pe 102-86 normativ proiectarea si executarea instalatiilor de conexiuni si distributie cu tensiuni...

Aleea Lt. Av. Gh. Stâlpeanu 11, sector 1 Bucureşti 011481 Reg. Com. J40/4279/2003 Cod Unic de Înregistrare:15327036

Tel/fax: (021)-665 73 96 Mobil: 0727 147 057 E-mail: [email protected]

Contract nr. 8/28.07.2008

Revizuire PE 102/86 „Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de conexiuni şi distribuţie cu tensiuni

până la 1000 V c.a. în unităţile energetice

Faza a III-a: redactare finala Revizia 4

Elaborator SC CI_SEE srl: ing. Nicolae Oprişiu Responsabil lucrare SC Electrica SA: dr.ing. Dan Stănculescu Director programe, prof.dr.ing. Bogdan Nicoară

Decembrie 2008

Consultanţă şi Inginerie pentru Sisteme Electroenergetice

Ediţia 1 Revizia 4 1

CUPRINS

I. SCOP.......................................................................................................................................2

II. DOMENII DE APLICARE....................................................................................................2

III. TERMINOLOGIE ŞI ABREVIERI ......................................................................................4

IV. ACTE NORMATIVE DE REFERINŢĂ ...............................................................................9

V. AMPLASAREA INSTALAŢIILOR ELECTRICE .............................................................14

VI. SCHEME ELECTRICE DE CONEXIUNI ........................................................................18

VII. CONDIŢII PRIVIND INSTALAREA ECHIPAMENTELOR ELECTRICE ..................20

VII.1 Condiţii generale ...........................................................................................................20

VII.2 Distanţa de izolare în aer, de conturnare şi de protecţie ...........................................20

VII.3 Coridoare şi accese ........................................................................................................21

VII.4 Tablouri de conexiuni şi distribuţie .............................................................................23

VII.5 Aparate de conectare………………………………………………………………….25

VII.6 Siguranţe fuzibile...........................................................................................................27

VII.7 Baterii de condensatoare pentru îmbunătăţirea factorului de putere. ....................27

VII.8 Căi de curent..................................................................................................................29

VII.9 Dispunerea fazelor şi marcarea ...................................................................................31

VIII. ÎNCĂPERI DE PRODUCŢIE ELECTRICĂ ...................................................................33

IX. CONDIŢII IMPUSE LA CONECTAREA SURSELOR NECONVENŢIONALE (MICI

CENTRALE EOLIENE) .............................................................................................................35

X. MĂSURI PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI ...................................................................36

ANEXA 1......................................................................................................................................37

GRADUL DE PROTECŢIE MINIM ADMIS PENTRU TABLOURI DE DISTRIBUŢIE ŞI

BARE DE DISTRIBUŢIE ÎN DIFERITE CATEGORII DE ÎNCĂPERI SAU SPAŢII .........37

ANEXA 2......................................................................................................................................38

TREPTE DE TENSIUNI NOMINALE STANDARDIZATE. ..................................................38

ANEXA 3......................................................................................................................................40

SCHEME DE LEGARE LA PĂMÂNT.......................................................................................40

ANEXA 4 Tabele cu curentii de scurtcircuit si marimi de calcul…………………………..42

ANEXA 5 Corectarea factorului de putere. Exemple……………………………………….45



I. SCOP

Art. 1 Scopul normativului este acela de a promova şi impune reguli şi cerinţe tehnice

necesare la proiectarea şi executarea instalaţiilor de conexiuni şi distribuţie cu

tensiuni până la 1000V c.a. în unităţile energetice pentru a se asigura o funcţionare

fiabilă şi economică.

II. DOMENII DE APLICARE

Art. 2 Prezentul normativ se aplică la proiectarea şi executarea instalaţiilor tehnologice

electrice de conexiuni şi distribuţie, fixe şi definitive, a căror tensiune nu depăşeşte

1000 V, şi cu frecvenţa nominală de 50 Hz, din unităţile energetice, şi anume: din

staţii de transformare şi conexiuni şi instalaţii electrice de distribuţie publică.

Art. 3 Proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice aferente construcţiilor din unităţile

energetice indicate la Art. 2 se vor realiza în conformitate cu Normativul privind

proiectarea şi executarea instalaţilor electrice cu tensiuni până la 1000 V la

consumatori (17-02. )

Art. 4 Prezentul normativ nu se aplică la realizarea instalaţiilor electrice în medii cu

pericol de explozie, pentru care se vor folosi prevederile din prescripţiile specifice

prezentate la Cap. IV.

Art. 5 Prezentul normativ se aplică la instalaţiile noi. Instalaţiile electrice, care la data

intrării în vigoare a prezentului normativ sunt executate sau în curs de execuţie, în

conformitate cu condiţiile anterioare ale acestei prescripţii, pot fi menţinute în

situaţia existentă. Adaptarea la prezentul normativ se realizează din iniţiativa benefi-

ciarului.

Art. 6 Extinderea instalaţiilor aflate în funcţiune sau înlocuirea unor elemente din acestea

se va efectua, de regulă, conform prezentului normativ. În cazul unor dificultăţi de



realizare, justificate prin proiect, extinderea se admite să se facă după vechile

prescripţii.

Art. 7 În afara prevederilor din prezentul normativ, la amenajarea instalaţiilor electrice

menţionate la Art. 2, trebuie să se ţină seama de prevederile prescripţiilor şi

standardelor CEI şi SR in vigoare, prevăzute în Cap. IV.

Art. 8 Echipamentele şi materialele electrice utilizate la realizarea instalaţiilor electrice

trebuie să corespundă standardelor de fabricaţie în vigoare şi să fie omologate, în

conformitate cu cele enumerate la Cap. IV.



III. TERMINOLOGIE ŞI ABREVIERI

Art. 9 În sensul prezentului normativ, noţiunile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) Definiţii generale

a1 Echipamentul electric se consideră totalitatea maşinilor electrice, aparatelor electrice şi

materialelor electrice din componenţa unei instalaţii electrice.

a2 Aparatele electrice se consideră toate elementele principale din componenţa unei

instalaţii electrice de joasă tensiune, exclusiv maşinile electrice, ca de exemplu:

- aparate de conectare, ca: întreruptoare, contactoare, separatoare etc. (inclusiv dispozitivele

lor de acţionare);

- siguranţe şi alte dispozitive de protecţie;

- transformatoare de măsură etc.

a3 Materialele electrice reprezintă toate elementele din componenţa unei instalaţii electrice

de joasă tensiune care servesc la asamblarea maşinilor electrice şi a aparatelor electrice, ca de

exemplu:

conductoare izolate sau neizolate;

materiale izolante;

cleme, armături etc.

a4 Tabloul de distribuţie (tablou) este echipamentul care realizează distribuţia energiei

electrice la acelaşi nivel de tensiune şi poate fi constituit din unul sau mai multe panouri sau

dulapuri.

a5 Panoul electric este un element component, în construcţie deschisă, al unui tablou de

distribuţie echipat cu aparate şi materiale electrice

a6 Dulapul electric este un element component, în construcţie închisă, al unui tablou de

distribuţie echipat cu aparate şi materiale electrice

a7 Barele de distribuţie se consideră un ansamblu de materiale şi eventual, aparate electrice

destinate realizării unor conexiuni.

a8 Separarea de lucru se numeşte separarea vizibilă a unei instalaţii electrice sau a unei

părţi dintr-o instalaţie electrică faţă de elementele aflate sub tensiune, pe toate părţile, în vederea



efectuării unor lucrări sau operaţii, cu respectarea normelor de protecţie a muncii în vigoare

pentru instalaţii electrice.

a9 Distanţa de izolare în aer între două părţi neizolate sub tensiune sau între acestea şi părţi

legate la pământ este distanţa cea mai scurtă în aer liber, fără interpuneri de alte materiale izolate.

a10 Distanţa de conturnare reprezintă distanţa cea mai scurtă de-a lungul izolaţiei, între

două părţi neizolate sub tensiune sau între ea şi părţi legate la pământ.

a11 Distanţa de protecţie contra atingerilor accidentale este distanţa determinată de

condiţiile împiedicării apropierii periculoase de părţile sub tensiune ale personalului de

exploatare sau ale utilajelor de exploatare şi de reparaţii, cu respectarea normelor de protecţie a

muncii în vigoare pentru instalaţii electrice.

a12 Condiţiile climatice normale ale mediului ambiant se consideră acele condiţii în care nu

se depăşesc valorile normate.

b) Categorii de instalaţii

b1 Instalaţie electrică de conexiuni şi distribuţie (instalaţie electrică) se consideră acea

instalaţie care primeşte şi distribuie energie electrică şi care cuprinde ansamblul tablourilor

electrice (principale şi secundare) şi al aparatelor, inclusiv căile de curent pentru alimentarea lor.

b2 Instalaţii electrice de utilizare sunt acele instalaţii care cuprind circuitele receptoarelor

individuale (motoare, rezistenţe, corpuri de iluminat etc.) alimentate din tablourile de forţă şi/sau

iluminat.

b3 Instalaţie electrică de exterior este o instalaţie electrică sau o parte dintr-o instalaţie

electrică, în care echipamentele electrice sunt amplasate într-un spaţiu deschis, acoperite sau

neacoperite.

b4 Instalaţie electrică de interior este o instalaţie sau o parte din aceasta în care

echipamentele electrice sunt amplasate într-un spaţiu închis (în interior) şi sunt protejate

împotriva influenţei directe a intemperiilor atmosferice.

b5 Instalaţie electrică de tip deschis este o instalaţie electrică în care persoanele sunt

protejate numai împotriva atingerilor accidentale ale părţilor sub tensiune, prin îngrădiri de

protecţie sau prin amplasarea echipamentului la înălţimea corespunzătoare, în zone inaccesibile

atingerilor accidentale.

b6 Instalaţie electrică de tip închis este o instalaţie electrică în care echipamentul electric

este dispus în carcase închise astfel, încât nici o parte sub tensiune din instalaţie nu poate fi

atinsă, cu grad de protecţie minimum IP 20.

b7 Instalaţie electrică capsulată este o instalaţie electrică la care echipamentul este închis în

carcasă de protecţie, în general metalică, legată la pământ, cu grad de protecţie minimum IP 54.



b8 Instalaţie electrică prefabricată este o instalaţie electrică conţinând aparate de

conectare, instrumente de măsură, dispozitive de protecţie şi automatizare şi care se livrează

complet pregătită şi încercată electric pentru a fi montată pe şantier.

c) Categorii de încăperi şi spaţii

c1 încăpere sau spaţiu de producţie se numeşte acea încăpere sau spaţiu în care se

efectuează diverse operaţii sau procese tehnologice, accesibil şi persoanelor neinstruite în

exploatarea instalaţiilor electrice.

c2 încăpere sau spaţiu de producţie electrică se numeşte acea încăpere sau spaţiu care

serveşte exclusiv pentru procese tehnologice electrice. Accesul în aceste încăperi sau spaţii este

permis numai persoanelor autorizate pentru exploatarea instalaţiilor electrice respective şi care

au responsabilitate în acest sens, în conformitate cu normele de protecţie a muncii pentru

instalaţii electrice.

c3 Coridor de manevră (deservire) se numeşte coridorul de pe care este prevăzut a acţiona

cel puţin un aparat de conectare dintr-o instalaţie electrică.

c4 Coridor de supraveghere se numeşte coridorul care serveşte exclusiv pentru

supravegherea funcţionării sau pentru revizia aparatelor montate şi de pe care nu se fac acţionări

de aparate de conectare din instalaţia electrică

c5 Din punct de vedere al pericolului de electrocutare, se deosebesc următoarele categorii

de încăperi sau zone:

încăpere sau zonă periculoasă (la şoc electric), caracterizată în următoarele condiţii

de mediu:

umiditatea relativă a aerului: maximum 75%; temperatura aerului; +15°C ...

+30°C;

pardoseală izolată electric;

încăpere sau zonă periculoasă, caracterizată prin cel puţin una în următoarele condiţii

de mediu:

umiditatea relativă a aerului: între 75% şi 97%;

temperatura aerului: +30°C ... +35°C;

pulberi conductive (pilitură de fler, grafit etc);

fluide care micşorează rezistenţa corpului uman;

elemente conductoare în legătură electrică cu pământul, ocupând în zona de

manipulare minimum 60% din suprafaţă;

pardoseală neizolată electric (beton, pardoseală umedă, pământ etc);



încăpere sau zonă foarte periculoasă, caracterizată prin cel puţin una din următoarele

condiţii de mediu:

umiditatea relativă a aerului: peste 97%;

temperatura aerului: peste +35CC;

agenţi corosivi;

elemente conductoare în legătură electrică cu pământul, care ocupă în zona

de manipulare peste 60% din suprafaţa zonei.

c6 Încăperi cu pericol de incendiu sunt acele încăperi în care se prelucrează, se utilizează

sau se depozitează materiale combustibile.

d) Abrevieri

SR Standard român aprobat după 28. Aug.

1992.

CEI Comitetul Electrotehnic Internaţional.

NTE Normă Tehnică Energetică.

ANRE Autoritatea Naţională de Reglementare în

domeniul Energiei.

PE Prescripţie energetică.

LEA Linie Electrică Aeriană.

LES Linie Electrică Subterană.

LTc Linie de Telecomunicaţie.

OD Operator de Distribuţie.

RED Reţea electrică de distribuţie.

ST Staţie transformare.

PT Post transformare.

PA Punct alimentare

PE Conductor de protecţie

N Conductor neutru

PEN Conductor legat la pământ (funcţie

protecţie+neutru).



Art. 10 În prezentul normativ se folosesc următoarele moduri de indicare a gradului de

obligativitate a prevederilor:

- trebuie, este necesar, urmează indică obligativitatea strictă a respectării prevederilor în

cauză;

- de regulă indică faptul că prevederea respectivă trebuie să fie aplicată în majoritatea

cazurilor; nerespectarea unei astfel de prevederi trebuie justificată întotdeauna în proiect;

- se recomandă, pe cât posibil indică o rezolvare preferabilă, care trebuie să fie luată în

considerare la alegerea soluţiei, dar care nu este obligatorie;

- se admite indică o soluţionare satisfăcătoare, care poate fi aplicată în situaţii particulare,

fiind obligatorie justificarea ei în proiect.



IV. ACTE NORMATIVE DE REFERINŢĂ

Art. 11 Următoarele documente normative conţin prevederi care prin menţionarea lor în

acest text constituie prevederi valabile pentru prezentul normativ.

La momentul publicării prezentului normativ ediţiile indicate erau în vigoare.

a) Acte normative de referinţă;

Legea nr. 13 /2007 Legea energiei electrice

Legea 307/2006 Legea privind apărarea împotriva

incendiilor

Legea 319/2006 Securitatea şi sănătatea muncii. HGR

1425/2006 de aprobare a normelor de aplicare.

Ordinul MMSS 275/2002 Norme specifice de protecţie a muncii

pentru transportul şi distribuţia energiei

electrice.

Legea 18/1998 Legea fondului funciar

Legea 137/2002 Legea protecţiei mediului

Legea 213/1998 Legea privind proprietatea publică şi

regimul juridic al acesteia

Legea 107/2004 Legea apelor

Legea 26/1996 Codul silvic

HGR 918/2002 Stabilirea procedurii cadru de evaluare a

impactului asupra mediului

Decizia ANRE 4/9.03.2007 completat cu

49/29.11.2007

Norme tehnice privind delimitarea

zonelor de protecţie şi siguranţă aferente

capacităţilor energetice

Decizia ANRE 101/2000 (cod –RED) Codul tehnic al reţelei electrice de

distribuţie

Ordin ANRE 45/2006 Regulament privind stabilirea soluţiilor

de racordare a utilizatorilor la reţelele electrice

de interes public

HGR 1535/2004 Strategia de valorificare a surselor



regenerabile de energie

HGR 958/2005 Sistemul de promovare a producerii

energiei electrice din surse regenerabile de

energie.

b) Standarde

IEC 60.439-1 Ansambluri de aparatj de joasă tensiune.

(Low Voltaje Switchgear and Controlgear

assamblies). Reguli pentru ansamblurile

tipizare.Teste.

IEC 60.439-2 (2005-10) Tablouri de joasă tensiune. Cerinţe

particulare pentru sistemele principale de

bare/prefabricate.

IEC 60.529 Grade de protecţie. (I.P. Code)

IEC 60.664 Coordonarea izolaţiei pentru

echipamentele din sistemul de joasă tensiune.

IEC 60.947-1 Aparataj de joasă tensiune. Reguli

generale.

IEC 60.947-2 Aparataj de joasă tensiune. Întrerupătoare

automate.

IEC 60.947-3 (2005-06) Aparataj de joasă tensiune.Întrerupătoare

comutatoare, separatoare şi combinaţii cu

siguranţe.

IEC 60.947-4 (2002-12) Aparataj de joasă tensiune. Contactori şi

demaroare cu semiconductori.

IEC 60.947-5 Dispozitive de comandă.

CEI 61.921 (2003-04) Condensatoare de putere. Baterii de

compensarea factorului de putere pentru J.T.

IEC 60.726 Transformatoare uscate IT/JT.

IEC 60.076-1 (2000-04) Transformatoare de putere.

IEC 60.252- 1 Condensatoare pentru motoare c.a.

IEC 60.269 Siguranţe de joasă tensiune.



IEC 60.050 ( SR CEI 60.050 ) International Electrotehnical Vocabulary.

Cap. 4.4.1 – aparataj comutaţie; Cap. 604

producerea, transportul şi ditribuţia energiei

electrice.

IEC 60446 Identificarea conductorilor după culoare

sau număr.

CEI 62271-202 Aparataj IT. Posturi prefabricate IT/JT.

Echipamente de comutaţie.

CEI 417 Simboluri grafice utilizate.

STAS 6877/9,10,11 Echipamentele electrice pentru atmosferă

explozivă. Determinarea temperaturii gazelor -

grupe explozive - capsulare.

SR CEI 60.364-5(3) Alegerea şi punerea în operă a

materialelor şi echipamentelor electrice.

SR ISO 181/1998 Materiale plastice. Determinarea

caracteristicilor de inflamabilitate a

materialelor plastice.

SR EN 60.617 Simboluri grafice pentru scheme

electrice.

SR EN 60529-1995 Grade normale de protecţie asigurate prin

carcase. Cod IP

STAS 4102-85 Piese pentru instalaţii de legare la pământ

de protecţie.

STAS 2612 Protecţia împotriva electrocutărilor.

Limite admise.

SR HD 472 S1-2002 Tensiuni nominale ale reţelelor electrice

de distribuţie publică de joasă tensiune.

CEI 61.643-1-98 Dispozitive de protecţie conectate in

retelele de joasa tensiune



c) Prescripţii energetice generale

P 118/99 Norme tehnice de proiectare şi realizare a

construcţiilor privind protecţia la acţiunea

focului.

I 7-02 Normativ privind proiectarea şi

executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni

până la 1000V c.a. şi 1500 V c.a.

PE 103/92 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi

verificarea instalaţiilor electroenergetice la

solicitări mecanice şi termice în condiţiile

curenţilor de scurtcircuit.

NTE 006/06/00 Normativ privind metodologia de calcul

al curenţilor de scurtcircuit în reţelele eletrice

cu tensiunea sub 1 kV.

NTE 007/08/00 Normativ pentru proiectarea şi execuţia

reţelelor de cabluri electrice.

PE 106/2004 Normativ pentru construcţia liniilor

electrice aeriene de joasă tensiune.

PE 022-3/87 Prescripţii generale de proiectare a

reţelelor electrice.

PE 009/93 Norme de prevenire, stingere şi dotări

împotriva incendiilor pentru ramura energiei

electrice şi termice.

PE 111-7/95 Instrucţiuni pentru proiectarea staţiilor de

conexiuni şi transfromare. Reprezentarea şi

marcarea instalaţiilor electrice.

PE 112-93 Normativ pentru proiectarea instalaţiilor

de curent continuu din centrale şi staţii

electrice.

PE 143/94 Normativ privind limitarea regimului

nesimetric şi deformant în reţelele electrice.

PE 148/94 Instrucţiuni privind condiţiile generale de

proiectare antiseismică a instalaţiilor

tehnologice din staţiile electrice.



I5-79 Norme pentru proiectarea şi executarea

instalaţiilor de ventilaţie.

PE 101/R Normativ pentru construţia instalaţiilor

electrice de conexiuni şi transfromare cu

tensiuni peste 1kV.

NTE 401/03/00 Metodologie privind determinarea

secţiunii economice a conductoarelor în

instalaţiile electrice de distribuţie.

ID 17 Normativ privind proiectarea instalaţiilor

electrice în medii cu pericol de explozie.

PE 132/2003 Normativ pentru proiectarea reţelelor

electrice de distribuţie publică.

PE155 Normativ privind proiectarea şi

executarea branşamentelor electrice pentru

clădirile publice.

d) Prescripţii energetice specifice

I 226/2002 Instrucţiuni de realizare a protecţiei

împotriva supratensiunilor în instalaţiile

electrice de joasă tensiune.

I LJ – 185- 03 Prescripţii de coordonare a izolaţiei în

instalaţiile de distribuţie de joasă tensiune.

IRE- Ip 30/2004 Îndreptar de proiectare şi execuţie a

instalaţiilor de legare la pământ.

e) Bibliografie

Manualul instalaţiilor electrice. Schneider Electric (în conformitate cu CEI 364 şi I 7-98).



V. AMPLASAREA INSTALAŢIILOR ELECTRICE

Art. 12 Amplasarea tablourilor de distribuţie principale şi secundare se va face pe principiul

optimului tehnico-economic.

La amplasarea instalaţiilor electrice trebuie să se ţină seama de posibilitatea de extindere a

acestora. De regulă, intervalul de timp pentru care se va asigura această posibilitate va fi de

circa 10-15 ani.

Art. 13 Se va evita pe cât posibil amplasarea tablourilor de conexiuni şi distribuţie în

încăperi umede, cu acţiune chimică dăunătoare, cu praf, cu temperatură ridicată şi

cu pericol de incendiu.

Dacă amplasarea instalaţiei în condiţiile de mediu de mai sus este necesară din punct de

vedere al procesului de producţie, amenajarea acestor instalaţii şi alegerea echipamentului se vor

face cu respectarea măsurilor suplimentare de protecţie indicate în prezentul capitol. Pentru

alegerea gradului şi măsurilor de protecţie necesare, se va ţine seama de efectele cumulate ale

pericolelor existente.

Art. 14 Amplasarea instalaţiilor electrice în spaţii de producţie deservite de macarale,

poduri rulante, monoraiuri sau alte mecanisme pentru transport şi pentru ridicare se

va face în afara zonelor de acţiune ale acestor mecanisme.

Art. 15 În spaţiile de producţie pot fi amplasate numai instalaţii electrice de tip închis sau

capsulat.

Se admite amplasarea instalaţiilor de tip deschis, cu condiţia ca părţile aflate sub tensiune

să nu fie accesibile personalului neinstruit (fig. 1) şi cu respectarea condiţiilor de la Art. 13.

Fig. 1. Amplasarea panourilor deschise în spaţii de producţie.



În spaţiile de producţie electrică, protecţia personalului împotriva atingerilor accidentale ale

elementelor aflate sub tensiune, în timpul executării lucrărilor de exploatare, se asigură

printr-una din următoarele măsuri:

a) amplasarea la înălţime, corespunzătoare, în zonele inaccesibile atingerilor accidentale

(Art. 46). b) Îngrădiri de protecţie definitive, pline sau din plasă (se admite şi folosirea

barierelor) (Art. 37 b, c).

c) dispunerea echipamentului în carcase închise (instalaţii de tip închis).

Art. 16 Se admite montarea în aceeaşi încăpere a unor instalaţii de tensiuni diferite, în cazul în

care exploatarea lor se face de aceeaşi organizaţie de exploatare (de exemplu, tablourile de j.t.

împreună cu transformatoarele de m.t./j.t.).

Se recomandă ca instalaţiile electrice de interior cu tensiunea până la şi peste 1000 V să fie

amplasate în încăperi separate.

Art 17 Se interzice amplasarea instalaţiilor electrice de conexiuni şi distribuţie în interiorul

încăperilor de cabluri, cu excepţiile prevăzute în normativul NTE 007/08/00.

Art.18 Amplasarea şi montarea aparatelor şi tablourilor electrice trebuie să se facă astfel,

încât ele să nu stânjenească circulaţia pe coridoare.

Art.19 Amplasarea şi montarea aparatelor şi tablourilor electrice trebuie să se facă astfel,

încât întreţinerea, verificarea, localizarea defectelor şi reparaţiilor să se poată realiza cu

uşurinţă.

Art.20 În cazul înglobării instalaţiilor electrice în clădiri cu alte destinaţii, precum şi la

amplasarea instalaţiilor electrice în raport cu alte construcţii, se vor folosi echipamente

electrice cu grad de protecţie corespunzător mediului respectiv.

Art.21 Se interzice modificarea destinaţiei încăperilor situate deasupra instalaţiilor electrice

înglobate în clădiri, modificare care contravine proiectului iniţial.

Orice lucrare care ar putea afecta şi încăperea instalaţiei electrice înglobată în clădire se va

executa numai cu acordul prealabil al întreprinderii care exploatează aceste instalaţii.

Art.22 La amplasarea instalaţiilor electrice este necesar a se ţine seama de următoarele

condiţii:

a) Condiţiile climatice normale ale mediului ambiant pentru echipamentul instalaţiilor

electrice de joasă tensiune sunt indicate în tabelul 1.



Tabelul 1.

Amplasarea instalaţiilor Denumirea factorilor climato-

meteorologici

Unitatea de

măsură în interior în exterior

Valoarea maximă de scurtă

durată

°C +40 +40

Valoarea maximă a

mediei în 24 de ore

°C +35 +35

Temperatura

ambiantă

Valoarea minimă °C -5 -30

Umiditatea relativă maximă % 80 la 35

°C

100 la+25

°C

NOTĂ. 1. Pentru echipamentele de măsură, comandă, automatizare şi similare, înglobate în

echipamentul de joasă tensiune, valoarea minimă a temperaturii în interiorul echipamentului va

fi de +5°C.

2. Valorile din tabelul 1 sunt valabile pentru echipamente electrice amplasate până la

altitudinea de 1000 m.

Se admite montarea aparatelor în staţii în care temperatura minimă poate fi sub +5°C, cu

condiţia prevederii unei încălziri locale care să asigure temperatura minimă necesară sau în

cazul în care fabrica producătoare a aparatului permite acest lucru.

În cazul instalării echipamentelor în spaţii în care temperatura maximă depăşeşte +35°C,

dar nu mai mult de +40°C, se vor lua măsuri pentru reducerea încărcării pe căile de curent

(inclusiv cele ale aparatelor) sau pentru climatizarea încăperilor, pentru a nu depăşi temperatura

limită admisă pentru aceasta.

În cazul în care, în locul de instalare, temperatura depăşeşte +40°C, se vor monta instalaţii

şi aparate special construite, în vederea funcţionării la temperaturi mai ridicate.

b) Condiţiile climatice normale ale mediului ambiant pentru conductoarele flexibile din

instalaţiile electrice exterioare de joasă tensiune sunt indicate în normativul PE 106/2003.

c) Altitudinea. Dacă instalaţiile electrice urmează a se monta o altitudine mai mare de

1000 m, se vor utiliza aparate corespunză toare funcţionării la altitudinea respectivă, conform

indicaţiilor fabrici constructoare referitoare la: curenţi de sarcină, tensiune de lucru etc.



În aceste instalaţii, distanţele de izolaţie se vor mări faţă de cele indicate la Cap. VII.2. cu

1,25% pentru fiecare 100 m, între 1000 m şi 3000 m altitudine.

d) Pericolul pătrunderii apei şi prafului. În încăperile cu praf sau în care există pericolul

pătrunderii apei, se vor utiliza aparate, tablouri sau dulapuri închise etanş, cu gradul de protecţie

stabilit conform IEC 60.529 şi conform normativului republican I 7/02.

e) Pericolul de coroziune. Întregul echipament montat în încăperi cu pericol de coroziune

va fi protejat prin închidere în carcase rezistente la acţiunea umidităţii şi contra agentului corosiv

respectiv. In cazul în care nu se pot realiza condiţiile de mai sus, se admite folosirea de

echipamente în construcţie normală, însă prevăzute cu o protecţie suplimentară (de exemplu,

acoperirea cu vopsea rezistentă la agentul corosiv, capsulare etc), care nu trebuie să afecteze

condiţiile de funcţionare a echipamentului.

f) Pericolul de incendiu. Încadrarea încăperilor din punct de vedere al pericolului de

incendiu se va face conform normelor P118. Sistemul constructiv al tablourilor şi echipamentelor

montate în aceste încăperi trebuie astfel realizate, încât să nu poată constitui cauza unui eventual

incendiu (arce electrice libere, temperaturi ridicate în interiorul echipamentului).

Construcţiile pentru montajul instalaţiilor electrice vor fi confecţionate din materiale

incombustibile (panouri, stelaje etc).

Pentru elementele de izolaţie se admite şi folosirea de materiale greu combustibile.

Clemele şi carcasele aparatelor vor fi din materiale incombustibile sau termorezistente cu

R1≥2, conform SR ISO 181/98, privind rezistenţa la incandescenţă a materialelor plastice.

Se interzice amplasarea aparatelor cu ulei în interiorul tablourilor.

g) Pericolul de deteriorări mecanice. Se va evita amplasarea instalaţiilor electrice în locuri

în care acestea pot fi expuse deteriorărilor mecanice.

În cazul în care acest lucru nu este posibil, instalaţiile vor fi protejate împotriva

deteriorărilor mecanice prin mijloace speciale.

La proiectarea instalaţiilor electrice de joasă tensiune se vor respecta şi indicaţiile privind

măsurile de protecţie antiseismică, prevăzute în instrucţiunile PE 148/94.

h) Iluminatul şi ventilarea. Instalaţiile electrice trebuie să fie prevăzute cu iluminat şi

ventilare, în conformitate cu prevederile PE 022 şi I7-02.



VI. SCHEME ELECTRICE DE CONEXIUNI

Art.23 Schema electrică de conexiuni şi distribuţie a unei instalaţii electrice trebuie să fie

simplă şi clară şi să permită efectuarea manevrelor rapid şi fără pericol de accidentare.

Treptele de tensiuni nominale conform standardului CEI-38 sunt redate în anexa nr. 2.

Art.24 Aparatele de comutaţie instalate in tablourile de conexiuni şi distribuţie în funcţie de

destinaţia lor trebuiesc prevăzute cu interblocaje mecanice şi electrice incluse în structura

mecanismelor şi a circuitelor de comandă, pentru a constitui o măsură de protecţie împotriva

manevrelor incorecte executate de personalul de exploatare.

Este important să se prevadă o schemă de interblocare la faza de proiectare a instalaţiilor de

IT/JT astfel încât aparatele de comutaţie vor fi echipate din fabricaţie într-o manieră unitară cu

chei şi dispozitive de blocare.

Interblocările pentru circuite foarte importante se recomandă a se efectua pe două căi:

interblocare în schema de comandă şi interblocare mecanică (ex.: evitarea punerii în paralel a

două surse nesincrone, depăşirea puterii de scurtcircuit, circulaţii de puteri inadmisibile etc.).

Art.25 Circuitele de alimentare (intrare) a tablourilor vor fi prevăzute cu întreruptoare

(manuale sau automate). În posturile de transformare se admite să nu se monteze aceste

întreruptoare, în cazul în care există altă posibilitate de întrerupere a curentului pe circuitul de

alimentare în cadrul postului, în aceeaşi încăpere, cu respectarea prevederilor art. 29.

Art.26 Întreruptoarele automate vor fi prevăzute, de regulăr numai pe acele circuite pentru

care nu se pot asigura cu alte aparate, mai ieftine (separatoare de sarcină, siguranţe etc),

condiţiile de rupere a curenţilor de scurtcircuit, selectivitatea protecţiei sau operaţiilor de

automatizare necesare.

Art.27 Schema electrică a instalaţiilor şi echipamentului prevăzut trebuie să permită realizarea

şi exploatarea instalaţiilor pentru măsură şi protecţie, precum şi a altor instalaţii (de exemplu,

automatizare, telemecanică etc), în condiţii lipsite de pericol pentru personal.

Art.28 Pentru instalaţiile electrice care alimentează consumatori importanţi care nu suportă

întreruperi de lungă durată în alimentare este necesar să se prevadă şi o alimentare de rezervă, iar

după caz şi o alimentare de siguranţă conectata la o sursă independentă (grup Diesel, invertor).



Cuplarea secvenţială a alimentării de rezervă şi cea de siguranţă se va face automat,

durata pauzei de tensiune se alege în funcţie de durata admisă de consumatorii sensibili la

variaţia tensiunii.

Art.29 Toate instalaţiile de conexiuni şi distribuţie trebuie prevăzute cu dispozitive pentru

separări de lucru. În cazul în care punctele de separare nu se găsesc în zona de lucru, condiţia

de separare se consideră îndeplinită numai dacă responsabilitatea separărilor de lucru este a

aceleiaşi persoane şi dacă această responsabilitate unică poate fi asigurată pe timpul separării

de lucru, la toate punctele de separaţie.

Art.30 Ca elemente de separare urmează a fi folosite numai aparate sau dispozitive cu

întreruperea vizibilă a circuitului (siguranţe fuzibile, întreruptoare în aer, separatoare, aparate

debroşabile, eclise etc).

Art.31 Legarea la pământ şi la nul trebuie realizată conform condiţiilor prevăzute în, STAS

4102, IEC 60.439 şi IEC 60.947.

În anexa nr. 3 sunt enumerate principalele tipuri de scheme.



VII. CONDIŢII PRIVIND INSTALAREA ECHIPAMENTELOR

ELECTRICE

VII.1 Condiţii generale

Art.32 Întregul echipament din instalaţiile electrice cu tensiuni sub 1000 V (de exemplu,

tablourile, aparatele, barele de distribuţie, izolatoarele, căile de curent etc.) trebuie să fie astfel

ales, dimensionat şi instalat, încât să corespundă din toate punctele de vedere condiţiilor de

exploatare, în toate regimurile de funcţionare stabilite, instrucţiunilor de montare şi utilizare ale

fabricii constructoare, precum şi condiţiilor de mediu în care este pus să funcţioneze.

Verificarea aparatelor şi a căilor de curent la scurtcircuit se va face în conformitate cu

prevederile instrucţiunilor PE 103 şi IEC 60.947.

În anexa nr. 4 se prezintă valori de scurtcircuit pentru transformatoare IT/JT.

Art.33 Fiecare aparat trebuie să fie prevăzut cu o plăcuţă indicatoare, care să corespundă

datelor sale tehnice, precum şi indicatorului de recunoaştere.

Art.34 La alegerea aparatelor şi materialelor electrice trebuie să se ţină seama de

caracteristicile lor particulare (sistemul de montaj, efectele funcţionării asupra spaţiului

înconjurător, degajări de căldură,sistemul de legare a conductoarelor etc).

Art.35 Sistemul constructiv şi amplasarea tablourilor, aparatelor şi materialelor în instalaţiiile

electrice trebuie să fie în aşa fel realizate, încât să se asigure păstrarea caracteristicilor de

funcţionare, posibilitatea transportului, manipulării, supravegherii, revizuirii şi reparării

acestora, fără pericol şi, de regulă, fără perturbarea instalaţiilor vecine.

VII.2 Distanţa de izolare în aer, de conturnare şi de protecţie

Art.36 În cazul instalaţiilor prefabricate, distanţele de izolare minime nu se normează. Aceste

instalaţii se vor verifica la tensiunile de încercare pentru prefabricate electrice de joasă tensiune

în IEC 60.439, IEC 60.664, IEC 60.947.

Art.37 La realizarea tablourilor şi barelor de distribuţie se vor respecta următoarele:



a) Distanţa minimă de izolare în aer între piesele sub tensiune fixe ale diferitelor faze,

precum şi între acestea şi părţi metalice legate la pământ trebuie să fie de cel puţin 15 mm, iar

distanţa de conturnare trebuie să fie de cel puţin 30 mm.

b) Distanţa de protecţie de la părţile neizolate care se află sub tensiune trebuie să fie:

a = 50 mm, la pereţi, uşi pline sau alte elemente de construcţie;

b = 100 mm, la îngrădiri sau uşi din plasă;

c = 200 mm, la bariere.

(pentru distanţele a, b, c, vezi fig. 2).

c) Pereţii de protecţie sau uşile pline, precum şi îngrădirile de protecţie sau uşile din plasă

trebuie să aibă înălţimea minimă de 1,7 m, iar barierele de 1,2 m.

d) Pereţii, uşile, îngrădirile de protecţie şi barierele trebuie să fie suficient de rezistente

din punct de vedere mecanic şi bine fixate.

Pereţii de protecţie sau uşile pline trebuie executate din materiale rigide şi incombustibile.

În cazul folosirii tablei de oţel, acesta va avea o grosime de cel puţin 2 mm. Îngrădirile sau uşile

din plasă se execută din plasă metalică cu ochiuri de cel mult 40 x 40 mm. Barierele se execută,

de regulă, din material rău conducător de electricitate (de exemplu, din lemn ignifugat).

e) În situaţia în care, din diverse motive, distanţele din figura 2 nu pot fi respectate, se

admite folosirea unor pereţi intermediari din materiale izolante, dacă prin încercări se va proba

capacitatea de izolare pentru dispoziţia respectivă şi numai în cazul folosirii de materiale izolante

care să-şi păstreze în timp caracteristicile dielectrice.

Verificarea se va face la tensiunile de încercare prevăzute în IEC 60.664.

VII.3 Coridoare şi accese

Art.38 Lăţimea şi înălţimea coridoarelor de deservire trebuie să asigure posibilitatea

deplasării uşoare, efectuării reviziilor locale şi manipulării comode a aparatelor,

echipamentelor şi utilajelor de lucru din instalaţie, precum şi posibilităţi de evacuare în caz de

incendiu.

Art.39 Lăţimea coridorului de deservire din faţa sau spatele tabloului, măsurată de la

îngrădirea de protecţie şi alte elemente de construcţie (perete, bariere de protecţie etc.) până la

părţile proeminente ale tabloului trebuie să fie de cel puţin 0,8 mm, iar distanţa între elementele

neizolate aflate sub tensiune, din spatele tabloului, şi elementele de construcţie de pe peretele

opus trebuie să fie de cel puţin 1 m.



Art.40 Distanţa între tablou şi perete, în cazul în care nu este necesar accesul în spatele

panoului, nu se normează.

Art.41 Distanţa pe orizontală între marginea tabloului de distribuţie şi conductele metalice

aparente (neacoperite cu materiale) în contact cu pământul va fi de minimum 1,25 m.

Art.42. Lăţimea coridorului de deservire între două tablouri sau între alte tablouri şi alte utilaje

electrice trebuie să fie de cel puţin 1 m, iar distanţa d între elementele neizolate, sub tensiune,

situate de o parte şi de alta a coridorului trebuie să fie de cel puţin 1,4 m (fig. 2).

Art.43 În cazul în care distanţele d şi a de la art. 39 şi 42 nu pot fi respectate, se vor prevedea

îngrădiri din plasă sau tablă până la înălţimea de la care aceste distanţe sunt respectate, dar nu

mai puţin de 1,7 m.

Art.44 Înălţimea liberă a coridorului de deservire, măsurată între pardoseală şi tavanul

încăperii sau până la alte elemente constructive, care nu se găsesc sub tensiune, trebuie să fie de

cel puţin 1,9 m (fig. 2).

Art.45 Distanţa între părţile sub tensiune neîngrădite, situate deasupra coridoarelor de

deservire şi pardoseală, trebuie să fie de cel puţin 2,5 m (fig. 2).

Art.46 În cazul în care această distanţă nu poate fi respectată, ea va putea fi micşorată, cu

condiţia îngrădirii în plan orizontal, dedesubtul părţilor sub tensiune, prin plase sau tablă.

Această îngrădire nu va putea fi însă sub înălţimea de 1,9 m.

Fig. 2. Distanţe minime de protecţie şi de deservire.



Art.47 Înălţimea minimă faţă de pardoseală a legăturilor de jos ale tablourilor închise trebuie

să fie astfel stabilită, încât să permită posibilitatea realizării razei de curbură a cablului cu

diametrul cel mai mare, iar înălţimea maximă, faţă de pardoseală, a laturii de sus a tabloului să

fie de cel mult 2,2 m.

Art. 48 Coridoarele de deservire a şirului de tablouri, care au o lungime mai mare de 10 m pe

o singură latură, vor fi cu două accese.

Accesul în coridorul din spatele tablourilor poate fi realizat fie dinspre coridorul din faţa

tablourilor, fie dinspre o altă încăpere.

Când coridorul are o lăţime mai mare de 3 m, prevederea a două accese nu este obligatorie.

Art.49 Uşile încăperilor se vor deschide, de regulă, spre exterior, cu excepţia uşilor care

separă încăperi cu instalaţii cu tensiunea de peste 1000 V, faţă de cele cu tensiunea până la

1000 V, ia care deschiderea uşilor se va face spre încăperile cu tensiunea până la 1000 V.

Uşile trebuie prevăzute cu broaşte a căror deschidere fără cheie să se poată efectua numai

din interior. Lăţimea uşilor va fi de cel puţin 0,75 m, iar înălţimea de cel puţin 1,9 m.

VII.4 Tablouri de conexiuni şi distribuţie

Art.50 Condiţiile generale privind instalarea tablourilor electrice de conexiuni şi distribuţie

vor fi cele de la cap. VII.1.

Art.51 Alegerea tipului de tablouri care urmează a fi folosite pentru realizarea instalaţiilor

electrice de conexiuni si distribuţie se va face ţinând seama de condiţiile indicate la art. 15 şi

art. 22. În conformitate cu CEI 60.439-1 sunt definite patru forme de ansamble, în funcţie de

gradul de separaţie internă prin bariere sau pereţi despărţitori în cadrul unor compartimente

diferite, în concordanţă cu cerinţele utilizatorilor.

Formele tipice de separare prin bariere sau pereţi despărţitori sunt următoarele:

- separarea barelor de unităţile funcţionale;

- separarea barelor de unităţile funcţionale şi separarea tuturor unităţilor funcţionale una de

alta;

- idem şi cu separarea bornelor de ieşire.



În aceste cazuri barele sunt capsulate, permiţând o intervenţie eficientă la unităţile

funcţionale, sistemele fiind modulate.

Încercările de tip individual, verificările şi încercările funcţionale realizate pe durata

fabricaţiei tabourilor şi a echipamentelor componente se va face în conformitate cu CEI

60.439(1,2) şi CEI 60.947(1÷5).

Panourile de tip deschis cu accese prin spate vor fi prevăzute cu bariere sau uşi din plasă,

conform art. 37 c.

Art.52 Materialele care pot fi folosite la confecţionarea tablourilor trebuie să fie

incombustibile şi nehigroscopice. Se admit materiale termorezistente cu Ri>2.

Art.53 Tablourile de distribuţie trebuie montate perfect vertical şi fixate bine pentru a nu fi

supuse vibraţiilor.

Art.54 Conductoarele electrice, barele, clemele şi bornele de legătură din interiorul

dulapurilor sau din spatele tablourilor trebuie să fie uşor de identificat şi accesibile pentru

verificări şi reparaţii.

Art.55 Se recomandă ca legăturile pentru curenţi mai mari decât 100 A, din interiorul

tablourilor, să fie realizate din bare.

Art.56 Se recomandă ca în acelaşi panou (dulap) să nu fie grupate circuite de curent

alternativ cu circuite de curent continuu sau circuite de tensiuni diferite.

În cazul în care această condiţie nu poate fi realizată, se recomandă ca circuitele să fie

montate separat şi marcate distinct. Această condiţie nu se aplică la aparate care, prin

funcţionarea lor, necesită circuite cu curenţi de natură diferită sau tensiuni diferite.

Art.57 Tablourile închise pentru curenţi până la 200 A şi cel mult cinci circuite se admit a fi

executate fără cutii de bare.

Art.58 La posturile de transformare pe stâlp, tabloul de joasă tensiune cu aparate de protecţie

şi măsură (siguranţe sau întreruptoare automate, transformatoare de curent, contoare) trebuie

să fie închis într-o cutie metalică cu gradul de protecţie IPW 33. Se va avea în vedere asigurarea



unei temperaturi minime admise de aparatajul montat şi împiedicarea producerii condensului în

interior (art. 22 pct. a).

Art.59 Tablourile, panourile şi circuitele din acestea se vor prevedea cu etichete pentru

identificare.

Art.60 Tablourile şi stelajele aferente trebuie protejate împotriva coroziunii prin vopsire.

Art.61 Gradul de protecţie a tablourilor va fi stabilit în funcţie de condiţiile de instalare, în

conformitate cu IEC 60.529 şi normativul I 7 - 02 (anexa 2).

Art.62 Începând cu primele etape de proiectare se recomandă a se lua în considerare integrarea

tabourilor de conexiuni şi distribuţie într-un sistem centralizat de management tehnic.

Acest sistem se referă în principal la modul de achiziţie de date şi de transmitere de

instrucţiuni către echipament, respectiv comanda la distanţă, de la un post central.

VII. 5 APARATE DE CONECTARE

Art.63 Condiţiile generale privind instalarea aparatelor de conectare vor fi cele indicate la

cap. VII.1.

Art.64 La alegerea aparatelor de conectare, în afara condiţiilor indicate la cap. VII.1, trebuie

să se ţină seama de capacitatea şi frecvenţa de conectare, precum şi de durata de conectare.

Art.65 a) Alegerea intreruptoarelor de joasă tensiune se va realiza în funcţie de:

- caracteristicile electrice ale instalaţiei pentru care este destinat;

- temperatura ambiantă din interiorul tabloului de conexiuni sau distribuţie (condiţii

climatice);

- cerinţe privind deconectarea curentului de scurtcircuit precum şi a curentului de sarcina.

- specificaţii funcţionale referitoare la declanşarea selectivă, cerinţe de comandă si

semnalizare la distanţă, prezenţa contactelor auxiliare, integrarea într-o reţea locală de

comunicare;

- parametrii şi caracteristicile consumatorilor respectiv motoare, iluminat, transformatoare,

redresoare etc.;

- protecţia personalului de exploatare;

- alegerea curentului nominal în funcţie de temperature ambiantă.



b) Declanşarea selectivă se va realiza cu dispozitive automate de protecţie, astfel încât un

defect care apare în orice punct al instalaţiei să fie deconectat de dispozitivele de protecţie

plasate imediat în amonte de defect, celelalte dispozitive rămânând în aceeaşi stare.

Metode de realizare a selectivităţii:

- selectivitate bazată pe nivelul de curent;

- selectivitate bazată pe nivelurile de timp;

- selectivitate bazată pe curent şi timp;

- selectivitate bazată pe nivelurile energiei arcului electric.

Defectele care apar pe partea de joasă tensiune nu trebuie să ducă la deconectarea

transformatorului pe partea de I.T.(întreruptor sau siguranţe fuzibile IT).

Art.66 Aparatele de conectare trebuie să fie astfel montate, încât să întrerupă simultan toate

fazele circuitului pe care îl deservesc. Nu se admite întreruperea conductorului de protecţie.

Conductorul de nul poate fi întrerupt numai în instalaţiile în care acesta nu este folosit şi pentru

protecţie.

Art.67 Aparatele de conectare se vor amplasa astfel încât arcele sau scânteile electrice care

apar în timpul exploatării normale să nu fie periculoase pentru personalul de exploatare şi să nu

poată cauza scurtcircuite, puneri la pământ sau deteriorarea obiectelor înconjurătoare.

Art.68 Aparatele cu conectare în formă de cuţite se vor monta astfel încât să nu se poată

închide sub acţiunea greutăţii proprii a părţilor mobile, prin vibraţie sau prin lovirea

aparatului. În stare decuplată, elementele (contactele) mobile ale aparatului trebuie, pe cât

posibil, să nu rămână sub tensiune.

Art.69 În dispozitivele de acţionare a aparatelor de conectare cu capac sau montate în spatele

panoului sau în interiorul dulapului şi manevrabile din faţă trebuie indicate clar poziţiile

ÎNCHIS şi/sau DESCHIS.

Art.70 Se recomandă ca acţionarea manuală a aparatelor să se facă prin manete de acţionare.

În cazul acţionării cu ştangă, aceasta va fi izolată cel puţin pentru tensiunea aparatului deservit.

Art.71 Sensul de mişcare al dispozitivului de acţionare manuală trebuie să poată fi clar

recunoscut. El trebuie să aibă aceeaşi semnificaţie pentru aparatele de conectare cu funcţii

identice dintr-o instalaţie.



Art.72 Fiecare aparat de conectare trebuie să fie prevăzut cu o plăcuţă indicatoare care să

cuprindă datele sale tehnice, precum şi un indicativ de recunoaştere.

VII.6 Siguranţe fuzibile

Art. 73 Condiţiile generale privind instalarea siguranţelor fuzibile vor fi cele de la cap. VII.1

şi cele din CEI 60.269 şi IEC 60.947.

Art. 74 În instalaţiile electrice vor fi montate numai siguranţe calibrate.

Art. 75 Siguranţele cu capac filetat trebuie să fie montate în aşa fel încât conductoarele de

alimentare să fie legate la şuruburile de contact, iar conductoarele de plecare spre

consumatori să fie legate la duliile filetate.

Art. 76 Se interzice montarea siguranţelor pe conductoarele instalaţiei de protecţie (nul,

pământ etc).

Art. 77 Siguranţele trebuie să fie astfel montate încât eventualele spaţii ale unui arc să nu

prezinte pericol pentru restul instalaţiei şi pentru personalul de exploatare.

Art. 78 Pe etichetele siguranţelor fuzibile se vor nota şi curenţii nominali ai fuzibilelor.

VII.7 Baterii de condensatoare sunt pentru îmbunătăţirea factorului de putere.

Art. 79 Condiţiile generale privind instalarea bateriilor de condensatoare vor fi cele indicate

la cap. VII.1 şi în CEI 61.921.

Art. 80 Protecţia la supracurenţi a bateriilor de condensatoare se va realiza prin siguranţe

fuzibile sau întreruptoare automate care permit întreruperea curenţilor capacitivi.

Art. 81 În cazul existenţei unor receptoare care constituie surse de armonici periculoase

pentru baterie, se vor face verificările şi se vor lua măsurile prevăzute la normativul

PE 143.



Art. 82 Bateriile de condensatoare trebuie prevăzute cu posibilităţi de descărcare automată

fie pe înfăşurările maşinilor şi transformatoarelor în cazul racordării nemijlocite la

acestea fie pe rezistenţe speciale, care trebuie să asigure scăderea tensiunii la

bornele bateriilor sub 40 V, într-un timp mai scurt de 1 min.

De asemenea, se vor asigura posibilităţi de descărcare suplimentară cu ştangă izolată

conform normelor de protecţia muncii în instalaţiile electrice (cap. 4).

Art. 83 Bateriile de condensatoare pot fi instalate în încăperi separate sau în dulapuri

speciale.

Spaţiile în care se instalează bateriile de condensatoare vor avea asigurată aerisirea, vor fi

uscate, vor fi ferite de praf, de agenţi agresivi, de şocuri, de trepidaţii, de căldură şi de pericol de

incendiu.

La instalarea bateriilor de condensatoare se vor respecta şi condiţiile de umiditate şi

temperatură indicate de producătorul de condensatoare.

Dulapul şi paratura trebuie aranjate astfel încât în caz de defectare a componentelor acestea

să poată fi cu uşurinţă înlocuite.

Art. 84 Carcasa condensatoarelor şi stelajelor de susţinere trebuie legate prin conductoare

de protecţie la pământ.

Art. 85 La proiectarea bateriilor de condensatoare cu unităţi care au impregnant toxic şi

poluant, se vor lua următoarele măsuri:

- uşa de acces la condensatoare se va prevedea cu un indicator de avertizare, din care să

rezulte pericolul prezentat de impregnantul toxic nebiodegradabil;

- precizarea măsurilor de protecţie a muncii care se referă la manipularea şi depozitarea

condensatoarelor care prezintă scurgeri de impregnant, la curăţarea condensatoarelor acoperite

cu impregnant, precum şi regulile care trebuie respectate în scopul prevenirii eventualelor

îmbolnăviri, ca urmare a pătrunderii substanţei toxice în organism;

- dotarea bateriilor de condensatoare cu materiale necesare respectării igienii muncii.

Art. 86 La căderea tensiunii pe barele de JT trebuiesc deconectate rapid motoarele

asincrone ce antrenează utilaje cu momente mari de inerţie. În caz contrar datorită

prezenţei bateriei de condensatoare acestea devin generatoare asincrone, având

drept consecinţă creşterea necontrolată a tensiunii.



În anexa nr. 4 se prezintă avantajele corectării factorului de putere în diverse situaţii.

Art. 87 Conexiunea unui echipament de corecţie a factorului de putere la o reţea unde se

produc armonici poate reduce durata de viaţă a echipamentului. Armonicile pot fi

reduse prin utilizarea de inductanţe antiarmonice potrivite, în serie cu fiecare treaptă

a condensatoarelor.

Înainte de a comanda un echipament de compensare se recomandă verificarea cu atenţie la

locul de instalare a condiţiilor reţelei.

Se recomandă ca, condensatoarele să nu funcţioneze niciodată la curenţi superiori valorii

maxime specificate în CEI 60.831-1 sau CEI 60.931-1.

VII.8 Căi de curent

Art. 88 Condiţiile generale privind alegerea, dimensionarea şi instalarea căilor de curent

vor fi cele de la cap. VII.1.

Art. 89 Pentru realizarea căilor de curent din instalaţiile electrice se vor folosi, de regulă,

conductoare şi bare din aluminiu. Utilizarea conductoarelor şi barelor din cupru

urmează să se facă în următoarele cazuri:

a) la circuitele care alimentează receptoare de importanţă, deosebită, cum sunt pompele

de incendiu, consumatorii vitali etc.;

b) la circuitele care alimentează receptoarele amplasate în medii cu pericol de explozie, în

cazurile indicate în normativele de proiectare specifice acestor medii;

c) în încăperi şi în spaţii din exterior cu mediu corosiv, în cazurile în care stabilitatea

chimică a aluminiului sau oţelului nu este corespunzătoare şi numai dacă instalaţiile nu pot fi

realizate în execuţie etanşă la agenţii corosivi respectivi;

d) la instalaţiile de pe utilajele mobile, cum sunt macaralele, podurile rulante, vibratoarele

şi la cele de pe utilajele supuse şocurilor sau vibraţiilor permanente, care se pot transmite căilor

de curent;

e) la instalaţiile de protecţie prin legare la pământ sau la nul, în cazurile menţionate în

standardele în vigoare specifice acestor instalaţii;

f) la circuitele de comandă, automatizare, măsură şi semnalizare.

Art. 90 La alegerea soluţiilor de realizare a instalaţiilor de conexiuni şi distribuţie se va

avea în vedere posibilitatea utilizării conductoarelor neizolate.



Art. 91 La montarea conductoarelor rigide se vor prevedea, de regulă, dispozitive de

prindere şi de compensare, care să permită dilatarea barelor şi preluarea vibraţiilor

produse de manevrarea aparatelor de conectare.

Art. 92 În toate cazurile în care se utilizează cabluri, trebuie respectate prevederile din

Normativul pentru proiectarea şi executarea reţelelor de cabluri electrice NTE

007/08/00, precum şi indicaţiile fabricii constructoare de cabluri.

Art. 93 În toate cazurile în care se utilizează conductoare, trebuie respectate prevederile din

Normativul privind proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până

la 1000 V la consumatori I 7-02 referitoare la aceste conductoare.

Art. 94 Îmbinările şi contactele căilor de curent vor asigura posibilitatea de trecere a

curentului electric corespunzător secţiunii curente, rezistenţa mecanică necesară şi

păstrarea în timp a calităţilor mecanice şi electrice ale contactelor.

Art. 95 Îmbinarea conductoarelor se poate face cu şuruburi sau prin sudură. Îmbinarea prin

lipire nu se admite. Îmbinările dintre conductoare din metale diferite se vor executa

fie cu tratarea corespunzătoare a suprafeţelor de contact, fie prin folosirea unor

piese speciale.

Art. 96 În scopul supravegherii temperaturii îmbinărilor la conductoarele rigide ale căilor

de curent pentru intensităţi mari, se recomandă acoperirea îmbinărilor cu vopsea

care îşi schimbă culoarea în funcţie de temperatură.

Art. 97 Barele sau conductoarele de nul între punctul neutru al transformatoarelor şi

tabouri, precum şi între tabouri se vor monta tot atât de îngrijit ca şi cele de fază, ele

fiind protejate împotriva atingerilor şi deteriorărilor, ca şi conductoarele sau barele

de fază.

Secţiunea conductoarelor sau barelor de nul va fi egală cu secţiunea celor de fază (în cazul

unor materiale identice) până la secţiunea de 16 mm2. În cazul unor secţiuni mai mari de 16 mm2

ale conductoarelor sau barelor de fază, conductorul sau bara de nul va avea secţiuni mai mici

decât conductoarele fazelor, conform STAS 6616.



Bara de nul din interiorul tabloului se va realiza din oţel cu secţiunea minimă de 150 mm2,

dacă din verificarea la stabilitatea termică la scurtcircuit nu rezultă o secţiune mai mare.

Dispunerea barelor colectoare se recomandă să se facă în plan orizontal şi numai în cazuri

bine motivate se recomandă să se facă în plan vertical.

Art. 98 În interiorul tablourilor trebuie să se prevadă pe bare suprafeţe neizolate şi

nevopsite, pentru a face posibilă scurtcircuitarea şi legarea la pământ. Aceste

suprafeţe vor fi cositorite.

Art. 99 Elementele construcţiilor care se găsesc în apropierea părţilor conductoare de curent şi

care pot fi atinse de personal nu trebuie să se încălzească datorită acţiunii curentului electric la

temperaturi peste +50°C, iar temperatura celor care nu sunt accesibile atingerii personalului nu

trebuie să depăşească, de regulă, temperaturi peste +70°C.

Construcţiile conţinând elemente metalice nu se vor verifica la încălzire în regim normal,

când curenţii în căile de curent învecinate nu depăşesc 1000 A.

VII.9 Dispunerea fazelor şi marcarea

Art. 100 Sistemele de bare colectoare se marchează cu cifre arabe, iar secţiile aceluiaşi sistem

de bare colectoare cu litere majuscule.

Art. 101 Marcările panourilor trebuie să fie vizibile:

a) la instalaţiile electrice exterioare, cel puţin din locurile de unde se face manevrarea

aparatelor de conectare de la faţa locului;

b) la instalaţiile electrice interioare, atât atunci când uşile tabloului sunt închise, cât şi

atunci când sunt deschise.

Art. 102 Toate circuitele din tablourile instalaţiilor de conexiuni şi distribuţie trebuie

prevăzute cu inscripţii vizibile şi neechivoce, în care să se indice destinaţia fiecărui

circuit. Inscripţiile trebuie făcute pe partea din faţă a tablourilor iar, în cazul

deservirii acestora din ambele părţi, inscripţiile trebuie făcute şi pe partea din spate.

Art. 103 Sistemele de bare colectoare, precum şi derivaţiile acestora vor fi marcate prin

vopsire, după cum urmează:

a) faza L1 în culoarea roşu închis;

b) faza L2 în culoarea galben;



c) faza L3 în culoarea albastru închis;

d) bara neutru N în culoarea negru;

e) barele de legare la pământ în culoarea negru;

f) bara de nul de lucru şi de protecţie PEN în culoarea verde-galben.

Art. 104 Izolaţia conductoarelor de nul de proiecţie (PE) sau a conductoarelor (comune) de

nul de lucru şi de protecţie (PEN) trebuie să fie de culoare verde-galben.

Art. 105 Barele neizolate PEN şi PE vor fi marcate cu benzi transversale verzi şi galbene, late

de 15 ... 100 mm

Art. 106 În cazul conductoarelor rigide, acestea vor fi vopsite în întregime (cu excepţia

îmbinărilor) în culoarea respectivă.

În cazul conductoarelor flexibile, marcarea se va face numai în anumite puncte de fixare

vizibile.

Art. 107 Marcarea cablurilor se va face în conformitate cu normativele PE 111-7 şi NTE

007/08/00.

Art. 108 De regulă, se vor monta inscripţii privind destinaţia şi indicatoare de securitate, în

conformitate cu normele de protecţie a muncii. în următoarele puncte:

a) pe toate porţile şi uşile de acces spre spaţiile de producţie electrică şi spre încăperile

tehnologice anexe;

b) pe îngrădirile exterioare (de incintă) spre spaţiile de producţie;

c) pe îngrădirile de protecţie din interiorul spaţiilor de producţie electrică;

d) pe instalaţiile de tip închis din spaţiile de producţie electrică.

Art. 109 În încăperile de producţie electrică se interzice prevederea altor inscripţii, afişe etc.

decât cele legate direct de procesul tehnologic, de protecţie a muncii şi P.S.I.

Art. 110 Culorile lămpilor care indică poziţia unui aparat de conectare trebuie să fie,

următoarele:

a) verde pentru poziţia deschis;

b) alb pentru poziţia închis.



VIII. ÎNCĂPERI DE PRODUCŢIE ELECTRICĂ

Art. 111 Încăperile conţinând instalaţii electrice de conexiuni şi distribuţie trebuie să fie din

materiale incombustibile.

Art. 112 Încăperile de producţie electrică trebuie astfel finisate, încât să permită o întreţinere

uşoară.

Art. 113 În clădirile de producţie electrică, amplasate în afara localităţilor, se admit ferestre

numai dacă terenul pe care se află aceste clădiri este împrejmuit sau păzit.

În acest caz, ferestrele de la parter trebuie prevăzute cu plasă metalică, cu ochiuri de cel

mult 20 x 20 mm.

Se exceptează ferestrele construite din dale de sticlă . Nu se admit luminatoare.

Art. 114 Pentru evitarea pătrunderii animalelor mici în încăperile instalaţiilor electrice, toate

orificiile din încăperi spre exterior sau spre încăperi cu altă destinaţie trebuie

amplasate la o distanţă minimă de la sol de cel puţin 25 cm şi prevăzute cu plasă

metalică cu ochiuri de cel mult 8 x 8 mm. Toate orificiile pentru trecerea dintr-o

încăpere în alta şi în exterior trebuie să fie închise, respectiv etanşate, cu materiale

incombustibile.

Art. 115 Nu se admit denivelări ale pardoselilor sau praguri de-a lungul coridoarelor, în

încăperile de producţie electrică.

Art. 116 Se admite trecerea prin încăperile de producţie electrică a unor conducte de încălzire

în ţeava, servind exclusiv pentru instalaţia respectivă, cu condiţia folosirii de ţevi

îmbinate prin sudură fără flanşe, ventile etc, precum şi a canalelor de ventilare din

cutii sudate, fără flanşe, clapele etc.

Se admite şi instalarea unor conducte de trecere în aceste încăperi, excluzându-le pe cele cu

lichide şi gaze inflamabile sau de abur, în aceleaşi condiţii de mai sus.



Art. 117 În încăperile de producţie (neelectrică), distanţa între marginea tablourilor de

distribuţie şi conductele de apă, abur, aer comprimat, gaze sau lichide inflamabile

etc. trebuie să fie de cel puţin 1,25 m.

Art. 118 Prevederea iluminatului natural în încăperile de producţie electrică nu este

obligatorie. Încăperile instalaţiilor electrice trebuie prevăzute cu iluminat electric,

conform normativelor I7-02 şi PE 136.

Art. 119 Încăperile instalaţiilor electrice vor fi prevăzute, de regulă, cu ventilaţie naturală. În

cazul în care ventilaţia naturală nu asigură condiţiile climatice indicate la art. 22,

trebuie prevăzute instalaţii de ventilaţie mecanică.

Art. 120 În zone cu atmosfera poluată sau agresivă din punct de vedere chimic, este necesar

ca încăperile de producţie electrică să fie prevăzute cu instalaţii care să împiedice

pătrunderea acestei atmosfere în interior (instalaţii de suprapresiune).



IX. CONDIŢII IMPUSE LA CONECTAREA SURSELOR NECONVENŢIONALE (MICI

CENTRALE EOLIENE) LA TABLOURILE DE CONEXIUNI/DISTRIBUŢIE 0,4 kV

Art. 121 Sistemele eoliene cu viteză variabilă de putere mică (50÷300 kW) echipate cu

generatoare asincrone se vor conecta la reţea prin intermediul convertizoarelor

statice de tensiune şi frecvenţă, pentru a aduce parametrii electrici de la bornele

generatorului la valorile constante ale reţelei respectiv U şi F.

Generatoarele astfel echipate pot suporta rafale ale vântului reducând solicitările mecanice.

Art. 122 În vederea reducerii conţinutului de armonce injectate în reţea convertizoarele

statice de frecvenţă vor fi cu modulaţie în durată a undei tensiunii şi vor fi comandate

de reţea. Dacă este necesar pentru cazul funcţionării în paralel a mai multor eoliene

se vor monta şi filtre pentru reducerea conţinutului de armonici.

Art. 123 Se vor lua măsuri speciale în ceea ce priveşte etapele tranzitorii de funcţionare ale

eolienelor, respectiv pornirea, oprirea sau absorţia rafalelor de vânt.

Reţeaua de 0,4 kV având putere mică de scurtcircuit este foarte sensibilă la variaţii ale

puterii active, având drept consecinţă variaţii ale tensiunii uneori nepermise.

Prin studiu de caz aspectele legate de conectare la reţea, menţionate mai sus vor fi rezolvate

la faza de proiect.

Art. 124 Bateria de consensatoare montată la bornele generatorului se dimensionează pentru

asigurarea energiei reactive de magnetizare şi pentru ameliorarea factorului de

putere global al eolianei.

La declanşarea generatorului prin protecţie este necesară deconectarea rapidă a bateriei de

condensatoare în vederea evitării supratensiunilor (având în vedere faptul că eolienele au

moment de inerţie mare).



X. MĂSURI PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI

Art. 125 La proiectarea şi executarea instalaţiilor de conexiuni şi distribuţie cu tensiuni până

la 1000 Vca se iau măsuri pentru reducerea impactului negativ asupra mediului şi

care au în vedere următoarele:

a) impactul asupra aşezărilor umane;

b) ocuparea terenului cu posturile de transformare şi echipamentele de distribuţie de J.T.;

c) impactul asupra rezervaţiilor naturale;

d) afectarea peisajului (impactul vizual);

e) câmpul electromagnetic;

f) impactul chimic şi depozitarea deşeurilor;

g) monitorizarea impactului asupra mediului pe durata exploatării.

Art. 126 Documentaţia pentru realizarea instalaţiilor de J.T. trebuie să cuprindă toate datele

şi informaţiile necesare, inclusiv planul de management şi monitorizare, care va

include acţiuni de reducere a impactului sub aspectele: electromagnetic, fizic, chimic,

mecanic, sonor, visual şi psihic, asupra factorilor de mediu atât pe perioada de

construcţie şi montaj, cât şi pe perioada de exploatare precum şi la dezafectarea

acestora, în vederea obţinerii acordului de mediu.

În documentaţie se va trata la solicitarea beneficiarului şi cerinţele cuprinse în

procedurile proprii ale acestuia.



ANEXA 1

GRADUL DE PROTECŢIE MINIM ADMIS PENTRU TABLOURI DE DISTRIBUŢIE ŞI

BARE DE DISTRIBUŢIE ÎN DIFERITE CATEGORII DE ÎNCĂPERI SAU SPAŢII

Categoria încăperii, locului sau spaţiului Denumirea

echipamentu-

lui electric

U0 U1 U2 U3 P1

PC

EE Cu

pericol de

incendiu

Spaţiu

expus la

intemperii

Tabouri de

distribuţie şi

bare de

distanţe

IP 30 IP 30 IP 33 IP 54 IP 44 IP 00 IP 30 IPW 33

Observaţii:

1. Categoria încăperii, locului sau spaţiului este în conformitate cu normativul republican

I7-O2.

2. Gradele normale de protecţie sunt în conformitate cu IEC 60.529.



ANEXA 2

DEFINIREA TREPTELOR DE TENSIUNI NOMINALE CONFORM

STANDARDULUI CEI 38-1983.

a. Pentru joasă tensiune

Trifazat, sisteme cu 4 conductoare Monofazat, sisteme cu 3 conductoare

Tensiunea nominală [V] Tensiunea nominală [V]

- 120/240

230/400(1) -

277/480 -

400/690(1) -

1000 -

Obs. (1) Tensiunile nominale în cazul sistemelor existente 220/380 V şi 240/415 V vor

evolua spre valoarea recomandată de 230/400 V (idem 380/660V spre valoarea 400/690 V).

b. Pentru tensiuni standardizate cuprinse între 1kV şi 35 kV.

Sisteme 50 Hz şi 60 Hz

Serial

Cea mai înaltă tensiune pentru

echipament (kV)

Tensiunea nominală a reţelei

3,6 (1) 3,3(1) 3 (1)

7,2 (1) 6,6 (1) 6 (1)

12 11 10

(17,5) - (15) nerecomandat

24 22 20

36 (2) 33 (2) -

40,5 (2) - 35 (2)

Obs.



(1) Nerecomandate pentru distribuţia publică.

(2) Se ia în consideraţie unificarea acestor valori.



ANEXA 3

SCHEME DE LEGARE LA PĂMÂNT

1.Schema de legare la pământ a neutrului la J.T. al unui transformator IT/JT şi modul de

punere la pământ a părţilor intermediare ale instalaţiei de J.T. respective, a maselor

consumatorilor determină măsurile necesare pentru asigurarea protecţiei împotriva atingerilor

indirecte.

Alegerea schemei de legare la pământ determină măsurile de protecţie a persoanelor

împotriva şocurilor electrice datorate atingerii indirecte.

Există trei tipuri principale de scheme de legare la pământ TN, TT, IT.

a) Schema TN-S. Conductorul de protecţie (PE) şi cel de nul (N) sunt separate, sistemul fiind

cu 5 conductoare. Acest sistem este obligatoriu dacă secţiunea conductoarelor este mai mică de

10 mm2 pentru Cu. şi 16 mm2 pentru circuite mobile. Steaua transformatorului este legată direct

la pământ iar masele din instalaţie sunt legate la conductorul de protecţie (legat direct la pământ).

b) Schema TN-C. Conductorul neutru (N) are şi funcţia de conductor de protecţie (PE) având

denumirea de conductor PEN. Steaua transformatorului este legată direct la pământ, iar masele

din instalaţie sunt legate la conductorul nul.



c) Schema TT. Neutrul transformatorului este legat direct la pământ. Toate părţile intermediare

sau masele sunt legate la prize de pământ distincte din punct de vedere electric de priza de

pământ a transformatorului.

Obs. - În afară de schemele de bază prezentate mai sus pot fi implementate simultan schemele

TN-C şi TN-S în aceaşi instalaţie sub determinarea TN-C-S.

- Schema IT (cu neutru izolat) nu conţine nici o legătură între neutrul transformatorului şi

pământ. Masele şi părţile intermediare ale instalaţiei sunt legate de priza de pământ.

Criterii în vederea alegerii schemei de legare la pământ

Condiţiile specifice impuse instalaţiei electrice prin legislaţie şi cerinţele utilizatorului;

Protecţia împotriva şocului electric;



Protecţia la foc de origine electrică;

Continuitate în alimentare;

Protecţia împotriva perturbaţiilor electromagnetice;

Comportarea la supratensiuni şi perturbaţii electromagnetice;

Comparaţie tehnico-economică între scheme.

Măsuri de protecţie împotriva atingerilor indirecte:

a. Deconectarea automată a sursei de alimentare. Această măsură depinde de legarea la

pământ a tuturor maselor echipamentului (crearea unei reţele de echipotenţialitate) şi

deconectarea la timp a secţiunii respective.

b. Timpul de deconectare şi alegerea schemei de protecţie depinde de tipul sistemului de

împământare folosit : TN, TT sau IT

.



ANEXA 4

TABELE CU CURENTII DE SCURTCIRCUIT SI MARIMI DE CALCUL

a) Curentul nominal [A] al siguranţelor fuzibile de I.T. pentru protecţia la supercurenţi, a transformatoarelor de IT/JT din gama (25÷2500) kVA

în concurenţă cu CEI 282-1.

Tensiuni de alimentare

(kV)

Puterile nominale ale transformatorului (kVA)

De

serv

iciu

nom

inal

e

25

50

100

125

160

200

250

315

400

500

630

800

1000

1250

1600

2000

2500

3,6

3

3.3

16

16

25

25

40

40

50

50

50

50

63

63

80

80

80

80

100

100

125

125

160

160

200

200

250

250

7.2 4.16

5.5

6

6.6

10

10

10

10

25

16

16

16

31,5

25

25

25

40

31.5

31.5

25

50

40

31.5

31.5

50

40

40

40

63

50

50

40

80

63

50

50

80

63

63

63

100

80

80

80

125

100

80

80

160

125

100

100

200

160

125

125

250

200

160

160

250

200

200

250

250

12 10

11

6.3

6.3

10

10

16

16

25

25

25

25

31.5

25

31,5

31,5

40

31.5

50

50

50

50

63

63

80

63

80

80

100

100

125

125

160

160

200

200

17.5 13.8

15

6.3

6.3

6.3

6.3

10

10

16

16

25

16

25

25

25

25

31.5

31.5

31,5

31,5

40

40

50

50

63

50

63

63

80

80

100

80

160

100

160

160

24 20

22

6.3

6.3

6.3

6.3

10

10

10

10

16

10

16

16

25

25

25

25

31.5

25

31.5

31.5

40

31.5

50

40

50

50

63

50

80

63

80

80

160

160

36 33 6.3 6.3 6.3 6.3 6.3 6.3 16 16 16 16 16 31.5 31.5 40 50 63 80



40.5 36.5 6.3 6.3

6.3 6.3 6.3 6.3 16 16 16 16 16 25 25 31.5 40 50 63

b) Curenţii nominali şi curenţii de scurtcircuit trifazat simetric corespunzători la terminalele de J.T. ale transformatoarelor de 20/04 kV de

distribuţie (valori orientative).

Puterea nominală a

transformat-orului(kVA)

50 100 160 250 315 400 500 630 800 1000 1250 1600 2000 2500

Curentul transformatorului

In (A)

69 137 220 344 433 550 687 866 1100 1375 1718 2199 2749 3437

Psc=250

MVA

1.71 3.40 5.41 8.38 10.5 13.2 16.4 20.4 17.4 21.5 26.4 33.1 40.4 49.1 Transformator imersat în ulei

Isc ( KA )

Psc=500

MVA

1.71 3.42 5.45 8.49 10.7 13.5 16.8 21.0 17.9 22.2 27.5 34.8 43.0 52.9

Psc=250

MVA

1.14 2.28 3.63 5.63 7.07 8.93 11.1 13.9 17.4 21.5 26.4 33.1 40.4 49.1 Transformator în răşină de

turnare Isc (kA)

Psc=500

MVA

1.14 2.28 3.65 5.68 7.14 9.04 11.3 14.1 17.9 22.2 27.5 34.8 43.0 52.9



Obs. 1). Tensiunea de scurtcircuit variază de la 4% pentru transformatoarele de putere mică în ulei (100÷630 kVA) la 6% pentru

transformatoarele (630÷2500 kVA). Pentru transformatoarele în răşină turnată Usc=6%.

2). Puterea de scurtcircuit din amonte (la 20kV) luată în calcul este de 250MVA (regim minim) şi 500MVA ( regim maxim).

c) Valorile rezistenţei, reactanţei şi impedanţei calculată la bornele de JT, pentru transformatoare de distribuţie tipice cu înfăşurări la IT≤20

kV.(valori orientative )

Puterea nominală a

transformatorului (kVA)

50 100 160 250 315 400 500 630 800 1000 1250 1600 2000 2500

Usc

%

4 4 4 4 4 4 4 4 6 6 6 6 6 6

Rtr

mΩ

95,3 37,9 16,2 9,2 6,9 5,1 3,9 2,9 2,9 2,3 1,8 1,4 1,1 0,9

Xtr

mΩ

104,1 59,5 41,0 26,7 21,3 16,9 13,6 10,8 12,9 10,3 8,3 6,5 5,2 4,1

Transformator

imersat în ulei

Ztr

mΩ

141,1 70,5 44,1 28,2 22,4 17,7 14,1 11,2 13,2 10,6 8,5 6,6 5,3 4,2

Usc

%

6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 Transformator în

răşină de turnare

Rtr

mΩ

33,5 18,6 10,7 8,2 6,1 4,6 3,5 2,6 1,9 1,5 1,1 0,8 0,6



Xtr

mΩ

100,4 63,5 41,0 32,6 25,8 20,7 16,4 13,0 10,4 8,3 6,5 5,2 4,2

Ztr

mΩ

105,8 66,2 42,4 33,6 26,5 21,2 16,8 13,3 10,6 8,4 6,6 5,3 4,2

d) Valorile standardizate ale curenţilor de scurtcircuit de rupere, pentru intreruptoarele de tensiuni nominale până la 52 kV extrase din CEI 56.

kV 3,6 7,2 12 17,5 24 36 52

- 8 8 8 8 8 8

- 10 12,5 12,5 12,5 12,5 12,5

16 16 16 16 16 16 20

25 25 25 25 25 25 -

40 40 40 40 40 40 -

kA ef.

- - 50 - - - -



ANEXA 5.

CORECTAREA FACTORULUI DE PUTERE – Exemple tipice

a. Disponibilitatea de putere activă [kW] a transformatoarelor IT/JT de diverse puteri aparente nominale în funcţie de valoarea factorului de putere.

Valoarea nominală a puterii aparente a transformatoarelor (în kVA) Cos φ

100 160 250 315 400 500 630 800 1000 1250 1600 2000

1 100 160 250 315 400 500 630 800 1000 1250 1600 2000

0.98 98 157 245 309 392 490 617 784 980 1225 1568 1960

0.96 96 154 240 302 384 480 605 768 960 1200 1536 1920

0.94 94 150 235 296 376 470 592 752 940 1175 1504 1880

0.92 92 147 230 290 368 460 580 736 920 1150 1472 1840

0.90 90 144 225 284 360 450 567 720 900 1125 1440 1800

0.88 88 141 220 277 352 440 554 704 880 1100 1408 1760

0.86 86 138 215 271 344 430 541 688 860 1075 1376 1720

0.84 84 134 210 265 336 420 529 672 840 1050 1344 1680

0.82 82 131 205 258 328 410 517 656 820 1025 1312 1640

0.80 80 128 200 252 320 400 504 640 800 1000 1280 1600

0.78 78 125 195 246 312 390 491 624 780 975 1248 1560

0.76 76 122 190 239 304 380 479 608 760 950 1216 1520

0.74 74 118 185 233 296 370 466 592 740 925 1184 1480

0.72 72 115 180 227 288 360 454 576 720 900 1152 1440

0.70 70 112 175 220 280 350 441 560 700 875 1120 1400



Obs 1. Instalarea ueni baterii de condensatoare poate evita nevoia schimbării

transformatorului atunci când creşte sarcina pe barele de 0,4 kV.

Corectarea factorului de putere îmbunătăţeşte funcţionarea transformatorului prin mărirea

puterii active debitate.

2. În cazul creşterii de sarcină, este posibil ca în acest mod să se evite înlocuirea

transformatorului cu o unitate mai mare.

b. Transformatoare 20/0,4kV.

Valorile tipice ale pierderilor de putere reactivă pentru circuitul de magnetizare (la gol) şi

la sarcină 100% în cazul transformatoarelor de distribuţie 20/0,4kV (valori orientative).

Valoarea puterii Putere reactivă de compensat (kvar)

Tip imersat în ulei Tip imersat în răşină kVA

În gol Sarcină nominală În gol Sarcină nominală

50 1.5 2.9

100 2.5 5.9 2.5 8.2

160 3.7 9.6 3.7 12.9

250 5.3 14.7 5.0 19.5

315 6.3 18.3 5.7 24.0

400 7.6 22.9 6.0 29.4

500 9.5 28.7 7.5 36.8

630 11.3 35.7 8.2 45.2

800 20 66.8 10.4 57.5

1000 24.0 82.6 12.0 71.0

1250 27.5 100.8 15.0 88.8

1600 32.0 125.9 19.2 113.9

2000 38.0 155.3 22.0 140.6

2500 45.0 191.5 30.0 178.2

Obs 1. Sunt incluse pierderile în reactanţa de dispersie.

2. Compensarea pierderilor de putere reactivă în sarcină se include în condensatoarele de

corectarea factorului de putere la modul global.



c. Puterea reactivă maximă [kVAR] de corecţie a factorului de putere ce se aplică la bornele

unui motor fără risc de autoexercitare.

Motoare trifizate 230/400 V

Putere reactivă de instalat Qc [kvar] Putere nominală

Turaţie (Rpm)

kW hp 3000 1500 1000 750

22 30 6 8 9 10

30 40 7.5 10 11 12.5

37 50 9 11 12.5 16

45 60 11 13 14 17

55 75 13 17 18 21

75 100 17 22 25 28

90 125 20 25 27 30

110 150 24 29 33 37

132 180 31 36 38 43

160 218 35 41 44 52

200 274 43 47 53 61

250 340 52 57 63 71

280 380 57 63 70 79

355 482 67 76 86 98

400 544 78 82 97 106

450 610 87 93 107 117

Obs. Pentru evitarea autoexercitaţiei puterea reactivă a bateriei de condensator trebuie

limitată la o valoare maximă Qc<0,9Io Un 3 (Io curentul absorbit de motor în gol).

Pentru anexele 4 şi 5 s-au utilizat date din bibliografia menţionată la capitolul 4, pct. E.

pe 102-86 normativ proiectarea si executarea instalatiilor de conexiuni si distributie cu tensiuni...

Documents