partea i : contextulctt.ro/wp-content/uploads/2013/12/pas_ctt_2018-2.doc · web viewezvoltarea...

COLEGIUL TEHNIC TURDA PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII

Partea I : ContextulI.1 FORMULAREA SCOPULUII.1.1 Viziunea :

Viziunea scolii este de promovarea valorii în mod explicit şi eficient prin obiective clare , programe şi activităţi utilizând mijloacele adecvate şi armonizând toţi factorii implicaţi în educaţie pentru ca elevii să-şi atingă potenţialul maxim ca indivizi şi membrii ai societăţii.

I.1.2 Misiunea : În vederea atingerii viziunii enunţate, şcoala este văzută ca centru de resurse şi servicii

educaţionale pentru comunitate, de unde misiunea şcolii este:Să asigurăm de oportunităţi pentru acumularea de cunoştinţe şi dezvoltarea de abilităţi care să permită elevilor adaptarea autonomă la o comunitate în continuă schimbare.Să creăm cadrul în care elevii sunt încurajaţi să se responsabilizeze şi să-şi dezvolte competenţe de analiză sinteză şi transfer a cunoştinţelor şi deprinderilor în situaţii contextuale noi.Să încurajăm elevii în dezvoltarea valorilor morale, a spiritului de echipă, care privesc o conduită personală, responsabilă, tolerantă, grijă şi atenţie faţă de ceilalţi, faţă de familie şi comunitateSă găsim cele mai adecvate forme, metode, procedee pentru valorificarea potenţialului tehnico-aplicativ, în vederea educării elevilor în spiritul recunoaşterii şi preţuirii propriilor realizări pe plan şcolar şi exterior.Să formăm, diversificăm şi adâncim pregătirea tehnică în general, cea de specialitate în special pentru atingerea performanţei şi excelenţei specifice dimensiunilor europene.

1

Colegiul Tehnic TurdaColegiul Tehnic TurdaSCOPSCOP

* pregăteşte cei mai buni electronisti din oraş, judeţ, ţară, răspunzând cerinţelor învăţământului PROFESIONAL şi TEHNIC şi solicitărilor pieţei muncii

pregăteşte elevii să devină cetăţeni responsabili faţă de ei şi faţă de comunitate

educă elevii în spiritul RESPECTULUI şi TOLERANŢEI faţă de opinia oamenilor care gândesc,acţionează sau arată în mod diferit şi sunt defavorozaţi fizic şi/sau social

dezvoltă priceperi ce permit elevilor să se integreze profesional şi social, prinformarea de COMPETENŢE PROFESIONALE şi SOCIALE

dezvoltă priceperi de lectură, de scris, de vorbit şi de ascultat, abilităţi deCOMUNICARE

îndrumă elevii pentru a deveni buni gospodari ai resurselor personale, financiare,materiale, spirituale

îi învaţă pe elevi cum să-şi protejeze propria sănătate şi siguranţa persoanei îi ajută pe elevi să înţeleagă şi să practice PRINCIPIILE DEMOCRAŢIEI, TOLERANŢEI ŞI EGALITAŢII în comunitate

îi învaţă pe elevi să aprecieze cultura, frumosul şi binele şi să discearnă adevăratele valori, îi învaţă pe elevi cum trebuie respectate, apărate şi promovate adevăratele valori naţionale şi europene


I.2 PROFILUL PREZENT AL COLEGIULUI

In Piaţa Basarabia, din zona zis nouă a oraşului Turda, pe lângă fortificaţia stranie a vechii biserici reformate fusiforme, în stil gotic, cu arcade ogivale şi nervuri specifice secolului XIV , se află şi complexul de clădiri al actualului Colegiu Tehnic, descendentul direct al vechii şcoli de meşteri sticlari din Turda. Ascunsă după arcada generoasă a intrării tipic ardelene, şcoala cu clădiri dispuse în careu, despărţite de o curte-parc generoasă şi cochetă, funcţionează cu două profiluri, şase domenii şi a fost implicată până la această dată în 3 proiecte Phare, 2 Comenius, 1 Grundtvig si diferite alte proiecte europene. La acest liceu învaţă astăzi 800 de elevi, iar aria curriculară tehnologii are în componenţă un număr de 32 de cadre didactice, dintre care 16 ingineri, 5 economişti, 3 informaticieni, precum şi 8 maiştri instructori. Alături de aceştia, profesorii ariilor aparţinând culturii generale promovează activităţi educaţionale, didactice apreciate de copii şi părinţi.

Începând cu 1998, cele 3 proiecte Phare au efecte incredibile atât pentru colegiu, elevi, cât şi pentru cadrele didactice. Rezultatul? Cele 10 laboratoare ale liceului, 27 de cabinete şi 6 de ateliere, graţie celor 3 tipuri de proiecte amintite, sunt dotate, cu mobilier adecvat şi modern, echipamente specializate şi calculatoare, care impresionează orice vizitator şi nu numai.În şcoala noastră, elevii vin si la practică. Nu chiulesc pentru că sunt conştienţi de importanţa calificărilor ce le obţin.La mecanica auto, profil in care din acest an avem si o clasa de invatamant professional, este foarte bine dotat, unele service-uri auto fiind mult sub noi ca si dotari. Exista, de asemenea, doua masini scoala pe care elevii exerseaza depanari, sau conducerea autovehiculelor.. Laboratorul de creaţie este cel de mecatronică. Aici, elevii au posibilitatea să urmărească cu atenţie softurile create de ei înşişi, pe diferite piese aflate în mişcare. Asta-i încântă, în special pe băieţi, ca şi Laboratorul auto. Şi ştiţi de ce? Pentru că aici cunoştinţele lor teoretice în domeniul auto sunt completate cu pregătirea practică efectivă. Elevii din cele patru clase cu profil auto din cadrul liceului, la absolvire, au şi carnet auto pentru categoria dorită prin parteneriatul cu Centrul de pregatire si perfectionare a personalului din domeniul transporturilor rutiere de la SC Cabriolet Turda. Următorul laborator vizitat a fost cel de electronică şi automatizări, dotat şi el cu echipamente electronice specializate pentru efectuarea măsurărilor şi verificărilor şi calculatoare cu softuri educaţionale. „Elevii fac aici simulări, verifică funcţionalitatea schemelor, fac aplicaţii specifice electronicii şi să ştiţi că le place foarte mult. Vin cu, şi de plăcere. De fapt, practica în liceul nostru se poate desfăşura pentru toate profilurile“,

Elementele menţionate conturează imaginea unui liceu care îşi propune ca, pe viitor, nu doar să promoveze învăţământul tehnic, dar să şi demonstreze că se poate face şcoală şi în instituţii şcolare cu profil tehnic şi că viitorii specialişti nu sunt cu nimic mai prejos faţă de cei ai colegiilor sau liceelor teoretice.

Modificări intervenite în timp (denumire, structură, niveluri de pregătire): 1936 – Şcoala de Meserii1948 – Şcoala profesională de ucenici

- Şcoala Medie Tehnică Sticlă şi Ceramică Fină1955 – Şcoala Tehnică de Meserii

- Grupul Şcolar Profesional Tehnic şi Tehnic de Maiştri1970 – Şcoala Tehnică de MeseriiGrupul Şcolar Profesional Tehnic şi Tehnic de MaiştriŞcoala de specializare postliceală1974 - Liceul cu profil industrial: material de construcţii, mecanic

2


1990 – Grupul Şcolar pentru Industria Sticlei1994 – Grupul Şcolar de Industria Sticlei se comasează cu Grupul Şcolar de Construcţii de Maşini luând fiinţă Grupul Şcolar Industria Sticlei şi Construcţii de Maşini.2000 – Colegiul Tehnic Turda

Întreaga activitate se organizează şi se desfăşoară în conformitate cu Legea învăţământului nr. LEN nr. 1, Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic şi care reglementează funcţiile, competenţele, responsabilităţile şi obligaţiile personalului didactic de predare şi de instruire practică şi ale personalului didactic auxiliar, a Ordinului Comun al M.A.P nr. 4703, M.I nr. 349 şi M.C nr. 5016/2002, a tuturor hotărârilor, ordinelor şi precizărilor transmise de M.E.C. şi I.S.J. care duc la instituţionalizarea şi aplicarea reformei în învăţământ.

Tipuri de învăţământ existente în cadrul Colegiul Tehnic Turda:

Liceu zi/Seral

Şcoală postliceală

Şcoală de maiştri

Structura de bază a instituţiei: niveluri de pregătire, profiluri/domenii şi calificări profesionale, pe ani de studii, avizat de ISJ şi CLDPS

LICEU – ZI , FILIERA TEHNOLOGICĂ,CICLUL INFERIOR

Profilul Calificarea profesionalăAnul

de studii

Tehnic Tehnician electronist IXServicii Tehnician în activităţi economice IXTehnic Tehnician electrician electronist auto XTehnic Tehnician mecatronist XServicii Tehnician în activităţi economice X

LICEU – ZI , FILIERA TEHNOLOGICĂ, CICLUL SUPERIOR


de studii

Tehnic Tehnician electronist XITehnic Tehnician proiectant CAD XIServicii Tehnician în activităţi economice XITehnic Tehnician proiectant CAD XIITehnic Tehnician operator tehnica de calcul XIIServicii Tehnician în administraţie XII

3


LICEU – SERAL , FILIERA TEHNOLOGICĂ,CICLUL INFERIOR


de studii

Servicii Tehnician în administraţie IXServicii Tehnician în administraţie X

Tehnic Tehnician design vestimentar XI sem I

LICEU – SERAL , FILIERA TEHNOLOGICĂ,CICLUL SUPERIOR


de studii

Tehnic Tehnician design vestimentar XI sem II

Tehnic Tehnician in transporturi XITehnic Tehnician in transporturi XIITehnic Tehnician design vestimentar XIITehnic Tehnician Chimist de laborator XIIITehnic Tehnician in transporturi

ŞCOALĂ PROFESIONALĂ

ŞCOALĂ POSTLICEALĂ

Domeniul(grupe de calificări

profesionale)

Calificarea profesionalăAnul

de studii

INFORMATICĂ Analist programator I

Domeniul(grupe de calificări

profesionale)

Calificarea profesională Anul de studii

Mecanic Mecanic Auto IXMecanic Mecanic Auto XMecanic Mecanic Auto X

4


INFORMATICĂ Analist programator II

ŞCOALĂ DE MAIŞTRI

Domeniul(grupe de calificări profesionale Calificarea profesională Anul de

studiiTRANSPORTURI Maistru electromecanic auto ITRANSPORTURI Maistru electromecanic auto IIConstructii Instalatii si Lucrari publice Maistru instalator in constructii II

I.3 ANALIZA REZULTATELOR ANULUI TRECUT

I.3.1.Rezultate la Olimpiade si Concursuri Scolare obţinute în anul şcolar 2016-2017

NrCr

NivelCompetiţional

Premiul obţinut

Concurs Clasa Elev premiat

1. Internațional II Orașul meu de suflet (secțiunea desen) IX Gheorghe Cosmin

2. Național II Tehnium XIIFeurdean Daniel

Boancheș SebastianȚuțui Florin

3. Mențiune Alături de Christos în Europa secolului XXI X Crișan Darian

4. Județean I Alături de Christos în Europa secolului XXI IX Varga Bogdan

5. I Alături de Christos în Europa secolului XXI X Crișan Darian

6. II Olimpiada tehnică de electronică automatizări XI Bogdan Dragoș

7. III Nonviolența – antidotul violenței în școală IX Gheorghe Cosmin

I.3.2.Realizări importante ale anului tercut (2016-2017)

Asfaltarea unei părți din curtea școlii 60 000 RonAsfaltarea unei părți din curtea școlii 60 000 RonReabilitarea corpului B de cladire – faza de licitatie 100 000 euroReabilitarea corpului B de cladire – faza de licitatie 100 000 euroAchizitionarea unui sistem video – audio 25 000 RonAchizitionarea unui sistem video – audio 25 000 RonAchizitionarea unui autoturism – 11 000 euroAchizitionarea unui autoturism – 11 000 euro

5


Incheierea unui parteneriat cu Fabrica de avioane Sonaca pentru învațământul dual Incheierea unui parteneriat cu Fabrica de avioane Sonaca pentru învațământul dual 15 elevi15 elevi

I.4 CONTEXTUL NATIONAL

Strategia stabileşte obiective concrete pentru trecerea, într-un interval de timp rezonabil şi realist, la un nou model de dezvoltare propriu Uniunii Europene şi larg împărtăşit pe plan mondial – cel al dezvoltării durabile, orientat spre îmbunătăţirea continuă a vieţii oamenilor şi a relaţiilor dintre ei în armonie cu mediul natural.

Orizont 2020. Obiectiv naţional: Atingerea nivelului mediu de performanţă al UE în domeniul educaţiei şi formării profesionale, cu excepţia serviciilor în mediul rural şi pentru grupurile dezavantajate, unde ţintele sunt cele ale UE pentru 2010. Pentru acest orizont de timp se vor avea în vedere, sub rezerva elaborărilor şi fundamentării ulterioare, următoarele direcţii strategice de acţiune:

Restructurarea ciclurilor de învăţământ pe baza profilului de formare specific, şi redefinirea programelor de pregătire în funcţie de nivelurile de referinţă agreate pentru Cadrul Naţional al Calificărilor, astfel încât să fie asigurate transparenţa sistemului care sprijină învăţarea pe tot parcursul vieţii, precum şi mobilitatea ocupaţională. Operaţiunile de restructurare trebuie să ducă la asigurarea accesului şi la îmbunătăţirea substanţială a calităţii ofertei de pregătire prin dobândirea de competenţe care să susţină dezvoltarea personală, competitivitatea şi dezvoltarea durabilă; Dezvoltarea capacităţii şi inovaţiei instituţionale, având la bază managementul cunoaşterii, şi crearea reţelelor de cooperare care să includă parteneriatele public-privat, în condiţiile descentralizării sistemului de învăţământ şi al autonomiei universitare; Profesionalizarea managementului educaţional şi şcolar prin formarea resurselor umane pentru leadership eficient, pentru promovarea atitudinilor participative, proactive şi anticipative, şi prin dezvoltarea competenţelor specifice, acordând aceeaşi prioritate celor sociale şi personale. Deschiderea sistemului formal de educaţie prin recunoaşterea achiziţiilor de învăţare dobândite în contexte non-formale sau informale. Este de aşteptat ca, până în 2020, să existe acces real la centre de validare a competenţelor dobândite în asemenea contexte, promovând astfel importanţa acordată experienţei de viaţă şi muncă şi relevanţa ofertei educaţionale, atât pentru aspiraţiile celor care învaţă cât şi pentru nevoile de dezvoltare economică şi socială. Dezvoltarea bazei instituţionale şi logistice a sistemului educaţional naţional, inclusiv în ceea ce priveşte educaţia fizică şi activităţile sportive

6


şi recreative, paralel cu diversificarea ofertei educaţionale non-formale şi informale. Cuprinderea în sisteme de învăţare permanentă, recalificare sau reciclare profesională se va ridica la minimum 15% din grupa de vârstă 25-64 ani. Creşterea calităţii procesului de formare a personalului didactic şi de conducere din învăţământ prin sisteme flexibile, pentru înnoirea stocului de cunoştinţe, punând accentul pe promovarea comportamentelor de tip „practician reflexiv”, capabil să transmită abordări interdisciplinare în susţinerea dobândirii rezultatelor învăţării, în special a celor derivate din exigenţele socio-culturale, economice şi ambientale ale dezvoltării durabile. Accentuarea pregătirii tinerilor pentru a se instrui pe tot parcursul vieţii, pentru a dobândi inteligenţa socio-emoţională şi capacitatea de a se adapta competitiv pe piaţa muncii din Uniunea Europeană. Dezvoltarea unor programe de studiu diferenţiate conform specificului regiunilor şi nevoilor elevilor/studenţilor, acoperirea unui spectru larg şi echilibrat de domenii ale 89 cunoaşterii pentru înţelegerea în profunzime a legăturilor corelative între aspectele economice, sociale şi de mediu, însuşirea limbilor străine, valorizarea oportunităţilor pentru învăţare inter- şi trans-disciplinară, dobândirea de abilităţi privind planificarea/cercetarea atât la nivel individual cât şi în echipe, implicarea participativă în serviciile pentru comunitate; spiritul de responsabilitate faţă de problemele globale comune; respect faţă de valorile universale, multiculturalitate şi specificul identitar; dezvoltarea curiozităţii creatoare şi (auto)interogarea continuă. Extinderea învăţământului şi formării profesionale de calitate în mediul rural, cultivarea egalităţii de şanse şi atragerea în sistemul educaţional a tinerilor din grupurile defavorizate. Extinderea cooperării internaţionale prin iniţierea şi participarea la programe şi proiecte europene, bilaterale, transfrontaliere; lărgirea prezenţei şcolii româneşti în organismele reprezentative la nivel european şi internaţional; încurajarea participării diasporei ştiinţifice româneşti la proiecte educaţionale realizate în România, şi la evaluarea proiectelor, programelor şi politicilor educaţionale relevante pentru domeniul dezvoltării durabile.

I.5 OBIECTIVE SI PRIORITAȚI REGIONALE ȘI LOCALE

Colegiul Tehnic Turda se găseste în Regiunea de dezvoltare nord-vestRegiunea Transilvania de Nord (Nord-Vest) este una dintre cele opt regiuni de dezvoltare

din România şi este compusă din şase judeţe: Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj.

7


Suprafaţa regiunii este de 34.159 kilometri pătraţi, ceea ce reprezintă 14,32% din suprafaţa ţării, cu o populaţie de 2.730.132 locuitori. Regiunea are o poziţionare strategică, fiind situată la graniţa cu Ungaria şi Ucraina, iar în interiorul ţării cu regiunile Centru, Vest şi Nord-Est.

Regiunea este traversată de cinci drumuri europene, are în construcţie o autostradă şi beneficiază de trei aeroporturi internaţionale. Transilvania de Nord este una dintre cele mai pitoreşti regiuni din România, începând cu Munţii Apuseni până la caracterul special al patrimoniului cultural-popular din această zonă etnografică unică. Transilvania de Nord este o regiune multi-etnică, unde trăiesc împreună români, maghiari (aprox. 37% din totalul populaţiei maghiare din ţară), germani, armeni, romi ş.a.

Polii regionali de dezvoltare economicăCele mai importante oraşe ale regiunii sunt Cluj-Napoca, Baia-Mare, Oradea, Zalău, Satu Mare şi Bistriţa. Acestea sunt considerate poli regionali de dezvoltare economică şi oraşe cu un patrimoniu cultural şi istoric deosebit. În regiune există trei zone metropolitane: Cluj-Napoca, Oradea şi Baia Mare.

In contextual actual municipiul Turda se găsește pe cel mai mare nod de autostrazi ce se construiesc in Ardeal, de unde multe oportunități de dezvoltare locală.

8

TURDA


Educația și formarea profesională din România din perspectiva țintelor și indicatorilor derivați din Strategia Europa 2020:

1. Strategia Europa 2020 definește următoarele obiective principale pentru deceniul 2010-2020:

a) creşterea ratei de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani la cel puțin 75%1;

b) alocarea a 3% din PIB pentru cercetare-dezvoltare;c) obiectivul “20/20/20”: reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră sau cu 30%,

dacă există condiții favorabile în acest sens, creşterea cu 20% a ponderii energiei regenerabile în consumul final de energie, creşterea cu 20% a eficienţei energetice, comparativ cu 1990;

d) reducerea ratei părăsirii timpurii a școlii1 la maximum 10%2 și creșterea procentului persoanelor cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani cu studii de nivel terțiar la cel puțin 40%3 în 2020;

e) reducerea la nivelul UE 28 a numărului de persoane în risc de sărăcie sau excluziune socială cu 20 de milioane de persoane până anul 2020 comparativ cu anul 20084.

2. Țintele strategice pentru anul 2020, adoptate în cadrul ET 2020 sunt următoarele:1) până în 2020, în medie, cel puțin 15 % dintre adulți ar trebui să participe la programele de

învățare de-a lungul vieții5;2) până în 2020, procentul persoanelor cu vârsta de 15 ani, cu competențe scăzute de citire,

matematică și științe exacte6, ar trebui să fie mai mic de 15 %;3) până în 2020, proporția persoanelor de 30-34 de ani, care au absolvit învățământul terțiar7,

ar trebui să fie de cel puțin 40 %;4) până în 2020, proporția părăsirii timpurii a școlii8 din sistemele de educație și formare, ar

trebui să fie sub 10 %;5) până în 2020, cel puțin 95 % dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 4 ani și vârsta pentru

înscrierea obligatorie la școala primară, ar trebui să beneficieze de educație preșcolară;6) până în 2020, proporția de absolvenți angajați9 cu vârste cuprinse în 20 și 34 de ani, care au

finalizat sistemul de educație și de formare profesională cu cel mult trei ani înaintea anului de referință, ar trebui să fie de cel puțin 82 %, comparativ cu 76,5 % în 201010.

1 Prin definiția acceptată de UE încă din 2003 (Reuniunea miniștrilor educației în cadrul Consiliului UE din mai 2003), abandonul școlar timpuriu se referă la persoanele cu vârstă cuprinsă între 18 și 24 de ani care au absolvit cel mult învățământul secundar inferior și care nu-și continuă educația sau formarea profesională2 Față de nivelul de referință de 15% la momentul adoptării Strategiei EFP3 Față de nivelul de referință de 31% la momentul adoptării Strategiei EFP4 Pragul național de sărăcie este stabilit la 60% din venitul median disponibil în fiecare stat membru5Adică procentul din populația cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani care a participat la programe de educație și formare în cele patru săptămâni care au precedat ancheta (Eurostat, Studiul privind forța de muncă)6Sursă: OCDE/PISA7 Nivelurile ISCED 5 și 6 (EUROSTAT, UOE)8Adică procentul din populația cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani care au absolvit doar învățământul secundar inferior sau mai puțin și care nu mai sunt înscriși într-o instituție de învățământ sau de formare (Eurostat, Studiul privind forța de muncă)9 Se referă la absolvenții învățământului secundar superior (ISCED 3), terțiar nonuniversitar(ISCED 4) și absolvenții învățământului terțiar (ISCED 5-6)10Măsurată ca proporția populației angajată cu vârste cuprinse între 20 și 34 de ani, care a absolvit în urmă cu 1, 2 și 3 ani și care nu este înscrisă în prezent în nici o altă activitate de educație și formare profesională.

9


Strategia educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2014-2020 are următoarele obiectivele strategice şi direcţiile de acţiune:

Obiectivul strategic 1: Îmbunătăţirea relevanţei sistemelor de formare profesională pentru piaţa muncii, având ca țintă strategică creşterea ratei de ocupare a tinerilor din grupa de vârstă 20-34 ani, necuprinşi în educaţie şi formare, cu nivel de educaţie ISCED 3 și 4 la 63% până în 2020, față de 57,2% în 2014

Pentru îndeplinirea acestui obiectiv strategic, sunt prevăzute următoarele direcţii de acţiune:1. Actualizarea instrumentelor de descriere a ocupaţiilor şi calificărilor, a curriculumului şi a

auxiliarelor curriculare, pe nivelurile de calificare stabilite prin Cadrul național al calificărilor, pentru o mai bună articulare între subsisteme, pentru facilitarea mobilităţii în educaţie şi formare profesională și pentru creşterea relevanţei pentru piaţa muncii;

2. Dezvoltarea mecanismelor pentru anticiparea competenţelor solicitate pe piaţa muncii, definirea profilurilor profesionale, în scopul dezvoltării/revizuirii calificărilor în concordanţă cu abilităţile şi cunoştinţele relevante pentru nevoile pieţei forţei de muncă şi adaptarea programelor de învăţământ la nevoile şi tendinţele pieţei muncii;

3. Monitorizarea inserţiei profesionale a absolvenţilor programelor de formare;4. Îmbunătăţirea învăţării la locul de muncă în formarea profesională;5. Îmbunătăţirea mecanismelor de finanţare publică şi privată a formării profesionale;6. Creşterea implicării partenerilor sociali în dezvoltarea sistemului de formare profesională.

Obiectivul strategic 2: Creşterea participării şi facilitarea accesului la programele de formare profesională, având ca ținte strategice:

a) Creşterea ponderii elevilor cuprinşi în învăţământul liceal tehnologic şi în învăţământul profesional la 60% în 2020, față de 49,8% în 2014;

b) Creşterea ratei de participare a adulţilor la programe de învățare pe tot parcursul vieții la 10% în 2020, de la 1,5% în 2014.

Pentru îndeplinirea acestui obiectiv strategic, sunt prevăzute următoarele direcţii de acţiune:

7. Dezvoltarea marketingului programelor de formare profesională și al rezultatelor învăţării dobândite în context nonformal şi informal;

8. Îmbunătăţirea orientării profesionale şi a consilierii în carieră;9. Consolidarea şi flexibilizarea mecanismelor de recunoaştere şi validare a rezultatelor învăţării

dobândite în context nonformal şi informal;10. Facilitarea accesului la programele de formare profesională din sistemul de învățământ

pentru tineri, cu accent pe cei din grupuri vulnerabile;

Obiectivul strategic 3: Îmbunătăţirea calităţii formării profesionale, având ca ținte strategice:a) Reducerea ratei abandonului şcolar la învăţământul liceal tehnologic şi la învăţământul

profesional la 2% în 2020, de la 4,2% în 2014 ;b) Creşterea ponderii absolvenţilor învăţământului liceal tehnologic declaraţi reuşiţi la examenul

de bacalaureat la 60% în 2020, de la 45 % în 2014; c) Creşterea ratei de participare a adulţilor la programe de învățare pe tot parcursul vieții la 10%

în 2020, de la 1,5% în 2014.

Pentru îndeplinirea acestui obiectiv strategic, sunt prevăzute următoarele direcţii de acţiune:

10


11. Dezvoltarea unui cadru naţional de asigurare a calităţii educației și formării profesionale la nivel de sistem;

12. Asigurarea calității certificării rezultatelor învățării;13. Îmbunătăţirea competenţelor persoanelor cu atribuţii în furnizarea programelor de formare

profesională din formarea profesională inițială şi formarea profesională continuă și în evaluarea rezultatelor învăţării dobândite în context formal, nonformal și informal;

14. Îmbunătăţirea infrastructurii formării profesionale iniţiale şi continue;15. Promovarea excelenţei în educație și formare profesională.

Obiectivul strategic 4: Dezvoltarea inovării şi cooperării naţionale şi internaţionale în domeniul formării profesionale, având ca ținte strategice:

a) Creşterea numărului total de elevi implicaţi în programe de inovare şi dezvoltarea spiritului antreprenorial la 50.000 în 2020, de la 40.000 în 2014;

b) Creșterea numărului total de elevi implicaţi în programe de mobilitate internațională la 4.600 în 2020, de la 2.800 în 2014.

Pentru îndeplinirea acestui obiectiv strategic, sunt prevăzute următoarele direcţii de acţiune:16. Dezvoltarea componenţelor privind inovarea, creativitatea şi spiritul antreprenorial din

cadrul programelor de formare profesională;17. Dezvoltarea mobilităţii internaţionale în formarea profesională;18. Extinderea învăţării mutuale şi a schimbului de bune practici, în vederea asigurării

premiselor pentru participarea la o piaţă a muncii europene incluzive.

În cadrul PDR se realizează o analiză detaliată a tuturor sectoarelor de dezvoltare a regiunii Nord-Vest, un capitol aparte reprezintă Educația, care cuprinde informații relevante atât pentru învățământul profesional și tehnic, căt și pentru învățământul superior. În continuare sunt prezentate prioritățile identificate în cadrul STRATEGIEI DE DEZVOLTARE REGIONALĂ, din care am preluat prioritățile și obiectivele specifice. Strategia de dezvoltare propusă pentru Regiunea Nord-Vest pentru perioada 2014-2020 se bazează pe rezultatele analizei SWOT şi pe nevoile şi provocările, care au putut fi identificate în această analiză. De asemenea are în vedere viziunea şi obiectivele identificate la niveln regional pe termen lung, precum şi orientările de la nivel european şi naţional.În ceea ce priveşte aspectele metodologice s-a adoptat orientarea europeană bazată pe concentrarea tematică a resurselor şi orientarea către rezultate şi impact, ca răspuns la principalele provocări identificate. Conform logicii de intervenţie promovate la nivel european pentru perioada 2014-2020, strategia se structurează pe următoarele nivele de intervenţie: obiectiv general, priorităţi şi priorităţi de intervenţie69, pentru care s-au stabilit obiective specifice, respectiv acţiuni orientative70. Fiecare prioritate corespunde mai multor Obiective Tematice Europene.OBIECTIVUL GENERALCreşterea economiei regionale prin dezvoltare multidimensională şi integrată pentru diminuarea disparităţilor intra- şi interregionale şi creşterea standardului de viaţă regional.Prioritatea 1 –Creşterea competitivităţii regiunii şi stimularea cercetării şi inovăriiPrioritatea 2 – Creşterea accesibilităţii regiunii şi a mobilităţii locuitorilor, mărfurilor şi a informaţiilorPrioritatea 3 – Creşterea calităţii vieţii locuitorilor din regiunePrioritatea 4 – Protecţia mediului natural şi antropic, utilizarea eficientă a resurselor şi reducereaemisiilor poluante

11


Prioritatea 1 –Creşterea competitivităţii regiunii şi stimularea cercetării şi inovării

1.1 Îmbunătăţirea competitivităţii IMM-urilor şi a microîntreprinderilor şi creşterea gradului de internaţionalizare ale acestoraOBIECTIV SPECIFIC: Creşterea competitivităţii IMM-urilor şi a microîntreprinderilor prin investiţii în infrastructură, acces la servicii şi reţele internaţionale1.2 Sprijinirea şi promovarea activităţilor de CDIOBIECTIV SPECIFIC: Creşterea capacităţii de cercetare, inovare şi transfer tehnologic,1.3 Dezvoltarea şi încurajarea antreprenoriatuluiOBIECTIV SPECIFIC: Dezvoltarea spiritului antreprenorial1.4 Dezvoltarea şi valorificarea potenţialului touristicOBIECTIV SPECIFIC: Creşterea performanţei sectorului turistic în economia regionalPrioritatea 2 – Creşterea accesibilităţii regiunii şi a mobilităţii locuitorilor, mărfurilor şi a informaţiilor2.1 Dezvoltarea unui sistem de transport durabil şi sustenabilOBIECTIV SPECIFIC: Dezvoltarea unui sistem integrat de infrastructură de transport regional, conectat la reţeaua TEN-T2.2 Îmbunătăţirea accesului la infrastructura TIC şi creşterea atractivităţii utilizării reţelelor de către mediul privat şi public2.2 Îmbunătăţirea accesului la infrastructura TIC şi creşterea atractivităţii utilizării reţelelor de către mediul privat şi public

Prioritatea 3: Creşterea calităţii vieţii locuitorilor din regiune obiective tematice europene corespunzătoare3.1 Investiţii în educaţie, servicii sociale şi de sănătate şi în îmbunătăţirea calităţiiserviciilor din aceste domeniiOBIECTIV SPECIFIC: Creşterea calităţii infrastructurii şi a serviciilor în domeniul educaţiei, sănătăţii şi a serviciilor socialedurabile şi incluzive3.2 Dezvoltarea capitalului umanOBIECTIV SPECIFIC: Promovarea ocupării forţei de muncă3.3 Promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei în zonele urbane şi ruraleOBIECTIV SPECIFIC: Îmbunătăţirea calităţii vieţii grupurilor vulnerabile şi dezavantajate, precum şi asigurarea accesului la servicii sociale, de sănătate şi de educaţie de calitate3.4 Dezvoltarea capacităţii administrative regionaleOBIECTIV SPECIFIC: Îmbunătăţirea capacităţii instituţionale a administraţiei publiceAcţiuni orientative:

Prioritatea 4: Protecţia mediului natural şi antropic, utilizarea eficientă a resurselor şi reducerea emisiilor poluante4.1 Promovarea eficienţei energetice în sectorul public şi privat4.2 Protecţie împotriva efectelor schimbărilor climatice4.3 Protejarea biodiversităţii şi a resurselor naturale (apă, aer, sol)4.4 Dezvoltare urbană durabilă4.5 Dezvoltarea infrastructurii de mediu în sectoarele apă şi deşeuri4.6 Dezvoltarea sustenabilă a patrimoniului cultural şi construit

12


Partea II : Analiza nevoilorII.1 COLECTAREA SI ANALIZA DATELOR - MEDIULUI

EXTERN

II.1.1EVALUAREA SISTEMULUI ECONOMIC SI SOCIAL AL MUNICIPIULUI TURDA

Prezentare generala

Evaluarea exhaustivă a sistemului socio-economic este obiectul unui studiu detaliat “Agenda Locala 21 – Turda”. Acest studiu, reprezinta actualizarea Strategiei de dezvoltare durabila.

Intr-o forma sintetică, concluziile unei abordari a punctelor tari si slabe, a oportunitatilor si a pericolelor/riscurilor (analiza SWOT) pot fi redactate astfel:

Municipiul Turda (si zona limitrofa) are câteva atuuri certe, date în principal de:

buna asezare geografica (în centrul unui perimetru cu o o buna dinamica economică regională impulsionată de trei capitale de judeţ: Cluj-Napoca, Alba-Iulia, Târgu-Mures) proximitatea de resurse naturale (turistice, terapeutice) si istorice de interes regional si national (Cheile Turzii, Baile Sarate, Valea Ariesului, Muntii Apuseni, Salina Turda, Castrul Roman) care îi pot conferi statutul de « poarta » a Apusenilor si de “centru transilvan”

accesul la resurse si materii prime (apa si gaz)

reţea densă de comunicatii rutiere si feroviare (pe intersectia a doua drumuri nationale si europene)

hotare intravilane si extravilane relativ întinse şi cu posibilitaţi de urbanism extensiv si deci cu un confort ambiental

tradiţie industrială si mâna de lucru calificată în activităţile de servicii si prelucrare

structuri de învaţământ elementar si liceal (preuniversitar) performante.

Punctele slabe identificate sunt:

13


Puternic dezechilibru de dezvoltare socio-economică daca se raporteaza la mediile naţionale si capitalele de judet din zona (în particular Cluj-Napoca). Probleme preocupante de poluare si protectie a mediului (groapa de gunoi, deversari de ape uzate, poluare cu gaze si pulberi)

Dezvoltare incompleta a infrastructurilor tehnico-edilitare de apa, canalizare si drumuri (străzi) modernizate. în ceea ce priveste canalizarea (cca. 50% doar din populatie este conectata) si drumurile - strazile (doar 50% modernizate) – Turda poate fi clasata ca o localitate semiurbana.

Degradarea avansata a infrastructurilor tehnico-edilitare (patrimoniul public) – în particular retelele de apa si canalizare, drumuri/strazi, groapa de gunoi).Degradarea semnificativă (poluarea cu ape uzate si deseuri) a unor portiuni întinse din zona Băilor Sărate.

Decapitalizarea severa a operatorilor serviciilor publice (regiile RATACFL, RATL, RADP).

Absenta structurilor de învatamânt postliceal (universitar si profesional). Exceptie Colegiul tehnic

Nivelul foarte modest sau insuficient al infrastructurilor pentru activitati culturale si sportive si implicit absenta unui calendar peren de evenimente.

Degradarea calitatii de viata în zonele centrale – traversate de drumurile nationale (absenta unor centuri de deviere a traficului greu).

Deprecierea urbanistica a spatiilor de pe malul stâng al Ariesului – datorita absentei a cel putin 2 treceri suplimentare (poduri) peste Aries – în zonele Poiana si « Materna ».

Proximitatea de Cluj-Napoca, capitala economica si culturala a Transilvaniei, care a atras majoritatea fluxurilor investiţionale din zonă.

Subdimensionarea veniturilor proprii ale Primariei ceea ce se traduce prin insuficienţa cronică a investitiilor si proiectelor de dezvoltare şi reabilitare, cu atât mai mult la unităţile de învăţământ.

Cu o populatie de cca. 58 628 de locuitori, Turda are o pondere demografica de cca. 0,27% din populatia totala a României si cca. 0,49% din populatia urban, ceea ce o plaseaza în categoria oraşelor mici – medii.

Oportunitatile care pot fi fructificate de municipiul Turda sunt legate de :

Noile orientari de dezvoltare ale turismului balnear si cultural. Dezvoltarea turismului în zona Muntilor Apuseni si a Vaii Ariesului.

Proximitatea de municipiul Cluj-Napoca si valorizarea spatiului urban si a ofertei de spatii pentru activitati.

14


Nivelul bun de calificare a mâinii de lucru.

Constructia autostrazii Brasov-Oradea – cu punct de trecere prin extremitatea de Sud-Vest a oraşului si Turda Sebes care leaga de fapt Turda de Coridorul IV european

Reorientarea programelor europene si naţionale spre finanţarea infrastructurilor publice din oraşele medii si mici.

Proximitatea de Municipiul Câmpia Turzii – de care este legat prin sistemul tehnico-edilitar (apa, canalizare, transport) si alaturi de care, într-o structura asociativa a consiliilor locale (Comunitatea Urbana Aries-Turda-Câmpia Turzii), Turda îsi poate gasi un suflu nou de dezvoltare durabila si de atractivitate investitionala.

Cresterea interesului investitorilor si antreprenorilor privati pentru spatiul economic , pe domeniile prioritare ale zonei .

Proximitatea de aeroportul militar - posibil si probabil punct logistic NATO în urmatorii ani. Dezvoltare pe electronică, mecatronică

Infiintarea unor noi fabrici :Sonaca Franchike, MMM Sain Goben …

Cele mai mari amenintari si riscuri pentru dezvoltarea municipiului Turda pot veni în principal din :

Inertia si inadecvarea politicilor de dezvoltare adoptate de Consiliul Local (politici ale serviciilor publice, politici investitionale, politici de partenariat public-privat, politici fiscale, politici de dezvoltare a învăţământului şi culturii). Ratarea oportunitatilor de cofinanţare prin programme europene si partenariate public-privat.

Amânarea sau ratarea programelor de reorientare a activitatilor catre sectoare cu înalta valoare adaugata si de implementare a unei infrastructuri (reţele) performante de comunicaţii electronice (o « autostrada numerica »).

Agravarea problemelor de mediu si a problemelor de degradare a infrastructurilor serviciilor publice (apa, canal, drumuri, deseuri)

Lipsa de deschidere a administratiei publice locale către societatea civilă.

Izolarea localitatii în urma devierii fluxurilor de persoane si produse spre viitoarea autostrada.

Nerealizarea unei structuri asociative de tip « comunitate urbana » alaturi de municipiul Câmpia Turzii si localitatile limitrofe – singura cale de crestere a masei critice : pondere demografica – concentrare de activitati economice - oportunitati de stabilizare si dezvoltare a competenţelor – atractivitate investiţională.

Amânarea sau nerealizarea politicilor nationale de sprijin a localitatilor mici si mijlocii si de reducere a dezechilibrelor zonale si regionale.

15


Orientarea în continuare a fluxurilor de finantare judeteana catre capitala de judet.

Asa cum se poate observa, reusita sau nereusita în viitoarele actiuni de supravietuire si dezvoltare durabila depind în masura determinanta de capacitatea manageriala si de vointa politica a administratiei publice locale si de capacitatea de mobilizare a societatii civile si a sectorului privat. Acest fapt este confirmat atât de evaluarile studiilor preliminare referitoare la fluxurile financiare reale ale populatiei (chiar daca nivelul de dezvoltare socio-economica este la Turda mai scazut decât în marile municipii, nevoile constante de investitie publica nu depasesc capacitatea financiara reala a populatiei si a factorilor economici) cât si de faptul ca fenomenul de stabilizare economica si apoi de reluare usoara a cresterii, constatat în anii2010-2014, este confirmat de rezultatele din 2015.

II.1.2 Analiza nevoilor educaţionale în contextual politic, economic, social, tehnologic şi ecologic (P.E.S.T.E.)

Activitatea oricărei entităţi economico-sociale este influenţată într-o mare măsură de factorii politici, economici, sociali, tehnologici şi ecologici, care se manifestă din mediul în care aceasta îşi desfăşoară activitatea.

Performanţa instituţională este stimulată sau atenuată semnificativ de conjunctura politică şi legislativă, de evoluţia economică la nivel local, regional, naţional şi internaţional, de progresul social intern şi de integrarea înstructurile şi economice şi culturale ale Uniunii Europene.

Cuceririle tehnologice, invenţiile şi inovaţiile în domeniul industrial, precum şi necesitatea de a păstra un mediu natural ecologic pot contribui la eficientizarea procesului instructiv educativ şi la asigurarea finalităţilor educaţionale. De aceea este necesară o radiografie exigentă a mediului în care îşi desfăşoară activitatea instituţia de învăţământ, pentru a identifica oportunităţile pe care trebuie să le valorifice proiectul de dezvoltare instituţională în scopul maximizării rezultatelor. Analiza PEST(E) a permis identificarea următoarelor influenţe în activitatea Colegiului Tehnic Turda

Factori politici

Cadrul legislativ, specific învăţământului preconizează descentralizarea şi autonomia sistemului de învăţământ - Planul strategic al Ministerului Educaţiei Naționale cu priorităţile: descentralizare, asigurarea calităţii, resurse umane, învăţarea continuă, ofertă educaţională flexibilă,accesibilitate la educaţie, diversitate culturală, standarde europene;

apropierea şcolii de comunitate prin adoptarea unor decizii politice favorabile în administraţie şi finanţare şi existenţa unor strategii de dezvoltare care valorifică potenţialul unităţilor de învăţământ Strategia de dezvoltare a judeţului Cluj 2013-2020, Strategia de dezvoltare a regiunii Nord-Vest pentru perioada 2013-2020;

deplasarea interesului în management de la control către autoevaluare, evaluare şi consiliere;

16


liberalizarea unor sectoare, şi domenii de activitate, precum şi existenţa unor programe la nivel guvernamental cu impact în activitatea educaţională (piaţa cărţii şi manualelor, achiziţiile de material didactic, programe de formare a personalului);

existenţa unor strategii de adaptare a sistemului de învăţământ românesc la standardele europene şi internaţionale;

cadrul legislativ favorabil atragerii de resurse financiare complementare pentru dezvoltarea infrastructurii învăţământului - Programe de finanţare a învăţământului preuniversitar: PRIS (Proiectul pentru Reabilitarea Infrastructurii Şcolare), POR 2014-2020, POCU 2014-20120, alte programe;

sporirea resurselor materiale şi informaţionale la dispoziţia unităţilor de învăţământ prin proiecte şi programe finanţate de statul român sau de către organismele europene - programele de dotare a laboratoarelor şi cabinetelor, dotarea cu echipamente sportive, îmbunătăţirea fondului de carte, SEI (sistem educaţional informatizat);

finanţarea de către stat a programelor de asistenţă socială pentru elevi Programul „Euro 200", acordarea burselor pentru elevii capabili de performanţă;

existenţa proiectelor de pregătire şi perfecţionare a cadrelor didactice şi a programelor cu finalităţi de educaţie şi formare profesională;

cadrul legal favorabil accesului de către unităţile şcolare la fonduri structurale.

Actualul context politic al educaţiei este structurat de Programul Naţional de Guvernare şi urmăreşte formarea unei resurse umane competitive în conformitate cu cerinţele societăţii, cunoaşterii, a globalizării, a educaţiei pentru o societate durabilă.

În contextul mutaţiilor rapide din lumea contemporană, priorităţile şi strategia elaborată de M.E.N. urmăresc reconstrucţia, eficientizarea, recredibilizarea învăţământului preuniversitar şi implementarea unui nou cadrul legislativ care să asigure modernizarea, stabilitatea şi coerenţa sistemului de învăţământ.

Oferta politică în domeniul educaţiei vizează următoarele obiective prioritare:- îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei procesului de educaţie şi la formare profesională,

facilitarea accesului tuturor elevilor la educaţie şi formare profesională;- respectarea curriculumului pentru învăţământul preuniversitar centrat pe competenţe;- reforma practicilor de evaluare;- accelerarea descentralizării în contextul asigurării calităţii;- reforma educaţiei timpurii şi dezvoltarea educaţională pe tot parcursul vieţii;- reforma structurală în domeniul resursei umane implicate în educaţie;- compatibilizarea ciclurilor de învăţământ cu cerinţele unei educaţii moderne şi cu Cadrul

European al Calificărilor;

Factori economici

cadrul legal favorizează atragerea unor fonduri rambursabile sau nerambursabile de la diverşi agenţi economici (donaţii, sponsorizări);

17


descentralizarea mecanismelor financiare referitoare la finanţarea învăţământului, astfel încât unităţile şcolare să poată valorifica superior potenţialul financiar, uman şi material de care dispun;

orientarea actuală impune translarea interesului unităţilor şcolare spre o cultură a proiectelor;

migrația forţei de muncă în străinătate conduce la o cerere sporită de forţă de muncă din partea pieţei interne şi externe în diverse calificări şi profesii.

În urma recentei crize economice şi financiare, considerată cea mai serioasă recesiune din istoria Uniunii Europene, Comisia Europeană, capitolul Educație, a elaborat o strategie pe 10 ani, intitulată „EUROPA 2020”, menită să revigoreze economia europeană şi să facă posibilă o „creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii printr-o mai bună coordonare a politicilor naţionale şi europene”.

În acest context, în domeniul educaţiei, Comisia Europeană recomandă amplificarea eforturilor menite să conducă la reducerea abandonului şcolar, sub nivelul de 10% (faţă de 15-17% cât este în prezent) şi creşterea numărului absolvenţilor cu studii superioare, la 40% (faţă de 31% cât este în prezent).

Raportările anuale ale Agenţiei Municipale de Ocupare a Forţei de Muncă reliefează dificultăţile cu care se confruntă absolvenţii învăţământului preuniversitar în integrarea pe piaţa muncii.

Se constată o insuficienta cunoaştere de către elevii de clasa a VIII-a şi de către părinţii acestora a tendinţelor de pe piaţa muncii, fapt ce se reflectă în opţiunile făcute la admiterea în clasa a IX-a. Studiul Centrului de Resurse şi Asistenţă Educaţională arată faptul că cei mai mulți elevi şi părinţi optează pentru continuarea studiilor la colegiile teoretice, în detrimentul unor specializări oferite de învăţământul tehnologic şi profesional.

Factori sociali fluctuaţiile demografice influenţează cifrele de şcolarizare ale unităţilor de învăţământ;

creşterea numărului familiilor monoparentale, creşterea abandonului şcolar, creşterea ratei infracţionalităţii în rândul tinerilor, creşterea ratei divorţialităţii;

oferta educaţională adaptată intereselor elevilor;

aşteptările comunităţii de la şcoală;

rolul sindicatelor şi a societăţii civile modifică obiectivele de dezvoltare instituţională;

cererea crescândă venită din partea comunităţii pentru educaţia adulţilor şi pentru programe de învăţare pe tot parcursul vieţii transformă unităţile de învăţământ în furnizori de servicii educaţionale.

18


Declinul demografic al populaţiei stabile va continua şi în perioada următoare conform prognozelor realizate, acesta fiind o realitate de care trebuie să se țină seama în proiectarea unor planuri viitoare.

În prezentul PAS se impune o gândire eficientă, anticipand dezvoltarea resursei umane, sprijinită de investiţii corespunzătoare în capitalul uman.

Obiectivul strategic îl reprezintă creşterea calităţii educaţiei în general (la nivel de infrastructură, resurse umane şi materiale, management instituţional), multiplicarea politicilor incluzive, crearea egalităţii de şanse pentru populaţia şcolară aflată în dificultate.

Totodată, se impune dezvoltarea şi implementarea sistemelor de evaluare şi calificare a competenţelor dobândite în contexte informale şi nonformale de educaţie prevăzute de Legea Educaţiei Naţionale.

Factori tehnologici pe plan naţional şi mondial se constată un accent pus pe tehnologia informaţiei şi

comunicării; civilizaţia informaţională presupune ca, la intervale relativ scurte de timp, cunoştinţele să fie actualizate şi impune redimensionarea sistemului de formare profesională a cadrelor didactice;

răspândirea tehnologiilor moderne de comunicare şi de tehnică de calcul facilitează transmiterea informaţiilor în timp scurt;

rata ridicată a progresului ştiinţific şi tehnologic obligă individul să înveţe pe tot parcursul vieţii, şi implică o reactualizare a cunoştinţelor profesionale pe fiecare treaptă a carierei;

generalizarea practicilor educaţionale inovatoare (AEL, SEI) conduce la modernizarea actului educaţional tradiţional;

Pregătirea elevilor pentru o societate a cunoaşterii, a globalizării informaţiilor şi a generalizării tehnologilor avansate presupune utilizarea maximală a resurselor IT de care dispun unităţile şcolare.

Sprijinul M.E.N. acordat unităţilor şcolare în sensul predării-învăţării asistate de calculator reprezintă, indiscutabil, un punct forte în această direcţie. Posibilitatea reală a folosirii soft-urilor educaţionale în procesul instructiv-educativ reprezintă un avantaj suplimentar. Totodată, acţiunea guvernului, în colaborare cu Ministerul Educaţiei Naționale de a accelera introducerea calculatoarelor şi accesul la Internet în unităţile de învăţământ reprezintă o oportunitate pentru sistemul educaţional national.

Factori ecologici integrarea în Uniunea Europeană presupune respectarea unor norme precise în protejarea

mediului de către unităţile şcolare; educaţia ecologică în unităţile de învăţământ devine prioritară; prin activitatea sa, unitatea şcolară trebuie să favorizeze rezolvarea problemelor de mediu

prin implicarea în proiecte ecologice;

19


economisirea la maximum a resurselor de energie termică, electrică, apă etc. astfel încât să se protejeze mediul înconjurător;

pe măsura ce tehnologia se perfecţioneaza, stilul nostru de viaţă se schimbă. Preocupările în domeniul ecologic, din grija faţă de generaţiile viitoare, au în vedere reducerea poluării, folosirea unor materiale mai eficiente, reciclarea şi refolosirea lor. În acest sens şcoala noastră participă la programe de educaţie civică şi ecologică iniţiate de cadrele didactice sau de partenerii sociali.

Concluziile şi interpretările analizei PEST(E) sunt valorificate în elaborarea direcţiilor de acţiune strategică ale Colegiului Tehnic Turda

II. 2 ANALIZA MEDIULUI INTERN

II.2.1. COLECTAREA SI ANALIZAREA DATELOR – AUTOEVALUAREA INTERNA

Noi credem că performanţa noastră este remarcabilă în domeniul evaluării, deoarece auto-evaluarea a fost complet validată de către evaluarea externă. După primul audit extern şcoala a fost considerată un exemplu de bună practică din Regiunea de Vest din România şi noi am fost invitaţi să participăm şi să prezentăm practica noastră în conferinţe regionale, naţionale şi internaţionale, in care unul dintre instrumentele folosite a fost Autoevaluarea Performantelor.

1. Contextul bunei practici Practica este implementată în cadrul Colegiul Tehnic este o şcoala de stat independenta

2. Descrierea bunei practici

Autoevaluarea este un proces continuu care se realizează progresiv prin raportarea activităţilor dupa principiile incluse în Cadrul Naţional pentru Asigurarea Calităţii (România). Raportarea descriptorilor de performanţă care detaliază principiile calităţii sprijină acţiunile în doua directii:

Asigurarea corespondenţei dintre activităţile prezente şi cele viitoare anticipate prin descriptori Performanţa activităţilor viitoare anticipate prin descriptorii care nu au fost operaţi sau nu au fost luaţi în considerare.

Autoevaluarea se realizeaza pentru: Profesori şi Tutori: fiecare profesor are o fişă individuală (portofoliu, mapa profesorului) care include: CV, fişa postului, fişa anuală de evaluare a instruirii continue, procese verbale de la sedinţe, chestionare şi documente de şcoala şi

20


membrii ai Comisiei de Evaluare şi Asigurare a Calităţii au o anexă la fişa postului Catedră: elaborată de şeful de catedră Şcola: elaborat de Coordonatorul Comisiei de Evaluare şi Asigurare a Calităţii.

La fiecare nivel autoevaluarea este finalizată cu o analiza SWOT. Prin analizele SWOT sunt create liste pentru punctele tari, îmbunătăţirea punctelor slabe, oportunităţi şi ameninţări. La sfârsit este elaborat planul de îmbunătăţire a punctelor slabe prioritare luand în considerare posibilităţile de dezvoltare şi oportunităţile. Acţiunile incluse în Planul de îmbunătăţire sunt monitorizate. Cea mai dificilă problemă este stabilirea ierarhiei pentru aspectele care au nevoie de îmbunătăţire – stabilirea priorităţilor pentru rezolvarea problemelor. În consecinţă, după fiecare ciclu de autoevaluare, se stabileşte o arie prioritară ce va fi îmbunătăţită: • După prima auto evaluare (anul şcolar 2015 – 2016) apectele de îmbunătăţire au fost metodele de predare – învăţare şi metodele de evaluare. Activităţile sau canalizat pe aceste aspecte. • Dupa a doua auto evaluare (anul şcolar 2016 – 2017) aspectul de îmbunătăţire a fost consilierea şi orientarea vocaţionala.

3. Intervenţia practicii Practica este asociata cu evaluarea dar este puternic legată de etapa de feedback şi proceduri pentru schimbare.

4. Rezultale obţinute de către utilizatorul practicii În baza primului ciclu de auto evaluare (anul şcolar 2010 – 2011) zonele de îmbunătăţire identificate au fost metodele de predare şi învăţare.Profesorii au participat la training-uri, diseminări şi workshop-uri legate de medotele active de predare, caracteristicile de instruire ale metodelor moderne de evaluare. În toate activităţile de methodologie, s-a impus la nivelul profesorilor corelarea dintre metodele de predare şi stilurile de învăţare individuale. De asemenea, la nivelul şcolii s-au facut multe pentru îmbunătăţirea materialelor didactice, actualizarea materialelor de predare, elaborarea de teste, portofolii, materiale de instruire, proiecte tehnologice didactice, elaborarea de metodologii de evaluare. Interpretarea chestionarului privind stilurile individuale de învăţare a fost prezentată în fiecare clasa. De asemenea s-a evaluat progresul fiecarui student pentru fiecare disciplină, precum şi progresul profesorului. Din obsevaţiile clasei, prin implementarea chestionarelor elevilor ca şi prin evaluările managerilor şi rezultatele obţinute de şcoala, putem concluziona că metodologiile de predare şi evaluare s-au îmubunătăţit semnificativ. Dupa al doilea ciclu de auto-evaluare aspectul de îmbunătăţire identificat a fost consilierea şi orientare vocaţionala. Toţi profesorii din şcoală au participat la cursul „Consiliere şi orientare” conform noii metodologii.

Consilierea şi orientarea au fost evaluate în urmatoarele direcţii. Auto evaluarea şi dezvoltarea individuală Comunicarea şi relaţiile interpersnale (consiliere individuală şi de grup efectuată de un psiholog şi un tutore al şcolii) Administrarea de chestionare de auto-evaluare, planificarea carierei, educaţie antreprenoriala (cooperarea cu organizaţii recunoscute: Agenţia Judeţeană şi

21


Municipală pentru Ocuparea Forţei de Muncă, , Agenţia de Protecţie a Mediului, participarea la târguri educaţionale ale universitaţilor regionale). Elaborarea unui plan de afaceri, sedinţe cu managerii companiei) Stilul de viata, respectarea legii (cooperarea cu instituţii recunoscute: Poliţia, Centrul Judetean de Asistenţă Psiho-Pedagogica, Centru de Prevenire şi educare pentru sănătate, Centru de prevenire şi lupta împotriva Drogurilor, etc.) În cadrul proiectului „Tranzitia de la şcoala la locul de munca” sunt efectuate următoarele activităţi: Înfiintarea clubului “Carierea mea” cu tehnologia necesara (calculator, internet, imprimantă, birou) Studiul pieţei muncii, prezentarea locurilor de muncă pentru absovenţi Studiul privind rapoartele din partea autorităţilor privind job-urile cerute la nivel local Elaborarea de proeicte practice (împreună cu companiile) Elaborarea de parteneriate cu organizaţiile Elaborarea de activităţi de micro producţie în şcoală Înfiinţarea unui Centru de Învăţare Monitorizarea instruirii practice a elevilor Elaborarea de rapoarte privind numărul de absovenţi care au fost angajaţi sau care si-au continuat studiile Implementarea programului „Educaţie şi consiliere privind cariera ” Elaborarea de standarde ocupaţionale şi curricule pentru ocupaţiile, specialităţile şi calificările inbstruite Elaborarea unor programe şcolare pentru Curriculum pentru Dezvoltarea Locală

5. Sfaturi pentru implemenarea practicii Evaluarea performanţei începand cu profesorii şi apoi departamentele şi apoi pe întreaga şcoală asigură abordarea tuturor subiectelor legate de asigurarea calităţii. Stabilirea după fiecare ciclu de auto-evaluare a unui domeniu de prioritate spre a fi îmbunătăţit, permite canalizarea eforturilor pentru a obţine rezultate bune. Este necesara o mai buna aliniere cu cerintele agentului economic, mai ales cand acesta a contractat un invatamant dual.

Un alt instrument este crearea Centrul de Cariera

Colegiul Tehnic Turda este conştient că pregătirea profesională este de maximă importanţă pentru absovenţii lor şi vor continua efortul de a asigura angajarea elevilor în condiţiile concurenţiale oferite de piaţa locurilor de muncă, motiv pentru care s-a creat acest instrument.

1. Contextul bunei practici

Această practică este folosită de IEK AKMI şi XINI Group din Grecia. IEK AKMI este o instituţie de formare profesională acreditata de Organizaţia VET din Grecia, care furnizează formare în domeniul de Afaceri&Finanţe, Tehnologii Noi, Arta&Design, Frumuseţe&Modă, Studii Preşcolare, Studii de Media, Sunet&Muzica, Studii Sportive, Turism, Profesii din domeniul Sănătăţii, Studii de

22


Inginerie (OEEK). 2. Descrierea bunei practici

În sectorul privat cerinţele pieţei muncii joacă un rol important, deoarece furnizorii se implică în angajarea absolvenţilor lor. Din acest motiv o bună practică adeseori folosită de un mare numar de furnizori VET privaţi care au participat la studiul realizat în Grecia este reprezentată de legăturile acestora cu organizaţiile profesionale prin “Centrele de carieră” stabilite în cadrul organizaţiilor de formare. Centrele de carieră oferă consiliere şi fac legatura elevilor şi absolvenţilor VET cu companiile. Companiile sunt încurajate să ia parte la proiectarea programei şcolare şi a cursurilor şi să ofere feedback asupra noilor cerinţe şi asupra schimbărilor preconizate. În unele cazuri conţinutul cursurilor este adaptat la un anume conţinut oferit de companii. Colaborarea cu companiile private conduce adesea şi la furnizarea de lectori din rândul profesioniştilor cu experienţă. Formarea practică are loc în companii cu reputaţie bună care asigură o comunicare constantă a performanţei elevilor. Instituţiile de formare private evaluează formarea practică desfăşurată în companii după care primesc feedback şi fac schimbările necesare. Furnizarea VET este adesea evaluată extern de organizaţii profesionale şi întreprinzători experimentaţi care, dacă îndeplinesc anumite cerinţe, încheie acorduri de angajare pentru viitorii absolvenţi. Liderii de piata aleg absolvenţii unor anumiţi furnizori VET, deoarece în multe cazuri ei sunt responsabili de cunostinţele acumulate şi au încredere în calitatea furnizorului VET.

3. Interventia bunei practici Deoarece instituţiile VET private sunt mai strâns legate de piaţa muncii, ele sunt atente la nevoile acesteia pentru a asigura o bună colaborare cu sectorul privat. În mod direct sau indirect companiile private sunt implicate în aproape toate etapele ciclului Cadrului European de Asigurare a Calităţii. În primul rând, furnizorii VET stabilesc obiectivele care sunt compatibile cu asteptările pieţei. În ceea ce priveste implementarea, programa şi conţinutul cursurilor, acestea sunt influenţate de liderii de formare din companiile importante. Formarea la locul de muncă şi seminariile oferite de profesioniştii companiei contribuie la implementarea obiectivelor VET pentru a satisface nevoile pieţei. În cadrul evaluării formarii practice şi prin furnizarea de evaluare externa companiile private iau parte la etapa de evaluare. Acestea sunt cele mai în măsura să stabilească dacă rezultatele furnizarii VET sunt conforme cu cerinţele lor. Sugestii pentru implementarea bunei practice Colaborarea cu companiile importante începe cu exploatarea oportunităţilor oferite de piaţa muncii prin implicarea personala şi contactele realizate de conducerea instituţiei furnizoare VET. Conform cercetării noastre, mulţi furnizori VET au reuşit să pună bazele unor colaborari de succes şi să îşi asocieze numele cu cel al unor companii importante în beneficiul studenţilor lor. Elementul cel mai important al centrelor de carieră reprezentat de consilierii personali şi biroul de cariere care oferă sfaturi de orientare profesională fiecarui elev.

Contribuţia acestora constă în: • Îndrumare în alegerea corecta a carierei • Urmărirea progresului făcut pe perioada studiilor • Actualizarea perspectivelor de angajare • Pregătirea unui curriculum vitae şi evaluarea opţiunilor de angajare disponibile

În plus, consilierii se implicaă în diverse aspect legate de intrarea pe piaţa muncii prin familiarizarea studenţilor cu procesul interviului şi cu prezentarea profesională adecvată.

23


4. Scopul biroului de cariere este : Să înştiinţeze studenţii şi absolvenţii în legatură cu posturile disponibile şi cu perspectivele de angajare Să creeze un mecanism de anunţare a studenţilor despre tendinţele de pe piaţa muncii şi despre posibilităţile de angajare Să înştiinţeze studenţii despre posibilităţile de continuare a studiilor Să creeze şi să dezvolte o reţea de legături cu instituţiile educaţionale şi cu reţelele de angajare din Grecia şi din străinatate Să promoveze studenţii pe piaţa muncii Să ofere consiliere în pregătirea unui curriculum vitae, tehnicile de interviu pentru angajare, metodele de căutare a unui loc de munca şi planificarea carierei în generalSă informeze absovenţii cu privire la continuarea studiilor, plata taxelor şi alte programme de formare Să ajute absovenţii să înceapă o afacere şi să îi informeze despre facilităţile de finanţare Să folosească avantajele oferite de Europass privind mobilitatea studenţilor şi angajaţilor în Uniunea Europeană

O responsabilitate importanta a birourilor de cariere este organizarea “Zilelor carierei”. În aceste zile sunt invitaţi reprezentanţi ai companiilor care fac prezentări şi studenţii au ocazia să îi întâlnească şi să vorbească cu ei în cadrul unui interviu, existând şi posibilitatea angăjarii imediate.

5. Rezultatele obţinute de utilizatorii bunei practice

În ultimii ani, furnizorii VET care au folosit această practică au furnizat un numar din ce în ce mai mare de angajaţi în companiile mari. Prin organizarea “primei întâlniri profesionale”, asa cum a fost numita de unul din autori, s-a creat un punct de plecare în cariera a mii de absovenţi. Această practică a ajutat foarte multi absovenţi sa îşi găsească un loc de muncă, în unele cazuri atingând 80% din numărul total de absoventi.

Un alt instrument de autoevaluare este Evaluarea satisfacţiei elevilor

„Noi considerăm că metoda de măsurare a satisfacţiei elevilor şi de evaluarea eficienţei procesului de instruire, urmate de considerarea observaţiilor şi a feedback-ului în procesul de formare, ne-a ajutat să îmbunătăţim performantele instruirii. Modelele de chestionare utilizate sunt schimbate permanent în baza feedback-ului din partea elevilor, aceasta pentru că întotdeauna am încercat să raspundem cerinţelor acestora într-o maniera eficientă şi efectivă bazandu-ne pe acest instrument.”

1. Contextul practicii

Colegiul Tehnic Turda este un furnizor de instruire profesională continuă în urmatoarele domenii: ethnic si servicii. Colegiul Tehnic Turda autorizat de Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor pentru următoarele cursuri de instruire: operator prelucrare validare date, comunicare in limba straina.

24


Colegiul Tehnic Turda a implementat un sistem de management al calităţii din 2003 cu ocazia implementarii celor trei proiecte Phare derulate in acesta.

2. Descrierea practicii

Au existat mai multe practici pentru evaluarea satisfacţiei participanţilor la cursurile de instruire. Colegiul Tehnic Turda utilizează 3 metode care sunt necesare pentru identificarea satisfacţiei elevilor şi pentru identificarea posibilităţilor de îmbunătăţire ulterioară a cursurilor, care sunt autorizate în Sistemul Naţional de Formare permanentă a adulţilor. Chestionarul 1– acesta este aplicat participanţilor la sfarsitul fiecarui modul. Are rolul de a identifica măsura în care modulul a răspuns nevoilor specifice ale elevilor dar evalueaza şi profesorii.Scrisoare – la sfârşitul cursului de fomare, fiecare student este invitat să scrie o scrisoare auto-adresată. Această scrisoare trebuie să includă cerinţele sale privind disciplina/modulul şi intenţia lor privind utilizarea ulterioară a informaţiilor şi cunostinţelor dobândite. Singura recomandare pe care o primesc elevii la scrierea acestei scrisori este să specifice ce intentionează să facă în urmatoarele 6 luni cu cunostinţele dobândite. Aceste scrisori sunt strânse de către diriginte în momentul în care au fost introduse în plicuri şi sigilate de către si apoi date sefului de arie curriculara. Chestionarul 2 – şase luni dupa primul chestionar. Profesorul care preda la modulul/disciplina respectivava trimite fiecărui participant la curs, un chestionar care îşi propune sa evalueze eficienţa instruirii pe termen mediu. Acest chestionar este acompaniat de scrisoarea auto adresată. Scopul acestui chestionar este de a identifica dacă instruirea şi-a atins scopul şi obiectivele iniţiale (de vreme ce Colegiul Tehnic Turda este furnizor de formare autorizat în sistemul naţional pentru formarea adulţilor, pentru cursuri de perfecţionare, participanţii sunt persoane angajate, care participa la formare cu scopul de a implementa în cadrul organizaţiilor lor, cunostinţele dobândite).

3. Inteventia practicii

Practica prezentată considera Recomandările de Evaluare asociate în special rezultatelor predării şi formării. Rezultatele obţinute de utilizatorii practicii Metodologia a fost implementată cu succes de către Colegiul Tehnic Turda încă din 2012. În baza acestei metodologii, dar şi corelată cu o puternică strategie de marketing, numărul de participanţi la instruirile organizate de Colegiul Tehnic Turda a crescut cu 10% .Este foarte important ca trainerul să acorde suficient timp pentru a completa chestionarul 1 şi pentru a adresa scrisoarea. Pentru a câştiga încrederea participanţilor este de asemenea important să se stabileasca obiectivele de formare încă de la începutului cursului. Este recomandat ca aceste obiective să fie menţionate pe hârtie în faza de introducere a cursului prin consultarea fiecărui participant. La sfarsitul instruirii participanţii vor şti ce să întrebe şi să indice în scrisori. Este foarte important pentru rata întoarcere a chestionarelor completate, ca aceste scrisori să fie colectate de trainer iar participanţii să fie contactaţi telefonic înainte de transmiterea scrisorilor.

Un alt instrument este Utilizarea ciclului PDCA(Planificare, Realizare, Verificare, Actiune) pentru îmbunătăţirea calităţii în educaţie

25


1. Acest instrument duce la imbunatatirea calitatii in educatie, la o buna realizare a evaluarii interne. Se foloseste foarte usor pe langa Sistemul de Control Intern/managerial si controlul financiar preventive.

2. Contextul în care este utilizata practica

Această practică este utilizată de Colegiul Tehnic Turda,care asigura formare profesională iniţială pentru diferite tipuri de educaţie: educaţie full-time, cursuri serale, educaţie part-time, educaţie vocaţională, ucenicie, educaţie post-şcolara (PHARE). Şcoala are aproape 1000 de elevi, instruiţi pentru urmatoarele profesii: mechanic auto, Tehnician in transporturi, Tehnician Mecattronist, Tehnician proiectant CAD, Tehnician in administratie, Tehnician in activitati economice, Tehnician in textile pielarie, scoala de maistrii, scoala postliceala Aceştia sunt instruiti în clase moderne, în laboratoare specializate, şi 5 laboratoare de informatica.

3. Descrirea practicii

Eficienţa sistemului de management al calităţii este în mod continuu îmbunătăţită prin: • Utilizarea obiectivelor şi politicii calităţii, rezultatelor auditului, analizei datelor, acţiunilor corective şi preventive şi analizei de management. • experienţele anterioare

Îmbunătăţirea continuă prin utilizarea mijloacelor Planificare – Realizare – Verificare – Acţiune se realizează prin implementarea următoarelor etape:

a) Planificare – stabilirea de noi obiective privind calitatea şi sugerarea de proiecte pentru îndeplinirea acestor obiective;

b) Realizare – Prin documentare şi instruire se implementează procese noi iar procesele existente sunt modificate;

c) Verificare – prin măsurarea şi monitorizarea proceselor raportate la indicatorii cheie de performanţă în procedurile aplicabile şi produsele raportate la cerinţele specifice;

d) Acţiune – Pentru o îmbunătăţire continuă a proceselor rezultatele sunt analizate în cadrul analizei de management. Elementele de ieşire sunt utilizate pentru stabilirea de noi obiective.

4. Posibile necoformităţi: Programe Educaţionale Planuri de instruire Materiale suport Instrumente Performanţele resurselor umane Alte materiale şi servicii furnizate de către şcoala

La nivelul şcolii s-a elaborat o procedură pentru activităţile desfăşurate în cadrul organizaţiei pentru a identifica situatiile şi cauzele care pot conduce la deficienţe în asigurarea calităţii şi stabilirea de acţiuni corective.

Procedura defineşte cerinţele pentru: • Analiza neconformităţilor, inclusiv rezolvarea eficientă a reclamaţiilor

26


şi a sugestiilor din partea clienţilor • Stabilirea cauzelor neconformităţilor şi înregistrarea acestora • Evaluarea nevoii de acţiuni corective • Stabilirea şi implementarea acţiunilor corective • Înregistrarea rezultatelor acţiunilor corective • Analiza acţiunilor corective

După raportarea neconformităţilor Departamentului Calitate, coordonatorul calitate stabileste Comitetul pentru analiza neconformităţilor. Aceasta Comisie ete format din de coordonatorul calitate (CC), responsabilul pentru asigurarea calităţii (RAC), responsabilul de proces, personalul implicat în proces.

Comitetul este numit de responsabilul de proces şi are următoarele atribuţii: • Analiza elementelor de intrare şi a datelor asociate şi stabilirea cauzei neconformităţii • Stabilirea de acţiuni corective şi iniţierea completării Raportului de Acţiuni Corective / Preventive.

Rapoartele sunt completate de către Comitet şi sunt înregistrate de către RAC în Registru. Implementarea acţiunilor corective este coordonată de responsabilul de Proces care raportează CC şi RAC-ului. Rezultatele acţiunilor corective sunt înregistrate în Raportul de Acţiuni Corective şi Registrul Departamentului Calităţii. Rezultatele acţiunilor corective reprezintă elemente de intrare foarte importante pentru analiza de management. Eficienţa acţiunilor corective este discutată şi deciziile sunt luate în timpul analizei de manangement, dacă acţiunile corective necesita sa fie consolidate sau nu. Organizaţia mai are o procedura pentru Acţiunile Preventive pentru a preveni neconformităţile ce ar putea apărea.

Procedura este legată de: - Stabilirea neconformităţilor potentiale şi cauzele lor - Evlauarea nevoilor de acţiuni preventive - Înregistrarea şi analiza acţiunilor preventive

La iniţierea şi implementarea acţiunilor preventive, sunt parcurse următoarele etape: - Stabilirea obiectivului pentru acţiunile preventive- Stabilirea acţiunilor preventive, a termenilor şi responsabilităţilor - Verificarea implementării acţiunilor preventive - Verificarea eficacităţii acţiunii preventive

Pornind de la aceste date, Colegiul utilizează următoarele instrumente specifice pentru analiza sistemului de management al calităţii pentru a elabora planuri de îmbunătăţire: • Grafice de control statistic • diagrama GANTT • Diagrama Cauza – Efect • Grafice de proces • Diagrama Relaţională • Diagrama Arbore

27


Anexa 4.10 prezinta câteva din instrumentele care sunt utilizate de către Colegiu pentru îmbunătăţire continuă.

5. Interventia practicii Practica este utilizata pentru faza de feedback şi proceduri pentru schimbare a CQAF dar este combinată cu etape de evaluare, având în vedere faptul că analiza este realizată în baza rezultatelor obţinute pe parcursul evaluării.

6. Rezultatele obţinute de utilizatorii practicii

Principalele rezultate sunt relaţionate cu îmbunătăţirea elementelor de iesire şi cu rezultatele studenţilor. Rezultatele concursurilor şcolare ca şi examenele de certificare şi absolvire indică un numar de absovenţi care si-au gasit de lucru. Sfaturi pentru implementarea practicii

Principalele aspecte luate în considerare prin utilizarea ciclului PDCA pentru îmbunătăţirea calităţii în educaţie sunt: - Conştientizarea - Planificarea în paşi mici - Comunicarea la nivelul organizaţiei / departamentului funcţional - Implicarea personalului - Dezvoltarea unei mici echipe de intervenţie, care îşi alege un leader - Monitorizarea - Consultanţa - Dezvoltarea cunoştinţelor, experienţei şi aptitudinilor pentru personal ca parte a activităţilor globale de management al calităţii la nivelul şcolii. - Evaluarea eficienţei şi efectivităţii procesului care include acţiunile de îmbunătăţire - Recunoasterea indivizilor / echipelor care au obţinut îmbunătăţirea

7. Concluziile contributorului

Pentru asigurarea unei îmbunătăţiri continue în asigurarea calităţii şi comunicarea de către VET a rezultatelor (din măsurări) este esenţial, atât feedbackul, cât şi auto-evaluarea. Este esenţială şi luarea în considerare a modificărilor externe în redefinirea indicatorilor şi îmbunătăţirea tehnicilor pentru analiza performanţelor organizaţionale.

Un alt instrument de autoevaluare este MANAGEMENTUL PRIN OBIECTIVE (MBO)

Managementul prin obiective reprezintă cel mai bun instrument pe care îl avem în acest moment pentru asigurarea eficacităţii şi eficienţei implementării sistemului de management al calităţii şi cel mai bun instrument pentru îmbunătăţirea evaluarii interne. Considerăm că poate funcţiona autonom, făra a fi parte din sistemul de management, dar legatura cu sistemului de management aduce un plus de valoare foarte mare de aceea am facut din sistemul de management sistemul nostru de conducere al liceului.

Acest instrument este implementat la Colegiul Tehnic Turda, in urma implementarii programelor PHARE, prin formarile care au avut loc cu persoanele care au functii de conducere (director, director adjunct, secretar sef, contabil sef, sefi de arii curriculare sau comisii metodice, sefi de compartimente)

28


1. Contextul practicii Această practică este folosită de FiaTest SRL. FiaTest este furnizor VET în urmatoarele domenii: sisteme de management (calitate, mediu, securitatea muncii/informaţiei/alimentara), teste de personalitate, resurse umane, TQM, limbi străine, instruire IT. FiaTest este autorizat de Consiliu Naţional de Formare Profesională a Adulţilor pentru organizarea urmatoarelor cursuri: manager al sistemului de management al calităţii, manager al sistemelor de management de mediu, auditor în domeniul calităţii, auditor de mediu, manager de resurse umane, manager proiect, formator, evaluator al competenţelor profesionale, inspector resurse umane, comunicare. Clienţii FiaTest sunt companii şi persoane angajate în companii care urmăresc recunoaşterea competenţelor proprii. Toate cursurile oferite sunt în domeniu perfecţionării competenţelor profesionale. Practica MBO este prezentata în Anexa 4.2 împreună cu instrumentele folosite.

2. Planificarea În fiecare an se stabilesc obiective ale calităţii pornind de la politicile de calitate şi de la obiectivele de dezvoltare ale organizaţiei corelate cu viziunea, misiunea şi valorile liceului. Aceste elemente sunt revizuite şi actualizate in fiecare an in functie de PAS<,PLAI, PRAI.Pe baza acestor obiective sunt trasate în cadrul discuţiilor obiectivele individuale pentru fiecare angajat Obiectivele individuale derivă din obiectivele generale din Planul Managerial şi sunt stabilite în cadrul evaluării anuale a performanţelor condusă de manager împreună cu angajaţii. În cadrul evaluărilor sunt luate măsuri pentru realizarea fiecărui obiectiv. Măsurile pot fi legate de instruirea pentru fiecare angajat, repartizarea resurselor etc.

3. Implementarea Fiecare individ asigură implementarea propriului plan de activitate, bazat pe palnificarea dezvoltată în cadrul evaluării. Fiecare activitate implementată este marcată ca implementata aşa încât fiecare angajat ştie dacă activitatea a fost implementată conform limitei de timp stabilite. Implementarea etapelor MBO implică urmatoarele activităţi :

Perfecţionare (efectuata conform procedurilor de perfecţionare ale colegiului) Repartizarea şi folosirea resurselor: resursele stabilite în faza de planificare sunt folosite

conform planului de implementare al măsurilor. Resursele sunt atât materiale cât şi umane, organizaţia concentrându-se pe promovarea lucrului în echipă.

Comunicarea – internă dar şi externă, cu părţile interesate. Există o procedură de comunicare în cadrul organizaţiei care include realizarea comunicării externe în legatura cu activităţile efectuate.

Aplicarea procedurilor: în realizarea şi implementarea activităţilor, personalul foloseşte un set comun de instrumente şi proceduri care sunt parte a sistemului de management (Organizarea instruirii, Dezvoltarea, implementarea şi monitorizarea proiectelor, Consultanţă etc). Toate aceste proceduri au fost dezvoltate (ca parte a sistemului de management al calităţii şi sunt aduse la zi în permanenţă pe baza nevoilor de îmbunătăţire identificate)

4. Evaluarea şi analiza critica

Evaluarea şi analiza critică aplicate la practica MBO constau în autoevaluarea efectuata individual combinată cu evaluarea realizază de managerul direct. Autoevaluarea este efectuată individual la fiecare 12 luni şi constă în evaluarea realizării obiectivelor stabilite la începutul anului. Autoevaluarea se concentrează atât pe obiectivele individuale dar şi pe măsurile ce trebuiesc implementate pentru a atinge obiectivele propuse. Autoevaluarea este trimisa managerului direct.

29


Managerul direct poate efectua propria analiza sau poate revizui autoevaluarea efectuata de fiecare individ. Aceasta autoevaluare generală este însoţită de evaluarea generala realizată de managerul direct si membrii CA.În cadrul şedinţei de evaluare a performanţelor principalul subiect abordat este legat de obiective şi ţinte iar acolo unde există o diferenţă mai mare de doua puncte între autoevaluare şi evaluarea realizată de managerul direct, în şedinta de evaluare a performanţelor trebuie să se ajungă la o înţelegerea asupra acestor subiecte abordate.

Pe baza evaluării o persoana poate avea performante: - Slabe - Sub aşteptări - La nivelul aşteptărilor - Peste aşteptări - Remarcabile Evaluarea anuala a performanţelor funcţionează atât ca instrument de planificare cât şi ca instrument de analiză,

Un instrument care ne ajuta la crearea obiectivelor este FIXAREA CORECTA A OBIECTIVELOR DE CALITATE

“Încrederea este pentru orice firmă cel mai important capital, fără de care nu se poate realizanimic. Ea creeaza în orice domeniu premisele unei evoluţii prospere.” Albert Schweitzer

Acest instrument se doreste o cale in vederea conceperii corecte a obiectivelor de calitate pe care fiecare arie curriculara, fiecare comisie metodica trebuie sa le defineasca in planul managerial.

Un obiectiv se defineşte ca fiind ţinta pe care ne propunem să o atingem, o realizare către care se îndreaptă eforturile noastre. Aplicat la calitate,un obiectiv de calitate este ţinta pe care ne propunem să o atingem înprivinţa calităţii.

Un obiectiv constă de obicei dintr-un număr şi un grafic de activităţi.În unele accepţiuni obiectivele de calitate sunt legate de planificarea calităţii. Aceasta se bazează pe faptul că nu se poate planifica ceva abstract. Se trece la planificare numai după ce afost fixat obiectivul. Într-o altă accepţiune termenul de “planificare” selimitează la activitatea de stabilire a mijloacelor folosite pentru atingerea obiectivelor şinu este privită ca fiind o activitate de fixare a obiectivelor de calitate şi elaborareaproduselor şi proceselor necesare pentru a atinge obiectivele respective. În această lucraream inclus activitatea de fixare a obiectivelor de calitate ca parte componentă înplanificarea calităţii.

Obiectivele tactice de calitate.

În ţările dezvoltate, obiectivele de calitate sunt numeroase, ca urmare aconvergenţei dintre, pe de o parte nevoile umane nelimitate şi pe de altă parte capacitateasocietăţii de a satisface nevoile umane. Nevoile devin obiective de calitate şi generează obiective de rang inferior, care iau forma

30


caracteristicilor produsului sau serviciului,procesului şi controlului procesului. Aceste obiective numeroase sunt numite obiectivetactice de calitate , pentru a le deosebi de cele strategice

. În abordarea tradiţională,obiectivele de calitate erau aproape exclusiv tactice, fiind fixate de către departamentele funcţionale de la nivelurile ierarhice medii şi inferioare ale firmelor, de exemplu la nivelde secţie.

Obiectivele strategice de calitate.

Obiectivele strategice de calitate sunt fixate la nivelurile superioare ale ierarhiei din firmă şi sunt parte a planului de afaceri. Conceptul de obiectiv strategic de calitate este rezultatul logic al tendinţei de a da calităţii prioritate absolută între obiectivele firmei. Obiectivele strategice de calitate completează obiectivele tactice, fără a le înlocui. Atingerea obiectivelor tactice are aceeaşi importanţă. Însă, obiectivele strategice au unefect profund asupra întregii abordări privind obiectivele de calitate şi planificarea modului de ale atinge. Acest efect profund se extinde şi asupra rolului celor responsabilicu fixarea şi îndeplinirea lor

Poate cel mai usor instrument de autoevaluare este SWOT CA O METODA PENRU DEZVOLTARE PERSONALA

Utilizarea SWOT ca instrument pentru dezvoltarea personală şi pentru planificarea strategică este des folosita. Ne ajută în înţelegerea punctelor tari, slabe, a oportunităţilor şi ameninţărilor atât ale activităţiii de dezvoltare a personalului cât şi ale întregului plan strategic al colegiului.

1. Contextul în care este utilizata practica Această practică este utilizată de către foarte multe colegii din invatamantul professional si tehnic.

2. Descrirea practicii Echipa din CEAC este responsabilă de promovarea datelor de evaluare şi se ocupa de evaluarea internă. Echipa calităţii s-a ocupat de evaluarea interna şi auto-evaluarea colegiului la fiecare sfarsit de semestru. Analiza SWOT este efectuată de Colegiul Tehnic Turda pentru planificarea şi îmbunătăţirea muncii realizate de către fiecare persoană. Cu ajutorul SWOT sunt identificate punctele tari şi slabe ale fiecarei persoane, dar se cauta şi oportunităţi şi se previn ameninţările care ar putea aparea în viitor. Principalul obiectiv al analizei SWOT este direcţionarea operaţiilor spre propriile puncte tari şi oportunităţi.

Aceasta se face răspunzând la fiecare din urmatoarele întrebari:

În care atribuţii / operaţii sunt puternic Care sunt punctele de îmbunătăţire

31


Recunosc oportunităţile Cum pot evita ameninţările

Pentru identificarea punctelor tari, persoanele trebuie să ia în considerare Knowhow-ul special. Recomandările date fiecarui individ sunt mentionate mai jos:

Aptitudinile unde sunt mai puternic” pot – fac” Din punctul tau de vedere, auto-evaluare Din punctul de vedere al colegilor Fii cinstit! Nu fi modest, mergi înainte cu punctele tari

Penru a idenifica punctele slabe, fiecare individ ar trebui să se gândească la calificările care ar trebui să fie dezvoltate.

Sunt oferite următoarele recomandări: Referitor la activităţile desfăşurate, care sunt sarcinile pe care nu le realizezi asa de bine Listează calificarile pentru care ai avea nevoie de mai multă practică Roagă un coleg sa listeze pentru tine calificările la care ai nevoie de mai multă practică Fă o analiza cu colegii tai Este intotdeauna dificil sa îţi stabileşti deficienţele, dar încearcă

Pentru a stabili OPORTUNITĂŢILE indivizii sunt invitaţi să raspundă urmatoarelor întrebări: Care din punctele tale tari pot deschide noi oportunităţi? Este posibil sa transformi punctele slable în oportunităţi? Ar putea un anume proiect sau instruire să ofere totuşi oportunităţi şi provocari pentru creştere profesională? Există oportunităţi şi provocări legate de lucru (îmbunătăţirea curriculei/ metodelor, etc?)

Pentru identificarea posibilelor AMENINŢĂRI trebuie să se răspundă la următoarele întrebări: Ce se va întampla în viitor? Cum vedeţi evoluţia muncii voastre? Cum vedeţi evoluţia organizaţiei? Cum să răspundem posibilelor ameninţări? Exista ameninţări legate de punctele slabe? De ce vă este teama în viitor? Ati putea să va transformaţi ameninţările în oportunităţi?

3. Interventia practicii

Analiza SWOT este utilizata în Colegiul Tehnic Turda ca un instrument pentru asigurarea calităţii şi analizează anual situaţia şcolii în mediul în continuă schimbare corelat cu planificarea strategică. Analiza se bazează pe mai multe tipuri de chestionare, autoevaluare şi rapoarte, ale caror rezultate vor fi implementate. Conform rezultatelor analizei, va fi definit de ex. modul în care se pot fructifica oportunităţile existente sau se pot transforma ameninţările în câştiguri pornind de la punctele tari. Analiza SWOT va fi realizată iniţial la nivelul departamentului şi după ce grupul de management va revizui analiza la nivelul departamentului se va continua cu analizele individuale.

32


Analiza SWOT este de asemenea utilizată anual ca un instrument pentru discuţiile de dezvoltare a personalului. Analiza SWOT a fost unul din instrumentele de dezvoltare dn Colegiul Tehnic Turda încă de la începuturile anilor 2000.

4. Dezvoltarea personalului:

Discuţiile de dezvoltare a personalului au loc în fiecare an. Întregul personal ia parte la aceste discuţii. Şeful direct (directorul, office-managerul sau managerul restaurantului) va discuta cu angajaţii săi referitor la obiectivele şi ţintele anului anterior şi de asemenea despre planurile viitoare şi ariile de dezvoltare ale angajaţilor. Înainte de discuţii, fiecare angajat realizează o analiza SWOT bazata pe experienţele şi opiniile sale despre punctele tari, slabe, oportunităţi şi ameninţări. Discuţiile se vor baza pe aceste analize. Conform analizei şi discuţiilor se va face un nou plan de dezvoltare pentru angajat. Acest SWOT personal va fi de asemenea utilizat ca bază pentru planificarea strategică comuna.

5. Planificarea strategică:

Toate grupurile de servicii şi grupul de management vor realiza propriul lor SWOT. Ele vor lua în considerare punctele tari în cadrul întrunirilor, şi după ce grupurile de servicii vor ajunge la un consens vor realiza un rezumat care va fi predat către management. Managementul este cel care realizează un rezumat al SWOT-ului pentru 8 domenii. Aceste analize împreună cu analiza grupului de management reprezintă fundamentele planificarii strategice. Alte informaţii pentru analize vor fi obţinute din diverse tipuri de întrebari din partea clienţilor şi părţilor interesate, şi discuţiile şi cooperarea cu reprezentanţii industriei.

6. Rezultatele obţinute de utilizatorii practicii

Analiza SWOT este o cale foarte simplă, uşoara şi fără dureri de cap de a face o evaluare a funcţionării imediate şi pe termen mediu. Metoda oferă de asemenea un instrument penru evaluarea oportunităţilor şi ameninţărilor pe viitor. Este şi un foarte bun instrument pentru dezvoltarea personalului (parte a dicuţiilor de dezvoltare a personalului). Prin realizarea analizelor SWOT, personalul acţionează asupra dezvoltării întregii organizaţii.

De ex. Când am avut discuţii de dezvoltare legate de necesităţile de instruire continuă ale personalului a rezultat şi necesitatea de actualizare a aptitudinilor profesinale sau pregătire a profesorilor prin stagii de practică în fiecare domeniu industrial. Înregistrarea acestor nevoi în SWOT ajută managementul să reacţioneze şi să acţioneze când este cazul.

7. Recomandări pentru implementarea practicii Analizele SWOT sunt uşor de derulat şi uşor de evaluat. Nu este nevoie de instrucţiuni complicate. Cel mai important lucru pentru personalul care face SWOT, este de a întări ceea ce pot obţine cu aceasta metoda. Ce câştiguri ar putea exista şi care sunt influenţele şi rezultatele. Sprijinul din partea managementului în munca este esenţial. Trebuie să vă gândiţi la diferite metode de a convinge personalul despre importanţa planificării şi analizei strategice. Ce fel de modele organizaţionale ar putea să dea cele mai bune rezultate? Conform planurilor, analizelor şi strategiilor noastre, noi modificam pas cu pas organizarea echipei, fapt ce va permite în viitor reacţii

33


prompte privind modificarile din mediu. Dezvoltarea şi schimbările vor necesita timp, dar merita efortul.

Rezultatele si datele obtinute ne sunt necesare pentru intocmirea corecta a analizei SWOT pentru intregul colegiu.

II.3 ANALIZA SWOT –REZUMAT SI MATRICE

Elementele analizei SWOT

Axa Puncte tari – Puncte slabe

Puncte tari Puncte slabeCURRICULUM

Existenţa în şcoală a tuturor documentelor curriculare elaborate la nivel de trunchi comun. sau C.D.L.

Fundamentare a planului de şcolarizare pe profil/domeniu/meserie raportat la resursele din reţea

Profesorii au documente de planificare la zi şi de calitate buna, în concordanţă cu curriculum-ul naţional şi resursele disponibile şi ele sunt respectate calendaristic

Proiectare corectă a activităţi didactice, cu accent pe obiective operaţionale

Proiectarea didactica la instruire practica se realizează în colaborare cu profesorul care predă teoria

Majoritatea profesorilor au preocupări de a întocmi portofolii conform cu cerinţele I.S.J.

Evaluarea se realizează formativ şi sumativ prin metode alternative în majoritatea cazurilor

Utilizarea de auxiliare curriculare în

Lipsa manualelor la nivelurile liceu tehnologic, şcoală profesională şi de ucenici

Fundamentarea şi proiectarea uniformă, fără diferenţieri a CDS la toate nivelurile de învăţământ, cantonarea conţinuturilor acestuia in vechiul curriculum

Nu întotdeauna elevii sunt implicaţi în propria dezvoltare, folosindu-se metode de autoreglare, auto sau co- evaluare, mai ales la şcoala profesională şi la instruire practică

Nu utilizează toţi profesorii auxiliare curriculare modeme - fişe de lucru, portofolii ale elevilor, softuri educaţionale, etc. La instruirea practică nu se lucrează planificat, strategiile fiind axate pe o repetare a cunoştinţelor teoretice, predate de profesori

Nu întotdeauna se manifestă creativitatea profesorului în procesul didactic

34


scopul sporirii randamentului învăţării de către majoritatea cadrelor didactice

Profesorii apelează în majoritatea cazurilor la experienţa elevilor şi urmăresc latura aplicativa a învăţării

Instruirea practica se realizează prin lucrări practice cu caracter aplicativ

Evaluările prin examenele de ieşire din sistem fac dovada unei pregătiri corespunzătoare cerinţelor S.P.P.

Atitudinea elevilor fata de educaţia pe care o fumizează şcoala este pozitivă, motivată şi responsabilă

Cadrele didactice pregătite prin cursuri postuniversitare manifestă creativitate în procesul didactic şi profesionalism în managementul clasei

RESURSE UMANE

Încadrarea în şcoală de cadre didactice calificate, în proporţie de 91,8 %

Participarea cadrelor didactice la perfecţionări prin grade didactice şi cursuri de formare

Organizarea prin C.C.D. a cursurilor de Didactici Modeme în cadrul unităţilor şcolare

Instituţionalizarea stagiilor de formare /informare cu şefii de comisii metodice şi metodişti din judeţ Realizarea, de către inspectorii de

specialitate, a tuturor preinspecţiilor si inspecţiilor de definitivare in învăţământ

Relaţiile interpersonale (profesori-elevi, directori-profesori, profesori-profesori,profesori-părinţi) favorizează un climat educaţional deschis şi stimulativ

Diseminarea defectuoasă a informaţiei intra si interinstituţional prin cercurile metodice

Evaluarea defectuoasă a activităţii depuse de cadrele didactice, fără a cuantifica ceea ce aceştia realizează în afara fişei elaborate de M.E.C.

Slaba valorificare a contribuţiei consiliului disciplinei

Conservatorismul şi rezistenţa la schimbare a unor cadre didactice privind aspecte cum sunt: centrarea pe nevoile elevilor, modernizarea lecţiilor, informatizarea învăţământului

RESURSE FINANCIARE ŞI MATERIALE

Colegiul Tehnic dispune de o bază materială deschisă dezvoltării

Există resurse extrabugetare care se folosesc în acest scop

Cadrele didactice realizează

Dotarea depăşită moral şi funcţional a atelierelor şi laboratoarelor raportat la cerinţele curriculum-ului naţional

Motivare slabă a cadrelor didactice 35


auxiliare curriculare cu valoare instructiv educativă care favorizează învăţarea

Elevii şi părinţii sunt motivaţi să contribuie la sporirea fondurilor destinate modernizării resurselor

Dezvoltarea proiectelor la nivel comunitar (proiectul finanţat de Consiliul Judeţean pentru reabilitarea centralei termice)

în domeniul de dezvoltare materială pentru mijloacele necesare disciplinei

Relaţii comunitare

Funcţionarea C.L.D.P.S. intr-o manieră care ţine cont de necesitatea sprijinirii sistemului şi de eficientizarea lui

Parteneriate educaţionale încheiate pentru formarea iniţială a elevilor de la şcoala profesională şi de ucenici

Şcoala cooperează cu ONG-uri în derularea unor programe sociale

Şcoala a fost solicitată şi a răspuns cerinţelor privind organizarea unor programe educaţionale pentru comunitatea locală

Reţinerea privind promovarea unor proiecte

Axa Oportunităţi – Ameninţări

Oportunităţi Ameninţări

36


C

urri

culu

m

Legătura cu agenţi economici interesaţi în formarea iniţială

Existenţa şi participarea la programele europene Erasmus

Accesul liber al cadrelor didactice la elaborarea de manuale

Oferta sporită extracurriculara Efectuarea instruirii practice în anii

terminali la agenţi economici care utilizează tehnologii modeme

Ofertă de inserţie profesională la majoritatea meseriilor care se şcolarizează în şcoala profesională şi de ucenici

Slaba motivare materială a părinţilor

Slaba implicare a acestora în procesul educaţional

Inserţia dificilă pe piaţa muncii a absolvenţilor de liceu

Mentalitatea greşită a comunităţii părinţilor privind profesionalizarea învăţământului profesional

Organizarea activităţilor practice şi de laborator cu clasa întreagă

Creşterea numărului de elevi în clasa la învăţământul postobligatoriu preuniversitar tehnic

Mass - media (existenţa unor emisiuni, publicaţii ce sunt incompatibile cu regulile de morală, factor de ocupare excesivă a timpului )

Res

urse

um

ane

Reglementările M.E.C. privind funcţionarea consiliului disciplinei şi a creditelor obţinute privind formarea continuă

Existenţa fişei postului pentru cadrul didactic şi implicit a fişei de evaluare

Existenţa standardelor ocupaţionale pentru cadrele didactice

Atitudinea de respect şi apreciere a comunităţii faţă de cadrele didactice de prestigiu ale şcolii

Supraîncărcarea cadrelor didactice cu sarcini şi activităţi care nu sunt remunerate

Starea materială precară a sistemului, lipsa de fonduri şi motivare în dezvoltarea personală

Res

urse

fina

ncia

re şi

m

ater

iale

Evaluarea instituţională Accesul la programe europene sau

judeţene de dezvoltare Aparitia si implementarea

invatamantului dual

Cuantumul mic al fondurilor destinate de primărie cheltuielilor materiale pentru instruire practică precum şi pentru dotarea atelierelor şi laboratoarelor

Interes scăzut al agenţilor economici privind modernizarea bazelor de instruire

37


R

elaţ

ii co

mun

itare

Disponibilitatea şi responsabilitatea unor instituţii importante de a veni în sprijinul şcolii ( Primăria, Biserica, Poliţia, ONG-uri, etc)

Necesitatea formării profesionale iniţiale manifestată de agenţii economici

Necesitatea formării continue manifestată de agenţii economici sau chiar de persoane fizice

Infiinatarea unor noi fabric: Sonaca, Franchiske, MMM etc

Inexistenţa unui serviciu pentru asistarea absolvenţilor în găsirea slujbelor

Stadiul precar în care se găseşte macroindustria

Caracterul conjunctural şi instabilitatea unor relaţii de parteneriat cu instituţiile locale, pierderea pe parcurs a unor relaţii de cooperare

Sistem administrativ relativ inflexibil privind legislaţia

II. 4 REZUMATUL ASPECTELOR PRINCIPALE CARE NECESITA DEZVOLTARE

Făcând o analiza atentă a celor patru domenii se configurează urmatoarele prioritati propuse pana acum au un progress bun:Prioritatea 1 : Îmbunătăţirea procesului de orientare şcolară şi profesională a elevilor pentru reuşita în carieră este apreciată ca având un progres BUN deoarece acţiunile din totalul de 4 acţiuni propuse 3 înregistreză progres bun, iar una urmeză a fi derulată. Continua studiile 90,67 % dintre absolvenţii nivelului I şi 72,45% dintre absolvenţii nivelului 2.

Prioritatea 3 : Creşterea calităţii procesului educaţional este apreciată ca având un progres BUN deoarece pentru toate cele 4 acţiuni propuse s-a înregistrat progres bun. Cadrele didactice în proporţie de 80 % au utilizat în demersul didactic metodele învăţării centrate pe elev în anul şcolar 2017-2018, iar în acest an şcolar a crescut cu 5% procentul acestora.

Prioritate 4 : Dezvoltarea în rândul elevilor a abilităţilor generale de comunicare şi participare la viaţa socială este apreciată ca având un progres BUN deoarece din totalul de 5 acţiuni propuse 4 înregistreză progres bun, iar una progres satisfăcător. 12,42 % dintre absolvenţii de nivel 2 s-au angajat şi 21,2 % absolvenţi de nivel 3, si-au păstrat locul de muncă 60% dintre ei. Peste 80% dintre absolvenţi îşi continuă studiile pentru nivelul 3 de calificare.

Prioritate 5 : Creşterea performanţei procesului instructiv educativ la toate nivelurile, analiza obiectivă şi popularizarea performanţei îmbunătăţite este apreciată ca având un progres BUN deoarece din totalul de 4 acţiuni propuse 4 înregistreză progres bun. A crescut numărul premiilor obţinute la concursurile şi olimpiadele şcolare faze judeţene, naşionale şi internaţionale cu 55%. Rezultatele la fazele judeţene sunt mai bune ca în anul anterior.

Prioritatea 2 are un progres intarziat in consecinta ea va fi mentinuta in continuare

Prioritarea 2: Micşorarea fenomenului de absenteism este apreciată ca având un progres ÎNTÂRZIAT deoarece din totalul de 4 acţiuni propuse 2 înregistreză progres întârziat, doua progres satisfăcător. S-a redus nr. elevi exmatriculaţi de la 26 în 2016-2017 la 18 în 2017-2018 , s-a redus numărul de elevi repetenţi de la 35 în 2016-2017 la 30 în 2017-2018.

38


Conform prioritatilor PLAI :Prioritatea 1 este asemanatoare cu Obiectivul strategic 1 si urmeaza a fi monitorizata pentru mentinerea trendului BUN, Prioritatea 3 si 5 se regaseste in Obiectivul strategic 3 dar schimbarile fiind majore se va retine ca prioritate in continuare.Obiectivul strategic 5 se va transforma in prioritate a colegiului datorita necesitatii inovarii si cooperarii internationale

39


III Planuri operationaleAvând în vedere situaţia specifică a Colegiului Tehnic Turda, şi ţinând cont de contextul Reformei învăţământului , obiectivele acestuia sunt:

Reconsiderarea educaţiei ca factor strategic al dezvoltării de perspectivă

Şcoala ca instituţie strategică şi factor de multiplicare şi dezvoltare a resurselor, va avea drept finalitate modelarea multidimensională şi anticipativă a factorului uman, formarea şi reformarea resurselor umane ale viitorului, în sensul încorporării componentelor intelectuale, de gândire şi creaţie de calitate.

Implementarea si dezvoltarea unei politici educaţionale viabilă în cadrul Colegiului Tehnic Turda, aceasta constituindu-se ca o prioritate naţională; o politică, concepută ca sistem deschis şi democratic, bazat pe valori ştiinţifice, culturale şi morale, formativ şi informativ, prin acţiunea concertată a tuturor factorilor educaţionali.

Îmbunătăţirea calităţii demersului educaţional

Echipa pedagogică, în funcţie de resurse, de competenţe va determina modalităţi prin care li se vor permite elevilor activităţi de învăţare în ritmul lor, li se va da posibilitatea să-şi realizeze bagajul de cunoştinţe necesare şi să cunoască finalităţile specifice profilului, să observe modul în care aceste activităţi se pot îmbunătăţi, dezvolta şi aplica, concretizând în felul acesta ideea unei pedagogii adaptate dificultăţilor de ordin socio - cultural sau a obţinerii de performanţă.

40


Monitorizarea modului cum este organizat şi cum se desfăşoară procesul de învăţământ în Colegiul Tehnic Turda, care sunt măsurile ce se impun în vederea creşterii eficienţei acestuia, modul în care se evaluează raportul dintre performanţele obţinute şi cele intenţionate şi modul cum se corectează rezultatele în sensul dorit. Realizarea unor programe dedicate tinerilor capabili de performanta atat la materiile cuprinse prin orele de excelenta cat si la celelalte materii. (obiectiv preluat partial din Planul Managerial al ISJ Cluj)

Creşterea calităţii actului educaţional, cu scopul ameliorării rezultatelor şcolare şi obţinerea unor rezultate foarte bune la examenele naţional. Să se proiecteze, să se planifice, să se programeze activitatea managerială a Colegiului Tehnic Turda, să se amelioreze continuu calitatea prestaţiei didactice, deschiderea ofertei educaţionale spre nevoile comunităţii, să se proiecteze activităţile conform documentelor reglatoare ale domeniului de curriculum (obiectiv preluat partial din Planul Managerial al ISJ Cluj)

Realizarea unei autentice armonii între cultura generală, de specialitate şi cea profesională la nivelul performanţei formative a societăţii postindustriale, informatizate. Dezvoltarea capacităţii de anticipare şi adaptare la schimbare pentru progres psiho-social şi integrare .

Obiectivul poate fi concretizat prin oferta şcolii, în cadrul căreia curriculumul la decizia şcolii sa fie adaptabil cerinţelor şi necesităţilor elevilor, astfel încât aceştia să poată accede la informaţie, să poată avea relaţii de parteneriat cu elevii din alte şcoli similare din ţară sau străinătate etc.

Adaptarea profilelor şcolii la necesităţile economiei de piaţă. Dezvoltarea caracterului prospectiv şi permanent al educaţiei.

Flexibilitatea, responsabilitatea şi vizionarismul în noua politică educaţională a şcolii sunt condiţiile vitale pentru o şcoală modernă. Creşterea calităţii actului educaţional, cu scopul ameliorării rezultatelor şcolare şi obţinerea unor rezultate foarte bune la examenele naţional. Să se proiecteze, să se planifice, să se programeze activitatea managerială a Colegiului Tehnic Turda, să se amelioreze continuu calitatea prestaţiei didactice, deschiderea ofertei educaţionale spre nevoile comunităţii, să se proiecteze activităţile conform documentelor reglatoare ale domeniului de curriculum (obiectiv preluat partial din Planul Managerial al ISJ Cluj)

Creşterea abilităţilor generale

Dezvoltarea competentelor de comunicare, (inclusiv intr-o limba straina), dezvoltarea gandirii critice, abilitatilor antreprenoriale si manageriale, dezvoltarea spiritului de echipa, a abilitatilor de management a timpului si de management de proiect, conduita civica şi morală.

41


Asigurarea comunicarii cu alte instituţii partenere astfel încât să se asigure accesul la toate informaţiile necesare pentru înţelegerea şi participarea la actul educaţional. Colaborarea deschisă şi permanentă cu mass-media (obiectiv preluat partial din Planul Managerial al ISJ Cluj);

Coordonarea activităților conform compartimentelor din organigrama școlii

Coordonarea activitatilor compartimentale din organigrama şcolii, să se valorifice conlucrarea directorului şi a directorului adjunct cu compartimentele şi cu factorii externi. Intensificarea colaborării cu comunitatea locală, cu organizaţii nonguvernamentale, cu asociaţii culturale şi sportive, cu sindicatele şi agenţii economici (obiectiv preluat partial din Planul Managerial al ISJ Cluj);

Organizarea si desfasurarea activităţilor de formare continuă a cadrelor didactice

Organizarea si desfasurarea activităţilor de formare continuă a cadrelor didactice, astfel încât acestea să fie cuprinse în cât mai multe activităţi de perfecţionare, evitându-se posibilitatea de plafonare şi şablonare a activităţilor la clasă. Pregătirea profesională a cadrelor didactice, asigurarea condiţiilor pentru evoluţia în carieră şi dezvoltare profesională. (obiectiv preluat din Planul Managerial al ISJ Cluj);

PLAN OPERAŢIONAL

AN ŞCOLAR 2017-2018 1.Curriculum

Nr crt

Obiective specifice rezultate din

obiectivele generale

Activităţi/Actiuni Instrumente/Resurse

Responsabili Termene Mod de evaluare a obiectivelor

Indicatori de realizare

42


1.

Asigurarea calităţii procesului de

predare – învăţare, evaluare şi a serviciilor

educaţionale în vederea promovării

unui învăţământ centrat pe elev.

Utilizarea strategiilor didactice moderne şi de evaluare în scopul dezvoltării creativităţii elevilor, a participării lor active, a formării de competenţe.

Documente M.E.N.Metodologii în vigoare, softuri educaţionale

Director, membrii C.E.A.C.

semestrial Teste iniţiale,fişe de progres şcolar,teste sumative,chestionare

Toate cadrele didactice folosesc metodele moderne de predare-învăţare

Stabilirea listei de manuale viabile în conformitate cu curriculum-ul aprobat pentru anul şcolar 2017-2018

Documente M.E.N.în vigoare

Director,Diriginti,Şefii de catedre

Septembrie Comenzi de manuale la edituri

Toţi elevii claselor au manuale

Organizarea comisiilor metodice şi a comisiilor de lucru.

Documente Legislaţia în vigoareROI, ROFUIP

Director Director adjunct

Octombrie Decizii Dosarele comisiilor

Realizarea unor proiecte în beneficiul comunităţii

Proiecte comunitare Directori,presedintele CE, respons CPPE

Noiembrie Număr proiecte, număr participanţi.

Crestearea cu 20% a numărului de proiecte.

2

Asigurarea conditiilor de

dezvoltare personala si

profesionala a elevilor,

promovarea asigurarii de sanse egale si sporirea

accesului la educatie

Identificarea elevilor cu nevoi speciale Documente Coordonatorde proiecte si programe educativeDiriginţiPsiholog

Octombrie

Chestionare Numărul de elevi identifica si prin aplicarea chestionarului

Aplicarea chestionarelor de identificare a stilurilor de învătare

Metodologii în vigoare

Diriginţii/ Consiliul claselor Octombrie

ChestionareToţi elevii vor completa chestionarele privind identificarea stilurilor individuale de învăţare

43


Analiza activităţii anuale a colectivelor de elevi

Testări, exameneDocumente

Diriginţi / CEAC

30 iulie 2017 Situatii şcolare ,Rezultate la examene

Fişă de monitorizare a situaţiei şcolare

3

Eficientizarea metodelor de evaluare şi

monitorizare în vederea obţinerii progresului şcolar

Monitorizarea parcurgerii curriculum-ului aprobat

Planificări calendaristiceProceduri C.E.A.C.

Director,Responsabil C.E.A.C.

Permanent Grafice de asistente la oreFise de progres scolar

100%

Monitorizarea şi evaluarea procesului de utilizare a tehnologiei informatice la disciplinele de învăţământ

Programul AEL,Soft-uri educationale

Director,Responsabil C.E.A.C.

Permanent Grafice de asistenţe la ore

Fişe de observare a lecţiei

Monitorizarea şi evaluarea calităţii prestaţiei didactice din perspectiva reuşitei şcolare

Testări, exameneCataloage

DirectorDirector adjunct,diriginţi

Semestrial Situatii şcolare ,Rezultate la examene

Cresterea promovabilitătii până la 100%

4 Creşterea calităţii şi relevanţei ofertei educaţionale prin

diversificarea acesteia în funcţie

de nevoile şi interesele

partenerilor şi beneficiarilor.

Elaborarea ofertei educaţionale atractive şi adecvate profilului liceului şi cererilor pieţei muncii la nivel local

Planuri cadru, curriculum naţional,PLAI,PRAI

Directori, membrii C.A.

Octombrie-Ianuarie

Proiect plan de şcolarizare viabil şi realist

Realizarea planului de şcolarizare

Promovarea ofertei educaţionale Oferta educaţională, programul ISJTârguri de ofertăZiua portilor deschise

C.A. Responsabil comisie de promovare a imaginii şcolii

Aprilie- Mai

Număr participanţi, număr instituţii implicate

Participarea tuturor cadrelor didactice la promovarea ofertei educaţionale

Întocmirea programului de activităţi extracurriculare.

Programul ISJ. Propunerile Consiliului Elevilor. Legislatia in vigoare

Director adjunct. Comisia dirigintilor.

Octombrie Calendarul activităţilor extraşcolare

Cresterea cu 10% a numărului activităţilor extraşcolare

Organizarea şi îndrumarea activităţilor educative şcolare şi extraşcolare.

Documente şi instructiuni ISJ şi M.E.N.Protocoale de colaborare cu diverse instituţii implicate.

Directorul adjunctCoordonatorul Comisie de proiecte si programe educative

Semestrial Corelarea planurilor de activitate educativă cu specificul şcolii.

Cresterea cu 25% a numărului de elevi participanţi

44


şcolare şi extraşcolare

2. Management şcolar.

Nr crt

Obiective specifice rezultate din obiectivele generale


Responsabili

Termene Modalităţi de evaluare

Indicatori de performanţă

1

Întărirea capacităţii instituţionale prin

implementarea cadrului legislativ privind calitatea

educaţiei la nivelul instituţiei şcolare

Actualizare PAS Raport de activitate an şcolar 2012-2013,PRAI/PLAI

Directori Consiliul de administraţie

Noiembrie Gradul de realizare a obiectivelor propuse

Cresterea cu 20% a gradului de realizarea a obiectivelor.

Elaborarea unor instrumente operaţionale (fişa postului, fişa de evaluare, criterii de selecţie, proceduri) şi aplicarea lor în evaluare

Legea 128Legea 1Contractul colectiv de muncă.Regulamente şi metodologii în vigoare.

Directori, CA, membrii CEAC.

Octombrie – Noiembrie

Semnarea de către întreg personalul a fişei postului. Acordarea calificativelor.

Toti angajatii să obtină calificativul FB

Realizarea asistenţelor la lecţii Fişe de asistenţă Memrbrii CEACŞefii de catedră

Conform graficului

Fişe de observare a lecţiei

Utilizarea 100% a strategiilor moderne

2

Întărirea capacităţii instituţionale

pentru asumarea responsabilităţilor

care decurg din descentralizarea administrativă financiară şi educaţională.

Întocmirea documentaţiei în vederea aplicării noului mod de finanţare per elev

Norme metodologice Legislaţia în vigoare

Directori, CA.

Ianuarie Situaţii întocmite conform normelor metodologice

Aplicarea documentaţiei de finanţare per elev

45


3. Resurse umane

Nr crt

Obiective specifice Activităţi Instrumente/Resurse

Responsabili Termene Modalităţi de evaluare


1

Armonizarea ofertei de servicii

educaţionale şi formare permanentă cu nevoile specifice

identificate în şcoală şi

comunitatea locală.

Adaptarea planului de şcolarizare la evoluţia economico-socială a comunităţii locale şi la nevoile de învăţare individuale

PLAI, PRAI, studii, analize – diagnostic privind dinamica populaţiei şcolare şi a pieţei muncii, opţiunile elevilor

DirectoriConsiliul de administraţie.

Octombrie -decembrie

Proiect plan de şcolarizare realist Număr de absolventi angajati

Realizarea planului de şcolarizare

Elaborarea proiectului de încadrare în conformitate cu planul de şcolarizare şi planurile cadru de învăţământ.

Metodologii în vigoare Plan de şcolarizare aprobat

Directori ,secretariat

Conform calendarul M.E.N.

Proiect de încadrare corect şi realist

100%

Constituirea Consiliului Părinţilor din şcoală

ROUIFPROI

Preşedinte Asociaţia de Părinţi Coordonatorul Comisiei de proiecte şi programe educative

Octombrie Numărul de părinţi antrenaţi, componenţa consiliului.

Creşterea cu 30% a numărului de părinţi participanţi la activităţile derulate

Constituirea Consiliului Elevilor ROUIFPROI

Coordonatorul Comisiei de proiecte şi programe, diriginţii,

Octombrie Numărul de elevi antrenaţi, componenţa consiliului.

Creşterea cu 30% a numărului de elevi participanţi la activităţile derulate

2 Antrenarea cadrelor Stimularea şi susţinerea participării la Oferta de formare Director, Conform Număr participanţi, Creşterea cu 20% a

46


didactice în activitatea de

formare a adulţilor

examenele / formele de dezvoltare profesională şi evoluţie în carieră.

continuă responsabil Comisie de formare şi perfecţionare

programului instituţiilor ofertante

rezultate, diplome, adeverinţe

numărului de participanţi

4. Resurse materiale

47


Nr crt

Obiective specifice rezultate din obiectivele generale


Responsabili Termene Modalităţi de evaluare


1

Utilizarea raţională şi eficientă a

resurselor materiale

Elaborarea proiectului de buget al unităţii şcolare.

Documentaţia specifică C.A.Contabilitate

Noiembrie 2013

Corelarea proiectului cu analiza de nevoi.

100%

Realizarea execuţiei bugetare Documente specifice DirectoriContabilitate

Trimestrial Respectarea legislaţiei

Realizarea execuţiei bugetare 100%

Realizarea planului de achiziţii Oferte DirectoriContabilitate

Conform alocărilor de fonduri

Respectarea listei de priorităţi

100%

Asigurarea transparenţei elaborării şi execuţiei bugetare

Documente financiare DirectoriContabil sef

Permanent Asigurarea circulaţiei informaţiilor

100%

2

Acoperirea necesarului de echipamente

didactice moderne şi soft educaţional

pentru toate domeniile

curriculare.

Achiziţionarea materialelor conform bugetului alocat pentru dotare, conform legii, pe capitole şi articole bugetare

Analiza de nevoi Necesarul minim de dotare

Directori Contabil sef

Conform alocării bugetare

Corelarea repartiţiei bugetare cu lista de priorităţi

75%

Dezvoltarea fondurilor şi repartizarea lor conform priorităţilor

Documentaţia specifică Directori Când este cazul

Respectarea listei de priorităţi

80%

Repartizarea mijloacelor fixe şi a obiectelor de inventar achiziţionate, conform planificării.

Formulare de inventar Directori C.A.

Când este cazul

Asigurarea condiţiilor optime pentru un învăţământ de calitate

100%

3

Întreţinerea şi dezvoltarea bazei

materiale cu prioritate pentru

domeniile solicitatede piaţa muncii

Întocmirea documentaţiei pentru reparaţii

Documentaţia specifică Directori Contabil şef

Când este cazul

Respectarea legislaţiei în vigoare

80%

Întreţinerea şi dezvoltarea patrimoniului şcolar pentru crearea unui ambient favorabil procesului de învăţare

Documentaţia specifică Directori Diriginţi

Permanent Autorizaţia de funcţionare

100%

Asigurarea condiţiilor necesare privind iluminatul, încălzirea, alimentarea cu apă, canalizare şi pază

Referate necesare la RAEDPP Plan de pază

DirectoriAdministrator

Permanent Asigurarea condiţiilor optime pentru un învăţământ de calitate

100%

4

Identificarea unor posibilităţi de

asigurare a unor venituri

extrabugetare

Negocierea celor mai avantajoase contracte de sponsorizare şi condiţii pentru obţinerea fondurilor extrabugetare

contracte de sponsorizare Directori Permanent Respectarea legislaţiei în vigoare

50%

Identificarea surselor extrabugetare de finanţare

Spații pentru închiriere Directori Contabil şef

Permanent Veniturile extrabugetare

Cresterea cu 20 %a cuantumului veniturilor

48


Partea IV : Consultare, monitorizare si revizuire PRIORITATEA 1: Îmbunătăţirea procesului de orientare şcolară şi profesională a elevilor pentru reuşita în carierăObiectiv, ţinte, rezultate, măsuri/acţiuni Situaţia la

finalizarea actualizării PRAI/PLAI/PAS

Progresul înregistrat până la semestrul I

Aprecierea progresului înregistrat (0, 1, 2, 3) /Recomandări

Obiectivul: Elaborarea suportului informaţional de către profesorul de la cabinetul de consiliere psihopedagogică, care să vină în ajutorul profesorilor diriginţi pentru utilizarea instrumentelor specifice orientării în carieră a elevilor i valorificarea resurselor disciplinelor din curriculum în dezvoltarea locală în această direcţie.Ţinte (indicatori): Continuarea studiilor de către toţi absolvenţii nivelului I de calificare prin anul de completare şi a 80 % dintre absolvenţii nivelului II prin ciclul superior al liceului

Continua studiile 90,67% dintre absolvenţii nivelului I şi 72,45% dintre absolvenţii nivelului II

3- progres bun

Rezultate măsurabile: - Elaborarea unui suport informaţional – portofoliul cu materiale despre „Consiliere şi orientare profesională”- 1 temă /semestru la orele de dirigenţie pentru clasele X şi XII în vederea consilierii pentru carieră- Teste de aptitudini şi analiza rezultatelor elevii din clasele X şi XI , XII Liceu ruta directa/ XIII Liceu ruta progresiva - 1 chestionar/ semestru privind nivelul de cunoştinţe şi abilităţi dobândite de elevi în urma activităţii de consiliere în carieră şi analiza rezultatelor care se va populariza în consiliile profesorale şi la orele de dirigenţie

Măsuri/Acţiuni pentru atingerea Termen Cine răspunde

49


obiectivului:Întocmirea portofoliului „Consiliere şi orientare profesională”

decembrie 2017 Profesorul de la cabinetul de consiliere psihopedagogică

S-a realizat portofoliul de “Consiliere si orientare vocationala” care contine teme ca: Factorii care influenteaza alegerea carierei, Arborele genealogic al profesiilor, Angajatori si angajati, Motivatiile profesionale ,Scrisoarea de intentie, Planul de cariera, Anunturile de oferta a unui loc de munca, Interviul de angajare şi altele

Sunt utilizate tematicile propuse de portofoliu la orele de dirigenţie.

3- progres bun

Întocmirea planificărilor la orele de dirigenţie cu cel puţin o temă/semestru pentru orientarea în carieră

Ianuarie 2017 / mai 2018

Responsabilul comisiei diriginţilor

În proporţie de 85% planificările au conţinut teme privind orientarea în carieră.

În proporţie de 100% planificările conţin cel putin o temă pe semestru pentru orientarea în carieră

3 – progres bun

Chestionarea elevilor cel puţin 1 dată/semestru pentru depistarea nivelului de cunoştinţe şi abilităţile dobândite în urma activităţii de consiliere în carieră, analiza chestionarelor şi popularizarea lor in consiliile profesorale şi la orele de dirigenţie

Ianuarie 2017 mai 2018

Profesorul de la cabinetul de consiliere psihopedagogică

S-au aplicat teste de aptitudini „Chestinar de interese Holland”, Chestionar de motivaţie profesională, Test privind setul ascuns de valori

S-a aplicat testul de aptitudini „Chestinar de interese Holland” pentru 6 elevi la cerere din care 4 elevi îşi întăresc motivatia urmării unei cariere.

3 – progres bun

Aplicarea unor teste de aptitudini pentru elevii claselor terminale în

Iunie 2017 Directorul adjunct S-au aplicat chestionare de

Se va realiza Iunie 2015/ un membru CLDPS

50


colaborare cu ALOFM aptitudini unui număr de 150 de viitori absolvenţi de către ALOFM Turda

PRIORITATEA 2: Micşorarea fenomenului de absenteismObiectiv, ţinte, rezultate, măsuri/acţiuni Situaţia la finalizarea

actualizării PRAI/PLAI/PAS în anul 2018-2025

Progresul înregistrat până la semestrul I 2014-2015


Obiectivul: Scăderea numărului de absenţe nemotivate la nivelul fiecărui clase de eleviŢinte (indicatori): reducerea numărului de elevi exmatriculaţi sau rămaşi repetenţi din cauza numărului mare de absenţe nemotivate

S-a redus nr. elevi exmatriculaţi de la 26 în 2016-2017 la 18 în 2017-2018s-a redus numărul de elevi repetenţi de la 35 în 2016-2017 la 30 în 2017-2018

1 – progres întârziat

Rezultate măsurabile: Numărul elevilor exmatriculaţi şi rămaşi repetenţi din cauza absenţelor se reduce cu 69 %Măsuri/Acţiuni pentru atingerea obiectivului:

Termen Cine răspunde

Monitorizarea zilnică a frecvenţei elevilor la nivelul fiecărei clase

22 0ctombrie-22 noiembrie 2017

Directorul adjunctDiriginţii

S-a realizat monitorizarea frecvenţei

S-a realizat monitorizarea frecvenţei

1- progres întârziat Monitorizarea arată că frecvenţa elevilor nu s-a ameliorat deci se impune luarea altor masuri mai eficiente

Analiza frecvenţei la ore a elevilor şi întocmirea unui plan de măsuri pentru diminuarea numărului de

1 decembrie 2017

DirectorulDirectorul adjunct

Planul de masuri a fost întocmit

S-a realizat procedura şi s-au aplicat chestionare tuturor parintilor si elevilor cu probleme

2- progres satisfacatorPlanul de măsuri nu a fost eficient şi s-a întocmit o

51


absenţe de absenteism procedură de diminuare a fenomenului de absenteism

Monitorizarea implementării planului de măsuri

1 mai 2018 Directorul adjunct

Directorul adjunct a realizat monitorizarea

Monitorizarea procedurii este în curs de desfăşurare

2- progres satisfăcător 1 mai 2018 – profesorul de la cabinetul de consiliere psihopedagogică va prezenta în C.P. concluziile, iar membrii C.P. vor propune măsuri de ameliorare

Analizarea efectelor implementării planului

1 iunie 2018 DirectorulDirectorul adjunct

Analiza a constatat că planul nu a avut eficienţa scontată

1- progres întârziat15- iunie 2018 – conducerea şcolii

PRIORITATEA 3: Creşterea calităţii procesului educaţionalObiectiv, ţinte, rezultate, măsuri/acţiuni Situaţia la finalizarea

actualizării PRAI/PLAI/PAS în anul

Progresul înregistrat până la semestrul


Obiectivul: Dezvoltarea metodelor didactice care facilitează învăţarea centrată pe elev şi a practicilor şcolii incluzive, pentru ridicarea calităţii actului educativŢinte (indicatori): Folosirea de către toate cadrele didactice a metodelor învăţării centrate pe elev şi a practicilor şcolii incluzive

Cadrele didactice în proporţie de 80 % au utilizat în demersul didactic metodele învăţării centrate pe elev

Cadrele didactice în proporţie de 85 % au utilizat în demersul didactic metodele învăţării centrate pe elev în sem I.

3- progres bun

Rezultate măsurabile: - Constatările rezultate în urma asistenţelor şi interasistenţelor realizate şi întocmirea fişelor de monitorizare internă şi a raportului de autoevaluare al CEAC.- Sondaje de opinie realizate în rândul elevilor la început de an şcolar, la finele semestrului I , la finele anului şcolar, interpretarea lor şi analizarea in cadrul comisiilor metodice şi al consiliilor profesorale

52


- Planuri de îmbunătăţire rezultate în urma relizării asistenţelor şi interasistenţelor şi a sondajelor de opinieMăsuri/Acţiuni pentru atingerea obiectivului:


Planificarea activităţilor de învăţare pentru promovarea învăţării centrate pe elev sau în cadrul unui grup

1 oct.20171 martie 2018

Directorul adjunctŞefii de catedre

Directorul adjunct şi şefii de catedre au avizat planificările favorabil

Directorul adjunct şi şefii de catedre au avizat planificările favorabil pentru sem I

3- progres bun

Lecţii demonstrative la nivelul ariilor curriculare

1 febr.20171 iunie 2018

Şefii de catedre Au fost desfăşurate 31 de lecţii demonstartive în cadrul tuturor ariilor curriculare, cuprinzând chiar şi lecţii interdisciplinare în număr de 4.

S-au desfăşurat până la finele sem.I un număr de 12 lecţii demonstrative care includ şi lecţii interdisciplinare în număr de 3.

3- progres bun

Elaborarea de auxiliare curriculare necesare desfăşurării orelor prin metode activ participative şi utilizarea celor existente

1 febr.20181 iunie 2018

Şefii de catedre Auxiliarele curriculare elaborate sunt numeroase (fişe de lucru, chestionare, prezentări PP, hărţi, grafice, scheme etc.) constatându-se la nivelul fiecărei ariicurriculare creşterea frecvenţei de utilizare a mijloacelor moderne IT în realizarea orelor

Elaborarea de auxiliare curriculare a fost continuată, s-au îmbunătăţit cele existente, iar dotarea cu noi calculatoare şi încheierea lucrărilor de reabilitare a atelierelor şcoală au contribuit la creşterea atractivităţii orelor de curs

3- progres bun

Sondaje de opinie realizate în rândul elevilor la început de an şcolar, la finele semestrului I , la finele anului şcolar, interpretarea lor şi analizarea in cadrul comisiilor metodice şi al consiliilor profesorale

1 febr.20181 iunie 2018

Responsabil CEAC- Ancuta CordisPsihologul şcolarReprezentantul elevilor în

Sondajele de opinie realizate în rândul elevilor au scos la iveală nemulţumirile acestora în ce priveşte numărul de ore prea mare pe zi (propun 4-5 ore) şi a condiţiilor

Sondajele realizate în sem. I arată că elevii apreciază cadrele didactice bine pregătite ştiinţific şi care utilizează metodele moderne de instruire. De asemenea remarcă că a crescut numărul şi atractivitatea

3- progres bun

53


CEAC inadecvate din sala de sport (necesită reabilitare), precum şi aprecierea folosirii metodelor moderne şi a tehnicii IT la ore.

activităţilor extraşcolare şi dotarea cabinetelor şi laboratoarelor cu computere şi mijloace moderne.

PRIORITATEA 4: Dezvoltarea în rândul elevilor a abilităţilor generale de comunicare şi participare la viaţa socialăObiectiv, ţinte, rezultate, măsuri/acţiuni Situaţia la finalizarea

actualizării PRAI/PLAI/PAS



Obiectivul: Dezvoltarea competenţelor de comunicare (inclusiv într-o limbă străină), a abilităţilor antreprenoriale şi manageriale, de management a timpului, a spiritului de echipă, a conduitei civiceŢinte (indicatori): minim 80% din elevii absolvenţi în sistemul PHARE-TVET care au obţinut un loc de muncă şi-l vor păstra minim 1 an de la data angajării

12,42 % dintre absolvenţii de nivel 2 s-au angajat şi 21,2 % absolvenţi de nivel 3, si-au păstrat locul de muncă 60% dintre ei

3- progres bun

Rezultate măsurabile: - număr minim de absolvenţi ai CTVU care îşi pierd locul de muncă şi intră în evidenţele AJOFM înainte de 1 an de experienţă pe post.- Procentul de elevi care au participat la activităţi din cadrul parteneriatelor şcolare existente cu diferite instituţii ale comunităţii localeMăsuri/Acţiuni pentru atingerea obiectivului:


Participarea cadrelor didactice la cursuri de formare specifice obiectivului

Iunie 2018 Prof. Muscar M Au participat un număr de 33 cadre didactice şi 1 director la cursuri de formare vizând comunicarea şi participarea la viaţa

Au participat un număr de 26 cadre didactice la cursuri de formare vizând comunicarea şi participarea la viaţa socială

3- progres bun

54


socialăUtilizarea metodelor moderne de predare centrate pe elev

Iunie 2018 Şefii de catedră Cadrele didactice în proporţie de 80 % au utilizat în demersul didactic metodele învăţării centrate pe elev

Cadrele didactice în proporţie de 85 % au utilizat în demersul didactic metodele învăţării centrate pe elev în sem I.

3- progres bun

Utilizarea orei de orientare în carieră vocaţională pentru formarea competenţelor civice

Iunie 2018 Responsabilul conmisiei diriginţilor

Participarea la activităţi şi concursuri judeţene şi naţionale care promoveză spiritul civic: „Spring Day”, Mesajul meu antidrog, participarea la sesiuni de comunicări ale elevilor, lecţie demonstrativă „Turda oraş european!”, Sărbătorirea Zilelor Colegiului, Comemorarea Holcaustului, vizite târguri şi expoziţii (6 vizite),Copncerte de colinde, Sarbatorirea zilei de 1 Decembrie , 15 Ianuarie, 24 Ianuarie,

Au fost vizitate târguri şi expoziţii (2 vizite), participarea la activităţi şi concursuri judeţene şi naţionale care promoveză spiritul civic, sesiune de comunicări ştiinţifice ale elevilor „Drepturile omului”, concurs Antiviolenţa, Sărbătorirea Zilelor Colegiului, Comemorarea Holocaustului, organizarea serbarilor de Craciun si Paste, 8 martie, sarbatorirea zilei Francofoniei, Sarbatorirea zilei de 1 Decembrie , 15 Ianuarie, 24 Ianuarie,

3- progres bun

Întâlniri ale elevilor cu angajatorii din zonă

Dec. 2017Mai 2018

Diriginţi S-au făcut vizite la agenţii economici cu care s-au încheiat parteneriatele de colaborare

Au fost vizitaţi agenţii economici locali. Se realizează colaborari cu firma Ivami şi RATL pentru angajarea viitorilor absolvenţi

2 – progres satisfăcătorIntensificarea negocierilor cu firmele pentru angajarea unui numar mai mare de absolvenţi

Participarea unui număr mai mare de elevi în acţiuni realizate prin parteneritele existente intre instituţia noastră şi alte instituţii ale

Iunie 2018 Profesorii coordonatori ai parteneriatelor

9 parteneriate cu agenţi economici, 6 parteneriate cu instituţii publice ale comunităţii locale

7 parteneriate cu agenţi economici, 9 parteneriate cu instituţii publice ale comunităţii locale, 2 parteneriate cu alte şcoli

3 – progres bun

55


comunităţii locale şi 1 parteneriat cu instituţii de învăţământ superior

PRIORITATEA 5: : Creşterea performanţei procesului instructiv educativ la toate nivelurile, analiza obiectivă şi popularizarea performanţei îmbunătăţiteObiectiv, ţinte, rezultate, măsuri/acţiuni Situaţia la finalizarea

actualizării PRAI/PLAI/PAS



Obiectivul: Creşterea interesului cadrelor didactice şi a elevilor pentru realizarea de performanţăŢinte (indicatori): Participarea la concursuri şi olimpiade şcolare a cel puţin 4 elevi din fiecare clasă, Scăderea cu 10 % a numărului de elevi corigenţi şi neclasificaţi, Creşterea procentului de promovabilitate cu 6,5% la examenul de bacalaureat

A crescut numărul premiilor obţinute la concursurile şi olimpiadele şcolare faze judeţene, naşionale şi internaţionale cu 50%

Rezultatele la fazele judeţene sunt mai bune ca în anul anterior 3 progres bun

Rezultate măsurabile: - rezultatele la olimpiadele şi concursurile şcolare şi la examenele de final de ciclu- procentul redus al elevilor neclasificaţi şi corigenţi- procentul ridicat de promovabilitate la examenul de bacalaureatMăsuri/Acţiuni pentru atingerea obiectivului:


Realizarea unui panou de tipul „Cu ei ne mândrim!”

Decembrie 2017 Prof. Prof. Ciprian Baras

S-a realizat panoul cu diplimele obţinute laaria curriculara tehnologii, precum şi în sălile de clasă sunt expuse diplomele obţinute de elevi la olimpiade şi concursuri

S-au realizat panouri de poavazare a coridoarelor şcolii toate conţinând realizări ale elevilor în anul şcolar anterior „Pro Natura”, , „ Educaţie rutieră”, „Antidrog”, concursuri sportive, precum şi amenajarea de vitrine cu diplome obţinute la concursurile profesionale şi olimpiadele tehnice

3- progres bun

Prezentarea în cadrul orelor de Noiembrie 2017 Coordonator Au fost felicitaţi elevii în S-au afişat în sălile de clasă 3- progres bun56


dirigenţie a rezultatelor la olimpiade şi concursuri şcolare şi a rezultatelor la examenele de sfârşit de ciclu

proiecte şi programe educative

cadrul colectivelor din care fac parte si premiati.

cupele şi diplomele obţinute Popularizarea în sem II la orele de dirigenţie si in cadrul serbarilor de sfarsit de an a rezultatelor la concursuri şi olimpade

Premierea festivă a olimpicilor şi câştigătorilor concursurilor

Iunie 2018 Director S-a făcut premierea olimpicilor la festivitarea de finalizare a cursurilor 37 premii şi menţiuni la faza judeţeană, 5 la faza naţională, 1 la faza internaţională

S-au obtinut 7 locuri I la faza judeteana a olimpiadelor scolare si un premiu I la faza nationala

3- progres bun 15- iunie 2015 Consiliul local şi Primăria municipiului Turda

Prezentarea rezultatelor şcolii in cadrul orelor de dirigenţie, a şedinţelor cu părinţii şi în diferite publicaţii locale şi regionale

Iunie 2018 Coordonator proiecte şi programe educative

Prezentarea rezultatelor şcolii s-a făcut pentru părinţi şi comunitatea locală, au apărut şi publicaţii în presa locală: Ziarul 21, Obiectivul de Arieş, dar şi apariţii televizate pe posturi locale ONE TV

Au apărut publicaţii în presa locală: Ziarul 21, Obiectivul de Arieş, dar şi apariţii televizate pe posturi locale ONE TV, activitatea dedicată Zilei Naţionale

3- progres bun

Surse de informare

În vederea întocmirii acestui plan au fost consultate următoarele surse de informaţii: Strategia Guvernului României de stimulare şi susţinere a sectorului de comunicaţii în perioada 2012-2013, revizuita in 2014 Planul regional de acţiune pentru învăţământul tehnic şi profesional al regiunii de dezvoltare Nord-Vest 2014-2020 Planul local de acţiune pentru învăţământul tehnic şi profesional al judeţului Cluj 2013-2020 Pagina de internet a M.E.C.T., I.S.J.Cj Pagina de internet a A.J.O.F.Cj

57


ANEXE:1. Elevi şcolarizaţi în unitatea de învăţământ

2002 – 2003: 1262 2003 – 2004: 1241 2004 – 2005: 1202 2005 – 2006: 1119 2006 – 2007: 1082 2007 – 2008: 961 2008 – 2009: 905 2009 – 2010: 845 2010 – 2011: 770 2011 – 2012: 801 2012 – 2013: 813 2013 – 2014: 797 2014 – 2015: 802 2015 – 2016: 770 2016 – 2017: 766

58


2. Rata de promovare

Procente de promovabilitate

2002 - 2003 : 93,25 % 2003 - 2004 : 95,34 % 2004 - 2005 : 99,08 % 2005 - 2006: 93,75% 2006 – 2007: 94,71% 2007 – 2008: 94,75% 2008 – 2009: 90,58% 2009 – 2010: 84,06% 2010 – 2011: 87,88% 2011 – 2012: 82,18% 2012 – 2013: 79,21% 2013 – 2014: 74,00% 2014 – 2015: 82,66% 2015 – 2016: 89,35% 2016 – 2017: 87,21%

3. Rata abandonului şcolar – nu există59


4. Evoluţia ratei de succes promoţia 2016-2017

REZULTATE OBŢINUTE LA BACALAUREAT

Elevi înscrişi Elevi prezenţi

Elevi neprezentaţi

Medii Promovaţi (nr. şi %)

Respinşi (nr. şi %)

Eliminaţi6-

6,997-

7,998-

8,999-

9,9910

Total 77 72 5 17 5 6 4 - 32 44,44 %

38 52,78 %

2

Promoţia curentă –

ruta directă

47 46 1 5 4 6 4 - 19 41,30 %

25 54,35 %

2

Promoţia curentă -

seral

1 1 - - - - - - 00,00%

1100,00%

-

Promoţii anterioar

e

29 25 4 12 1 - - 1 1352,00 %

12 48,00 %

-

ÎNVĂŢĂMÂNT PROFESIONAL - nivel 3 de calificare – promoţia 2016-201760


EXAMENE DE ABSOLVIRE (COMPETENŢE PROFESIONALE)

Rezultatele obţinute la examenul de competenţă profesională nivel 4

Nr.crt.

Calificareaprofesională

Număr candidaţiÎn

scri

şi

Prez

enţi

Admişi

Res

pinş

i

Nep

reze

ntaţ

i

Prom

ovab

ilita

te

Tot

al

din care cu calificativ

Tot

al

Tot

al

Exc

elen

t

Foar

te b

ine

Bin

e

Satis

făcă

tor

Tot

al

Tot

al

Tot

al

Tot

al

Tot

al

Tot

al

Tot

al

1.

Tehnician în activităţi economice

18 18 18 18 - - - - - -

Tehnicianîn administrație

19 18 18 18 - - - - 1 -

Tehnician electricianelectronist auto

17 17 17 - 3 5 9 - - -

Tehniciantransporturi

31 26 26 6 19 1 - - 5 -

TOTAL85 79 79 42 22 6 9 0 6 0

Nr.crt Domeniul Calificarea profesională

Număr candidațiÎnscriși Prezenți Respinși Eliminați PromovațiTOTAL TOTAL TOTAL TOTAL TOTAL %

Nr.crt Domeniul Calificarea profesională

Număr candidațiÎnscriși Prezenți Respinși Eliminați PromovațiTOTAL TOTAL TOTAL TOTAL TOTAL %

1 Mecanic Mecanic auto 27 27 - - 27 100

61


ÎNVĂŢĂMÂNT POSTLICEAL - nivel 5 de calificare – promoţia 2016-2017

Nr.crt. Calificarea profesională

Număr candidați

Inscriși Prezenți Respinși Neprezentați Promovați

Total Total Total Total Total Procent

1 Analist programator 29 27 - 2 27 100%

2 Maistru electromecanic auto 21 18 - 3 18 100%

3 Maistru instalator în construcții 22 21 - 1 21 100%

TOTAL 72 66 - 6 66 100%

5. Nr. elevi / cadru didactic

An şcolar Nr. elevi / cadru didactic

2004 – 2005 14,14

2005 – 2006 15,12

2006 – 2007 15,45

2007 – 2008 13,54

2008 - 2009 13,12

2009 – 2010 12,43

2010 – 2011 12,22

2011 – 2012 13,81

2012 – 2013 12,90

2013 – 2014 13,74

2014 – 2015 13,07

2015 – 2016 5,97

62


2016 – 2017 6,14

6. Ponderea personalului didactic calificat în ÎTP

An şcolar Profesori discipline tehnologice Maiştri instructori

2005 – 2006 39 15

2006 – 2007 36 12

2007 – 2008 37 11

2008 - 2009 34 112009 – 2010 23 132010 – 2011 23 82011 – 2012 20 82012 – 2013 26 82013 – 2014 27 62014 – 2015 27 82015 – 2016 20 52016 – 2017 19 4

63


7. Date privind inserţia socio–profesională a absolvenţilor şcolii promoţia 2016-2017

1. ABSOLVENŢI ÎNVĂŢĂMÂNT LICEAL ZI – RUTA DIRECTĂ

Clasa Specializare Total elevi UBB UT USAMV UMF Alte

univ.Şcoală postlic. Angajaţi Şomeri Plecaţi în

străinătateXII A Tehnician în

activități economice

19 10 3 1 - - 2 2 1 -

XII F Tehnician în administrație

19 1 2 - - - 11 3 2 -

XII C Tehnician transporturi

15 - 1 - - - 6 6 2 -

XII D Tehnician electrician electronist auto

16 - 2 - - - 9 2 1 2

XIII Ts

Tehnician transporturi

30 - - - - - 5 20 2 3

TOTAL 99 11 8 1 - - 33 33 8 5

2. ABSOLVENŢI ŞCOALĂ PROFESIONALA Număr total absolvenţi 27, din care:

Continuă studiile: 21 Angajaţi: 3 Şomeri:3

64


3. ABSOLVENŢI ÎNVĂŢĂMÂNT POSTLICEAL Număr total absolvenţi 63, din care:

Angajaţi : 50 Şomeri: 6 Plecaţi în străinătate: 7

65

partea i : contextulctt.ro/wp-content/uploads/2013/12/pas_ctt_2018-2.doc · web viewezvoltarea...

Documents