partida de ceai de la boston

8/12/2019 Partida de Ceai de La Boston

1/7

1

PARTIDA DE CEAI DE LA BOSTONDECLARATIA DE INDEPENDENTA

Declansarea conflictului

Ruptura definitiva dintre coloniile americane si metropola s-a produs in momein care Parlamentul londonez a introdus noi taxe si restrictii comerciale, in ciudaopozitiei coloniilor. Decizia fatala a fost luata in 1773, cand colonistilor li se cere scumpere ceai numai de la Compania Indiilor Orientale si sa plateasca o mica taxadirecta asupra vanzarilor de ceai in America. Asa s-a ajuns la Partida de ceai de laBoston din 16 decembrie 1773, cand un grup de oameni deghizati in indieni au aruin apele oceanului incarcatura de ceai de pe trei vase englezesti. In consecinta, porBoston a fost inchis de englezi, iar populatia obligata la intretinerea trupelor engle

Descrierea de mai jos e cuprins ntr -o scrisoare din 18 decembrie 1773, trimis dJohn Andrews, negustor din Boston, confratelui su William Barell din Philadelph Traducerea s-a fcut dup textul publicat de Henry Steele Commager i Bichard B.Morris, The Spirit of 'Seventy Six. The Story of the American Revolution as told bParticipants, ed. II, New York, Evanston and London, Harper & Row, [1967], p. 3 4.

O descriere a "Partidei de ceai" de la Boston- 16 decembrie 1773 -

Indignati de mentinerea de catre guvernul englez a unei taxe - considerata de ei ile

asupra ceaiului, colonistii hotarsera boicotarea acestui articol. Sosind n portul Botrei corabii ale Companiei Indiilor Orientale, ncarcate cu ceai, un grup de cetatenitravestiti n indieni s-au urcat la bordul acestora si au aruncat n mare ntreagancarcatura [342 de lazi]. Drept represalii, guvernul englez a .decretat nchiderea portului si trimiterea de trupe la Boston, pna la achitarea de catre oraseni a uneidespagubiri complete. Aceste masuri au determinat o miscare generala de solidaritcolonistilor cu orasul persecutat, ajungndu-se treptat la incidente care vor aprindeflacara razboiului de eliberare.

De acesta data, reactia colonistilor a fost mai ferma. In anul 1774, un prim conal reprezentantilor celor 13 colonii a avut loc la Philadelphia, decizandu-se boicot produselor englezesti si respingerea autoritatii Parlamentului de la Londra.

Rezolutia adoptata are la baza ,,legile eterne ale naturii" si principiile ,,Constituengleze" care garantau ,,viata, libertatea, proprietatea". Se arata ca stramosii lor ca parasit Anglia pentru a intemeia coloniile, nu au renuntat niciodata la drepturile pele aveau odinioara in interiorul regatului Angliei. Prin descendentii lor de astazi, ei propriile adunari provinciale, intrucat nu sunt reprezentanti in Parlamentul de la L


2/7

2

In concluzie, documentul adoptat in cadrul primului Congres de la Philadelphiasintetizeaza conceptia politica a americanilor, intr-o prima faza a conflictului cumetropola. Documentul constituia o posibila baza de negociere cu Anglia, in limite prevederilor constitutionale.

Cu prilejul acestui Congres continental, s-a constituit si primul guvern central va coordona efortul politic si militar in favoarea independentei. Imediat dupa congcolonistii au inceput sa se inarmeze, iar in anul urmator vor avea loc primele ciocnmilitare.

Declaraie i rezoluie a Primului Congres Continental American 14 octombrie 1774

Acest act cu care i-a ncheiat lucrrile primul congres continental al celor 13 state-colonii [Philadelphia, 5 septembrie 14 octombrie 1774] sintetizeaz concepiile politice ale reprezentanilor burgheziei americane, n prima faz a conflictului cu

metropola. E o declaraie de principii enunat cu intenia, subneleas, de a consti baz de discuii pentru conciliere. A fost redactat de John Adams, viitorul succesor allui George Washington la preedinia Statelor Unite, om politic cu inclinaiiconservatoare.Textul s-a tradus dup Commager -Morris, op. cit., p. 57 58.

Locuitorii coloniilor engleze din America de Nord, n temeiul legilor eterne ale natal principiilor constituiei engleze i al diferitelor charte i statute, au urmtoareledrepturi :1. Snt ndreptii la via, libertate i proprietate i niciodat n-au cedat, nfavoarea niciunei puteri suverane, dreptul de a dispune devreuna din acestea, frconsimmntul lor. 2. Strmoii notri, care au ntemeiat din prima dat aceste colonii, erau, la datemigrrii lor din ara mam, prtai la toate drepturile, libertile i imunitile unsupui nscui liberi nuntrul regatului Angliei.3. Prin emigraia lor, ei n nici un chip n-au renunat la nici unul, n-au cedat i n-au pierdut vreunul din aceste drepturi, ci au fost atunci, la fel ca descendenii lor astzndreptii s exercite toate acele drepturi i s se bucure de ele, aa precum

circumstanele locale, ct i altele, i fac n msur s le exercite i s se bucure de 4. Fundamentul libertilor engleze i al oricrui guvern liber este dreptul popode a participa la adunarea sa legislativ ; ntruct colonitii englezi nu snt reprezentntr-nsa, iar datorit circumstanelor locale, ct i altora, ei nu pot fi reprezentai chip potrivit n parlamentul britanic, urmeaz de aci c snt ndreptii la liber iexclusiv putere legislativ n cadrul diverselor lor adunri provinciale, singureleorganisme n care dreptul lor de reprezentare poate fi realizat. Aceast prerogati


3/7

3

refer la toate cazurile de impunere fiscal i de politic intern, fiind subordonatnumai veto-ului suveranului, n felul n care acesta a fost folosit i aplicat pn acum

Razboiul pentru independenta

Declaratia de Independenta Infiriparea ideii independentei in mintile americanilor se produce prin publicar brosurii a lui Thomas Paine intitulata ,,Bunul simt" in care ataca institutia Coroane

engleze, unica legatura a coloniilor cu metropola.In primavara anului 1775, criza politica devine tot mai evidenta. In fiecare din

13 colonii se formeaza organizatii revolutionare si militii inarmate, iar Samuel AdJohn Hancock devin lideri ai rebelilor. Se cristalizeaza perspectiva formarii unei namericane unite. In acest context se produc primele ciocniri armate intre colonisti armata engleza. Prima batalie importanta dintre colonisti si metropola a avut loc laBunker Hill, in 1775, incheiata cu victoria englezilor.

Ideea a inceput sa prinda contur cu ocazia celui de-al doilea Congres de laPhiladelphia, din 4 iulie 1776, cand se adopta Declaratia de Independenta. RedactaThomas Jefferson are la baza principiile iluministe. Contine ideea ca regele Anglieincalcat pactul social (guvernarea), ce trebuie sa asigure apararea drepturilor cetateviata, libertatea si nazuinta spre fericire. Deoarece regele a incalcat pactul social, edatoria poporului sa inlature guvernarea devenita tiranica.

Declaraia de independen a Statelor Unite ale Americii 4 iulie 1776

Pentru Thomas Jefferson, principalul autor, redactarea Declaraiei de independconstituie un meritat titlu de glorie. Rareori n istoria gndirii politice au putut fiexprimate mai clar, mai concis, mai sobru, ideile naintate ale unui veac, valabile, esena lor, atta vreme ct va exista societate uman organizat i civilizat. Reproducem preambulul Declaraiei, partea ei cea mai valoroas, n care snt enun principiile constituionalismului, ale dreptului popoarelor la libertate i independenlumina teoriei drepturilor naturale i a contractului social. Restul Declaraiei cuprinenumerarea detaliat a actelor prin care stpnirea britanic a contravenit drepturillibertilor supuilor si din coloniile americane.

Declaraia e semnat de John Hancock, n calitate de preedinte al Congresulu

continental de la Philadelphia i de 55 de reprezentani din partea celor 13 state-colonii, printre care : Samuel i John Adams pentru Massachusetts, Thomas Jefferson pentVirginia, Benjamin Franklin pentru Pennsylvania . a. A fost reprodus n attea publicaii nct e de prisos s indicm o surs pentrutraducerea de fa.


4/7


5/7

5

Se recunoastea autoritatea federala in politica externa, aparare, legislatia de intgeneral.

S-au adus amendamente la Constitutie, ca de pilda inscrierea principiuluidrepturilor si libertatilor cetatenesti, care includea garantii impotriva privarii abuzilibertate, dreptul la asistenta juridica, libertatea presei, alegerile libere, dreptul deadunare, de petitie, interziceau acordarea de titluri nobiliare, de onoruri ereditare s privilegii exclusive. Desi amendata de mai multe ori de-a lungul timpului, Constitude la 1787 este in vigoare si astazi.

La inceput, noul stat a intampinat mari greutati. Tanara natiune americana incesa se regrupeze sub un drapel unic si sa isi cinsteasca totodata eroii razboiului. GeoWashington a devenit primul presedinte al S.U.A. Cucerirea vestului salbatic va abenergiile si va da putere noului stat, singura problema nerezolvata a ramas sclavianegrilor.

Pana in zilele noastre, sistemul democratic din S.U.A. a constituit un model pemajoritatea tarilor lumii.


6/7

6

Declanarea conflictului

Ruptura definitiv dintre coloniile americane i metropol s-a produs n momentul ncare Parlamentul londonez a introdus noi taxe i restricii comerciale, n ciuda opocoloniilor. Decizia fatal a fost luat n 1773, cnd colonitilor li se cere s cumperceai numai de la Compania Indiilor Orientale i s plteasc o mic tax direct asvnzrilor de ceai n America. Aa s-a ajuns la Partida de ceai de la Boston din 16decembrie 1773, cnd un grup de oameni deghizai n indieni au aruncat n apeleoceanului ncrctura de ceai de pe trei vase englezeti. n consecin, portul Bostofost nchis de englezi, iar populaia obligat la ntreinerea trupelor engleze.

De acest dat, reacia colonitilor a fost mai ferm. n anul 1774, un prim congresreprezentanilor celor 13 colonii a avut loc la Philadelphia, decizndu-se boicotarea produselor englezeti i respingerea autoritii Parlamentului de la Londra.

Rezoluia adoptat are la baz ,,legile eterne ale naturii" i principiile ,,Constituieiengleze" care garantau ,,viaa, libertatea, proprietatea". Se arat c strmoii lor ca prsit Anglia pentru a ntemeia coloniile, nu au renunat niciodat la drepturile pe

le aveau odinioar n interiorul regatului Angliei. Prin descendenii lor de astzi, ei propriile adunri provinciale, ntruct nu sunt reprezentani n Parlamentul de la Ln concluzie, documentul adoptat n cadrul primului Congres de la Philadelphiasintetizeaz concepia politic a americanilor, ntr -o prim faz a conflictului cumetropola. Documentul constituia o posibil baz de negociere cu Anglia, n limite prevederilor constituionale.

Cu prilejul acestui Congres continental, s-a constituit i primul guvern central care vacoordona efortul politic i militar n favoarea independenei. Imediat dup congrescolonitii au nceput s se narmeze, iar n anul urmtor vor avea loc primele ciocnirimilitare.Boston Tea Party (Ceaiul de la Boston) a fost un act de protest politic al coloni tilor americani mpotriva Marii Britanii. A avut loc la data de 16 decembrie 1773 i este considerat un act precursor al Rzboiului de Independen al StatelorUnite.

Revolta coloni tilor n portul din Boston, Massachusettss-a nscut ca urmare a adoptrii de ctre Marea Britanie n 177a a-numitei Legi a ceaiului, care impozita importul de ceai. Coloni tii protestau mpotriva acestei legi, pentru c
http://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Britaniehttp://ro.wikipedia.org/wiki/16_decembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1773http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboiul_de_Independen%C8%9B%C4%83_al_Statelor_Unite_ale_Americiihttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboiul_de_Independen%C8%9B%C4%83_al_Statelor_Unite_ale_Americiihttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboiul_de_Independen%C8%9B%C4%83_al_Statelor_Unite_ale_Americiihttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboiul_de_Independen%C8%9B%C4%83_al_Statelor_Unite_ale_Americiihttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboiul_de_Independen%C8%9B%C4%83_al_Statelor_Unite_ale_Americiihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bostonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Massachusettshttp://ro.wikipedia.org/wiki/Massachusettshttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bostonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboiul_de_Independen%C8%9B%C4%83_al_Statelor_Unite_ale_Americiihttp://ro.wikipedia.org/wiki/1773http://ro.wikipedia.org/wiki/16_decembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Britanie


7/7

7

considerau c violeaz dreptul lor ca englezi: "No taxation without representation," (aproximativ, Nu impozitului,avem reprezentan i (politici)!).

Protestatari mpiedicaser n alte trei colonii descrcarea ceaiului de import impozitat, dar n Bostonguvernatorul ThomasHutchinson a refuzat s permit chiar i trimiterea ceaiului napoi n Marea Britanie. Un grup de protestatari au aruncacele 342 de lzi cu ceai n mare.

Parlamentul britanica rspuns prin nchiderea comer ului din Boston.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Bostonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Parlamentul_britanichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Parlamentul_britanichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Boston

partida de ceai de la boston

Documents