UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ SI URBANISM ‘’ION MINCU’’ Bucureşti DEPARTAMENTUL : PROIECTARE URBANA ŞI PEISAGISTICĂ / AN UNIVERSITAR 2013-2014 SECŢIA: ARHITECTURĂ

- ANUL 4, SEMESTRUL I (7)

Proiect de specialitate - Urbanism TEMATICĂ: PARTIU URBANISTIC

TEMĂ: Model de dezvoltare estul Bucureştiului – zona Faur 30 ore (6săptămâni x 5 ore/săptămână) – 19 noiembrie – 7 ianuarie

I. SCOPUL PROIECTULUI / OBIECTIVE GENERALE Studiul de PARTIU URBANISTIC are drept scop organizarea şi configurarea funcţională şi spaţial-volumetrică a unei

zone urbane ample. Intervenţia trebuie să urmărească creşterea coerenţei urbanistice şi a calităţii vieţii locuitorilor

motiv pentru care ea nu poate fi independentă de contextul său ci trebuie plasată într-un cadru mai larg, cel al estului

Bucureştiului. Gradul crescut de complexitate al proiectului necesită reluarea şi aplicarea unor noţiuni şi principii

parcurse în timpul cursurilor de specialitate (doctrine urbanistice, structură urbană, tehnica proiectării urbane, analiză

morfo-tipologică urbană) şi al proiectelor de specialitate, dar şi o capacitate crescută analitică şi de abstractizare.

II. PROBLEMATICA Dezvoltarea din ultimii ani a Bucureştiului este marcată de o dualitate contrastantă; dezvoltare extensivă, prin

urbanizarea zonelor limitrofe, şi intensivă prin construirea unor zone cu atractivitate sporită în cadrul oraşului. Pe de

altă parte, intervenţii ample din perioada comunistă intră într-un proces amplu de declin în care proprietăţile sunt

fărâmiţate progresiv şi clădirile sunt părăsite sau convertite în diverse funcţiuni economice care se dovedesc doar

parţial rentabile. Valoarea acestor terenuri rezidă tocmai în faptul că ele deţin o poziţionare favorabilă în oraş, nu

departe de centrul acestuia, şi o interventie asupra lor poate ajuta atât la recompunerea ţesutului urban înconjurător

cât şi la o afirmare a zonei în sine ca zonă cu importanţă sporită, capabilă să susţină dezvoltarea Capitalei.

III. PREZENTAREA ZONEI DESTINATĂ STUDIULUI Terenul supus studiului este constituit parţial de fosta fabrică Faur şi parţial de alte terenuri învecinate, în prezent

ocupate de construcţii de diferite tipuri în general industriale, terenuri libere, circulaţii şi alte funcţiuni, cumulând o

suprafaţă de cca 230 ha şi este situat în estul Capitalei în sectorul 3. Principalele artere care irigă zona de studiu sunt

Bd.Basarabia, Sos. Gării Căţelu, Bd. 1 Decembie 1918.

Vecinătăţile terenului studiat sunt:

- Spre nord : ansamblu comercial Cora, parcul Sticlăriei, fabrica Antilopa, zonă rezidenţială

- Spre est – zona rezidenţială, cale ferată

- Spre sud – zonă locuinţe colective, terenuri libere, terenuri industriale

- Spre vest – zonă locuinţe colective, terenuri libere, diverse funcţiuni complementare locuirii

În zonă se află staţii de transport în comun, staţii de metrou şi cale ferată în prezent doar parţial interoperabilă.

În ultimii ani zona a fost supusă unei transformări lente, dinspre domeniul privat, care a dus la consumarea treptată a

unor resurse de teren adiacente sau în vecinătatea sitului de studiu. Cu toate că în Planul Urbanistic General al

municipiului Bucureşti terenul a fost conceput parţial ca zonă de producţie, parţial zonă de tip pol important al oraşului,

nereuşita altor zone din oraş de a deveni adevăraţi poli urbani (şi prin aceasta nevoia unei reconsiderări a acestor

zone) a făcut ca situl să fie re-evaluat şi identificat în Conceptul Strategic Bucureşti 2035, actualmente în desfăşurare,

drept o zonă importantă, de tip pol urban, a oraşului.

IV. ELEMENTE OBLIGATORII DE TEMĂ

Partea I – 1 săptămână – fundamentare

Proiectul va cuprinde o primă fază de analiză a contextului în care vor fi identificate şi comentate cel puţin: elemente

majore definitorii, insule urbane cu tipologii caracteristice, specializarea funcţională, tipuri de relaţii, noduri importante,

funcţiuni caracteristice. Scopul acestei faze este înţelegerea contextului în care se înscrie zona de studiu şi a vocaţiei

acesteia.

Partea II – 4 săptămâni - propunere

Studiul îşi propune organizarea zonei de studiu la nivel de PARTIU URBANISTIC - elemente de PLAN URBANISTIC

GENERAL (PUG) stabilind caracteristicile dominante şi definitorii, zonificarea funcţională, rezolvarea relaţiilor cu

contextul dar şi în interiorul zonei studiate, nodurile importante, etc.

Pentru asigurarea unei coerenţe a propunerii în interiorul zonei studiate se vor păstra între 10% şi 20% din

elementele construite sau funcţiunile existente putându-se păstra elemente grupate sau împrăştiate

considerate relevante pentru zonă.

Propunerea va cuprinde:

- zonă mixtă (posibil înălţime mare) – max 30% cuprinzând birouri, servicii publice, din care dotări (comerţ,

cultură, învăţământ) 25-30 %; activităţi de producţie (10-15%) care vor putea fi dispersate sau grupate în

nuclee de activităţi.

- zonă locuinţe – max 40% - colective (P+4 – P+9), locuinţe joase de tip urban (P+1 – P+2)

- zonă circulaţii – max 15%

- zonă echipare edilitară – max. 5%

- zonă verde - max 30% (cuprinzând atât zone aferente funcţiunilor mari propuse cât şi zone ample de tip parc

urban)

- alte tipuri de zonă pot fi discutate cu îndrumătorii de atelier

Urmărindu-se aprofundarea ideii de ansamblu exprimată de partiu, configuraţia spaţial-volumetrică va urmări

diferenţierea cadrului urban arhitectural, în raport cu importanţa străzii, precum şi diferenţierea cât mai clară între

spaţiile de folosinţă publică şi cele de folosinţă colectivă restrânsă sau individuală.

Dezvoltarea noului (noilor) centru (centre) de interes va avea în vedere o configuraţie spaţială corespunzătoare cu

rezolvarea de ansamblu, centrele de interes fiind dispuse potrivit principiului structural adaptat.

Pentru propunere se va ţine cont de următoarele principii:

1. conectivitate

- racordarea corectă a zonei la zona învecinată prin asigurarea unor distanţe de protecţie, acolo unde este

cazul, sau a unor articulări corecte la ţesuturile de locuinţe existente.

- dispunerea corectă a circulaţiilor interne în raport cu circulaţiile existente şi propuse

- organizarea unei trame stradale interne care să fie funcţională şi care să permită extinderi viitoare în zonele

critice

- situarea corectă în raport cu accesul la staţiile de metrou, cf şi transport în comun

- prevederea unei(or) linii de transport în comun şi piste pentru circulaţii alternative care să asigure legături cu

zonele adiacente.

- asigurarea unor legături verzi în interiorul şi spre exteriorul sitului

2. reprezentativitate

- atingerea unui grad de vizibilitate crescută prin prevederea unor funcţiuni cu importanţă zonală sau municipală

sau cu raritate mare

- asigurarea unui caracter distinctiv al structurii urbane propuse prin particularizarea acesteia în raport cu zonele

adiacente şi în raport cu oraşul

- asigurarea unei imagini urbane coerente şi reprezentative (se pot propune accente de înălţime sau dominante)

3. complementaritate

- raportarea corectă la funcţiunile majore din zonele adiacente prin urmărirea unei corecte relaţionări între

acestea şi spaţializarea profilului funcţional propus

4. mixitate

- încurajarea mixităţii funcţionale prin organizarea eficientă a funcţiunilor pe orizontală şi pe verticală

- încurajarea mixităţii sociale prin distribuţia funcţiunilor şi densităţilor de ocupare a terenului

5. diversitate şi urbanitate

- diversitate volumetrică şi morfologică prin variaţii ale tramei stradale şi prin conceperea insulelor construite

după principii clare şi particularizate

- încurajarea unei vieţi urbane active prin propunerea zonelor de socializare dar şi prin asigurarea dinamismului

ţesuturilor propuse

6. durabilitate / sustenabilitate

- limitarea impactului asupra mediului prin organizarea inteligentă a zonelor de activităţi

- susţinerea unei „urbanizări pasive” prin corecta dispunere a străzilor şi clădirilor în raport cu condiţiile topo-

climatice

- utilizarea eficientă a terenului prin ponderea corectă a zonelor dens construite şi a celor mai puţin dens

construite

- privilegierea modurilor alternative de deplasare (biciclete, role) dar şi a transportului în comun

- asigurarea biodiversităţii prin vegetalizarea puternică a unor zone pentru ameliorarea micro-climatului

Posibilităţile de folosire a terenului studiat, sunt suficient de largi pentru a permite multiple variante, urmărindu-se

amplasarea raţională a tuturor funcţiunilor şi definirea echipamentelor necesare

Urmărindu-se aplicarea metodologiei specifice privind organizarea teritoriului aferent, se vor avea în vedere, înafara

acestor cerinţe de temă şi principiile structurale referitoare la funcţionalitatea şi configuraţia volumetrică a acestei zone

(ierarhizări, concentrări, puneri în valoare).

Partea III – 1 săptămână - detaliere

- detalierea unei subzone care se va alege împreună cu îndrumătorii de atelier cu suprafaţă de maximum 10% din

suprafaţa zonei de studiu în care se vor aplica principiille propuse la partea II prin propunerea unei variante de

construire la scara 1:500.

V. CERINTE : 1. format A2 individual (un format per student) care va cuprinde:

- analiză critică a contextului constând în scheme, explicaţii, text, etc.

- detalierea unei subzone

- elemente suport ale soluţiei: scheme structurale, diagrame, planuri, indicatori şi indici, scheme explicative,

text, crochiuri, etc pentru ilustrarea şi înţelegerea demersului şi a propunerii făcute

2. format A2 în echipă

- schemă de ansamblu (concept spaţial) – scară la alegere: Va pune în evidenţă atitudinea propunerii,

articularea cu zonele adiacente şi principiile de organizare internă a terenului studiat.

- plan configurativ-spaţial la scara dată pe planul suport. Planul de structură trebuie să ilustreze structura

urbană de ansamblu; diversitatea cartierelor, spaţii verzi şi parcuri, funcţiuni specifice, plan de circulaţii şi va pune în

evidenţă compacitatea, diversitatea funcţional-configurativă, elemente particulare (accente de înălţime, terenuri cu

destinaţii rare). Va cuprinde de asemenea şi un bilanţ teritorial al propunerii, dar şi informaţii cu privire la POT, CUT,

Rh. Planşa se va realiza obligatoriu pe planul de bază pus la dispoziţie de prezenta temă. In cazul redactării pe

calculator, planul de bază va trebui sa apară în mod obligatoriu ca suport al propunerii făcute.

VI. CONDIŢII DE REDACTARE, PREDARE ŞI NOTARE Proiectul se va redacta în echipe de 2 studenti din aceeaşi grupă (în cazul în care grupa are un număr impar de studenţi se va accepta o singură echipă formată din 3 persoane). Redactarea proiectului se va realiza obligatoriu pe planul suport, pe minim 3 formate A2 (420/594) / echipă, pe hârtie. Reprezentarea se va face obligatoriu color, într-o tehnică la alegere. Proiectul se va preda pe DVD pentru întreaga echipă la sfîrşitul proiectului. Nota finală a proiectului, va fi compusă din MEDIA ponderată, cu rotunjire finală a următoarelor note:

activitate la atelier – 10% partea I – analiză - 25% partea II – partiu - 50% partea III – detaliu - 15%

Criterii de evaluare:

- înţelegerea, identificarea şi reprezentarea elementelor de context şi vocaţie a zonei

- rezolvarea partiului urbanistic la nivelul structurii urbane funcţionale şi structurii urbane configurativ-spaţiale şi

concordanţa lor

- argumentarea şi susţinerea propunerii făcute printr-o demonstraţie care să exprime şi să argumenteze

suprapunerea diferitelor texturi de elemente de viaţă urbană, împreună cu materializarea structurii spaţiale

propuse, cu referire la conceptele de textură urbană, stare de potenţială funcţionalitate, densitate a

elementelor de viaţă urbană, zonificare, vecinătate, ambianţă, caracter, integrare urbană; din demonstraţie

trebuie să rezulte relaţia partiu urbanistic – rezolvare de detaliu (susţinută prin scheme structurale, diagrame,

planuri, indicatori şi indici, scheme explicative, text, crochiuri, etc.)

Modul concret de evaluare a activităţii pe parcurs, este la latitudinea cadrului didactic îndrumător şi va fi comunicat în prima şedinţă la atelier.

VII. CALENDARUL PROIECTULUI

18 noi – 23 noi 25 noi – 01 dec 02 dec – 07 dec 09 dec – 14 dec 16 dec – 21 dec 4 ian - 9 ian

19 noi 26 noi 03 dec 10 dec 17 dec 7 ian

Lansare temă Corectură analiză

Corectură analiză si

propunere partiu

Corectură propunere partiu

Corectură propunere partiu

Corectură propunere partiu

și detaliu

ÎNTOCMIT: asist.urb.Mihai Alexandru

VIII. BIBLIOGRAFIE:

Bibliografia aferentă cursului de Structuri Urbane (titlurile se găsesc în fişierul uploadat pe grupul yahoo „Asandu”)

Tabel indicatori urbanistici : http://pmb.ro/servicii/urbanism/pug/docs/tabel_2001.pdf

Regulamentul General de Urbanism – HG 525 / 1996:

http://www.arh.upt.ro/upload/resurse/161/04_VII_REGULAMENTUL_GENERAL_DE_URBANISM2.pdf

OUG 7/2011 , modificare la 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul:

http://www.legalis.ro/2011/02/16/oug-72011-produce-modificari-si-completari-importante-in-legea-nr-350-2001-privind-

amenajarea-teritoriului-si-urbanismul/

Farr, Douglas: Sustainable Urbanism: Urban Design With Nature, Wiley , 2007

Charlot-Valdieu, Catherine si Outrequin, Philippe: L’urbanisme durable : concevoir un éco quartier , Le Moniteur,

2009.

Lefevre, Pierre. Sabard, Michel, Les Ecoquartiers, Editions Apogée , 2009.

CABE: Better Neighborhoods: Making higher densities work - online URL: http://www.urbed.com/cgi-

bin/get_binary_doc_object.cgi?doc_id=236&fname=extra_pdf_1.pdf

CABE: Greenwich Millennium Village online URL:

http://webarchive.nationalarchives.gov.uk/20110118095356/http:/www.cabe.org.uk/case-studies/greenwich-

millennium-village

LEED for Neighborhood Development: online URL:

http://www.leedhomes.org/DisplayPage.aspx?CMSPageID=148

IX. ANEXE GLOSAR DE TERMENI

PARTIU URBANISTIC Reprezinta coroborarea modelului functional cu modelul spatial, generand un model global al structurii urbane. Partiul urbanistic nu reprezinta un plan (desi este reprezentat la scara) ci o reductie sau o virtuala reductie a unui plan, respectiv a unui posibil plan. Cuprinzand esentialul acestuia, adica elemente componente (marime, natura, ocupare, spatiu) relatii si disponibilitati de dezvoltare, partiul urbanistic prezinta urmatoarele caracteristici globale: 1 - constituie punctul final al analizei structural-functionale 2 - constituie punct de plecare in procesul de realizare completa 3 - este un produs dialectic al cercetarii, evidentiindu-se prin coerenta sa, considerand obiectivul cercetat nu disparat, pe elemente, ci global, ca structura 4 - este un instrument de lucru flexibil, putand fi utilizat ca baza de optimizare in raport cu intrarea sau iesirea unor nevoi, asigurand astfel corecta incadrare a planului (ca model global) in mediu

Partiul urbanistic se defineste astfel ca exprimare a unui model global de organizare a unui teritoriu urban, precizand localizarea functiunilor, ocuparea si utilizarea terenului conform premiselor sale de dezvoltare, atat in planul cadrului natural cat si in planul cadrului social-economic si estetic.

STRUCTURA URBANA FUNCTIONALA ansamblu de relatii ce se stabilesc intre elementele de viata urbana (activitati), relatii ce au o serie de proprietati ce se exercita ca functiuni

STRUCTURA URBANA SPATIALA se constituie ca fiind in parte exprimarea fizica a structurii functionale, desemnand prin cealalta parte a sa o exprimare fizica a contextului social-uman in care ea se constituie

STRUCTURA URBANA este constituita din totalitatea relatiilor ce se stabilesc in teritoriul urban, intre elementele constitutive ale organismului urban: functionale, psiho-sociale si fizic-spatiale, concretizate in diferite forme de manifestare si in raport cu mediul natural, prin integrarea structurii functionale cu structura spatiala

FUNCTIONALITATE capacitatea structurii unui organismansamblu urban de a satisface la un anumit moment un complex de nevoi de existenta

VIATA URBANA ansamblu de elemente morfologice reprezentand totalitatea de activitati urbane localizate

TEXTURA URBANA (texturi de elemente de viata urbana) - subsistem de elemente de viata urbana capabile de a raspunde unei cerinte functionale Analiza structurii functionale se poate cunoaste/determina prin analiza morfologica sau prezumate a texturilor de elemente de viata urbana, ceea ce inseamna descompunerea lor mentala. Actiunile urbane de (re) structurare trebuiesc intelese ca eforturi de (re) ordonare in texturi a elementelor de viata urbana

STARE DE POTENTIALA FUNCTIONALITATE

stare ce este reliefata prin descompunerea morfologica a texturii urbane, constatata in raport cu o anumita nevoie si cu un anumit moment in evolutia sa. In momentul analizei starea de potentiala functionalitate se suprapune si este influentata de starea de efectiva functionalitate, marcand o functionalitate constructiva sau o functionalitate distructiva, dupa cum ea poarta amprenta unei ultime enfunctii sau disfunctii care a actionat in sistem

Caracterul unei zone se defineste calitativ prin categoriile de texturi pe care le cuprinde si cantitativ prin textura cu cea mai mare valoare de utilizare a teritoriului, valoare raportata la indicatorii medii pe oras

Ambianta urbana produs variabil in timp si spatiu, initiat prin coroborarea naturala sau constienta a texturilor de elemente, in cadrul structurii urbane

Zona o parte din teritoriul unui oras se constituie ca zona atunci cand in functionalitatea sa se poate constata un anumit caracter unitar (a nu se intelege in mod neaparat un acelasi tip de activitate) activ in raport cu ambianta. Aceasta implica doua aspecte: (1) legarea caracterului unitar nu numai de felul elementelor care sunt in zona; ci si de functionalitatea acestora si (2) aspectul social al zonificarii

Vecinatate (a mai multor activitati/elemente de viata urbana) - stare in teritoriu care trebuie privita in doua sensuri si anume: (1) in sensul unei asocieri nu a functiilor urbane in

sine, ci a elementelor de viata urbana (2) in sensul unei disocieri relative a activitatilor in raport cu anumite caracteristici proprii la nivelul structurii urbane respective

Zonificare mijloc de structurare intr-o coerenta multifunctionala a organismului urban

RESPONSABIL PROIECT: asist.urb. Mihai Alexandru ÎNTOCMIT: asist.urb.Mihai Alexandru

SEF DEPARTAMENT PROIECTARE URBANA ŞI PEISAGISTICA conf.de.arh.Cerasella Crăciun PRODECAN FACULTATEA DE URBANISM: prof. dr. arh. Cerasella Crăciun

DECAN FACULTATEA DE URBANISM: conf. dr. arh.Tiberiu Florescu