate in cuprinsul legii, punctul 2) (http://legeaz.netllegea-educatiei-
nationale-l-20lll): ,,Acreditarea este procesul prin care witateal institufia de
invdfimdnt/ organizafia interesatd, pe baza evalulrii externe realizate incondiliile prezentei legi, dobdndegte dreptul de organizare a admiterii, de desfr-qnrare a procesului de invdfdmdnt, de organizare a examenelor de frnalizarc a
studiilor gi de a emite diplome gi certificate recunoscute de MinisterulEduca(iei, Cercetdrii, Tineretului gi Sportului." Evaluarea gi acreditarea se
realizeazd, la nivelul structurilor institulionale pentru fiecare nivel de inv6-
{6mdnt, fiecare tip de program de studii gi de calificare profesionalS, dnpd caz
(in invdldmdntul preuniversitar) gi la nivelul structurilor institufionale pentru
fiecare program din ciclul de licenf6, care duce la o calificare universitar[distinctd (in ?nvd!6m0ntu1 superior). Programele specifice ciclurilor de studii de
masterat gi doctorat se supun evaludrii externe, in vederea acreditdrii (capito-lul V - Acreditarea organizafiilor furnizoare de educalie qi a programelor de
studiu din Ordonan{a de urgen!6 nr. 751 12.07.2005 privind asigurarea calitdliieduca{iei) (http://oldsite.edu.ro/index.php/articles/3307). Evaluarea externd, invederea acreditdrii, se declangeazdla cererea furnizorului de educalie care igipropune sd ofere unul sau mai multe programe de educalie inilial[ sau continudgi se bazeazd pe un ansamblu de standarde referitoare la domeniile gi criteriileprevdzute la art. 10 din ordonanla amintiti. Standardele nalionale specificefiecdrei etape de acreditare, diferenfiate potrivit articolului 8, alineatul (3),metodologiile de evaluare extern6, egalonarea in timp a procesului de
acreditare, precum qi tarifele percepute in vederea autorizirii gi acreditdrii se
stabilesc periodic, la propunerea agenfiilor de asigurare a calitdlii $i a
Ministerului Educaliei Nafionale, prin hot[rdre a Guvernului (M.-D. Bocog(coord.),2015).
t2 | eeoasogia adullitor
Acreditarea experir
certificare gi validare a cu
curriculare gi de invdfare, 1
muncd (L. $oitu (coord.
inv6{are ajutd persoanelt
competenfele qi calit{ilefacilitdnd atdt inceputul I
acelagi timp, validarea rez
de vizibilitate, crescdnd 'Romdnia, exist[ institufivalidarea rezultatelor ?nr
Institutul Romdn de EdpropunAnd noi direcfii de
optimizeze exp erienf ele dr
Activitate de invilgcoald qi in afara ei, in ci
anumite cunoqtinfe, abilititerior, de c6tre educator/
educafiei, activitatea de (:
informal, fiecare in par!
cealaltd, contribuind la fopsihomotricd a individulu
Aculturafie - 1. Mgrupuri de indivizi ca ur
(S. Chelcea, P. Ilu! (coc
elemente de culturd mtcomunitdli aflate pe o treal limbii romdne, 2009);modificdri majore in urrsocial, aflat intr-un stadir
evoluat;,*4.culturalia insr
a modelelor de comporta
aceastd preluare, aculfuvalorilor morale sau de
alternativaonline. calPuncaculturafie in care gupumodelelor culturale ale
Definitii ale unor
le'educafie) - Proces prin care,mpetente qi autorizate, pe bazacrii specifice fiecdrui domeniu,6i autorizarea de funclionareprocesul de invbfimdnt gi de aSnd dobdndirea ulterioar[ (in[cE dreptul de a emite diplome,le Ministerul Educa{iei gi de a
Fen15, masterat qi doctorat. inS. ll 2011, cu modificdrile gi
fiilor termenilor gi a expresiilorffi : / llegeaz.net/legea-educatiei-
.prin care unitateal institufia de
.evaludrii externe realizate ingqganizare a admiterii, de desfb-re a examenelor de frnalizarc aNte recunoscute de MinisterulP Evaluarea gi acreditarea se
ipentru fiecare nivel de inv6-nlificare profesionalL, dupd cazItructurilor institufionale pentru
fo lu o calificare universitardp specifice ciclurilor de studii de
; in vederea acreditdrii (capito-
le educafie gi a programelor dep05 privind asigurarea calitdlii!V::OZ). Evaluarea externd, in
Fnnizorului de educafie care igi
ih educafie inifiald sau continul
fSitoare la domeniile gi criteriile$tandardele nafionale specificeivit articolului 8, alineatul (3),
gea in timp a procesului dehrea autorizdrii gi acreditlrii se
de asigurare a calitilqii gi a
le a Guvernului (M.-D. Bocog
Acreditarea experienfei anterioare de invi{are - Proces de evaluare,
certificare gi validare a cunoagterii dobAndite prin experien!6, in diferite mediicurriculare qi de invdfare, formale, nonformale gi informale, inclusiv la locul de
muncd (L. $oitu (coord.), 20ll). Recunoaqterea experienfei anterioare de
invdfare ajuti persoanele sd iqi cunoascl qi sd iqi valorifice mai binecompetenfele qi calitSlile proprii pentru dezvoltarea personal[ gi a carierei,facilitAnd at6t inceputul acesteia, cdt gi invdfarea pe tot parcursul vie,tii. inacelaqi timp, validarea rezultatelor invdfdrii anterioare permite un grad ridicatde vizibilitate, crescdnd valoarea unui individ pe piafa for,tei de munc6. inRomdnia, existd institufii care au, printre obiectivele lor, recunoaqterea qi
validarea rezultatelor inv6ldrii nonformale qi informale (ca, de exemplu,
Institutul Romdn de Educalie a Adullilor - IREA) (http://www.irea.ro/),propundnd noi direc{ii de dezvoltare pentru persoanele adulte care doresc sd iqioptimizeze experienlele de invdlare anterioare (M.-D.Bocog (coord.), 2015).
Activitate de invifare/ autoinvillare - Proces complex, desfbgurat ingcoald gi in afara ei, in care este implicat elevul sau adultul, dob0ndind astfel
anumite cunoqtinle, abiliteli gi competen[e, prin demersuri direc{ionate din ex-
terior, de c[tre educator/ prin demersuri autodirecfionate. Corelatd cu formeleeduca{iei, activitatea de (auto)invdfare poate fi de ordin formal, nonformal sau
informal, fiecare in parte, dar gi in interacliune gi interdependenlI una cu
cealalt5,, contribuind la formarea gi dezvoltarea cognitivd, afectiv-emofionald gi
psihomotric6 a individului (M.-D. Bocog (coord.), 2015).
Aculturafie - 1. Modificare a modelelor culturale a doud sau mai multorgrupuri de indivizi ca ufinare a contactului direct gi continuu dintre acestea
(S. Chelcea, P. Ilu! (coord.), 2003); preluare de cdtre o comunitate a unorelemente de culturd materiald qi spirituald sau a intregii culturi a alteicomunitdli aflate pe o treaptd superioard de dezvoltare (Diclionarul explicatival limbii romdne, 2009); procesul prin care tiparele culturale originare suferd
modificSri majore in urma unui contact continuu gi nemediat intre un grupsocial, aflat intr-un stadiu superior de dezvoltare, gi ur.^ grup social mai pulinevoluat; ,lculturalic inseamnd preluarea de cdtre o structurd, alcdtuire umand,
a modelelor de comportament, a <culturiil> unei alte structuri umane. Evidentaceastd preluare, aculturafia, poate reprezenta, din punctul de vedere alvalorilor morale sau de orice alt fel, un cdgtig sau o pierdere." (http://www.alternativaonline.calPunctdeVedere0903.html) 2. Aculturafia inversi - Tip de
aculturafie in care grupul social mai pu{in evoluat contribuie la modificareamodelelor culturale ale grupului social dezvoltat; ,,cultura <mic[>> impune
Definilii ale unor termeni gi sintagme circumscrise Pedagogiei adultilor I t t
in viala sa qcolard, profesionald, sociald etc. (impuse de un anumit statut social,
de o situalie particulard, de un grup gcolar/ profesional, de o institulie etc.).
Autodisciplinarea semnificd un bun control asupra propriilor acfiuni, responsa-
bilitate, autoresponsabilizare gi deprinderi sociale. $coala are un rol importantin disciplinarea elevilor, demers prin care se influenleazd qi dezvoltS, implicit,qi capacitatea de autodisciplinare. (Exemplu: Viafa ca sportiv l-a ajutat mult gi
in ceea ce priveqte autodisciplinarea.) 3. (cu referire la un grup) - Demers
colectiv, prin care membrii unui grup au iniliative, realizeazd acfiuni, manifestd
comportamente gi conduite, orientate spre acliunile lor comune, in scopul
conformdrii liber-consim{ite la anumite norrne gi reguli de comportare sau
ordine - inlelese, acceptate qi insugite -, la anumite reglementdri gi regulamen-
te valabile in viafa lor gcolard, profesionall, sociald etc. (impuse de o situalie
particular[, de un grup qcolar/ profesional, de o institulie etc.) (M.-D. Bocog
(coord.), 2015)
Autoeducatie - Proces conqtient, voluntar, intenfional, complex, de
formare a subiecfilor, de transfonnare qi dezvoltare a intregii lor personalitdli(din punct de vedere moral, volitiv, emofional, caracterial, social, estetic, al
trdsdturilor fizice), a tuturor dimensiunilor acestora, proces desfbgurat prin sine,
in mod independent, care are la bazd decizii personale de a depune eforturi qi
este supus autocontrolului (in situaliile in care activitdqile se desfrgoard prinallii gi sunt controlate de algii, vorbim despre educafie/ heteroeducafie). Acest
proces are la bazd un sistem de activitdli congtiente, constante, sistematice,
direcfionate, care vizeazd transformarea calitativd, modelarea gi perfecfionarea
propriei personalitdli in vederea atingerii anumitor finalitdfi autoasumate
(M. Ionescu,2011, M.-D. Bocoq, 2013). Autoeduca{ta are caracter relativ auto-
nom, unilateral qi sebazeazd, in mod predominant, pe activitSli de autofonnare,
desfbqurate pe fondul unei motivafii intrinseci. Marele merit al autoeducaliei
este faptul cd educatul este preponderent (sau tinde sd devind) propriul s6u
educator, el indeplinind dublul rol de obiect qi subiect al educafiei. Practic,autoeducalia trebuie sd fie privitd atdt ca efect, ca proces complex indus de
educalie, consubstanlial educa{iei, un proces paralel cu educafia gi chiarcomplementar cu aceasta, cdt gi ca premisd a unei formdri de calitate; de aceea,
autoeducalia poate fi consideratd componentd a educaliei permanente gi, inacelagi timp, consecinld a acesteia, reprezentdnd o activitate congtientd qi
voluntard a fiinlei umane in scopul perfecliondrii sale. Autoeducalia este
influenlatd qi orientatd diferit de la un individ la altul, in funclie de niveluldezvoltdrii congtiinlei de sine, de calitdlile volitive necesare frnalizdrii acfiuni-lor propuse, de natura gi complexitatea obiectivelor gi scopurilor propuse, de
22 | PedaCogia adullilor
strategiile, rnetodele gi ptfcarea in mod eficient;chilibrul intre facrorii e
:ncdt, educalia, inilial unautoeducafie, un factor iniautoperfec{ionare, atdt inautoeduca[ie, individul s,
fonndri. Nu trebuie insb ndobdndite in qcoald qi far
invdlare gi de studiul inc
general, pe parcursul de
crescdtoare . (Exemple: Edsus{ine autoeducafia, care
umane;,,Autoeducafia prt
orice constrAngeri externe2001, p.237) (M.-D. Bocc
Autoelicacitate - (
a-qi activa qi mobiliza res
etc. pentru a rezolva cu s
vederea atingerii unui sc,
influenleazd decizia de irtimpul investit, resursele
lele oblinute. Sentimentultuat/ amplificat prin atribrtbarte importante rdmdn
efortui persoanei) qi feed'
ci autoeficacitatea se refavem in legdturd cu no
autoeficacitate ridicati su
degrabd ca pe nigte provr
i ad ca pe nigte oporluniti: cduta noi informalii dat
::ai predispugi sd evite sr
*":.le: cel mai probabil ei
-"nt mai predispuqi, daci
deficienfele personale, dr
progresdnd lent in redobdin viziunea lui A. Bandu;
Definilii ale unor r