CURS IIPUERICULTURA SI PEDIATRIE

PROGRAMUL DE IMUNIZARI SI PROFILAXIE

Imunitatea este capacitatea organismului uman de a tolera prezena substanelor specifice organismului (self) i de a le elimina pe cele strine (nonself). Aceast capacitate discriminatorie asigur protecie mpotriva bolilor infecioase, deoarece sistemul imunitar identific majoritatea microbilor ca fiind corpuri strine.

Imunitatea la un microb este de regul indicat prin prezena unui anticorp impotriva acelui microorganism. Imunitatea este n general specific unui singur organism sau unui grup de organisme strns nrudite. Exist dou mecanisme de baz pentru dobndirea imunitii, activ i pasiv.Imunitatea activ este protecia produs de ctre sistemul imunitar al unei persoane. Acest tip de imunitate este de obicei permanent.

Imunitatea pasiv este protecia dat de produse provenite la un animal sau de la om i transferat la un alt om, de obicei prin injecie. Imunitatea pasiv asigur de multe ori protecie efectiv, dar aceast protecie dispare cu timpul, de obicei n cteva sptmni sau luni.Sistemul imunitar este un sistem complex de celule care interacioneaz, al crui scop principal este acela de a identifica substanele strine ("nonself") cunoscute sub numele de antigene. Antigenele pot fi vii (cum ar fi virusurile sau bacteriile), sau inactivate. Sistemul imunitar se apr mpotriva antigenului. Aceast aprare este cunoscut sub denumirea de rspuns imunitar i de regul implic producerea de molecule de proteine de ctre limfocitele B, denumite anticorpi (sau imunoglobuline) i a celulelor specifice (cunoscut i sub denumirea de imunitate mediat de celule), avnd scopul de a facilita eliminarea substanelor strine.Cele mai eficiente rspunsuri imune sunt n general produse ca replic la un antigen viu. Cu toate acestea, un antigen nu trebuie neaprat s fie viu pentru a produce un rspuns imunitar, ca n cazul unei infecii cu un virus sau o bacterie. Unele proteine, cum ar fi antigenul de suprafa al hepatitei B sunt recunoscute cu uurin de sistemul imunitar. Alte substane, cum ar fi polizaharidele (lanuri lungi de molecule de zahr care alctuiesc peretele celular al unei anumite bacterii) sunt antigene mai puin eficiente, iar rspunsul imun poate s nu ofere o protecie la fel de bun. Imunitatea pasiv reprezint transferul unui anticorp produs de om sau de un animal ctre un altul. Imunitatea pasiv asigur protecie mpotriva anumitor infecii, dar aceast protecie este temporar. Anticorpii se vor degrada n cteva sptmni sau luni, iar primitorul nu va mai fi protejat.Cea mai comun form de imunitate pasiv este aceea pe care copilul o primete de la mam. Anticorpii sunt transportai prin placent n timpul ultimelor 1-2 luni de sarcin. Ca urmare, copilul nscut la termen va avea aceiai anticorpi ca i mama. Timp de aproape un an, aceti anticorpi vor proteja copilul de anumite boli. Protecia mpotriva anumitor boli (ex.: pojar, rubeol, tetanos) este mai bun dect mpotriva altora (ex.: poliomielit, tuse convulsiv).Multe produse sanguine conin anticorpi. Unele produse (ex.: masa eritrocitar splat sau resuspendat) conin o cantitate relativ redus de anticorpi, iar altele (ex.: imunoglobulina intravenoas i produse pe baz de plasm) conin o cantitate mai mare.n plus fa de produsele pe baz de snge utilizate pentru transfuzie (ex.: snge total, mas eritrocitar i mas trombocitar), n medicina uman se utilizeaz anticorpi provenii din trei surse principale. Acetia sunt anticorpi umani homologi , globulin hiperimun homolog i serul hiperimun heterolog.Anticorpii umani homologi sunt cunoscui i sub numele de imunoglobulin. Aceasta este produs prin combinarea (pooling) fraciei anticorpului lgG de la mii de aduli donatori din Statele Unite. Deoarece ea provine de la donatori diferii, conine anticorpi la numeroase antigene diferite. Este utilizat n principal la profilaxia post-expunere pentru hepatita A i pojar i n tratarea anumitor deficiene congenitale de imunoglobulin.Globulinele hiperimune homologe umane sunt produse de anticorpi care conin titruri ai unui anticorp specific. Aceste produse sunt realizate din plasma donat de persoane care prezint niveluri ridicate de anticorpi de interes. Cu toate acestea, deoarece globulinele hiperimune provin de la om, acestea conin i ali anticorpi n cantiti mai mici. Globulinele hiperimune sunt utilizate la profilaxia post-expunere pentru mai multe boli, inclusiv hepatita B, rabie, tetanos i varicel.Serul heterolog hiperimun este cunoscut i sub denumirea de antitoxin. Aceasta este produs de animale, de obicei de cai (cabaline) i conine anticorpi numai pentru un antigen. n Statele Unite, antitoxina este disponibil pentru tratamentul botulismului i difteriei. Dezavantajul acestui produs este boala seric, o reacia imun la proteina de cal.Imunoglobulina provenit de la om este policlonal, coninnd numeroase tipuri de anticorpi. n anii 70 s-au dezvoltat tehnici de izolare i imortalizare (cauzeaz cretere la infinit) a celulelor B singulare, ceea ce a dus la dezvoltarea produselor pe baz de anticorpi monoclonali.Anticorpul monoclonal este produs dintr-un singur clon de celule B, astfel c aceste produse conin anticorp pentru numai un antigen sau pentru un grup de antigene strns nrudite. Produsele pe baz de anticorpi monoclonali au multiple aplicaii, inclusiv n diagnosticul anumitor tipuri de cancer (colorectal, de prostat, ovarian, de sn), tratamentul cancerului (leucemie limfocitar cronic de celule B, limfom non-Hodgkin), prevenirea respingerii transplantului i tratamentul bolilor autoimune (boala Crohn, artrita reumatoid) i al bolilor infecioase.Imunitatea activ Imunitatea activ este stimularea sistemului imunitar de a produce imunitate humoral antigen-specific (anticorp) i imunitate celular. Spre deosebire de imunitatea pasiv, care este temporar, imunitatea activ dureaz mai muli ani i de multe ori toat viaa.Una din modalitile de a dobndi imunitate activ este de a supravieui unei infecii cu forma microorganismului care cauzeaz boala. n general, cnd persoanele suferind de boli infecioase se recupereaz, vor avea imunitate la acea boal pe toat durata vieii.Persistena proteciei timp de mai muli ani de la infecie este cunoscut sub denumirea de memorie imunologic. Ca urmare a expunerii sistemului imunitar la un antigen, anumite celule (celulele B cu memorie) continu s circule n snge (se regsesc i n mduva osoas) timp de mai muli ani. Dup re-expunerea la antigen, aceste celule cu memorie ncep s se reproduc i s produc foarte rapid anticorp pentru restabilirea proteciei.Un alt mod de a produce imunitate activ este vaccinarea. Vaccinurile interacioneaz cu sistemul imunitar i adeseori produc un rspuns imun similar cu cel produs de infecia natural, ns nu expun subiectul la boal i la potenialele complicaii. Multe vaccinuri produc i memorie imunologic similar cu cea dobndit prin boala natural.Rspunsul imun la vaccinare poate fi influenat de mai muli factori. Acetia includ prezena anticorpului natural, natura i doza antigenului, calea de administrare i prezena unul adjuvant (ex.: substan pe baz de aluminiu adugat pentru mbuntirea imunogenicitii vaccinului). Factorii gazd cum ar fi vrsta, factorii nutriionali, genetica i boala coexistent pot afecta, de asemenea, rspunsul.Calendarul imunizarilor ( vaccinarilor )Toate vaccinurile administrate copilului se nregistreaz obligatoriu n carnetul de vaccinri, indiferent de tipul vaccinului i de medic/unitatea medical care a efectuat vaccinarea, iar n situaia administrrii de vaccinuri combinate, se va completa data vaccinrii pentru fiecare dintre antigenele coninute de acesta, n rubricile corespunztoare.Carnetul de vaccinri se va prezenta obligatoriu la nscrierea n colectivitate.Vaccinrilevor fi programate de ctre medicul de familie, conform calendarului de imunizri din Romnia, care va solicitaCarnetul de vaccinri la fiecare consultaie, n vederea verificrii corectitudinii vaccinrilor efectuate, n conformitate cu vrsta, sexul i calendarul imunizrilor din Romnia.Vaccinrile prevzute n Calendarul naional de imunizri din Romnia sunt gratuite i asigurate de Ministerul Sntii.Calendarul vaccinrilor n Romnia este urmtorul :

VRSTA RECOMANDAT

TIPUL DE VACCINARECOMENTARII

Primele 24 de ore47 zileVaccinare antihepatit Vaccinare antituberculozn maternitaten maternitate

2 luniVaccinare antidifterie, antitetanos, antituse convulsiv, antipoliomielit, antihaemophilus influenzae B, antihepatit BSimultan

4 luniVaccinare antidifterie, antitetanos, antituse convulsiv, antipoliomielit, antihaemophilus influenzae BSimultan

6 luniVaccinare antidifterie, antitetanos, antituse convulsiv, antipoliomielit, antihaemophilus influenzae B, antihepatit BSimultan

12 luniVaccinare antidifterie, antitetanos, antituse convulsiv, antipoliomielit, antihaemophilus influenzae BVaccinare antirujeol, antirubeol, antioreion

Simultan

VRSTA RECOMANDAT

TIPUL DE VACCINARECOMENTARII

4 aniVaccinare antidifterie, antitetanos, antituse convulsiv

7 ani (n clasa I)Vaccinare antirujeol, antirubeol, antioreionCampanii colare

9 ani (n clasa a III-a)Vaccinare antipoliomielitCampanii colare

14 ani (n clasa a VIII-a)Vaccinare antidifterie, antitetanosCampanii colare

24 de ani i apoi din10 n 10 aniVaccinare antidifterie, antitetanos

Sunt menionate de asemenea cele 7 reguli de aur n administrarea vaccinurilor: 1. Nu excludei posibilitatea vaccinrii copilului dumneavoastr numai din cauza unor prejudeci sau informaii eronate. 2. Nu administrai niciun vaccin fr recomandarea medicului. 3. Vaccinul se va administra numai dac exist indicaia de vaccinare i nu exist contraindicaii. 4. Vaccinul se administreaz dup consultul medicului i numai n prezena acestuia. 5. Vaccinarea se face dup schema stabilit, iar calendarul de administrare a dozelor trebuie respectat. 6. Dup vaccinare, copilul trebuie supravegheat de aparintori o perioad de 5 zile (mai ndeaproape n primele 24 de ore), pentru depistarea eventualelor reacii postvaccinale (locale i generale). 7. Dac dup vaccinare starea copilului se modific, n sensul c pot s apar simptomele unor reacii postvaccinale, adresai-v urgent medicului. Rahitismul. Profilaxia rahitismului Rahitismul este o boala metabolica, caracteristica primei copilarii, adica perioada de crestere rapida, provocat de lipsa vitaminei D. Lipsa vitaminei D perturba metabolismul fosfo-calcic si are drept urmare perturbarea mineralizarii oaselor.Peste 20% dintre copiii mici din tara noastra sunt diagnosticati cu rahitism. Incidenta maxima este intre 3 si 6 luni, dar poate apare si mai tardiv, pana la 2 ani. Copiii care nu primesc sau nu produc o cantitate suficienta de vitamina D sunt mai predispusi sa sufere de rahitism. De ce se intampla aceasta? Pentru ca in absenta acestei vitamine, organismul foloseste calciul din oase pentru a pastra nivelul de calciu din sange. Rahitismul se poate datora alimentatiei neechilibrate, sarace in lapte, branza, oua, carne, legume, fructe, dar cu exces de fainoase.De asemenea, lipsa expunerii corespunzatoare la soare (insorire insuficienta, gradul crescut de poluare in atmosfera), poate favoriza rahitismul. Este bine sa va reamintim ca soarele are rolul de a transforma vitamina D din organism intr-o forma activa cu rol in fixarea calciului in oase. Cei mai expusi riscului de a fi rahitici sunt copiii care traiesc in orase mari. Copiii din zonele urbane stau mai putin la soare, iar razele ultraviolete ii ajung mai putin, din cauza poluarii.Alte cauze pot proveni direct de la mama care a avut n cursul sarcinii o alimentatie saraca in vitamina D si nu a primit vitamina D ca supliment. Pe langa toate acestea, identificam si cauze ce tin de individ, de copil (prematur, tegumente hiperpigmentate), care cresc nevoia n vitamina D.Prevenirea rahitismului Se recomanda profilaxia rahitismului cu calciu i vitamina D sub forma medicamentoasa, pana la varsta de un an si dupa, daca est necesar, mama respectand programarea facuta de catre medicul de familieBenefica este alimentatia cu lapte matern, cel puin 6 luni, a sugarului. Diversificarea corecta a alimentatiei sugarului, iar apoi, o data cu cresterea, o alimentatie corecta sub indrumarea medicului, va pot ajuta sa evitati rahitismul. Acordati importanta expunerii la aer curat si la soare a sugarului, inca din primele zile de viata. Cura helio-marina a copilului trecut de 12 luni este de asemenea benefica. Zilnic, asigurati-va ca incaperea in care sta bebelusul este insorita si aerisita. Nu uitati baia zilnica, masajul si gimnastica bebelusului, inainte de culcare.Nu neglijati incaltamintea comoda. Cand copilul incepe se mearga, incaltati-l cu ghete cu talpa flexibila. opilul rahitic prezinta deformari ale cutiei craniene: bose frontale (umflaturi), are fontanela anterioara deschisa larg dupa opt luni si "matanii costale", adica nodozitai la nivelul cutiei toracice, anterior dispuse. Totacele bebelusului este deformat, largit la baze, picioare n "X" sau picioare n "paranteza". De asemenea, schimbarea ordinii de aparitie a dintilor, lipsa tonusului muscular, tipatul laringian, tegumentele palide, transpiratii, tendinta de infectii repetate, toate acestea sunt posibile semne de rahitism. Daca copilul tau are convulsii, daca ai senzatie de minge de ping-pong la apasare usoara a oaselor craniului n zona occipitala, cel mai bine ar fi sa consulti pediatrul.Profilaxia rahitismului Profilaxia rahitismului se incepe din perioada prenatala , din ultimul trimestru de sarcina, prin administrarea zilnica a dozei de 400-500U.I./zi femeii gravide. Sau se poate administra o doza saptamanala de 4000-5000U.I./zi. Dieta zilnica a gravidei trebuie sa contina 1200mg calciu/zi (un litru de lapte, 200g branza sau iaurt). Profilaxia rahitismului la bebelus, prin administrarea vitaminei D, incepe in a 7-a zi de viata. Doza recomandata este in medie de 500 U.I. zilnic pe cale orala sau 200 000 U.I. intr-o singura administrare intre a-7-a si a 10-a zi de viata, prin injectie intramusculara in 1/3 superioara a coapsei.Dupa 18 luni, vitamina D se va administra in doze de 400U.I./zi in perioada rece, "in lunile cu R" (septembrie-aprilie), pana la varsta de sase ani. Cele mai indicate produse farmaceutice pentru profilaxia rahitismului sunt: calciul lactic, vitamina D2 pe cale oral, vitamna D3 pe cale intramuscular i vitamina C. Pentru tratamentul rahitismului, cele mai indicate sunt: calciul gluconic, vitamina D3 sub form de picturi (Vigantol). Tratamentul este de lunga durata si va fi efectuat de medicul pediatru n colaborare cu medicul de familie. Un rol important revine gimnasticii medicale, care va trebui efectuat permanent, cu scop de intretinere a tonusului muscular.ATENTIE!!! Adaosul de Calciu este necesar numai la prematuri sau la copiii care primesc sub 400 ml lapte/zi. De obicei, schema de profilaxie a rahitismului se stabileste si se recomanda mamei de catre medicul neonatolog/pediatru, la iesirea din maternitate. Nu-i dati copilului suplimentul de vitamina D, fara a consulta un specialist!Sursele naturale de vitamina D galbenusul de ou pestele untul ficatul lactate nedegresate carnea grasaATENTIE!!! Aportul alimentar nu acopera nevoile de vitamina D ale copilului. Va trebui sa-i dati si suplimentul de vitamine recomandat de pediatru.Consecintele nerespectarii tratamentuluiAplicare incorecta sau incompleta a profilaxiei cu vitamina D si renuntarea la administrarea ei dup varsta de 1 an, fie din neglijenta parintilor, fie din cauza omisiunilor medicilor sau a asistentilor medicali, duce la adancirea problemei.Peste decenii, rahitismul netratat va constitui pentru individul respectiv cauza principala a osteoporozei, boala invalidanta prin deformarile grave pe care le poate produce si prin riscul mare de fracturi spontane.