patogenitate si virulenta
DESCRIPTION
cTRANSCRIPT
12. 11. 2011
Aspecte negative/puncte slabe:
-capacitatea sălii de curs raportată la numărul de
studenți;
- faptul că nu faceţi prezenţa la curs.
Sugestii:
- introducerea prezenţei obligatorii la curs datorită
faptului că ar putea exista colegi care peste câţiva ani
o să regrete absenţa la cursurile Dumneavoastră
(se poate face prin bilete, sub supraveghere, fiecare
student lasă propriul bilet asistentului/profesorului).
Opinia unui student prezent la un curs precedent:
Curs
• Maxima zilei
• Cine pentru cine e patogen?
• Scurtă recapitulare
• Flora microbiană normală
• Patogenitate şi virulenţă
• Discuţii / Explicaţii
• Teme . . .
LP
• Analizarea rezultatelor cultivării
"Răul se face fără efort, firesc,
binele este întotdeauna produsul unei arte".
Charles Baudelaire
www.microbiologie.ro
http://health.groups.yahoo.com/group/cerc_microbiologie_UMF/message/14381
http://health.groups.yahoo.com/group/cerc_microbiologie_UMF/surveys?id=2760319
http://groups.yahoo.com/group/cerc_microbiologie_UMF/photos/album/318284240/pic
/list
http://health.groups.yahoo.com/group/cerc_microbiologie_UMF/database?method=rep
ortRows&tbl=8
Relaţii microorganism - gazdă
Patogenitate şi virulenţă
Relaţii microorganism-gazdă
Patogenitate şi virulenţă
• Primele interrelaţii şi mecanisme
• Flora microbiană normală
• Principalele relaţii stabilite
• Definiţii
• Mecanisme
• Factori de patogenitate bacterieni
• Bariere protective
Relaţii microorganism-gazdă• intra-uterin
• post-natal
• mecanisme utile
– interferenţă (nutrienţi)
– tropism (receptori)
– bacteriocine
– diferiţi metaboliţi (ex. AG)
– stimulare RI (MHC II) etc
ATENŢIE LA ANTIBIOTICE !
MAI ALES AB CU SPECTRU LARG !!!
Relaţii microorganism-gazdă
• Flora microbiană normală
– la nivelul tegumentar
stafilo alb, difteroizi aerobi, coliformi, stafilo auriu
– la nivel nazal
stafilo, streptococi, corynebacterii, pneumococi
– la nivel bucal şi faringian
coci şi bacili gram-pozitivi şi gram-negativi, aerobi şi
anaerobi (ex. 1 ml salivă = 100.000.000 bacterii)
Relaţii microorganism-gazdă
• Flora microbiană normală
– la nivelul tractului digestiv
ex. colon adult (enterobacterii / anaerobi : 1 / 100)
– la nivel vaginal
lactobacili, coci g+ g-, clostridii
Relaţii microorganism-gazdă
• Principalele inter-relaţii
– simbioză
– comensalism
– parazitism
Relaţii microorganism-gazdă• Principalele inter-relaţii
– simbiozăex. coliformi intestinali / lactobacili la nivel vaginal
– comensalism
echilibru instabil / microorganisme condiţionat patogene
– parazitism• obligatoriu (Mycobacterium leprae, Treponema
pallidum, Rickettsia spp.)
• facultativ (Clostridium spp., Salmonella spp.)
Patogenitate şi virulenţă
Patogenitate şi virulenţă
• definiţia patogenităţii
• definiţia virulenţei
– variabilitate ... ex. BCG
– cuantificare ... Ex. DL50
Patogenitate şi virulenţă
• Mecanisme
– multiplicare şi invazivitate
– multiplicare şi elaborare de toxine
– combinaţia acestor mecanisme
Patogenitate şi virulenţăMultiplicare şi invazivitate
• Factori SOMATICI care permit M & I
– adezine (pili, lectine, liganzi, glicocalix etc)
Distanţa faţă de
suprafaţă
Potenţialul
energetic
(+)
(-)
Minim secundar
Minim primar
ADSORBŢIE
“DOCKING”
Fenomen reversibil
Ulterior sunt implicate şi alte forţe
• covalente
• de hidrogen
• ionice
• hidrofobe
Distanţa faţă de
suprafaţă
Potenţialul
energetic
(+)
(-)
Minim secundar
Minim primar
Aderenţă
NOTA BENE
• Incizia şi drenajul REZOLVĂ
• atât problema MS
• cât şi problema MP
Aderenţa ar putea fi BLOCATĂ prin
• exces de receptori izolaţi
• tratament chimic / enzimatic specific
• anticorpi anti-receptor / anti-adezine
Odată aderat, microorganismul îşi
modifică caracterele de suprafaţă
• poate opri sinteza de adezine
• poate acoperi adezinele cu o “capsulă”
care va masca structurile antigenice şi
cele activatoare ale C'
• poate adsorbi proteine ale gazdei,
mascând determinanţii Ag şi structurile
activatoare ale C'
Pentru unele bacterii ataşarea reprezintă destinaţia
finală
• Vibrio cholerae
• unele tulpini de E. coli
• Bordetella pertussis etc
Pentru alte bacterii, ataşarea reprezintă doar o etapă,
urmând penetrarea tisulară şi / sau diseminarea
• Salmonella typhi
• Shigella dysenteriae
• Yersinia pestis etc
Patogenitate şi virulenţăMultiplicare şi invazivitate
• Factori SOMATICI care permit M & I
– capsula (proprietăţi anti-fagocitare + aderenţă)
• Klebsiella pneumoniae
• Streptococcus pneumoniae
• Bacillus anthracis etc
– antigenele de tip K
Patogenitate şi virulenţăMultiplicare şi invazivitate
• Factori SOMATICI care permit M & I
– Componente ale peretelui bacterian
• antigenul O la bacteriile gram negative
• antigenul Vi (ex. la Salmonella typhi)
• proteina M
• polizaharidul A etc
Patogenitate şi virulenţăMultiplicare şi invazivitate
• Factori SOLUBILI care permit M & I
• coagulaza liberă / legată
• leucocidina
• substanţe care cresc AMPc
• factori care cresc rezistenţa la enzimele lizozomale
Patogenitate şi virulenţăMultiplicare şi invazivitate
• Factori SOLUBILI care permit M & I
– Producerea de enzime litice• colagenaza, hialuronidaza, fibrinolizina
• lecitinaza
• proteaze ... etc
• hemolizine
Patogenitate şi virulenţăMultiplicare şi invazivitate
• Factori SOLUBILI care permit M & I
– Producerea unor substanţe care inhibă răspunsul
imun• IgA proteaza
• proteina A
• endotoxina etc
Patogenitatea a fost discutată / exemplificată alegând ca
exemplu SBHGA / rugați colegii care au participat la curs să vă
povestească ....
Patogenitate şi virulenţăMultiplicare şi toxinogeneză
• multiplicare la poarta de intrare
• alterări celulare şi distrucţii tisulare la distanţă
Exotoxinele
• elaborate în general de microbi gram-pozitivi
lizogenizaţi (ex. b. difteric, streptococ β HL de grup A)
• sau codificat plasmidic (Clostridium tetani, Bacillus
anthracis)
• dar şi de bacili gram-negativi
– prin mecanism cromozomial (V. cholerae, Bordetella
pertussis, Shigella shiga, Pseudomonas aeruginosa) sau
– sub control plasmidic (unele tulpini de E. coli)
Exotoxinele• structură proteică
• formate dintr-un domeniu B (bind) + o porţiune
enzimatică A (active)
• secretate în timpul vieţii germenilor
• difuzibile la distanţă
• toxicitate foarte mare
Anti-toxinele• toxinele au structură proteică
• sunt imunogene
• determină apariţia de anticorpi specifici (antitoxine)
• antitoxinele pot neutraliza in vitro sau in vivo
activitatea toxică prin cuplare specifică cu toxina
• rezultă seruri imune utile în seroterapia specifică
– ser antidifteric
– ser antitetanic etc
Anatoxinele• exotoxinele pot fi detoxifiate
– timp
– formol
– temperatură
• pierd puterea toxică, dar îşi menţin puterea imunogenă şi devin anatoxine
• anatoxinele = vaccinuri– ATPA (anatoxină tetanică purificată şi adsorbită)
– ADPA (anatoxină difterică purificată şi adsorbită)
– DT (anatoxină difterică şi tetanică)
– DTP (DT + corpi de Bordetella pertussis)
Endotoxinele (Antigenul O, LPZ)• evidenţiate la germenii gram negativi
• elaborate şi apoi incluse în peretele bacterian
• se pot elibera prin distrugerea acestor microorganisme
• au structură lipopolizaharidică
– acizi graşi
– lipid A
– lanţuri de polizaharide
Endotoxinele (Antigenul O, LPZ)• toxicitate mai redusă
• antigenicitate şi imunogenicitate mai redusă
• pot acţiona la mai multe nivele inducând apariţia
– Febrei
– Leucopeniei
– hiperpermeabilităţii vasculare
– hipotensiunii arteriale până la colaps etc
• şocul endotoxic ...
Apărarea organismului faţă de infecţii
• bariera anatomică cutaneo-mucoasă
• barierele de organ, ex. BHE
• ganglionii limfatici
• sistemul fagocitar
• sistemul complement
• citokinele
Apărarea organismului faţă de infecţii
• sistemul imun (umoral şi celular)
• alţi factori
• complexul major de histocompatibilitate (MHC)
• imunitatea de specie (naturală)
• factorii nutriţionali (vitamine, fier etc)
• factorii endocrini
• sistemul nervos central
1. Opinia despre cursuri
2. Opinia despre lucrările practice
3. Propuneri de îmbunătăţire
http://www.medicinist.com/2007/10/16/microbiologie/
Succes la fiziologie!