partea i anul 176 (xx) — nr. 291 bis fizice persoanelor

P A R T E A I

LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE

Anul 176 (XX) — Nr. 291 bis Marți, 15 aprilie 2008

S U M A R

Pagina

Anexa la Ordinul ministrului transporturilor nr. 363/2008

privind aprobarea Normei tehnice feroviare „Vehicule

feroviare. Locomotiva diesel-electrică 060 DA de

2.100 CP. Prescripții tehnice pentru revizia pe procesul

tehnologic la intrarea locomotivei în unitățile de

tracțiune, prescripții pentru alimentare și echipare,

precum și pentru curățarea și spălarea locomotivei” .... 3–31


privind aprobarea Normativului feroviar „Vehicule de

cale ferată. Revizii și reparații planificate” .................. 33–67

VOLUMUL I

Produs electronic destinat exclusiv informării gratuite a persoanelor fizice asupra actelor ce se publică în Monitorul Oficial al României

Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

2MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 291 bis/15.IV.2008

A C T E A L E O R G A N E L O R D E S P E C I A L I T A T E

A L E A D M I N I S T R A Ț I E I P U B L I C E C E N T R A L E

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

O R D I N

privind aprobarea Normei tehnice feroviare „Vehicule feroviare. Locomotiva diesel-electrică 060 DA

de 2.100 CP. Prescripții tehnice pentru revizia pe procesul tehnologic la intrarea locomotivei

în unitățile de tracțiune, prescripții pentru alimentare și echipare, precum și pentru curățarea

și spălarea locomotivei”*)

În temeiul prevederilor art. 3 alin. (2) lit. k) din anexa nr. 2 „Regulament de organizare și funcționare al Organismului

Notificat Feroviar Român” la anexa nr. 1 „Regulamentul de organizare și funcționare a Autorității Feroviare Române — AFER”,

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 626/1998, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea

Guvernului nr. 367/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Transporturilor, cu modificările ulterioare,

ministrul transporturilor emite următorul ordin:

Art. 1. — Se aprobă Norma tehnică feroviară „Vehicule

feroviare. Locomotiva diesel-electrică 060 DA de 2.100 CP.

Prescripții tehnice pentru revizia pe procesul tehnologic la

intrarea locomotivei în unitățile de tracțiune, prescripții pentru

alimentare și echipare, precum și pentru curățarea și spălarea

locomotivei”, prevăzută în anexa care face parte integrantă din

prezentul ordin.

Art. 2. — Prevederile prezentului ordin se aplică de către

unitățile de tracțiune, în activitățile de prestare a serviciilor

privind revizia pe procesul tehnologic, echiparea și alimentarea,

curățarea și spălarea locomotivei diesel-electrice 060 DA de

2.100 CP, de către operatorii de transport feroviar, la întocmirea

caietelor de sarcini pentru licitarea acestor servicii, de către

operatorii economici autorizați ca furnizori feroviari care

subcontractează aceste servicii și de către Autoritatea Feroviară

Română – AFER, în activitățile de avizare a documentației

tehnice aferente acestor servicii, de agrementare tehnică

feroviară și de inspecție tehnică a ansamblurilor,

subansamblurilor și instalațiilor care se încadrează în clasa de

risc 1A și care sunt revizuite pe procesul tehnologic.

Art. 3. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al

României, Partea I, și intră în vigoare în termen de 30 de zile de

la data publicării.

*) Ordinul nr. 363/2008 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 15 aprilie 2008 și este reprodus și în acest număr bis.

Ministrul transporturilor,

Ludovic Orban

București, 18 martie 2008.

Nr. 363.


Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

ANEXĂ

NORMĂ TEHNICĂ FEROVIARĂ NTF nr. 67-004 din 2008

Vehicule feroviare. Locomotiva diesel – electrică 060 DA de 2100 CP. Prescripţii tehnice pentru

revizia pe procesul tehnologic la intrarea locomotivei în unităţile de tracţiune, prescripţii pentru alimentare şi echipare precum şi pentru curăţarea şi spălarea

locomotivei

Norma tehnică feroviară are caracter obligatoriu

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 291 bis/15.IV.2008 3


Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

PREAMBUL

Prezenta normă tehnică feroviară stabilește prescripțiile tehnice pentru revizia locomotivei diesel electrice 060 DA de 2100 CP pe procesul tehnologic la intrarea locomotivei în unitățile de tracțiune, prescripțiile tehnice pentru alimentarea și echiparea locomotivei, prescripțiile pentru curățare și spălare, prescripțiile privind pregătirea locomotivei pentru serviciul și remizarea acestuia, siguranța circulației, protecția mediului sănătatea și securitatea personalului, precum și cerințele privind fiabilitatea, mentenabilitatea și disponibilitatea în exploatare a locomotivei.

Prevederile prezentei norme tehnice feroviare se aplică de către unitățile de tracțiune, în activitățile de prestare a serviciilor privind revizia pe procesul tehnologic, echiparea și alimentarea, curățarea și spălarea locomotivei diesel-electrice 060 DA de 2100 CP, de către operatorii de transport feroviar, la întocmirea caietelor de sarcini pentru licitarea acestor servicii, de către operatorii economici autorizați ca furnizori feroviari care subcontractează aceste servicii precum și de către Autoritatea Feroviară Română – AFER în activitățile de avizare a documentației tehnice aferente acestor servicii, agrementare tehnică feroviară și inspecție tehnică a reviziei tehnologice a ansamblurilor, subansamblurilor și instalațiilor care se încadrează în clasa de risc 1A.

La elaborarea normei tehnice feroviare au fost utilizate instrucțiunile și îndrumătoarele pentru exploatarea locomotivei diesel electrice 060 DA de 2100 CP, prescripțiile tehnice din actele și dispozițiile direcțiilor de specialitate din cadrul Ministerului Transporturilor emise pentru îmbunătățirea activității de exploatare a locomotivei precum și standardele naționale și actele normative menționate în anexa 1 la norma tehnică feroviară Cifrele din parantezele drepte din cuprinsul normei tehnice feroviare indică numărul de ordine al documentelor de referință din anexa nr.1.

4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 291 bis/15.IV.2008


Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

1. GENERALITĂȚI 1.1 Obiect Prezenta normă tehnică feroviară stabilește prescripțiile pentru revizia pe procesul

tehnologic la intrarea în unități de tracțiune a locomotivei, prescripțiile pentru alimentare și echipare, prescripțiile pentru punerea și scoaterea din funcțiune, cerințele privind asigurarea calității reviziilor pe procesul tehnologic, cerințele privind siguranța circulației, protecția mediului, sănătatea și securitatea personalului, fiabilitatea, mentenabilitatea și disponibilitatea, ce trebuie avute în vedere în activitățile de revizie pe procesul tehnologic și în exploatarea locomotivei diesel – electrice 060 DA de 2100 CP.

1.2 Domeniul de aplicare Prevederile prezentei norme tehnice feroviare se aplică de către unitățile de tracțiune, în

activitățile de prestare a serviciilor privind revizia pe procesul tehnologic, echiparea și alimentarea, curățarea și spălarea locomotivei diesel-electrice 060 DA de 2100 CP, de către operatorii de transport feroviar, la întocmirea caietelor de sarcini pentru licitarea acestor servicii, de către operatorii economici autorizați ca furnizori feroviari care subcontractează aceste servicii precum și de către Autoritatea Feroviară Română – AFER în activitățile de avizare a documentației tehnice aferente acestor servicii, agrementare tehnică feroviară și inspecție tehnică a reviziei tehnologice a ansamblurilor, subansamblurilor și instalațiilor care se încadrează în clasa de risc 1A.

1.3 Clasa de risc Clasa de risc a serviciului de revizie pe procesul tehnologic este 1 A, iar clasa de risc a

serviciilor privind echiparea și alimentarea, curățarea și spălarea locomotivei diesel – electrice 060 DA de 2100 CP este 2 B conform [32].

1.4 Cerințe privind siguranța circulației locomotivei, protecția mediului, sănătatea și securitatea personalului, fiabilitatea, mentenabilitatea și disponibilitatea, ce trebuie avute în vedere în activitățile de revizie pe procesul tehnologic și în exploatarea locomotivei diesel electrice 060 DA de 2100 CP

1.4.1. Cerințe privind siguranța și securitatea circulației locomotivei: a) revizia pe procesul tehnologic și monitorizarea ansamblurilor, subansamblurilor și a

pieselor implicate direct în siguranța circulației trebuie să garanteze securitatea circulației locomotivei în intervalul de timp scurs de la ieșirea până la intrarea locomotivei în unități de tracțiune;

b) parametri specifici contactului roată șină trebuie să aibă valorile prescrise în documentațiile specifice în vigoare astfel încât să fie asigurată stabilitatea rulării la viteza maximă de circulație autorizată. Instalațiile de nisipare trebuie să funcționeze la parametrii prescriși pentru a evita în orice moment patinarea roților;

c) personalul care efectuează revizia pe procesul tehnologic trebuie să respecte prevederile din [11], [42], [58], [59] în vederea prevenirii apariției incendiilor.

1.4.2. Cerințe privind sănătatea și securitatea personalului a) nu trebuie utilizate materiale care prin modul de utilizare în procesul de

exploatare al locomotivei diesel – electrice de 2100 CP au implicații asupra sănătății celor ce intră în contact cu ele;

b) dispozitivele utilizate în instalațiile de alimentare a locomotivelor, precum și instalațiile de curățare și spălare nu trebuie să afecteze sănătatea și securitatea persoanelor care le manipulează;

c) pentru activitățile specifice exploatării locomotivelor diesel – electrice 060 DA de 2100 CP se vor evalua riscurile la care sunt supuse persoanele implicate și se vor întocmi fișe de risc. Pentru evaluarea riscurilor și implementarea unui sistem



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

de management al sănătății și securității personalului se recomandă prevederile din [1] și [2];

d) în activitatea de exploatare a locomotivei diesel – electrice 060 DA de 2100 CP se vor respecta prevederile legislației și reglementărilor specifice referitoare la securitatea și sănătatea în muncă [6]; [61]

1.4.3. Cerințe privind protecția mediului a) repercusiunile asupra mediului ale proceselor specifice exploatării locomotivei

diesel – electrice 060 DA de 2100 CP, trebuie evaluate și rezolvate în conformitate cu prevederile legislației în vigoare;

b) colectarea, tratarea și evacuarea apelor reziduale rezultate din procesul de curățare și spălare a locomotivei diesel – electrice 060 DA de 2100 CP precum și a reziduurilor rezultate din procesul de alimentare trebuie să se facă prin rețele de canalizare destinate acestui scop. Este interzisă deversarea direct pe sol a reziduurilor rezultate din aceste procese.

Pentru protecția mediului se vor respecta prevederile legislației naționale [3], [4], [5]. 1.4.4. Cerințe privind fiabilitatea, mentenabilitatea și disponibilitatea locomotivei

diesel – electrice 060 DA de 2100 CP a) dacă există acorduri între beneficiarii finali și furnizorii feroviari care

repară/modernizează locomotiva, ansamblurile și subansamblurile acesteia privind verificarea indicatorilor de fiabilitate, mentenabilitate și disponibilitate prescriși în specificațiile de produs, pe baza prelucrării informațiilor despre defectele înregistrate în exploatare atunci trebuie ca: - să fie definite clar defectele, modul de înregistrare și documentele utilizate

pentru culegerea și transmiterea acestor informații; - activitatea de culegere și prelucrare a informațiilor despre defecte și modul de

remediere trebuie organizată și monitorizată în cadrul unor programe specifice adaptate locomotivelor și activităților din depouri/remize;

- să existe criterii precise și metodologii de calcul pentru evaluarea fiabilității, mentenabilității și disponibilității locomotivei, ansamblurilor și subansamblurilor acesteia;

- să fie respectat programul de întreținere și reparare pentru a nu influența fiabilitatea locomotivelor, ansamblurilor și subansamblurilor acesteia;

- pentru evaluarea fiabilității, mentenabilității și disponibilității locomotivei diesel - electrice 060 DA de 2100 CP se recomandă utilizarea prevederilor din [7], [8], [9], [33] …[39].

b) rezultatele calculelor indicatorilor de fiabilitate, mentenabilitate și disponibilitate trebuie să fie utilizate și la stabilirea eficacității și eficienței programelor de modernizare/reabilitare a locomotivelor ansamblurilor și a subansamblurilor componente, comparativ cu situațiile existente înainte de modernizare/reabilitare.

c) urmărirea comportării în exploatare a ansamblurilor și subansamblurilor locomotivei pentru verificarea aptitudinilor de utilizare în vederea omologării tehnice feroviare/certificării acestora, se va face pe baza unor programe de urmărire în exploatare întocmite în conformitate cu cerințele prevăzute în modulul de evaluare al conformității.

Programul de urmărire în exploatare se aprobă și avizează în conformitate cu prevederile reglementărilor în vigoare;

d) la locomotivele diesel – electrice 060 DA de 2100 CP modernizate dotate cu instalații de diagnoză tehnică automată informațiile înregistrate în exploatare referitoare la starea tehnică a locomotivei, ansamblurilor și subansamblurilor acesteia vor fi stocate și prelucrate, iar rezultatele vor fi utilizate atât pentru îmbunătățirea sistemului de revizii și reparații existent, cât și pentru determinarea indicatorilor de fiabilitate.



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

1.5 Termeni și definiții În sensul prezentei norme tehnice feroviare, termenii de specialitate se definesc după

cum urmează: a) furnizor feroviar: operator economic autorizat și supravegheat din punct de

vedere tehnic, care realizează și/sau furnizează produse și/sau servicii feroviare destinate a fi utilizate în activitățile de proiectare, fabricare, întreținere, reparare și exploatare a materialului rulant și a infrastructurii feroviare;

b) beneficiar final: deținătorul locomotivei, fie că este proprietar, fie că are drept de folosință (închiriere, leasing);

c) deținător a unui vehicul feroviar: operator economic care exploatează într-o manieră durabilă un vehicul feroviar, ca mijloc de transport, fie că este proprietarul vehiculului feroviar fie că are drept de folosință asupra lui (închiriere, leasing,);

d) fiabilitate: probabilitatea ca un produs să poată realiza funcția cerută, în condițiile de funcționare date (prescrise) pentru o perioadă de timp (t1, t2) dată;

e) mentenabilitate: probabilitatea ca o acțiune de mentenanță activă dată, pentru o entitate ce poate fi folosită în condiții date, sau poate fi efectuată într-un interval de timp dat, când mentenanța este asigurată în condițiile date prin utilizarea procedurilor și resurselor prescrise;

f) mentenanța: ansamblul tuturor acțiunilor tehnice și administrative, inclusiv cele de supervizare, destinate menținerii sau reintegrării unui produs într-o stare ce îi permite să îndeplinească funcțiile cerute;

g) disponibilitate: capacitatea unui produs de a fi în stare să realizeze funcția cerută, în condițiile date la un moment dat sau în orice moment al unui interval de timp dat, presupunând că sunt asigurate resursele externe cerute;

h) unități de tracțiune: structura organizatorică aparținând unui operator de transport feroviar, unui operator de manevră feroviară respectiv a unui proprietar sau administrator/gestionar de infrastructură feroviară în cadrul căreia se desfășoară activitățile de coordonare, comandă și îndrumare a personalului de locomotivă. Într-o unitate de tracțiune, în funcție de existența dotărilor tehnice necesare, se pot desfășura și activități de: echipare, alimentare cu combustibil, lubrefianți și apă tehnologică, întreținere, revizii și reparații ale locomotivelor [10].

2. PRESCRIPȚII PENTRU REVIZIA PE PROCESUL TEHNOLOGIC AL REVIZIEI INTERMEDIARE ÎN UNITĂȚI DE TRACȚIUNE, PRECUM ȘI PENTRU ALIMENTAREA ȘI ECHIPAREA LOCOMOTIVEI DIESEL – ELECTRICE 060 DA DE 2100 CP

2.1 Revizia locomotivei la remizarea și punerea în serviciu La remizarea și punerea în serviciu, locomotiva diesel – electrică 060 DA de 2100 CP se

verifică și se revizuiește de către personalul de locomotivă, revizorul de locomotivă și șeful de tură în conformitate cu reglementările și obligațiile prevăzute în[10], capitolul I, II și anexa 4.

Piesele, aparatele și instalațiile locomotivei a căror defecțiuni, de orice fel sau lipsă, interzic ieșirea acesteia din unitățile de tracțiune pentru remorcarea trenurilor sau manevră sunt prevăzute în [10] art.40.

2.2 Revizia locomotivei în cadrul procesului tehnologic al reviziei intermediare precum și al procesului de echipare și alimentare

Revizia locomotivei în cadrul procesului tehnologic de echipare și alimentare se execută de către echipe specializate de meseriași, ori de câte ori locomotiva intră în unități de tracțiune pentru echipare și alimentare. Această revizie are caracter preventiv și constă în verificări vizuale



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

pentru depistarea eventualelor defecte vizibile sau lipsuri, verificări ale parametrilor funcționali, reglaje, curățări, completări.

2.2.1. Revizia echipamentului mecanic La echipamentul mecanic al locomotivei diesel – electrice 060 DA de 2100 CP se

execută următoarele lucrări: a) scurgerea apei de la suporții de sprijin ai cutiei locomotivei pe boghiu,

verificarea nivelului uleiului și când este cazul completarea acestuia; b) control vizual al cutiilor de angrenaj, al nivelului uleiului și completarea

acestuia, dacă este cazul; c) verificarea existenței apei la cuzineții de sprijin ai motoarelor electrice de

tracțiune, verificarea nivelului uleiului și când este cazul completarea acestuia; d) strângerea piulițelor, buloanelor și a siguranțelor slăbite de la timoneria frânei și

de la elementele de legătură din componența boghiurilor și a cutiei locomotivei, verificarea elementelor de asigurare împotriva desfacerii (splinturi, șaibe, siguranțe, piulițe);

e) verificarea arcurilor din componența suspensiei primare și secundare (deformații, fisuri vizibile, ruperi);

f) verificarea arcurilor elicoidale de la suspensia motoarelor electrice de tracțiune și a scuturilor;

g) verificarea aparatului de rulare (osie, roți, cutii de osie): - verificarea existenței eventualelor fisuri, crăpături, lovituri, rosături la osia axă; - verificarea semnelor care indică rotirea bandajelor pe obada roții și a roților pe

osia axă; - verificarea vizuală a stării tehnice a spițelor roților; - verificarea bandajelor: verificarea strângerii inelului de fixare, a profilului de

rulare (buza ascuțită, buza dreaptă), verificarea existenței unor defecte precum, fisuri, crăpături, locuri plane;

- verificarea cutiei de osie (urme de scurgere a unsorii, asigurarea piulițelor de fixare a capacelor);

Dimensiunile, defectele și uzurile la osiile montate care condiționează admiterea în exploatare a locomotivei diesel-electrice 060 DA de 2100 CP sunt conform [10] anexa nr.6

h) controlul vizual al integrității și al articulațiilor cuplajului transversal de legătură dintre boghiuri;

i) verificarea aparatelor de tracțiune, legare, ciocnire (eventuale defecte, ungere, blocaje);

j) verificarea funcționării frânei de mână (aplicarea saboților pe bandaj după 10 – 20 învârtituri ale manivelei de acționare a frânei de mână);

k) verificarea instalației de uns buza bandajului: mecanismul de acționare, urme de pierdere a lubrifiantului din rezervor;

l) verificarea instalației de nisipare: etanșeitatea capacului, cantitatea de nisip și când este cazul alimentarea cu nisip, starea furtunului;

m) verificarea fixării și a integrității apărătorului de animale; n) verificarea fixării pe suport a dispozitivului „om mort”, existența sigiliilor; o) verificarea uzurii saboților de frână, verificarea cursei pistonului cilindrilor de

frână (80 ÷120 mm); p) verificarea respectării gabaritului inferior (140 mm măsurat în sus de la nivelul

superior al ciupercii șinei) de către toate piesele și subansamblurile de sub locomotivă;

q) verificarea stării inductorilor, a modului de fixare a acestora pe suporți precum și a cuplelor acestora;

r) verificarea stării timoneriei de frână, reglarea timoneriei, înlocuirea saboților de frână uzați peste limitele admise sau cu defecte;



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

s) verificarea stării tehnice a mecanismelor de acționare a geamurilor din cabinele

de conducere; t) verificarea stării oglinzilor retrovizoare și a suporților acestora; u) verificarea etanșeității cabinelor de conducere. 2.2.2. Revizia echipamentului și a instalațiilor electrice La echipamentul și instalațiile electrice ale locomotivei diesel - electrice 060 DA de

2100 CP se execută următoarele lucrări: a) controlul vizual al mașinilor electrice din circuitul de forță al locomotivei

(generator principal, generator auxiliar, motoare electrice de tracțiune): - verificarea colectoarelor (culoare, urme de arc electric, starea lipiturilor la

stegulețe); - etanșeitatea capacelor colectoarelor; - verificarea șuruburilor de fixare a polilor; - verificarea arcurilor port perii; - verificarea bolțurilor izolatoare; - verificarea conexelor; - verificarea cablurilor de conexiune.

Verificările se fac la o singură grupă de motoare electrice de tracțiune, prin rotație, la fiecare intrare în depou/ remiză a locomotivei la o altă grupă.

b) verificarea tensiunii generatorului auxiliar și a curentului de încărcare a bateriei de acumulatoare;

c) verificarea în funcționare a mașinilor electrice pentru serviciile auxiliare (motoarele electrice de acționare a ventilatoarelor motoarelor electrice de tracțiune, starea burdufurilor, motorul electric de antrenare al compresorului, motoarele electrice de antrenare a pompei de ulei și combustibil, a pompei de apă, convertizor ulei, etc.), se face urmărind:

- existența unor zgomote și vibrații anormale; - gradul de scânteiere dintre perii și colector;

d) controlul vizual al aparatelor din blocul aparatelor: starea contactoarelor, releelor, cablajului, aparatelor electrice de măsură, poziția comutatoarelor și a siguranțelor automate și a celor fuzibile, releelor pentru protecția contra patinării, releului pentru presiunea aerului de comandă, releelor de punere la masă, inversorului de sens de mers, rezistențelor electrice din interiorul blocului, starea regulatoarelor de tensiune;

e) controlul vizual al contactoarelor electromagnetice și electropneumatice și curățarea, când este cazul, a contactelor principale;

f) verificarea regulatorului de câmp: starea lamelelor regulatorului, a conductorului flexibil, a carcasei, a uzurii periei de cărbune, starea de curățenie a regulatorului;

g) verificarea funcționării lămpilor din instalațiile electrice de iluminat din posturile de conducere și din sala mașinilor, precum și a lămpilor de semnalizare de pe pupitrul de conducere, semnalizarea locomotivei (far central, faruri colțare), completarea cu becuri, după caz;

h) verificarea instalațiilor de încălzire din posturile de conducere; i) verificarea bateriilor de acumulatoare: verificarea nivelului, densității și a

temperaturii electrolitului bateriilor de acumulatoare, verificarea conexelor de înseriere, completarea electrolitului, dacă este cazul, cu apă distilată, starea dopurilor elementelor , starea plăcilor de borne, etanșeitatea capacelor nișelor;

Verificarea nivelului, densității și temperaturii electrolitului se face la câte un element de la fiecare baterie.

În cazul constatării unor neconformități se va proceda la verificarea acestor parametri la întreg setul de baterii.

j) verificarea stării sigiliilor ansamblurilor și subansamblurilor sigilate; k) controlul vizual al aparatelor electrice de măsurare: funcționare, integritate;



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

l) controlul vizual al generatorului de impulsuri al vitezometrului: integritate, stare

cablaje; m) verificarea rezistențelor electrice exterioare din blocul aparatelor: curățare,

integritate, continuitatea conductoarelor electrice, dacă sunt legături slăbite; n) controlul vizual al generatorului de impulsuri pentru indicatoarele de turație ale

motorului diesel: integritate, starea de curățenie; o) verificarea funcționării instalațiilor de climatizare din posturile de conducere; p) verificarea funcționării convertizorului static pentru iluminat; q) verificarea prizelor de înaltă tensiune și a cuplelor WIT (pe timp de iarnă); r) verificarea funcționării instalației radiotelefon (probe); s) verificări funcționale ale instalațiilor de siguranță și vigilență; t) verificarea circuitelor de alimentare ale releului poziția 76; u) verificarea stării echipamentului pentru încălzirea electrică a trenului (numai la

locomotivele dotate cu instalație de încălzire electrică a trenului); v) verificarea vizuală a instalației de vitezometre și accesarea informațiilor furnizate

de acestea (verificarea benzii de vitezometre, a memoriei nevolatile, a indicațiilor).

2.2.3. Revizia echipamentelor termice La echipamentele termice ale locomotivei diesel – electrice 060 DA de 2100 CP se

execută următoarele lucrări: a) verificarea nivelului uleiului și a apei de răcire a motorului diesel, recoltarea

probelor de ulei și apă de răcire pentru analize chimice de laborator, completarea cu ulei în funcție de rezultatele analizelor;

Dacă uleiul a realizat norma de schimb prescrisă de fabricantul uleiului se va proceda la efectuarea schimbului total de ulei.

b) golirea rezervorului de colectare și a cuvei motorului diesel; c) verificarea pierderilor de ulei, motorină și apa de răcire din instalațiile de ungere,

de alimentare cu motorină și de răcire a motorului diesel; d) verificarea etanșeității cilindrilor de acționare a jaluzelelor din instalația de răcire

a apei; e) verificarea etanșeității tobei de eșapament, a conductelor de eșapare, a

compensatoarelor elastice de legătură; f) controlul integrității membranelor de la clapeții de explozie; g) acționarea prin rotire a manetei filtrelor din circuitele de ulei și motorină; h) verificarea pierderilor la pompa de apă și la pompa de transfer de combustibil,

eliminarea pierderilor dacă există; i) verificarea presiunii motorinei pe conducta de alimentare a pompelor de injecție,

verificarea fixării tuburilor flexibile dintre conductele de surplus de combustibil și conducta de colectare a surplusului;

j) verificarea nivelului de ulei din instalația hidrostatică și completare dacă este cazul, verificarea scurgerilor de ulei;

k) controlul integrității sigiliului de la protectorul contra supraturării motorului diesel;

l) verificarea etanșeității motorului hidraulic și a stării tuburilor argus din instalația hidrostatică;

m) verificarea cuplajului pompei auxiliare de ulei și de combustibil; n) verificarea funcționării instalației de încălzire a cabinelor de conducere; o) control vizual și funcțional al manometrelor, termomanometrelor din instalațiile

termice, a conductelor de legătură; p) verificarea rezervorului principal de combustibil: funcționarea corectă a

indicatorului, etanșeitatea gurilor de umplere, cantitatea de motorină existentă; q) verificarea funcționării indicatoarelor de nivel ale rezervoarelor auxiliare și a

rezervorului suplimentar de motorină;



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

r) verificarea existenței pierderilor de apă, combustibil, ulei la conductele și

îmbinările instalațiilor termice ale locomotivei; s) verificarea integrității și a stării de curățenie a filtrelor de aer de la turbosuflantă; t) verificarea turbosuflantei: dacă sunt urme de scurgere a uleiului de ungere și a

apei de răcire, scăpări de gaze, verificarea prezoanelor de fixare a suportului turbosuflantei, măsurarea timpului de rotire până la oprire de la turația de 750 rot/minut a motorului diesel;

u) verificarea mecanismului de acționare a pompelor de injecție (gripări ale cremalierelor, articulațiilor, pârghiilor regulatorului mecanic);

v) verificarea poziției normale a cremalierelor pompelor de injecție în raport cu poziția a 5-a a regulatorului mecanic și sigilarea lor;

w) verificarea instalației de menținere în stare caldă a motorului diesel (pe timp de iarnă);

x) verificarea și remedierea pierderilor de ulei la capacele superioare ale motorului diesel;

y) verificarea stării manșoanelor și a tuburilor de cauciuc dintre schimbătorul de căldură și motorul diesel;

z) verificarea instalației de înregistrare a consumului de combustibil, eliminarea pierderilor dacă este cazul și verificarea stării sigiliilor (la locomotivele dotate cu instalații de înregistrare a consumului de motorină).

2.2.4. Revizia echipamentelor din instalația pneumatică La echipamentele din instalația pneumatică a locomotivei diesel – electrice 060 DA de

2100 CP se execută următoarele lucrări: a) verificarea instalației pneumatice și de frână precum și a frânei de mână;

Aceste verificări se efectuează în conformitate cu prevederile din [10] anexa nr.7; b) verificarea semiacuplărilor de aer și a robineților frontali; c) verificarea funcționării instalației de nisipare; d) verificarea funcționării ștergătoarelor de parbriz; e) verificarea instalației pneumatice a fluierului mecanicului; f) verificarea poziției corecte a robineților din instalația pneumatică.

2.3 Alimentarea și echiparea locomotivei 2.3.1. Alimentarea cu combustibil (motorină) În procesul de alimentare a locomotivei diesel – electrice 060 DA de 2100 CP cu

combustibil pentru motorul diesel trebuie respectate cel puțin următoarele prescripții: a) Motorina pentru motorul diesel ce echipează locomotiva diesel – electrică 060 DA de

2100 CP trebuie să satisfacă următoarele cerințe de calitate: - să aibă rezistență mică la autoaprindere; - să se vaporizeze ușor; - să aibă punct de congelare scăzut; - să nu fie corozivă; - să fie curată (să nu conțină impurități mecanice); - să nu producă prin ardere noxe peste limitele admise și calamină.

Cerințele de calitate menționate mai sus sunt satisfăcute pentru următoarele valori ale caracteristicilor chimice și fizice:

- cifra cetanică ……………………………………. minim 51,0 - indice cetanic ……………………………………. minim 46,0 - densitate la 15oC …………………………………. (820 ÷845) Kg/m3 - conținut de sulf ………………………………….. maxim 350 mg/Kg - coroziune pe lama de cupru (3 ore la 50°) ……….. minim clasa 1 - contaminarea totală ……………………………… maxim 24 mg/kg - distilare

• condensate la 250°C …………………………... minim 85; maxim 65% (V/V)



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

• condensate la 350°C ……………………………minim 85 % (V/V) • 95% (V/V) condensate la ……………………… maxim 360°C

- punct de inflamare ……………………………….. minim 55oC - conținut de cenușă ……………………………….. maxim 0,01 % (m/m) - conținut de apă …………………………………… maxim 200 mg/Kg - vâscozitate la 40oC ………………………………. (2,0 ÷ 4,5) mm2/s - temperatura limită de filtrabilitate ……………… clasa B pentru perioada de

vară și clasa E pentru perioada de iarnă

Pentru condițiile tehnice și de calitate precum și pentru metodele de încercare a acestora se recomandă utilizarea prevederilor din [12].

b) Motorina pentru alimentarea motorului diesel ce echipează locomotiva diesel – electrică 060 DA de 2100 CP trebuie să îndeplinească condițiile de calitate prescrise de proiectantul/fabricantul motorului diesel.

Schimbarea sau modificarea tipului de motorină trebuie să se facă numai cu acordul beneficiarului final și cu avizul proiectantului/fabricantului motorului diesel și al Autorității Feroviare Române – AFER;

c) Înainte de alimentarea cu combustibil a rezervoarelor, trebuie să se verifice dacă motorina este curată respectiv filtrată corespunzător și decantată. În acest scop instalațiile de alimentare cu motorină trebuie dotate cu baterii de filtrare.

Pentru ca motorina să fie curată se recomandă o decantare a acesteia în rezervoarele pentru depozitare pe o perioadă de cel puțin 10 zile.

d) Presiunea de pompare a motorinei pentru umplerea celor trei rezervoare de motorină (rezervorul principal, rezervorul suplimentar și rezervorul auxiliar) trebuie să fie de minim 0,5 bar.

Atunci când nu se dispune de o instalație pentru alimentarea cu combustibil sub presiune sau când pompa de umplere nu dezvoltă presiunea de 0,5 bar se poate face numai alimentarea parțială a rezervorului principal (până la înălțimea ștuțurilor de umplere respectiv 3300 l față de 4060 l capacitatea rezervorului principal);

e) Utilizarea unei piese speciale de racordare pentru cuplarea furtunului de alimentare a instalației la supapa de umplere a rezervorului principal.

Pentru condițiile tehnice și de calitate ale furtunurilor de alimentare și pentru piesa specială de racordare se recomandă utilizarea prevederilor din [13], [14];

f) Aerisirea instalației de alimentare cu motorină de pe locomotivă prin desfacerea șuruburilor de aerisire de pe capacul filtrelor fine de motorină, robinetul de izolare a combustibilului fiind de asemenea deschis. Se lasă motorina să curgă până nu se mai observă bule de aer prin țevile de aerisire după care șuruburile de aerisire se strâng iar robinetul de izolare a combustibilului se trece pe poziția „închis”.

2.3.2. Alimentarea cu ulei În procesul de alimentare cu ulei a motorului diesel ce echipează locomotiva diesel –

electrică 060 DA de 2100 CP vor fi respectate următoarele prescripții: a) uleiul pentru ungerea motorului diesel trebuie să îndeplinească următoarele

cerințe de calitate: - să aibă rezistența ridicată la oxidare (îmbătrânire); - să aibă stabilitate în interiorul unui interval mare de temperaturi și presiuni; - să nu fie coroziv; - să aibă proprietăți detergente; - caracteristicile proprii (vâscozitate, volatilitate) să nu influențeze consumul de

ulei. Cerințele de calitate menționate mai sus sunt satisfăcute pentru următoarele valori ale

caracteristicilor chimice și fizice:



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

- Densitate la 20°C ………………………………. 0,890-0,900 g/cm3 - Vâscozitate cinematică la 40°C ……………….. 105-115 mm2/s-1(cSt) - Vâscozitate cinematică la 100°C ……………… 12-13 mm2/s-1(cSt) - Vâscozitate convențională la 50°C ……………. 8,5-9,5° E - Vâscozitate dinamică la - 5°C …………………. maxim 6000 CP - Indice de vâscozitate ………………………… minim 100 - Punct de inflamabilitate ……………………….. minim 230° C - Cifra de bazicitate ……………………………... minim 10 mg KOH/g - Punct de congelare …………………………….. maxim - 25° C - Cenușă sulfat, % ………………………………. 1,2-1,45 gr - Conținut de apă, % …………………………….. lipsă - Substanțe insolubile în solvenți organici, % …... lipsă - Coroziune pe lama de cupru …………………... maxim 1 b - Proprietăți de spumare (tendința de spumare - TS și stabilitatea spumei - SS)

TS SS

• la 24° C ………………………………… maxim 10 ml 0 • la 93,5° C ………………………………. minim 50 ml 0 •revenire la 24° C ………………………… maxim 10 ml 0

- Elemente active: • Calciu, % ………………………………. 0,32-0,42 gr • Zinc, % ………………………………… 0,12-0,14 gr • Fosfor, % ………………………………. 0,10-0,13 gr

- * Pierderi prin forfecare 30 cicluri, % ………… maxim 5 - * Pierderi prin evaporare, g/100g ……………... maxim 8,5 - * Sulf, % ……………………………………… 0,67-0,87

* Aceste caracteristici trebuie să fie garantate prin rețeta de fabricație.

Pentru determinarea caracteristicilor chimice și fizice ale uleiului pentru ungerea

motorului diesel precum și pentru metodele de încercare se recomandă utilizarea prevederilor din [44] … [57].

b) notarea tipului de ulei solicitat conform normelor în vigoare pentru evitarea unor confuzii la achiziționarea uleiului.

Pentru notarea uleiului se recomandă utilizarea prevederilor din [16]. c) supravegherea atentă a stării uleiului respectiv, aprecierea și urmărirea uzurii

uleiului în exploatare pentru evitarea unor defecțiuni la motorul diesel și subansamblurile acestuia.

Uzura uleiului se apreciază în funcție de: - conținutul de motorină din ulei (diluant); - conținutul de apă din ulei; - variația vâscozității uleiului; - creșterea cifrei de aciditate totală; - scăderea cifrei de bazicitate totală; - indicele de dispersanță; - cifra de aciditate tare;

Se consideră că uleiul este uzat și necorespunzător utilizării în continuare în motor atunci când:

- conținutul de motorină din ulei depășește 5% vol.; - conținutul de apă depășește 0,2%; - variația vâscozității este de ± 20% la 100oC sau ± 25% la 40oC; - diferența între cifra de aciditate totală a uleiului uzat și cifra de aciditate totală

a uleiului nou depășește 3,5 mg KOH/g;



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

- cifra de aciditate tare depășește 0,02 mg KOH/g; - cifra de bazicitate totală scade cu mai mult de 90% din valoarea cifrei de

bazicitate totală a uleiului nou; - indicele de dispersanță este mai mic de 1,2;

d) efectuarea unor analize ale uleiului pentru a determina nivelul de diluare (vâscozitate, punct de inflamabilitate) și a constata prezența apei, la intervale de maxim 3 zile.

Probele de ulei pentru analiză se recoltează în timpul funcționării motorului diesel sau când acesta este cald, lăsând să curgă 2 ÷ 3 l înainte de a umple vasul de probă cu cca. 1 l de ulei.

Pentru recoltarea și pregătirea probelor de ulei, alegerea metodelor de analiză și aprecierea uzurii uleiului pentru alimentarea motorului diesel se recomandă utilizarea prevederilor din [17].

e) schimbarea uleiului pentru ungerea motorului diesel se recomandă să se facă atunci când urmare a analizelor efectuate într-un laborator de specialitate, autorizat conform normelor în vigoare, se demonstrează că sunt depășite valorile de la punctul 2.3.2 litera c), din prezenta normă tehnică feroviară.

În cazul diluării uleiului cu motorină peste valoarea limită, menționată mai sus, se poate, după eliminarea cauzei care a provocat diluarea, să se scurgă numai o anumită cantitate de ulei diluat care se înlocuiește cu ulei nou, astfel încât gradul de diluare determinat prin repetarea analizelor să revină în limita admisibilă. Pentru colectarea, verificarea, marcarea, depozitarea și transportul uleiului uzat se recomandă utilizarea prevederilor din [18].

La schimbarea uleiului, baia de ulei trebuie spălată obligatoriu cu ulei de curățare după care se usucă cu aer comprimat.

f) tipul de ulei de ungere pentru compresorul principal de aer, turbosuflantă, angrenajele de tracțiune, cuzineții de sprijin, glisierele de sprijin ale cutiei locomotivei pe boghiuri, instalația hidrostatică se alege pe baza recomandărilor din [19], [20], [21], [22], [23], [24].

Schimbarea uleiului de ungere la principalele subansambluri ale locomotivei se va face când una sau mai multe valori limită ale caracteristicilor menționate mai jos sunt depășite:

- pentru compresorul principal de aer: aciditatea organică maxim 0,25 mg KOH/g, inflamabilitatea minim 200oC; conținutul de impurități mecanice maxim 0,08%;

- pentru angrenajul de tracțiune: vâscozitatea la 50oC maxim 3oE, conținutul de apă maxim 0,2%, insolubile în benzină normală maxim 0,2%;

- pentru uleiul din instalația hidrostatică: vâscozitatea la 50oC minim 4oE; g) schimbarea tipului de ulei se va face după verificarea aptitudinii de funcționare a

acestuia în exploatare și numai cu acordul beneficiarului final, avizul proiectantului/fabricantului subansamblului și avizul AFER;

h) pentru celelalte ansambluri și subansambluri ale locomotivei se vor utiliza pentru ungere uleiurile și unsorile prevăzute în documentația tehnică de fabricație a acestora.

2.3.3. Alimentarea cu apă a instalației de răcire a motorului diesel În procesul de alimentare cu apă de răcire a motorului diesel ce echipează locomotiva

diesel – electrică 060 DA de 2100 CP vor fi respectate următoarele prescripții: a) utilizarea unei ape de răcire lipsită de săruri (apă distilată prin condensație, apă

demineralizată în instalațiile cu schimbători de ioni, sau apă dedurizată dacă conținutul de cloruri nu depășește valoarea de 50 mg/l) care va fi tratată cu inhibitori de coroziune pentru evitarea coroziunilor;

b) condițiile minime de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apa de răcire a motorului diesel:

- duritate totală …………………………. 0,1° d - cloruri …………………………………. maxim 50 mg/l; - pH ………………………………………minim 8,5



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

c) efectuarea de analize chimice pentru ținerea sub control a calității apei de răcire:

- analize pentru determinarea pH–ului; - analize pentru determinarea conținutului de cloruri; - analize pentru determinarea durității totale;

Pentru stabilirea metodelor de analiză se recomandă utilizarea prevederilor din [25], [26], [27], [28];

d) verificarea periodică a caracteristicilor de calitate se face astfel: - apa proaspăt preparată se va analiza chimic imediat după preparare

determinându-se pH-ul. Dacă valorile determinate nu se încadrează în limitele prescrise se vor efectua corecțiile necesare aducerii în limitele admise. În cazul în care apa preparată nu se va utiliza timp de o săptămână se va repeta analiza chimică;

- apa din circuitul de răcire a motorului va fi supusă analizelor chimice după un parcurs de 2000 km, verificându-se pH-ul, iar la un interval de 15 zile se va verifica și duritatea și conținutul în cloruri;

- apa evacuată și colectată din sistemul de răcire se verifică înainte de introducerea locomotivei în reparație, după ultima ei cursă se execută o analiză completă respectiv se determină toate caracteristicile menționate la litera b) de mai sus;

e) recoltarea probei de apă în vederea efectuării analizei chimice se face în timpul funcționării motorului diesel, în vase curate având capacitatea 300 – 500 ml.

2.3.4. Alimentarea cu nisip a instalației de nisipare În procesul de alimentare cu nisip a instalației de nisipare trebuie respectate următoarele

prescripții: a) nisipul pentru alimentarea instalației de nisipare ce echipează locomotiva diesel –

electrică 060 DA de 2100 CP trebuie să îndeplinească următoarele cerințe de calitate:

- să aibă o granulație corespunzătoare pentru a nu spori rezistența la mers a locomotivei;

- să nu se taseze și să nu adere la pereții rezervorului de nisip; - să fie suficient de dur pentru a nu se transforma în praf.

Pentru creșterea coeficientului de aderență se va utiliza nisip cuarțos (se va evita utilizarea nisipului argilos și a nisipului calcaros);

b) pentru granulația nisipului și determinarea caracteristicilor de calitate se recomandă utilizarea prevederilor din [29], [30].

Se va utiliza nisip de granulație mijlocie 1 – 0,25 mm; c) umiditatea nisipului utilizat pe locomotivă trebuie să fie mai mică de 0,5 %;

Pentru realizarea acestei umidități, în special în vreme umedă și iarna, nisipul va fi uscat în cuptoare special încălzite la aproximativ 150oC și va fi depozitat corespunzător;

d) alimentarea instalației de nisipare, cu nisip se poate face manual sau automat utilizând instalații pneumatice cu aer comprimat.

3. PRESCRIPȚII PENTRU CURĂȚAREA ȘI SPĂLAREA LOCOMOTIVEI DIESEL - ELECTRICE 060 DA DE 2100 CP

Serviciul de curățare și spălare a locomotivei diesel - electrice 060 DA de 2100 CP trebuie efectuat de operatori economici autorizați și care dețin agrement tehnic feroviar conform reglementărilor în vigoare [32] pe baza unor specificații tehnice întocmite ținând seama de prezentele prescripții, avizate de beneficiarul final și de către Autoritatea Feroviară Română – AFER.

Curățarea și spălarea locomotivelor diesel – electrice se face în locuri special amenajate cu locomotiva în staționare și fără nicio instalație în funcțiune. Periodicitatea lucrărilor de curățare și spălare se stabilește în funcție de gradul de murdărire a locomotivei.



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

Echipamentul electric de sub locomotivă (motoare electrice, cuple electrice de legătură,

etc.) va fi protejat împotriva pătrunderii apei și a substanțelor lichide utilizate la spălări. 3.1 Condiții tehnice 3.1.1. Condiții tehnice privind materialele și substanțele utilizate:

- se vor utiliza numai produse de spălare omologate/certificate/agrementate tehnic de către autoritățile competente conform reglementărilor în vigoare;

- se vor utiliza degresanți adecvați, ca de exemplu: white spirit, toluen, xilen; - se vor utiliza: lavete, hârtie absorbantă, bureți pentru ștergerea urmelor de apă

sau degresanți etc. Produsele de spălare trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

- să nu fie toxice și urât mirositoare; - să nu conducă la degradarea în timp a suprafețelor curățate și spălate; - să nu fie inflamabile, incendiare sau ușor volatile pentru a nu provoca incendii

sau explozii. Pentru prevenirea degradării prin coroziune a suprafețelor metalice cu care intră în

contact, produsele de spălare și curățare chimică vor fi supuse, înainte de utilizare, analizelor chimice în laboratoare acreditate/autorizate, conform reglementărilor în vigoare

La aprovizionarea materialelor utilizate se vor solicita producătorilor documentele de referință conform cărora sunt realizate, precum și instrucțiunile de depozitare, transport, utilizare.

3.1.2. Condiții tehnice pentru echipamente și utilaje - se pot utiliza mijloace mecanice pentru îndepărtarea grosieră a depunerilor:

rașchete, șpacluri etc.; - pentru uscare se vor folosi numai utilaje antiexplozibile (aeroterme,

ventilatoare). 3.2 Avize și autorizații necesare Operatorii economici care prestează serviciul de curățare și spălare a locomotivelor

trebuie să dețină avizul sanitar, autorizația de mediu și autorizația de funcționare din punct de vedere al securității și sănătății în muncă emise de autoritățile competente în conformitate cu prevederile [6], [60], [61],

3.3 Cerințe specifice privind protecția mediului Toate operațiile executate și materialele folosite trebuie să fie conform tehnologiilor și a

instrucțiunilor de lucru ale prestatorului serviciului pentru a nu polua mediul înconjurător. Deșeurile și apele de spălare rezultate trebuie să fie colectate și testate înainte de a fi

deversate în rețeaua de canalizare. Se vor respecta prevederile legislației în vigoare [3], [4], [5], [31]. Substanțele utilizate în procesul de curățare și spălare vor fi depozitate în

încăperi/depozite în conformitate cu prevederile din normele de produs în vigoare.

3.4 Lucrări ce trebuie efectuate și procedee de curățare și spălare 3.4.1. Lucrări ce trebuie efectuate Părțile (zonele) locomotivei care se curăță/spală (interior cabina de conducere, exterior,

acoperiș, partea exterioară de sub cutia capotelor locomotivei) și lucrările ce trebuie efectuate sunt prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta normă tehnică feroviară.

3.4.2. Procedee de curățare și spălare a) pentru îndepărtarea grosieră a depunerilor se vor utiliza fie procedee mecanice

manuale (exemplu: curățirea cu șpaclu) fir procedee mecanizate sau automate; b) pentru eliminarea depunerilor lichide, se vor utiliza: lavete, cârpe, hârtie

absorbantă, bureți; c) spălarea în interior a locomotivei (capote, sala mașinilor) se va executa folosind

degresanți (produse petroliere ușoare) cu respectarea tuturor măsurilor de protecție a muncii și paza și stingerea incendiilor;



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

d) uscarea incintelor se va realiza folosind aeroterme portabile (antiexplozibile) până

la îndepărtarea mirosului. Pentru eliminarea depunerilor de ulei, combustibil de pe mașinile electrice (de forță sau

auxiliare), se va face o clătire și stropire cu jet/ spray de degresanți petrolieri. 3.4.3. Personalul utilizat Personalul utilizat pentru realizarea operațiilor menționate la pct. 3.4.1 nu necesită o

pregătire specială. Este necesară instruirea acestuia pentru respectarea normelor de protecție a muncii și paza și stingerea incendiilor specifice lucrului cu substanțe pentru curățare și spălare precum și pentru respectarea normelor de protecție a muncii specifice depourilor/remizelor.

3.5 Recepția lucrărilor, criterii de acceptare Verificările specifice acestui tip de lucrări în vederea recepției se execută vizual și tactil

de către un reprezentant al beneficiarului. În cazul în care există neconformități se vor aplica măsurile corective specifice pentru remedierea deficiențelor constatate.

Criteriile de acceptare sunt conform tabelului din anexa nr. 2 la prezenta normă tehnică feroviară.

3.6 Garanții Recepția lucrărilor se face de către beneficiar în baza unui proces verbal de recepție ce

se încheie și se semnează între părți. Prestatorul serviciului de curățare și spălare a locomotivelor trebuie să acorde garanție

lucrărilor executate. Termenele de garanție și modul de tratare al neconformităților și al prejudiciilor aduse

beneficiarului în termenul de garanție se stabilesc prin clauze contractuale.

4. PRESCRIPȚII PENTRU PUNEREA ȘI SCOATEREA DIN FUNCȚIUNE A LOCOMOTIVEI DIESEL -ELECTRICE 060 DA DE 2100 CP

4.1 Prescripții pentru punerea în funcțiune a motorului diesel Pregătirea pentru pornirea motorului diesel:

- se conectează întrerupătorul principal al bateriei de pornire; - se deconectează siguranțele automate pentru circuitul de iluminat și pentru

lămpile interioare (pentru evitarea arderii becurilor la pornirea convertizorului); - se pune în stare de funcțiune grupul convertizor; - se conectează siguranțele automate pentru circuitul electric de iluminat și

pentru lămpile interioare; - se verifică instalațiile de măsurare, afișare/înregistrare a vitezei locomotivei. La

vitezometrele electronice se verifică prezența memorie volatile; - se verifică presiunea aerului în conducta de alimentare. Valoarea presiunii

trebuie să fie mai mare de 7 bar. În situația în care presiunea în conducta de alimentare este mai mică de 7 bar se pornește compresorul;

- se pornește motorul diesel; - se deconectează siguranțele automate de la instalația INDUSI și de la instalația

radiotelefon. 4.1.1. Pornirea motorului diesel după o perioadă îndelungată de nefuncționare

a) verificări premergătoare pornirii motorului diesel: - se deszăvorăște pupitrul de comandă; - se verifică temperatura uleiului de ungere. Dacă temperatura uleiului de ungere

este mai mică de 30oC se va proceda la încălzirea uleiului la cca. 40oC. Motorul diesel nu se pornește când temperatura uleiului de ungere este mai mică de 30oC;

- se pune întrerupătorul curentului de comandă pe poziția „CONECTAT” și se pornește pompa auxiliară de ulei și pompa de combustibil;

- se trece întrerupătorul compresorului de aer pe poziția „AUTOMAT”;



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

- se verifică presiunea uleiului de ungere preîncălzit care trebuie să fie de minim

2 bar. Dacă presiunea uleiului este de minim 2 bar și dacă de la pornirea pompei auxiliare de ulei au trecut minim 10 minute se poate porni motorul diesel;

b) pornirea motorului diesel - se așează comutatorul pe poziția „MERS”; - întrerupătorul „pornire – oprire” se aduce în poziția „PORNIRE” și se va

menține în această poziție până ce turația motorului diesel va atinge 350 rot./minut și lampa de control se va stinge. Pentru a proteja bateria de acumulatoare motorul diesel nu trebuie să fie acționat de bateria de acumulatoare un timp mai mare de 10 secunde. Dacă motorul diesel nu pornește se va depista cauza conform prevederilor din [43];

- se lasă întrerupătorul „pornire – oprire” să revină în poziția „MERS” și se verifică pe panoul cu aparate din sala mașinilor presiunea uleiului de ungere. Presiunea uleiului de ungere trebuie să crească în prima fază treptat de la 0 la 1,15 bar și mai repede în a doua etapă de la 1,15 bar la 2,8 bar când temperatura uleiului este de 40oC și cel puțin 1,7 bar când temperatura uleiului este de 70oC pentru turația de mers în gol de 335 – 350 rot/minut. Dacă nu se realizează această evoluție a presiunii uleiului se va opri imediat motorul diesel și se va proceda la revizuirea și depistarea defecțiunilor în instalația de ungere a motorului diesel;

- se controlează, prin citirea aparatelor de măsură indicatoare de pe blocul aparatelor și de pe panoul aparatelor motorului diesel, dacă generatorul auxiliar debitează curent, dacă bateria de acumulatoare se încarcă și dacă pompa apei de răcire funcționează în limitele prescrise și de asemenea dacă presiunea și temperatura aerului sunt în limitele prescrise. De asemenea se verifică dacă robinetul de pe conducta rezervorului principal de aer este pe poziția deschis (dacă este pe poziția închis se va trece pe poziția deschis).

4.1.2. Pornirea motorului diesel după o perioadă scurtă de nefuncționare Dacă motorul diesel a fost oprit pentru o perioadă scurtă de timp, iar uleiul de ungere și

apa de răcire sunt încă calde, motorul diesel se va porni astfel: a) pornirea motorului diesel se va face respectând prescripțiile de la pct. 4.1.1 de mai

sus cu excepția operației de preîncălzire a uleiului; b) în cazul tracțiunii duble motorul diesel al celei de a doua locomotive poate fi

pornit în același mod ca la punctul 4.1.1 acționând întrerupătorul „pornire – oprire” poziția 43 D2, al celei de-a doua locomotive. Dacă unul din motoarele diesel trebuie să rămână oprit atunci întrerupătorul „pornire – oprire” de pe pupitrul locomotivei respective se va așeza pe poziția „STOP”.

4.1.3. Pornirea motorului diesel din sala mașinilor În cazuri excepționale (de exemplu pentru control) motorul diesel poate fi pornit din

sala mașinilor . Pornirea motorului diesel din sala mașinilor se face efectuând în general aceleași

operații ca la pct. 4.1.1 de mai sus cu următoarele deosebiri: - comutatorul selector de funcționare se așează pe poziția „CONTROL” în loc de

poziția „MERS”. Când se face această manipulare pornesc pompa auxiliară și pompa de transfer de combustibil;

- se duce întrerupătorul de „pornire – oprire” de pe blocul aparatelor în poziția „PORNIRE” și se menține pe această poziție până când motorul diesel atinge o turație de circa 350 rot/minut. După aceasta, întrerupătorul „pornire – oprire” se va lăsa să revină la poziția „FUNCȚIONARE”;

- după pornirea motorului diesel robinetele de pe conducta rezervorului principal de aer se pun pe poziția deschis.



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

4.1.4. Oprirea motorului diesel Înainte de a opri motorul diesel se vor efectua următoarele operații:

- se va completa aerul din rezervorul principal de aer până ce presiunea acestuia ajunge la 10 bar;

- se verifică dacă bateria de acumulatoare este încărcată (acul ampermetrului trebuie să fie în stânga semnului „0” și să indice un curent mai mic de 30 A). În caz contrar va fi lăsat motorul diesel să funcționeze până se va atinge valoarea de 30 A;

- se oprește motorul diesel trecând întrerupătorul „pornire – oprire” pe poziția „OPRIRE”;

- se deconectează toate întrerupătoarele de pe pupitrul de comandă după care se încuie pupitrul;

- se decuplează întrerupătorul principal al bateriei de acumulatoare.

4.2 Prescripții pentru punerea în funcțiune a locomotivei După ce motorul diesel a fost pornit pentru ca locomotiva să poată fi pusă în mișcare

sunt necesare următoarele operații: a) la posturile de comandă

- întrerupătorul compresorului de aer se trece pe poziția „Aut” (automat); - se deszăvorăște robinetul mecanicului (robinetul frânei automate KD2) și se

aduce în poziția de mers menținându-se circa 2,5 minute, după care se va frâna. În acest timp manometrul cilindrilor de frână trebuie să indice o presiune de 0,5 – 0,8 bar;

- se pun în funcțiune numai dacă este necesar iluminatul electric, încălzirea posturilor de conducere, ștergătorul de geam, dispozitivul de dezgheț;

- se slăbește frâna de mână; - se verifică funcționarea nisiparului astfel: se duce maneta inversorului de sens

de mers în direcția de mers dorită, se apasă butonul „NISIPAR”, după care se repetă operația pentru celălalt sens de mers. Se verifică dacă nisipul a ieșit prin conducta nisipului;

- se verifică funcționarea dispozitivului „om – mort”: se trece maneta controlerului pe poziția 1, după intrarea în acțiune a frânelor și deconectarea motoarelor de tracțiune se acționează supapa de slăbire a frânelor, iar maneta controlerului se duce pe poziția zero. Dacă dispozitivul „om – mort” funcționează corect, se apasă pedala „om – mort” maxim 30 de secunde după care se eliberează pedala urmată de o nouă apăsare. Maneta controlerului va fi mutată treaptă cu treaptă în sensul acelor de ceasornic, până ce locomotiva se va pune în mișcare. Pentru a proteja motorul diesel maneta controlerului va fi adusă pe treapta 15 numai dacă temperatura uleiului de ungere a atins temperatura de 50oC;

- se verifică funcționarea instalației „INDUSI”: se simulează inductorul din cale cu un disc metalic așezat sub inductorul de pe locomotivă: • influențare de 2000 Hz: se mișcă discul metalic sub inductor urmează o

frânare de urgență cu stingerea lămpilor și claxonul sună. Se rearmează; • influențare de 1000 Hz fără atenție: se așează discul metalic sub inductor pe

partea opusă ștecherului. În intervalul a 3,75 secunde se apasă butonul „atenție”. Se aprinde lampa galbenă. După un anumit interval de timp, în funcție de categoria trenului, se stinge lampa galbenă;

Intervalele de timp după care se stinge lampa galbenă sunt conform tabelului:



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

Categoria trenului t (s) V1 (Km/h) V2 (Km/h)

Rapid 20 90 65 Personal 26 65 50 Marfă 34 50 40

• influențare 1000 Hz cu atenție peste V1: se repetă operațiile de la alineatul

anterior însă se deschid contactul 90 al vitezometrului pentru poziția R, contactul 65 pentru poziția P și contactul 50 pentru poziția M. După intervalul de timp parcurs urmează frâna de urgență;

• influențare 500 Hz sub V2: se așează discul metalic sub inductor. Nu se produce frânare de urgență;

• influențare 500 Hz peste V2: se așează discul metalic sub inductor și se deschid contactele R 90 al vitezometrului pentru poziția R, contactul 65 pentru poziția P și contactul 50 pentru poziția M. Urmează frânarea de urgență. Se rearmează;

• depășire ordonată: se apasă butonul depășire ordonată. Se face influențare de 2000 Hz. Nu trebuie să se producă frânare de urgență;

b) în sala mașinilor: - se așează robinetul pentru schimbarea regimului de frânare în poziția

corespunzătoare rangului trenului ce urmează a fi remorcat respectiv „G”, „P” sau „R” (marfă, personal, rapid);

- se trece comutatorul pentru ventilația motoarelor de tracțiune pe poziția „VARA” dacă temperatura mediului ambiant este mai mare de 0oC și pe poziția „IARNA” dacă temperatura este sub 0oC;

- se verifică integritatea instalației de monitorizare a consumului de combustibil (la locomotivele dotate cu astfel de instalații).

4.3 Prescripții privind supravegherea principalilor parametrii funcționali ai locomotivei în timpul circulației

În scopul prevenirii apariției unor defecte și dereglări în timpul circulației locomotivei, trebuie supravegheate următoarele subansambluri și parametri ai acestora:

a) la motoarele electrice de tracțiune valoarea curentului electric de tracțiune nu trebuie să depășească: - curentul de vârf maxim de 1300 A. Această valoare poate fi depășită pentru un

timp scurt la demaraj, dar nu mai mult de 1400 A. În cazul în care după 2 – 3 încercări locomotiva nu demarează se solicită locomotiva de ajutor sau se remorcă trenul în părți;

- curentul uniorar 900 A; - curentul de durată 820 A;

Dacă locomotiva are tendința de a patina (acele ampermetrelor oscilează) se va acționa frâna antipatinaj apăsând butonul din maneta controlerului.

Dacă o osie motoare începe în mod brusc să patineze, atunci frâna antipatinaj se declanșează automat și se produce atât frânarea locomotivei cât și reducerea puterii motorului diesel;

- slăbirea câmpului electric al motoarelor electrice de tracțiune pentru creșterea vitezei locomotivei se va face respectând viteza prescrisă pentru fiecare treaptă (apariția unor defecte în instalația de slăbire a câmpului electric poate provoca apariția cercului de foc la colectoarele generatorului principal și al motoarelor de tracțiune);

b) la motorul diesel Se verifică indicațiile aparatelor de măsură de pe panoul cu aparate al motorului diesel

din sala mașinilor.



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

La temperaturile de regim ale motorului diesel (65 – 75)o C la ulei și (70 – 75)o C la apă,

presiunea uleiului, apei de răcire, aerului de supralimentare și a combustibilului trebuie să aibă valorile următoare :

n =350 rot/minut n = 750 rot/minut - presiunea uleiului de ungere în rampa principală ………………………………. minim 1,7 bar (3,0 ÷ 3,8) bar - presiunea uleiului de ungere la refularea pompei auxiliare ………………………. 3,5 bar 5,0 bar - presiunea combustibilului înainte de filtru …………………………………… 3,2 bar 2,0 bar - presiunea apei de răcire ………………... minim 0,7 bar 1,3 bar - presiunea aerului de reglare ……………. 0 3,25

- indicația SR a regulatorului mecanic …… 0.2061 +

−, 0,11028 +

− ,,

Acești parametri se verifică și în pauzele din timpul serviciului (staționări în stații,

staționări la semnale) c) la partea pneumatică

- presiunea în conducta generală de frână 10105 ,,

+− bar;

- presiunea în cilindrul de frână 20063 ,, +

− bar;

- presiunea în conducta principală 101010 ,,

+− bar;

4.4 Prescripții privind schimbarea postului de comandă Pentru schimbarea postului de comandă se procedează astfel: 4.4.1. La postul de comandă care urmează să fie schimbat

a) se va opri locomotiva și se va frâna cu frâna automată trecând mânerul robinetului mecanic KD2 pe poziția „rapid”(dacă în cilindrii de frână există presiune atunci mânerul robinetului mecanicului se va trece pe poziția a 3-a neutră va fi zăvorât și se va scoate cheia). Robinetul frânei directe se va așeza în poziția „slăbire” respectiv mânerul va fi împins înainte până la refuz. Maneta inversorului de sens de mers se va așeza în poziție mijlocie;

b) se vor trece în poziția „DECONECTAT” întrerupătoarele pentru: - curentul de comandă; - ventilatoarele motoarelor electrice de tracțiune; - compresor; - instalația de încălzire a postului de comandă (când este cazul); - instalația de iluminat; - instalația radio telefon (RTF); - instalația INDUSI (se izolează).

Întrerupătorul de „pornire-oprire” se va lăsa pe poziția „MERS” pentru ca motorul diesel să funcționeze în continuare (dacă în cazul dublei tracțiuni un întrerupător pornire – oprire se găsește în poziția „OPRIRE”, atunci acesta se va așeza în poziția „MERS”)

c) se va zăvorî pupitrul de comandă și se va scoate cheia . 4.4.2. La noul post de comandă

a) se deszăvorăște pupitrul de comandă; b) se trece maneta inversorului de sens de mers în poziția de mers dorit; c) se vor trece în poziția „CONECTAT” întrerupătoarele pentru:

- curentul de comandă; - compresor;



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

- ventilatoarele motoarelor electrice de tracțiune; - instalația de iluminat; - instalația de încălzire a postului de comandă; - instalația radio telefon și instalația INDUSI.

d) dacă în cazul dublei tracțiuni un grup diesel trebuie să rămână în stare de nefuncționare, atunci întrerupătorul pornire-oprire a motorului diesel respectiv se va așeza pe poziția „OPRIRE”

4.5 Prescripții privind scoaterea locomotivei din funcțiune 4.5.1. Scoaterea din funcțiune a locomotivei în condiții normale

a) se trece maneta controlerului pe poziția zero; b) se trece maneta inversorului de sens de mers în poziția mijlocie; c) dacă presiunea aerului în rezervorul principal este mai mică de 10 bar se trece

întrerupătorul compresorului pe poziția „DIRECT” până ce presiunea aerului atinge valoarea de 10 bar;

d) dacă curentul de încărcare a bateriei este mai mic de 30 A motorul diesel se oprește, iar în caz contrar va fi lăsat să funcționeze până ce valoarea curentului de încărcare a bateriei va fi mai mică de 30 A;

e) se trec în poziția „DECONECTAT” toate întrerupătoarele de pe pupitrul de comandă;

f) întrerupătorul „pornire-oprire” pentru motorul diesel se trece pe poziția „MERS”; g) se înzăvorăște pupitrul de comandă; h) se strânge frâna de mână; i) se decuplează ștergătorul de parbriz, iluminatul și instalația de încălzire a cabinei

de conducere; j) se închid ferestrele; k) se golește rezervorul combustibilului; l) se scurge apa din instalația de aer comprimat; m) se controlează:

- nivelul apei de răcire; - rezerva de combustibil; - nivelul uleiului de ungere (după cca. 10 minute de la oprirea motorului diesel

respectiv a pompei de ulei); - rezerva de nisip

n) se deconectează întrerupătorul principal al bateriei de acumulatoare; o) după cca. două ore de la oprirea motorului diesel se verifică densitatea acidului

din bateria de acumulatoare; p) se încuie ușile posturilor de conducere.

4.5.2. Scoaterea din funcțiune a locomotivei când există pericol de îngheț Atunci când există pericol de îngheț a apei de răcire se pune în funcțiune instalația de

încălzire a apei. Dacă instalația de încălzire (agregatul vapor) este defectă se procedează astfel: a) se efectuează toate operațiile de la pct. 4.5.1. de mai sus; b) se deschid robineții pentru scurgerea apei din toate rezervoarele, aparatele și

conductele expuse înghețului; c) se deschid robineții pentru scurgerea apei din instalația de aer comprimat.

4.5.3. Prescripții privind pregătirea locomotivei pentru o perioadă îndelungată de nefuncționare

Locomotivele care nu vor fi utilizate pe perioade de timp mai mari de 6 luni se vor conserva obligatoriu în conformitate cu prevederile cărților tehnice sau instrucțiunilor specifice locomotivei, ansamblurilor și subansamblurilor componente.

Ansamblurile și subansamblurile care nu trebuie conservate se demontează și se depozitează respectând condițiile prevăzute în cărțile tehnice ale acestora.



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

Introducerea în exploatare a unei locomotive care a fost conservată se face după

deconservare și după efectuarea reviziei periodice planificate tip 2 R2. Deconservarea locomotivei, ansamblurilor și subansamblurilor acesteia se face în

conformitate cu prevederile din cărțile tehnice sau instrucțiunile specifice, întocmite de către constructorul locomotivei, ansamblurilor și subansamblurilor acesteia.

Înainte de conservare vor fi golite și spălate rezervoarele din următoarele instalații: - instalația de alimentare cu combustibil; - instalația de ungere și de răcire a uleiului motorului diesel (baia de ulei,

schimbătorul de căldură); - instalația hidrostatică; - instalația de nisipare; - instalația apei de răcire a motorului diesel (dezaparea).

4.6 Prescripții privind pregătirea locomotivei pentru a circula în tren remorcată cu motorul diesel oprit

Pentru ca locomotiva să poată fi remorcată în tren cu motorul diesel oprit trebuie efectuate următoarele operații:

a) operațiile de la punctul 4.5.1, mai puțin operațiile de la literele d, h, k, m, o, p; b) se ridică „degetele” de contact ale inversorului de sens de mers; c) se golește pe timp de iarnă instalația de apă a motorului diesel, instalația de

încălzire a cabinei de conducere și instalația generatorului de abur „VAPOR”; d) se blochează mânerul robinetului mecanicului pentru frâna automată pe poziția 3; e) se trece robinetul de schimbare a regimului de frânare pe poziția „REMORCAT”; f) se izolează dispozitivele „om-mort” și instalația „INDUSI”; g) se slăbește frâna de mână; h) se decuplează întrerupătoarele pentru grupele motoarelor electrice de tracțiune

poziția 16; i) se închide robinetul rezervorului principal de aer; j) se decuplează siguranțele automate aflate pe blocul aparatelor; k) se întrerupe alimentarea conductei de motorină de la robinetul poziția 541.

5. REMEDIEREA DEFECTELOR ȘI DEREGLĂRILOR APĂRUTE LA LOCOMOTIVA DIESEL - ELECTRICĂ 060 DA DE 2100 CP ÎN TIMPUL REMORCĂRII TRENURILOR

Pentru remedierea defectelor și a dereglărilor apărute în timpul remorcării trenurilor la locomotiva diesel - electrică 060 DA de 2100 CP precum și la ansamblurile și subansamblurile acesteia, beneficiarii finali vor elabora ghiduri de depanare.

Ghidurile de depanare vor fi actualizate ori de câte ori este necesar, în funcție de tipurile noi de defecte apărute în special la ansamblurile și subansamblurile care au făcut obiectul modernizărilor efectuate la locomotiva diesel electrică 060 DA de 2100 CP.

La locomotivele diesel - electrice 060 DA de 2100 CP modernizate dotate cu instalații automate de diagnosticare în parcurs se vor utiliza și informațiile despre remedierea defectelor, existente în memoria calculatorului de bord.



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

6. CERINȚE PRIVIND ASIGURAREA CALITĂȚII REVIZIILOR PE PROCESUL TEHNOLOGIC AL REVIZIILOR INTERMEDIARE ȘI PE PROCESUL DE ALIMENTARE ȘI ECHIPARE A LOCOMOTIVEI

6.1 Documentația necesară efectuării reviziei pe procesul tehnologic al reviziei intermediare și pentru întreținerea curentă în exploatare a locomotivei diesel - electrice 060 DA de 2100 CP

Prescripțiile pentru revizia pe procesul tehnologic, pentru alimentarea și echiparea, curățarea și spălarea locomotivei diesel - electrice 060 DA de 2100 CP trebuie să facă obiectul unor caiete de sarcini/specificații tehnice.

Caietele de sarcini/specificațiile tehnice trebuie să conțină cel puțin cerințele din prezenta normă tehnică feroviară și să fie avizate conform reglementărilor în vigoare.

Pentru execuția lucrărilor de revizie pe procesul tehnologic, curățare și spălare a locomotivelor, alimentare și echipare se vor întocmi instrucțiuni de lucru din care să rezulte atribuțiile și responsabilitățile personalului implicat.

6.2 Monitorizarea și întreținerea instalațiilor utilizate pentru alimentarea și echiparea locomotivei pentru curățare și spălare, precum și pentru revizia pe procesul tehnologic

a) instalațiile de alimentare cu combustibil, instalațiile pentru producerea apei de răcire a motorului diesel și instalațiile pentru curățarea și spălarea locomotivei trebuie întreținute și supravegheate în conformitate cu programele de mentenanță și cu cerințele autorităților competente sub incidența cărora intră;

b) analizele chimice pentru determinarea caracteristicilor fizico-chimice ale uleiurilor, unsorilor și apei de răcire a motorului diesel se vor face numai în laboratoare autorizate/atestate conform reglementărilor în vigoare;

6.3 Cerințe privind personalul utilizat Personalul utilizat în activitățile de revizie și întreținere curentă pe procesul tehnologic

și pentru deservirea instalațiilor de alimentare și echipare a locomotivei diesel electrice de 2100 CP trebuie să fie calificat și instruit în conformitate cu normele și procedurile specifice ale depourilor/remizelor de locomotive.

6.4 Cerințe privind sistemul de management al calității și de management al mediului

Atunci când reglementările specifice în vigoare prevăd sau când beneficiarii finali solicită implementarea unui sistem de management al calității și de managementul mediului se recomandă utilizarea prevederilor din [40], [41] pentru documentarea și implementarea unor astfel de sisteme de management.



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

Anexa nr.1

LISTA DOCUMENTELOR DE REFERINȚĂ

Aplicarea standardelor cuprinse în această listă reprezintă o modalitate recomandată pentru

asigurarea conformității cu cerințele din prezenta normă tehnică feroviară.

[1] SR OHSAS 18001:2004 Sisteme de management al sănătății și securității ocupaționale.

[2] SR EN 50153:2003 Aplicații feroviare. Material rulant. Măsuri de protecție referitoare la riscurile electrice.

[3] Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului cu completările și modificările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr.1196 din 30/12/2005

[4] Legea nr. 107/1996 Legea apelor cu completările și modificările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 244 din 08/10/1996.

[5] Hotărârea nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condițiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate cu modificările și completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 187 din 20/03/2002

[6] Legea nr. 319/2006 a securității și sănătății în muncă cu modificările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 646 din 26/07/2006.

[7] SR CEI 60300-3-4:2001 Managementul siguranței în funcționare. Partea 3: Ghid de aplicare, Secțiunea 4: Ghid pentru specificarea cerințelor siguranței în funcționare.

[8] SR EN 13460:2003 Mentenanța. Documente pentru mentenanță. [9] SR EN 50126:2003 Aplicații feroviare. Specificarea și demonstarea fiabilității,

disponibilității, mentenabilității și siguranței (FDMS) [10] Ordinul Ministrului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului nr. 2229/23.11.2006

privind aprobarea instrucțiunilor pentru activitatea personalului de locomotivă în transportul feroviar, publicat în Monitorul oficial, Partea I nr. 23 din 15/01/2007

[11] Ordinul Ministrului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței nr. 1992/13.12.2002 privind aprobarea reglementării tehnice „Norme de prevenire și stingere a incendiilor specifice activităților din domeniul lucrărilor publice, transporturilor și locuinței. Prevederi generale.” Indicativ NP-073-02 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 944 din 23/12/2002

[12] SR EN 590:2004 Carburanți pentru automobile. Combustibili pentru motoare diesel (motorină). Condiții tehnice și metode de încercări.

[13] SR EN 1761:2002 Furtunuri și furtunuri cu racorduri la capete, de cauciuc, pentru livrarea carburanților cu cisterna. Specificație.

[14] SR EN 1765:2005 Furtunuri de cauciuc cu racorduri la capete pentru încărcarea și descărcarea produselor petroliere. Specificații pentru racorduri.

[15] STAS 35:81 Țiței, produse petroliere lichide, semisolide și solide. determinarea densității. [16] SR 871:2001. Uleiuri minerale. Clasificarea și notare. [17] STAS 11252-90 Uleiuri minerale uzate pentru motoare. Reguli și metode pentru

aprecierea uzurii uleiurilor. [18] STAS 4224-88 Uleiuri minerale uzate. Condiții tehnice de calitate și reguli de

colectare, verificare, marcare, depozitare și transport. [19] STAS 11035-78 Ulei mineral aditivat pentru compresoare de aer cu piston. Ulei

K.A.95. [20] SR ISO 6743-5:1995 Lubrifianți, uleiuri industriale și produse înrudite (clasa L).

Clasificare. Partea 5. Familia T (turbine) [21] STAS 10178-75 Ulei pentru angrenajul motorului de tracțiune L.D.E.



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

[22] SR ISO 6743-2:1995 Lubrifianți, uleiuri industriale și produse înrudite (clasa L).

Clasificare. Partea 2: Familia F (lagărele arborelui principal, lagăre și ambreiaje asociate).

[23] SR ISO 6743-13: 1999 Lubrifianți, uleiuri industriale și produse înrudite (clasa L). Clasificare. Partea 13: Familia G (glisiere).

[24] STAS 11088-79 Ulei pentru sisteme hidrostatice. Ulei H 41. [25] SR ISO 10523-97 Calitatea apei. determinarea pH-ului. [26] STAS 8663-70 Ape de suprafață și ape uzate. Determinarea clorurilor. [27] SR EN ISO 9963-2:2002 Calitatea apei. Determinarea alcalinității. Partea 2:

Determinarea alcalinității carbonate. [28] STAS 7722-84 Apa și abur din instalațiile de cazane. Determinarea conductivității

electrice. [29] SR 662:2002 Lucrări de drumuri. Agregate naturale de balastieră. Condiții tehnice de

calitate. [30] SR EN 933-1:2002 Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale

agregatelor. Partea1: Determinarea granulozității. Analiza granulometrică prin cernere.

[31] Ordonanța de Urgență nr. 78/2000 privind regimul deșeurilor cu modificările și completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 283 din 22/06/2000.

[32] Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 290/2000 privind admiterea tehnică a produselor și/sau serviciilor destinate a fi utilizate în activitățile de construire, modernizare, întreținere și reparare a infrastructurii feroviare și a materialului rulant, pentru transportul feroviar și cu metroul, cu modificările ulterioare, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 465 bis din 25.09.2000.

[33] SR CEI 61123:1998 Încercări de fiabilitate. Planuri de încercare pentru o proporție de succes;

[34] SR CEI 61070:1998 Procedură de încercare a conformității pentru disponibilitate în regim stabil;

[35] SR CEI 60605-2:1998 Încercarea de fiabilitate a echipamentelor. Partea 2: Proiectarea ciclurilor de încercări.

[36] SR CEI 60605-3-5:2000 Încercarea de fiabilitate a echipamentelor. Condiții de încercări preferențiale. Secțiunea 5: Ciclul de încercare nr.5. Echipamente montate pe vehicule de teren. Grad redus de simulare.

[37] SR CEI 60605-4+A1:2000 Încercări de fiabilitate a echipamentelor. Partea 4: Metode de calcul a estimatorilor punctuali și al limitelor de încredere care rezultă din încercările de determinare a fiabilității echipamentelor.

[38] SR CEI 60605-6:2000 Încercare de fiabilitate. Partea 6: Teste de validitate a ipotezelor ratei de defectare constante sau a intensității de defectare constante.

[39] SR CEI 60863:1998 Prezentarea rezultatelor previziunii caracteristicilor de fiabilitate, mentenabilitate și disponibilitate.

[40] SR EN ISO 9001:2001 Sisteme de management al calității. CERINȚE. [41] SR EN ISO 14001:2005 Sistem de management de mediu. Cerințe cu ghid de

utilizare. [42] Fișa UIC 642 OR ediția 2, septembrie 2001 „Dispoziții particulare privind protecția și

lupta împotriva incendiilor la vehiculele feroviare motoare și vehiculele – pilot în serviciu”.

[43] Ordinul Ministrului Muncii și Solidarității Sociale nr. 26/11.01.2004 privind aprobarea Normelor specifice de protecție a muncii pentru transportul pe calea ferată. Publicat în Monitorul Oficial Partea I nr. 201 din 10/05/2000.

[44] STAS 117:87 Produse petroliere lichide. Determinarea vâscozității. [45] SR ISO 31 – 4: 1995 Mărimi și unități. Partea 4: Căldura [46] STAS 55:1981 Uleiuri minerale. Metode pentru calcularea indicelui de vâscozitate.



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

[47] STAS 5489: 1980 Produse petroliere. Determinarea punctului de inflamabilitate în

vas deschis Marcusson. [48] STAS 7329:1965 Produse petroliere. Determinarea punctului de inflamabilitate și de

aprindere cu aparatul cu creuzet deschis Cleveland. [49] STAS 8746:1991 Aditivi și uleiuri aditivate. Determinarea cifrei de neutralizare prin

metoda potențiometrică. [50] STAS 33:1984 Produse petroliere lichide și aditivi. Determinarea conținutului de

substanțe insolubile în solvenți organici. [51] SR ISO 2160:2002 Produse petroliere. Acțiunea corozivă pe cupru. Încercarea pe

lama de cupru. [52] STAS 8428:1969 Aditivi și uleiuri aditivate. Determinarea calciului. [53] STAS 7717:1981 Aditivi și uleiuri aditivate. Determinarea zincului. [54] STAS 7330:1983 Aditivi și uleiuri aditivate. Determinarea conținutului de fosfor. [55] STAS 11098:1984 Uleiuri minerale aditivate cu polimeri. Determinarea rezistenței la

forfecare. [56] STAS 8465.1988 Uleiuri minerale. Determinarea pierderilor prin evaporare. Metoda Noak. [57] SR EN ISO 8754:2004 Produse petroliere. Determinarea conținutului de sulf. Metoda

prin spectrometrie de fluorescență de raze X dispersivă de energie. [58] Legea nr. 307/12.07.2006 privind apărarea împotriva incendiilor, publicată în

Monitorul Oficial, Partea I nr. 633 din 21/07/2006. [59] Ordinul Ministrului Administrației și Internelor nr. 163/28.02.2007 pentru aprobarea

Normelor generale de apărare împotriva incendiilor, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 216 din 29/03/2007.

[60] Ordinul Ministrului Sănătății nr. 536/1997 pentru aprobarea normelor de igienă și a recomandărilor privind modul de viață al populației cu modificările și completările ulterioare, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 140 din 03/07/1997

[61] Hotărârea nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 8882 din 30/10/2006.



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

ANEXA nr. 2

Curățarea și spălarea locomotivei diesel electrice 060 DA de 2100 CP Lucrări ce trebuie efectuate, criterii de acceptare la recepție și metode de

control/verificare

Nr. crt.

Denumirea părții locomotivei Lucrări ce trebuie efectuate

Criteriul de acceptare Metoda de

control/ verificare

Fără murdării stânjenit

oare

Aspect curat Curat

A EXTERIORUL LOCOMOTIVEI

-

- A1 Exteriorul cutiei locomotivei

-

1 Suprafața exterioară a cutiei locomotivei inclusiv a cabinelor de conducere

Îndepărtarea depunerilor de praf, de murdărie, degresare, spălarea tuturor suprafețelor, uscarea suprafețelor spălate.

- x - vizual

2 Placa/zona cu inscripționarea locomotivelor

Curățare murdărie, degresare, spălare, uscare (ștergere).

- x - vizual

3 Ferestre sala mașinilor inclusiv rama ferestrelor

Înmuierea murdăriei. Spălarea geamurilor și a ramei la exterior, uscarea geamurilor.

- - x vizual

4 Parbrize și geamuri laterale ale cabinelor de conducere, geamuri uși inclusiv rama

Înmuierea murdăriei dacă este cazul. Spălarea parbrizelor, a geamurilor laterale ale cabinelor, a geamurilor de la uși, uscarea (ștergerea) geamurilor.

- - x vizual

5 Faruri centrale, lămpi de semnalizare și lămpi pentru iluminarea boghiurilor

Curățarea de praf și mizerie. Degresare. Spălarea capacelor și a corpurilor de protecție din sticlă. Uscarea (ștergerea).

- - x vizual

6 Accesorii, scări de acces în cabine de conducere, mâini curente, mânere uși.

Curățarea de murdărie (a scărilor). Ștergerea barelor, mânerelor.

- - x vizual

7 Platforme, pervazuri Înmuierea murdăriei dacă este cazul . Curățarea murdăriei, spălare, ștergere.

- - x vizual

8 Tampoane, aparat de tracțiune și legare

Înmuierea murdăriei. Curățarea murdăriei. Ștergere (nu se vor curăța porțiunile unse cu vaselină ale talerelor).

x - - vizual



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

Nr. crt.



control/ verificare


oare

Aspect curat Curat

9 Oglinzi Ștergerea murdăriei. Spălare, ștergere (uscare). - - x vizual

A2 Exteriorul locomotivei , partea de sub cutie

-

1

Elementele boghiurilor (arcuri, elemente de legătură, cutia de osie, rezervoarele de nisip, rezervoarele pentru ungerea buzei bandajelor, suprafața exterioară a roților de rulare)

Înmuierea murdăriei. Curățarea murdăriei mecanic sau prin ștergere. Degresare, spălare, ștergere (uscare). Nu se vor curăța de vaselină piesele și subansamblurile care sunt unse cu vaselină.

- x - vizual

2 Apărătorul de animale Înmuierea murdăriei. Curățarea mecanică sau prin ștergere. Spălare.

x - - vizual

A3 Acoperișul locomotivei - 1 Capacul acoperișului Înmuierea murdăriei.

Curățarea murdăriei, spălare, ștergere.

- x - vizual

2 Coșul pentru evacuarea gazelor de eșapare

Curățarea cu substanțe adecvate a exteriorului coșurilor. Ștergere.

x - - vizual

3 Capacul rezistențelor de frânare

Curățare de murdărie. Ștergere cu lavete.

- x - vizual

B INTERIORUL LOCOMOTIVEI -

B1 Interiorul sălii mașinilor - vizual 1 Pereții din sala mașinilor,

inclusiv plafonul Înmuierea murdăriei. Curățarea murdăriei. Degresare, ștergere cu lavete umede.

x - - vizual

2 Geamul ferestrelor din sala mașinilor (partea din interior) și perdelele (unde există)

Înmuierea murdăriei dacă este cazul. Curățarea murdăriei. Ștergerea cu lavete. Uscare (ștergere). Spălare perdele.

- - x vizual

3 Ușile din sala mașinilor (exterioare și acces în cabina de conducere)

Înmuierea murdăriei dacă este cazul. Degresare. Curățarea murdăriei, ștergere mânere.

- x - vizual

4 Podeaua din sala mașinilor (culuoare de acces) inclusiv spațiile de sub podea.

Măturare. Înmuierea murdăriei . Curățarea mecanică a murdăriei. Ștergere cu lavete umede și apoi uscate. Curățare murdăria de sub podea.

- x - vizual



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

Nr. crt.



control/ verificare


oare

Aspect curat Curat

5 Chiuvetele (unde există) Înmuierea mizeriei dacă este cazul. Spălarea chiuvetei. Desfundarea dacă este cazul.

- - x vizual și

olfactiv

6

Capacele de protecție a blocurilor de aparate, subansamblurile, motorului diesel, generatorului principal, compresorului, blocurile aparate, carcasele mașinilor electrice auxiliare, rezervoarele de aer, schimbătoarele de căldură.

Înmuierea murdăriei dacă este cazul. Curățare mecanică. Degresare. Ștergere cu lavete umede și uscate.

- x - vizual

B2

Interiorul cabinelor de conducere

-

1 Parbrize Înmuierea murdăriei. Spălare, clătire. Ștergere cu lavete uscate.

- - x vizual

2 Geamul ferestrelor laterale inclusiv al ușilor de acces, perdele, storuri

Înmuierea murdăriei. Curățare mecanică a murdăriei, spălare geamuri, perdele, ștergere cu lavete a ușilor.

- - x vizual

3 Mânere (uși, mânere aparate din cabină)

Înmuiere murdăriei dacă este cazul. Ștergere mânere cu lavete umede și uscate.

- - x vizual

4 Pupitrul de conducere Ștergerea pupitrului și a geamurilor de protecție a aparatelor cu lavete umede și uscate.

- x - vizual

5 Suprafețele pereților și ușilor plafonului

Ștergere cu lavete umede și uscate

- x - vizual

6 Geamurile de protecție a becurilor (plafon, iluminatul aparatelor, iluminatul livretului de mers)

Înmuiere murdărie. Ștergere cu lavete umede. Ștergere cu lavete uscate. - - x vizual



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

Nr. crt.



control/ verificare


oare

Aspect curat Curat

7 Scaune (mecanic și mecanic ajutor), tapițerie, huse

Ștergere cu lavete umede și uscate.

- - x vizual

8 Scrumiere, cutie resturi Golire. Ștergere a exteriorului cu lavete umede și uscate.

- x - vizual și

olfactiv

9 Podea, covoare podea, inclusiv spațiile de sub podea.

Măturare. Înmuierea murdăriei de pe podea. Curățare murdărie. Degresare. Ștergere cu lavete umede și uscate. Spălare covoare. Curățare murdărie de sub podea.

- x - vizual

C Toate zonele curățate, spălate.

Controlul calității execuției lucrărilor Recepția lucrărilor de către beneficiar

- - - vizual și

olfactiv

LEGENDĂ: Fără murdării stânjenitoare: suprafețele vizibile ale obiectelor controlate trebuie să

fie fără murdării stânjenitoare (praf, uleiuri, combinații ale acestora, stropi de sudură); Aspect curat: suprafețele vizibile ale obiectelor controlate trebuie să nu aibă nici o

murdărie frapantă optic (decolorările și urmele de uzură nu constituie murdărie); Curat: după frecarea cu un șervețel din pânză albă a suprafețelor vizibile ale obiectelor

controlate șervețelul nu trebuie să fie murdar, iar oglinzile și geamurile nu trebuie să prezinte pete, linii sau valuri.



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 291 bis/15.IV.200832


O R D I N

privind aprobarea Normativului feroviar „Vehicule de cale ferată. Revizii și reparații planificate”*)







Art. 1. — Se aprobă Normativul feroviar „Vehicule de cale

ferată. Revizii și reparații planificate”, prevăzut în anexa care

face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. — Prevederile prezentului normativ feroviar se aplică

de către toți deținătorii de vehicule feroviare, operatori de

transport feroviar de marfă și de călători, inclusiv Societatea

Comercială „METROREX”— S.A, de către operatorii de

manevră feroviară și de către administratorul și gestionarii

infrastructurii feroviare la întocmirea programelor de revizii și

reparații planificate ale vehiculelor feroviare.





Ludovic Orban


Nr. 364.


Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

ANEXĂ

NORMATIV FEROVIAR

NF nr. 67-005 din 2008

Vehicule de cale ferată Revizii şi reparaţii planificate

Normativul feroviar are caracter obligatoriu



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

NF

PREAMBUL

Prezentul normativ feroviar stabilește tipul reviziilor și reparațiilor planificate la care sunt

supuse vehiculele feroviare, succesiunea efectuării acestora, normele de timp (zile, luni, ani) sau kilometri parcurși la care vehiculele feroviare sunt retrase din serviciu pentru efectuarea reviziilor și reparațiilor planificate.

Până în anul 1990 ciclul de revizie și reparare preventivă planificată a fost reglementat prin normativul anexă la Ordinul Ministrului Transporturilor și Telecomunicațiilor nr. 1213/1978 și începând cu anul 1990 pe o perioadă experimentală de 2 ani prin normativul anexă la Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 1022/31.03.1990. După expirarea perioadei de experimentare nu s-a emis nici un alt act normativ care să reglementeze ciclurile de revizie și reparare a vehiculelor feroviare.

La baza elaborării prezentului normativ feroviar au stat în principal următoarele considerente:

− necesitatea ca ciclul de revizii și reparații planificate să asigure exploatarea vehiculelor feroviare fără înregistrarea în intervalul de timp dintre două revizii sau reparații planificate consecutive, a unor defecțiuni care să afecteze siguranța circulației, sănătatea și securitatea călătorilor, integritatea mărfurilor, mediul înconjurător;

− tipul și concepția constructivă, nivelul de fiabilitate și duratele de viață ale ansamblurilor și subansamblurilor din componența vehiculelor feroviare;

− experiența obținută prin aplicarea timp de 30-40 de ani a diferitelor cicluri de revizii și reparații planificate la unele din vehicule feroviare ce fac obiectul normativului;

− prevederile reglementărilor în vigoare care stabilesc duratele normale de funcționare precum și condițiile în care această durată poate fi prelungită;

− felul prestațiilor efectuate (remorcarea trenurilor de călători, marfă, manevră, transporturi tehnologice, transporturi speciale etc.);

− propunerile principalilor operatori de transport feroviar de marfă și de călători. La elaborarea normativului feroviar s-au utilizat documentele de referință menționate la

anexa nr.1 la prezentul normativ. Cifrele din parantezele drepte din cuprinsul normativului reprezintă numărul de ordine al

documentelor de referință din anexa la prezentul normativ. Prevederile prezentului normativ feroviar se aplică la întocmirea programelor de revizii și

reparații planificate a vehiculelor feroviare, de către operatorii de transport de marfă și călători inclusiv SC "METROREX" - SA, operatorii pentru manevră feroviară, gestionarii infrastructurii feroviare și orice persoană juridică cu sediul în România deținători de vehicule feroviare care circulă pe infrastructura feroviară din România.



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

1 GENERALITĂȚI 1.1 Obiect

Prezentul normativ tehnic stabilește tipul reviziilor și al reparațiilor planificate la care sunt supuse vehicule feroviare, succesiunea efectuării acestora (ciclul), normele de timp (ore, zile, luni, ani) sau kilometri parcurși la care vehiculele feroviare sunt retrase din serviciu pentru efectuarea acestor revizii și reparații. Lucrările efectuate în cadrul reviziilor și al reparațiilor planificate trebuie să asigure vehiculelor feroviare potențialul tehnic, necesar desfășurării transporturilor feroviare în condiții de siguranță și regularitate a circulației, între două revizii sau reparații planificate consecutive.

1.2 Domeniul de aplicare Prevederile prezentului normativ tehnic se aplică vehiculelor feroviare aflate în

exploatare, de către operatorii de transport feroviar de marfă și călători, de către operatorii pentru manevră feroviară, administratorul și gestionarii infrastructurii feroviare precum și de către orice persoană juridică și fizică cu sediul în România deținătoare de vehicule feroviare care circulă pe infrastructura feroviară publică. Normativul se aplică la întocmirea programelor de revizii și reparații planificate a vehiculelor feroviare.

Pentru vehiculele feroviare noi sau modernizate ce intră în dotarea deținătorilor după data intrării în vigoare a prezentului normativ feroviar, ciclul de revizii și reparații planificate va fi stabilit de proiectantul/constructorul vehiculului feroviar și avizat de beneficiarul final și de către Autoritatea Feroviară Română – AFER.

Prezentul normativ se aplică vehiculelor feroviare care se încadrează în prevederile Hotărârii de Guvern Nr. 2139/2004 privind durata normală de funcționare precum și vehiculelor feroviare care au depășit durata normală de funcționare și ai căror beneficiari finali deținători fac dovada prelungirii duratei normale de funcționare.

Normativul nu se aplică vehiculelor feroviare utilizate la întreținerea și repararea infrastructurii feroviare (drezine, mașini de burat, mașini de ciuruit balast, vagoane macara, utilaje pentru sudarea șinei).

1.3 Definiții și abrevieri 1.3.1 Definiții Termenii specifici din prezentul normativ se definesc după cum urmează: a) Vehicul feroviar – orice vehicul apt să circule pe propriile roți pe calea ferată cu

sau fără tracțiune [10]; b) Vehicul de tracțiune – vehicul feroviar prevăzut cu mijloc de tracțiune [10];

Notă: În categoria vehiculelor de tracțiune intră locomotivele de orice tip,vagoane automotoare, ramele diesel și electrice inclusiv ramele electrice de metrou.

c) Locomotivă – vehicul motor neîncorporat într-o unitate de tracțiune și nepurtător a niciunei sarcini utile, destinat remorcării sau împingerii altor vehicule [8];

d) Vagon automotor – vehicul motor de cale ferată, în general electric, purtător și a unei sarcini utile [8];

e) Vagon de marfă – vehicul feroviar care nu este prevăzut cu mijloc de tracțiune și care este destinat transportului de mărfuri [10];

f) Vagon de călători – vehicul feroviar care nu este prevăzut cu mijloc de tracțiune și care este destinat transportului de călători [10]; Notă: În categoria vagoanelor de călători sunt incluse și vagoanele de dormit, vagoanele cușetă, vagoanele restaurant, vagoanele bar, vagoanele de bagaje, vagoanele de poștă, furgoane amenajate pentru transportul automobilelor, vagoane pentru încălzirea trenurilor WIT, vagoane cu rulaj redus, denumite în continuare vagoane similare;

g) Activități feroviare speciale – intervenții, deszăpeziri, transport tehnologic, măsurători și verificări cu vagoane laborator, transport militar pe calea ferată;



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

h) Deținător de vehicul feroviar – entitate care exploatează economic, într-o manieră durabilă un vehicul feroviar, ca mijloc de transport fie că este proprietarul vehiculului feroviar fie că are drept de folosință asupra lui (împuternicit) [10]; Notă: Deținătorul este acea entitate a cărei denumire este scrisă fie pe vehicul fie în registrul de înmatriculare.

i) Operator de transport feroviar – orice operator economic cu capital de stat și/sau privat a cărei activitate principală constă în efectuarea de servicii de transport feroviar de călători și/sau de marfă pe căile ferate din România, tracțiunea fiind asigurată obligatoriu de acesta; termenul denumește, de asemenea și operatorii economici care asigură numai tracțiunea [11];

j) Administrator al infrastructurii– orice organism sau orice operator economic care are ca obiect principal de activitate administrarea și întreținerea infrastructurii feroviare, incluzând și gestionarea sistemelor de conducere a circulației, de control și de siguranță a infrastructurii; funcțiile administratorului de infrastructură de pe o rețea sau o parte a unei rețele pot fi alocate în conformitate cu reglementările în vigoare [1] mai multor organisme sau operatori economici [13];

k) Durata normală de funcționare – durata de utilizare în care se recuperează, din punct de vedere fiscal valoarea de intrare a mijloacelor fixe (vehicule feroviare) pe calea amortizării [12];

l) Fiabilitate – probabilitatea ca un produs să poată realiza funcția cerută în condițiile date pentru o perioadă de timp dată (t1, t2) [16];

m) Disponibilitate – capacitatea unui produs de a fi în stare să realizeze funcția cerută în condiții date, la un moment dat, sau în orice moment al unui interval de timp dat presupunând că sunt asigurate resursele externe cerute [16];

n) Specificație tehnică – document care conține cerințele tehnice ce definesc caracteristicile cerute unei lucrări, unui material, unui produs, unei furnituri sau ale unui serviciu și care permit să se caracterizeze în mod obiectiv o lucrare, un material, un produs, o furnitură sau un serviciu, astfel încât acesta să corespundă utilizării căreia i-a fost destinată de către entitatea contractantă. Aceste prescripții tehnice pot include calitatea sau aptitudinile de utilizare, securitatea, dimensiunile, precum și cerințele aplicabile unui material, unui produs, unei furnituri, sau unui serviciu, în ceea ce privește sistemul de asigurare al calității, terminologia, simbolurile, încercările și metodele de încercare, ambalare, marcarea și etichetarea. În cazul lucrărilor de construcții aceste prescripții pot include și reguli pentru proiectarea și calcularea costurilor, pentru condițiile de încercare, pentru controlul și recepția lucrărilor, precum și tehnici, metode de construcție și toate celelalte condiții cu caracter tehnic pe care entitatea contractantă este îndreptățită să le stabilească pe baza unei reglementări generale sau specifice în ceea ce privește lucrările finalizate, precum și materialele sau elementele care compun aceste lucrări [24].

o) Modernizare – orice lucrare majoră de modificare a unui subsistem sau a unei părți a subsistemului care aduce o îmbunătățire la randamentul general al subsistemului [7]; Notă: Prin lucrări de modernizare, principalii parametri și principalele performanțe ale unui subsistem feroviar sau a unei părți a unui subsistem feroviar se modifică și se aduc la nivelul celor prevăzute în ultimele reglementări tehnice în vigoare.

p) Reînnoire – orice lucrare majoră de substituire a unui subsistem sau a unei părți a unui subsistem care nu modifică randamentul general al subsistemului [7];

Notă: Prin lucrări de reînnoire, parametrii și performanțele unui subsistem feroviar sau parte a unui subsistem feroviar se aduc la nivelul celor prevăzute în proiectul inițial.



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

q) Sistem feroviar existent – structura alcătuită din infrastructuri feroviare cuprinzând liniile și instalațiile fixe ale sistemului feroviar existent plus materialul rulant existent de toate categoriile și originile, care circulă pe infrastructura respectivă [7];

r) Subsistem feroviar - rezultatul împărțirii sistemului feroviar existent [7]. Nota 1: Subsistemele feroviare sunt de natură structurală (infrastructură, energie, comandă control și semnalizare, exploatare și gestiune a traficului, material rulant) sau de natură funcțională (întreținere, aplicații telematice pentru serviciul de călători și serviciile de marfă); Nota 2: Aplicațiile telematice pentru serviciul de călători cuprind: sistemele de informare a călătorilor înainte și în timpul călătoriei, sistemele de rezervare a locurilor, sistemele de plată, gestionarea bagajelor, gestiunea corespondenței. Aplicațiile telematice pentru serviciul de marfă cuprind: sistemele de informare – urmărire în timp real a mărfurilor și trenurilor, sistemele de triere și de alocare, sistemele de rezervare, de plată și de facturare, gestiunea corespondențelor;

s) Defectare – încetarea aptitudinii unui produs (entitate) de a-și îndeplini funcția specificată [9];

t) Defectare datorată uzurii – defectare a cărei probabilitate de apariție crește odată cu timpul și care survine ca urmare a unor procese (ireversibile) ce sunt caracteristice produsului;

u) Revizie tehnică – evaluare a stării tehnice, prin constatare și judecare însoțite de măsurare, încercare sau comparare cu un calibru, urmată când este cazul de măsuri de corecție pentru restabilirea stării de bună funcționare. Nota: Pentru a nu crea confuzii cu termenii „întreținere”, „revizie” și „reparare” utilizați în instrucții și acte normative în vigoare sunt necesare următoarele precizări:

- prin întreținerea vehiculelor feroviare se înțelege reviziile tehnice efectuate la materialul rulant în exploatare revizia trenurilor la compunere – RTC, revizia trenurilor la sosire – RTS, revizia trenurilor în tranzit – RTI);

- prin revizii planificate (RTI1, RTI2, RTI3, RT, R1, R2, R3, etc.) se înțeleg reviziile efectuate în centre de întreținere revizii/reparații tehnice la vagoane, autorizate sau în societăți comerciale reparatoare, dotate în acest scop. Aceste revizii se împart în 2 categorii: • revizii fără ridicarea cutiei vehiculului de pe osii/boghiuri; • revizii cu ridicarea cutiei vehiculului de pe osii/boghiuri.

- prin reparații planificate (RTG, RP, RR, RG1, RG2) se înțeleg reviziile/reparațiile în societăți comerciale reparatoare cu ridicarea cutiei vehiculelor de pe osii/boghiuri, având drept scop depistarea și remedierea defectelor care conduc la o stare de funcționare necorespunzătoare (uzuri și jocuri peste limitele admise, dereglări, valori ale parametrilor de funcționare ce nu se încadrează în limitele prescrise)

v) Stare tehnică – ansamblul indicatorilor de calitate a unui produs. Există următoarele tipuri de stare tehnică:

- stare bună de funcționare: produsul funcționează la parametri prescriși; - funcționare necorespunzătoare: produsul funcționează, însă nu la

parametri prescriși; - stare de defectare: produsul nu funcționează, nu-și îndeplinește funcția

cerută. w) Redundanță – existența într-un produs a mai multor mijloace pentru îndeplinirea

unei funcții specificate [9];



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

x) Substituire în cadrul întreținerii – orice înlocuire de părți componente cu părți care au o funcție și un randament identice în cadrul întreținerii preventive sau corective [7].

1.3.2 Abrevieri C.U.U - contactul uniform de utilizare al vagoanelor de marfă C.E.I. - Comitetul Internațional de Electrotehnică RP - revizie periodică la vagoane, cu ridicarea cutiei vagonului de pe

osii/boghiuri RR - reparație cu ridicarea vehiculului de pe osie/boghiu la vehiculele

motoare; revizia rulării la vagoanele de marfă RG - reparație generală RG1 - reparație generală tip 1 RG2 - reparație generală tip 2 RK - reparație capitală PTh - revizie pe procesul tehnologic RT - revizie tehnică R1 - revizie tip 1 R2 - revizie tip 2 R3 - revizie tip 3 Rn - revizie tip n 2R2 - a doua revizie tip 2 RTI - revizie tehnică intermediară RTG - revizie tehnică generală RIF - revizia intermediară a frânei EN - normă europeană SR - standard român OH SAS - sănătate și securitate ocupațională (occupational health and

security) COTIF - Convenția Organizației Interguvernamentale Pentru Transporturi

Feroviare Internaționale RIC - Regulament (Acord) privind transmiterea și folosirea vagoanelor

de călători în trafic internațional CIRRTV - Centre de întreținere, reparare și/sau revizii tehnice a vagoanelor WIT - Vagon pentru încălzirea trenurilor de călători

1.4 Considerații care au stat la baza stabilirii ciclurilor de revizii și reparații planificate

La elaborarea prezentului normativ de revizii și reparații planificate la vehiculele feroviare au stat următoarele considerații:

1.4.1 Condițiile și regimurile diferite de exploatare la care sunt supuse vehiculele feroviare, utilizate în activitățile de transport feroviar de marfă și călători pe liniile principale și secundare în activitatea de manevră feroviară, transporturi tehnologice, transporturi speciale.

1.4.2 Rezultatele obținute prin aplicarea timp de 30 – 40 de ani a diferitelor cicluri de revizii și reparații planificate la vehicule feroviare ce constituie majoritatea parcului operatorilor de transport feroviar de marfă și călători cu capital majoritar de stat și privat, precum și a gestionarilor de infrastructură feroviară.

1.4.3 Concepția constructivă, nivelul de fiabilitate și duratele de viață ale ansamblurilor și subansamblurilor din componența vehiculelor feroviare din vechile și noile generații:

Vehiculele feroviare din noile generații care înglobează materiale cu proprietăți mecanice superioare, utilizând soluții tehnice și tehnologii ce conferă acestora o fiabilitate și disponibilitate ridicată au intervalul dintre reviziile și reparațiile planificate mai mare decât vehicule feroviare de același tip din vechea generație (concepția anilor 1960 -1980) la care predomina elementele constructive supuse uzurilor mecanice, uzuri care nu pot fi măsurate decât prin demontare.



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

De asemenea s-a ținut seama de faptul că vehiculele feroviare conțin elemente componente care se degradează în timp (cauciuc, lubrefianți, materiale electroizolante) chiar dacă vehiculele nu sunt exploatate.

1.4.4 Prevederile legislației naționale care stabilesc durata normală de funcționare a mijloacelor fixe, precum și condițiile în care această durată poate fi prelungită.

1.4.5 Recomandările constructorilor și proiectanților vehiculelor feroviare privind ciclul de revizie și reparație periodică preventivă a vehiculelor feroviare noi sau modernizate.

1.4.6 Prevederile Contractului Uniform de Utilizarea al vagoanelor de marfă – CUU și Acord privind transmiterea și folosirea vagoanelor de călători în trafic de călători – RIC, referitoare la întreținerea și repararea vehiculelor feroviare care circulă în trafic internațional.

1.4.7 Renunțarea la unele prescripții cu caracter economic existente în normativele anterioare (duratele de imobilizare a vehiculelor feroviare pentru fiecare tip de revizie și reparație; costul reviziilor și reparațiilor) prescripții ce trebuie să facă obiectul unor clauze contractuale între reparatori și deținătorii vehiculelor feroviare.

1.5 Cerințele pe care trebuie să le satisfacă ciclurile de revizii și reparații planificate ale vehiculelor feroviare

Ciclurile de revizii și reparații planificate ale vehiculelor feroviare trebuie să satisfacă următoarele cerințe:

1.5.1 Cerințe privind siguranța circulației a) Reviziile și reparațiile planificate efectuate la vehicule feroviare și la ansamblurile

și subansamblurile având clasa de risc 1 A trebuie să garanteze siguranța circulației și securitatea transportului la nivelul sistemului feroviar în situații critice, susceptibile de a cauza rănirea persoanelor sau pagube materiale importante;

b) Parametri specifici contactului roată – șină la ieșirea vehiculelor din revizii și reparații trebuie să aibă valorile prescrise în documentația tehnică în vigoare astfel încât să fie asigurată stabilitatea rulării la vitezele de circulație reglementate de [23] în funcție de dimensiunile osiilor montate și ale profilelor de rulare ;

c) Componentele recondiționate utilizate la reviziile și reparațiile planificate ale vehiculelor feroviare (ansambluri, subansambluri, piese) trebuie să reziste solicitărilor normale și suprasolicitărilor specificate în documentele de referință cel puțin pe durata de timp dintre două revizii sau reparații periodice consecutive;

d) Procedeele de recondiționare prin sudare, lipire, metalizare a pieselor și subansamblurilor componente având clasa de risc 1 A trebuie să fie omologate/agrementate tehnic feroviar, conform reglementărilor în vigoare și să fie validate prin urmărirea comportării în exploatare pe perioadele de timp prescrise în documentația de reparare;

e) Este interzisă recondiționarea prin sudare a osiilor montate și a elementelor componente a arcurilor și a pieselor de legătură de la suspensia vehiculelor feroviare, precum și a elementelor din componența subansamblurilor având clasa de risc 1 A pentru care reglementările tehnice specifice nu prevăd recondiționarea prin sudare.

1.5.2 Cerințe privind fiabilitatea, mentenabilitatea și disponibilitatea a) Valorile fiabilității, mentenabilității și disponibilității vehiculelor feroviare

revizuite sau reparate trebuie să fie cu maxim 3% mai mici decât valorile de la fabricație.

b) Intervalul dintre reviziile și reparațiile planificate trebuie să fie compatibil cu nivelul de fiabilitate și disponibilitate al vehiculelor feroviare;

c) Operatorii de transport feroviar vor organiza, realiza și cuantifica monitorizarea vehiculelor feroviare după ieșirea din reviziile și reparațiile planificate, astfel încât acestea să fie utilizate în conformitate cu condițiile impuse de reglementările specifice în vigoare;



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

d) Pentru vehiculele feroviare reînnoite (fiabilizate) și pentru cele modernizate este necesar ca în caietele de sarcini/specificațiile tehnice pentru reînnoire sau modernizare, proprietarii vehiculelor să prevadă indicatori de fiabilitate, mentenabilitate și disponibilitate. Pentru determinarea acestora se recomandă utilizarea prevederilor din [16];

e) În cazul vehiculelor feroviare noi sau modernizate, dotate cu instalații tehnice automate pentru diagnosticarea în circulație a stării tehnice, informațiile înregistrate de astfel de instalații vor fi utilizate atât pentru îmbunătățirea sistemului de revizii și reparații existent cât și pentru determinarea indicatorilor de fiabilitate, mentenabilitate și disponibilitate.

1.5.3 Cerințe privind sănătatea și securitatea personalului implicat în efectuarea reviziilor și reparațiilor

a) Materialele care, prin modul de utilizare, au implicații asupra sănătății celor ce au acces la ele nu trebuie utilizate în procesul de revizie și reparație planificată a vehiculelor feroviare.

Este interzisă utilizarea materialelor care în caz de incendiu produc emisii de fum sau gaze nocive, ce pot afecta sănătatea călătorilor sau calitatea mărfurilor transportate.

b) Dispozitivele și instalațiile care sunt utilizate în procesul de revizie și reparare planificată a vehiculelor feroviare, nu trebuie să afecteze securitatea persoanelor care le manipulează, chiar și în cazurile când sunt manipulate printr-o manevră necorespunzătoare;

c) Atunci când furnizorii feroviari care efectuează revizii și reparații planificate la vehiculele feroviare decid, documentarea și implementarea unui sistem de management al sănătății și securității ocupaționale, se recomandă utilizarea prevederilor din [18]; [19].

1.5.4 Cerințe pentru protecția mediului a) Repercusiunile asupra mediului ale proceselor de revizie și reparare planificată

trebuie evaluate și rezolvate în conformitate cu prevederile legislației specifice în vigoare;

b) Materialele utilizate la reviziile și reparațiile planificate ale vehiculelor feroviare trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

- să nu conducă în caz de incendiu la emisii de fum sau gaze nocive pentru mediu și sănătatea oamenilor;

- să limiteze producerea și propagarea focului și a fumului în caz de incendiu; c) Colectarea, tratarea și evacuarea apelor reziduale rezultate din procesul de

curățare și spălare a vehiculelor feroviare, ansamblurilor și subansamblurilor acestora trebuie să se facă prin rețele de canalizare destinate acestui scop, fiind interzisă deversarea direct pe sol a apelor reziduale;

d) Instalațiile tehnice și procedeele utilizate în atelierele care efectuează revizii și reparații planificate ale vehiculelor feroviare nu trebuie să depășească nivelul de poluare admisibil pentru mediul înconjurător;

e) Atunci când furnizorii feroviari care efectuează revizii și reparații planificate la vehiculele feroviare decid documentarea și implementarea unui sistem de management al mediului, se recomandă utilizarea prevederilor din [21]; [22].

1.5.5 Cerințe privind compatibilitatea tehnică a) Procesele de revizie și reparare planificată a vehiculelor feroviare nu trebuie să

afecteze compatibilitatea vehiculelor și a trenurilor precum și compatibilitatea cu instalațiile fixe din componența infrastructurii feroviare;

b) Modernizarea vehiculelor feroviare cu ocazia reparațiilor planificate trebuie realizată astfel încât vehiculele feroviare să fie compatibile din punct de vedere electromagnetic cu instalațiile, echipamentele și rețelele publice sau private cu care ar putea interfera.



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

c) Instalațiile utilizate la revizia trenurilor trebuie să fie proiectate astfel încât să permită efectuarea operațiilor de salubrizare, igienizare și confort fără repercusiuni asupra mediului înconjurător.

1.5.6 Cerințe privind asigurarea calității reviziilor și reparațiilor planificate a) Materialele utilizate în procesele de revizie și reparație planificată a vehiculelor

feroviare, trebuie să fie cele prevăzute în documentația tehnică de reparare/fabricare, valabilă la data efectuării reviziilor și reparațiilor și avizată conform reglementărilor în vigoare [25];

b) Laboratoarele de încercări, standurile și dispozitivele speciale utilizate în procesele de revizii și reparații planificate pentru ținerea sub control a calității vehiculelor feroviare, ansamblurilor, subansamblurilor și pieselor componente critice trebuie să fie autorizate/atestate conform reglementărilor în vigoare;

c) Efectuarea parțială sau totală prin colaborare a unor lucrări de revizie și reparație planificată la vehiculele feroviare, ansamblurile și subansamblurile componente se va face numai prin subcontractarea lucrărilor respective cu operatori economici autorizați ca furnizori feroviari și care au reviziile și reparațiile pe care le efectuează, omologate /certificate/agrementate tehnic în conformitate cu reglementările în vigoare;

d) Atunci când furnizorii feroviari care efectuează revizii și reparații planificate la vehiculele feroviare decid documentarea și implementarea unui sistem privind managementul calității, se recomandă utilizarea prevederilor din [20].

Modul în care cerințele menționate sunt îndeplinite se verifică cu ocazia agrementării tehnice și a certificării reviziilor și a reparațiilor planificate ale vehiculelor feroviare, în conformitate cu reglementările în vigoare.

2 TIPUL REVIZIILOR ȘI AL REPARAȚIILOR PLANIFICATE LA CARE SUNT SUPUSE VEHICULELE FEROVIARE

2.1 Tipul reviziilor și al reparațiilor planificate la care sunt supuse vehiculele feroviare motoare

Vehiculele feroviare motoare respectiv locomotivele, automotoarele și ramele electrice și diesel sunt supuse următoarelor tipuri de revizii și reparații planificate:

2.1.1 Revizii efectuate la intrarea/ieșirea vehiculelor motoare în/din unitățile de tracțiune.

Aceste revizii sunt reviziile intermediare și reviziile echipamentelor de înaltă tensiune montate pe acoperișul locomotivelor și ramelor electrice (RAc). Aceste revizii sunt reglementate de [17] capitolul III, se execută cel puțin o dată la șapte zile și au ca scop:

a) Verificarea ansamblurilor și subansamblurilor de siguranță respectiv a aparatului de rulare, a suspensiei vehiculului și a elementelor de legătură, cutie - boghiu, a aparatelor de tracțiune și legare, a tampoanelor, instalației de frânare, verificări funcționale ale aparatelor de siguranță și vigilență, instalațiilor de control punctual al vitezei, circuitelor de comandă, protecție semnalizare, circuitele de iluminare, instalație de ștergere a geamurilor, instalațiilor de ungere a buzei bandajelor, instalațiilor de nisipare precum și echipamentelor de înaltă tensiune de pe acoperișul locomotivelor și ramelor electrice. Aceste revizii se execută conform prevederilor din [17].

b) Alimentarea și echiparea vehiculelor feroviare motoare cu combustibil, lubrefianți, apă tehnologică, nisip etc.

2.1.2 Revizii planificate care se execută în ateliere specializate din unitățile de

tracțiune. Reviziile planificate care se execută în atelierele specializate din depouri sau remize la

locomotive, automotoare, rame electrice și diesel, sunt reviziile tip RT, R1, R2, 2R2, R3. Aceste revizii se execută fără ridicarea cutiei vehiculului de pe osii/boghiuri.



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

La ramele electrice de metrou tip I.V. Arad, cod 239 se execută în depou revizia tip R1 (revizia zilnică) și reviziile tip R2 și tip R3. La ramele electrice de, metrou BOMBARDIER tipul reviziilor este prevăzut la tabelul 3.1 punctul D literele a) și b).

Verificarea stării tehnice a ansamblurilor și subansamblurilor se face după caz, pe vehicul, fără demontare sau cu demontare parțială, sau în ateliere pe ștanduri și cu dispozitive specializate.

Atunci când data efectuării reviziilor menționate la punctul 2.1.1 coincide cu data uneia din reviziile tip RT, R1, R2, 2R2, R3, reviziile de la punctul 2.1.1 nu se mai efectuează.

2.1.3 Reparații planificate Reparațiile planificate ale vehiculelor feroviare se execută, în ateliere specializate din

societăți comerciale reparatoare sau constructoare, cu ridicarea cutiei vehiculului de pe osii/ boghiuri.

Locomotivele, automotoarele și ramele electrice și diesel sunt supuse reparațiilor planificate tip RR, și tip RG, reparații care au ca scop restabilirea stării de bună funcționare și a capacității de funcționare a acestora, la parametrii prevăzuți în instrucțiile și prescripțiile tehnice de reparație. Ramele electrice de metrou tip 1 V Arad sunt supuse la reparațiile tip RR, iar cele de tip BOMBARDIER la reviziile/reparațiile din tabelul 3.1 punctul D literele a) și b).

La vehiculele motoare modernizate reparațiile planificate ale ansamblurilor, subansamblurilor și instalațiilor care au făcut obiectul modernizărilor vor fi efectuate la termenele stabilite de către fabricanții/proiectanții echipamentelor respective.

Pentru locomotive, automotoare, rame electrice și diesel, atunci când starea tehnică a acestora permite și/sau când durata de serviciu se preconizează a fi sub cea normată, în locul unei reparații de rang superior se poate efectua o singură dată o reparație de rang inferior (RR în loc de RG).

2.2 Tipul reviziilor și al reparațiilor planificate la care sunt supuse vagoanele de călători și similare și vagoanele de marfă

Vagoanele de călători și similare și vagoanele de marfă sunt supuse următoarelor tipuri de revizii și reparații planificate.

2.2.1 Tipul reviziilor planificate la care sunt supuse vagoanele de călători și similare și vagoanele de marfă, în exploatare.

Vagoanele de călători și de marfă din compunerea trenurilor sunt supuse, în exploatare, unor revizii tehnice pentru a garanta siguranța circulației trenurilor, confortul călătorilor și integritatea mărfurilor.

Distanțele pe care trenurile în circulație le pot parcurge între două revizii tehnice consecutive, categoriile de revizii tehnice ce urmează să fie executate la fiecare tren, lucrările ce se execută în cadrul fiecărei categorii de revizie tehnică, modul de tratare al vagoanelor la care sunt depistate defecte sunt reglementate prin instrucțiunile privind revizia tehnică și întreținerea vagoanelor în exploatare [6].

În stațiile cu revizii de vagoane, repararea vagoanelor defecte trebuie să se facă, de regulă fără detașarea lor din tren. Atunci când natura defectului depistat și condițiile locale nu permit repararea vagonului în corpul trenului, vagoanele se retrag din circulație pentru a fi reparate cu detașare sau pentru a fi îndrumate la cel mai apropiat centru de întreținere, reparare și/sau revizii tehnice la vagoane (CIRRTV).

2.2.2 Tipul reviziilor și al reparațiilor planificate, la care sunt supuse vagoanele de călători și similare în atelier.

a) Tipuri reviziilor planificate fără ridicarea cutiei vagonului de pe osii/boghiuri La vagoanele din seriile 2190, 1976, 2076, 8976, la vagoanele WIT pentru încălzirea trenurilor și la vagoanele laborator se execută reviziile tehnice intermediare tip RTI1, RTI2, RTI3. La RTI2 cutia vagonului se ridică de pe boghiuri numai pentru dezlegarea osiilor montate în vederea efectuării controlului ultrasonic total. La celelalte serii de vagoane de călători și la vagoanele similare se execută RTI1, RTI2, RTI3 numai ca revizii de prelungire a termenului de RP, în scopul înlăturării



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

uzurilor mecanice, a unor deteriorări locale prin demontarea parțială sau totală a ansamblurilor și subansamblurilor supuse uzurilor mecanice, verificări dimensionale, eliminarea jocurilor care depășesc limitele admise, controlul ultrasonic al osiilor montate, verificarea cutiilor de osii cu demontarea capacelor, verificări funcționale ale instalațiilor (frână, iluminat, încălzit, aer condiționat, sanitare); Termenele la care se efectuează RT I1, RT I2 și RT I3, ca revizii de prelungire a termenului de RP, sunt conform prevederilor din [6].

b) Tipurile reviziilor/reparațiilor planificate cu ridicarea cutiei vagonului de pe osie/boghiu Vagoanele de călători și similare sunt supuse reviziilor planificate tip RP și reparațiilor generale tip RG1 și RG2. Aceste reparații se execută cu ridicarea cutiei vagoanelor de pe osii/boghiuri, și au ca scop restabilirea capacității normale de funcționare și readucerea caracteristicilor tehnico-funcționale la valorile prescrise în documentația tehnică de reparație.

2.2.3 Tipul reviziilor și al reparațiilor planificate la care sunt supuse vagoanele de marfă în atelier

a) Tipurile reviziilor planificate Pentru vagoanele de marfă care au înscris semnul „S” operatorul de transport feroviar proprietar poate ori de câte ori consideră necesar în funcție de tipul mărfii transportate, dotarea cu diverse instalații, regimul de exploatare al vagoanelor să solicite efectuarea unor revizii tehnice intermediare (RIF – revizia intermediară a frânei, RR – revizia rulării, RT – revizia tehnică) la jumătatea intervalului de RP. Reviziile tip RR, RIF și RT se efectuează fără ridicarea cutiei vagonului de pe osii/boghiuri. Excepție fac vagoanele de marfă dotate cu roți monobloc la care revizia tip RR se efectuează cu ridicarea cutiei vagonului de pe osii/boghiuri și dezlegarea osiilor montate în vederea efectuării controlului ultrasonic total și al verificărilor dimensionale. Intervalul de timp la care se execută reviziile intermediare (RIF, RR, RIT) tipul vagoanelor la care se execută una sau mai multe din aceste revizii precum și nomenclatorul de lucrări pe tipuri de revizie vor fi stabilite prin caiete de sarcini elaborate de către beneficiarul final și avizate de către Autoritatea Feroviară Română – AFER în conformitate cu reglementările în vigoare [25]. Pentru vagoanele de marfă care au înscris semnul „SS” și termenul de RP mai mare de 3 ani fără a depăși însă 4 sau 6 ani operatorul de transport feroviar proprietar al vagoanelor de marfă este obligat să efectueze un control intermediar care se poate limita la un sondaj, dacă rezultatele observate sunt satisfăcătoare. Intervalul de timp la care se efectuează controlul intermediar lucrările care fac obiectul controlului, criteriile de acceptare a sondajului vor face obiectul unor caiete de sarcini elaborate de beneficiarii finali și avizate de către Autoritatea Feroviară Română – AFER conform reglementărilor în vigoare [25].

b) Tipurile reviziilor/reparațiilor planificate Vagoanele de marfă sunt supuse reviziilor planificate tip RP și reparațiilor capitale tip RK. Reviziile tip RP și reparațiile tip RK se execută cu ridicarea cutiei vagonului de pe osii/boghiuri și au ca scop restabilirea capacității normale de funcționare readucerea parametrilor tehnico – funcționali la valorile prescrise în documentația tehnică de reparație. Pentru vagoanele de marfă care au inscripționat semnul „S”, orice operator de transport feroviar proprietar este obligat să adopte pentru vagoanele sale un termen de revizie tip RP mai mic decât termenul maxim 4 sau 6 ani, ori de câte ori condițiile de utilizare sau caracteristicile de construcție impun această măsură.



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

Pentru vagoanele care au stabilită o limită a prestației exprimate în tone kilometri, operatorii de transport feroviar trebuie să țină evidența prestațiilor efectuate

3 NORME PENTRU EFECTUAREA REVIZIILOR ȘI REPARAȚIILOR PLANIFICATE ALE VEHICULELOR FEROVIARE ȘI PERIODICITATEA ACESTORA (CICLUL)

3.1 Normele pentru efectuarea reviziilor și reparațiilor planificate ale vehiculelor feroviare și succesiunea reviziilor și reparațiilor sunt prevăzute în tabelele 3.1; 3.2; 3.3; 3.4.

Aceste norme sunt maximale, deținătorii vehiculelor feroviare putând fixa norme mai mici atunci când caracteristicile tehnice ale vehiculelor și condițiile de exploatare o impun.

Intervalul la care se execută reviziile și reparațiile planificate este exprimat fie în unități de timp (zile calendaristice, luni, ani) sau în unități de spațiu ce reprezintă prestația (kilometri parcurși) fie în unități de timp și kilometri parcurși.

Pentru vehiculele feroviare la care intervalul dintre reviziile și reparațiile planificate este exprimat atât în unități de timp cât și în kilometri parcurși, acestea se retrag din circulație pentru efectuarea reviziilor sau reparațiilor planificate atunci când una din cele două norme a fost realizată prima.

Reviziile și reparațiile planificate se efectuează ciclic respectiv revizia tehnică la o lună, se efectuează în fiecare lună revizia la 3 luni se efectuează la fiecare 3 luni, etc. reparația la 5 ani se efectuează la fiecare 5 ani, reparația la 10 ani se efectuează la fiecare 10 ani, etc.

3.2 Pentru a nu depăși normele de timp și kilometri parcurși la care sunt scadente vehiculele feroviare pentru efectuarea reviziilor și reparațiilor planificate, deținătorii vehiculelor feroviare trebuie să țină evidența kilometrilor parcurși sau a zilelor, lunilor, calendaristice.

Pentru evidența numărului de kilometri parcurși sau a zilelor și a lunilor calendaristice se vor utiliza registre de evidență sau baze de date pentru evidența pe calculator PC. Înregistrările efectuate vor fi validate prin semnătura conducerii operatorului economic deținător al vehiculului.

Pentru evidența corectă a numărului de kilometri parcurși de vehiculele feroviare dotate cu vitezometre sau instalații pentru indicarea sau înregistrarea și după caz contorizarea vitezei/parcursului în kilometri (locomotive, automotoare, rame electrice, vagoane dotate cu contoare pentru contorizarea numărului de kilometri parcurși) în situațiile când aceste instalații se defectează, în registrele de evidență se vor nota indicațiile și seriile de fabricație de la ambele aparate indicatoare, cel defect și cel nou care îl înlocuiește pe cel defect.

În cazul în care se înregistrează perioade de staționare (reparații accidentale, lipsă prestații, etc.) intervalul dintre două revizii planificate consecutive, se prelungește cu numărul de zile egal cu perioada de staționare.

La punerea în circulație a vehiculului după perioada de staționare, acesta va fi supus încercărilor și verificărilor, prevăzute a se efectua la ieșirea vehiculului din revizie, în conformitate cu cerințele documentului tehnic de referință ce conține lucrările aferente tipului de revizie la care era scadent vehiculul.

3.3 Pentru a nu depăși durata normală de funcționare stabilită de reglementările în vigoare [12] operatorii de transport feroviar și deținătorii vehiculelor feroviare trebuie să țină evidența vehiculelor feroviare pe baza certificatelor de înmatriculare și a cărților de identitate eliberate de către Autoritatea Feroviară Română – AFER.

3.4 Pentru vehiculele feroviare care se achiziționează atât din țară cât și din import, ulterior datei intrării în vigoare a prezentului normativ, deținătorii vehiculelor feroviare vor utiliza ciclurile de întreținere și reparație planificată recomandate de proiectantul/constructorul vehiculului în cartea tehnică sau în instrucțiunile de întreținere și reparare, ale acestor vehicule, cu avizul beneficiarului final și al Autorității Feroviare Române – AFER.

3.5 Centrele de întreținere, reparare și/sau revizii tehnice la vagoane, unitățile de tracțiune precum și uzinele care execută reparațiile planificate la vehiculele feroviare trebuie să fie autorizate de către Autoritatea Feroviară Română – AFER, iar serviciul de revizie și lucrările de reparare trebuie să fie agrementate tehnic/ omologate/certificate în conformitate cu prevederile din [25].



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

3.6 Menținerea în exploatare a vehiculelor feroviare care au depășit durata normală de funcționare, prevăzută în [12], se face numai după ce vehiculele au fost supuse unor evaluări tehnice pentru stabilirea stării tehnice a structurii de rezistență (carcasă, șasiu).

Evaluarea stării tehnice a vehiculelor pentru prelungirea duratei normale de funcționare se face cu ocazia efectuării unei reparații cu ridicarea de pe osii/boghiuri.

În urma evaluării stării tehnice se va lua decizia privind efectuarea fie a unei reparații cu reabilitare necesară prelungirii duratei normale de funcționare, fie modernizarea (reconstrucția) pentru aducerea performanțelor și a caracteristicilor tehnice ale vehiculului feroviar la nivelul celor din normele și reglementările tehnice în vigoare fie casarea vehiculului.

3.7 Inscripționarea pe cutia vehiculelor feroviare a termenelor la care au fost efectuate reviziile și reparațiile planificate.

Inscripționarea pe cutia vehiculelor feroviare pe părțile laterale a datelor referitoare la reviziile și reparațiile planificate efectuate se face atât pentru vehiculele care circulă în trafic internațional cât și pentru cele care circulă în trafic intern în conformitate cu documentația de inscripționare și trebuie să cuprindă informații privind tipul reviziei sau reparației planificate, luna și ultimele două cifre ale anului în care s-a efectuat revizia sau reparația planificată.

Inscripționarea termenelor de prelungire a reviziei periodice tip RP la vagoanele de călători și marfă se face în conformitate cu prevederile din [6].

Pe vehiculele care au prelungită durata normală de funcționare se inscripționează: data fabricării/reconstrucției, data ultimei reparații tip RP sau RR după caz, data ultimei reparații tip RG, data ultimei reparații tip RK, data la care expiră valabilitatea autorizației (avizului tehnic).

Inscripționarea vehiculelor feroviare la care au fost efectuate revizii și reparații planificate se va face în locurile prevăzute pe cutia vehiculului și în condițiile menționate în[3]. [14]; [15];

3.8 La ieșirea din reparație pentru fiecare locomotivă, automotor, ramă electrică sau diesel se va completa cartea tehnică, iar pentru fiecare vagon se va completa fișa de inventariere.

În cartea tehnică și fișa de inventariere se înscriu principalele caracteristici tehnice precum și datele de bază privind exploatarea și reparația vehiculului feroviar respectiv.

3.9 Conservarea vehiculelor feroviare În situațiile în care vehiculele feroviare nu se utilizează pe perioade mai mari de 6 luni,

acestea se vor conserva obligatoriu în conformitate cu prevederile cărților tehnice ale vehiculului, și ale ansamblurilor și subansamblurilor componente.

Ansamblurile și subansamblurile care nu trebuie conservate se depozitează în condițiile prevăzute în cărțile tehnice ale acestora.

După expirarea perioadei de conservare, vehiculul care a fost conservat se introduce în exploatare, numai după efectuarea reviziei sau reparației planificate la care vehiculul era scadent înainte de conservare.

Deconservarea vehiculului feroviar se face în conformitate cu prevederile din cărțile tehnice sau instrucțiunile de utilizare întocmite de fabricant.

Pentru perioade de neutilizare mai mari decât cea menționată mai sus repunerea în circulație a vehiculului care nu a fost conservat se va face numai după efectuarea cel puțin a unei reparații de tip RR pentru vehicule feroviare motoare sau tip RP pentru vagoane.



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

Tabe

lul 3

.1.

NO

RM

E PE

NTR

U E

FEC

TUA

RE

A R

EVIZ

IIL

OR

ȘI R

EPA

RAȚI

ILO

R P

LAN

IFIC

ATE

LA

VEH

ICU

LEL

E FE

RO

VIA

RE

MO

TOA

RE

Nr. crt

Den

umire

a și

tipu

l veh

icul

elor

sa

u a

grup

elor

de

vehi

cule

Dur

ata

de

serv

iciu

[a

ni]

Tipu

l rev

iziil

or p

lani

ficat

e fă

ră ri

dica

rea

cut

iei v

ehic

ulul

ui d

e pe

osi

i/bog

hiur

i N

orm

a de

tim

p și

km

par

curș

i

Tipu

l rev

iziil

or/ r

epar

ațiil

or

plan

ifica

te c

u rid

icar

ea c

utie

i ve

hicu

lulu

i de

pe o

sii/b

oghi

uri

Nor

ma

de ti

mp și

km

par

curș

i R

eviz

ia

vizu

ală

km

miizi

le

Rev

izia

.1

km m

iizile

RT

km m

iizile

R1

km m

iizile

R2

km m

iizile

2R

2

km m

iizile

R3

km m

iizile

R

R

km

miian

i

RG

km

miian

i

A L

ocom

otiv

e, a

utom

otoa

re, r

ame

elec

tric

e și

dies

el

utili

zate

pe

linii

mag

istr

ale și

secu

ndar

e

- -

- -

- -

- -

-

1

Loco

mot

ive

elec

trice

mon

ofaz

ate,

cu

redr

esoa

re

neco

man

date

, 25

KV

, 50

Hz

tip 0

60EA

de

5100

kW

și

040E

C de

340

0 K

V p

entru

serv

iciu

l de

călă

tori

și de

m

arfă

40

- -

3020

60 −

6040

120 −

12

080

180 −

24

016

0360 −

-

5001

5±

10001

10±

2

Loco

mot

ive

elec

trice

mon

ofaz

ate,

cu

redr

esoa

re

com

anda

te, 2

5KV

, 50

Hz

tip 0

60EA

de

5100

KV

și

040E

C de

340

0KW

, reî

nnoi

te (f

iabi

lizat

e) p

entru

se

rvic

iul d

e că

lăto

ri și

de m

arfă

.

40

- -

3020

60 −

6040

120 −

12

080

180 −

24

016

0360 −

-

7501

6±

15001

12±

3 Lo

com

otiv

e di

esel

cu

trans

mis

ie e

lect

rică

cc–

cc și

ca–

ca ti

p C

o-C

o și

Bo-

Bo

pent

ru se

rvic

iul d

e că

lăto

ri și

de

mar

fă

35

- -

2515

60 −

503012

0 −

100

6018

0−

20

012

0360 −

25

020

0540 −

40

014±

80

018±

4 Lo

com

otiv

e di

esel

ech

ipat

e cu

mot

oare

die

sel G

ener

al

Mot

ors,

cu tr

ansm

isie

ele

ctric

ă cc

-cc

tip C

o-C

o pe

ntru

se

rvic

iul d

e că

lăto

ri și

de m

arfă

35

-

- −92

−18

4 −27

6 −36

5 -

7501

5±

15001

10±

5 Lo

com

otiv

e di

esel

cu

trans

mis

ie h

idra

ulică

35

- -

1210

60 −

242012

0 −

484018

0 −

968024

0 −

150

12054

0 −

2001

3±

4001

6±

6 A

utom

otoa

re d

iese

l cu

trans

misi

e m

ecan

ică și

hidr

aulic

ă se

riile

700

, 900

, 100

0, L

VT,

282

35

-

- 10

830 −

2016

60 −

403212

0 −

- -

- 25

013±

7 Lo

com

otiv

e di

esel

cu

trans

mis

ie h

idra

ulică

echi

pate

cu

mot

oare

die

sel C

ATE

RPIL

AR

și M

TU

35

- -

1210

60 −

242012

0 −

484018

0 −

968024

0 −

- 50

015±

15

00110

±

8

Ram

e au

tom

otoa

re d

iese

l cu

trans

misi

e hi

drau

lică

tip

DU

EWA

G

30

Rev

izie

vi

zuală

37

Rev

izia

1

1230

Rev

izia

1.1

2560

Rev

izia

2

50105

Rev

izia

3

150

300

Rev

izia

4

300

600

Rev

izia

5

600

1200

Rev

izia

pa

rțială

12001

7±

Rev

izia

ge

nera

lă

24001

15±



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

Nr. crt

Den

umire

a și

tipu

l veh

icul

elor

sa

u a

grup

elor

de

vehi

cule

Dur

ata

de

serv

iciu

[a

ni]

Tipu

l rev

iziil

or/re

para

țiilo

r pla

nific

ate

Nor

ma

de ti

mp

sau

km p

arcu

rși

R1

km m

iizile

R2

km m

iizile

R3

km

miizi

le

R4

km

miizi

le

R5

km m

iiani

R6

km m

iiani

R6

Revi

zia

capi

tală

a

mot

orul

ui

dies

el

efu

ncţio

nar

or

e

mii

ani

R8

Revi

zia

capi

tală

km m

iiani

R9

Repa

rația

ca

pita

lă

km

miian

i

9 A

utom

otoa

re d

iese

l hid

raul

ice

DES

IRO

- SI

EMEN

S 30

*

10−

*20−

*

40−

*80−

*

1601

*

3202

185,4

*

10006

*

200012

* Se

acc

eptă

+ 1

0% la

num

ărul

de

kilo

met

ri pa

rcur

și

Nr. crt

Den

umire

a și

tipu

l veh

icul

elor

sa

u a

grup

elor

de

vehi

cule

Dur

ata

de

serv

iciu

[a

ni]

Tipu

l rev

iziil

or p

lani

ficat

e fă

ră ri

dica

rea

cut

iei v

ehic

ulul

ui d

e pe

osi

i/bog

hiur

i N

orm

a de

tim

p și

km

par

curș

i

Tipu

l rev

iziil

or/ r

epar

ațiil

or

plan

ifica

te c

u rid

icar

ea c

utie

i ve

hicu

lulu

i de

pe o

sii/b

oghi

uri

Nor

ma

de ti

mp și

km

par

curș

i R

eviz

ia

vizu

ală

km

miizi

le

Rev

izia

.1

km m

iizile

RT

km m

iizile

R1

km m

iizile

R2

km m

iizile

2R

2

km m

iizile

R3

km m

iizile

R

R

km

miian

i

RG

km

miian

i

B L

ocom

otiv

e ut

iliza

te p

entr

u ef

ectu

area

ser

vici

ului

de

man

evră

fero

viară

-

- -

- -

- -

- -

1 Lo

com

otiv

e el

ectri

ce, o

rice

tip.

40

- -

−60

−120

−360

−720

- −±15

−±

110

2 Lo

com

otiv

e di

esel

ele

ctric

e or

ice

tip

35

- -

−60

−180

−360

−720

−10

80

−±1

4

−±1

8

3 Lo

com

otiv

e di

esel

hid

raul

ice

oric

e tip

35

-

- −60

−18

0 −36

0

- −±

13

−±

16

4 Lo

com

otiv

e di

esel

cu

trans

mis

ie m

ecan

ică

tip L

DM

, BD

M

35

- -

−60

−120

−240

- -

−±1

3

−±1

6



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

Nr. crt

Den

umire

a și

tipu

l veh

icul

elor

sa

u a

grup

elor

de

vehi

cule

Dur

ata

de

serv

iciu

[a

ni]

Tipu

l rev

iziil

or p

lani

ficat

e fă

ră ri

dica

rea

cut

iei v

ehic

ulul

ui d

e pe

osi

i/bog

hiur

i N

orm

a de

tim

p și

km

par

curș

i

Tipu

l rev

iziil

or/ r

epar

ațiil

or

plan

ifica

te c

u rid

icar

ea c

utie

i ve

hicu

lulu

i de

pe o

sii/b

oghi

uri

Nor

ma

de ti

mp și

km

par

curș

i R

eviz

ia

vizu

ală

km

miizi

le

Rev

izia

.1

km m

iizile

RT

km m

iizile

R1

km m

iizile

R2

km m

iizile

2R

2

km m

iizile

R3

km m

iizile

R

R

km

miian

i

RG

km

miian

i

C

Loc

omot

ive,

aut

omot

oare

cu

utili

zare

tem

pora

ră

(tran

spor

t teh

nolo

gic,

turi

sm, a

lte a

ctiv

ități)

- -

- -

- -

- -

-

1 Lo

com

otiv

e el

ectri

ce ti

p 06

0EA

de

5100

KW

și 0

40EC

de

340

0KW

40

-

- −60

−18

0 −36

0 −72

0 -

5001

5±

10001

10±

2 Lo

com

otiv

e di

esel

cu

trans

mis

ie e

lect

rică

tip 0

60D

A

35

- -

460

12180

2436

0

48720

7210

80

4001

4±

80

018±

3 Lo

com

otiv

e di

esel

cu

trans

mis

ie h

idra

ulică

35

-

- 460

1218

0

24360

4872

0 72

1080

20

013±

40

016±

4 A

utom

otoa

re p

e 2 și

4 os

ii

35

- -

10860 −

20

1612

0 −

4032

240 −

-

- 75

50

1.

+

1501

2±



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

Nr. crt

Den

umire

a și

tipu

l veh

icul

elor

sa

u a

grup

elor

de

vehi

cule

D

urat

a de

se

rvic

iu

[ani

]

Tipu

l rev

iziil

or p

lani

ficat

e fă

ră ri

dica

rea

caza

nulu

i ve

hicu

lulu

i de

pe o

sii

Nor

ma

de ti

mp și

kilo

met

ri pa

rcur

și

Tipu

l rep

araț

iilor

pla

nific

ate

cu ri

dica

rea

caza

nulu

i veh

icul

ului

de

pe o

sii

Nor

ma

de ti

mp și

km p

arcu

rși

Revi

zia

perio

dică

m

ică

RP4

km

miizi

le

Revi

zia

perio

dică

m

edie

RP2

km m

iizile

Revi

zia

perio

dică

m

are

RP1

km

miizi

le

RR

km m

iiani

RGE*

*

km m

iiani

RG1*

**

km

miian

i

5 Lo

com

otiv

e cu

tend

er c

u ab

ur e

carta

men

t nor

mal

din

serii

le

1400

00; 1

5000

0; 2

3000

0; 2

3100

0 și

eca

rtam

ent î

ngus

t se

riile

764

050 și

7642

000

40

4360 −

8

6120 −

16

12240 −

48

362 −

96

724 −

20

014

48 −

**

Repa

rație

gen

erală

exte

rioar

ă **

* Re

para

ție g

ener

ală

cu re

vizi

a in

terio

ară

a ca

zanu

lui

Nr. crt

Den

umire

a și

tipu

l veh

icul

elor

sa

u a

grup

elor

de

vehi

cule

D

urat

a de

se

rvic

iu

[ani

]

Tipu

l rev

iziil

or p

lani

ficat

e fă

ră ri

dica

rea

cutie

i ve

hicu

lelo

r de

pe b

oghi

uri

Tipu

l rep

araț

iilor

pla

nific

ate

cu ri

dica

rea

cutie

i veh

icul

elor

de

pe b

oghi

uri

Revi

zia

tip R

1 [m

ii km

] Re

vizi

a tip

R2

[mii

km]

Revi

zia

tip R

3 [m

ii km

]

RR

km m

iiani

D

Ram

e el

ectr

ice

de m

etro

u

- -

- -

-

1 Ra

me

elec

trice

de

met

rou

(REM

) tip

I.V

.Ara

d co

d 23

9 40

%

.10

60

±−

%10

7±

−

%10

14±−

%

1015

0±−

2 Ra

me

elec

trice

de

met

rou

tip B

M (B

omba

rdie

r)

30

Con

form

tabe

lelo

r a) ș

i b) d

e m

ai jo

s

a): R

eviz

iile

ram

elor

ele

ctric

e de

met

rou

tip B

M e

fect

uate

la n

orm

a de

tim

p (z

ile, l

uni,

ani)

Nr.c

rt.

1 2

3 4

5 6

7 8

9 10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

Tipu

l re

vizi

ei

Rev

izia

la

7

zile

Rev

izia

la

1

lună

Rev

izia

la

2

luni

Rev

izia

la

3

luni

Rev

izia

la

4

luni

Rev

izia

la

5

luni

Rev

izia

la

6

luni

Rev

izia

la

1

an A

Rev

izia

la

1

an B

Rev

izia

la

1

an C

Rev

izia

la

1

an D

Rev

izia

la

2

ani

Rev

izia

la

2,

5 an

i

Rev

izia

la

3

ani

Rev

izia

la

4

ani

Rev

izia

la

5

ani

Rev

izia

la

6

ani

Rev

izia

la

7,

5 an

i

Rev

izia

la

8

ani

Rev

izia

la

10

ani

Rev

izia

la

15

ani

Rev

izia

la

16

ani

Rev

izia

la

20

ani

b): R

eviz

iile

ram

elor

ele

ctric

e de

met

rou

tip B

M e

fect

uate

la n

orm

a de

Km

par

curș

i N

r.crt.

1

2 3

4 5

6 7

8 9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

Tipu

l re

vizi

ei

Rev

izia

la

40

00 k

m

Rev

izia

la

15

000

km

Rev

izia

la

20

000

km

Rev

izia

la

25

000

km

Rev

izia

la

30

000

km

Rev

izia

la

50

000

km

Rev

izia

la

10

0000

km

A

Rev

izia

la

10

0000

km

B

Rev

izia

la

10

0000

km

C

Rev

izia

la

10

0000

km

D

Rev

izia

la

12

5000

km

Rev

izia

la

15

0000

km

Rev

izia

la

20

0000

km

Rev

izia

la

30

0000

km

Rev

izia

la

40

0000

km

Rev

izia

la

40

0000

km

B

Rev

izia

la

50

0000

km

Rev

izia

la

60

0000

km

Rev

izia

la

67

0000

km

Rev

izia

la

90

0000

km

Rev

izia

la

10

0000

0 km

Rev

izia

la

12

0000

0 km

Rev

izia

la

15

0000

0 km

NO

TA: 1

. La

unel

e an

sam

blur

i și s

uban

sam

blur

i ale

ram

elor

ele

ctric

e de

met

rou

tip B

M re

vizi

ile se

exe

cută

la n

orm

ă de

tim

p, ia

r la

alte

le la

nor

mă

de k

ilom

etri

parc

urși.

A

tunc

i cân

d no

rmel

e de

tim

p și

kilo

met

ri pa

rcur

și su

nt a

prop

iate

, pen

tru re

duce

rea

imob

iliză

rii, r

eviz

iile

se e

fect

ueaz

ă sim

ulta

n as

tfel î

ncât

să n

u fie

dep

ășită

ni

ciun

a di

n no

rme.

Exe

mpl

u: d

acă

la R

eviz

ia d

e 3

luni

ram

a de

met

rou

a re

aliz

at u

n pa

rcur

s de

4800

0 km

atu

nci s

e ex

ecut

ă at

ât re

vizi

a la

3 lu

ni c

ât și

revi

zia

la

5000

0 km

. 2

. Lite

rele

A,B

,C,D

dife

renț

iază

lucrăr

ile c

are

se e

fect

ueaz

ă la

vag

oane

le m

otoa

re fa

ță d

e va

goan

ele

nem

otoa

re.



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

Ta

belu

l 3.2

.

NO

RM

E PE

NTR

U E

FEC

TUA

RE

A R

EVIZ

IIL

OR

ȘI R

EPA

RAȚI

ILO

R P

LAN

IFIC

ATE

LA

VA

GO

AN

ELE

DE

CĂ

LĂTO

RI Ș

I SIM

ILA

RE

Nr. crt

Den

umire

a și

tipu

l veh

icul

ului

fero

viar

D

urat

a de

se

rvic

iu

[ani

]

Tipu

l rev

iziil

or p

reve

ntiv

e pl

anifi

cate

fără

rid

icar

ea c

utie

i vag

onul

ui d

e pe

osi

i/ bo

ghiu

ri N

orm

a de

tim

p și

km

par

curș

i

Tipu

l rev

iziil

or/ r

epar

ațiil

or p

reve

ntiv

e pl

anifi

cate

cu

ridic

area

cu

tiei v

agon

ului

de

pe o

sii/

bogh

iuri

Nor

ma

de ti

mp și

km

par

curș

i RT

I 1

*

km m

iiluni

RTI 2

*km

miilu

ni

RTI 3

*km

miilu

ni

RTG

*km

miian

i

RP

*km

miian

i

RG1

*km

miian

i

RG2

*km

miian

i

A

Vag

oane

pen

tru

tran

spor

t călăt

ori ș

i ech

ival

ente

deț

inut

e de

op

erat

ori d

e tr

ansp

ort f

erov

iar

de călăt

ori

- -

- -

- -

-

1

Vag

oane

de

călă

tori

com

parti

men

tat s

au d

e tip

salo

n, v

agoa

ne d

e co

nstru

cție

spec

ială

(res

taur

ant,

bar-

bistr

o, d

e do

rmit,

cuș

etă)

, vag

oane

de

serv

iciu

(poș

tal,

de b

agaj

e, d

e ba

gaje

cu

com

parti

men

t poș

tal,

furg

on

pent

ru tr

ansp

ort a

utom

obile

), în

zest

rate

cu

frână

aut

omată

de m

are

pute

re c

u ac

țiune

rapi

dă, e

chip

at c

u bo

ghiu

ri și

osii

mon

tate

cu

roți

mon

oblo

c și

dis

curi

de fr

ână,

cu

vite

za m

axim

ă în

scris

ă pe

vag

on d

e 16

0 K

m/h

sau

mai

mar

e (v

agoa

ne se

riile

219

0,19

76, 2

076,

897

6)

40

150

100

5.16

÷±

250

200

**

5.112

÷

±

350

300

5,118

÷±

500lu

ni3

2±

-

10004

20

008

2

Vag

oane

de

călă

tori

com

parti

men

t sau

de

tip sa

lon,

vag

oane

de

cons

trucț

ie sp

ecia

lă (r

esta

uran

t, ba

r-bi

stro,

de

dorm

it, c

ușetă)

, vag

oane

de

serv

iciu

(poș

tal,

de b

agaj

e, d

e ba

gaje

cu

com

parti

men

t poș

tal,

furg

on

pent

ru tr

ansp

ort a

utom

obile

), în

zest

rate

cu

frână

aut

omată

de m

are

pute

re c

u ac

țiune

rapi

dă, e

chip

ate

cu b

oghi

uri c

u vi

teza

max

imă

însc

risă

pe v

agon

de

140

Km

/h sa

u m

ai m

are

40

- -

-

- −1

−6

−12

3 V

agoa

ne d

e că

lăto

ri de

tip

subu

rban

pen

tru tr

afic

inte

rn, î

nzes

trate

cu

frân

ă au

tom

ată

de m

are

pute

re c

u ac

țiune

rapi

dă, e

chip

ate

cu b

oghi

uri,

cu v

iteza

max

imă

însc

risă

pe v

agon

de

140

Km

/h

40

- -

-

- −1

−6

−12

4

Vag

oane

de

călă

tori

de ti

p su

burb

an p

entru

traf

ic in

tern

, tre

n (c

uplu

) et

ajat

form

at d

in 4

vag

oane

, vag

oane

eta

jate

indi

vidu

al, î

nzes

trate

cu

frân

ă au

tom

ată

de m

are

pute

re c

u ac

țiune

rapi

dă sa

u frâ

nă a

utom

ată

cu

acțiu

ne ra

pidă

tip

călă

tori,

ech

ipat

e cu

bog

hiur

i, cu

vite

za m

axim

ă în

scris

ă pe

vag

on d

e 12

0 K

m/h

40

- -

-

- −1

−6

−12

5 V

agoa

ne d

e că

lăto

ri de

tip

subu

rban

pen

tru tr

afic

inte

rn, î

nzes

trate

cu

frân

ă au

tom

ată

cu a

cțiu

ne ra

pidă

tip

călă

tori,

ech

ipat

e cu

bog

hiur

i, cu

vi

teza

max

imă

însc

risă

pe v

agon

80

Km

/h sa

u m

ai m

are

40

- -

-

- −1

−6

−12



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

Nr. crt

Den

umire

a și

tipu

l veh

icul

ului

fero

viar

D

urat

a de

se

rvic

iu

[ani

]

Tipu

l rev

iziil

or p

reve

ntiv

e pl

anifi

cate

fără

rid

icar

ea c

utie

i vag

onul

ui d

e pe

osi

i/ bo

ghiu

ri N

orm

a de

tim

p și

km

par

curș

i

Tipu

l rev

iziil

or/ r

epar

ațiil

or p

reve

ntiv

e pl

anifi

cate

cu

ridic

area

cu

tiei v

agon

ului

de

pe o

sii/

bogh

iuri

Nor

ma

de ti

mp și

km

par

curș

i RT

I 1

*

km m

iiluni

RTI 2

*km

miilu

ni

RTI 3

*km

miilu

ni

RTG

*km

miian

i

RP

*km

miian

i

RG1

*km

miian

i

RG2

*km

miian

i

6 V

agoa

ne p

entru

încă

lzire

a tre

nuril

or d

e că

lăto

ri W

IT**

* 40

-12

−

**

24

−

**

36

-

−4

- −16

7 V

agoa

ne la

bora

tor

40

-12

−

**

24

−

**

36

-

−4

- −16

N

OTĂ

*

no

rma

în k

ilom

etri

se a

plică

num

ai în

caz

ul v

agoa

nelo

r ech

ipat

e cu

dis

pozi

tiv e

lect

roni

c pe

ntru

con

toriz

area

și m

emor

area

kilo

met

raju

lui

**

cu ri

dica

rea

cutie

i va

gonu

lui d

e pe

bog

hiur

i pen

tru e

fect

uare

a co

ntro

lulu

i ultr

ason

ic to

tal a

l osi

ilor m

onta

te

***

se e

fect

ueaz

ă RT

I 1, R

TI 2

și R

TI 3

, alte

rnat

iv la

inte

rval

de

12 lu

ni în

tre 2

RP

Lucr

ările

car

e se

exe

cută

la re

vizi

a tip

RTI

3 su

nt id

entic

e cu

cel

e ca

re se

exe

cută

la re

vizi

a tip

RTI

1



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

Tabe

lul 3

.3.

N

OR

ME

PEN

TRU

EFE

CTU

AR

EA

REV

IZII

LO

R Ș

I REP

AR

AȚI

ILO

R P

LAN

IFIC

ATE

LA

VA

GO

AN

ELE

DE

MA

RFĂ

Nr. crt

Den

umire

a și

tipu

l veh

icul

ului

fero

viar

D

urat

a de

se

rvic

iu

[ani

]

Revi

zii t

ehni

ce

inte

rmed

iare

RTI

* (R

R, R

IF, R

T)

Fără

ridi

care

a cu

tiei

vago

nulu

i de

pe

osii/

bogh

iuri

Nor

ma

de ti

mp

sau

km

parc

urși

Tipu

l rev

iziil

or/ r

epar

ațiil

or p

lani

ficat

e cu

ridi

care

a cu

tiei v

agoa

nelo

r de

pe o

sii/b

oghi

uri.

Nor

ma

de ti

mp

sau

km p

arcu

rși

kmm

iiani

R

P

kmm

iiani

RK

kmm

iiani

A

Vag

oane

deț

inut

e de

ope

rato

rii d

e tr

ansp

ort f

erov

iar

de m

arfă

și

vag

oane

par

ticul

are

care

au

cara

cter

istic

ile c

onst

ruct

ive

conf

orm

[7] p

unct

ele

I 1, 2

, 3, 4

, 5, 6

a, 6

b -

1 V

agoa

ne a

cope

rite

cu p

ereț

i cul

isan

ți, p

e 2

osii

(3 p

ereț

i tra

nsve

rsal

i mob

ili p

entru

com

parti

men

tare

) ser

ia H

bbill

nss

40

−3

−6

−12

2 V

agon

aco

perit

de

tip sp

ecia

l cu

pere

ți cu

lisan

ți, p

e 2

osii

(6 p

ereț

i tra

nsve

rsal

i mob

ili d

e co

mpa

rtim

enta

re),

seria

Hbi

kklls

40

−3

−6

−12

3 V

agoa

ne p

latfo

rmă

cu p

rela

tă m

obilă

și p

ereț

i de

capă

t ficși

, pe

4 os

ii, se

ria R

ils

40

−3

−6

−12

4 V

agoa

ne p

latfo

rmă

cu p

rela

tă m

obilă

și p

ereț

i de

capă

t ficși

, pen

tru

trans

port

rulo

uri d

e ta

blă,

pe

4 os

ii, se

ria S

him

mns

40

−3

−6

−12

5 V

agoa

ne p

latfo

rmă

cu p

lanș

eu c

obor

ât, p

e 10

osi

i pen

tru tr

ansp

ort

com

bina

t ser

ia S

aadk

kms

40

−3

−6

−12

6 V

agoa

ne p

latfo

rmă

cu p

lanș

eu c

obor

ât, p

e 4

osii

pent

ru tr

ansp

ort

com

bina

t, se

ria S

dgkk

ms

40

−3

−6

−12

7 V

agoa

ne sp

ecia

le c

u de

scăr

care

prin

gra

vitație

, pe

4 os

ii, se

riile

U

agps

40

−3

−6

−12

8 V

agoa

ne sp

ecia

le p

entru

tran

spor

turi

nega

barit

ice,

pe

4 os

ii se

ria

Uaa

ikks

40

−3

−6

−12



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

Nr. crt

Den

umire

a și

tipu

l veh

icul

ului

fero

viar

D

urat

a de

se

rvic

iu

[ani

]

Revi

zii t

ehni

ce

inte

rmed

iare

RTI

* (R

R, R

IF, R

T)

Fără

ridi

care

a cu

tiei

vago

nulu

i de

pe

osii/

bogh

iuri

Nor

ma

de ti

mp

sau

km

parc

urși

Tipu

l rev

iziil

or/ r

epar

ațiil

or p

lani

ficat

e cu

ridi

care

a cu

tiei v

agoa

nelo

r de

pe o

sii/b

oghi

uri.

Nor

ma

de ti

mp

sau

km p

arcu

rși

kmm

iiani

R

P

kmm

iiani

RK

kmm

iiani

9 V

agoa

ne sp

ecia

le p

entru

tran

spor

turi

nega

barit

ice,

pe

6, 8

,10

sau

20 o

sii,

seria

Uaa

i 40

−3

−6

−12

10 V

agoa

ne sp

ecia

le, d

e uz

adm

inist

rativ

, ser

iile

Uw

bc; U

wdp

, U

wm

an

40

−3

−6

−12

11 V

agoa

ne sp

ecia

le p

e 4

osii

cu d

escă

rcar

e su

b pr

esiu

ne, p

entru

tra

nspo

rt ci

men

t, se

ria U

acs

40

−3

−6

−12

12 V

agoa

ne p

latfo

rmă

spec

ializ

ate

pent

ru tr

ansp

ort c

onta

iner

e, p

e 2

osii,

seria

Lgn

s 40

−3

−6

−12

13 V

agon

aco

perit

, pe

4 os

ii, se

riile

Gas

; Gag

s 40

−3

−6

−12

14 V

agoa

ne c

u de

scăr

care

prin

gra

vitație

mas

ivă

bila

tera

lă si

mul

tană

, pe

4 o

sii,

seria

Tal

s 40

−3

−6

−12

15 V

agoa

ne p

latfo

rmă

cu p

ereț

i fro

ntal

i rab

atab

ili și

țepu

șe, p

e 4

osii,

se

riile

Rsi

; Rm

ms;

Rm

mp;

Roo

s 40

−3

−6

−12

16 V

agoa

ne p

latfo

rmă

cu p

ereț

i fro

ntal

i rab

atab

ili și

țepu

șe a

men

ajat

e pe

ntru

tran

spor

t con

tain

ere,

pe

4 os

ii, se

ria R

gs

40

−3

−6

−12

17 V

agoa

ne p

latfo

rmă

spec

ializ

ate

pent

ru tr

ansp

ort c

onta

iner

e, p

e 4

osii,

seria

Sgs

40

−3

−6

−12

18 V

agoa

ne d

esco

perit

e cu

uși

late

rale

pe

4 os

ii, se

ria E

aos

40(3

0**)

−3

−6

−12

19 V

agoa

ne d

esco

perit

e ba

scul

ate

late

ral,

fără

uși

late

rale

, pe

4 os

ii,

seria

Eam

ab

40(3

0**)

−3

−6

−12



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

Nr. crt

Den

umire

a și

tipu

l veh

icul

ului

fero

viar

D

urat

a de

se

rvic

iu

[ani

]

Revi

zii t

ehni

ce

inte

rmed

iare

RTI

* (R

R, R

IF, R

T)

Fără

ridi

care

a cu

tiei

vago

nulu

i de

pe

osii/

bogh

iuri

Nor

ma

de ti

mp

sau

km

parc

urși

Tipu

l rev

iziil

or/ r

epar

ațiil

or p

lani

ficat

e cu

ridi

care

a cu

tiei v

agoa

nelo

r de

pe o

sii/b

oghi

uri.

Nor

ma

de ti

mp

sau

km p

arcu

rși

kmm

iiani

R

P

kmm

iiani

RK

kmm

iiani

20 V

agoa

ne d

esco

perit

e au

tode

scăr

căto

are,

cu

trape

în p

odea

și uși

la

tera

le, p

e 4

osii,

seria

Eac

s 40

(30*

*)

−3

−6

−12

21 V

agoa

ne d

esco

perit

e de

tip

spec

ial,

auto

desc

ărcă

toar

e (b

uncă

r), p

e 4

osii,

seria

Fac

cs

40(3

0**)

−3

−6

−12

22 V

agoa

ne d

esco

perit

e de

tip

spec

ial,

auto

desc

ărcă

tore

, pe

4 os

ii,

seria

Fal

s 40

(30*

*)

−3

−6

−12

23 V

agoa

ne d

esco

perit

e, p

e 4

osii

cu c

uzin

eți,

serii

le E

awx;

Fal

l 40

−3

−6

−12

24 V

agoa

ne c

iste

rnă,

pe

4 os

ii, S

eriil

e Za

40

(32*

**)

−3

−6

−12

25 V

agon

spec

ial c

u de

scăr

care

sub

pres

iune

, pen

tru tr

ansp

ort c

imen

t, pe

2 o

sii,

seria

Ucs

și p

e 4

osii

seria

Uac

s 40

−3

−6

−12

26 V

agoa

ne c

iste

rnă,

pe

2 os

ii, se

riile

Z

40(3

2***

) −3

−6

−12

27 V

agoa

ne a

cope

rite,

pe

2 os

ii, se

riile

Gbs

; Gbg

s; G

gs

40

−3

−6

−12

28 V

agoa

ne d

esco

perit

e, p

e 2

osii,

serii

le E

s; Es

x 40

−3

−6

−12

29 V

agoa

ne re

frig

eran

te, p

e 2

osii,

serii

le Ib

bhs;

Ibbe

hs; I

bbeh

qs

40

−3

−6

−12

30 V

agoa

ne p

latfo

rmă

cu p

ereț

i rab

atab

ili și

țepu

șe, p

e 2

osii,

seria

Ks

40

−3

−6

−12



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

Nr. crt

Den

umire

a și

tipu

l veh

icul

ului

fero

viar

D

urat

a de

se

rvic

iu

[ani

]

Revi

zii t

ehni

ce

inte

rmed

iare

RTI

* (R

R, R

IF, R

T)

Fără

ridi

care

a cu

tiei

vago

nulu

i de

pe

osii/

bogh

iuri

Nor

ma

de ti

mp

sau

km

parc

urși

Tipu

l rev

iziil

or/ r

epar

ațiil

or p

lani

ficat

e cu

ridi

care

a cu

tiei v

agoa

nelo

r de

pe o

sii/b

oghi

uri.

Nor

ma

de ti

mp

sau

km p

arcu

rși

kmm

iiani

R

P

kmm

iiani

RK

kmm

iiani

31 V

agoa

ne p

latfo

rmă

de ti

p sp

ecia

l, pe

ntru

tran

spor

t pac

hete

de

tablă,

pe

2 os

ii, se

ria L

st 40

−3

−6

−12

32 V

agoa

ne p

latfo

rmă

artic

ulat

e de

tip

spec

ial,

pe 2

+2 o

sii,

seria

La

ads

40

−3

−6

−12

33 V

agoa

ne d

esco

perit

e de

tip

obiș

nuit

cu b

ascu

lare

late

rală

, pe

4 os

ii,

serii

le E

akkm

os și

Eak

lmo

40

−3

−6

−12

34 V

agoa

ne d

esco

perit

e de

tip

spec

ial c

u de

scăr

care

con

trola

tă p

rin

grav

itație

, bila

tera

l alte

rnat

iv, a

xial

jos p

e 4

osii,

seria

Fac

cpps

40

−3

−6

−12



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

Nr. crt

Den

umire

a și

tipu

l veh

icul

ului

fero

viar

D

urat

a de

se

rvic

iu

[ani

]

Revi

zii t

ehni

ce

inte

rmed

iare

RTI

* (R

R, R

IF, R

T)

Fără

ridi

care

a cu

tiei

vago

nulu

i de

pe

osii/

bogh

iuri

Nor

ma

de ti

mp

sau

km

parc

urși

Tipu

l rev

iziil

or/ r

epar

ațiil

or p

lani

ficat

e cu

ridi

care

a cu

tiei v

agoa

nelo

r de

pe o

sii/b

oghi

uri.

Nor

ma

de ti

mp

sau

km p

arcu

rși

kmm

iiani

R

P

kmm

iiani

RK

kmm

iiani

B V

agoa

ne d

ețin

ute

de o

pera

tori

i de

tran

spor

t fer

ovia

r de

mar

fă

și v

agoa

ne p

artic

ular

e ca

re n

u re

spec

tă u

na sa

u m

ai m

ulte

din

ca

ract

eris

ticile

con

stru

ctiv

e m

ențio

nate

în [6

] pun

ctel

e I 1

, 2, 3

, 4,

5, 6

a, 6

b

- −2

−4

−8

C V

agoa

ne d

ețin

ute

de o

pera

tori

i de

tran

spor

t fer

ovia

r de

mar

fă

și v

agoa

ne p

artic

ular

e ca

re a

u ca

ract

eris

ticile

con

stru

ctiv

e co

nfor

m [6

] pun

ctel

e II

1, 2

, 3, 4

, 5

-

Pent

ru v

agoa

nele

a

căro

r dur

ată

de

vala

bilit

ate

din

chen

arul

de

între

ținer

e es

te m

ai m

are

de 3

ani

, IF

pro

prie

tară

est

e ob

ligată

să e

fect

ueze

un

cont

rol i

nter

med

iar c

are

se p

oate

lim

ita la

un

sond

aj, d

acă

rezu

ltate

le

obse

rvat

e su

nt

satis

făcă

toar

e

Se st

abile

ște

de căt

re In

trepr

inde

rea

Fero

viar

ă –

IF

(ope

rato

rul d

e tra

nspo

rt fe

rovi

ar) p

ropr

ieta

ră

D V

agoa

ne p

entr

u tr

enur

ile d

e in

terv

enție

și a

juto

r dețin

ute

de

Com

pani

a N

ațio

nală

de

Căi

Fer

ate

CN

„C

FR”

SA (v

agoa

ne c

u ru

laj r

edus

150

00 –

200

00 k

m/a

n)

- -

- -

1 V

agoa

ne a

cope

rite,

pe

4 os

ii, se

riile

Gag

s; G

agm

40

755

15

0

10

300

20

2 V

agoa

ne d

esco

perit

e, p

e 4

osii,

cu

plan

șeu

fix, s

eriil

e Ea

os; E

awx;

Es

w; E

swx

40

755

150

10

300

20

3 V

agoa

ne a

utod

escă

rcăt

oare

(tip

gon

dolă

), pe

4 o

sii;

seria

Eac

s 40

755

15

0

10

300

20

4 V

agoa

ne p

latfo

rmă,

pe

4 os

ii, se

riile

Rsi

; Rgs

; Rm

ns; R

ms

40

755

150

10

300

20

5 V

agoa

ne a

cope

rite,

pe

2 os

ii, se

riile

Ggs

; Gbs

; Ggk

klm

40

755

15

0

10

300

20



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

Nr. crt

Den

umire

a și

tipu

l veh

icul

ului

fero

viar

D

urat

a de

se

rvic

iu

[ani

]

Revi

zii t

ehni

ce

inte

rmed

iare

RTI

* (R

R, R

IF, R

T)

Fără

ridi

care

a cu

tiei

vago

nulu

i de

pe

osii/

bogh

iuri

Nor

ma

de ti

mp

sau

km

parc

urși

Tipu

l rev

iziil

or/ r

epar

ațiil

or p

lani

ficat

e cu

ridi

care

a cu

tiei v

agoa

nelo

r de

pe o

sii/b

oghi

uri.

Nor

ma

de ti

mp

sau

km p

arcu

rși

kmm

iiani

R

P

kmm

iiani

RK

kmm

iiani

6 V

agoa

ne d

esco

perit

e, p

e 2

osii,

seria

Ks

40

755

150

10

300

20

7 V

agoa

ne c

iste

rnă,

pe

2 și

4 os

ii, se

ria Z

40

755

15

0

10

300

20

8 V

agoa

ne d

esco

perit

e pe

2 o

sii,

seria

Fsx

40

755

15

0

10

300

20

9 V

agoa

ne d

e m

arfă

doz

ator

pe

4 os

ii se

riile

Fac

cs, F

accp

ps

40

755

150

10

300

20

10 V

agoa

ne p

entru

tran

spor

t tra

ctoa

re, p

e 2

osii,

seria

Laa

ds

40

755

150

10

300

20

11 V

agoa

ne sp

ecia

le se

riile

Uw

(Uv,

Uw

a, U

wad

p, U

wao

m, U

was

, U

waf

f, U

wat

a, U

wbr

, Uw

bc, U

wdp

, Uw

ltc, U

wm

a, U

wm

an,

Uw

mp,

Uw

pz, U

wsm

c, U

wta

, Uw

tsae

, Uw

u, U

wz

40

755

15

0

10

300

20

* RT

I – re

vizi

i teh

nice

inte

rmed

iare

(RR

– re

vizi

a ru

lării

; RIF

– re

vizi

a in

term

edia

ră a

frân

ei; R

T –

revi

zia

tehn

ică)

. A

cest

e re

vizi

i nu

sunt

obl

igat

orii.

Se

efec

tuea

ză la

solic

itare

a op

erat

orul

ui d

e tra

nspo

rt fe

rovi

ar d

ețin

ător

al v

agon

ului

în fu

ncție

de

tipul

măr

fii tr

ansp

orta

te, d

otar

ea

vago

anel

or c

u di

vers

e in

stalații

, reg

imul

de

expl

oata

re a

l vag

onul

ui, e

tc.

De

regu

lă R

R și

RIF

se e

fect

ueaz

ă la

vag

oane

le c

are

au u

n re

gim

de

expl

oata

re m

ai g

reu

(tran

spor

tă m

ărfu

ri pu

lver

ulen

te, a

u de

scăr

care

prin

gra

vitație

) și a

u sta

bilit

ă o

limită

a

pres

tație

i exp

rimat

e în

tone

-km

; iar

RT

se e

fect

ueaz

ă la

vag

oane

le d

otat

e cu

div

erse

insta

lații

aux

iliar

e (fr

igor

ifice

de

desc

ărca

re su

b pr

esiu

ne, e

tc.)

** V

alab

il pe

ntru

vag

oane

des

cărc

ate

frec

vent

prin

bas

cula

re sa

u în

cărc

ate

mec

aniz

at c

u pr

odus

e so

lide

dure

**

*Val

abil

pent

ru v

agoa

ne d

estin

ate

trans

portu

lui d

e pr

odus

e co

rozi

ve și

gaz

e co

mpr

imat

e sa

u lic

hefia

te, p

recu

m și

pen

tru c

iste

rnel

e cu

reze

rvor

ul d

in a

lum

iniu

. Cic

luril

e de

re

vizi

i și r

epar

ații

se re

feră

num

ai la

șasiu

, apa

ratu

l de

rula

re, l

egar

e, tr

acțiu

ne, t

ampo

nare

. Rev

iziil

e și

repa

rații

le c

iste

rnei

(rez

ervo

rulu

i) m

onta

t pe

vago

n se

efe

ctue

ază

conf

orm

pre

scrip

țiilo

r Ins

pect

orat

ului

de

Stat

pen

tru C

ontro

lul C

azan

elor

, Rec

ipen

telo

r sub

Pre

siun

e și

Insta

lații

de

Ridi

cat –

I.S.

C.I.

R. sp

ecifi

ce în

vig

oare

.



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

Tabe

lul 3

.4

N

OR

ME

PEN

TRU

EFE

CTU

AR

EA

REV

IZII

LO

R Ș

I REP

AR

AȚI

ILO

R P

LAN

IFIC

ATE

A

LE V

EHIC

ULE

LOR

FER

OV

IAR

E U

TILI

ZATE

PEN

TRU

PR

EST

AR

EA

UN

OR

AC

TIV

ITĂȚ

I FER

OV

IAR

E SP

ECIA

LE*

*

Nr. crt

Den

umire

a și

tipu

l veh

icul

ului

fero

viar

Dur

ata

de

serv

iciu

[a

ni]

Tipu

l rev

iziil

or p

lani

ficat

e fă

ră ri

dica

rea

cutie

i veh

icul

ului

de

pe o

sii/b

oghi

uri

Nor

ma

de ti

mp

sau

kilo

met

ri pa

rcur

și

Tipu

l rep

araț

iilor

pla

nific

ate

cu ri

dica

rea

cutie

i veh

icul

ului

de

pe o

sii/b

oghi

uri.

Nor

ma

de ti

mp

sau

km p

arcu

rși

RS

[zile

]

RIF

km m

iiani

RT

ore

luni

R1

or

elu

ni

R2

ore

luni

RP

RR

RG

or

ean

i

km m

iiani

ore

ani

km

miian

i

ore

ani

km

miian

i

A

Mac

aral

e fe

rovi

are și

plug

uri d

e ză

padă

- -

- -

- -

- -

- -

- -

1 M

acar

ale

fero

viar

e tip

ED

K 8

0, E

DK

500

, ED

K 7

50, E

DK

100

0,

EDK

200

0

40

7 -

1

100

3

300

12

1200

10

60

00

- 20

12

000

- 40

24

000

-

2 Pl

ugur

i de

zăpa

dă ti

p PZ

H

40

7

- 12

* - 36

*

- 72

*

- -

- 65

009

-

1300

0

18

-

3 Pl

ugur

i de

zăpa

dă ti

p W

PZ

40

7

12

* - 36

*

- 72

*

- 65

009

- -

- 13

000

18

-

B V

agoa

ne d

in tr

enul

guv

erna

men

tal ș

i vag

oane

din

tren

ul d

e ep

ocă

-

- -

- -

- -

- -

- -

-

1 V

agoa

ne d

in tr

enul

guv

erna

men

tal

40

- -

503

- -

- 10

06

- -

- -

Vag

oane

din

com

pune

rea

trenu

rilor

de

epoc

ă pe

ntru

scop

turis

tic

40

- -

755

- -

- 15

0

10

- -

- -

C

Vag

oane

de

uz a

dmin

istr

ativ

-

- -

- -

- -

- -

- -

-

1 V

agoa

ne se

ria U

v, U

y, U

w p

rove

nite

din

vag

oane

le d

e m

arfă

se

riile

G, K

, R, Z

40

-

755

- -

- -

150

10

- -

- -



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

Nr. crt

Den

umire

a și

tipu

l veh

icul

ului

fero

viar

Dur

ata

de

serv

iciu

[a

ni]

Tipu

l rev

iziil

or p

lani

ficat

e fă

ră ri

dica

rea

cutie

i veh

icul

ului

de

pe o

sii/b

oghi

uri

Nor

ma

de ti

mp

sau

kilo

met

ri pa

rcur

și

Tipu

l rep

araț

iilor

pla

nific

ate

cu ri

dica

rea

cutie

i veh

icul

ului

de

pe o

sii/b

oghi

uri.

Nor

ma

de ti

mp

sau

km p

arcu

rși

RS

[zile

]

RIF

km m

iiani

RT

ore

luni

R1

or

elu

ni

R2

ore

luni

RP

RR

RG

or

ean

i

km m

iiani

ore

ani

km

miian

i

ore

ani

km

miian

i

2 V

agoa

ne se

ria U

y, U

w p

rove

nite

din

vag

oane

le d

e că

lăto

ri și

sim

ilare

, ser

iile

A, B

, T, F

, WLA

, WLB

40

-

755

- -

- -

150

10

- -

- -

(*) R

eviz

iile

tehn

ice

se e

fect

ueaz

ă pâ

nă la

15

octo

mbr

ie a

le a

nulu

i în

care

sunt

pla

nific

ate

(*

*) M

acar

alel

e fe

rovi

are(

parte

a de

veh

icul

fero

viar

), pl

ugur

ile d

e ză

padă

, vag

oane

le d

in tr

enul

guv

erna

men

tal ș

i reg

al, v

agoa

nele

de

uz a

dmin

istra

tiv su

nt v

ehic

ule

fero

viar

e sp

ecia

le c

u ut

iliza

re te

mpo

rară

, per

ioad

a de

men

ținer

e în

exp

loat

are

fiind

stab

ilită

în fu

ncție

de

stare

a te

hnică și

grad

ul d

e ut

iliza

rea

al a

cest

ora

de căt

re A

utor

itate

a Fe

rovi

ară

Rom

ână

– A

FER

la so

licita

rea

dețin

ător

ului

. A

nsam

blur

ile și

suba

nsam

blur

ile d

in c

ompo

ziția

insta

lații

lor c

u rid

icar

e al

e m

acar

alel

or fe

rovi

are

se re

vizu

iesc

și se

repa

ră în

con

form

itate

cu

prev

eder

ile re

glem

entă

rilor

st

abili

te d

e A

utor

itate

a C

ompe

tent

ă.



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

4 STABILIREA LUCRĂRILOR CE TREBUIE EFECTUATE LA VEHICULELE FEROVIARE ÎN CADRUL REVIZIILOR ȘI AL REPARAȚIILOR PLANIFICATE

4.1 Stabilirea lucrărilor ce trebuie efectuate la reviziile planificate ale vehiculelor

feroviare Lucrările ce trebuie efectuate la reviziile planificate ale vehiculelor feroviare se

stabilesc în funcție de: - tipul și complexitatea vehiculului feroviar; - concepția tehnică a ansamblurilor și subansamblurilor componente din punct de

vedere al mentenanței (accesibilitate, modularitate, ușurință în demontare) - tipul reviziei planificate; - gradul de dotare al vehiculelor cu instalații pentru diagnosticarea stării tehnice în

circulație; - gradul de dotare al atelierelor cu ștanduri, dispozitive și aparatură specializată

pentru verificarea stării tehnice a ansamblurilor și subansamblurilor vehiculelor; - prevederile instrucțiunilor de întreținere, control și verificare a ansamblurilor și

subansamblurilor vehiculelor feroviare, elaborate de constructor/proiectant. Lucrările reviziilor de rang superior includ lucrările reviziilor de rang inferior. La reviziile planificate ce se efectuează atât în exploatare cât și în centrele autorizate de

întreținere reparare și/sau revizii tehnice la vagoane, se execută de regulă verificarea stării tehnice fără demontare sau cu demontare parțială a principalelor ansambluri și subansambluri implicate în siguranța circulației (aparat de rulare, elemente componente ale suspensiilor, elementele de legătură boghiu-cutie, aparatul de tracțiune și legare, tampoanele), verificarea jocurilor mecanice la boghiu și cutie, la timoneria frânei, verificarea gabaritului, verificarea funcțională a instalației de frână, instalațiilor de siguranță și vigilență, instalațiilor de control punctual al vitezei, instalațiilor de măsurare și înregistrare/vizualizare a vitezei, instalația acustică, instalația de ștergere a geamurilor frontale,instalația de ungere a buzei bandajului, instalația de nisipare.

În funcție de rezultatele constatărilor se efectuează lucrări de readucere a parametrilor și caracteristicilor în limitele prescrise în instrucțiile sau normele tehnice feroviare specifice prin reglaje pe vehicul sau demontarea subansamblurilor de pe vehicul și verificarea în ateliere, utilizând standuri și dispozitive specializate atestate conform reglementărilor în vigoare.

De asemenea în cadrul proceselor de revizie se efectuează la vehiculele feroviare motoare, completarea cu materiale consumabile a instalațiilor de ungere (ulei, unsori) a instalației de nisipare (nisip), a instalațiilor de răcire (apă).

Lucrările referitoare la subansamblurile implicate în siguranța circulației se execută obligatoriu la toate tipurile de revizie.

Profilul de rulare al roților osiilor montate se măsoară și rezultatele măsurătorilor se înregistrează cel puțin o dată la 30 de zile calendaristice, cu ocazia uneia din reviziile menționate la punctul 2.1.1.

Lucrările ce trebuie efectuate la vehiculele feroviare în cadrul reviziilor planificate trebuie să facă obiectul unor nomenclatoare de lucrări întocmite pentru fiecare tip de revizie și tip de vehicul sau grup de vehicule. Nomenclatoarele de lucrări trebuie să conțină pentru fiecare ansamblu și subansamblu cel puțin următoarele date:

a) denumirea ansamblului/subansamblului revizuit; b) locul unde se efectuează revizia (pe vehicul, în atelier); c) lucrările ce trebuie efectuate precizând:

- lucrările pregătitoare - în ce constă lucrarea (demontare, control vizual, măsurare

dimensională, verificare pe stand reglare, ajustare, prelucrări mecanice cântărire, ungere, calibrare, înregistrare diagrame, înlocuire, etc.);



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

- modul cum trebuie procedat pentru eliminarea eventualelor neconformități;

- parametrii și caracteristicile ce se măsoară/verifică și criteriile de acceptare;

d) parametrii și caracteristicile a căror valoare trebuie înregistrată. 4.2 Stabilirea lucrărilor ce trebuie efectuate la reparațiile planificate ale

vehiculelor feroviare. Lucrările ce trebuie efectuate la reparațiile planificate se stabilesc ținând seama de: 4.2.1 Sistemul de reparare adoptat, respectiv:

a) efectuarea reparației în sistemul agregatelor și subansamblurilor de schimb (înlocuirea tuturor ansamblurilor și subansamblurilor cu altele noi sau reparate, existente într-un stoc dinainte stabilit pe baza unor calcule tehnico-economice cu luarea în considerare a numărului de vehicule reparate, a duratelor de viață ale ansamblurilor și subansamblurilor, a fiabilității și disponibilității vehiculelor;

b) efectuarea reparațiilor prin demontarea de pe vehicul a tuturor ansamblurilor și subansamblurilor urmată de demontarea acestora în ateliere specializate, constatarea, sortarea pieselor (în piese care se pot recondiționa și piese care se rebutează), recondiționarea/ înlocuirea pieselor și subansamblurilor, montare, probe și încercări pe flux, probe pe standuri și dispozitive specializate, încercări și verificări finale ale vehiculului reparat;

c) efectuarea unor reparații concomitent cu înlocuirea unor ansambluri și subansambluri cu unele noi similare sau modernizate.

4.2.2 Necesitatea înlocuirii obligatorii cu piese, subansambluri și materiale noi, identice a următoarelor categorii de piese subansambluri, și materiale:

a) piesele cu defecte sau cu uzuri ce depășesc limitele admise prescrise în documentele de referință menționate în specificațiile tehnice pentru repararea vehiculelor și care nu pot fi recondiționate;

b) piesele de unică folosință: garnituri de orice fel utilizate în toate instalațiile vehiculelor; elementele de asigurare a asamblărilor mecanice (șaibe, piulițe, șplinturi) elementele metal-cauciuc sau cauciuc;

c) piese și subansambluri de uzură (perii de cărbune, saboți de frână, segmenții pistoanelor de la motoarele diesel, compresoare. Se impune înlocuirea totală a acestora întrucât înlocuirea parțială ar conduce la funcționarea necorespunzătoare a subansamblurilor din care fac parte;

d) lubrefianți (unsori, uleiuri); e) înlocuirea a acelor piese și subansambluri prevăzute a fi înlocuite prin instrucțiile

și normele tehnice pentru repararea vehiculelor feroviare. 4.2.3 Starea tehnică a vehiculului la expirarea duratei normale de funcționare

reglementată La reparațiile tip RG și RK a căror scadență coincide cu durata normală de funcționare

(18+20% ani) se execută obligatoriu lucrările pentru verificarea structurii de rezistență a vehiculelor respectiv cutie, șasiu (sablare, control cordoane sudură, verificări dimensionale pentru depistarea deformațiilor). În funcție de rezultatul acestor verificări se vor lua decizii privind casarea, repararea pentru prelungirea duratei de funcționare, sau modernizarea vehiculului feroviar.

4.2.4 Duratele de viață și nivelul tehnic și tehnologic de fabricație a ansamblurilor și subansamblurilor din componența vehiculelor.



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

4.2.5 Volumul lucrărilor de reabilitare și modernizare a vehiculelor feroviare. Cu ocazia efectuării reparațiilor planificate în special la reparațiile tip RG și tip RK proprietarii vehiculelor pot solicita efectuarea unor lucrări de reabilitare sau modernizare a vehiculelor pentru creșterea fiabilității și disponibilității vehiculului, precum și pentru prelungirea duratei normale de funcționare în conformitate cu legislația în vigoare.

Lucrările de modernizare trebuie să facă obiectul unor capitole distincte în cadrul documentației de reparație, capitole ce trebuie să conțină descrierea lucrărilor de modernizare, condițiile tehnice ce trebuie îndeplinite de ansamblurile și subansamblurile ce fac obiectul modernizării, cu precizarea documentelor de referință ce le impun, încercările și testele efectuate pentru verificarea parametrilor și caracteristicilor afectate de modificări (încercări de tip); metodele de încercare și verificare cu precizarea documentelor de referință, caracteristicile și performanțele vehiculelor modernizate comparativ cu cele din care au provenit, indicatorii de fiabilitate, mentenabilitate și disponibilitate.

Documentația scrisă și desenată trebuie avizată conform [25]. 4.2.6 Numărul și complexitatea ansamblurilor și subansamblurilor ce intră sub incidența

altor autorități (recipienții vagoanelor cisternă, recipienții sub presiune, echipamentele de pe vagoanele frigorifice, dispozitivele și mijloacele de măsurare aflate sub incidență metodologică).

Aceste ansambluri sau subansambluri trebuie reparate de către operatori economici autorizați și după o documentație avizată de autoritățile competente sub incidența cărora se află.

4.2.7 Necesitatea prelungirii termenului de efectuare a reparației planificate tip RP la vagoanele de călători și de marfă.

Lucrările ce trebuie efectuate pentru prelungirea termenului de RP la vagoanele de călători și de marfă fac obiectul metodologiei și a caietelor de sarcini elaborate și avizate în conformitate cu prevederile din [6].

Prelungirea termenului de RP la vagoanele de călători și marfă se face în condițiile prevăzute la art. 23 și 24 din [6].

Prelungirea termenului de RR la ramele electrice de metrou tip I.V. Arad, cod 239, se face prin expertizare în conformitate cu metodologia și caietul de sarcini elaborate de S.C.METROREX SA și avizate de către Autoritatea Feroviară Română - AFER.

4.2.8 Necesitatea înlocuirii unor piese și materiale care au depășit durata de viață prescrisă sau durata de depozitare prescrisă, înaintea de punerea în circulație a vehiculelor cu rulaj redus (cu durata mare de staționare) menționate în tabelele 3.3 litera D și 3.4.

4.2.9 Tipul reparației efectuate Lucrările de la orice reparație de rang superior includ lucrările de la orice reparație de rang inferior. Lucrările ce trebuie efectuate în cadrul proceselor de reparare a vehiculelor feroviare

trebuie să facă obiectul unor nomenclatoare de lucrări elaborate pentru fiecare tip de reparație și fiecare tip/categorie de vehicul și care trebuie să conțină pentru fiecare ansamblu și subansamblu cel puțin următoarele elemente:

a) lucrări pregătitoare pentru introducerea vehiculului în reparație; b) enumerarea ansamblurilor și subansamblurilor. Pentru ansamblurile și

subansamblurile ce se demontează de pe vehicul, se precizează locul unde se transportă pentru reparare (în atelierul din societatea reparatoare sau trimiterea la altă societate reparatoare);

c) lucrările de demontare ale ansamblurilor și subansamblurilor precizând nivelul până la care se demontează;

d) spălare, curățire piese și subansambluri componente; e) constatarea pieselor și subansamblurilor:

- aspectare vizuală; - control nedistructiv (control ultrasonic, control cu lichide penetrante,

control magnetic); - măsurători dimensionale, înregistrări ce trebuie efectuate; - sortare piese și subansambluri, izolarea celor necorespunzătoare.



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

f) precizarea modului de reparare: - recondiționare cu menționarea metodei; - reglare, ajustare; - înlocuire ansamblu/subansamblu/piesa cu unul nou sau reparat, identic

sau modernizat. g) montare ansambluri, subansambluri, reglare, ungere, pregătire pentru încercări și

probe. h) încercări și probe pe standuri și dispozitive specializate, înregistrări ce trebuie

efectuate. i) montare pe vehicul, verificări funcționale pe vehicul. j) încercări ale vehiculului reparat, înregistrări:

- încercări la post fix (standuri); - încercări de casă; - încercări în parcurs (locomotive, automotoare, rame electrice, vagoane

de călători)

5 DOCUMENTAȚIA TEHNICĂ PRIVIND REVIZIILE ȘI REPARAȚIILE PLANIFICATE ALE VEHICULELOR FEROVIARE

Vehiculele feroviare trebuie să fie revizuite și reparate pe baza unei documentații tehnice care să conțină:

a) Caietul de sarcini elaborat de deținătorul vehiculului feroviar și care să prevadă cerințele pentru reviziile sau reparațiile planificate ale vehiculelor feroviare;

b) Specificația tehnică pentru reviziile sau reparațiile planificate ale vehiculelor feroviare, elaborată de executantul lucrărilor de revizie sau reparație pe baza caietului de sarcini elaborat de deținătorul vehiculului feroviar și a documentelor de referință menționate în acesta;

c) Documentația tehnică de execuție (în cazul reparațiilor cu modernizare) Documentele menționate mai sus trebuie să aibă acordul beneficiarului final și să fie

avizată de către Autoritatea Feroviară Română - AFER conform [25]. 5.1 Structura caietului de sarcini pentru revizii și reparații planificate la

vehiculele feroviare 1. GENERALITĂȚI 1.1 Obiect; 1.2 Domeniul de aplicare; 1.3 Clasa de risc; 1.4 Definiții (dacă este cazul): 1.5 Documente de referință (instrucții de revizii și reparații: prescripții tehnice;

fișe UIC; reglementări și norme tehnice feroviare; standarde; instrucții de reparare).

2. CERINȚE PRIVIND SIGURANȚA CIRCULAȚIEI, SĂNĂTATEA ȘI SECURITATEA PERSOANELOR, PROTECȚIA MEDIULUI, FIABILITATEA, MENTENABILITATEA ȘI DISPONIBILITATEA, ASIGURAREA CALITĂȚII

2.1. Cerințe privind siguranța circulației; 2.2 Cerințe privind sănătatea și securitatea persoanelor; 2.3 Cerințe privind protecția mediului; 2.4 Cerințe privind fiabilitatea și disponibilitatea; 2.5 Cerințe privind compatibilitatea tehnică. 2.6 Cerințe privind asigurarea calității.

3. NOMENCLATORUL LUCRĂRILOR Nomenclatorul lucrărilor se întocmește în conformitate cu cerințele menționate la capitolul 4 din prezentul normativ.



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

4. ÎNCERCĂRILE ȘI VERIFICĂRILE CE TREBUIE EFECTUATE LA VEHICULELE FEROVIARE DUPĂ REVIZIE SAU REPARARE Lista încercărilor și documentele de referință care le impun.

5. RECEPȚIA LUCRĂRILOR

6. GARANȚII 6.1 Clauze de garanție; 6.2 Termene de garanție.

7. DOCUMENTELE CARE ÎNSOȚESC VEHICULELE REVIZUITE SAU REPARATE

7.1 Declarația de conformitate 7.2 Cartea tehnică completată conform reglementărilor; 7.3 Documentația tehnică (fișe de măsurători, protocoale de încercări); 7.4 Fișa de inventariere.

Declarația de conformitate se emite conform prevederilor din [5].

5.2 Structura specificațiilor tehnice pentru elaborarea lucrărilor de revizie și reparare periodică preventivă a vehiculelor feroviare 1. GENERALITĂȚI 1.1 Obiect; 1.2 Domeniul de aplicare; 1.3 Clasa de risc; 1.4 Documente de referință (instrucții de revizii și reparații, reglementări și

norme tehnice feroviare, standarde, fișe UIC, prescripții tehnice).

2. CERINȚE PRIVIND SIGURANȚA CIRCULAȚIEI, SĂNĂTATEA ȘI SECURITATEA PERSOANELOR, PROTECȚIA MEDIULUI, FIABILITATEA, MENTENABILITATEA ȘI DISPONIBILITATEA, ASIGURAREA CALITĂȚII

2.1. Cerințe privind siguranța circulației; 2.2 Cerințe privind sănătatea și securitatea persoanelor; 2.3 Cerințe privind protecția mediului; 2.4 Cerințe privind fiabilitatea și disponibilitatea; 2.5 Cerințe privind compatibilitatea tehnică; 2.6 Cerințe privind asigurarea calității

3. NOMENCLATORUL LUCRĂRILOR Se introduce nomenclatorul de lucrări din caietul de sarcini elaborat de deținătorul vehiculului, elaborat în conformitate cu cerințele menționate la capitolul 4 din prezentul normativ.

4. ÎNCERCĂRI/VERIFICĂRI EXECUTATE PE FLUX (PE STANDURI) ȘI FINALE PE PRODUSUL FINIT

Lista încercărilor și verificărilor trebuie să conțină coloanele: a) Pentru ansambluri și subansambluri

- număr curent ; - ansamblul/subansamblul verificat; - denumirea parametrului/caracteristicii ce se măsoară/verifică; - valoarea limită admisă la ieșirea din reparație și documentul de

referință care o impune;



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

- documentul pe care se înregistrează rezultatele verificărilor (nr./codul fișelor de măsurători);

- tipul reviziei/reparației b) Pentru ansamblu vehicul

- tipul probei (la punct fix, încercări de casă, încercări în parcurs); - denumirea parametrului/caracteristicii ce se măsoară/verifică; - valoarea limită admisă a parametrului/caracteristicii măsurat/verificate; - documentul pe care se înregistrează rezultatele încercării/verificării

(număr, cod); - tipul reviziei/reparației.

5. DOCUMENTELE PENTRU ÎNREGISTRAREA REZULTATELOR ÎNCERCĂRILOR/VERIFICĂRILOR

Se vor anexa ST modelele documentelor (fișe de măsurători, protocoale, buletine de analiză) care trebuie să conțină limitele admise în exploatare, pentru parametrii funcționali și pentru uzurile pieselor cuplelor de frecare.

6. LISTA STANDURILOR ȘI A DISPOZITIVELOR SPECIALE UTILIZATE PENTRU VERIFICAREA ȘI CONTROLUL SUBANSAMBLURILOR IMPLICATE ÎN SIGURANȚA CIRCULAȚIEI (OSII MONTATE, BOGHIURI, FRÂNĂ, ETC).

7. MĂSURI PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI

8. RECEPȚIA LUCRĂRILOR

9. GARANȚII 9.1. Clauze de garanție; 9.2. Termene de garanție.

10. DOCUMENTELE CARE ÎNSOȚESC PRODUSELE REPARATE 10.1. Declarația de conformitate 10.2. Cartea tehnică/fișa de inventariere; 10.3. Documentația tehnică (fișe de măsurători, protocoale de încercări) pentru

vehicul și principalele subansambluri, solicitate de deținătorul vehiculului prin caietul de sarcini sau prin contractele de reparații.

Declarația de conformitate se emite conform prevederilor din [5].



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

ANEXĂ

DOCUMENTE DE REFERINȚĂ

A. Documente de referință normative Aplicarea standardelor cuprinse în această listă reprezintă o modalitate recomandată

pentru asigurarea conformității cu cerințele din prezentul normativ.

[1] Hotărârea Guvernului nr. 1409/2007 pentru aprobarea Condițiilor de închiriere de către Compania Națională de Căi Ferate „CFR” S.A. unor părți din infrastructura feroviară neinteroperabilă, precum și gestionarea acestora, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 814 din 29/11/2007

[2] UIC – ACORD privind transmiterea și folosirea vagoanelor de călători în trafic internațional – RIC, ianuarie 2001

[3] Contractul Uniform de Utilizare al Vagoanelor de marfă CUU ediția 1, iulie 2006 - COTIF

[4] Fișa UIC 579-1 OR ediția 3, martie 2003 Vagoane de marfă- Revizia periodică- Metodologie pentru determinarea periodicității și consistenței.

[5] Hotărârea Guvernului nr. 1022/2002 privind regimul produselor și serviciilor care pot pune în pericol viața, sănătatea, securitatea muncii și protecția mediului, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 711 din 30/09/2002

[6] Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 1817/2005 pentru aprobarea instrucțiunilor privind revizia tehnică și întreținerea vagoanelor în exploatare nr. 250 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1039 din 23/11/2005

[7] Hotărârea Guvernului nr. 1563/2006 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1533/2003 privind interoperabilitatea sistemului de transport feroviar și de mare viteză și a Hotărârii Guvernului nr. 850/2003 privind interoperabilitatea sistemului de transport feroviar convențional din România cu sistemul de transport feroviar convențional transeuropean publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 971 din 05/12/2006.

[8] SR CEI 60050:2000 Vocabular electrotehnic internațional. Capitolul 811. Tracțiune electrică.

[9] SR CEI 60050(191):2002 Vocabular electrotehnic internațional. Capitolul 191; Siguranța în funcționare și calitatea serviciului, cu amendamentul SR CEI 60050(191):2002/A1:2005

[10] Convenția privind transporturile internaționale feroviare (COTIF), anexă la „Protocolul 1999” Vilnius 26 mai – 31 iunie 1999.

[11] Ordinul ministrului transporturilor Nr.535/2007 privind aprobarea normelor pentru acordarea licenței de transport feroviar și a certificatelor de siguranță în vederea efectuării serviciilor de transport feroviar pe căile ferate din România, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 501 din 26/07/2007

[12] Hotărârea nr. 2139/2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe.

[13] Legea nr. 128/2004 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 125/2003 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe Căile ferate române și reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 371 din 28/04/2004

[14] Fișa UIC 640 OR ediția a -3 a octombrie 2003. Vehicule motoare – Inscripționare, marcare și semne.



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

[15] Fișa UIC 438-2 O ediția a 7 –a, mai 2004. Marcajul de identificare al materialului rulant remorcat de marfă.

[16] SR EN 50126-1: 2003 Aplicații feroviare. Specificarea și demonstrarea fiabilității, disponibilității, mentenanței și siguranței (FDMS). Partea 1: Prescripții de bază și procese generice.

[17] Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr.2229/2006 pentru aprobarea Instrucțiunilor Nr. 201 pentru activitatea personalului de locomotivă în transportul feroviar, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 23 din 15/01/2007

[18] OHSAS 18001:2004 Sisteme de management al sănătății și securității ocupaționale. Specificație.

[19] OHSAS 18002:2004 Sisteme de management al sănătății și securității ocupaționale. Linii directoare pentru implementarea OH SAS 18001:2004

[20] SR EN ISO 9001:2001 Sisteme de management al calității. Cerințe. [21] SR EN ISO 14001:2005 Sisteme de management de mediu. Cerințe cu ghid de

utilizare. [22] SR EN ISO 14004:2005 Sisteme de management de mediu. Linii directoare

referitoare la principii, sisteme și tehnici de aplicare. [23] Ordinul ministrului transporturilor nr. 1186/2001 pentru aprobarea

Regulamentului de exploatare tehnică feroviară Nr. 002, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 681 din 29/10/2001

[24] Hotărârea Guvernului nr. 850/2003 privind interoperabilitatea sistemului de transport feroviar convențional din România cu sistemul de transport feroviar convențional transeuropean, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 529 din 23/07/2007.

[25] Ordinul ministrului transporturilor nr. 290/2000 privind admiterea tehnică a produselor și/sau serviciilor destinate a fi utilizate în activități de construire, modernizare, întreținere și reparare a infrastructurii feroviare și a materialului rulant, pentru transportul feroviar și cu metroul, cu modificările ulterioare, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 465 bis din 25/09/2000



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR

„Monitorul Oficial“ R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282,

IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea“ București

și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București

(alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, e-mail: [email protected], internet: www.monitoruloficial.ro

Adresa pentru publicitate: Centrul de vânzări și informare, București, șos. Panduri nr. 1,

bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 și 410.47.30, fax 410.77.36 și 410.47.23

Tiparul: „Monitorul Oficial“ R.A.

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 bis (vol.I)/15.IV.2008 conține 68 de pagini. Prețul: 20,40 lei ISSN 1453—4495

&JUYDGY|204973|

Acest număr al Monitorului Oficial al României a fost tipărit în afara abonamentului.


Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

P A R T E A I



S U M A R

Pagina



feroviare. Controlul ultrasonic al osiilor montate de la

vagoane” .................................................................... 3–74

VOLUMUL II


Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice





O R D I N

privind aprobarea Normei tehnice feroviare „Vehicule feroviare. Controlul ultrasonic al osiilor

montate de la vagoane”*)







feroviare. Controlul ultrasonic al osiilor montate de la vagoane”,

prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul

ordin.

Art. 2. — Prevederile prezentei norme tehnice feroviare se

aplică de către operatorii economici autorizați ca furnizori

feroviari ai serviciului de revizie și reparare vagoane (centrele

pentru întreținerea, revizia și repararea tehnică a vagoanelor —

C.I.R.R.T.V. și societățile comerciale reparatoare de vagoane),

în activitatea de control ultrasonic a osiilor montate și a

elementelor componente, de către operatorii de transport

feroviar și deținătorii de vagoane, la întocmirea caietelor de

sarcini pentru licitarea serviciului de revizie și reparare vagoane,

și de către Autoritatea Feroviară Română — AFER, în activitățile

de avizare a documentației tehnice, omologare/certificare și de

inspecție tehnică referitoare la reviziile și reparațiile de vagoane.






Ludovic Orban


Nr. 365.


Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

Norma Tehnică Feroviară are caracter obligatoriu

NORMĂ TEHNICĂ FEROVIARĂ NTF nr 51-001 din 2008

ANEXĂ

Vehicule de cale ferată Controlul ultrasonic al osiilor montate de la

vagoane



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

PREAMBUL Prezenta normă tehnică feroviară stabilește aparatura, cerințele pentru operatorii care

efectuează controlul ultrasonic, metodele de examinare și zonele aferente osiilor montate care se controlează ultrasonic, tehnica de examinare și de interpretare a oscilogramelor în scopul depistării în fază incipientă a defectelor osiilor montate (fisuri, tensiuni interne și defecte interne) și prevenirea apariției unor defecte în exploatare.

Prevederile prezentei norme tehnic feroviare se aplică de către operatorii economici autorizați ca furnizori feroviari pentru revizia și repararea vagoanelor (centrele pentru întreținerea, revizia și reparația tehnică a vagoanelor – C.I.R.R.T.V. și societățile comerciale reparatoare de vagoane) în activitatea de control ultrasonic a osiilor montate, de către operatori de transport feroviar și deținătorii de vagoane la întocmirea caietelor de sarcini pentru licitarea serviciilor de revizie și reparare a vagoanelor precum și de către Autoritatea Feroviară Română – AFER în activitățile de avizare a documentațiilor tehnice pentru revizie și reparații, agrementarea/omologarea/certificarea serviciilor de revizii și reparații și în activitatea de inspecție tehnică.

La elaborarea prezentei norme tehnice feroviare s-a ținut seama de prevederile reglementărilor tehnice conexe în vigoare prevăzute în Anexa nr. 1 (fișe UIC, instrucții) precum și de standardele naționale prin referire directă la acestea.

Prezenta normă tehnică feroviară înlocuiește: „Instrucțiuni pentru controlul ultrasonic, în serviciu, al osiilor montate de la vagoane” elaborată de către REFER în anul 1993 și completările ulterioare (Metodologie pentru controlul ultrasonic al bandajelor în zona inscripțiilor nr. 3240/81/20.02.2001 și Controlul ultrasonic cu unde transversale în incidență înclinată utilizând palpatorul special cu vârf conic ASW 290-900 ce se efectuează din găurile de centrare situate în capetele osiilor tip AII STAS 1830-91).

Cifrele din interiorul parantezelor drepte menționate în cuprinsul normei tehnice feroviare reprezintă numărul de ordine al documentelor de referință din Anexa nr. 1



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

1.GENERALITĂȚI 1.1. Obiect Prezenta normă tehnică feroviară stabilește aparatura, cerințele pentru operatorii care

efectuează controlul ultrasonic al osiilor montate de la vagoane, metodele de examinare și zonele aferente osiilor montate care se controlează ultrasonic, tehnica de examinare și interpretare a oscilogramelor (fără ecou de defect și cu ecou de defect), în vederea depistării următoarelor defecte:

a) la osia montată: fisuri transversale de oboseală; b) la inelele de rulment: crăpături, fisuri transversale sau circulare în racordarea

gulerului (WJ), inele slăbite pe fus (pete de rugină). c) la roțile monobloc:

• fisuri radiale de oboseală ce se dezvoltă la marginea exterioară a obezii roții și datorate efectelor termice apărute în roți, (se depistează la CUS efectuat pe suprafeța de rulare cu osia dezlegată de la vagon);

• fisuri circumferențiale de oboseală la controlul racordării disc-obadă (cu osia dezlegată de la vagon);

• tensiuni interne peste limitele admise la roțile monobloc frânate cu saboți (cu osia dezlegată de la vagon) de la vagoanele de marfă;

• defecte interne (numai dacă roțile nu sunt însoțite de documentul CUS emis la fabricație);

d) la bandaje:

• fisuri în zona inscripțiilor (cu osia în stare dezlegată și la bandajele noi); • defecte interne (numai dacă bandajele nu sunt însoțite de documentul

CUS emis la fabricație).

1.2. Domeniul de aplicare Prevederile prezentei norme tehnic feroviare se aplică de către operatorii economici

autorizați ca furnizori feroviari pentru revizia și repararea vagoanelor (centrele pentru întreținerea, revizia și reparația tehnică a vagoanelor – C.I.R.R.T.V. și societățile comerciale reparatoare de vagoane) în activitatea de control ultrasonic a osiilor montate, de către operatori de transport feroviar și deținătorii de vagoane la întocmirea caietelor de sarcini pentru licitarea serviciilor de revizie și reparare a vagoanelor precum și de către Autoritatea Feroviară Română – AFER în activitățile de avizare a documentațiilor tehnice pentru revizie și reparații, agrementarea/omologarea/certificarea serviciilor de revizii și reparații și în activitatea de inspecție tehnică.

Agenții economici autorizați ca furnizori feroviari pentru revizia și repararea vagoanelor (centrele pentru întreținerea, revizia și reparația tehnică a vagoanelor – C.I.R.R.T.V. și societățile comerciale reparatoare de vagoane) aplică prevederile prezentei norme tehnice feroviare în următoarele cazuri:

a) cu ocazia efectuării reviziei planificate tip RTI 1 și RTI 3 – CUS efectuat din

gaura de centrare din capătul osiei și controlul cu palpatorul normal de 450 etapa 1 și 2 cu osiile nedezlegate de la vagon;

b) cu ocazia efectuării reviziei tip RTI 2 – CUS complet cu osiile în stare dezlegată

de la vagon;



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

c) cu ocazia efectuării reviziei planificate tip RR – CUS complet cu osiile în stare

dezlegată de la vagon la vagoane cu roți monobloc și la vagoane cu roți cu bandaj când necesită dezlegare de la vagon (înlocuire osii reprofilare, etc.) și CUS efectuat din gaura de centrare din capătul osiei precum și controlul vizual al corpului osiei la vagoane cu roți cu bandaj care nu necesită dezlegare de la vagon;

d) cu ocazia prelungirii termenului de revizie periodică la vagoane de marfă - CUS complet cu osiile în stare dezlegată de la vagon;

e) cu ocazia verificării fusului încălzit anormal – CUS efectuat din gaura de centrare din capătul osiei cu osiile nedezlegate de la vagon;

f) cu ocazia înlocuirii unor osii - CUS complet; g) cu ocazia deraierilor de osii (CUS complet cu osiile în stare dezlegată de la

vagon); h) cu ocazia reparațiilor planificate tip RP, RG și RK - CUS complet cu osiile în

stare dezlegată de la vagon; i) cu ocazia recepției osiilor montate noi (CUS complet numai dacă osiile montate

noi nu sunt însoțite de documentul CUS).

1.3. Clasa de risc Serviciul pentru controlul ultrasonic al osiilor montate de la vagoane se încadrează în

clasa de risc 1A, conform [5].

1.4. Sistemul calității Toți operatorii economici care efectuează controlul ultrasonic la osiile montate de la

vagoane trebuie să implementeze și să mențină un sistem de management al calității. Controlul ultrasonic - CUS se execută numai de către operatori instruiți, certificați și care posedă autorizații de lucru eliberate în conformitate cu prevederile din [1]. Pentru implementarea unui sistem de management al calității se recomandă utilizarea prevederile din [3].

1.5 Abrevieri În cadrul prezentei norme tehnice feroviare sunt utilizate următoarele abrevieri:

- CUS - control ultrasonic; - RTI 1 - revizie tehnică intermediară 1; - RTI 2 - revizie tehnică intermediară 2; - RTI 3 - revizie tehnică intermediară 3; - RR – revizia rulării; - RP - reparație periodică; - RG – reparație generală - RK - reparație capitală; - a - secțiunea parcursă de fascicolul ultrasonor în punctele indicate în fig. 1÷8; - s - parcursul ultrasonor măsurat în mm; - div - diviziunile de pe ecranul defectoscopului în dreptul cărora apare ecoul

respectiv; - ED - 1 - ecou de defect de la fisura de tip 1; - L - unde longitudinale; - T - unde transversale; - CO - corpul osiei (zona cuprinsă între roți); - CIRRTV – centre pentru întreținerea, revizia și raparația tehnică la vagoane; - US – ultrasonor;



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

- FED – fără ecou de defect. - S – unde superficiale

2. TIPURI DE OSII AXĂ PENTRU VAGOANE Osiile axă pentru vagoane se execută în patru tipuri constructive, pentru alegerea

tipurilor constructive se recomandă utilizarea desenelor orientative din figurile 1÷8. 1. Osie axă tip A. Osiile tip A se execută în trei variante constructive așa cum sunt prezentate în figura nr. 1:

• varianta A I, cu fus de 120 mm și cu filet; • varianta A II, cu disc de presiune și fus de 120 mm; • varianta A III, cu disc de presiune și fus de 130 mm.

2. Osie axă tip B, figura nr.2. 3. Osie axă tip C, figura nr.3. 4. Osie axă tip D, figura nr.4. În exploatare se mai întâlnesc și osii speciale astfel: osia axă pentru vagon etajat cu

discuri de frână prezentată în figura nr. 5, osia axă pentru vagoane de transpunere cu sau fără conicitate pe corpul osiei prezentată în figura nr.6, osia axă pentru vagon cale îngustă pe cuzineți figura nr. 7, osia axă pentru vagon cale îngustă pe rulmenți figura nr. 8.

Pentru osiile axă care prezintă caracteristici tehnice constructive și dimensionale specifice care nu fac obiectul prezentei norme tehnice feroviare, precum și pentru osiile montate ale noilor tipuri de vagoane cu care se vor dota operatorii de transport feroviar este necesar ca metodologiile pentru efectuarea CUS să se stabilească pe baza unor studii.

Cotele din desene sunt orientative.

2.1. Poziționarea zonelor unde pot apare defecte la osiile axă ale vagoanelor La osia axă. Defectele de regulă apar în zonele de concentrare a tensiunilor și în zonele unde există

coroziune de fretare așa cum este prezentat în figurile 1÷8.



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

VARIANTA A I

6 5 4 2 1 3 3 1 2

4

5 6

2000 mm între axele suspensiei

1798 mm între planele de referinţă101

2250 mm

179 89 185

10

Ø18

5

Ø16

0

190

Ø12

0

Ø14

6

VARIANTA A II

10101

18589

2156 mm

179


1798 mm între planele de referinţă

Ø18

5

Ø16

06 5 4 2 1 3 3 1 24

5 6Ø

146

Ø12

0

6 5 4 2 1 3

217

117

73

10

185

3 1 2 5 6

Ø18

5

190

4

Ø16

0

Ø13

0

2000 mmîntre axele suspensiei


2200 mm

Ø16

0

Figura nr.1 Osii axă tip A I, A II și A III

VARIANTA A III



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

6 5 4 2 1 3

178 10

191 230

3 1 2 4

5 6

Ø 2

00

2000 mm între axele suspensiei 1798 mm î ntre planele de referinţă

58

Ø 1

73

2180 mm

238

Ø 160

Ø 1

30

Figura nr. 2 Osie axă tip B

6 5

4

2 1 3

Ø18

5

101 55

Ø16

0 3 1 2 4 5 6

230 191



2180 mm

Ø13

0

Ø16

0

Figura nr. 3 Osie axă tip C

6 5 4 2 1 3 3 87 9

9 8 7 3 3 1 2 5 6

4

144 377

230

= =

450450

Ø19

3

101

2180 mm



Ø18

5

147

65 191

Ø16

0

Ø16

0

Ø16

0

147

Figura nr. 4 Osie axă tip D

∅13

0

101

65

167

1798

1798



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

6 4 25 1 3 3 7 8 9 9 8 7 3 3 1 2 4 5 6

47,5 179 89 185 130

Ø12

0

Ø14

6

Ø18

5 Ø19

0

Ø16

0

2251 mm

30

Figura nr. 5 Osie axă pentru vagon etajat cu discuri de frână.

6 5 4 2 11

3 3 2 4 5 6Ø18

2

Ø16

5

Ø19

4

Ø16

5

Ø13

0

265

76±1 7

176

1836 mm

2294 mm

Figura nr. 6 Osie axă pentru vagon de transpunere cu sau fără conicitate pe corpul osiei

Notă. Există și osii de transpunere acceptate în variantă cilindrică la partea de mijloc

(corpul osiei) având diametrul φ165 mm.

.

6 5 4 2 1 3 3 1 2 45 6

12

Ø10

2

Ø85

Ø10

4 Ø11

5

Ø11

0

150

10

43 1431180 mm

1354 mm

Figura nr. 7 Osie axă pe cuzineți pentru cale îngustă



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

6 5 4 2 1 3

115

Ø90 Ø12

0 Ø13

0

76

10

150

Ø12

0

3 1 24 5 6

1050 mm

1352 mm

1180 mm

Figura nr. 8. Osie axă pe rulmenți pentru cale îngustă

2.2. Defecte tipice la elementele componente ale osiilor montate. Descriere 2.2.1 Defecte tipice la osia axă • Fisurile transversale de oboseală se întâlnesc în exploatarea osiilor ca urmare a

solicitărilor dinamice oscilante alternant simetrice. Aceste fisuri și în special fisurile de suprafață de formă semieliptică, în timp, se propagă, conducând la ruperea osiei. Ca orientare fisurile de oboseală apar în planuri perpendiculare pe axa longitudinală a osiei. Locurile probabile de apariție a fisurilor transversale de oboseală în osiile axă de la vagoane sunt numerotate astfel: - fisuri transversale de oboseală pe suprafețele fusurilor notate în figurile 1÷8

cu nr. 6 (apar mai ales în dreptul muchiilor inelelor interioare de rulment, fretate) respectiv cu nr. 5 în zonele de tranziție (de racordare) dintre fus și partea de obturare;

- fisuri transversale de oboseală pe suprafețele părții de obturare a osiei, notate în figurile 1÷8 cu nr. 4;

- fisuri transversale de oboseală pe suprafața zonei de calare a roților, în general la marginile acesteia notate în figurile 1÷8 cu nr. 1 respectiv nr.2 (aceste fisuri apar în general dacă muchiile sunt ascuțite și dacă lungimea butucului roții nu depășește lungimea zonei de calare a roții);

- fisuri transversale de oboseală pe corpul osiei în apropierea zonei de calare notate în figurile 1÷8 cu nr. 3 și respectiv în figurile 4÷5 cu nr. 9, situate pe corpul osiei între zonele de calare a discurilor de frână (aceste fisuri sunt cauzate de vătămări ale suprafeței, provocate de acțiuni mecanice cum ar fi: poansonarea necorespunzătoare, coroziunea chimică, defecte de material, încălziri locale și arcul electric);

- fisuri transversale de oboseală pe suprafața de calare a discurilor de frână, notate în figurile 4÷5 cu nr. 7 respectiv 8 la osiile echipate cu discuri de frână.

De obicei adâncimea unei fisuri reprezintă 1/5÷1/3 din lungimea ei. Înainte de ruperea bruscă fisura transversală de oboseală poate ajunge 40% ÷70% din raza secțiunii transversale inițiale dacă materialul corespunde din punctul de vedere al calității. Începând de la o anumită adâncime de fisurare (cca 5 mm) viteza de evoluție este mai rapidă decât în faza inițială.

Fisurile transversale de oboseală sunt deosebit de periculoase, indiferent de dimensiunile lor și de locul în care sunt amplasate, de aceea osiile la care se depistează existența unor astfel de fisuri se retrag din exploatare.

2.2.2 Defecte tipice la roțile monobloc Zonele probabile de apariție a defectelor sunt prezentate în figura 10.



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

Figura nr. 10 Zonele probabile de apariție a fisurilor radiale de tip 10 și circumferențiale de tip 11

• Fisurile radiale de oboseală de tip 10 apar la marginea exterioară a suprafeței de

rulare a roților. Apariția acestora se datorează acțiunii conjugate a proceselor termice ce au loc la frânarea cu saboți (temperatura poate atinge cca. 8000 C) și a solicitării date de contactul roții cu șina. Ca măsură de prevenire a apritiei fisurilor termice este necesară măsurarea periodică a nivelului tensiunilor interne din roțile monobloc (fisuri termice care necesită verificarea prin măsurarea nivelului tensiunilor interne atinse în roată). Fisurile termice apar și pe suprafața de rulare a roții și mai rar în buza roții. Roțile la care s-au depistat fisuri radiale de oboseală pe suprafața de rulare sunt supuse strunjirii de reprofilare iar în situația în care defectele nu au fost eliminate prin strunjire până la ultima cotă de reprofilare a roților, acestea se retrag din exploatare.

• Fisuri circumferențiale de oboseală de tip 11 apar în discul roții și sunt amorsate de la defectele inițiale nedepistate la fabricație precum: suprapuneri de material la laminare, sufluri și zone decarburate. Roțile monobloc la care s-au depistat fisuri circumferențiale în zona racordării disc-obadă se retrag din exploatare.

• Fisuri circumferențiale de oboseală de tip 11 apar în obadă, sunt paralele având orientarea cu suprafața de rulare și sunt amorsate din incluziunile existente în roțile vagoanelor care circulă cu viteze mari. La depistarea unor astfel de fisuri roțile monobloc se retrag din exploatare.

• Defecte interne de material se depistează în exploatare dacă roțile nu au fost examinate CUS la fabricație accidental.

2.2.3 Defecte tipice la bandaje De regulă defectele la bandaje apar pe suprafața de rulare respectiv fisuri radiale având

cauze termice datorate frânării cu saboți, defectul este de tip 12 și fisuri ce pot porni de la zona de inscripționare a bandajului, spre exteriorul sau spre interiorul bandajului, defectele fiind de tip 13 respectiv 14. Zonele probabile de apariție a defectelor la bandaje sunt arătate în figura 11.



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

B6 T

1063

14

13

Figura nr. 11. Zonele probabile de apariție a fisurilor la roțile cu bandaje

3. METODA DE EXAMINARE ȘI CALIFICAREA OPERATORILOR Pentru controlul ultrasonic al osiilor montate de la vagoane se utilizează metoda de

examinare ultrasonoră cu impulsuri reflectate.

3.1 Amenajarea punctului de control În cazul în care osiile montate sunt dezlegate de la vagon, respectiv la efectuarea

reparațiilor planificate de tip RTI 2; RR; prelungirea termenului de revizie periodică, deraieri de osii, RP; RG și RK, precum și cu ocazia înlocuirii unor osii, controlul ultrasonic al osiilor montate se execută într-un spațiu sau într-o încăpere special amenajate adiacente spațiului (fluxului) de reparație a osiei montate sau a elementului component respectiv. Se recomandă ca în încăperea destinată efectuării CUS, lumina să nu incomodeze vederea operatorului și de asemenea să nu cadă pe ecranul cu tub catodic sau afișajul cu cristale lichide al defectoscopului. Încăperea destinată efectuării CUS trebuie să fie prevăzută cu linii de acces și cu o macara pentru manevrarea osiilor montate sau a elementelor componente. Pentru efectuarea CUS trebuie să existe un dispozitiv special care să permită rotirea osiei în jurul axei proprii, rotire care trebuie să se facă mecanizat în ambele sensuri cu 0,8 ÷ 1,2 rotații/min., ridicarea osiei de pe șină, o rotație în plan vertical de 1800 și o rotație completă în jurul axei osiei cu o viteză de 0,8 ÷ 1,2 rotații/min. Comenzile acestui dispozitiv trebuie să fie simple și la îndemâna operatorului, iar spațiul prevăzut cu cel puțin o priză de 230V c.a. ±5% cu împământare. Spațiul de lucru descris mai sus trebuie dotat cu o masă de scris și un dulap pentru păstrarea aparaturii și a documentelor în condiții de siguranță. În cazul în care CUS se efectuează cu osia montată nedemontată de la vagon respectiv la reviziile planificate tip RTI 1, verificarea fusurilor încălzite anormal și RTI 3 (în centre CIRRTV sau în atelierele de reparații din uzinele reparatoare) vagonul trebuie adus pe linie prevăzută cu canal de vizitare, asigurându-se accesul la capetele osiilor. Indiferent de modul în care se efectuează controlul ultrasonic trebuie să se asigure o temperatură a osiilor supuse CUS între +50C ÷ + 400C.

Temperatura osiilor supuse CUS se recomandă să nu fie mai mică de +50C pentru a nu scădea considerabil sensibilitatea de lucru a palpatoarelor înclinate, prin creșterea atenuării undelor ultrasonore în penele de plexiglas ale acestor palpatoare, condiții impuse de producătorul aparaturii. Pentru temperaturi mai mari de +400C există riscul de a deteriora palpatoarele și afișajele cu cristale lichide ale aparaturii.

3.2 Calificarea operatorilor Controlul ultrasonic trebuie să se execute numai de către operatori instruiți și certificați

și care posedă autorizație de lucru eliberată în conformitate cu prevederile din [1]. Operatorii pentru controlul ultrasonic, din România, trebuie să fie instruiți și autorizați de către Autoritatea Feroviară Română – AFER [7].

12



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

Condițiile pentru selectarea personalului care efectuează CUS, tematica cursurilor, examinarea, acordarea, suspendarea, recertificarea se stabilesc prin proceduri specifice.

Pe durata efectuării CUS operatorul nu trebuie întrerupt din activitatea sa. Aducerea, manevrarea osiilor montate la punctul de CUS, (curățirea suprafețelor pe care se face examinarea, demontări și montări de piese) efectuarea trebuie să se facă de către alte persoane decât operatorii CUS. Operațiile de reparare, demontări, piese, examinarea și manevrarea osiilor la punctul de efectuare CUS trebuie să se facă de alte persoane.

Se recomandă ca fiecare unitate în care se efectuează CUS să desemneze câte un responsabil cu supravegherea și controlul prin sondaj al pieselor controlate ultrasonic. Responsabilul trebuie să fie recrutat dintre salariații cu pregătire și cu experineță în CUS. Responsabilul cu supravegherea și controlul activității CUS va solicita operatorilor să examineze în prezența lui cel puțin o osie deja controlată în vederea verificării justeței deciziei înregistrate și luării de măsuri în caz de necesitate. La terminarea controlului, responsabilul CUS va nota constatările și eventualele măsuri în ultima coloană din „Registrul de Evidență a CUS”, va semna și va menționa data efctuării controlului inopinat.

Se recomandă ca responsabilul CUS să fie consultat ori de câte ori operatorii au dubii sau neclarități în activitatea de CUS.

4. ECHIPAMENTUL UTILIZAT PENTRU CONTROLUL ULTRASONIC AL

OSILOR MONTATE DE LA VAGOANE. CERINȚE 4.1. Defectoscopul ultrasonic Defectoscopul ultrasonic utilizat la efectuarea controlului ultrasonic nedistructiv trebuie

să fie de tipul „cu impulsuri ultrasonice reflectate”, în prezentarea A (A – scan cu timpul de propagare în abscisă și cu amplitudinea ecoului în ordonata unui sistem de axe rectangulare).

Defectoscopul utilizat poate fi de tipul: - defectoscop analogic cu tub video- captor de tipul USIP- 10W; DI-4(TP); DI-6

(TP) fără microprocesor încorporat cu condiția ca ecranul să fie prevăzut cu o rețea rectangulară de linii orizontale și verticale gradată pe direcția orizontalei;

- defectoscop digital cu microprocesor încorporat și care trebuie să prezinte de asemenea o rețea rectangulară de axe cum ar fi de exemplu defectoscop tip USN- 50/52; USN- 52R;

- defectoscop digital prevăzut cu butoane rotative pentru reglarea directă a amplificării și pentru setarea și modificarea funcțiilor curente cum ar fi de exemplu USM -25; USM- 25S; USM- 60 și care trebuie să fie și el prevăzut cu o rețea rectangulară de axe;

- defectoscop digital cu ecran color prevăzut cu butoane rotative pentru reglarea directă a amplificării și pentru setarea și modificarea funcțiilor curente cum ar fi de exemplu USN – 58 R, USM-35S, USM 35XS și care trebuie să fie prevăzut cu o rețea rectangulară de axe. Baza de timp trebuie să fie liniară până la cel puțin 4/5 din linia orizontală cu

abateri de ±2%. Defectoscopul trebuie să aibă temperatura de operare între +5÷500C. În situații cu totul speciale atunci când se dispune de aparatură de control nedistructiv ce poate lucra la temperaturi negative, controlul se poate executa între –150C ÷ +55oC.

Domeniul de frecvență al defectoscopului trebuie să fie cuprins în limitele 0,8÷5 MHz. Viteza ultrasonică 1000÷15000 m/s. Clasa de protecție a defectoscopului trebuie să fie IP 54.

Domeniul de calibrare max 0÷9999 mm în oțel în domeniul de frecvență 0,5÷4 MHz pentru unde L, respectându-se intrucțiunile de lucru ale defectoscoapelor cu care se efectuează controlul ultrasonic.

4.2. Palpatoare Există o gamă largă de palpatoare de serie sau speciale de construcție normală sau

miniatură de regulă din titanat de bariu. Se pot utiliza următoarele tipuri de palpatoare:



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

a). palpatoare normale:

- palpator normal, protejat, cu transductor piezoelectric în construcție monolit executat din titanat de bariu care funcționează în regim emisie-recepție având diametrul în limitele 20 ÷ 24mm și frecvența 2MHz;

- palpator normal, protejat, cu transductor piezoelectric în construcție monolit executat din titanat de bariu care funcționează în regim emisie-recepție având diametrul în limitele 20 ÷ 24mm și frecvența 4MHz;

Foliile de protecție avariate sau uzate ale palpatoarelor normale trebuie să fie înlocuite imediat. Folia nouă trebuie unsă cu ulei mineral pe fața dinspre transductor. Nu se admit bule de aer între folie și transductor.

b). palpatoare înclinate în construcție monolit tip emisie-recepție cu unghiul de refracție în oțel de 35°±1° (37°±1°); 45°±1°; 55°±1° (transformat din palpator de 60°); 60°±2º și 70°±2º și frecvența 2 MHz;

c). palpator pentru unde superficiale cu 90o și frecvența 2 MHz sau 4 MHz; d). palpatoare speciale:

- palpatoare speciale de tip ASW-29o-90o, PS-43o-60o (pentru osii de transpunere) și PS 28 (pentru osii cale îngustă). Toleranța unghiului de refracție în oțel la acest tip de palpator este de ±1°;

- palpator special tip SER-836, cu două transductoare cu frecvența de 4 MHz, unul în regim de emisie și altul în regim de recepție, înclinate astfel încât direcțiile axelor fasciculelor de unde longitudinale să se întâlnească la distanța de aproximativ 20 mm în oțel.

4.3. Cabluri de legătură între defectoscop și palpatoare Cablurile de legătură transmit semnale electrice între defectoscop și palpatoarele

utilizate. Se utilizează cabluri coaxiale tip PKLL-2 având lungimea de 2÷3 m cu elemente de conexiune tip LEMO-1 atât pentru defectoscop cât și pentru palpatoare.

4.4. Dispozitive pentru ghidarea palpatoarelor Dispozitivul nr. 1 destinat așezării și ghidării palpatorului normal pe suprafața de rulare

a roții monobloc pentru depistarea fisurilor circumferențiale de oboseală din racordarea disc-obadă a roții monobloc. Dispozitivul este prezentat schematic în figura nr. 12.

4.5. Corpuri de calibrare Corpul de calibrare nr.1 este de formă cilindrică și este confecționat din același material

ca materialul osiei având diametrul de cel puțin 50 mm și lungimea de 100±0.05mm, respectiv 50 ± 0.05 mm pentru CUS cu unde L ca în fig. 13.

a) b)

Figura nr. 12 Dispozitivul nr. 1 destinat aşezării şi ghidării palpatorului normal pe suparfaţa de rulare a roţii monobloc



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

100±

0,05

Ømin. 50 Ømin.50

50±0

.05

Figura nr.13 Corp de calibrare pentru examinarea cu unde L

Corpul de calibrare nr. 2 pentru CUS cu unde T are forma semicilindrică cu raza R=50 ± 0,05 mm și grosimea de 25 mm este prezentat în figura nr. 14;

25

R50±0,05

Figura 14 Corp de calibrare pentru examinarea cu unde T 4.6 Blocuri de referință Blocul de referință (capăt de osie) nr. 1 pentru reglarea sensibilității sistemului de

control în situația efectuării controlului din capăt al osiilor tip AI, AII, AIII, BC și D utilizând palpatorul ASW-29o-90o este prezentat în figura nr.15.

80

h 50

5 (h=1)

6 (h=1) 4 (h=5)

25

20

~ 13015

2 (h=1)

Figura nr.15. Bloc de referință nr. 1 (capăt de osie tip AI) pentru reglarea

sensibilității sistemului de control ultrasonic la controlul din capăt al osiilor utilizând palpatorul ASW-29o-90o



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

Blocul de referință (capăt de osie) nr. 2 pentru reglarea sensibilității sistemului de

control la controlul din capăt al osiilor de transpunere utilizând palpatorul special PS-43. Blocul de referință este prezentat în figura nr.16.

80

h 50

5 (h=1)

6 (h=1) 4 (h=1)

25

20

~ 13015

2 (h=1)

Figura nr.16 Bloc de referință pentru reglarea sensibilității sistemului de control la controlul din capăt al osiilor de transpunere utilizând palpatorul special PS-43

4.7 Aparatură pentru măsurarea prin metoda ultrasonoră a tensiunilor interne din

roțile monobloc (ce echipează osiile montate ale vagoanelor de marfă frânate prin aplicarea saboților pe suprafața de rulare a roților)

Aparatura utilizată trebuie să corespundă următoarelor cerințe constructive și tehnico- funcționale:

- metoda de control să fie bazată pe efectul acusto-elastic prezentat în [4] ; - să aibă sistem ultrasonic integrat de măsurare sau evaluare a tensiunilor

interne remanente ale osiilor monobloc de la vagoanele de marfă; - domeniul de măsurare a tensiunilor interne de întindere și compresiune (de la

350 ÷550 MPa și o precizie de ± 10% pe întreg domeniul de măsurare); Aparatura trebuie să aibă în componență:

- ansamblu emitor-receptor-amplificator de ultrasunte; - minicalculator portabil pentru măsurarea și afișarea rezultatelor; - soft specializat pentru efectuarea măsurătorilor cu afișarea pe display a

reglajelor de măsură și a modurilor de lucru; - memorarea (posibilitatea depistării) ultimului control efectuat la roțile

vagonului; - sursă de energie electrică proprie (acumulatoare) și alimentare externă la

tensiunea de 230V/50 Hz; - traductor ultrasonic; - cabluri de legătură; - memorie de calibrare pentru cel puțin 32 tipuri de roți monobloc; - capacitate de memorare a rezultatelor pentru cel puțin 400 de roți; - interfață pentru transferul informațiilor către un calculator PC.

4.8 Verificarea echipamentului de control cu ultrasunete Toate echipamentele de control ultrasonic indiferent de tip digital sau analogic, înainte

de prima utilizare și periodic trebuie să fie verificate de către Autoritatea Feroviară Română - AFER și să fie însoțite de buletin de verificare. Pentru verificarea echipamentului de control cu ultrasunete se recomandă utilizarea prevederilor din [6].

Aparatura pentru controlul ultrasonic trebuie să fie atestată de către Autoritatea Feroviară Română – AFER, conform prevederilor din [7].

4 (h=5)



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

Notă: 1. Toate palpatoarele înclinate trebuie să fie verificate inițial la AFER, precum și

atunci când se constată uzuri ce modifică poziția indexului și valoarea unghiului de refracție în oțel precum și periodic pentru aducerea în parametrii de mai jos:

+3º la palpatoarele înclinate cu valoarea unghiului nominal de 35º; -2°÷+1º la palpatoarele înclinate cu valoarea unghiului nominal de 37º; ±1º la palpatoarele înclinate cu valoarea unghiului nominal de 45º; ±2º la palpatoarele înclinate cu valoarea unghiului nominal de 60º respectiv 70º.

2. Palpatoarele înclinate cu uzură avansată a penelor de plexiglas pot fi recondiționate și apoi verificate de către Autoritatea Feroviară Română - AFER.

3. Este interzisă efectuarea oricăror intervenții la echipamentele ultrasonore de către persoane neautorizate în depanarea acestor echipamente.

4.9 Controlul vizual al osiilor montate Controlul vizual se execută de către personal tehnic specializat fără curățirea suprafeței

osiei în scopul observării unor eventuale fisuri transversale de oboseală pe osie, pe roți sau pe bandaje, fisuri care pot fi puse în evidență prin depunerea de ulei amestecat cu praf sau pilitură de fier pe direcțiile acestora. De asemenea pot fi observate urmele de arc electric pe corpul osiei, vătămări ale suprafeței corpului osiei provocate prin acțiuni mecanice (ex. marcarea inscripțiilor prin poansonare pe colier, etc.).

Dacă în urma controlului vizual au fost constatate defectele enumerate mai sus osia va fi curățată și apoi supusă controlului CUS. Eventualele defecte de suprafață semnalate CUS vor fi puse în evidență cu lichide penetrante, iar osiile cu defecte se retrag din circulație.

4.10 Pregătirea osiei montate pentru controlul ultrasonic Suprafețele exterioare ale corpului osiei și suprafețele de rulare ale roților pe care

urmează a fi aplicate și manevrate palpatoarele, se curăță de murdărie, rugină sau de vopsea neaderentă până la metal. Suprafețele astfel pregătite se ung cu ulei mineral de jur împrejur. Uleiul mineral utilizat ca element de contact trebuie să fie lipsit de impurități în suspensie și suficient de vâscos se aplică cu ajutorul unei pensule curate, pensulă utilizată numai în acest scop.

CUS cu unde transversale în incidență înclinată, se efectuează cu defectoscopul la care se atașează palpatoarele conice speciale în găurile de centrare situate în capătul osiei. Găurile de centrare ale osiei trebuie să fie netede și să nu prezinte neregularități care ar putea împiedica realizarea unui cuplaj acustic corespunzător. Existența eventualelor proeminențe sau neregularități trebuie îndepărtate cu scule adecvate respectiv cu o freză având unghiul la vârf de 90o, pentru osiile tip AI, AII, AIII, B, C, D și osiile pe rulmenți cale îngustă respectiv cu o freză având unghiul la vârf de 60o pentru osiile de transpunere cale largă cu sau fără conicitate pe corpul osiei. După remedierea găurilor de centrare se curăță cu o cârpă curată și apoi se ung cu ulei sau cu vaselină de același tip cu cel din cutia de unsoare curată și fără impurități. La controlul efectuat cu unde superficiale la osia montată în stare dezlegată de la vagon cu inelele de rulment și freta scoase de pe fus, suprafețele fusurilor se ung la început numai pe marginea exterioară, pe o bandă circulară de 35÷40 mm lățime, măsurată de la marginea șanțului circular al fusului, înspre roată. După ce se execută CUS cu unde superficiale se unge și restul suprafeței fusurilor. Controlul pe corpul osiei montate se efectuează, cu osia în stare dezlegată de la vagon, se curăță până la metal, pe o lungime de 300 mm de la butucul roții spre interior respectiv de la discul de frână spre interior la osiile echipate cu discuri de frână. Suprafețele menționate se ung de jur-împrejur cu ulei mineral.

Pentru măsurarea tensiunilor interne în roțile monobloc se va curăța suprafața roții monobloc cu hârtie abrazivă (șmirghel) pe partea exterioară a roților monobloc în zona în care se va cupla palpatorul, verificându-se totodată și starea de curățenie a palpatorului și a magneților



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

laterali (care se vor curăța cu o cârpă moale îmbibată în alcool pentru curățarea rășinei sau îmbibată în apă pentru curățarea mierii). După această operație se vor pune 1-2 picături de rășină sau miere pe fața palpatorului se va aplica printr-o apăsare ușoară (pentru a se evita spargerea ceramicii de protecție a palpatorului) pe obadă în locul de măsurare. Zona de măsurare este determinată de axa fascicolului ultrasonor limitată la partea inferioară de cercul (rizul) de uzură al roții monobloc iar la partea superioară de axa fascicolului ultrasonor care bate în partea de jos a șanfrenului de 5 mm de la marginea exterioară a obezii.

5. REGLAREA ECHIPAMENTULUI PENTRU CONTROLUL ULTRASONIC 5.1 Reglarea circuitelor speciale ale defectoscopului ultrasonic Circuitele speciale cum sunt: circuitul de tăiere, circuitul de compensare a efectului

distanței, lupa de adâncime - trebuie să fie deconectate în mod obligatoriu. Dacă defectoscopul este prevăzut cu un comutator al frecvenței de repetiție, acesta se reglează pe poziția pentru care nu se mai recepționează ecouri „fantomă” (ecouri provenite din ciclul de emisie anterior și neatenuate în material).

La defectoscoapele prevăzute cu monitor încorporat, conectarea monitorului și utilizarea elementelor de reglare a acestuia, sunt facultative. În situația în care defectoscopul este prevăzut cu o tastă pentru acționarea filtrului componentelor de înaltă frecvență cu mai multe poziții, aceasta se preselectează pe o poziție medie în scopul obținerii unei rezoluții bune, cu o luminozitate acceptabilă a oscilogramei.

5.2 Reglarea frecvenței de lucru La defectoscoapele prevăzute cu selector al frecvenței de lucru reglarea se efectuează

după cum urmează: - pentru controlul cu palpatoare înclinate și palpatoare conice (speciale) al osiilor și

roților monobloc se utilizează frecvența de 2MHz; - pentru CUS al fusurilor osiilor cu unde superficiale se utilizează frecvența

corespunzătoare palpatorului cu care se efectuează examinarea de 2 sau 4 MHz; - pentru calibrarea bazei de timp în vederea efectuării CUS cu palpator normal al

roților monobloc se utilizează frecvența de 4 MHz, iar controlul se efectuează cu palpator de 2 MHz.

La defectoscoapele care nu sunt prevăzute cu selector al frecvenței de lucru, reglarea se efectuează automat, în funcție de frecvența proprie a palpatorului conectat la defectoscop.

5.3 Alegerea domeniului de examinare și calibrarea bazei de timp a) Domeniul de 500 mm.

La controlul cu unde transversale în incidență înclinată se utilizează palpatoare înclinate de 35º, 45º, 55o, 60º și 70º și frecvența 2 MHz, pe domeniul de examinare de 500mm și viteza undelor de 3255m/s. Calibrarea bazei de timp se efectuează cu palpatorul înclinat 45º și frecvența 2 MHz pe corpul de calibrare nr.2 semicilindric din figura nr. 14 urmărindu-se obținerea oscilogramei din fig. 17. Calibrarea bazei de timp se poate efectua cu oricare dintre palpatoarele înclinate utilizate la CUS cu excepția palpatoarelor înclinate de 35o (37o) acestea din urmă recepționând doar un singur ecou de la corpul de calibrare. La executarea CUS al osiilor dotate cu discuri de frână cu palpatorul înclinat de 45o la examinarea suprafețele de calare ale roților de rulare, după efectuarea calibrării bazei de timp, palpatorul înclinat se menține pe corpul de calibrare în poziția inițială și se deplasează (translatează) imaginea spre stânga cu 100 mm (al doilea ecou repetat de la corpul de calibrare situat inițial la gradația 3 – se aduce în dreptul gradației 1). În urma acestei deplasări punctul de pe baza de timp situat în dreptul gradației 0 corespunde unui parcurs ultrasonor de 100 mm în corpul osiei, cu viteza undelor transversale în oțel, iar punctul din dreptul gradației 10 corespunde unui parcurs de 600mm (s-au exclus 100 mm din parcurs, la stânga, cu scopul de a face vizibilă și porțiunea din parcurs care corespunde zonei de calare a roții de rulare).



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

Figura nr. 17. Calibrarea bazei de timp pe domeniul de 500 mm cu unde transversale în incidență înclinată

b) Domeniul de 250 mm.

La controlul cu unde transversale în incidență înclinată se utilizează palpatoare înclinate de 45o, 60o și 70º și frecvența de 2 MHz, domeniul de examinare de 250 mm, frecvența de 2 MHz și viteza undelor de 3255 m/s.

Figura nr. 18 Calibrarea bazei de timp pe domeniul de 250 mm

cu unde transversale în incidență înclinată

Palpatorul de 45o este utilizat pentru depistarea fisurilor de tip 14 care apar din zona inscripționată a bandajelor și se propagă spre interior, iar palpatorul de 70o se utilizează pentru depistarea fisurilor de tip 13 care apar din zona inscripționată a bandajelor și se propagă spre exterior precum și pentru depistarea fisurilor radiale din obada roții monobloc. Calibrarea bazei de timp se efectuează cu palpatorul înclinat 45º și frecvența 2 MHz și corpul de calibrare nr. 2 semicilindric din figura nr. 14 urmărind obținerea oscilogramei din figura nr. 18.

c) Domeniul de 250 mm cu palpatorul conic ASW-29o-90o. La controlul cu unde transversale în incidență înclinată cu palpator conic ASW-

29o-90o se alege domeniul de 250 mm și frecvența de 2MHz. Calibrarea bazei de timp se efectuează cu ajutorul unui palpator înclinat 45o și frecvența 2 MHz și a corpului de calibrare nr. 2, semicilindric prezentat în figura nr. 14. Această operație se efectuează ca la pct. 5.3 litera b). În continuare se deconectează palpatorul de 45o și frecvența 2 MHz de la defectoscop fără a interveni la reglaje și se conectează la defectoscop palpatorul special cu vârf conic ASW-29o-90o, acesta se cuplează în gaura de centrare din capătul osiei tip AI (bloc de referință nr.1 din figura nr. 15). Rotind butonul de deplasare a imaginii la aparatura analogică sau apăsând tasta de

corpul

corpul



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

translație se efectuează o translație de ecran de 50 mm. În felul acesta se aduce începutul ecoului de la tăietura 5 ce apare în jurul gradației 8 în dreptul gradației 5,8 a ecranului ca în figura nr.19.

S-a efectuat această translație de ecran în scopul măririi domeniului de lucru de la 250mm la 350 mm, primii 50 mm fiind excluși din ecran, în ecran păstrându-se zona de lucru care prezintă interes din punct de vedere al controlului. Această operație este necesară pentru că există și aparatură analogică (DI) care nu are domeniul de lucru de 300 mm.

Se recomandă ca la blocul de referință nr. 1 din figura nr. 15 tăieturile să fie practicate dispersat pe circumferință și marcate cu vopsea roșie pe capătul situat spre corpul osiei, iar inelele de rulment (eventual și inel distanțor) să fie montate conform serajului stabilit în reglementări pentru ca operatorul să poată regla aparatura în condițiile de control. Diagrama din figura nr. 19 a fost efectuată pe un corp de referină fără inele de rulment montate.

Figura nr.19. Calibrarea bazei de timp și reglarea sensibilității sistemului de

control ultrasonic la controlul efectuat din capătul osiei cu palpatorul special ASW-29o-90o

d) Domeniul de 250 mm cu palpator conic PS 43-600. La controlul cu unde transversale în incidență înclinată cu palpator conic PS 43-

600 unghiul la vârf este de 60o se alege domeniul de 250 mm și frecvența de 2MHz. Calibrarea bazei de timp se efectuează cu ajutorul unui palpator înclinat 45o și frecvența de 2 MHz și a corpului de calibrare nr.2 semicilindric prezentat în figura 14. Această operație se efectuează conform punctului 5.3 litera b. În continuare se deconectează palpatorul de 45o și frecvența de 2 MHz de la defectoscop fără a se interveni la reglaje și se conectează la defectoscop palpatorul special cu vârf conic PS 43-600, acesta cuplându-se în gaura de centrare după ce s-a pus vaselină de același tip ca cel din cutia de unsoare din capătul osiei de transpunere (bloc de referință nr. 2 din figura nr.15) în situația că aceasta are inelele de rulment montate pe suprafața fusului. Rotind butonul de deplasare a imaginii (translație) se aduce începutul ecoului de la tăietura 5 care apare în dreptul gradației 8 în dreptul gradației 6,8, configurația oscilogramei este prezentată în figura 20. În urma acestei deplasări, punctul de pe baza de timp situat în dreptul gradației 0 corespunde

Ecou faţă de care se execută reglajul de sensibilitate



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

unui parcurs de 25,4 mm în fus, la viteza undelor transversale în oțel, iar punctul din dreptul gradației 10 corespunde unui parcurs de 276,5 mm (s-au exclus 26,5 mm din parcurs, la stânga, cu scopul de a face vizibilă și porțiunea din parcurs care corespunde părții de obturare).

Figura nr. 20. Calibrarea bazei de timp și a sensibilității de lucru pentru palpatorul PS-43

e) Domeniul de 250 mm cu palpator conic PS-28.

La controlul cu unde transversale în incidență înclinată cu palpator conic PS-28 cu unghiul la vârf de 60o se alege domeniul de 250 mm și frecvența de 2 MHz. Calibrarea bazei de timp se efectuează cu ajutorul unui palpator înclinat 45o și frecvența de 2 MHz și a corpului de calibrare nr. 2 semicilindric prezentat în figura 14. Această operație se efectuează conform punctului 5.3 litera b. În continuare se deconectează palpatorul de 45o și frecvența de 2 MHz de la defectoscop fără a se interveni la reglaje și se conectează la defectoscop palpatorul special cu vârf conic PS-28, acesta cuplându-se în gaura de centrare din capătul osiei de cale îngustă. Rotind butonul de deplasare a imaginii se caută să se obțină oscilograma prezentată în figura 21.

Ecou de la fisura 4

Ecouri de la inele

Ecou de la fisura 5



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

Figura nr. 21. Calibrarea bazei de timp pentru controlul ultrasonic din capătul osiei cu

palpatorul PS-28 al osiei de cale îngustă

f) Domeniul de 100 mm cu palpator SER-836. La controlul cu unde longitudinale în incidență înclinată cu palpator SER-836, se

alege domeniul de 100 mm. Se utilizează blocul de referință nr. 1 din figura nr.14. Palpatorul SER-836 se cuplează pe racordarea părții de obturare a capătului de osie și se cuplează cu fața frontală spre partea de calare, acționând alternativ butonul de etalonare și butonul de deplasare a imaginii, se aduce ecoul de la tăietura 3 din dreptul gradației 5 în dreptul gradației 2, oscilograma corespunzătoare este prezentată în figura 22.

Ecou de la fisura 5 Ecou de la fisura 4

Ecouri de la inelul de rulment

Ecou perturbator din palpator

Ecou de la fisura 2

Palpator PS-28

Corp de referinţă cap osie cale îngustă

palpator SER-386

tăietura

unde longitudinale

3



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

Figura nr. 22. Calibrarea bazei de timp și reglarea sensibilității

pentru lucrul cu palpatorul SER-836

g) Domeniul de 250 mm cu unde superficiale și viteza undelor de 2700 m/s. La controlul cu unde superficiale se alege domeniul de 250 mm, fără a fi necesară

o calibrare propriu-zisă a bazei de timp. Butonul de calibrare se aduce în poziția pentru unde transversale, apoi cu ajutorul butonului respectiv tastei pentru deplasarea imaginii, ecoul de la capătul anterior al palpatorului pentru unde superficiale (identificat prin pipăirea cu degetul a acestui capăt) se deplasează în dreptul gradației 0 a ecranului, practic imediat în stânga acestei gradații.

h) Domeniul de 250 mm cu unde longitudinale în incidență normală cu palpator normal și viteza undelor de 5920 m/s.

La controlul cu unde longitudinale în incidență normală cu palpator normal (controlul pentru depistarea fisurilor circumferențiale la roțile monobloc) se alege domeniul de 250 mm, calibrarea bazei de timp se efectuează cu ajutorul corpului de calibrare nr. 1 cilindric de ∅ 50 X 50 mm ca în figura 13b pe care se așează palpatorul normal cu frecvența de 4MHz. În urma calibrării se obține oscilograma prezentată în figura nr. 23.

impulsul de emisie este adus pe gradaţia 0

ecoul de la tăietura 3 este mutat pe gradaţia 1

ecoul de la tăietura 3 este reglat pe gradaţia 2,5



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

Figura nr. 23. Calibrarea bazei de timp pentru palpator normal cu frecvența de 4MHz pe domeniul de 250mm

5.4 Reglarea sensibilității de lucru Nivelul de sensibilitate al sistemului de control alcătuit din defectoscop, cablu de

conexiune, palpator, lichid de cuplare și piesă (osie, roată monobloc, bandaj), în vederea efectuării controlului ultrasonic, se reglează în funcție de nivelul zgomotului recepționat respectiv:

- zgomotul de material; - zgomotul de la inelul interior al rulmentului; - zgomotul de la suprafața de calare a roților de rulare; - înălțimea vârfului ecoului cel mai mic provenit de la fisura cea mai îndepărtată

(fisura 4) de pe blocul de referință nr.1 respectiv 2 (capăt de osie cu tăieturi). Puterea de emisie și amplificarea se reglează pentru fiecare palpator în parte și pentru

fiecare osie controlată. Reglajul sensibilității de lucru se reface ori de câte ori se schimbă palpatorul cu care se

face examinarea sau când se trece la o altă zonă de examinat.

5.4.1 Sensibilitatea de lucru la examinarea cu unde transversale în incidență înclinată.

La examinarea osiilor, roților monobloc și a bandajelor, sensibilitatea la recepție se reglează astfel încât nivelul zgomotului de material să nu depășească 1÷3mm, iar nivelul zgomotului de la suprafața de calare să nu depășească 8-10 mm. Puterea de emisie se reglează într-o poziție medie la aparatura analogică. La aparatura digitală care lucrează cu energie mare, asigurarea obținerii nivelului zgomotului de material respectiv al zgomotului de la suprafața de calare în limitele mai sus menționate se efectuează cu ajutorul butoanelor (tastelor) de reglare a amplificării la recepție. Adaptarea la condițiile concrete de control pe piesa ce este supusă controlului se efectuează tot cu ajutorul butoanelor de reglare a amplificării la recepție.

5.4.2.Sensibilitatea de lucru la examinarea cu unde superficiale. La examinarea cu unde superficiale sensibilitatea se reglează astfel încât zgomotul de

material să nu depășească 1 ÷ 3mm. Puterea de emisie și amplificarea se reglează la fel ca la punctul 5.4.

5.4.3.Sensibilitatea de lucru la examinarea cu unde longitudinale în incidență normală cu palpator normal a roților monobloc montate pe osie

La examinarea cu unde longitudinale sensibilitatea de lucru se reglează în așa fel încât nivelul zgomotului de material să nu depășească 1 ÷ 3mm, iar vârful ecoului maxim de la una

a)



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

din găurile din discul roții dacă acestea există, să nu depășească partea superioară a ecranului. Puterea de emisie și amplificarea se reglează la fel ca la punctul 5.4.

5.4.4.Sensibilitatea de lucru la examinarea cu unde transversale în incidență înclinată cu palpator conic special ASW-290-900

La examinarea cu unde tranversale în incidență înclinată sensibilitatea de lucru se reglează cu ajutorul blocului de referință nr.1 prezentat în figura 15 (capăt de osie tip A1 cu tăieturi). Rotind palpatorul conic în gaura de centrare din capătul osiei și examinând tăieturile 4 și 5 amplificarea se reglează astfel încât vârful ecoului cel mai mic dintre cele două ecouri obținute să ajungă aproximativ la jumătatea înălțimii ecranului. Dacă este necesar, amplificarea poate fi mărită sau micșorată până ce nivelul zgomotului de material care provine din osia supusă CUS ajunge la o înălțime de 1÷3mm. Puterea de emisie și amplificarea se reglează la fel ca la punctul 5.4.

5.4.5 Sensibilitatea de lucru la examinarea cu unde transversale în incidență înclinată cu palpator conic special PS-43-600.

La examinarea cu unde tranversale în incidență înclinată sensibilitatea de lucru se reglează cu ajutorul blocului de referință nr.2 prezentat în figura 16 (capăt de osie de transpunere). Rotind palpatorul conic în gaura de centrare din capătul osiei și examinând tăieturile 4 și 5 amplificarea se reglează astfel încât vârful ecoului cel mai mic dintre cele două ecouri obținute să ajungă aproximativ la jumătatea înălțimii ecranului. Dacă este necesar, amplificarea poate fi mărită sau micșorată până ce nivelul zgomotului de material care provine din osia supusă CUS ajunge la o înălțime de 1÷3mm. Puterea de emisie și amplificarea se reglează la fel ca la punctul 5.4.

5.4.6 Sensibilitatea de lucru la examinarea cu unde transversale în incidență înclinată cu palpator conic special PS-28-60

La examinarea cu unde transversale în incidență înclinată sensibilitatea de lucru se reglează cu ajutorul blocului de referință (capăt de osie cu tăieturi – cale îngustă prezentat în figura nr.21). Rotind palpatorul conic în gaura de centrare din capătul osiei și examinând tăieturile 4 și 5 amplificarea se reglează astfel încât vârful ecoului cel mai mic dintre cele două ecouri obținute să ajungă aproximativ la jumătatea înălțimii ecranului. Dacă este necesar, amplificarea poate fi mărită sau micșorată până ce nivelul zgomotului de material care provine din osia supusă CUS ajunge la o înălțime de 1÷3mm. Puterea de emisie și amplificarea se reglează la fel ca la punctul 5.4.

5.4.7 Sensibilitatea de lucru la examinarea cu palpatorul SER-836 La examinarea cu palpatorul SER-836 sensibilitatea de lucru se reglează cu ajutorul

blocului de referință nr.1 prezentat în figura 14, astfel încât vârful ecoului de la tăietura 3 să ajungă la partea superioară a ecranului. Puterea de emisie și amplificarea se reglează la fel ca la punctul 5.4.

Notă: 1. Prezența pe ecran pe tot timpul efectuării CUS, a zgomotului de material,

respectiv după caz a zgomotului de la suprafața de calare, este de o mare importanță, deoarece oferă permanent siguranța existenței unui bun cuplaj acustic între palpator și osie respectiv roata monobloc.

2. Se recomandă ca puterea de emisiune să rămână reglată, pe cât posibil la minim,în scopul obținerii unei cât mai bune rezoluții.

5.5 Zonele care se controlează cu osia montată în stare legată sau în stare dezlegată de la vagon Defectele ce se urmăresc a fi depistate, tipurile palpatoarelor utilizate, precum și locurile

de așezare și manevrare a palpatoarelor sunt indicate în tabelul 1:



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

Zonele care se controlează la osia montată Tabel nr.1

Zona supusă CUS Tipul

defectului din fig.1÷8

Tipul undelor și al palpatorului

Locul de așezare și zona de manevrare a palpatorului

Osiile fără discuri de frână Etapa 1 de control Suprafața exterioară a corpului osiei în vecinătatea racordării cu zona de calare a roților de rulare pentru depistarea fisurilor transversale de oboseală (cu osia în stare dezlegată/legată de la vagon).

3

T, 45º

Pe corpul osiei în spatele fiecărei roți cu fascicolul ultrasonor orientat spre roată pe o lungime cuprinsă între 170÷300 mm pentru osii ec. normal și 60÷300 mm pentru osii cale îngustă față de marginea interioară a butucului roții.

Etapa 2 de control Două treimi (2/3) din lungimea suprafeței de calare pornind de la muchia dinspre corpul osiei pentru depistarea fisurilor transversale de oboseală (cu osia în stare dezlegată/legată de la vagon).

1

T, 45º

Pe corpul osiei în spatele fiecărei roți cu fascicolul ultrasonor orientat spre roată pe o lungime cuprinsă între 50÷170 mm față de marginea interioară a butucului roții.

Etapa 3 de control (în situația că inelele de rulment sunt demontate de pe fusuri) Restul suprafeței de calare a roților de rulare pentru depistarea fisurilor transversale de oboseală (cu osia în stare dezlegată de la vagon).

2

T, 45o Se manevrează pe fiecare fus al osiei cu fascicolul ultrasonor orientat spre roată pe aproximativ ½ din lungimea fusului (măsurată de la muchia părții de obturare) spre capătul fusului.

T, 600 pentru osii cale îngustă

Etapa 4 de control (inelele de rulment montate pe fusuri) Treimea dinspre exterior a suprafeței de calare a roții de rulare pentru depistarea fisurilor transversale de oboseală (cu osia în stare dezlegată de la vagon).

2

T, 55o

Se manevrează pe corpul osiei în spatele fiecărei roți cu fascicolul ultrasonor orientat spre roată pe o lungime de aproximativ 70 mm măsurată de la butucul roții de rulare spre osie.

L, SER836 Se manevrează pe fața frontală a părții de calare a osiei supuse CUS.

Etapa 5 de control Suprafața exterioară a fusurilor pentru depistarea fisurilor transversale de oboseală (cu osia în stare dezlegată cu inelele interioare de rulment și freta demontate de pe fusuri).

4; 5; 6

S, 90o

sau T, 35o (37o)

Pe suprafața fusului la capătul exterior al acestuia cu fascicolul ultrasonor orientat spre roată. Pe suprafața fusului cu fascicolul ultrasonor orientat spre roată.

Etapa 6 de control Suprafața fusului, suprafața părții de obturare pentru depistarea inelelor de rulment slăbite pe fus, crăpate sau fisurate în racordarea gulerului (WJ) și fisuri transversale de oboseală (cu osia în stare legată sau dezlegată de la vagon).

4; 5; 6

ASW-29o-90o ec.normal PS43-60 cale largă PS-28-60 cale îngustă

Zona de așezare este gaura de centrare din capătul osiei



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice


defectului din fig.1÷8


Locul de așezare și zona de manevrare a palpatorului

Etapa 7 de control Suprafața părților de opturare (pentru osii cale îngustă)

4 T, 450

Suprafața fusului cu fascicolul ultrasonor orientat spre roată pe jumătate din lungimea fusului (măsurată de la muchia părții de opturare spre capătul fusului)

Osii tip D echipate cu discuri de frână Etapa 1 de control Suprafața de calare a discului de frână și pe aproximativ ½ din suprafața de calare a roții de rulare precum și pe zona de racordare dintre partea de calare a discului de frână și corpul osiei (cu osia în stare dezlegată de la vagon) cu reflexie intermediară pe disc.

8; 3; 1; 9 T, 45o;55 o

Pe corpul osiei în spatele fiecărui disc de frână cu fascicolul ultrasonor orientat spre discul de frână pe o lungime de 300mm÷60mm măsurată de la butucul discului de frână spre mijlocul osiei.

Etapa 2 de control Aproximativ ½ din suprafața de calare a roții de rulare (cu osia în stare dezlegată și cu inelele interioare de rulment demontate de pe fusuri).

2,4,5 T, 45o

Pe suprafața fusului cu fascicolul ultrasonor orientat spre suprafața de calare a roții de rulare pe o lungime de 30÷155mm;

Etapa 3 de control Zona situată între roata de rulare și discul de frână (cu osia în stare dezlegată de la vagon).

2,3,7 T, 55o

Suprafața fusului osiei pe o lungimne de 120mm÷50mm cu fascicolul US orientat spre roată înainte și înapoi în timp ce osia este rotită.

Etapa 4 de control (inelele de rulment demontate de pe fusuri). Restul suprafeței de calare a roților de rulare (cu osia în stare dezlegată de la vagon).

-

4,5,6

-

T, 35o (37o)

Aproximativ 1/2 din suprafața fusului al osiei cu fascicolul US orientat spre roată (măsurată de la muchia părții de obturare) spre capătul fusului. Pe suprafața fusului cu fascicolul US orientat spre roată.

4; 5; 6

S, 90o

Pe suprafața fusului la capătul exterior al acestuia cu fascicolul US orientat spre roată.

Etapa 5 de control Suprafața fusurilor și a părții de opturare (cu osia în stare legată sau dezlegată de la vagon)

4; 5; 6 ASW-29o-90o Palpatorul se cuplează în gaura de centrare existentă în capătul osiei.



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

Zonele care se controlează la roata monobloc

Tabelul nr. 2


defectului din fig. 10


Locul de așezare și zona de manevrare

a palpatorului Etapa 1. Suprafața adiacentă buzei roții sau pe partea opusă în situația în care roata monobloc nu se află la limita semnului de uzură pentru măsurarea tensiunilor reziduale (interne) din obada roților monobloc montate sau demontate, nou construite sau aflate în serviciu.

Determinarea valorii tensiunilor interne Palpator Dual

pentru măsurarea tensiunilor interne

Se fixează pe partea exterioară a roții cât mai aproape de calea de rulare.

Etapa 2. Suprafața de rulare a roții monobloc pentru depistarea fisurilor radiale de oboseală din obadă (cu osia montată în stare dezlegată de la vagon și așezată în dispozitivul de rotire).

10

T, 70o Pe suprafața de rulare a roții monobloc.

Etapa 3. Suprafața de rulare pe întreaga circumferință a roții pentru depistarea fisurilor circumferențiale din racordarea disc-obadă (cu osia montată în stare dezlegată de la vagon și așezată în dispozitivul de rotire).

11

L, palpator normal cu frecvența de 4 MHz + dispozitivul nr. 1 din fig. 91

Pe suprafața de rulare a roții monobloc.

Zonele care se controlează la bandaje (numai cu osiile montate în stare dezlegată de la vagon)

Tabelul nr. 3


defectului din fig.11


Locul de așezare și zona de manevrare

a palpatorului Etapa 1 de control Suprafața de rulare pe întreaga circumferință a bandajului pentru fisuri radiale de oboseală

12 T, 70º

Pe suprafața de rulare a bandajului

Etapa 2 de control Suprafața de rulare în zona învecinată cu suprafața laterală pe care sunt imprimate inscripțiile bandajului (la extremitățile literelor și/sau cifrelor inscripționate pe bandaj)

14, 13 T, 45o, 70o

6. TEHNICA DE EXAMINARE 6.1 Controlul osiilor montate fără discuri de frână Controlul ultrasonic cu unde transversale în incidență înclinată cu palpatoare înclinate

pentru examinarea suprafețelor de calare a roților de rulare și a zonelor de racordare adiacente cu



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

corpul osiei precum și a suprafeței fusurilor se face cu inelele de rulment demontate de pe fus și cu inelele de rulment montate pe fus.

6.1.1 Controlul osiilor montate cu inelele interioare de rulment demontate de pe fusuri Controlul osiilor montate cu inelele interioare de rulment demontate de pe fus se face

utilizând etapele din tabelul nr. 1 astfel: etapa 1 de control cu faza I și faza II, etapa 2 de control, etapa 3 de control, etapa 5 de control cu palpator 350 (370) și etapa 5 de control cu unde superficiale S90 în cazul în care există dubii la etapa 5 cu palpatorul 350 (370).

Zona supusă controlului ultrasonic la etapa 1 de control este suprafața exterioară a corpului osiei, în vecinătatea racordării cu zona de calare a roților de rulare, domeniul de examinare respectiv baza de timp se calibrează conform punctului 5.3. a iar sensibilitatea sistemului de control se reglează conform punctului 5.4.1. și se desfășoară în două faze cu palpator înclinat de 45o după cum urmează:

a) Etapa 1 de control faza I. Locul de așezare și zona de manevrare a palpatorului este corpul osiei în spatele fiecarei

roți cu fascicolul ultrasonor orientat spre roată pe o lungime cuprinsă între 300 ÷ 195 mm față de marginea interioară a butucului roții și are ca scop depistarea eventualelor fisuri de tip 3. Secțiunea parcursă de fascicolul ultrasonor, parcursul ultrasonor măsurat în mm precum si diviziunile de pe ecranul defectoscopului unde apar indicații datorită rugozității osiei sunt prezentate în continuare astfel:

faza I a=160±2

5 mm div = 4,4÷4,6

s= 219,2÷229,1 mm

Palpatorul înclinat de 45o și frecvența 2 MHz calibrat pe domeniul de 500 mm se manevrează pe corpul osiei în spatele fiecărei roți cu fascicolul ultrasonor orientat spre roată pe lungime cuprinsă între 300÷195 mm pentru osiile tip AI, AII, AIII, C , D (spre discul de frână) și transpunere (față de marginea interioară a butucului roții de rulare), înainte și înapoi în timp ce osia este rotită în jurul axei sale longitudinale în dispozitivul de rotire.

În situația când osia nu se află în dispozitivul de rotire atunci, palparea se realizează pe toată circumferința osiei în stare dezlegată/legată de la vagon.

Aspectul unei oscilograme fără ecou de defect pe corpul osiei este prezentată în figura nr. 23.

Figura nr. 23. Oscilogramă fără ecou de defect pe corpul osiei cu palpator de 450

Ecourile de la eventualele fisuri existente pe corpul osiei se recepționează la un parcurs

ultrasonor s = 219,2÷229,1 mm respectiv în jurul div = 4,4÷4,6 /afișaj, datorită cotelor nominale ale osiilor în stare nouă sau reparată.

Aspectul unei oscilograme cu ecou de defect de tip 3 este prezentată în figura nr. 24.

ecou de la rugozitatea suprafeţei osiei



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

Figura nr. 24. Oscilogramă cu ecou de defect de tip 3 obținută pe corpul osiei cu

palpator de 450. Orice ecou de defect care apare între implusul de emisiune și terminarea parcursului în

direcție înclinată în osie poate proveni de la un defect intern în osie care trebuie evaluat conform [16].

Aspectul unor oscilograme cu defecte interne sunt prezentate în figura nr. 25.

Figura nr. 25 Oscilogramă cu ecouri de la defectele interne pentru osii AI, AII, AIII, B, C și D obținute pe corpul osiei cu palpator de 450

Eventualele ecouri de la fisura de tip 3 la osiile de tip B apar la un parcurs ultrasonor s= 244,6 mm respectiv în jurul div= 4,9 mm.

b) Etapa 1 de control faza II. Locul de așezare și zona de manevrare a palpatorului este corpul osiei în spatele fiecărei

roți cu fascicolul ultrasonor orientat spre roată pe o lungime cuprinsă între 195 ÷170 mm față de marginea interioară a butucului roții și are ca scop depistarea eventualelor fisuri de tip 3 existente pe suprafața de racordare dintre corpul osiei și porțiunea de calare a roții de rulare.

Secțiunea parcursă de fascicolul ultrasonor, parcursul ultrasonor măsurat în mm precum si diviziunile de pe ecranul defectoscopului unde apar indicații datorită rugozității osiei sunt prezentate în continuare astfel:

faza II a = 172,5 mm div = 4,4÷5,1

s = 219,2÷244mm Palpatorul de 45oși frecvența 2MHz calibrat pe domeniul de 500 mm se manevrează pe

corpul osiei în spatele fiecărei roți cu fascicolul US orientat spre roată pe o lungime cuprinsă între 195÷170mm pentru osiile tip AI, AII, AIII, B, C, D și transpunere (față de marginea interioară a butucului roții de rulare), înainte și înapoi în timp ce osia este rotită în jurul axei sale longitudinale în dispozitivul de rotire.

În situația când osia nu se află în dispozitivul de rotire atunci, palparea se realizează pe toată circumferința osiei în stare dezlegată/legată de la vagon.

Aspectul unei oscilograme fără ecou de defect pe zona de racordare dintre corpul osiei și suprafața de calare a roții de rulare este ca în figura nr.26.

218

defect intern defect intern

ecou de defect de tip 3



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

Figura nr. 26. Oscilogramă fără ecou de defect.

Ecourile de la eventualele fisuri (ecouri de defect) existente pe racordarea dintre corpul osiei și suprafața de calare a roții de rulare se recepționează la un parcurs ultrasonor s= 219,2÷244 respectiv în jurul div = 4,4÷5,1/afișaj, datorită cotelor nominale ale osiilor în stare nouă sau reparată.

Aspectul unei oscilograme cu ecou de defect de tip 3 în zona de racordare este prezentat în figura nr.27.

Figura nr. 27. Oscilogramă cu ecou de defect de tip 3 obținută pe corpul osiei cu palpator de 450.

Eventualele ecouri de la fisura de tip 3 la osiile de tip B apar la un parcurs ultrasonor de s= 244÷263 mm, a= 186,5 mm și la div= 4,9÷5,2 mm.

c) Etapa 2 de control. Zona supusă controlului ultrasonic este două treimi (2/3) din lungimea suprafeței de

calare pornind de la muchia dinspre corpul osiei. Locul de așezare și zona de manevrare a palpatorului este corpul osiei în spatele fiecărei roți cu fascicolul ultrasonor orientat spre roată pe o lungime cuprinsă între 170÷50 mm față de marginea interioară a butucului roții pentru depistarea eventualelor fisuri de tip 1.

Palpatorul de 45o și frecvența 2 MHz calibrat pe domeniul de 500 mm se manevrează pe corpul osiei în spatele fiecărei roți cu fascicolul ultrasonor orientat spre roată pe o lungime cuprinsă între 170÷50 mm pentru osiile tip AI, AII, AIII, B, C, D și transpunere (măsurată față de marginea interioară a butucului roții de rulare), înainte și înapoi în timp ce osia este rotită în jurul axei sale longitudinale în dispozitivul de rotire.

În situația când osia nu se află în dispozitivul de rotire atunci, palparea se realizează pe toată circumferința osiei.

Aspectul unei oscilograme fără ecou de defect de tip 1 pe suprafața de calare a roții de rulare este prezentată în figura nr.28. În jurul diviziunii 4,8-5,1 la un parcurs sonor s= 243÷261 mm se observă zgomotul de la suprafața de calare a roții de rulare.

218 ecou de defect de tip 3

ecou de la rugozitatea suprafeţei osiei



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

Figura nr. 28. Oscilogramă fără ecou de defect de tip 1 pe suprafața de calare a roții de rulare obținută pe corpul osiei cu palpator de 450.

Ecourile de la eventualele fisuri de tip 1 existente pe suprafața de calare a roții de rulare

de tip 1 se recepționează la un parcurs ultrasonor s = 261,6 mm în jurul div = 4,8÷5,2/afișaj, datorită cotelor nominale ale osiilor în stare nouă sau reparată iar serajul în jurul diviziunii 4,7÷5,5/afișaj.

Aspectul unei oscilograme cu ecou de defect de tip 1 pe suprafața de calare a roții de rulare este prezentată în figura nr.29.

Figura nr. 29. Oscilogramă cu ecou de defect de tip 1 pe suprafața de calare obținută pe corpul osiei cu palpator de 450.

În cadrul acestei etape atunci când palpatorul înclinat de 45o se află la distanța de 110 mm

față de butucul roții de rulare apare un semnal maxim din butucul roții de rulare, aspectul unei oscilograme este prezentată în figura nr.30.

Figura nr. 30 Oscilograma cu semnal maxim din butucul roții de rulare corpul osiei cu palpator de 450.

Semnalul începe să apară la diviziunea 8,2 având o înălțime de 6÷8mm, când se palpează la distanța de 160 mm, ecoul maxim obținându-se la distanța de 110mm așa cum este


Semnal maxim din butucul roţii de rulare.



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

prezentat în oscilograma de mai sus, în jurul diviziunii 6,2, ecoul având înălțimea de 4-6mm și dispare la 65mm distanță de la roata de rulare.

Pentru operativitate atunci când operatorul a căpătat experiență în efectuarea CUS etapele 1 și 2 pot fi efectuate simultan, operatorul urmărind cu mare atenție ecranul defectoscopului între gradațiile 4,4 și 5,1.

d) Etapa 3 de control. Zona supusă controlului ultrasonic este restul suprafeței de calare a roților de rulare.

Locul de așezare și zona de manevrare a palpatorului este fiecare fus al osiei cu fascicolul ultrasonor orientat spre roată pe aprox. ½ din lungimea fusului (măsurată de la muchia părții de opturare) spre capătul fusului pentru depistarea eventualelor fisuri de tip 2.

Palpatorul de 45oși frecvența de 2 MHz calibrat pe domeniul de 500mm se manevrează pe fiecare fus al osiei, înainte și înapoi în timp ce osia este rotită în jurul axei sale longitudinale în dispozitivul de rotire pe o lungime cuprinsă între 25÷70 mm măsurată de la opturator spre capătul fusului în care se examinează suprafața de calare pentru a depista fisurile de tip 2.

În situația când osia nu se află în dispozitivul de rotire atunci, palparea se realizează pe toată circumferința osiei.

Aspectul unei oscilograme fără ecou de defect de tip 2 este prezentată în figura nr.31, (pentru osia tip A).

Figura nr. 31. Oscilogramă fără ecou de defect pe suprafața de calare a roții de rulare cu palpator de 450

Ecourile de la eventualele fisuri de tip 2 existente pe suprafața de calare a roții de rulare

de tip 2 se recepționează la un parcurs ultrasonor s = 215,6 mm respectiv în jurul div = 4,3/ afișaj pentru osiile AI (OR 1) și respectiv AII (OR 1-1) și în jurul diviziunii de 4,4/afișaj ce corespunde unui parcurs ultrasonor de 222,7 mm pentru osiile tip D, tip C și în jurul diviziunii de 4,6 pentru osia tip B.

Aspectul unei oscilograme cu ecou de defect de tip 2 este ca în figura nr.32.

Figura nr. 32. Oscilogramă cu ecou de defect de tip 2 de pe fus cu palpator de 450

Aspectul unei oscilograme cu ecou de defect de tip 4 (care se recepționează între diviziunile 4,3 și 3,3 la osiile cu fus de 120mm și între diviziunile 4,3 și 3,6 pentru osiile cu fus de 130mm) este ca în figura nr. 33.

215,1 defect de tip 2

Ecouri de la suprafaţa de calare a roţii de rulare



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

Figura nr. 33. Oscilogramă pentru osia AI având defect de tip 4 de pe fus cu palpator de 450

e) Etapa 5 de control cu palpator de 35o (37o). Zona supusă controlului ultrasonic este suprafața exterioară a fusurilor pentru depistarea

fusurilor transversale de oboseală (cu osia în stare deslegată și cu inelele interioare de rulment și freta demontate de pe fusuri. Locul de așezare și zona de manevrare a palpatorului este suprafața fusului cu fascicolul ultrasonor orientat spre roată.

Palparea se face la o distanță cuprinsă între 60÷90mm măsurată de la obturator spre capătul fusului pentru a depista fisurile de tip 4. Controlul ultrasonic cu unde transversale în incidență înclinată pentru examinarea suprafețelor fusurilor se efectuează cu palpator de 35o (37o) la toate tipurile de osii cu ecartament normal inclusiv la osiile tip transpunere. În situația în care inelele interioare de rulment se demontează de pe fusuri și când unitățile reparatoare nu sunt dotate cu palpatoare de unde superficiale calibrarea se efectuează conform punctului 5.3.a iar sensibilitatea sistemului de control se reglează conform punctului 5.4.1. Acest control are ca scop depistarea eventualelor fisuri de tip 5 și 6 existente pe suprafața fusului osiei.

Palpatorul înclinat de 35o se manevrează pe suprafața fusului, unsă în totalitate cu ulei, cu fascicolul ultrasonor orientat spre roată pe toată lungimea fusului înainte și înapoi în timp ce osia este rotită în jurul axei sale longitudinale.

Aspectul unei oscilograme fără ecou de defect pe suprafața fusului este prezentată în figura nr.34.

Figura nr. 34. Oscilogramă fără ecou de defect pe suprafața fusului cu palpator de 450

Ecourile de la eventualele fisuri de tip 5 respectiv 6 existente pe suprafața fusului se recepționează la un parcurs ultrasonor s = 158,7 mm respectiv în jurul div = 3,1/afișaj pentru osiile cu fus de 130 mm (tip AIII) respectiv la un parcurs s = 146,4 mm ecourile având div = 2,9/afișaj pentru osiile cu fus de 120 mm (tip AI).

Aspectul unei oscilograme cu ecou de defect pe suprafața fusului este prezentată în figura nr.35.

195,6

defect de tip 4



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

Figura nr. 35. Oscilogramă cu ecou de defect de tip 5 și 6 pe suprafața fusului, pentru osiile tip AI cu palpator de 450

f) Etapa 5 de control cu unde superficiale (S90o). Zona supusă controlului ultrasonic este suprafața exterioară a fusurilor pentru depistarea

fisurilor transversale de oboseală (cu osia în stare deslegată și cu inelele interioare de rulment și freta demontate de pe fus). Locul de așezare și zona de manevrare a palpatorului este suprafața fusului la capătul exterior al acestuia cu fascicolul ultrasonor orientat spre roată pentru depistarea eventualelor fisuri de tip 5, 6 existente pe suprafața fusului

Această etapă se execută cu unde superficiale pentru examinarea suprafețelor fusurilor, în situația în care operatorul are dubii la palparea cu palpatorul de 35o (37o) și când unitatea reparatoare este dotată cu palpator cu unde superficiale. Controlul ultrasonic cu unde superficiale se efectuează cu palpator cu unde superficiale calibrat conform punctului 5.3.g, reglând sensibilitatea sistemului de control conform punctului 5.4.2 pentru toate tipurile de osii cu ecartament normal inclusiv pentru osiile de transpunere având inelele de rulment sunt demontate de pe fusuri.

Palpatorul pentru unde superficiale se cuplează pe suprafața fusului la capătul exterior al acestuia cu fascicolul ultrasonor orientat spre roată. În prealabil, suprafața fusului trebuie unsă cu ulei numai pe zona de așezare a palpatorului pe o bandă circulară având lățimea egală cu lungimea palpatorului. Restul suprafeței fusului trebuie să fie perfect curată fără picături de ulei pe ea. Palpatorul se menține pe banda circulară unsă cu ulei în timp ce osia este rotită în jurul axei sale longitudinale. În timpul efectuării CUS, operatorul, este obligat să observe continuu cu mare atenție zona de pe ecran cuprinsă între gradația 0 și gradația la care se află ecoul perturbator de la muchia racordării dintre fus și partea de obturare.

Aspectul unei oscilograme fără ecouri de defect de tip 6 este prezentată în figura nr.36.

Figura nr. 36. Oscilogramă fără ecouri de defect de tip 6 obținută pe fus cu palpator S 900

Ecourile de la eventuale fisuri existente pe suprafața fusului apar pe ecran în zona

cuprinsă între gradația 0 (după impulsul de emisiune) și ecoul perturbator de la muchia B, a racordării dintre fus și partea de obturare.

Aspectul unei oscilograme cu ecouri de defect de tip 6 este prezentată în figura nr.37.

ecou de la muchia B

fisuri de tip 5 şi 6



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

Figura nr. 37. Oscilogramă cu ecouri de defect de tip 6 pe suprafața fusului cu palpator S 900.

Ecoul de defect de tip 6 apare imediat în fața ecoului de la muchia B, provocând o micșorare a acestuia.

6.1.2. Controlul osiilor montate cu inelele interioare de rulment montate pe suprafața fusului.

Controlul osiilor montate cu inelele interioare de rulment montate pe fusuri se face utilizând tabelul nr. 1 astfel: etapa 1 de control cu faza I și faza II, etapa 2 de control, etapa 4 de control cu palpator 550 sau palpator SER836 și etapa 6 de control cu palpator ASW29o- 90o.

La etapele 1 și 2 se procedează la fel ca la punctul 6.1.1.a, 6.1.1.b și 6.1.1.c, fiind valabile prevederile respective.

a) Etapa 4 de control cu palpator de 550. Zona supusă controlului ultrasonic este treimea dinspre exterior a suprafeței de calare a

roții de rulare pentru depistarea fisurilor transversale de oboseală de tip 2 (cu osia în stare deslegată de la vagon). Locul de așezare și zona de manevrare a palpatorului este corpul osiei in spatele fiecărei roți cu fascicolul ultrasonor orientat spre roată pe o lungime de aproximativ 70 mm măsurată de la butucul roții de rulare spre osie.

Secțiunea parcursă de fascicolul ultrasonor precum și diviziunile de pe ecranul defectoscopului în dreptul cărora apare ecoul de la rugozitatea suprafeței de calare sunt prezentate în continuare astfel:

a = 172,5 mm; s = 301,3 mm; div = 6,0 Controlul se efectuează cu unde transversale pe domeniul de 500 mm cu palpator

înclinat de 55o și frecvența 2 MHz, calibrarea se efectuează conform punctului 5.3.a., iar reglajul de sensibilitate al sistemului de control se efectuează conform punctului 5.4.1.

Palpatorul înclinat de 55o se cuplează pe corpul osiei în spatele fiecărei roți, cu fascicolul ultrasonor orientat spre roată pe o lungime cuprinsă între 140÷65 mm (măsurată de la butucul roții de rulare spre mijlocul osiei) înainte și înapoi în timp ce osia este rotită în jurul axei sale longitudinale.

Oscilogramă fără ecou de defect este prezentată în figura 38 pentru osiile A I, A II, A III, tip C și transpunere.

palpator pentru unde superficiale

muchia B

fisura 5

fisura 6 ecou de la muchia B ecou de la fisura 6



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

Figura nr. 38. Oscilogramă fără ecou de defect cu palpator de 550.

Ecouri de la eventuale fisuri de tip 2 pe suprafața de calare a roții de rulare se obțin la un parcurs ultrasonor de 301,04 mm respectiv în jurul div =6 la controlul cu palpatorul înclinat de 55o de pe corpul osiei pentru osiile: A I (OR 1); A II (OR 1-1); A III (OR 2); osie tip C și osiilor de transpunere. Pentru osiile tip B care au a = 186,5 mm ecouri de la eventuale fisuri pe suprafața de calare a roții de rulare se obțin la un parcurs ultrasonor de 325,4 mm respectiv în jurul div = 6,5 la controlul cu palpatorul înclinat de 55o de pe corpul osiei.

Aspectul unei oscilograme cu ecou de defect de tip 2 pentru osiile tip A, C și transpunere se recepționează în jurul gradației 6 pentru un parcurs ultrasonor de 300 mm, fisura de tip 2 apare în stânga ecoului de la suprafața de calare și este prezentată în figura nr. 39. muchia A

Figura nr. 39. Oscilogramă cu ecou de defect de tip 2 cu palpator de 550.

b) Etapa 4 de control cu palpator tip SER-836. Zona supusă controlului ultrasonic este treimea dinspre exterior a suprafeței de calare a

roții de rulare pentru depistarea fisurilor transversale de oboseală de tip 2 (cu osia în stare dezlegată de la vagon). Locul de așezare și zona de manevrare a palpatorului tip SER-836 este fața frontală a părții de calare a roții de rulare.

Calibrarea bazei de timp se efectuează conform punctului 5.3.f., iar reglajul de sensibilitate se efectuează conform punctului 5.4.7.

Palpatorul SER-836 se cuplează pe partea frontală a părții de calare a osiei supuse CUS și se menține cuplat în timp ce osia este rotită în jurul axei sale longitudinale.

Menținerea unui cuplaj corect este mult mai dificilă decât la alte palpatoare din cauza suprafeței mici de contact. În timpul rotirii osiei, partea din mâner care iese din palpator trebuie să fie menținută permanent perpendicular pe axa osiei. Palpatorul nu trebuie presat pentru a evita uzura prematură a fețelor lui. În timp ce efectuează acest CUS, operatorul este obligat să observe continuu cu mare atenție în special zona de pe ecran cuprinsă între div = 2 ÷8.

Oscilograma fără ecou de defect de tip 2 este prezentată în figura nr. 40.

ecouri de la muchia A

297,7

ecouri de la fisura tip 2

ecouri de la muchia A

fisură tip 2

ecou de la rugozitatea suprafeţei de calare



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

Figura nr. 40. Oscilogramă fără ecou de defect de tip 2 cu palpator SER-836.

Ecouri de la eventuale fisuri se obțin între div = 2÷8. Aspectul unei oscilograme cu ecou de defect de tip 2 este ca în figura nr. 41.

Figura nr. 41. Oscilogramă cu ecou de defect de tip 2 cu palpator SER-836.

c) Etapa 6 de control cu palpator conic ASW 29o-90o. Zona supusă controlului ultrasonic este suprafața fusului, suprafața părții de obturare

pentru depistarea inelelor de rulment slăbite pe fus, crăpate sau fisurate în racordarea gulerului (WJ) fisuri transversale de oboseală (cu osia în stare legată sau dezlegată de la vagon). Locul de așezare și zona de manevrare a palpatorului conic tip ASW 29o-90o este gaura de centrare din capătul osiei.

Pentru examinarea fusurilor și a suprafețelor părților de obturare la osiile tip AI, AII, AIII în situația în care nu se demontează inelele de rulment de pe suprafața fusurilor se alege domeniul de examinare, respectiv baza de timp se calibrează conform punctului 5.3.c., iar sensibilitatea de lucru a sistemului de control se reglează în conformitate cu punctul 5.4.4.

Se urmărește depistarea eventualelor fisuri existente pe suprafața fusului (de tip 5-6) și pe suprafața de obturare (de tip 4 numai dacă au adâncimea mai mare de 5 mm) inelele interioare de rulment slăbite pe fus, crăpate sau fisurate în racordarea gulerului (cazul inelului WJ).

În cazul în care osia nu poate fi rotită (osia este legată la vagon) pentru efectuarea CUS, palpatorul conic se cuplează după ce s-a pus vaselină de același tip ca cel din cutia de unsoare (folosit drept cuplant) în gaura de centrare situată pe fiecare cap al osiei și se menține cuplat rotindu-se încet în jurul axei sale longitudinale până se execută o rotație completă. În cazul în care osia poate fi rotită (osia dezlegată și așezată într-un dispozitiv de rotire) pentru efectuarea controlului ultrasonic palpatorul conic se menține fix și osia se rotește încet (0,8÷1,2 rotații/minut) o rotație completă. În timpul efectuării controlului ultrasonic se admite să se imprime palpatorului unele mici oscilații în scopul îmbunătățirii cuplajului acustic.

Pentru evitarea uzurii premature a palpatorului conic, acesta nu trebuie să fie presat puternic în gaura de centrare din capătul osiei.




Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

În timpul efectuării CUS cu palpator conic, operatorul trebuie să urmărească continuu cu mare atenție ecranul defectoscopului în special zonele de pe ecran cuprinse între gradațiile 1…6,1 pentru depistarea eventualelor fisuri de pe suprafața fusului și gradațiile 7…10 pentru depistarea eventualelor fisuri situate pe suprafața părții de obturare. De asemenea, operatorul trebuie să urmărească prezența pe ecran a ecourilor de la inelele interioare ale rulmenților. Pentru a scoate în evidență ecourile de la primul inel WJP (întrucât ecoul provenind de la acesta are o amplitudine mai mică pe ecran) este necesar să se miște palpatorul conic cu 1-2o spre partea de jos pentru ca fascicolul ultrasonor să se orienteze mai mult spre primul inel.

Ecouri de la eventuale fisuri se obțin între div = 1÷6,1 și de la 7÷10. • Pentru osiile tip A I (OR 1): O oscilogramă fără ecou de defect de tip 4, 5, 6 pentru osiile tip A I (OR 1), este

prezentată în figura nr. 42. Se observă că semnalul de la inelul WJP se obține în jurul diviziunii 1,8÷2,4, iar semnalul de la inelul WJ se obține în dreptul diviziunii 6,1÷7,4.

.

Figura nr. 42. Oscilogramă fără ecou de defect la controlul din capăt cu palpator tip ASW 29-90o pe o osie tip A I (OR 1)

Prin înclinarea cu 1o-2o a palpatorului conic în plan vertical, se poate evidenția ecoul de la inelul WJP sau a inelelor distanțoare și se obține în oscilograma prezentată în figura nr. 43.

Fig. nr. 43. Oscilogramă fără ecou de defect la controlul cu palpator tip ASW 29o-90o

Renunțând la înclinarea de mai sus a palpatorului, pentru același tip de osie A I se

obține oscilograma din figura nr. 44, care reprezintă oscilograma fără ecou de defect și fără inel distanțor între inelele de rulment.

grup de ecouri de la inelul WJ ecou de la inelul WJP

Ecou de la inelul distanţor

ecouri de la inelul WJ



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

Fig. nr. 44. Oscilogramă fără ecou de defect și fără inel distanțor cu palpator ASW 290-900

Lipsa semnalelor de la inelele de rulment indică faptul că inelele interioare de rulment

sunt slăbite pe o direcție paralelă cu axa longitudinală, respectiv există un strat superficial de rugină pe suprafața fusului, sau pe suprafața interioară a inelului de rulment.

Lipsa semnalelor de la inelele de rulment și în special de la inelul WJ în situația în care serajul a fost stabilit corespunzător se poate datora faptului că fusul nu a fost uns cu ulei exact în momentul în care au fost montate inelele de rulment cu ocazia reparațiilor sau la fabricarea osiei montate.

Dacă fusul a fost uns cu ulei și până la introducerea inelelor interioare de rulment până la aplicarea acestora, uleiul se prelinge și nu se mai realizează un cuplaj acustic corespunzător între suprafața fusului și cea a inelelor interioare de rulment, incomodează controlul ultrasonic în exploatare (această situație este un defect) și în plus favorizează în timp apariția unei pelicule de rugină, atât pe suprafața fusului cât și pe suprafața inelului de rulment, peliculă de rugină care influențează serajul și v-a genera ecouri dubioase la controlul din exploatare, iar operatorul CUS va fi nevoit să dezlege osia și să verifice starea inelelor de rulment.

Aspectul unei oscilograme obținută la controlul din capăt pe o osie tip A I cu ecou de defect de tip 4 având adâncimea mai mare de 5 mm, este prezentată în figura nr.45.

Figura nr. 45. Oscilogramă cu ecou de defect de tip 4, obținută cu palpator tip ASW 29o-90o pe o osie tip A I (OR 1)

Aspectul unei oscilograme cu ecou de defect de tip 5 pe o osie tip A I este prezentată în figura

nr. 46.


ecouri de la inelul WJ



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

Figura nr. 46. Oscilogramă cu ecou de defect de tip 5 sau fisuri transversale uneori circulare în racordarea gulerului inelului interior

de rulment tip WJ (situat lângă inelul labirint) pe osie tip AI cu palpator ASW 290-900 Aspectul unei oscilograme cu ecou de defect de tip 5 obținut cu palpatorul ASW29o-90o

pe osie tip A1 este prezentată în figura nr. 47

Figura nr. 47 Oscilogramă cu ecou de defect de tip 5 obținută cu palpatorul conic ASW

29o-90o pe osia AI

Aspectul unei oscilograme cu ecou de defect de tip 6 obținută cu palpator ASW29o-90o pe osie AI este prezentată în figura 48.

Figura nr. 48 Oscilogramă cu ecou de defect de tip 6 obținută cu palpatorul ASW 29o-90o pe osia AI

La controlul din capăt pe osia tip A I, o fisură de tip 6 se va vizualiza între diviziunile 3÷6. • Pentru osiile tip A II (OR 1-1) O oscilogramă fără ecou de defect de tip 4, 5, 6 pentru osiile tip A II este prezentată în

figura nr. 49. Ecourile de la inelele WJP și WJ apar între diviziunile 1,6÷1,9 pentru WJP și respectiv 4,4÷5,8 pentru inelul WJ întrucât acest tip de osie este mai scurtă cu 38,5 mm față de osia tip A I neavând parte filetată în capetele osiei.

ecou de defect de tip 5 sau fisuri transversale uneori circulare în racordarea gulerului inelului interior de rulment tip WJ





Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

Figura nr. 49. Oscilogramă fără ecou de defect la controlul din capăt cu palpator tip ASW 29°-90o pe o osie tip A II (OR 1-1)

Prin înclinarea cu 1°- 2o a palpatorului conic în plan vertical, se evidențiază ecoul de la

inelul WJP și se obține oscilograma prezentată figura nr.50.

Figura nr. 50 Oscilogramă cu ecou de la inelul WJP pe osie AII cu palpator ASW 290-900

Aspectul unei oscilograme obținută la controlul din capăt pe o osie tip A II cu ecou de defect de tip 4 având adâncimea mai mare de 5 mm, este prezentată în figura nr.51.

Figura nr. 51. Oscilogramă cu ecou de defect de tip 4, obținută cu palpator tip ASW 29o-90o

pe o osie tip A II (OR 1-1)

Aspectul unei oscilograme cu ecou de defect de tip 5 pe o osie tip A II este prezentată în figura nr.52.


ecou de la inelul de rulment WJP ecou de la inelul de

rulment WJ

ecou de la inelul de rulment WJP



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

Figura nr. 52. Oscilogramă cu ecou de defect de tip 5 sau fisuri transversale uneori circulare în racordarea gulerului inelului interior

de rulment tip WJ (situat lângă inelul labirint) cu palpator ASW 290-900

Oscilogramă cu ecou de defect de tip 5 (fisură transversală de oboseală pe fus în zona

conjeului) pe o osie tip A II este prezentată în figura nr.53.

Figura nr. 53. Oscilogramă cu ecou de defect de tip 5 în zona conjeului la osie tip AII cu palpator ASW 290-900

La controlul din capăt pe osia tip A II, o fisură de tip 6 se va vizualiza între diviziunile 2÷4,5. În situația în care la fabricație nu s-au respectat în toate cazurile prevederile din [15]

referitoare la lungimea găurilor M20 din capetele osiei, precum și lungimea părții filetate,pot apare ecouri suplimentare parazite pe oscilograme. Un exemplu de astfel de oscilogramă este prezentat în figura nr. 54.

Ecourile parazite datorate filetelor sunt maxime atunci când axa fascicolului ultrasonor ce pleacă din palpatorul conic are o înclinare de 4o÷6o spre dreapta față de axa găurii și se atenuează până la dispariție pe porțiunea dintre găuri.

Figura nr. 54. Oscilogramă cu ecouri suplimentare parazite

de la găurile M20 care nu respectă cotele de fabricație din capătul osiei

ecou de defect de tip 5 sau fisuri transversale uneori circulare în racordarea gulerului inelului interior de tip WJ




Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

În situația în care există o fisură pe suprafața fusului, pe direcția ecourilor parazite, se

obține oscilograma din figura nr. 55. Prin reducerea amplificării ecourile parazite de la filete se reduc rămânând numai ecoul de defect de tip 6, obținându-se oscilograma din figura nr. 56. Poziția ecoului de la fisură depinde de locul în care este amplasat defectul.

Ecourile de la inelele interioare ale rulmentului pot fi observate distinct în situația în

care palpatorul conic este așezat într-o poziție intermediară față de axele găurilor filetate M20 (pentru această poziție ecourile parazite de la filete sunt atenuate). Inelele interioare de rulment se vor verifica cu atenție în 3 poziții intermediare situate între găurile M20 iar oscilograma obținută este prezentată în figura 49.

Lipsa ecourilor de la inele interioare de rulment este considerată un defect al inelelor de rulment iar prezența oricărui semnal de defect implică dezlegarea osiei de la vagon și verificarea fusului osiei și a inelelelor interioare de rulment în stare demontată de pe fus.

6.2 Controlul osiilor montate tip A III cu palpatorul special ASW 29o-90o Osiile tip A III pot fi: - cu con de centrare direct pe capătul osiei; - cu pană + con de centrare; - cu lamaj + con de centrare. Osiile cu pană și lamaj au conurile de centrare mai adânci față de capătul osiei cu 8,5 mm

față de osiile cu con de centrare direct pe capătul osiei, din această cauză ecourile se obțin cu o abatere de 3 diviziuni față de primul caz.

O oscilogramă fără ecou de defect de tip 4, 5, 6 pentru osiile tip A III (OR 2) este prezentată în figura nr. 57, în care apar ecouri de la inele WJP și WJ în dreptul diviziunilor = 1,8÷2,4 pentru inelul WJP și respectiv 5,6÷6,3 pentru inelul WJ, întrucât osia este mai scurtă cu 38,5 mm față de osia tip A I, neavând parte filetată.

ecou de defect de tip 6 ecou de defect de tip 6

Figura nr. 55 Oscilogramă cu ecou de defect de tip 6 pe suprafaţa fusului pe

direcţia ecourilor parazite

Figura nr. 56 Oscilogramă cu ecou de defect de tip 6 prin reducerea amplificării

ecourilor parazite de la filete.



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

Figura nr. 57. Oscilogramă fără ecou de defect la controlul din capăt al osiilor tip A III cu palpator special conic ASW 29o-90o

Aceeași oscilogramă fără ecou de defect la controlul din capăt cu palpatorul special

conic ASW 29o-90o se obține și pentru osia tip B, C și D. Oscilogramele cu ecou de defect de tip 4, 5 și 6 sunt asemătoare cu cele prezentate pentru osia tip AI, respectiv fig. 45, 46, și 48.

6.3 Controlul osiilor montate tip B și C cu palpatorul special conic ASW 29o-90o Aspectul oscilogramelor este asemănător cu cel de la osiile tip A III cu abaterile de

rigoare datorată lungimilor diferite ale fusului și părții de obturare.

6.4 Controlul osiilor montate de transpunere Controlul se efectuează cu palpatorul special PS 43-60o. Calibrarea bazei de timp se

efectuează conform punctului 5.3.d, iar reglajul sensibilității se efectuează conform punctului 5.4.5.

Se urmărește depistarea eventualelor fisuri de tip 5, 6 și 4 existente pe suprafața fusului și pe suprafața părții de obturare, depistarea inelelor interioare de rulment slăbite pe fus, crăpate sau fisurate în racordarea gulerului inelului WJ .

Palpatorul special conic PS 43-60o se cuplează în gaura de centrare situată pe fiecare față a osiei și se menține cuplat după ce s-a pus vaselină de același tip ca cel din cutia de unsoare (folosit drept cuplant) în timp ce osia este rotită în jurul axei sale longitudinale. În timpul rotirii osiei se admite să se imprime palpatorului unele oscilații de mică amplitudine, în scopul îmbunătățirii condițiilor de cuplaj. Pentru a se evita uzarea prematură a vârfului conic de plexiglas palpatorul nu trebuie presat în gaura de centrare.

Ecouri de la eventuale fisuri, se obțin între diviziunile 4÷6,8 pentru fisurile de tip 5 și 6 existente pe suprafața fusului și între diviziunile 9÷10 pentru eventuale fisuri de tip 4 existente pe suprafața părții de obturare. De asemenea, operatorul este obligat să urmărească prezența permanentă pe ecran a ecourilor perturbatoare de la inelele interioare de rulment, acestea obținându-se între diviziunile 3,4÷3,5 pentru inelul tip WJP și între diviziunile 7,2÷8,4 pentru inelul tip WJ. Aspectul unei oscilograme fără ecou de defect în care apare doar semnalul de la inelele de rulmenți, obținută cu palpatorul special conic PS 43-90o la controlul din capăt la o osie de transpunere este prezentat în figura nr. 58.

ecou de la inelul de rulment WJP

ecou de la inelul de rulment WJ



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

Figura nr. 58. Oscilogramă fără ecou de defect obținută cu palpatorul special conic PS43-90o la osiile de transpunere


Figura nr. 59. Oscilogramă cu ecou de defect de tip 4 având o adâncime mai mare de 5 mm obținută cu

palpatorul special conic PS43-90o la osii de transpunere


Figura nr. 60. Oscilograme cu ecou de defect de tip 5 sau cu fisură în gulerul inelului tip WJ la osii de transpunere.

O fisură de tip 6 se va obține între diviziunile 3÷6,4

Controlul ultrasonic în unitățile reparatoare de vagoane se va executa obligatoriu din capătul osiei dupa montarea inelelor WJ și WJP. La primul inel de rulment WJP semnalul este mai mic de circa 6-8 ori față de semnalul inelului WJ confundându-se cu zgomotul de material, iar inelul WJ trebuie să aibă ecou de minim 18% din înălțimea ecranului.


ecou de defect de tip 5 sau cu fisură în gulerul inelului de tip WJ



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

6.5 Controlul osiilor montate echipate cu discuri de frână 6.5.1. Controlul osiilor montate tip D

Controlul osiilor montate cu disc de frână se face utilizând tabelul nr. 1 astfel: etapa 1 de control cu faza I și faza II, etapa 1 cu palpator de 550, etapa 2 de control cu faza I și faza II, etapa 3 de control, etapa 4 de control și etapa 5 de control cu palpator ASW29o- 90o. Zona supusă controlului ultrasonic la etapa 1 de control este suprafața de calare a discului de frână și pe aproximativ ½ din suprafața de calare a roții de rulare, precum și pe zona de racordare dintre partea de calare a discului de frână și corpul osiei (cu osia în stare dezlegată de la vagon) cu reflexie intermediară pe disc.

Etapa 1 de control se efectuează cu palpator înclinat de 45o și frecvența 2 MHz pe corpul osiei orientat spre discul de frână, calibrarea se efectuează în conformitate cu punctul 5.3.a. cu o translație de 100 mm, iar sensibilitatea sistemului de control se reglează conform punctului 5.4.1. și se desfășoară în două faze:

a) Etapa 1 de control faza 1 cu palpator de 450. Locul de așezare și zona de manevrare a palpatorului de 450 este corpul osiei în spatele

fiecărui disc de frână cu fascicolul ultrasonor orientat spre discul de frână. Se urmărește depistarea fisurilor transversale de oboseală de tip 9, existente în imediata

apropiere a racordării corpului osiei cu discul de frână. Palpatorul de 45o se manevrează pe corpul osiei în spatele fiecărui disc de frână cu

fascicolul ultrasonor orientat spre discul de frână pe o zonă cuprinsă între 300÷60 mm (măsurată de la butucul discului de frână spre mijlocul osiei), înainte și înapoi, în timp ce osia este rotită în jurul axei longitudinale cel puțin o rotație completă.

Aspectul unei oscilograme fără ecou de defect de tip 9 pe corpul osiei este prezentată în figura nr. 61. Se observă că în jurul diviziunii 2,5 apare un ecou provocat de rugozitatea suprafeței de la strunjirea corpului osiei.

Figura nr.61. Oscilogramă fără ecou de defect la osiile tip D.

Ecouri de la eventualele începuturi de fisuri de tip 9 se obțin la un parcurs ultrasonor de aproximativ s = 226,3 mm respectiv în jurul diviziunii 2,5 ținând cont de translația de 100 mm sau în jurul valorii 4,5 atunci când nu se ține seama de translația de 100 mm.

Aspectul unei oscilograme cu început de ecou de defect de tip 9 pe corpul osiei este prezentată în figura nr.62.

semnal din butucul discului de frână

semnal de la rugozitatea suprafeţei osiei



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

Figura 62. Oscilogramă cu început de ecou de defect de tip 9 pe corpul osiei de tip D.

b) Etapa 1 de control faza II . Locul de așezare și zona de manevrare a palpatorului de 450 și 550 este corpul osiei în

spatele fiecărui disc de frână cu fascicolul ultrasonor orientat spre discul de frână. Se urmărește depistarea fisurilor transversale de oboseală de tip 8 existente pe suprafața

de calare a discului de frână, a fisurilor de tip 3 existente în imediata apropiere a roții de rulare și de tip 1 pe suprafața de calare a roții de rulare. Pentru fisurile de tip 1 controlul ultrasonic se va efectua cu palpatorul înclinat de 55o întrucât aceste fisuri se vizualizează la controlul cu palpatorul înclinat de 45o cu raze extremale.

Palpatorul înclinat de 45o se manevrează pe corpul osiei în spatele fiecărui disc de frână cu fascicolul ultrasonor orientat spre discul de frână pe o zonă cuprinsă între 160÷60 mm (măsurată de la butucul discului de frână spre mijlocul osie), înainte și înapoi, în timp ce osia este rotită în jurul axei longitudinale cel puțin o rotație completă.

Aspectul unei oscilograme fără ecou de defect de tip 8,1 și 3 la controlul pe corpul osiei este prezentată în figura nr.63 (fără translație de 100 mm) la distanța de 120 mm față de disc, unde apar semnale din discul de frână.

Figura nr.63. Oscilogramă fără ecou de defect de tip 8, 1 și 3 la osiile tip D. Ecouri de la eventuale fisuri se obțin astfel la un parcurs ultrasonor de aproximativ s ~

249,6 mm respectiv în jurul diviziunii 2,9 pentru fisuri de tip 8 (ținând cont de translația de 100 mm), în jurul valorii s = 499,2 mm respectiv diviziunea 7,9 (cu translație) pentru fisuri de tip 3, situate în imediata vecinătate a corpului osiei cu suprafața de calare a roții de rulare la parcurs s = 516,9 mm respectiv div = 8,3 pentru fisuri de tip 1 situate pe suprafața zonei de calare a roții de rulare. Se observă că ecourile de la fisurile 3 respectiv 1 se obțin prin reflexie intermediară a fascicolului ultrasonor pe suprafața de calare a discului de frână. .

semnale din butucul discului de frână

început de ecou de defect de tip 9



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

Aspectul unei oscilograme cu ecou de defect de tip 3 și1 este prezentată în figura nr.64.

Figura nr. 64. Oscilogramă cu ecou de defect de tip 8, 1 și 3 la osiile tip D.

O oscilogramă cu ecou de defect de tip 8 obținută la palparea cu palpatorul de 45o și frecvența 2 MHz la distanța de 155 mm până la 50 mm față de discul de frână spre corpul osiei este prezentată în figura nr.65.

Figura nr. 65. Oscilogramă cu ecou de defect de tip 8 la osiile tip D.

c) Etapa 1 de control cu palpator de 55o. Locul de așezare și zona de manevrare a palpatorului de 550 este corpul osiei în spatele

fiecărui disc de frână cu fascicolul ultrasonor orientat spre discul de frână. Se urmărește depistarea fisurilor transversale de oboseală existente pe suprafața de

calare a roții de rulare (de tip 1), prin reflexie intermediară pe suprafața de calare a discului de frână.

Palpatorul înclinat de 55o se manevrează pe corpul osiei în spatele fiecărui disc de frână cu fascicolul ultrasonor orientat spre discul de frână pe o zonă cuprinsă între 220÷130mm (măsurată de la butucul discului de frână spre mijlocul osie), înainte și înapoi, în timp ce osia este rotită în jurul axei longitudinale, cel puțin o rotație completă.

Aspectul unei oscilograme fără ecou de defect de tip 8,1 la controlul pe corpul osiei între 220÷130 mm este prezentată în figura nr.66 fără translație de 100 mm la distanța de 120 mm față de disc.

fisură tip 1

fisură tip 8

palpator

ecou de defect de tip 1 sau 3


defect de tip 8



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

Figura nr. 66. Oscilogramă fără ecou de defect.

Ecouri de la eventuale fisuri se obțin la un parcurs ultrasonor de aproximativ s ~ 336,8 mm pentru fisuri de tip 8 și s = 666.6 mm respectiv în jurul diviziunii 9,3 fiind necesară o translație de 200 mm pentru fisuri de tip 1.Aspectul unei oscilograme cu ecou de defect de tip 1 și 3 este prezentată în figura nr.67.

Figura nr. 67. Oscilogramă cu ecou de defect de tip 1 și 3

Zona supusă controlului ultrasonic la etapa 2 de control este aproximativ ½ din suprafața de calare a roții de rulare (cu osia în stare dezlegată și cu inelele interioare de rulment demontate de pe fusuri) și se desfășoară în două faze:

d) Etapa 2 de control faza 1. Locul de așezare și zona de manevrare a palpatorului de 450 este suprafața fusului cu

fascicolul ultrasonor orientat spre suprafața de calare a roții de rulare. Se urmărește depistarea fisurilor transversale de oboseală de tip 2, existente în zona de

calare a roții de rulare în imediata apropiere a zonei de obturare. Palpatorul de 45o și frecvența 2 MHz se manevrează pe suprafața fusului cu fascicolul

ultrasonor orientat spre roată pe o zonă cuprinsă între 96÷30 mm (măsurați de la muchia zonei de obturare spre capătul fusului), înainte și înapoi, în timp ce osia este rotită în jurul axei longitudinale cel puțin o rotație completă.

Ecouri de la eventualele fisuri se obțin la un parcurs ultrasonor de aproximativ s = 222,7 respectiv în jurul diviziunii 4,4 mm, fără translația de 100 mm.

Aspectul unei oscilograme fără ecou de defect de tip 2 este prezentată în figura 31, iar aspectul unei oscilograme cu ecou de defect de tip 2 este prezentată în figura 32. Se observă că în jurul valorii 2,5 apare un ecou provocat de rizurile de la strunjirea corpului osiei.

e) Etapa 2 de control faza II. Se urmărește depistarea fisurilor transversale de oboseală de tip 4 și 5, existente în zona

de obturare și pe suprafața fusului în imediata apropiere a zonei de obturare. Palpatorul de 45oși frecvența 2 MHz se manevrează pe suprafața fusului cu fascicolul

ultrasonor orientat spre roată pe o zonă cuprinsă între 96÷155 mm (măsurată de la muchia zonei de obturare spre capătul fusului), înainte și înapoi, în timp ce osia este rotită în jurul axei longitudinale cel puțin o rotație completă.

fisură tip 1

fisură tip 8

palpator ecou de defect de tip 1




Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

Aspectul unei oscilograme fără ecou de defect de tip 4 și 5 este prezentată în figura nr. 68, (pentru osia tip D).

Figura nr. 68. Oscilogramă fără ecou de defect de tip 4 și 5 pentru osii tip D.

Ecouri de la eventualele fisuri se obțin la un parcurs ultrasonor de aproximativ s = 205,0 mm respectiv în jurul diviziunii 4,1 mm, fără translația de 100 mm.Aspectul unei oscilograme cu ecou de defect de tip 4 și 5 este prezentată ca în figura nr.69.

Figura nr. 69. Oscilogramă cu ecou de defect de tip 4 și 5 pentru osii tip D

O fisură de tip 5 se va vizualiza la diviziunea 3,6 fără translație. f) Etapa 3 de control. Zona supusă controlului ultrasonic este zona situată între roata de rulare și discul de

frână (cu osia în stare dezlegată de la vagon). Locul de așezare și zona de manevrare a palpatorului de 550 este suprafața fusului osiei pe o lungime de 120mm÷50mm cu fascicolul US orientat spre roată înainte și înapoi în timp ce osia este rotită.

Se urmărește depistarea fisurilor transversale de oboseală de tip 3 respectiv 7 existente pe porțiunea din zona de calare a discului de frână situată spre fus. Controlul se execută cu palpator de 55o, calibrarea se efectuează conform punctului 5.3.a. cu o translație de 200 mm, sensibilitatea sistemului de control reglându-se ca la punctul 5.4.1.

Palpatorul de 55o și frecvența 2 MHz se manevrează pe suprafața fusului cu fascicolul ultrasonor orientat spre roată pe o zonă cuprinsă între 120÷50 mm (măsurată de la muchia zonei de obturare spre capătul fusului), înainte și înapoi, în timp ce osia este rotită în jurul axei longitudinale cel puțin o rotație completă.

Aspectul unei oscilograme fără ecou de defect de tip 2, 3 și 7 este prezentată în figura nr.70.

ecou de defect de tip 4 şi 5



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

Figura nr. 70. Oscilogramă fără ecou de defect de tip 2, 3 și 7 tip D

În oscilograma din figura 70 se observă un semnal de la suprafața de calare a roții de rulare în jurul diviziunii 1,4 și la calarea discului în jurul valorii diviziunii 8,2.

Ecouri de la eventualele fisuri se obțin la un parcurs ultasonor de aproximativ s = 274,8 mm respectiv în jurul diviziunii 1,4, pentru fisuri de tip 2 și la un parcurs de 575,8 mm respectiv în jurul diviziunii 7,5 pentru fisuri de tip 3 și respectiv la distanța de 604,6 mm în jurul diviziunii 8,0 ținând cont de translația de 200 mm.

Aspectul unei oscilograme cu fisuri transversale de oboseală de tip 2, 3 și 7 este prezentată în figura nr. 71.

Figura nr. 71. Oscilogramă cu ecou de defect de tip 2, 3 și 7 la osii de tip D

g) Etapa 4 de control. Zona supusă controlului ultrasonic este restul suprafeței de calare a roților de rulare (cu osia în stare dezlegată de la vagon). Locul de așezare și zona de manevrare a palpatorului de 350 (370) aproximativ 1/2 din suprafața fusului osiei cu fascicolul US orientat spre roată (măsurată de la muchia părții de obturare) spre capătul fusului.

Se utilizează palpator înclinat de 35o sau 37o când osia este dezlegată de la vagon, având inelele de rulment și freta demontate de pe fus, pentru depistarea fisurilor transversale de oboseală existente pe suprafața fusului (fisuri tip 5; 6) și în zona de obturare fisuri de tip 4. Se procedează la fel ca la osiile fără disc de frână (de tip A III, B și C) care au diametrul fusului de 130 mm conform etapei 3. O alternativă a acestui control pentru unitățile care nu au în dotare aceste palpatoare o constituie controlul suprafeței fusului cu unde superficiale, procedându-se ca la osiile fără disc de frână.

h) Etapa 5 de control. Controlul ultrasonic cu palpatorul special conic ASW 290-900 pentru examinarea

fusurilor și a suprafețelor părților de obturare cu osia legată sau dezlegată de la vagon se face conform punctului 6.1.2. litera c).

defect de tip 3

defect de tip 7 defect de tip 2



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

6.5.2. Controlul osiilor montate ce echipează vagonul etajat. Controlul osiilor montate ce echipează vagonul etajat se face conform punctului 6.5.1. la care

diferă ecourile de la eventualele fisuri astfel: La etapa 1 de control faza 1 ecourile de la eventualele fisuri se obțin la un parcurs

ultrasonor de aproximativ s = 229,1 mm respectiv în jurul diviziunii 2,5 ținând cont de translația de 100 mm sau în jurul valorii 4,5 atunci când nu se ține seama de translația de 100 mm.

Aspectul unei oscilograme fără ecou de defect de tip 9 pe corpul osiei este asemănător figurii nr. 61.

Aspectul unei oscilograme cu ecou de defect de tip 9 pe corpul osiei este asemănător figurii nr. 62.

La etapa 1 de control faza 2 ecourile de la eventuale fisuri se obțin astfel la un parcurs ultrasonor de aproximativ s ~ 251,7 mm respectiv în jurul diviziunii 3,03 pentru fisuri de tip 8 (ținând cont de translația de 100 mm), în jurul valorii s = 509,1 mm respectiv diviziunea 8,1 (cu translație) pentru fisuri de tip 3, situate în imediata vecinătate a corpului osiei cu suprafața de calare a roții de rulare la parcurs s = 519,8 mm respectiv diviziunea 8,3 pentru fisuri de tip 1 situate pe suprafața zonei de calare a roții de rulare. Se observă că ecourile de la fisurile 3 respectiv 1 se obțin prin reflexie intermediară a fascicolului ultrasonor pe suprafața de calare a discului de frână.

Aspectul unei oscilograme fără ecou de defect de tip 8; 1 și 3 este asemănător figurii 63 fără translație, la distanța de 115mm față de disc, unde apar semnale din discul de frână.

Aspectul unei oscilograme cu ecou de defect de tip 1 și 3 este asemănător figurii nr. 64. O oscilogramă cu ecou de defect de tip 8 utilizând palpatorul de 45oși frecvența 2 MHz

la distanțe de 170 mm până la 120 mm față de discul de frână spre corpul osiei este asemănător în figura nr. 65.

La etapa 2 de control se desfășoară conform punctului 6.5.1. litera d) și e) iar ecourile de la eventuale fisuri se obțin la un parcurs ultrasonor de aproximativ s = 234,0 respectiv în jurul diviziunii 2,6 mm, ținând cont de translația de 100 mm sau în jurul valorii 4,6 dacă se lucrează fără translația de 100mm.

Aspectul unei oscilograme fără ecou de defect de tip 2 este asemănător celei din figura nr. 31, iar aspectul unei oscilograme cu ecou de defect de tip 2 este asemănător celei prezentate în figura 32.

La etapa 3 de control se desfășoară conform punctului 6.5.1. litera f) iar ecourile de la eventualele fisuri se obțin la un parcurs ultrasonor de aproximativ s = 288,8 respectiv în jurul diviziunii 3,7mm, pentru fisuri de tip 1 și la un parcurs de 591,5 respectiv în jurul diviziunii 9,8 pentru fisuri de tip 3 și respectiv la distanța de 619,5mm în jurul valorii 10,3 ținând cont de translația de 100mm ecouri de la eventuale fisuri Se face cu palpator de 55o și frecvența 2 MHz având sistemul de control calibrat pe domeniul 500mm în conformitate cu punctul 5.3.a. și efectuând o translație de 100mm pentru a face vizibilă pe ecran partea care interesează, sensibilitatea sistemului de control fiind reglată conform punctului 5.4.1.

Aspectul unei oscilograme fără ecou de defect de tip 2, 3 și 7 este asemănător figurii nr. 70. Aspectul unei oscilograme cu ecou de defect de tip 2, 3 și 7 este asemănător figurii nr. 71. La etapa 4 de control se desfășoară conform punctului 6.5.1. litera g) și se procedează la

fel ca la osiile fără discul de frână care au diametrul fusului de 130 mm conform etapei 3. O alternativă a acestui control pentru unitățile care nu au în dotare aceste palpatoare o constituie controlul suprafeței fusului cu unde superficiale, procedându-se ca la osiile fără disc de frână, conform etapei 5.

La etapa 5 de control se desfășoară conform punctului 6.5.1. litera h). La controlul osiilor echipate cu discuri de frână în vederea evitării controlului prin

reflexie intermediară care este mai dificil, se poate utiliza și controlul cu unde longitudinale cu palpatoare normale cu înclinări de la 13o la 20o în oțel cu ajutorul unor pene de plexiglas atașate în dispozitive speciale.

O oscilogramă cu ecou de defect de tip 1 obținută cu palpatorul B2S și cu pană de 13,5o amplasată între discul de frână și roata de rulare este prezentată în figura 72.



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

Figura nr.72 Oscilogramă cu ecou de defect de tip 1 la osii de vagon etajat cu palpator B2S și pană de plexiglas de 13,50.

Ecourile de defect de tip 7 pot fi obținute prin întoarcerea cu 180o a dispozitivului

oscilograma arătând asemănător celor de mai sus. Acest dispozitiv cu pană poate fi folosit la osiile cu discuri de frână a căror distanța între

discurile de frână și roțile de rulare este mai mare de 50 mm.

6.6. Controlul osiilor montate pentru cale îngustă Controlul osiilor montate pentru cale îngustă sunt fabricate în două variante constructive

(pe cuzineți și pe rulmenți iar controlul se efectuează astfel: 6.6.1.Controlul osiilor montate pentru cale îngustă pe cuzineți. Controlul osiilor montate pentru cale îngustă pe cuzineți se face utilizând tabelul nr. 1 astfel:

etapa 1 de control, etapa 2 de control, etapa 3 de control cu palpator de 600, etapa 5 de control cu S90, etapa 5 de control cu palpator 350 (370) și etapa 7 de control cu palpator de 450.

a) Etapa 1 de control. La etapa 1 de control zona supusă controlului ultrasonic este suprafața exterioară a

corpului osiei în vecinătatea racordării cu zona de calare a roțiilor de rulare iar locul de așezare și zona de manevrare a palpatorului este cuprinsă între 300÷110 mm măsurată de la roata de rulare spre interior.

Calibrarea și domeniul de examinare se aleg conform punctului 5.3.b., iar sensibilitatea de lucru se reglează conform punctului 5.4.

Se urmărește depistarea eventualelor fisuri existente de tip 3 pe zona (adiacentă) de racordare cu corpul osiei, iar controlul este prezentat în figura nr. 73.

Ecouri de la eventualele fisuri de tip 3, se recepționează în jurul diviziunilor : - 5,6 pentru osiile tip 1120 C și 1300 C; - 6,2 pentru osiile tip 1200 C; - 6,4 pentru osiile tip 1180 C. -

45°

fisură tip 3

palpator înclinat de 45o

ecou de la fisura 3

Figura nr. 73. Etapa 1 control efectuat cu palpator de 45o pe corpul osiei în zona

cuprinsă între 300 ÷110 mm

fisură tip 1

ecouri din pana de plexiglas

2 4 6 8 10



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

b) Etapa 2 de control La etapa 2 de control zona supusă controlului ultrasonic este suprafața exterioară a

corpului osiei în vecinătatea racordării cu zona de calare a roțiilor de rulare iar locul de așezare și zona de manevrare a palpatorului este între 110÷60 mm și se urmărește depistarea eventualelor fisuri existente de tip 1 la extremitatea interioară a suprafeței de calare a roții de rulare. Controlul și oscilograma este prezentat în figura nr. 74. Ecouri de la eventualele fisuri de tip 1, se recepționează în jurul diviziunilor :

- 5,8 pentru osiile tip 1120 C și 1300 C; - 6 pentru osiile tip 1200 C; - 6,4 pentru osiile tip 1180 C.

Figura nr. 74. Etapa 2 de control efectuat cu palpator de 45o

pe corpul osiei în zona cuprinsă între 110÷60mm pentru osii de cale îngustă

La etapa 1 și 2 de control în jurul diviziunilor 5,8; 6 sau 6,4 menționate mai sus se recepționează și zgomotul de la suprafața de calare. În timpul manevrării palpatorului operatorul este obligat să țină sub observație continuu cu mare atenție, ecranul defectoscopului în special în zona diviziunilor 5,6÷6,4 (în funcție de tipul osiei supusă CUS).

c) Etapa 3 de control. Zona supusă controlului ultrasonic este restul suprafeței de calare a roții de rulare, locul

de așezare și manevrare al palpatorului este fiecare fus al osiei cu fascicolul ultrasonor orientat spre roată, pe toată lungimea fusului înainte și înapoi, în timp ce osia este rotită în jurul axei sale longitudinale cel puțin o rotație completă.

Se urmărește depistarea eventualelor fisuri existente de tip 2 pe restul suprafeței de calare a roții de rulare, palpând pe suprafața fusului cu un palpator de 60oși frecvența 2MHz . Sistemul de control se calibrează conform punctului 5.3.b., iar sensibilitatea sistemului de control se reglează conform punctului 5.4.1.

Ecoul maxim de la o eventuală fisură de tip 2 existentă pe suprafața de calare se recepționează în jurul diviziunilor:

- 7 pentru osiile tip 1120 C, 1200 C și 1300 C; - 8 pentru osiile tip 1180 C.

În jurul diviziunilor 7 și 8 prezentate mai sus se recepționează și zgomotul de la suprafața de calare. În timpul manevrării palpatorului, operatorul este obligat să observe cu mare

palpator înclinat de 45o

ecou de la fisura 1

ecou de la fisura 1

ecouri perturbatoare din butucul roţii

2 4 6 8 10



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

atenție ecranul defectoscopului în special în zona diviziunilor 7 și 8 în funcție de tipul osiei supusă CUS. Controlul cu palpator de 600 și oscilograma aferentă este prezentată în figura nr.75.

Figura nr. 75 Controlul cu palpator de 60o și oscilograma aferentă cu ecou de defect de tip 2 la osii de cale îngustă

d) Etapa 5 de control cu S90. Zona supusă controlului ultrasonic este suprafața exterioară a fusurilor, locul de așezare

și manevrare al palpatorului este suprafața fusului la capătul exterior al acestuia cu fascicolul ultrasonor orientat spre roată.

Etapa 5 de control se desfășoară conform punctului. 6.5.1. litera e).La controlul cu unde superficiale pentru examinarea suprafețelor fusurilor osiilor pentru cale îngustă pe cuzineți se alege domeniul de examinare și calibrarea bazei de timp conform punctului 5.3.f. iar sensibilitatea sistemului de control se reglează conform punctului 5.4.2. și se urmărește depistarea fisurilor de tip 5 și 6 existente pe suprafața fusului.

Palpatorul de unde superficiale se cuplează cu suprafața fusului la capătul exterior al acestuia cu fasciculul ultrasonor orientat spre roată. Palpatorul se menține pe banda circulară unsă cu ulei, aflate la extremitatea fusului din capătul fusului, în timp ce osia este rotită în jurul axei sale.

Ecoul de la eventualele fisuri existente pe suprafața fusului se obțin între impulsul de emisiune și ecoul de la muchia B și este prezentată în figura nr. 76.

Figura nr. 76.Oscilogramă cu ecou dedefect de tip 5 obținut de pe suprafața fusului la osii

de cale îngustă pe cuzineți

palpator 60o

fisură tip 2

fisură tip 2

ecou de la muchia B

palpator

muchia B

ecou de la fisura 5

fisură de tip 5

2 4 6 8 10

2 4 6 8 10



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

Etapa 5 de control la osie pe cuzineți, cu palpator 350(370) Zona supusă controlului CUS este același ca la etapa 5 de control cu unde superficiale

(S90) iar locul de așezare și zona de manevrare a palpatorului este suprafața fusului cu fascicolul ultrasonor orientat spre roată pentru depistarea eventualelor fisuri de tip 5 și 6 și este o alternativă la CUS cu unde superficiale. Se folosește palpator înclinat de 350 (370) cu incidență înclinată pentru examinarea suprafețelor fusurilor osiilor pe cuzineți cale îngustă. Se alege domeniul de examinare și calibrarea bazei de timp conform punctului 5.3.b. iar sensibilitatea sistemului de control se reglează conform punctului 5.4.1, se urmărește depistarea fisurilor de tip 5 și 6 existente pe suprafața fusului.

Palpatorul înclinat de 350 (370) se manevrează pe fiecare fus al osiei cu fascicolul ultrasonor orientat spre roată, pe toată lungimea fusului (măsurată de la muchia părții de obturare spre capătul fusului) înainte și înapoi, în timp ce osia este rotită în jurul axei sale longitudinale cel puțin o rotație completă.

Ecoul maxim de la o eventuală fisură existentă pe suprafața fusului (fisură de tip 5 și 6) se recepționează astfel:

- în jurul diviziunii 3,4 pentru osiile tip 1120 C și 1300 C; - la diviziunea3,6 pentru osiile tip 1200 C. - la diviziunea 4,2 pentru osiile tip 1180 C;

În timpul manevrării palpatorului, operatorul trebuie să observe cu mare atenție ecranul defectoscopului în special în zona diviziunilor 3,4; 3,6 și 4,2 în funcție de tipul osiei supusă CUS.

Această oscilogramă este prezentată în figura nr. 77.

Figura nr. 77 Oscilogramă cu ecou de defect de tip 5 cu palpatorul de 35o la osia

pentru cale îngustă pe cuzineți

Etapa 7 de control. Zona supusă controlului CUS este suprafața părților de obturare, locul de așezare și

zona de manevrare a palpatorului este suprafața fusului cu fascicolul ultrasonor orientat spre roată pe jumătate din lungimea fusului (măsurată de la muchia părții de obturare spre capătul fusului) pentru depistarea fisurilor de tip 4 existente pe suprafața zonei de obturare

Calibrarea și domeniul se desfășoară conform punctul 5.3.b., iar sensibilitatea sistemului de control se reglează conform punctului 5.4.1.

Palpatorul înclinat de 45o se manevrează pe fiecare fus al osiei cu fascicolul ultrasonor orientat spre roată, pe jumătate din lungimea fusului (măsurată de la muchia părții de obturare spre capătul fusului) înainte și înapoi, în timp ce osia este rotită în jurul axei sale longitudinale cel puțin o rotație completă.

palpator 35o

muchia B fisură tip 5

ecou de la fisura tip 5 muchia B

2 4 6 8 10



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

Ecouri de la eventuale fisuri. Ecoul maxim de la o eventuală fisură existentă pe

suprafața de obturare (fisură de tip 4) se recepționează astfel: - în jurul diviziunii 4,2 pentru osiile tip 1120 C și 1300 C; - la diviziunea 4,6 pentru osiile tip 1200 C. - la diviziunea 5,2 pentru osiile tip 1180 C;

În timpul manevrării palpatorului, operatorul este obligat să observe cu mare atenție ecranul defectoscopului în special în zona diviziuniilor 4,2; 4,6 și 5,2 în funcție de tipul osiei supusă CUS.

Această oscilogramă este prezentată în figura nr.78.

Figura nr. 78 Controlul cu palpatorul de 45o și oscilograma aferentă

6.6.2 Controlul osiilor montate pentru cale îngustă pe rulmenți Controlul osiilor montate pentru cale îngustă pe rulmenți se face utilizând tabelul nr. 1 astfel:

etapa 1 de control, etapa 2 de control și etapa 6 de control cu palpator conic special PS-28. La etapa 1 de control și etapa 2 de control se efectuează conform punctului 6.6.1. litera

a) și b) la care diferă ecourile de la eventualele fisuri care se recepționează în jurul diviziunii 6,8 pentru fisuri de tip 3 și în jurul diviziunii 7 pentru fisuri de tip 1 iar oscilogramele cu ecou de defect sunt asemănătoare figurii 73 și 74.

a) Etapa 6 de control. Zona supusă controlului ultrasonic este suprafața fusului, suprafața părții de obturare și

suprafața părții de calare ale osiilor pe rulmenți. Locul de așezare și zona de manevrare al palpatorului conic special PS-28 este gaura de centrare din capătul osiei și se alege domeniul de examinare și calibrarea bazei de timp în conformitate cu punctul 5.3.e., iar sensibilitatea sistemului de control conform punctului 5.4.6. Se urmărește depistarea eventualelor fisuri existente: pe suprafața fusului, pe suprafața părții de obturare, pe suprafața părții de calare și depistarea inelelor interioare de rulment slăbite pe fus, crăpate sau fisurate în racordarea gulerului.

Palpatorul tip PS-28 se cuplează în gaura de centrare situată pe fiecare față frontală a osiei și se menține cuplat în timp ce osia este rotită în jurul axei sale longitudinale. În timpul rotirii se admite să se imprime palpatorului mici oscilații de mică amplitudine în scopul îmbunătățirii condițiilor de cuplaj acustic.

Ecouri de la eventualele fisuri apar în jurul diviziunilor 2÷5 pentru fisuri de pe suprafața fusului și în jurul diviziunilor 6÷10 pentru fisuri pe suprafața părții de obturare sau pe suprafața părții de calare. De asemenea operatorul trebuie să urmărească prezența pe ecran a ecourilor perturbatoare de la inelele interioare de rulment ce apar între diviziunile 5,2÷6.

Oscilograma pentru controlul din capăt cu palpatorul tip PS-28 al osiei axă pentru cale îngustă este prezentată în figura nr.79.

fisură tip 4

palpator 45o

fisură tip 4

2 4 6 8 10



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

Figura nr. 79 Oscilograma pentru controlul din capăt cu palpatorul tip PS-28 al osiei axă pentru cale îngustă

6.7 Controlul ultrasonic al roților monobloc Controlul roțiilor monobloc se face utilizând tabelul nr. 2, astfel: etapa 1 de control, etapa 2

de control și etapa 3 de control. 6.7.1 Etapa 1 de control. Măsurarea tensiunilor interne în roțile monobloc Zona supusă controlului ultrasonic este suprafața adiacentă buzei roții sau pe partea

opusă în situația în care roata monobloc nu se află la limita semnului de uzură pentru măsurarea tensiunilor reziduale (interne) din obada roților monobloc montate sau demontate, nou construite sau aflate în serviciu. Locul de așezare și manevrare a palpatorului este partea exterioară a roții cât mai aproape de calea de rulare.

Măsurarea tensiunilor interne în roțile monobloc se efectuează în societăți comerciale, reparatoare cu osia în stare dezlegată de la vagon, înaintea operației de strunjire de reprofilare. La măsurarea tensiunilor interne în roțile monobloc se utilizează aparatură tip Debie. După aplicarea cuplantului pe palpatorul dual, acesta se aplică în locul în care se dorește să se măsoare tensiunile interne, (pe fața adiacentă buzei roții sau pe partea opusă în situația în care roata monobloc nu se află la limita semnului de uzură).Se apelează din memoria aparatului de măsurat tensiuni interne setul de date (meniul de operare) aferent tipului de material din care este confecționată roata monobloc, R2 (BV2); R3; R7T; R8 și R9.

Această măsurare se face în cel puțin trei puncte diferite. Locul de așezare a palpatorului este prezentat în figura nr. 80.

ecouri inel rulment

fisura 4

2 4 6 8 10 0



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

Figura nr. 80. Locurile de fixare a palpatorului de măsurat tensiuni interne

În situația în care palpatorul dual nu este cuplat cu obada roții monobloc, acest lucru

este sesizat de afișajul aparaturii de control și se procedează la mișcarea palpatorului ușor 2÷3 mm pe obadă în vederea împrăștierii uniforme a cuplantului între palpator și obadă, se apăsă ușor pe palpator pentru a evita spargerea ceramicii palpatorului. Se recomandă măsurarea tensiunilor interne în trei puncte diferite pe roata monobloc (situate la aproximativ 120o) în fiecare punct de măsurare efectuându-se câte 5 determinări, după care aparatul afișează media acestora.

6.7.2 Etapa 2 de control. Controlul roților monobloc cu unde transversale în incidență înclinată pentru depistarea fisurilor radiale de oboseală

Zona supusă controlului ultrasonic este suprafața de rulare a roții monobloc pentru depistarea fisurilor radiale de oboseală din obadă (cu osia montată în stare dezlegată de la vagon și așezată în dispozitivul de rotire). Locul de așezare și manevrare a palpatorului este suprafața de rulare a roții monobloc.

Metoda de control care se utilizează este cea de examinare cu impuls repetat. Controlul se efectuează numai după prelucrarea eventualelor locuri plane și a brocurilor existente pe roata monobloc. Se utilizează un palpator înclinat cu unghiul de refracție în oțel ß =70º. Calibrarea se efectuează pe domeniu de 500 mm, cu ajutorul unui palpator înclinat de 45º la frecvența de 2 MHz ca la punctul 5.3. a. Sensibilitatea de lucru se reglează ca la punctul 5.4.1.

Palpatorul înclinat se așează pe suprafața de rulare și se execută deplasări aproximativ paralele cu axa longitudinală a osiei între marginea dinspre exterior a suprafeței de rulare și buza roții, astfel se efectuează o deplasare în zig-zag a palpatorului înclinat al cărui pas trebuie să fie de 100÷150mm. Pentru efectuarea controlului este suficientă parcurgerea o singură dată a circumferinței suprafeței de rulare a roții.

Ecourile de la eventualele fisuri sunt ecourile care se detașează net de zgomotul de material.

Ecourile care se detașează net de zgomotul de material și se deplasează pe ecran (afișaj) în funcție de deplasarea palpatorului se interpretează ca ecou de defect.

semn limită uzură

faţă exterioară obadă

traseu US

faţa adiacentă buzei roţii monobloc



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

6.7.3 Etapa 3 de control. Controlul roților monobloc pentru depistarea fisurilor circumferențiale de oboseală în racordarea disc-obadă

Zona supusă controlului ultrasonic este suprafața de rulare pe întreaga circumferință a roții pentru depistarea fisurilor circumferențiale din racordarea disc-obadă (cu osia montată în stare dezlegată de la vagon și așezată în dispozitivul de rotire). Locul de așezare și zona de manevrare a palpatorului este suprafața de rulare a roții monobloc.

Se utilizează palpator normal pentru unde longitudinale cu frecvența de 4 MHz împreună cu dispozitivul prezentat în figura nr. 81, calibrarea efectuându-se pe domeniul de 250 mm conform punctului 5.3.h., iar sensibilitatea sistemului de control se reglează conform punctului 5.4.3., controlul efectuându-se cu palpator normal de 2 MHz.

Suprafața de rulare de pe întreaga circumferință a roții de rulare. Ecourile de la eventualele fisuri. Orice ecou care se află în apropierea sau depășește

poarta pe domeniul de 250 mm în zona adiacentă racordării disc-obadă provine de la o fisură circumferențială.

Figura nr. 81. Modul de efectuare al controlului ultrasonic pentru depistarea

fisurilor circumferențiale de oboseală

6.8 Controlul bandajelor Controlul bandajelor se face conform tabelului nr. 3, astfel : etapa 1 de control și etapa 2 de

control. De regulă defectele la bandaje apar pe suprafața de rulare și în zona de inscripționare a

bandajului. Fisurile radiale în bandaje apar în următoarele zone:

• Fisurile radiale de oboseală (fisuri termice) apar la marginea exterioară a suprafeței de rulare a bandajelor. Apariția acestora se datorează acțiunii conjugate a proceselor termice ce au loc la frânarea cu saboți (temperatura poate atinge cca. 8000 C) și a solicitării date de contactul roții cu șina. Fisurile termice apar cu frecvență redusă pe suprafața de rulare, respectiv în buza bandajului. Bandajele depistate cu fisuri radiale de oboseală sunt supuse strunjirii de reprofilare, iar în situația când defectele nu au fost eliminate până la ultima cotă de reprofilare a bandajului, bandajele se retrag din exploatare.

• Fisuri amorsate la extremitățile literelor și/sau cifrelor inscripționate pe bandaj. Defectele interne se depistează dacă bandajele nu au fost examinate CUS la fabricație. 6.8.1 Etapa 1 de control. Controlul suprafeței de rulare a bandajelor pentru

depistarea fisurilor radiale de oboseală Zona supusă controlului ultrasonic este suprafața de rulare pe întreaga circumferință a

bandajului pentru fisuri radiale de oboseală. Locul de așezare și zona de manevrare a palpatorului este suprafața de rulare a bandajului.

palpator normal

1 - carcasă; 2 - role (2 buc); 3 - bolţuri (2 buc); 4 - şurub (1 buc); 5 - şurub (4 buc); 6 - tije de reglaj (2 buc); 7 - suport; 8 - role (2 buc); 9 - bolţuri (2 buc); 10 - şurub (2 buc).



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

Controlul se efectuează în atelierele de reparații cu osia în stare dezlegată de la vagon la

bandajele cu locuri plane și brocuri și se execută după prelucrarea bandajului.De preferat este ca osia supusă controlului ultrasonic să fie fixată într-un dispozitiv de rotire aflat în cadrul punctului de control.

Se utilizează palpator înclinat de 70o și frecvența 2 MHz, calibrat pe domeniul de 500mm pentru unde transversale, conform punctului 5.3.a., iar sensibilitatea de lucru se reglează astfel încât înălțimea zgomotului de material recepționat să nu depășească 1mm, când palpatorul este cuplat cu bandajul.

Controlul suprafeței de rulare pentru depistarea fisurilor radiale de oboseală se execută după cum urmează:

- palpatorul înclinat se așeză pe suprafața de rulare a bandajului (unsă în prealabil cu ulei mineral) și în timp ce osia montată se rotește cu o viteză de 0,8 ÷ 5 rot/min, se execută deplasări aproximativ paralele cu axa longitudinală a osiei între marginea dinspre exterior a suprafeței de rulare și buza bandajului, în zig-zag, al cărui pas trebuie să fie de 100÷150 mm ca în figura nr. 82. Este suficient să se parcurgă o singură dată circumferința bandajului.

Figura 82. Controlul suprafeței de rulare

Stabilirea locului defectului se face astfel:

- prin palparea suprafeței de rulare cu degetul (apar și unde superficiale); - cu ajutorul unui compas, a cărui deschidere corespunde distanței ecoului de defect

citită pe ecran, fără a fi necesar ca înălțimea ecoului să fie maximă; - prin manevrarea palpatorului, ecoul poate fi „potrivit” în dreptul unei distanțe

exprimate printr-o valoare numerică „rotunjită” – de exemplu, 200 mm;

Condiții de recepție Bandajele examinate CUS la care s-au recepționat ecouri de defect și se află după

strunjirea de reprofilare, sub grosimea minimă de uzură și dacă bandajul nu a ajuns la limita de reprofilare se retrag din circulație.

6.8.2 Etapa 2 de control. Controlul ultrasonic al bandajelor în zona inscripționată Zona supusă controlului ultrasonic este suprafața de rulare în zona învecinată cu

suprafața laterală pe care sunt imprimate inscripțiile bandajului (la extremitățile literelor și/sau cifrelor inscripționate pe bandaj). Locul de așezare și manevrare a palpatorului este suprafața de rulare a bandajului.

Controlul se efectuează în scopul depistării fisurilor amorsate de la extremitățile literelor și/sau cifrelor, cu osia în stare dezlegată de la vagon, așezată în așa fel încât zona inscriționată să se afle în partea superioară a roții.

Se examinează zona în care sunt imprimate inscripțiile privind indentificarea datelor de fabricație ale bandajului. Examinarea se execută pe suprafața de rulare în zona învecinată cu



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

suprafața laterală pe care sunt imprimate inscripțiile utilizând palpatoare înclinate de 45o și frecvența 2 MHz și 70o și frecvența 2 MHz.

Calibrarea bazei de timp pe domeniul de 250mm pentru unde transversale, se efectuează conform punctului 5.3.b, sensibilitatea sistemului de control pentru ambele tipuri de palpatoare fiind reglată ca la punctul 5.4.1.

Tehnica de control: Se utilizează atât palpatorul înclinat de 45o cât și palpatorul înclinat de 70o manevrate pe suprafața de rulare a zonei învecinate cu suprafața laterală a bandajului pe care sunt imprimate inscripțiile (în dreptul acestor inscripții). Palpatorul se orientează astfel încât axa fasciculului ultrasonor să fie direcționată într-un plan paralel cu planul cercului de rulare. Ambele palpatoare trebuie manevrate de o parte și de cealaltă a zonei inscripțiilor, ca în figura nr. 83.

Orice ecou recepționat care se detașează net de zgomotul de material și se deplasează pe ecran în același timp cu manevrarea palpatorului se interpretează ca ecou provenind de la un defect.

Condiții de recepție Bandajele care la CUS au prezentat ecouri de defect se verifică în zona inscripționată și

prin alte metode de control nedistructiv (controlul vizual cu ochiul liber sau cu lupa, control cu lichide penetrante, control magnetic), în scopul confirmării existenței defectelor. Bandajele la care existența defectelor este confirmată se retrag din circulație.

6.8.3 Controlul bandajelor noi În situația când bandajele noi sunt achiziționate fără controlul ultrasonic acestea vor fi supuse

unui control ultrasonic înainte de a fi montate.].

7. ECOURI PERTURBATOARE ȘI ZGOMOTE 7.1 Ecouri care provin din palpatoare și dispozitivele de ghidare La palpatoarele înclinate destinate controlului ultrasonic cu unde transversale și la

palpatoarele speciale conice, o parte din undele ultrasonore incidente pe suprafețele penelor din plexiglas se reflectă în interiorul acestor pene și produc ecouri care apar pe afișajul defectoscopului imediat în dreapta impulsului de emisiune.

Mod de recunoaștere: Ecourile descrise mai sus apar prin simpla conectare la defectoscop a palpatorului înclinat sau a palpatorului special, indiferent dacă acestea sunt cuplate sau nu cu osia, respectiv roată monobloc sau bandaj.

Figura nr. 83. Controlul suprafeţei de rulare



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

7.2 Ecouri de la picăturile de ulei La examinarea cu unde transversale în incidență înclinată cu palpatoare înclinate, dacă

uleiul prelins s-a strâns în picături pe suprafața de sub osie, de la acestea se recepționează ecouri care apar pe afișaj aproximativ în același loc ca și cele de la eventualele fisuri transversale de oboseală, amorsate la suprafața osiei.

Mod de recunoaștere: Ecourile respective dispar în momentul în care sunt îndepărtate picăturile de ulei.

7.3 Zgomotul de material Zgomotul de material este rezultatul reflexiei undelor ultrasonore pe limitele grăunților

cristalini și pe microneomogenitățile din material distribuite la întâmplare și apare numai în situația când palpatorul este cuplat cu piesa ce se verifică și dacă sensibilitatea sistemului palpator – piesă este reglată corespunzător, conform punctului 5.4. Zgomotul de material este mai mic la osiile cu structură fină.

Mod de recunoaștere: Zgomotul de material este constituit din vârfuri foarte numeroase, neregulate, de diferite înălțimi, existente pe toată lungimea bazei de timp și formând așa numită „iarbă”.

Când se manevrează palpatorul pe piesă vârfurile care constituie zgomotul variază în înălțime, se constată un fel de „fierbere” pe baza de timp.

Prezența permanentă pe ecran a zgomotului de material este necesară deoarece, indică operatorului siguranța că există o cuplare acustică bună între ansamblul palpator și osie respectiv palpator roată monobloc sau bandaj.

7.4 Ecouri provenind de la inelele interioare de rulment montate pe fusul osiei. Ecourile provenind de la inelele interioare de rulment montate pe fus sunt reflexiile

undelor ultrasonore pe muchiile inelelor de rulment și se recepționează la CUS cu unde transversale în incidență înclinată cu palpatoare conice când se efectuează controlul din capătul osiei din gaura de centrare cu unghi la vârf de 60° sau 90°, situată pe axa longitudinală a osiei, când se controlează suprafața fusului.

Mod de recunoaștere: Aceste ecouri se mențin pe ecran în dreptul anumitor diviziuni invariabile pentru fiecare tip de osie în parte. Acestea au fost descrise la capitolul.61. și.6.3. când a fost prezentat modul de efectuare a controlului din capătul osiei.

Prezența pe ecran a acestui grup de ecouri este absolut necesară. Nerecepționarea acestui grup de ecouri perturbatoare indică faptul că inelul interior de rulment WJ este slăbit sau există un strat sau pete de rugină fie pe suprafața fusului, fie pe suprafața interioară a inelelor de rulment, precum și lipsa peliculei de ulei aplicată în momentul montării inelului WJ pe fus ducând la îngreunarea controlului în exploatare datorită informațiilor eronate recepționate.

7.5 Ecouri perturbatoare provenite de la forma geometrică a osiei și a roților monobloc

La examinarea cu palpatoare înclinate apar ecouri perturbatoare de la: a) muchii sau racordări ale pieselor asamblate cu osia prin presare sau fretare (roți

de rulare, discuri de frână); b) marginea dinspre fus a părții de calare și de la suprafața de racordare dintre

partea de calare și partea de obturare ; c) muchia dinspre fus a părții de obturare prin transformarea undelor transversale în

unde superficiale și propagarea acestora din urmă pe racordarea fus-parte de obturare până la muchia sus menționată.

Mod de recunoaștere: Toate ecourile perturbatoare maxime recepționate de la muchiile sau racordările menționate mai sus la literele a-c, apar pe ecran în dreapta locului în care apare zgomotul de la suprafața de calare, respectiv în dreapta locului în care ar trebui să se recepționeze ecouri maxime de la fisuri.

Ecourile maxime recepționate de la marginea menționată mai sus la litera b, apar pe ecran numai la examinarea cu palpatorul de 55° în dreapta zgomotului de la suprafața de calare.



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

Ecourile recepționate de la muchia menționată mai sus la litera c, apar pe ecran numai la examinarea cu palpatorul de 35°, în dreapta locului în care ar urma să se recepționeze ecoul maxim de la o fisură de tip 5.

La manevrarea palpatorului înclinat pe o linie circumferențială ecourile perturbatoare respective se mențin pe ecran în același loc, înălțimile lor suferind mici variații.

7.6 Ecouri de la muchia B la examinarea cu unde superficiale a fusului de osie La acest tip de examinare apare un ecou de la muchia B a părții de obturare. Mod de recunoaștere: Ecoul respectiv se menține pe afișaj în același loc și aproximativ

cu aceeași înălțime, la manevrarea palpatorului de unde superficiale pe o linie circumferențială . Prin atingerea fusului cu degetul uns cu ulei mineral, în puncte situate între palpator și muchia B, respectiv la limită chiar în dreptul muchiei B, înălțimea ecoului respectiv se reduce mult.

Continuând palparea cu degetul uns cu ulei mineral dincolo de muchia B, înălțimea ecoului rămâne neschimbată.

7.7 Zgomotul de la suprafața de calare La examinarea cu unde transversale în incidență înclinată, cu palpator înclinat, a unei

suprafețe de calare pe care este montată prin presare sau fretare o piesă (de exemplu: roată. pinion, inel de rulment), este recepționat un zgomot caracteristic provocat de reflexia undelor ultrasonore pe suprafața de separație osie-piesă. Zgomotul apare pe ecran în același loc (dar are amplitudine mai mică) ca și ecourile maxime de la eventualele fisuri transversale de oboseală existente pe suprafața de calare respectivă.

Mod de recunoaștere: Zgomotul este constituit din câteva ondulații neregulate, cu baza lățită, care depășesc în mod evident nivelul general al zgomotului de material și apare într-un loc bine determinat pe ecran ca în figura nr.84.

Zgomotul de la suprafața de calare a roții fisură de tip 2

Figura nr. 84. Zgomotul de la suprafața de calare

În timpul deplasării palpatorului înclinat pe osie, zgomotul nu se deplasează pe ecran, înregistrându-se doar unele variații ale înălțimii ondulațiilor care îl constituie.

Ecoul de la fisura de tip 2 apare în stânga zgomotului de la suprafața de calare și numai pe o anumită porțiune din circumferința osiei (numai în cazuri cu totul excepționale când fisura de tip 2 este circulară apare pe întreaga circumferință a osiei).

Zgomotul de la suprafața de calare dispare îndată ce se demontează roata respectivă.

7.8 Recunoașterea ecourilor de defect și stabilirea locurilor defectelor În principiu orice ecou recepționat în afara celor perturbatoare descrise în capitolele

anteriore poate proveni de la un defect.



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

7.8.1 Cazul când CUS se efectuează cu unde transversale în incidență înclinată Ecourile de defect se deplasează pe ecran în timpul manevrării palpatorului, trecând

printr-un maxim de înălțime. Poziția de maxim corespunde distanței, pe direcție înclinată, de la indexul „i” al palpatorului și locul defectului. Înălțimea maximă a uni ecou de defect se obține atunci când punctul de început al fisurii este examinat cu raza centrală a fascicolului ultrasonor. Dacă fisura se află pe o suprafață de calare, ecoul maxim este recepționat în dreptul zgomotului de la suprafața respectivă de calare, de regulă în extremitatea din stânga a acestui zgomot. În această situație ecoul recepționat de la fisură poate fi deosebit de zgomotul de la suprafața de calare, simultan, după aspectul și comportarea lui în timpul deplasării palpatorului după cum urmează:

- ecoul recepționat de la fisură este înalt, ascuțit și se detașează net de zgomotul de la suprafața de calare, acest zgomot se prezintă ca o bază lată cu o înălțime redusă, fiind afișat pe ecran prin câteva ondulații neregulate;

- când palpatorul este manevrat pe suprafața osiei, ecoul recepționat de la o fisură se deplasează pe ecran, iese din zona ocupată de zgomotul de la suprafața de calare (la stânga sau la dreapta acestei zone după cum palpatorul se apropie, respectiv se depărtează de locul fisurii), spre deosebire de ecoul recepționat de la fisură, zgomotul de la suprafața de calare rămâne pe loc, ondulațiile din care este constituit suferind unele mici variații de înălțime;

Stabilirea locului în care se află fisura, se poate face prin palparea cu degetul uns cu ulei a locului fisurat, micșorându-se astfel înălțimea ecoului de la fisură.

De asemenea locul unei fisuri este indicat pe ecranul defectoscopului dacă se utilizează un defectoscop digital. În această situație pe ecranul defectoscopului este afișată proiecția redusă a distanței până la defect. Această distanță putând fi măsurată direct de operator cu orice mijloc de măsurare, distanța măsurată începe de la partea din față a palpatorului înclinat spre înainte.

Pentru determinarea locului defectului când CUS se face cu aparatură analogică se utilizează diagrama de localizare a defectelor care este prezentată în figura nr.85.

Mod de utilizare: Adâncimea de determinare respectiv diametrul mediu „Dm” calculat (locul de unde pleacă fasciculul ultrasonor și unde întâlnește fisura este cunoscut ca fiind la intersecția orizontalei corespunzătoare adâncimii (Dm) cu direcția înclinată corespunzătoare palpatorului utilizat) se citește valoarea parcursului ultrasonor notat cu „s” care reprezintă distanța parcursă de undele ultrasonore între indexul palpatorului și punctul de amorsare a fisurii pe suprafața osiei.

Verticala dusă prin intersecția sus menționată întâlnește axa orizontală de sus a diagramei în dreptul unei valorii, această valoare însemnând că planul fisurii se află la valoarea găsită de indexul palpatorului. Se oprește manevrarea palpatorului în poziția în care se recepționează ecoul maxim de la fisură și se măsoară distanța dintre indexul palpatorului și muchia interioară a părții de calare.

Exemplificare numerică: - fisură pe corpul osiei Dm = Dosie = 160mm; - palpator de 46°, s = 230mm rezultă a = 165mm; - distanța de la fisură: L = 180 – 165 = 15mm, deci fisura se află pe corpul osiei la

15mm de muchia părții de calare.



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

Figura nr. 85. Diagrama pentru localizare a defectelor discontinuităților fără osii tip B, C și D.

7.8.2 Cazul când se efectuează CUS cu unde superficiale la fusul osiei La controlul cu unde superficiale ale fusului ecoul de la fisurile tip 5 și 6 apar

întotdeauna înaintea ecoului de la muchia B. Stabilirea locului defectului se face prin palpare cu degetul uns cu ulei mineral așa cum este menționat în capitolele anterioare.



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

7.8.3 Cazul când CUS se efectuează cu unde longitudinale în incidență normală. Ecoul de la o eventuală fisură circumferențială existentă în racordarea disc-obadă este

înalt și se detașează net de zgomotul de material, la fel ca și ecourile perturbatoare recepționate de cele 2 găuri din discul roții (dacă roțile au astfel de găuri) și se mențin pe ecran atât timp cât palpatorul normal în deplasarea lui pe suprafața de rulare se află în dreptul locului fisurat.

Stabilirea locului defectului. Distanța în care se află fisura este chiar distanța citită pe afișaj.

Oscilogramele prezentate în această normă tehnică feroviară sunt orientative. Acestea redau imaginile de pe ecranul defectoscopului pentru o anumită poziție a palpatorului respectiv în timpul efectuării CUS. Manevrările palpatoarelor conduc la modificări ale înălțimilor ecourilor care apar pe ecran cât și ale pozițiilor acestor ecouri. Este important ca ținând cont de cele prezentate în norma tehnică feroviară, operatorii de CUS să dea o interpretare corectă a oscilogramelor reale recepționate în timpul efectuării CUS.

8. CONDIȚIILE DE ACCEPTARE/RESPINGERE A OSIILOR MONTATE

EXAMINATE CUS 8.1 Condițiile de acceptare/respingere pentru osii Osiile de la care prin efectuarea CUS s-au obținut indicații în oscilograme că există

eventuale fisuri de oboseală amorsate la suprafață, trebuie să fie reexaminate în vederea confirmării existenței efective a acestor fisuri. Dacă fisurile se află pe suprafețe accesibile (libere de piese montate) această confirmare se efectuează, după caz, cu ochiul liber, cu lupa, cu lichide penetrante, cu metoda curenților turbionari, după curățarea locului respectiv.

Dacă fisurile (sau eventuale semnale de defect recepționate la CUS în oscilograme), se află pe suprafețele de calare, piesele care împiedică accesul la suprafața respectivă trebuie demontate de pe osia axă, iar în situația că osiile sunt în termen de garanție operația revine fabricantului întrucât osiile sunt în garanție.

După demontare se efectuează o examinare ultrasonoră pentru a confirma că ecoul suspect este recepționat și după îndepărtarea piesei respective.

Dacă ecoul suspect se recepționează și în aceste condiții atunci defectul este confirmat, iar reperele respective se retrag din circulație.

Dacă la CUS din capătul osiei cu palpatoare conice se recepționează un ecou provenit de la o fisură transversală de oboseală pe fus sau pe partea de obturare sau dacă operatorul are dubii cu privire la natura unor indicații de pe ecran se demontează în mod obligatoriu, inelele interioare de rulment (rulmentul) aferente capătului respectiv de osie și se efectuează din nou CUS conform prevederilor prezentei norme tehnice feroviare.

Dacă situația de mai sus apare la CUS al fusurilor de osie, osiile respective se dezleagă de le boghiu și se recontrolează în stare dezlegată conform prezentei norme tehnice feroviare, luându-se deciziile corespunzătoare rezultatelor acestui nou CUS.

Dacă ecoul recepționat la CUS cu palpatoare conice, provine de la o fisură transversală în inelul interior de rulment, se îndepărtează inelul respectiv, iar osia se controlează conform prevederilor prezentei norme tehnice feroviare.

Dacă nu se recepționează ecourile de la inelele interioare de rulment, sau dacă inelul WJ nu dă semnal peste 18% din înălțimea ecranului se verifică starea inelelor respective pentru stabilirea cauzei care a condus la nerecepționarea ecourilor respective, în continuare, osia montată se recontrolează conform prevederilor prezentei norme tehnice feroviare.

Dacă la controlul din capăt la osiile vagoanelor de călători prevăzute cu inele distanțoare între rulmenții WJ și WJP, înălțimea ecoului este mai mare de 10÷12% din ecran osia se dezleagă de la vehicul și se verifică montajul inelelor pe fus pentru că ecoul este dubios și poate să mascheze un eventual ecou de defect de la o fisură.

O osie se consideră respinsă în urma efectuării CUS dacă prezintă la suprafață (pentru ultima cotă de reparație admisă) fisuri transversale de oboseală, confirmate ca mai sus, idiferent de mărime și situate în orice parte a osiei.



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

Osiile se resping dacă prezintă în interior defecte din fabricație și care la examinarea cu palpatoare înclinate prezintă ecouri care se detașează net de zgomotul de material și simultan:

- dacă ele apar la examinarea unei părți de calare nu se mai poate recepționa zgomotul de la suprafața de calare;

- dacă ele apar la examinarea fusului sau a părții de opturare și dacă, menținând palpatorul nemișcat pe osie și plimbând degetul (uns cu ulei) pe partea opusă (în locul care trebuie să fie explorat de fascicolul ultrasonic), în oscilogramă nu se poate constata nici o modificare în aspectul zgomotului de material.

8.2 Condiții de acceptare/respingere pentru roțile monobloc Roțile monobloc care au fost supuse măsurării tensiunilor interne se consideră respinse

dacă depășesc valorile maxim admise menționate în tabelul următor:

Nr.crt. Material roată Tensiunea maximă admisă [Mpa]

1.

R2 (BV2) R3 R8 R9

250

2. R6 R7

a) 300 dacă tenacitatea este necunoscută b) 400 dacă tenacitatea satisface condițiile

din [15]

Roțile monobloc montate la care prin efectuarea CUS s-au obținut indicații despre existența unor eventuale fisuri radiale în obadă sau a unor eventuale fisuri circumferențiale în racordarea disc-obadă, trebuie să fie reexaminate în vederea confirmării existenței efective a acestor fisuri, eventual în prezența unei comisii de specialiști

În cazul fisurilor radiale existente pe suprafața de rulare este suficientă, confirmarea prin palparea cu degetul uns cu ulei mineral, urmată de curățirea cu pânză abrazivă a locului respectiv și de examinarea cu ochiul liber sau cu lupa.

Dacă roțile monobloc respinse pentru fisuri radiale în obadă se strunjesc în vederea recuperării, după strunjire ele se supun unui nou CUS și se introduc în exploatare numai dacă se confirmă inexistența fisurilor și dacă roata strunjită se încadrează în cotele limită admise de reglementările specifice în vigoare.

La roțile monobloc cu fisuri circumferențiale în racordarea disc-obadă confirmarea defectului se face prin examinarea cu ochiul liber, cu lupa sau cu lichide penetrante.

Roțiile monobloc se consideră respinse în urma CUS dacă prezintă fisuri radiale în obadă sau fisuri circumferențiale în racordarea disc-obadă, de orice mărime, confirmate ca mai sus.

8.3 Condiții de acceptare/respingere pentru bandaje Bandajele la care prin efectuarea CUS s-au obținut indicații despre existența unor

eventuale fisuri radiale, trebuie să fie reexaminate în vederea confirmării existenței efective a acestor fisuri.

În cazul fisurilor radiale existente pe suprafața de rulare este suficientă, confirmarea prin palpare cu degetul uns cu ulei mineral, urmată de curățirea cu pânză abrazivă a locului respectiv și de examinarea cu ochiul liber sau cu lupa.

Dacă bandajele respinse pentru fisuri radiale în obadă se strunjesc în vederea recuperării, după strunjire ele se supun unui nou CUS și se introduc în exploatare numai dacă se confirmă inexistența fisurilor și dacă bandajul strunjit se încadrează în cotele limită admise de reglementările specifice în vigoare.

8.4. Marcarea osiilor montate defecte Osia montată respinsă în urma efectuării CUS, găsită cu defecte se marchează vizibil cu

un contur de vopsea roșie aplicat după caz în dreptul defectului (înconjurând defectul) sau în



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

dreptul locului de unde este depistat defectul (înconjurând locul palpatorului pentru poziția din care este recepționat ecoul maxim).

Osia montată acceptată în urma efectuării CUS se marchează conform reglementărilor în vigoare (în exploatare conform Anexei 1,2 din registrul de evidență, iar la reparațiile/reviziile RP, RTI, RG și RK conform prevederilor din prescripțiile tehnice de reparație/revizie).

8.5 Modele pentru registrele în care se înregistrează rezultatele CUS Rezultatele CUS se înregistrează într-un registru special pentru osii, modelul acestuia

fiind prezentat mai jos.

Registru pentru evidența CUS al osiilor montate de la vagoane Nr. crt.

Data CUS /Nume

prenume operator

Datele de identificare

ale osiei (nr, serie,

an fabricație)

Tipul osiei

Nr. vagon

Aparatura pentru CUS

Rezultat Descrierea defectului

(schiță)

Obs.

0 1 2 3 4 5 6 7 8

Rezultatele măsurării tensiunilor interne la roțile monobloc în cadru atelierelor de

reparații se vor consemna într-un registru al cărui model este prezentat mai jos. Registrul pentru evidența roțiilor monobloc la care sau verificat tensiunile interne

Nr. crt.

Date pentru identificarea roții Tensiunea (Mpa) Data/Schimb Semnătura Nr.

roată Cap Material Măsurată Limită

0 1 2 3 4 5 6 7

În situația că societatea comercială execută un control ultrasonic pentru un alt beneficiar va elibera un raport de examinare întocmit conform modelului de mai jos. Dacă osia montată examinată este respinsă la CUS raportul de examinare va fi însoțit de oscilograma aferentă cu parametrii de control pentru defectul descoperit.



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

S.C. (denumirea societății și datele de identificare)……………………………………………………………….

RAPORT DE EXAMINARE CU ULTRASUNETE A OSIILOR MONTATE DE LA VAGOANE

NR. / data Tipul osiei: ………………………………………………………………………………………… Date de fabricație:…………… Boghiu I Nr………. Boghiu II Nr……………. Serie vagon:……….……… Aparatură: Aparat ultrasonic tip: Serie:…………… Anul fabricației…………… Palpatoare:………………………. Data ultimei verificări a aparaturii de control ……. Corpuri de calibrare:……………………………………………………… Normă de examinare: N.T.F.- CONTROLUL ULTRASONIC AL OSIILOR MONTATE

DE LA VAGOANE Rezultatul examinării:………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………….. …………………………………………………………………………………………….. …………………………………………………………………………………………….. Operatori: Numele și prenumele:……………………. Nr. autorizației…………………… Întocmit: ……………………………….. Șef Laborator END:……………..



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

8.6 Înregistrarea rezultatelor CUS Rezultatele CUS se trec în registrul special pentru osiile montate de la vagoane, iar

rezultatele măsurării tensiunilor interne vor fi consemnate în registrul special pentru măsurarea tensiunii interne.

Rezultatele CUS ale examinării roților monobloc vor fi consemnate în registrul special al verificării roților monobloc.

Înregistrările se fac numai cu cerneală respectiv pastă albastră sau neagră. Nu se admit corecturi în registru iar în situația în care s-au efectuat înregistrări greșite se

anulează rândul respectiv și se semnează în dreptul rândului , după care se repetă înregistrarea. Înregistrarea în registru se face imediat după terminarea CUS al osiei montate. Nu se admit evidențe provizorii de pe care să se treacă ulterior în registru datele

respective. Se admite utilizarea semnului grafic de repetiție – ” - în registrul special numai la coloanele 1, 3, 5 din registrul pentru evidența CUS al osiilor montate de la vagoane.

La coloana 6 în care se înregistrează rezultatul controlului se va trece: - FED dacă osia este fără ecouri de defect; - dacă osia are ecouri de defect, în coloana 7 la mențiuni speciale se va executa o

schiță de mână a osiei pe care se trece poziția defectului, condiția de examinare și cu litere groase decizia (retragere din circulație);

La rubrica rezervată aparaturii CUS respectiv coloana 5 se va trece tipul defectoscopului ultrasonic și indicativele tuturor palpatoarelor utilizate la efectuarea CUS a osiei montate respective și data ultimei verificări.



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

ANEXA

DOCUMENTE DE REFERINȚĂ Aplicarea standardelor cuprinse în această listă reprezintă o modalitate recomandată

pentru asigurarea conformității cu cerințele din prezenta normă tehnică feroviară. [1] Fișa UIC 960-O ediția a 2-a din decembrie 2001 Certificarea și calificarea personalului

însărcinat cu controalele nedistructive privind organele și structurile materialului rulant aflat în întreținere;

[2] Studiu E.R.R.I. B 169/RP 6: 1995 Metoda ultrasonoră nedistructivă de determinare a tensiunilor reziduale în obada roților monobloc;

[3] SR EN ISO 9001:2001 Sistem de management al calității. Cerințe; [4] Raportul ERRI B 169/RP 8: 1995 Determinarea tenacității roților monobloc din oțel R 7;

Definirea unei metode de încercare și a unui criteriu de acceptare [5] Ordinul Ministrului Transporturilor 290/2000 cu modificările ulterioare, privind admiterea

tehnică a produselor și/sau serviciilor destinate utilizării în activitățile de construire, modernizare, întreținere și de reparare a infrastructurii feroviare și a materialului rulant, pentru transportul feroviar și cu metroul, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 465 bis din 25.09.2000.

[6] SR EN 12668-3: 2001 Examinări nedistructive. Caracterizarea echipamentului pentru examinare ultrasonică. Partea 3: Echipament complet.

[7] Ordinul ministrului transporturilor nr. 1186/2001 pentru aprobarea Regulamentului de exeploatare tehnică feroviară Nr.002, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 681 din 29/10/2001..



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice


Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice










Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 bis (vol. II)/15.IV.2008 conține 76 de pagini. Prețul: 22,80 lei ISSN 1453—4495

&JUYDGY|204973|



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

P A R T E A I



S U M A R

Pagina



de cale ferată. Locomotive electrice de 5.100 kW și

3.400 kW. Prescripții tehnice pentru revizii și reparații

planificate” .................................................................. 3–79

VOLUMUL III


Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice





O R D I N

privind aprobarea Normei tehnice feroviare „Vehicule de cale ferată. Locomotive electrice

de 5.100 kW și 3.400 kW. Prescripții tehnice pentru revizii și reparații planificate”*)







feroviare. Locomotive electrice de 5.100 kW și 3.400 kW.

Prescripții tehnice pentru revizii și reparații planificate”,

prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul

ordin.

Art. 2. — Prevederile prezentei norme tehnice feroviare se

aplică de către operatorii de transport feroviar și deținătorii

locomotivelor electrice de 5.100 kW și 3.400 kW, la întocmirea

caietelor de sarcini pentru licitarea serviciului de revizii și

reparații planificate, de către operatorii economici autorizați ca

furnizori feroviari, la întocmirea specificațiilor tehnice pentru

efectuarea reviziilor și reparațiilor planificate ale locomotivelor

electrice de 5.100 kW și 3.400 kW, ale ansamblurilor și

subansamblurilor acestora, și de către Autoritatea Feroviară

Română — AFER, în activitățile de avizare a documentației

tehnice, omologare/certificare/agrementare tehnică feroviară și

de inspecție tehnică a locomotivelor electrice de 5.100 kW și

3.400 kW.






Ludovic Orban


Nr. 366.


Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

Norma tehnică feroviară are caracter obligatoriu

NORMĂ TEHNICĂ FEROVIARĂ NTF nr.67-003 din 2008

ANEXĂ

Vehicule de cale ferată Locomotive electrice de 5100 kW şi de 3400 kW

Prescripţii tehnice pentru revizii şi reparaţii planificate



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

PREAMBUL Prezenta normă tehnică feroviară stabilește cerințele privind siguranța circulației,

sănătatea și securitatea persoanelor, protecția mediului, fiabilitatea, mentenabilitatea și disponibilitatea locomotivelor electrice, cerințele pentru asigurarea calității, prescripțiile tehnice, condițiile de execuție și recepție precum și structura documentației necesare pentru efectuarea reviziilor și reparațiilor planificate ale locomotivelor electrice de 5100 kW și 3400 kW. Prevederile prezentei norme tehnice feroviare se aplică de către operatorii economici autorizați ca furnizori feroviari la întocmirea specificațiilor tehnice necesare efectuării reviziilor și reparațiilor planificate ale locomotivelor electrice de 5100 kW și 3400 kW, de către operatorii de transport feroviar și deținătorii locomotivelor electrice de 5100 kW și 3400 kW, la întocmirea caietelor de sarcini pentru licitarea serviciului de revizie și reparație planificată, precum și de către Autoritatea Feroviară Română – AFER în activitățile de avizare a documentației tehnice, certificare/omologare/agrementare tehnică feroviară și inspecție tehnică a locomotivelor electrice de 5100 kW și 3400 kW revizuite și reparate.

La elaborarea normei tehnice feroviare s-a ținut seamă de prevederile reglementărilor tehnice feroviare conexe în vigoare (norme tehnice feroviare, fișe UIC, prescripții de reparații pentru diverse ansambluri și subansambluri) și ale standardelor naționale prin referire directă la ele. Acestea sunt menționate în lista documentelor de referință – anexa nr.1 la prezenta normă tehnică feroviară.

Cifrele din parantezele drepte, din cuprinsul normei tehnice feroviare, indică numărul de ordine al documentelor de referință menționate în anexa nr. 1 la prezenta normă.



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

1. GENERALITĂȚI 1.1 Obiect Prezenta normă tehnică feroviară stabilește cerințele privind siguranța circulației,

sănătatea și securitatea persoanelor, protecția mediului, fiabilitatea, mentenabilitatea și disponibilitatea locomotivelor, cerințele pentru asigurarea calității, prescripțiile tehnice, condițiile privind execuția și recepția precum și structura documentației necesare pentru efectuarea reviziilor și reparațiilor planificate ale locomotivelor electrice de 5100 kW și 3400 kW.

1.2 Domeniul de utilizare Prevederile prezentei norme tehnice feroviare se aplică de către operatorii economici,

autorizați ca furnizori feroviari, pentru întocmirea specificațiilor tehnice necesare efectuării reviziilor și reparațiilor planificate la locomotivele electrice de 5100 kW și 3400 kW. De asemenea, prevederile prezentei norme tehnice feroviare se aplică de către operatorii de transport feroviar și deținătorii locomotivelor electrice de 5100 kW și 3400 kW la întocmirea caietelor de sarcini pentru licitații.

Prevederile prezentei norme tehnice feroviare se pot utiliza și pentru efectuarea reparațiilor accidentale ale locomotivelor electrice de 5100 kW și 3400 kW, ale ansamblurilor și ale subansamblurilor acestora. Anexa nr. 2 cuprinde fișele de măsurători pentru subansamblurile de siguranța circulației din componența locomotivelor.

Prevederile prezentei norme sunt similare pentru ambele tipuri de locomotive, LE 5100 kW și LE 3400 kW iar în continuare, în text, nu se va mai menționa tipul de locomotivă. Prevederile specifice locomotivei electrice de 3400 kW sunt menționate separat.

Prescripțiile tehnice, ale lucrărilor efectuate în cadrul reviziilor planificate, se regăsesc în cuprinsul anexei nr.2, alături de cele efectuate in cadrul reparațiilor planificate. În cadrul reviziilor planificate se execută numai măsurătorile, verificările și încercările care corespund complexității lucrărilor, din nomenclatorul de lucrări.

1.3 Clasa de risc Clasa de risc a serviciului de revizie și reparație planificată a locomotivelor electrice

este 1 A [1].

1.4 Definiții și abrevieri 1.4.1 Definiții În sensul prezentei norme tehnice feroviare, termenii de specialitate se definesc după

cum urmează: a) Furnizor feroviar: orice operator economic autorizat și supravegheat din punct de

vedere tehnic, care realizează și/sau furnizează produse și/sau servicii feroviare destinate a fi utilizate în activitatea de proiectare, fabricație, întreținere, reparare și exploatare a materialului rulant și a infrastructurii feroviare;

b) Deținător a unui vehicul feroviar: entitate care exploatează economic într-o manieră durabilă un vehicul feroviar, ca mijloc de transport, fie că este proprietarul vehiculului feroviar fie că are drept de folosință asupra lui (împuternicit);

NOTĂ: Deținătorul vehiculului feroviar este acea entitate a cărei denumire este scrisă fie pe vehicul fie în registrul de înmatriculare. c) Beneficiar final: deținător a unui vehicul feroviar care stabilește modalitățile de

introducere în revizie/reparație precum și predarea și constatarea stării tehnice la încheierea lucrărilor;

d) Fiabilitate: probabilitatea ca un produs să poată realiza funcția cerută, în condițiile de funcționare date (prescrise) pentru o perioadă de timp dată (t2 – t1);

e) Disponibilitate: capacitatea unui produs de a fi capabil să realizeze funcția cerută, în condiții date, la un moment dat, sau în orice moment al unui interval de timp dat, presupunând că sunt asigurate resursele externe cerute;



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

f) Revizie tehnică planificată: mentenanța efectuată la intervale predeterminate sau după criterii prescrise și destinate reducerii probabilității de defectare sau de degradare în funcționare, a unei entități prin combinarea tuturor acțiunilor tehnice și administrative, inclusiv operațiile de supraveghere, destinate menținerii sau repunerii acelei entități intr-o stare care să permită îndeplinirea unei funcții cerute.

NOTA: Reviziile tehnice planificate se împart în două categorii: a) revizii tehnice planificate fără ridicarea cutiei locomotivei de pe boghiuri,

denumite și revizii planificate; b) revizii tehnice planificate cu ridicarea cutiei locomotivei de pe boghiuri, denumite

și reparații planificate.

1.4.2 Abrevieri

SR - Standard Român SR EN - Standard român ce preia standard european STAS - Standard de Stat ISO - Organizația Internațională de Standardizare UIC - Uniunea Internaționale a Căilor Ferate SNCFR - Societatea națională a Căilor Ferate Române DGMR - Direcția Generală de Material Rulant REFER - Registrul Feroviar Român Ai - Amendamentul nr. „i” (la un standard)

1.5 Ciclul de revizii și reparații planificate al locomotivelor electrice Reviziile și reparațiile planificate se efectuează în scop preventiv pe baza unui ciclu de

revizii și reparații planificate. Reviziile planificate, fără ridicarea locomotivei de pe boghiuri, se efectuează între două reparații planificate consecutive.

Reviziile și reparațiile planificate ale locomotivelor electrice se execută în conformitate cu normativul în vigoare privind reviziile și reparațiile planificate ale vehiculelor feroviare.

1.6 Introducerea locomotivelor în revizii și reparații planificate Locomotivele electrice se introduc în revizii și reparații planificate în stare de

funcționare sau in condițiile stabilite prin contractul de revizie/reparație, la data la care au fost programate.

Modalitățile de introducere în revizie/reparație precum și predarea și constatarea stării tehnice se stabilesc prin contract între beneficiarul final și furnizorul feroviar al serviciului de revizie/reparație.

2. CERINȚE PRIVIND SIGURANTA CIRCULATIEI, SĂNĂTATEA ȘI SECURITATEA PERSOANELOR, PROTECTIA MEDIULUI, FIABILITATEA, MENTENABILITATEA SI DISPONIBILITATEA LOCOMOTIVELOR

2.1 Cerințe privind siguranța circulației a) Parametrii ansamblurilor, subansamblurilor și pieselor din clasa de risc 1 A

trebuie să aibă, la ieșirea din reviziile și reparațiile planificate,valorile prescrise în prezenta normă tehnică feroviară pentru a garanta siguranța circulației la viteza maximă autorizată;

b) Procedeele de control, reparare și recondiționare a pieselor și a subansamblurilor având clasa de risc 1 A trebuie să asigure funcționarea acestora în condiții de siguranță cel puțin până la următoarea reparație planificată;

c) Recondiționarea prin sudare a osiilor montate și a elementelor componente, a arcurilor și a elementelor de legătură de la suspensie precum și a elementelor componente ale subansamblurilor de clasa de risc 1 A este interzisă. Excepție fac



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

elementele componente a căror reglementări tehnice prevăd recondiționarea prin sudare;

d) Procedeele de recondiționare prin sudare, lipire, metalizare a subansamblurilor având clasa de risc 1 A trebuie să fie calificate și avizate conform reglementărilor în vigoare;

e) Materialele utilizate în procesul de revizie și reparare a locomotivelor electrice trebuie să fie cele prevăzute în documentația tehnică de fabricație, valabilă la data efectuării reviziilor și reparațiilor, având modificările la zi, conform prevederilor din [30].

2.2 Cerințe privind sănătatea și securitatea persoanelor a) Materialele utilizate la reviziile și reparațiile planificate ale locomotivelor

electrice trebuie să limiteze producerea și propagarea efectului focului și a fumului în caz de incendiu. Nu este permisă utilizarea materialelor care în caz de incendiu produc emisii de fum sau de gaze nocive ce pot afecta sănătatea personalului de deservire. Pentru alegerea materialelor utilizate în construcția și repararea vehiculelor motoare se pot utiliza prevederile din [40] și [42];

b) Materialele susceptibile, prin modul lor de utilizare, de a pune în pericol sănătatea persoanelor care au acces la acestea, nu trebuie să fie folosite în procesul tehnologic de revizii și reparații planificate ale locomotivelor electrice;

c) Pentru activitățile și operațiile desfășurate în cazul proceselor tehnologice care pot influența viața și sănătatea oamenilor se vor evalua riscurile la care sunt supuse persoanele implicate și vor fi întocmite fișe de risc. Pentru evaluarea riscurilor electrice se pot utiliza cerințele minimale din [2];

d) În cazul proceselor de revizie și reparație a locomotivelor electrice se vor respecta legislația și normele specifice în vigoare privind securitatea și sănătatea în muncă precum și legislația privind apărarea împotriva incendiilor [6], [9], [43], [44];

e) Pentru locomotivele nou construite și pentru cele modernizate nivelul de zgomot în interiorul cabinei de conducere a locomotivei nu trebuie să depășească valorile prescrise de [39].

2.3 Cerințe privind protecția mediului a) Repercusiunile asupra mediului ale proceselor de revizie și reparație planificată a

locomotivelor electrice, trebuie evaluate și luate în considerare în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Pentru protecția mediului se vor respecta prevederile legislației naționale specifice [3], [4], [5], [23];

b) În caz de incendiu, materialele utilizate la reviziile și reparațiile planificate ale locomotivelor electrice, nu trebuie să producă, prin ardere, emisii de fum sau gaze nocive și periculoase pentru mediu;

c) Locomotivele electrice modernizate care sunt echipate cu instalații electrice de forță comandate prin tehnica microprocesoarelor trebuie să fie compatibile din punct de vedere electromagnetic cu instalațiile electrice, inclusiv cele de cale, precum și cu rețelele electrice publice sau private cu care ar putea interfera.

2.4 Cerințe privind fiabilitatea, mentenabilitatea și disponibilitatea locomotivelor reparate

a) Calitatea lucrărilor de revizii și reparații efectuate la locomotivele electrice precum și la ansamblurile și subansamblurile acestora trebuie să asigure fiabilitatea și disponibilitatea locomotivei. Disponibilitatea locomotivei electrice cu redresoare necomandate trebuie să fie de minim 0,90, iar a locomotivei electrice modernizate (cu redresoare comandate) trebuie să fie de minim 0,95;

b) Pentru îmbunătățirea sistemului de revizii și reparații la locomotivele electrice modernizate, dotate cu instalații de diagnoză tehnică automată, se vor utiliza



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

informațiile referitoare la starea tehnică a locomotivei, a ansamblurilor și a subansamblurilor acesteia înregistrate în parcurs;

c) Eficacitatea și eficiența lucrărilor de modernizare a locomotivelor electrice va fi stabilită pe baza indicatorilor de fiabilitate și disponibilitate calculați utilizând informațiile despre defectele înregistrate înainte și după modernizare;

d) Pentru evidența informațiilor referitoare la defecte și pentru calculul de verificare al disponibilității locomotivei se recomandă utilizarea cerințele minimale din [7] și [8].

3. CONDIȚII PRIVIND EXECUȚIA LUCRĂRILOR REVIZIILOR ȘI REPARAȚIILOR PLANIFICATE ALE LOCOMOTIVELOR ELECTRICE

3.1 Condiții privind curățirea, spălarea, degresarea ansamblurilor și subansamblurilor

3.1.1 În vederea facilitării operațiilor de constatare, după demontare, a stării tehnice a ansamblurilor și subansamblurilor locomotivelor electrice, acestea se supun, după demontare, unui proces de curățire, degresare, decapare, spălare și uscare.

Aceste operații se realizează conform tehnologiilor elaborate de furnizorii feroviari ai serviciului de revizie și reparație, pentru fiecare componentă, ansamblu și subansamblu, cu respectarea reglementărilor tehnice referitoare la protecția muncii și a mediului.

3.1.2 Degresarea se efectuează prin metode adecvate, în funcție de natura uleiurilor si unsorilor, dimensiunile și configurația pieselor.

După degresare și decapare piesele, ansamblurile și subansamblurile se spală și se usucă cu jet de aer, iar după uscare se depozitează într-un mediu uscat. Până la intrarea în reparație se aplică o metodă de conservare cu soluții adecvate.

3.1.3 Solvenții și soluțiile utilizate la degresarea, curățarea pieselor și conservarea ansamblurilor și subansamblurilor locomotivei nu trebuie să deterioreze suprafețele cu care intră în contact. În acest sens se vor respecta instrucțiunile de utilizare ale soluțiilor și solvenților în funcție de natura și calitatea materialelor supuse degresării.

3.1.4 Piesele vopsite și sudurile care se supun controlului ultrasonic sau cu lichide penetrante (osii axă, rame de boghiu, cutie, șasiu, etc.) se curăță până la metal în vederea depistării eventualelor fisuri și crăpături.

3.1.5 Eliminarea, transportul și depozitarea reziduurilor rezultate din procesul de curățare, degresare, spălare se face cu respectarea prevederilor în vigoare privind protecția mediului - [3] , [4], [5], [23].

3.2 Condiții privind controlul stării tehnice a ansamblurilor și subansamblurilor locomotivei

3.2.1 Controlul stării tehnice a ansamblurilor și subansamblurilor locomotivei după demontarea, curățarea, spălarea și uscarea pieselor are ca scop selectarea componentelor în următoarele categorii:

a) componente, ansambluri și subansambluri care se pot utiliza în continuare; b) componente, ansambluri și subansambluri care se recondiționează; c) componente, ansambluri și subansambluri care se înlocuiesc.

Componentele, ansamblurile și subansamblurile din fiecare grupă vor fi marcate, înregistrate și depozitate în conformitate cu procedurile de lucru ale furnizorului feroviar care prestează serviciul de revizie și reparație planificată a locomotivelor electrice. Procedurile trebuie să conțină obligatoriu măsurile ce trebuie luate în vederea evitării utilizării neintenționate a componentelor, ansamblurilor și subansamblurilor care se vor înlocui sau care nu au fost recondiționate.

3.2.2 Componentele, ansamblurile și subansamblurile locomotivei sunt supuse următoarelor tipuri de controale:

a) controlul vizual, cu ochiul liber sau cu lupa;



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

b) controlul nedistructiv (ultrasonic, cu radiații, cu lichide penetrante, magnetic); c) controlul dimensional și al abaterilor de formă și de poziție; d) controlul funcțional prin încercări pe standuri.

3.2.2.1 Controlul vizual, cu ochiul liber sau cu lupa, se efectuează pentru depistarea eventualelor fisuri, crăpături, desprinderi de material, lipsuri, deformații remanente.

3.2.2.2 Controlul nedistructiv se execută pentru depistarea eventualelor defecte interne de material (fisuri, incluziuni).

Pentru controlul nedistructiv si pentru calificarea personalului care efectuează acest control se recomandă utilizarea prevederilor din [10] ÷ [22].

3.2.2.3 Controlul dimensional, al abaterilor de formă și al abaterilor de poziție se execută pentru verificarea încadrării dimensiunilor și a abaterilor de formă a componentelor, ansamblurilor și subansamblurilor în prescripțiile de reparație. Pentru controlul dimensional și al abaterilor de formă se recomandă utilizarea prevederilor din [35] ÷ [37].

Furnizorii feroviari ai serviciilor de revizii și reparații a locomotivelor electrice trebuie să stabilească și să țină sub control procesele prin care se asigură verificarea și monitorizarea dispozitivelor de măsurare utilizate pentru controlul dimensional și al abaterilor de formă și de poziție. Pentru verificarea și monitorizarea dispozitivelor de măsurare pentru controlul dimensional și al abaterilor de formă și de poziție se recomandă utilizarea prevederilor din [38].

3.2.2.4 Controlul funcțional se efectuează pentru verificarea capacității funcționale și pentru verificarea respectării valorilor parametrilor prescriși atât a ansamblurilor și subansamblurilor care se utilizează fără recondiționare, cât și a ansamblurilor și subansamblurilor recondiționate.

3.3 Condiții privind recondiționarea componentelor, ansamblurilor și subansamblurilor locomotivei

3.3.1 Sunt supuse recondiționării componentele, ansamblurile și subansamblurile locomotivei electrice pentru care există metode și tehnologii de recondiționare validate și care asigură fiabilitatea și disponibilitatea acestora până la următoarea reparație planificată. Validarea metodelor și tehnologiilor de recondiționare se efectuează prin urmărirea în exploatare a aptitudinilor de funcționare și utilizare a componentelor, ansamblurilor și subansamblurilor la care se aplică.

3.3.2 Se pot utiliza următoarele procedee de recondiționare: a) recondiționare prin procedee de sudare, metalizare, lipire; b) recondiționare prin prelucrări mecanice în cazul utilizării treptelor de reparație; c) recondiționarea prin bucșare; d) recondiționarea prin inversarea poziției de funcționare; e) refacerea izolațiilor electrice; f) acoperiri metalice pentru realizarea cotelor inițiale de la fabricație; g) împerecherea reperelor cuplurilor de frecare pentru realizarea jocurilor prescrise.

3.4 Condiții privind execuția acoperirilor de protecție la reparațiile planificate 3.4.1 Acoperirile de protecție prin vopsire ale cutiei locomotivei, ansamblurilor și

subansamblurilor acesteia trebuie să fie efectuate în conformitate cu prescripțiile specifice 3.4.2 Acoperirile de protecție prin galvanizare ale componentelor și subansamblurilor

locomotivei se recomandă a fi realizate utilizând cerințele minimale recomandate de [24] ÷ [29].

3.5 Condiții privind execuția îmbinărilor demontabile la reparațiile planificate

3.5.1 În procesul de revizie și reparație a locomotivei electrice, a ansamblurilor și a subansamblurilor acesteia, se utilizează, de regulă, următoarele categorii de îmbinări demontabile:

a) îmbinări prin fretare la cald și prin presare la rece;



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

b) îmbinări canelate; c) îmbinări prin fixare cu pană; d) îmbinări prin bolțuri, buloane; e) îmbinări prin fixare cu știft; f) îmbinări prin șuruburi și prezoane (îmbinări filetate).

3.5.2 Îmbinările prin fretare la cald și prin presare la rece. Îmbinările prin fretare la cald (rebandajare) și prin presare la rece (presarea roților pe

osia axă) trebuie să se efectueze în conformitate cu prescripțiile de reparație specifice. 3.5.3 Îmbinările canelate, îmbinările prin fixare cu pană, îmbinările prin bolțuri sau

buloane, îmbinările filetate și îmbinările cu știft se efectuează în conformitate cu prevederile prescripțiilor de reparație specifice.

4. PRESCRIPȚII TEHNICE PENTRU REVIZIILE ȘI REPARAȚIILE PLANIFICATE ALE LOCOMOTIVELOR ELECTRICE

4.1 Prescripții tehnice pentru reviziile planificate 4.1.1 Prescripțiile tehnice pentru efectuarea reviziilor planificate la principalele

ansambluri și subansambluri de siguranță și la elementele de legătură dintre acestea sunt cuprinse în fișele de măsurători prezentate în Anexa nr.2.

4.1.2 Pentru celelalte ansambluri și subansambluri ale locomotivei electrice de 5100 kW prescripțiile tehnice pentru reviziile planificate se stabilesc de către furnizorii feroviari care prestează serviciile de revizii planificate pe baza caietelor de sarcini elaborate de beneficiarii finali. Aceste prescripții împreună cu cele pentru ansamblurile și subansamblurile de siguranță vor face obiectul unor specificații tehnice întocmite după modelul de la punctul 5.1.2 din prezenta normă și vor fi avizate de beneficiarii finali și de către Autoritatea Feroviară Română – AFER conform prevederilor din [1]

4.2 Prescripții tehnice pentru reparațiile planificate cu ridicarea de pe osie 4.2.1 Prescripțiile tehnice pentru efectuarea reparațiilor planificate la ansamblul

locomotivă precum și la principalele ansambluri și subansambluri de siguranță și la elementele de legătură dintre acestea sunt cuprinse în fișele de măsurători prezentate în Anexa nr.2.

4.2.2 Pentru celelalte ansambluri și subansambluri ale locomotivelor, prescripțiile tehnice pentru reparațiile planificate se stabilesc de către furnizorii feroviari care efectuează reparații planificate pe baza caietelor de sarcini elaborate de beneficiarii finali și prezentelor norme. Aceste prescripții împreună cu cele pentru ansamblurile și subansamblurile de siguranță vor face obiectul unor specificații tehnice întocmite după modelul de la punctul 5.1.2 din prezenta normă și avizate de beneficiarii finali și de către Autoritatea Feroviară Română – AFER conform prevederilor din [1].

4.3 Prescripțiile de revizie și reparație pentru locomotiva electrică modernizată

Pentru partea de comandă a locomotivei electrice modernizată cu echipament Siemens se pot utiliza prescripțiile din: „Studiu privind alinierea prescripțiilor tehnice pentru întreținerea și repararea locomotivelor modernizate din parcul CFR, la prescripțiile europene în domeniu – Faza – Elaborarea prescripțiilor tehnice pentru partea de comandă a locomotivelor modernizate”- AFER 2002. În situațiile când prin nomenclatoarele de lucrări beneficiarii finali solicită înlocuirea unor ansambluri și subansambluri cu altele noi, similare sau modernizate, se vor utiliza pentru montarea și realizarea interfețelor cu celelalte subansambluri prescripțiile (condițiile) tehnice de la fabricație.

Prescripțiile de revizie și reparație a ansamblurilor și a subansamblurilor care fac obiectul unor modernizări vor fi stabilite de către constructorul acestora și vor fi avizate de către beneficiarul final și de către Autoritatea Feroviară Română - AFER.



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

5. CERINȚE PRIVIND ASIGURAREA CALITĂȚII REVIZIILOR ȘI REPARAȚIILOR PLANIFICATE ALE LOCOMOTIVELOR ELECTRICE

5.1 Documentația tehnică pentru reviziile și reparațiile planificate Documentația tehnică pentru revizia și repararea planificată a locomotivelor electrice

trebuie să conțină: - caietul de sarcini elaborat de deținătorul locomotivei și care conține cerințele

pentru reviziile sau reparațiile periodice planificate ale locomotivei; - specificația tehnică pentru reviziile sau reparațiile periodice planificate ale

locomotivei elaborată de furnizorul feroviar al serviciului de revizii și reparații care conține cerințele tehnice pe care trebuie să le satisfacă un produs sau un serviciu, precum și nomenclatorul lucrărilor, încercările și verificările ce trebuie efectuate, metodele de încercare, verificare;

- documentația tehnică de execuție (în cazul reparațiilor cu modernizare). Specificațiile tehnice se elaborează separat pentru reviziile și pentru reparațiile

planificate. Documentația tehnică pentru reviziile și reparațiile planificate trebuie să aibă acordul

beneficiarului final și să fie avizată de către Autoritatea Feroviară Română – AFER, conform reglementărilor în vigoare.

5.1.1 Structura caietului de sarcini pentru licitarea lucrărilor de revizii și reparații planificate:

1 Generalități

1.1. Obiect; 1.2. Domeniul de aplicare; 1.3. Clasa de risc; 1.4. Definiții (dacă este cazul); 1.5. Documente de referință (instrucții de revizii și reparații, prescripții

tehnice, fișe UIC, reglementări și norme tehnice feroviare, normative, standarde).

2 Cerințe privind siguranța circulației, sănătatea și securitatea persoanelor, protecția mediului, fiabilitate, mentenabilitate și disponibilitatea locomotivelor

2.1. Cerințe privind siguranța circulației; 2.2. Cerințe privind sănătatea și securitatea persoanelor; 2.3. Cerințe privind protecția mediului; 2.4. Cerințe privind fiabilitatea, mentenabilitatea și disponibilitatea; 2.5. Cerințe privind compatibilitatea tehnică.

3 Nomenclatorul lucrărilor Nomenclatorul lucrărilor trebuie să precizeze: a) lucrările pregătitoare pentru introducerea vehiculului în reparație; b) enumerarea ansamblurilor și subansamblurilor; c) operațiile de demontare ale ansamblurilor și subansamblurilor precizând nivelul

până la care se demontează; d) lucrările de spălare, curățare, decapare, uscare piese și subansambluri componente; e) metodele de verificare a stării tehnice a pieselor și subansamblurilor:

- aspectare vizuală; - control nedistructiv (control ultrasonic, control cu lichide penetrante,

control magnetic); - măsurători, verificări, încercări și înregistrările acestora; - sortare piese și subansambluri, izolarea celor necorespunzătoare.

f) modul de reparare: - recondiționare cu menționarea metodei;



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

- reglare, ajustare; - înlocuire cu piesă nouă sau reparată, identică.

g) efectuarea de încercări și probe pe standuri,măsurători și verificări cu dispozitive specializate, înregistrările acestora ;

h) operațiile de montare a ansamblurilor, subansamblurilor, reglare, ungere, pregătire pentru încercări și probe.

i) operațiile de montare pe vehicul, verificări funcționale pe vehicul. j) efectuarea de încercări ale vehiculului reparat și înregistrările aferente:

- încercări la post fix (standuri); - încercări în parcurs.

4 Încercările și verificările la care trebuie supuse vehiculele feroviare după efectuarea reviziilor sau reparațiilor planificate

Încercările și verificările care trebuie efectuate la vehiculele feroviare după revizie sau reparare sunt prezentate sub formă de listă în cadrul punctului 5.2 din această normă tehnică feroviară.

5 Cerințe privind calitatea lucrărilor 6 Recepția lucrărilor 7 Garanții

1) Clauze de garanție; 2) Termene de garanție.

8 Documente care însoțesc vehiculele revizuite sau reparate 1) Declarația de conformitate; 2) Cartea tehnică completată la zi conform reglementărilor; 3) Documentația tehnică (fișe de măsurători, protocoale de încercări).

Declarația de conformitate va fi emisă în baza prevederilor din [45]. 5.1.2 Structura specificației tehnice pentru lucrările de revizii și reparații :

1 Generalități 1.1. Obiect; 1.2. Domeniul de aplicare; 1.3. Clasa de risc; 1.4. Definiții ; 1.5. Documente de referință (instrucții de revizii și reparații, prescripții

tehnice, fișe UIC, reglementări și norme tehnice feroviare, normative, standarde etc.).

2. Cerințe privind siguranța circulației, sănătatea și securitatea persoanelor, protecția mediului, fiabilitatea, mentenabilitatea și disponibilitatea locomotivelor

2.1. Cerințe privind siguranța circulației; 2.2. Cerințe privind sănătatea și securitatea persoanelor; 2.3. Cerințe privind protecția mediului; 2.4. Cerințe privind fiabilitatea, mentenabilitatea și disponibilitatea; 2.5. Cerințe privind compatibilitatea tehnică .

3 Nomenclatorul lucrărilor Nomenclatorul trebuie să conțină lucrările menționate la pct. 5.1.1, lit. a÷j.

4 Încercări/verificări executate pe flux și în faza finală pe produsul finit Înregistrările verificărilor și ale încercărilor pentru subansambluri și ansamblul

locomotivă trebuie să conțină următoarele date tehnice: 4.1. Pentru subansamblurile locomotivei:

a) tipul reviziei/reparației; b) denumirea ansamblului/subansamblului verificat; c) denumirea parametrului/caracteristicii care se măsoară/verifică; d) valoarea parametrului/caracteristicii de la fabricație care se măsoară/

verifică;



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

e) valoarea limită a parametrului/caracteristicii admisă la ieșirea din revizie/reparație și documentul de referință care o impune;

4.2. Pentru ansamblul locomotivă: a) tipul reparației; b) tipul verificărilor (la punct fix, în parcurs); c) denumirea parametrului/caracteristicii care se măsoară/verifică; d) valoarea parametrului/caracteristicii care se măsoară/verifică; e) valoarea limită admisă a parametrului/caracteristicii de la fabricație care se

măsoară/verifică; 4.3. Lista încercărilor și verificărilor

Lista încercărilor și verificărilor va cuprinde două părți distincte, o parte referitoare la încercările și verificările pe fluxul de revizie/reparație planificată la subansamblurile locomotivei și o parte referitoare la încercările și verificările efectuate la ansamblul locomotivă.

Lista încercărilor și verificărilor, care trebuie efectuate la vehiculele feroviare după revizie sau reparare, este cuprinsă la punctul 5.2 din prezenta normă tehnică feroviară. Această listă cuprinde un număr minim de încercări și verificări ce trebuie executate.

5 Documentele pentru înregistrarea rezultatelor încercărilor/verificărilor Specificațiile tehnice vor avea anexate modele ale documentelor (fișe de măsurători,

protocoale, buletine de analiză) care trebuie să conțină limitele admise în exploatare pentru parametrii funcționali și pentru uzurile pieselor care constituie cuple de frecare. Aceste fișe de măsurători sunt cuprinse în Anexa 2.

Fișele de măsurători ale reparatorului trebuie să conțină rubrici pentru: - numărul/codul de identificare al fișei; - datele de identificare a furnizorului feroviar; - identificarea locomotivei (tip, număr, serie) și a boghiului (serie, an fabricație); - data și tipul reviziei planificate; - data, numele, prenumele și semnătura persoanei care a efectuat/verificat

măsurătorile/conformitatea valorilor măsurate cu valorile prescrise. 6 Lista laboratoarelor, standurilor și a dispozitivelor speciale

Această listă va cuprinde laboratoarele, standurile și dispozitivele utilizate pentru verificarea și controlul subansamblurilor implicate în siguranța circulației (osii montate, boghiuri, frână, etc.) și a celor care influențează mediul ambiant, viața și sănătatea oamenilor.

7 Recepția lucrărilor 8 Garanții

8.1. Clauze de garanție; 8.2. Termen de garanție.

9 Documente care însoțesc produsele reparate 9.1. Declarația de conformitate; 9.2. Cartea tehnică/fișa de inventariere; 9.3. Documentația tehnică (fișe de măsurători, protocoale de încercări) pentru

vehicul și principalele subansambluri, solicitate de deținătorul locomotivei prin caietul de sarcini sau prin contractele de reparații.

Declarația de conformitate va fi emisă în baza prevederilor din [45]. 5.2 Încercările și verificările efectuate la ansamblul locomotivei electrice la

ieșirea din reviziile și reparațiile planificate La ieșirea din reviziile și reparațiile planificate, locomotivele electrice trebuie să fie

supuse la încercări și verificări pe fluxul de revizie/reparație planificată la subansamblurile locomotivei și la încercări și verificări efectuate la ansamblul locomotivă.

5.2.1 Încercări și verificări pe fluxul de revizie/reparație planificată 5.2.1.1 Încercările și verificările ce se execută la ieșirea din reviziile planificate 5.2.1.1.1 La partea mecanică

a) verificarea dimensiunilor profilului de rulare al bandajelor roților, al roților monobloc și la osia montată;



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

b) verificarea dimensiunilor și jocurilor la tampoane; c) verificarea dimensiunilor și jocurilor la aparatul de tracțiune și legare; d) verificarea vizuală a arcurilor suspensiei și a elementelor tip Metalastik, a

jocurilor mecanice dintre cutia locomotivei și rama boghiului și dintre rama boghiului și cutia de osie;

e) verificarea lungimii cuplajului transversal dintre boghiuri; f) verificări funcționale ale instalației de uns buza bandajului, a generatorului de

impulsuri pentru vitezometru și a dispozitivului de retur, verificarea timoneriei de frână, a regulatorului timoneriei de frână tip SAB (RL-2);

g) verificarea carcasei angrenajului; h) verificarea punctelor de ungere a locomotivei, conform planului de ungere; i) verificarea înălțimii față de nivelul superior al ciupercii șinei a inductoarelor din

instalația tip INDUSI și a apărătorului de animale; j) verificarea cursei cilindrului de frână și a frânei de mână ; k) verificarea pantografelor ; l) verificarea mecanismului pentru acționarea geamurilor și a scaunului mecanicului; m) verificarea sigiliilor; n) verificarea repartiției sarcinilor pe roți și osii (cântărirea locomotivei); o) verificarea alinierii roților osiilor montate și reglajul jocurilor la cuplajul

transversal. Lucrările de la pct. n) și o) se execută cu ocazia reviziilor planificate sau după reparații

accidentale când au fost necesare intervenții la aparatul de rulare și suspensia locomotivei, în cazul inversărilor de osii și a înlocuirilor de arcuri din componența suspensiei primare și secundare, dacă s-au scurs 12 luni de la ultima reglare.

5.2.1.1.2 La partea electrică a) verificarea vizuală a echipamentului electric de pe acoperișul locomotivei -

izolatori, separator, descărcător, disjunctor, rezistența de frânare; b) verificarea vizuală a echipamentului electric de forță - transformator principal,

auxiliar, de măsură, de absorbție, self de aplatizare; c) verificarea funcțională a mașinilor electrice - motoare de tracțiune, motor acționare

compresor principal și auxiliar, motoare pentru răcirea transformatorului, electromotoarelor de ventilație a motoarelor de tracțiune, a blocurilor S7, S8, a cabinelor de conducere, motor acționare graduator, motor acționare pompă ulei trafo;

d) verificarea funcțională a instalației de control punctual al vitezei tip INDUSI; e) verificarea pantografului; f) verificarea funcțională a instalației de măsurare și înregistrare a vitezei

locomotivei; g) verificarea funcțională a dispozitivului de siguranță și vigilență (D.S.V.); h) verificarea funcțională a instalației radio-telefon; i) verificarea instalației de iluminat - far central, colțare- iluminatul tampoanelor; j) verificarea izolației electrice a circuitelor de protecție-comandă, a circuitelor

electrice ale serviciilor auxiliare și a circuitelor electrice de forță - verificarea tensiunii de ținere și a rezistenței de izolație;

k) verificarea funcțională a instalațiilor de protecție-comandă; l) verificarea instalațiilor de sesizare și stingere a incendiilor (atunci când este

cazul). 5.2.1.1.3 La partea pneumatică

a) verificarea funcțională a instalației de producere și înmagazinare a aerului comprimat – compresor principal și auxiliar - și a instalației pneumatice a frânei;

b) verificarea funcțională a robinetului mecanicului tip KD2, a robinetului frânei directe tip FD1, a triplei valve, a traductoarelor de presiune, a distribuitorului tip KE;

c) verificarea funcțională a instalației de ștergere a parbrizelor și a claxoanelor;



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

d) verificarea funcțională a supapelor (de siguranță, de sens unic, de mers în gol, de reținere, de reducere, de purjare), a robineților de izolare, frontali și a furtunurilor de aer ;

e) verificarea rezervoarelor de aer. 5.2.1.2 Încercările și verificările ce se execută la ieșirea din reparațiile planificate 5.2.1.2.1 La partea mecanică

a) verificarea dimensiunilor profilului de rulare al bandajelor roților, osiilor montate și cutiilor de osie;

b) verificarea dimensiunilor și jocuri la tampoane; c) verificarea dimensiunilor și jocuri la aparatul de tracțiune și legare; d) verificarea jocurilor mecanice dintre cutia locomotivei și rama boghiului și

dintre rama boghiului și cutia de osie; e) verificarea suspensiei cutiei și a osiei - a arcurilor, a elementelor tip Metalastik

și a amortizoarelor telescopice ; f) verificarea lungimii și reglaje la cuplajul transversal dintre boghiuri; g) verificări funcționale ale instalației de uns buza bandajului, a generatorului de

impulsuri pentru vitezometru și a dispozitivului de retur, a regulatorului timoneriei de frână tip SAB (RL-2);

h) verificarea angrenajului de tracțiune și a carcasei angrenajului; i) verificarea ramei boghiului și a timoneriei frânei ; j) verificarea și rodajul ansamblului boghiu ; k) verificarea subansamblurilor metalice din componența suspensiei secundare și

a articulației pivotului fictiv de rotație – pârghii, traverse, tirant, bară de tracțiune ;

l) verificarea înălțimii față de nivelul superior al ciupercii șinei a inductoarelor din instalația tip INDUSI și a apărătorului de animale;

m) verificarea cursei cilindrului de frână și a frânei de mână ; n) verificarea pantografelor ; o) verificarea deformațiilor cutiei și a șasiului, a acoperișului, a treptelor și a

ușilor de acces, a barelor de sprijin, a curățitoarelor de cale, a cutiei pentru acumulatori;

p) verificarea mecanismului pentru acționarea geamurilor și a scaunelor mecanicului;

q) verificarea punctelor de ungere a locomotivei, conform planului de ungere; r) verificarea sigiliilor; s) verificarea repartiției sarcinilor pe roți și osii și alinierea roților osiilor montate.

5.2.1.2.2 La partea electrică a) verificarea funcțională a echipamentului electric de pe acoperișul locomotivei -

izolatori, separator, descărcător, disjunctor/întrerupător automat, dispozitiv de punere la masă, rezistențe de frânare;

b) verificarea funcțională a echipamentului electric de forță - transformator principal, auxiliar, de măsură, de absorbție, de impuls, self de aplatizare/premagnetizare, stabilizator de curent;

c) verificarea funcțională a mașinilor electrice - motoare de tracțiune, motor acționare compresor principal și auxiliar, motoare pentru ventilarea transformatorului, motoare de tracțiune, blocurile S7, S8, cabinele de conducere, motor acționare graduator, pompă ulei trafo, ventilator pupitru;

d) verificări funcționale ale instalației de control punctual al vitezei tip INDUSI; e) verificări funcționale ale instalației de măsurare și înregistrare a vitezei

locomotivei; f) verificări funcționale ale dispozitivelor de siguranță și vigilența (D.S.V.); g) verificări funcționale ale instalației radio-telefon, generator de impulsuri pentru

graduator și pentru vitezometru;



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

h) verificarea instalației de încărcare a bateriei și de iluminat - far central, lămpi de semnalizare;

i) verificări funcționale ale componentelor din blocul de aparate S1-S6 pentru motoarele electrice de tracțiune;

j) verificări funcționale ale componentelor din blocul de aparate S7-S8 pentru servicii auxiliare și din posturile de conducere – contactori electromagnetici și electropneumatici, ventile electropneumatice, comutatoare, întrerupătoare, relee, siguranțe automate, rezistențe, lămpi de semnalizare ;

k) verificarea izolației electrice a circuitelor de protecție-comandă, a circuitelor electrice ale serviciilor auxiliare și ale circuitelor electrice de forță - verificarea tensiunii de ținere și a rezistenței de izolație;

l) verificări funcționale ale aparatelor : controler comandă, inversorul de sens, pentru indicarea patinării, transductor pentru măsurarea curentului de frânare, priză deplasare în depou, fișă multiplă cu 55 poli, priză încălzire tren, complet electronic pentru reglajul tensiunii serviciilor auxiliare, a motoarelor electrice de tracțiune și antipatinaj;

m) verificarea instalațiilor de sesizare și stingere a incendiilor (atunci când este cazul).

5.2.1.2.3 La partea pneumatică a) verificări funcționale ale instalației de producere și înmagazinare a aerului

comprimat – compresor principal și auxiliar - și a instalației pneumatice a frânei;

b) verificări funcționale ale robinetului mecanicului tip KD2, a robinetului frânei directe tip FD1, a triplei valve, a traductoarelor de presiune;

c) verificarea aparatelor de măsură și control ; d) verificarea funcțională a instalației de ștergere a parbrizelor și a claxoanelor; e) verificarea funcțională a rezervoarelor, a supapelor – de siguranță, de sens unic,

de mers în gol, de reținere, de reducere, de purjare – a robinetelor de izolare, a robinetelor frontale și a furtunurilor de aer ;

5.2.2 Încercări și verificări efectuate la ansamblul locomotivă 5.2.2.1 Încercări și verificări în staționare (la punct fix): 5.2.2.1.1 La partea mecanică

a) verificarea jocurilor mecanice dintre cutia locomotivei și rama boghiului, dintre rama boghiului și cutia de osie;

b) verificarea lungimii cuplajului transversal dintre boghiuri; c) verificarea alinierii roților osiilor montate și reglajul cuplajului transversal; d) verificarea repartizării sarcinilor pe roți și osii (cântărirea locomotivei); e) verificarea dimensiunilor profilului de rulare al bandajelor roților și la osia

montată; f) verificarea pantografelor; g) verificarea înălțimii față de nivelul superior al ciupercii șinei a inductoarelor

din instalația tip INDUSI și a apărătorului de animale; h) verificări funcționale ale instalației de uns buza bandajului; i) verificarea punctelor de ungere a locomotivei, conform planului de ungere; j) verificarea sigilării aparatelor; k) verificarea nivelului de zgomot emis; l) verificarea etanșeității la ploaie;

5.2.2.1.2 La parte electrică a) verificarea rezistenței de izolație și a tensiunii de ținere (circuite de forță și

servicii auxiliare - de comandă, protecție, semnalizare din blocurile S1-S8, posturi de conducere, instalație de iluminat, instalație de încălzire tren);

b) verificarea instalației de iluminat (far central, colțare, cabine de conducere, sala mașinilor);



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

c) verificări funcționale ale instalațiilor electrice de protecție, comandă și de măsură din blocurile de aparate și din pupitru (contactori electromagnetici și electropneumatici, relee, siguranțe, prize, rezistențe);

d) verificări funcționale ale aparaturii de pe acoperiș (întrerupător automat sau disjunctor, dispozitiv de punere la masă, descărcător de supratensiuni, izolatori);

e) verificarea pantografelor; f) verificări funcționale, la tensiunea de alimentare de 380 V de la priza

exterioară, ale interacțiunii dintre contactori și relee în cadrul secvențelor schemelor de comandă, protecție, măsură;

g) verificări funcționale ale instalației de control punctual al vitezei, ale dispozitivului de siguranță și vigilență, ale vitezometrului, ale radio-telefonului;

h) verificări funcționale ale motoarelor electrice (de tracțiune, acționare compresoare, ventilatoare, graduator, pompe ulei, ventilație și încălzire cabine);

i) verificări funcționale ale instalației de încărcare a bateriei, bateria de acumulatori;

j) verificări funcționale, la tensiunea de alimentare de 25 kV reglabilă, ale aparaturii din cadrul secvențelor schemelor de comandă, de protecție și servicii auxiliare;

k) verificări funcționale ale circuitului de forță (transformator principal, absorbție, de impuls, graduator, inversor de mers, contactoare de linie);

l) verificări funcționale ale circuitelor pentru iluminat și a circuitelor electrice de încălzire;

m) verificarea instalațiilor de sesizare și stingere a incendiilor (atunci când este cazul);

n) verificarea convertoarelor statice pentru servicii auxiliare; o) verificarea echipamentului cu microprocesoare pentru comanda, diagnoză,

protecție și semnalizare. 5.2.2.1.3 La partea pneumatică

a) verificări funcționale ale instalației de producere și înmagazinare a aerului comprimat și a instalației pneumatice a frânei;

- pierderi de aer admisibile ; - funcționare și reglaj – frână directă, frână automată, rezervor de

temporizare, sensibilitatea și insensibilitatea frânei, frâna de alarmă, ruperea trenului;

b) verificarea cursei cilindrului de frână și a frânei de mână; c) verificarea instalației spălare și de ștergere a parbrizelor; d) verificarea claxoanelor; e) verificarea funcționării instalației de siguranță pentru aparat de siguranță tip

E50, a instalației de nisipare (ventilul), a instalației de alimentare a pantografelor și a supapelor de siguranță;

5.2.2.2 Încercări și verificări în linie (în parcurs) a) încercări ale performanței de tracțiune (demarajul, viteza maximă, puterea

dezvoltată, curentul pe motoarele electrice de tracțiune); b) încercări și verificări dinamice de frânare (drumul de frânare de la viteza

maximă, frâna reostatică); c) verificarea sistemului de reglare a vitezei:

- comanda lină fără șocuri, - punerea și scoaterea din funcțiune a echipamentului de tracțiune și

frânare; d) verificarea instalațiilor antrenate de osia montată - instalația de uns buza

bandajului;



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

e) verificarea încălzirii cutiilor de osii și a circuitului de întoarcere prin contactele de osii;

f) verificarea circuitului de încălzire tren; g) verificarea sigilării aparatelor.

La locomotivele electrice, la care cu ocazia reparațiilor planificate s-au efectuat modernizări, se vor repeta încercările de tip pentru verificarea conformității parametrilor și a caracteristicilor tehnice ale locomotivei modificate ca urmare a lucrărilor de modernizare.

5.3 Laboratoare, standuri și dispozitive speciale utilizate pentru verificarea și ținerea sub control a parametrilor funcționali ai locomotivei, a ansamblurilor și a subansamblurilor acesteia

Certificarea parametrilor funcționali a subansamblurilor cât și pe ansamblul locomotivă se face prin încercări pe standuri de probă, în laboratoare sau cu ocazia probelor de parcurs, cu consemnarea valorilor măsurate în documentele pentru înregistrarea rezultatelor. Laboratoarele, standurile de verificare și dispozitivele utilizate trebuie să fie autorizate/atestate conform prevederilor din [48].

Pentru ținerea sub control a parametrilor funcționali și a caracteristicilor tehnice ale locomotivei sunt necesare standuri, dispozitive și laboratoare. Atunci când un furnizor feroviar nu deține toate standurile și dispozitivele menționate la punctul 5.3.1, încercările și verificările pot fi efectuate și prin subcontractare.

5.3.1 Standuri, instalații, dispozitive și laboratoare pentru echipamentul mecanic a) dispozitiv pentru măsurarea diametrului în planul cercului nominal de rulare al

roților ce echipează osiile montate; b) dispozitiv pentru măsurarea distanței dintre fețele interioare ale buzelor bandajelor

roților osiilor montate; c) dispozitiv pentru măsurarea dimensiunilor profilului roților/bandajelor ce

echipează osiile montate; d) dispozitiv pentru măsurarea distanței între flancurile exterioare ale buzelor

bandajelor roților osiilor montate; e) stand pentru echilibrarea statică a osiilor montate; f) aparat pentru controlul ultrasonic (CUS); g) stand pentru verificarea / măsurarea cadrelor (ramelor) de boghiu; h) stand pentru cântărirea locomotivei (verificarea repartiției sarcinilor pe osii și

roți). i) stand pentru măsurarea paralelismului și alinierea osiilor montate (linia de cota

„zero”) și pentru reglarea cuplajului transversal dintre boghiuri; j) stand pentru verificarea, probarea și etalonarea vitezometrelor (parte mecanică); k) stand pentru verificarea arcurilor elicoidale, a arcurilor inelare și a amortizoarelor

cu elemente din cauciuc, a arcurilor tip Metalastik; l) instalație pentru presat/depresat roți pe/de pe osia axă; m) stand de probă pentru aparatul de ciocnire; n) stand de probă aparat de legare; o) laborator pentru etalonări și verificări metrologice: manometre, turometre,

vitezometre, termometre, aparate electrice; p) stand de probă amortizoare hidraulice; q) stand de probă pentru pantografe; r) dispozitiv pentru verificarea rezistenței ohmice a osiilor montate; s) laborator pentru analize chimice.

5.3.2 Standuri, instalații și dispozitive pentru echipamente și subansambluri electrice: a) dispozitiv pentru verificarea cutiilor de relee (dispozitivul este destinat verificării

cutiilor cu relee de comutare de la radio - telefoane, a releelor din unitățile de comandă - releul antenă, releul emisie - recepție și a releelor pentru cutiile de comandă a instalației tip INDUSI și tip DSV);

b) stand pentru încercarea mașinilor electrice de forță și auxiliare;



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

c) stand pentru verificarea tensiunii de ținere (rigiditate dielectrică); d) stand pentru verificarea instalațiilor pentru controlul punctual al vitezei (tip INDUSI); e) stand pentru verificarea vitezometrelor; f) stand pentru verificarea generatoarelor de impulsuri/traductorul de turație pentru

vitezometre; g) stand pentru probat releele pentru ventilația forțată; h) stand pentru probat inductorii locomotivei; i) stand pentru probat contactoare/supape electromagnetice/electropneumatice,

întrerupătoare și siguranțe automate, inversoare de sens; j) stand pentru probat întrerupător automat tip I.A.C. sau tip D.B.T.F.; k) stand pentru verificarea funcționării aparatului de comandă pentru instalația de

uns buza bandajelor roților; l) stand pentru probat și reglat stația de încărcare a bateriilor;

5.3.3 Standuri pentru echipamentul pneumatic a) stand pentru verificarea compresorului principal si auxiliar; b) stand de probă pentru robinetul frânei automate tip KD2; c) stand de probă pentru robinetul frânei directe tip FD1; d) stand de probă pentru tripla valvă tip V5 și tip KE; e) stand de probă pentru traductorul de presiune tip DÜ15; f) stand de probă pentru cilindrul de frână; g) stand de probă pentru releu de presiune tipWD 71332 h) stand de probă pentru ventilele electropneumatice tip VE 9502, VE 9504, VE 912,

VE 2.1.110 ; i) stand de probă pentru ștergătoarele de geamuri; j) stand de probă pentru robineți frontali de aer; k) stand de probă pentru distribuitoare tip KE; l) stand de probă pentru supapele de siguranță; m) stand de probă la etanșeitate a supapelor de aspirație și de refulare ale

compresorului; n) stand de probă pentru rezervoarele de aer; o) stand de probă pentru verificarea releelor de presiune.

5.4 Omologarea/agrementarea tehnică și certificarea conformității calității reviziilor și reparațiilor planificate

5.4.1 Omologarea/agrementarea tehnică a reparațiilor și a reviziilor planificate Reviziile planificate și reparațiile planificate cu ridicarea cutiei locomotivei de pe

boghiuri se agrementează tehnic, respectiv se omologhează tehnic feroviar, în conformitate cu prevederile din [1].

5.4.2 Certificarea conformității calității reviziilor și reparațiilor locomotivelor electrice se face pe baza modulelor sau a combinațiilor de module de evaluare a conformității prevăzute în reglementările specifice în vigoare.

6. INSPECȚIA TEHNICĂ ȘI RECEPȚIA LOCOMOTIVELOR ELECTRICE DUPĂ EFECTUAREA REVIZIILOR ȘI REPARAȚIILOR PLANIFICATE

6.1 Inspecția tehnică a proceselor de revizie și reparație a ansamblurilor și subansamblurilor locomotivelor

Inspecția tehnică a proceselor de revizie și reparație a locomotivelor, a ansamblurilor și subansamblurilor locomotivelor este obligatorie și se execută în conformitate cu prevederile din [1]. Introducerea în exploatare a locomotivei după reviziile planificate și livrarea locomotivei reparate se face cu vizarea de către inspectorul tehnic al Autorității Feroviare Române - AFER a declarației de conformitate.



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

6.2 Recepția locomotivei, a ansamblurilor și a subansamblurilor acesteia Recepția locomotivei, a ansamblurilor și a subansamblurilor acesteia după efectuarea

reviziilor și reparațiilor planificate se efectuează numai la solicitarea beneficiarilor finali și face obiectul clauzelor contractuale din contractele de reparație încheiate de către aceștia cu furnizorii serviciilor de revizie și reparație a locomotivelor.

7. GARANȚII 7.1 Termene de garanție 7.1.1 Termenele de garanție și data de la care acestea încep, pentru locomotivele

electrice, pentru ansamblurile și subansamblurile acestora, revizuite sau reparate, se stabilesc de către beneficiarii finali și furnizorii feroviari ai serviciului de revizie și reparație și se trec în caietele de sarcini pentru licitații și în specificațiile tehnice ale serviciilor de revizie și reparație;

7.1.2 Termenele de garanție ale ansamblurilor și subansamblurilor noi utilizate la reviziile și reparațiile planificate vor fi cele stabilite prin reglementările tehnice în vigoare (instrucții, norme tehnice de produs, normative, fișe UIC etc.) sau vor fi stabilite de către beneficiarii finali și furnizorii feroviari ai ansamblurilor și subansamblurilor respective.

7.2 Tratarea defectelor în termen de garanție Tratarea defectelor în termen de garanție se face în cazul locomotivelor electrice în

conformitate cu prevederile din [32], iar în cazul locomotivelor electrice la care s-au efectuat reparații cu modernizare utilizându-se echipamente din import, în conformitate cu prevederile contractelor de livrare.

8. DOCUMENTELE CARE ÎNSOȚESC LOCOMOTIVELE ELECTRICE LA IEȘIREA DIN REVIZIILE ȘI REPARAȚIILE PLANIFICATE

La ieșirea din reviziile și reparațiile planificate locomotivele electrice vor fi însoțite de următoarele documente:

a) Declarația de conformitate; b) Cartea tehnică a locomotivei; c) Procesul – verbal de recepție tehnică; d) Dosarul cu documentația tehnică (fișe de măsurători, protocoale de încercări) pentru

locomotivă și principalele ansambluri și subansambluri, solicitate de deținătorul locomotivei prin caietul de sarcini sau prin contractul de reparații.

Declarația de conformitate va fi emisă în baza prevederilor din [45].



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

ANEXA 1

DOCUMENTE DE REFERINȚĂ

Aplicarea standardelor cuprinse în această listă reprezintă o modalitate recomandată pentru asigurarea conformității cu cerințele din prezenta normă tehnică feroviară.

[1] Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 290/2000, privind admiterea tehnică a produselor și/sau serviciilor destinate a fi utilizate în activitățile de construire, modernizare și reparare a infrastructurii feroviare și a materialului rulant, pentru transportul feroviar și cu metroul, cu modificările ulterioare, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 465 bis din 25.09.2000.

[2] SR EN 50153: 2003 Aplicații feroviare. Material rulant. Măsuri de protecție referitoare la riscurile electrice.

[3] Legea nr.137/1995 privind protecția mediului, cu completările și modificările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 304 din 30/12/1995.

[4] Legea nr. 107/1996 a apelor, cu completările și modificările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 244 din 08/10/1996.

[5] Hotărârea nr.188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condițiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate cu modificările și completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 187 din 20/09/2002.

[6] Legea nr. 319/2006 a securității și sănătății în muncă cu modificările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 646 din 26/07/2006.

[7] SR EN 13460: 2003 Mentenanța. Documente pentru mentenanță. [8] SR EN 50126: 2003 Aplicații feroviare. Specificarea și demonstrarea fiabilității,

disponibilității, mentenabilității și siguranței (FDMS). [9] Hotărârea nr.1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor

Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 882 din 30/10/2006

[10] STAS 10041 – 90 Defectoscopie cu lichide penetrante. Terminologie. [11] STAS 10042 – 90 Control nedistructiv magnetic. Terminologie. [12] STAS 10785 - 76 Defectoscopie cu curenți turbionari. Terminologie. [13] STAS 12377 – 85 Controlul ultrasonic al placărilor prin sudare, laminare și explozie. [14] STAS 12509 – 86 Metode de control nedistructiv. Clasificare și terminologie. [15] STAS 12589 – 87 Defectoscopie cu lichide penetrante. Reguli și metode de verificare a calității. [16] STAS 12704 - 88 Defectoscopie cu pulberi magnetice. Condiții tehnice generale de calitate. [17] SR EN 444:1996 Examinări nedistructive. Principii generale pentru examinarea

radiografică cu radiații X și gama materialelor metalice. [18] SR EN 473:2003. Examinări nedistructive. Calificarea și certificarea personalului pentru

examinări nedistructive (END). Principii generale. [19] SR EN 1289: 2002 + A1:2003+A2:2004. Examinări nedistructive ale sudurilor. Examinarea

cu lichide penetrante a îmbinărilor sudate. Niveluri de acceptare. [20] SR EN 1290:2000 + A1:2003 + A2:2004. Examinări nedistructive ale îmbinărilor sudate.

Examinarea cu pulberi magnetice a îmbinărilor sudate. [21] SR EN 1712:2002 + A1:2003 + A2:2004 Examinări nedistructive ale sudurilor. Examinarea

cu ultrasunete a îmbinărilor sudate. Niveluri de acceptare. [22] SR EN 1713:2000 + A1:2003 + A2:2004 Examinări nedistructive ale sudurilor. Examinarea

cu ultrasunete. Caracterizarea indicațiilor din suduri. [23] Ordonanța de urgență nr. 78/2000 privind regimul deșeurilor cu modificările și completările

ulterioare, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 283 din 22/06/2000. [24] SR EN 12540:2003 Protecția anticorozivă a metalelor. Acoperiri electrochimice de nichel,

nichel – crom, cupru – nichel și cupru – nichel – crom. [25] SR EN 12330: 2002 Protecție anticorozivă a metalelor. Acoperiri electrochimice de cadmiu

pentru fonte sau oțel. [26] STAS 11684/6 – 85 Acoperiri termice prin pulverizare cu pulberi metalice. Acoperiri cu

topirea metalului depus. Prescripții de execuție.



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

[27] SR 10543:1993 Acoperiri metalice. Acoperiri electrochimice de staniu. [28] STAS 10218 – 89 Acoperiri electrochimice de aliaj staniu – nichel. Condiții tehnice de calitate. [29] STAS 11604 – 88 Acoperiri metalice. Acoperiri electrochimice de crom negru. Condiții

tehnice de calitate. [30] Ordinul Ministrului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței nr. 1186/2001 pentru

aprobarea regulamentului de exploatare tehnică feroviară nr. 002 , publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 681 din 29/10/2001.

[31] SR EN 50153:2003 Aplicații feroviare. Osii montate și boghiuri. Osii montate. Cerințe pentru produs.

[32] Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 490/2000 privind aprobarea instrucțiunilor privind tratarea defectelor unor produse feroviare critice aflate în termen de garanție – nr. 906, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 538 din 31/10/2000.

[33] Ordinul Ministrului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului nr. 2229/23.11.2006 privind aprobarea Instrucțiunilor pentru activitatea personalului de locomotivă în transportul feroviar,publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 23 din 15/01/2007.

[34] STAS 4392 – 84 Căi ferate normale. Gabarite. [35] SR EN 22768 – 1:1995 Toleranțe generale. Partea 1: Toleranțe pentru dimensiuni liniare și

unghiulare fără indicarea toleranțelor individuale. [36] SR EN 22768 – 2:1995 Toleranțe generale. Partea 2: Toleranțe geometrice pentru elemente

fără indicarea toleranțelor individuale. [37] SR EN ISO 14253 – 1: 2002 Specificații geometrice pentru produse (GPS). Verificare prin

măsurare a caracteristicilor pieselor și echipamentelor de măsurare. Partea 1: Reguli de stabilire a conformității sau neconformității cu specificațiile.

[38] SR EN ISO 10012:2004 Sisteme de management ale măsurării. Cerințe pentru procesele și echipamentele de măsurare.

[39] Fișa UIC 651 OR ediția 4, iulie 2002. Alcătuirea cabinelor de conducere a locomotivelor, automotoarelor, ramelor automotoare și a vagoanelor pilot.

[40] Fișa UIC 642 OR ediția 2, septembrie 2001. Dispoziții specifice privind protecția și lupta împotriva incendiilor pe vehicule motoare și pe vagoane pilot.

[41] Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 410/1999, privind autorizarea laboratoarelor de încercări și atestarea standurilor și dispozitivelor speciale, destinate verificării și încercării produselor feroviare utilizate în activitatea de construire, modernizare, exploatare, întreținere și reparare a infrastructurii feroviare și a materialului rulant, specifice transportului feroviar, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 452 din 17/09/1999.

[42] Fișa UIC 564 – 2 OR ediția 3, ianuarie 1991.Dispoziții specifice privind protecția și lupta împotriva incendiilor în vehiculele feroviare, în serviciul internațional, pentru transportul călătorilor sau vehicule similare.

[43] Legea nr. 307/12.07.2006 privind apărarea împotriva incendiilor, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 633 din 21/07/2006

[44] Ordinul Ministrului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței nr. 1992/13.12.2002 privind aprobarea reglementării tehnice „Norme de prevenire și stingere a incendiilor specifice activităților din domeniul lucrărilor publice, transporturilor și locuinței. Prevederi generale.” Indicativ HP-073-02, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 944 din 23/12/2002

[45] Hotărârea nr. 1022/2002 privind regimul produselor și serviciilor care pot pune în pericol viața, sănătatea, securitatea muncii și protecția mediului, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 711 din 30/09/2002



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

PRESCRIPȚII TEHNICE LA IEȘIREA DIN REVIZIILE ȘI REPARAȚIILE PLANIFICATE ALE LOCOMOTIVELOR ELECTRICE DE 5100 kW ȘI 3400 kW , ALE

ANSAMBLURILOR ȘI SUBANSAMBLURILOR DE SIGURANȚĂ

Lista verificărilor, măsurătorilor și determinărilor ce se efectuează la ansamblurile și subansamblurile de siguranță

1. Verificarea jocurilor mecanice cutie locomotivă - boghiu 2. Determinarea adaosurilor pentru arcurile metalastice, reglajul tiranților pendulari și

împerecherea plăcilor elastice 3. Verificarea sarcinii pe osii și roți (cântărire) 4. Determinarea lungimii cuplei transversale 5. Măsurători la carcasa angrenajului

6. Verificări și măsurători la angrenajul de tracțiune, rulmenții de osie și de la motoarele electrice de tracțiune, arbore de torsiune

7. Măsurători osii montate 8. Măsurători la bandajele roților osiei montate 9. Verificarea alinierii și paralelismului osiilor montate 10. Verificări la instalația de producere și înmagazinare a aerului comprimat și a instalației

pneumatice a frânei 11. Verificări la vitezometrul tip HASLER 12. Verificări și măsurători la dispozitivul de siguranță și vigilență (D.S.V.) și instalația tip

INDUSI 13. Instalația INDUSI – reglaje și măsurători pe locomotivă 14. Verificări dimensionale și jocuri la aparatul de tracțiune 15. Verificări dimensionale, jocuri și uzuri la tampon 16. Verificarea robinetului mecanicului tip KD2 17. Verificarea releului de presiune tip DU 15 18. Verificarea funcțională a supapei de comandă simplă tip V.5 19. Verificarea dimensiunilor, abaterilor și a caracteristicilor elastice ale arcurilor de la suspensia

cutiei și de la cuplajul transversal dintre boghiuri - LE 5100 kW 20. Verificarea dimensiunilor, abaterilor și a caracteristicilor elastice ale arcurilor de la

suspensia cutiei și de la cuplajul transversal dintre boghiuri - LE 3400 kW 21. Verificare cote cutie locomotivă 22. Verificare cote șasiu locomotivă 23. Verificare cote boghiu 24. Verificări la pantograf 25. Verificarea timoneriei de frână 26. Verificarea izolației instalației electrice 27. Verificarea întrerupătorului tip IAC 25/630 28. Verificări la instalația de măsurare și control a vitezei tip IVMS (varianta cu INDUSI și

DSV) 29. Verificare amortizoare hidraulice

ANEXA nr. 2



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

1. VERIFICAREA JOCURILOR MECANICE CUTIE LOCOMOTIVĂ – BOGHIU

Rama boghiului LE 3400 KWm

in. 3

2m

ax. 4

5

min

. 32

min

. 45

min

. 32

max

. 45

min

. 32

max

. 45

Rama boghiului LE 3400 KW

Rama boghiului LE 5100 KW Rama boghiului LE 5100 KW

min

. 32

min

. 29

max

. 45

max

. 42

min

. 32

max

. 45

min

. 32

max

. 45

min

. 29

max

. 42

min

. 32

max

. 45

Cutia locomotivei

Rama boghiului

Cutia locomotivei

Rama boghiului25±3 pentru LE 5100KW

24±3 pentru LE 3400KW

58±5

pen

tru

LE 5

100K

W55

±5 p

entr

u LE

340

0KW

Jocuri în direcţie orizontală Jocuri în direcţie verticală

PC I PC II

1550 -5

95±5112±5 (S)

1550 -5

95±5112±5 (S)

S - cote pentru inductor Siemens 1. Jocul între limitatorii dintre cutia locomotivei și rama boghiului

a) Valorile jocurilor pe verticală dintre limitatorii de pe cutia locomotivei și rama boghiului :

• 58 ± 5 mm pentru LE 5100 kW ;



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

• 55 ± 5 mm pentru LE 3400 kW;

b) Valorile jocurilor pe orizontala dintre limitorii de pe cutia locomotivei și rama boghiului :

• 25 ± 3 mm pentru LE 5100 kW ; • 24 ± 3 mm pentru LE 3400 kW;

2. Jocul dintre cutia de osie și rama boghiului a) Valorile jocurilor pe verticală dintre rama boghiului și cutia de osie la LE 5100

kW : • 32 ÷ 45 mm pentru osiile extreme, 1 și 3, 4 și 6; • 29 ÷ 42 mm pentru osiile mediane 2 și 5.

b) Valorile jocurilor pe verticală dintre rama boghiului și cutia de osie la LE 3400 kW :

• 32 ÷ 45 mm pentru toate osiile. 3. Înălțimea tampoanelor măsurată de la nivelul superior al ciupercii șinei până la

axa tamponului. Valoarea prescrisă - 10

51050 +− .

4. Jocul la cuplajul transversal dintre boghiuri. • 2 x 2 ± 0,2 mm pentru LE 5100 kW ; • 2 x 5 mm pentru LE 3400 kW;

5. Înălțimea curățitorului de cale a locomotivei față de nivelul superior al ciupercii șinei și gabaritul pe orizontală.

• 140 ÷ 185 mm. 6. Înălțimea inductorului INDUSI a locomotivei față de nivelul superior al

ciupercii șinei. • Valoarea pe verticală - 0

5155 +− mm;

• Valoarea pe orizontală - 95 ± 5 mm. • Valoarea pe orizontală pentru inductor tip Siemens – 112 ± 5 mm .



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

24

2. DETERMINAREA ADAOSURILOR PENTRU ARCURILE METALASTICE, REGLAJUL TIRANȚILOR PENDULARI ȘI ÎMPERECHEREA PLĂCILOR

ELASTICE

Nr. boghiu

Poziția osiei

Adaosuri/Joc ramă boghiu – carcasă lagăr Stânga Dreapta

Adaos Joc Adaos Joc

BOGHIU 1 Osia 1 – T Osia 2 – M Osia 3 – C

BOGHIU 2 Osia 1 – C Osia 2 – M Osia 3 – T

Simbol cotă și

valoare prescrisă Nr.

boghiu Stânga Dreapta

Spre T Spre C Spre C Spre T H 70+3 H 65±2 D

450±0,5

E F G H

560±3 – 4a 568±3 – 4b

I J K

NOTĂ: T – osie spre tampon M – osie mediană

C – osie spre cuplajul transversal

(J) (K)

(I) (H)



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

1) Jocul dintre carcasa cutiei de osie și rama boghiului, măsurat pe standul de probă la furnizorul boghiului, va fi de 43 ± 2 mm la osiile 1, 3, 4, 6 și de 40 ± 2 mm la osiile 2,5, în cazul utilizării arcurilor metalastice noi.

2) La reglarea sarcinilor pe osii și roți, grosimea adaosurilor de la suspensia primară va fi de 30 ± 10 mm.

3) Sarcina de probă pentru împerecherea plăcilor elastice este de 10.000 daN. 4) a – pentru joc lagăr – ramă: 35 ± 3 mm (osiile extreme) și 32 ± 3 mm (osiile

mediane); b - pentru joc lagăr – ramă: 43 ± 2 mm (osiile extreme) și 40 ± 2 mm (osiile mediane).

5) La împerecherea elementelor arcurilor metalastice noi se vor respecta următoarele condiții: - diferența săgeților pe aceeași osie trebuie să fie < 2 mm la osiile extreme și < 4 mm la

osiile mediane; - diferența săgeților la roțile aceluiași boghiu < 4 mm.

6) În cadrul operației de cântărire și a distribuției sarcinilor pe roți se admite jocul minim dintre cadrul boghiului și cutia de osie de 30 mm la osiile extreme, 1 3, 4, 6 și de minim 27 mm la osiile 2, 5.

7) Jocul axial al osiilor 2 și 5 trebuie să fie cuprins între 8,5 mm și 9,5 . 8) În cadrul operației de reglare a arcurilor metalastice pentru obținerea paralelismului

osiilor se pot monta distanțiere, care nu vor depăși valoarea de 6 mm. Se va controla distanța dintre cutia de osie și limitatorul lateral pentru deplasare axială care va fi de max. 10 mm.

9) Arcurile metalastice se înlocuiesc obligatoriu la reparația cu ridicare de pe osii.



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

3. VERIFICAREA SARCINII PE OSII ȘI ROȚI (CÂNTĂRIRE)

OSI

A

Valori măsurate

Sarcina pe roata stânga

GRS (partea stângă)

[Kg]

Sarcina pe roata dreapta

GRD (partea dreaptă) [Kg]

Greutatea medie pe

roată GRm [Kg]

DOMENIUL ADMIS

GR

m±4 % [K

g]

Greutatea pe osie GO

[Kg]

inițiale finale

inițiale finale inițiale finale inițiale finale inițiale finale inițiale finale

TOTA

L

inițiale - - - finale - - -

LE 5100 kW LE 3400 kW

a) Greutatea nominală a G Ln = 126 ± 2 % t – cu balast G Ln = 82 ± 2 % t – cu balast locomotivei: G Ln = 120 ± 2 % t – fără balast G Ln = 80 ± 2 % t – fără balast

Greutatea locomotivei măsurată: GLm = …….. kg Greutatea loc. măsurată: GLm = …kg

b) Greutatea medie pe osie GOm= 6

G Lm = …. kg GOm= 4

G Lm = …. kg

Domeniul admis pentru greutatea medie pe osie este de ± 2 % .

c) Greutatea medie pe un rând de roți GRRm =2

G Lm = …………… kg GRRm =2

G Lm = … kg

Domeniul admis pentru greutatea medie pe un rând de roți este de ± 4 % .



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

4. DETERMINAREA LUNGIMII CUPLEI TRANSVERSALE

NOTĂ: Linia pe care se vor efectua măsurătorile trebuie să respecte cerințele pentru construcția și repararea

sectoarelor de cale ferată pe care se reglează și se verifică cote și jocuri la vehicule feroviare. Buzele bandajelor roților ale osiilor 1,3,4 și 6, de pe aceeași parte a liniei se vor lipi de fața

interioară a șinei. Cotele „a” și „b” se măsoară față de firul întins între osiile 1 și 6. Firul va fi poziționat la distanță

egala față de roțile osiilor 1,3,4 și 6. Lungimea cuplei transversale pentru LE 5100 kW se calculează cu formula:

a)(b1,0350,966ab

15cosabL −=−=−= o

Lungimea cuplei transversale trebuie să se încadreze în valoarea: L = 1000 ± 10 mm. Jocul cuplei transversale trebuie să se încadreze în valorile: - 4 ± 0,4 mm în stare liberă ; - 2 ± 0,2 mm în stare montată;

L

10

10

2800

Rama boghiu

5280

±3

0

LE 5100 kW

LE 3400 kW L = 3364 ± 2 mm

mm



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

5. MĂSURĂTORI LA CARCASA ANGRENAJULUI

Simbol cotă

Valoare la fabricație

[mm]

Valoare admisă la ieșirea reparație

[mm]

Strângere bucșe-carcasă [mm]

Joc inele-carcasă

[mm] D 580+0,14

D1 440+0,063

* 440+0,1

0,1 D2

D3 45+0,025 45+0,3 0,02-0,05

D4 60+0,030 60+0,3

NOTĂ: - Se verifică inelul suport lagăr și se împerechează după cota 0,045

0,1440+− cu condiția să

se obțină jocul cu carcasa de max. 0,1 mm ; - Distanța dintre carcasa cuplajului elastic al motorului electric de tracțiune (MT) și

scutul MT trebuie să fie de 19± 1 pentru LE 5100KW și 20± 1 pentru LE 3400 KW; - După așezarea cutiei pe boghiuri se centrează arborele de torsiune al MT cu ajutorul

bolțului excentric al bielei de tracțiune, astfel încât să se obțină între cuplajul elastic și scutul MT un joc de:

• în plan orizontal : ± 2 mm; • în plan vertical : ± 1 mm;

- Piulița bolțului excentric va fi strânsă cu un moment de 100 daNm și va fi asigurată cu un cui spintecat.

*) Se permite majorarea diametrelor D1 și D2 până la valoarea de 442+0,1 mm pentru carcasele care prezintă ovalizări care depășesc valoarea admisă.



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

6. VERIFICĂRI ȘI MĂSURĂTORI LA ANGRENAJUL DE TRACȚIUNE,

RULMENȚII DE LA CUTIILE DE OSIE, RULMENȚII DE LA MOTOARELE ELECTRICE DE TRACȚIUNE, ARBORELE DE TORSIUNE

A. VERIFICĂRI ȘI MĂSURĂTORI LA ANGRENAJUL DE TRACȚIUNE

Boghiu Nr. osie

Serie osie

Coroană nouă/refolosită

Bătaie radială [mm]

Joc de flanc [mm]

Ramă

1

1 max. 0,3 0,3 – 1,12 2 max. 0,3 0,3 – 1,12 3 max. 0,3 0,3 – 1,12

Ramă

2

1 max. 0,3 0,3 – 1,12 2 max. 0,3 0,3 – 1,12 3 max. 0,3 0,3 – 1,12

NOTĂ : 1. Uzura pe flancul dinților max. 0,15 mm ; 2. Suprafața dintelui afectată prin uzură max. 20% ; 3. Jocul axial al pinionului Z 20 este cuprins între 0,3 mm și 0,8 mm

B. MĂSURĂTORI LA RULMENȚII CUTIILOR DE OSIE

Denumirea cotei/jocului

care se măsoară

Valoarea admisă [mm]

Valoarea măsurată [mm] seria și numărul rulmentului 1 2 3 4 5 6

stânga dreapta stânga dreapta stânga dreapta stânga dreapta stânga dreapta stânga dreapta Diametrul interior al rulmentului

nominal φ170-0,025 treapta I φ169-0,025 treapta II φ168-0,025

Serajul inel interior -fus osie

0,043 – 0,093

Asu

s 72

,5±1

A

jos

72,5

±1

Ast 72,5±2

dr 72,5±2

Asu

s 72

,5±1

A

jos

72,5

±1



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

Denumirea cotei/jocului

care se măsoară

Valoarea admisă [mm]

Valoarea măsurată [mm] seria și numărul rulmentului 1 2 3 4 5 6

stânga dreapta stânga dreapta stânga dreapta stânga dreapta stânga dreapta stânga dreapta Diametrul exterior al rulmentului

φ310-0,035

Jocul dintre inelul exterior al rulmentului și carcasa cutiei de osie

0,086 – 0,116

Jocul radial al rulmenților

montat 0,1÷0,16

demontat 0,18÷0,3 NOTĂ: Valorile serajului și a jocurilor rulmenților pentru fabricație sunt precizate în [36]

C. MĂSURĂTORI LA RULMENȚII ANGRENAJULUI DE TRACȚIUNE

Rulment carcasă angrenaj

motor de tracțiune

Dimensiuni rulment [mm]

Joc radial admis [mm]

Joc axial admis [mm]

23956 MBC3W33 23956 CC3 23956 CC4

280-0,035 /380-0,040 /75-0,035

0,035

0,02

NOTĂ: 1. Numerotarea rulmenților începe de la postul de conducere I. 2. Jocul radial la rulmenții reutilizați de tip 23956 este cuprins între 0,11mm și 0,24 mm ; 3. Jocul radial la rulmenții reutilizați de tip 23234 este cuprins între 0,075mm și 0,12 mm ; 4. Jocul axial al lagărului de pe osie trebuie să fie, după montaj, minim 0,25 mm.

D. MĂSURAREA JOCURULOR ARBORILOR DE TORSIUNE

Cota

măsurată Valori

admise [mm] Valori măsurate (mm)

osia 1 osia 2 osia 3 osia 4 osia 5 osia 6 Asus 72,5 ± 1 Ajos 72,5 ± 1 Ast 72,5 ± 2 Adr 72,5 ± 2

NOTĂ:

Pinionul pentru cuplajul cu dinți se montează pe arborele de torsiune, pe con, în stare rece, pe o cotă de 6,5+ 2 mm.

La montarea arborelui de torsiune în rotorul motorului de tracțiune se utilizează o piesă de protecție și se fixează cu ajutorul pieselor de fixare, folosit și pentru protecție in timpul deplasărilor motorului de tracțiune.

Cuplajul cu dinți este uns cu ulei, în cantitate de 1,3 l, introdus prin orificiul cu dop special, cu ajutorul unei pompe.Controlul pierderilor de ulei se face la interval de 1 lună. Dimensiunile inelelor de etanșare sunt următoarele: Ø215 x Ø 180 x 16 mm.

La montarea carcasei cuplajului de cauciuc, dinspre pinion, piulițele se vor strânge cu un cuplu de 35-40 daNm.



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

7. MĂSURĂTORI OSII MONTATE

N

K

Db 2

Db

1

l b

d f di

d c dr

d a db

D0

Db

10

Cota măsurată

Valoare la fabricație [mm]

Valoare admisă la ieșirea din reparație

[mm]

Valoare măsurată [mm]

Parte antrenată

Parte neantrenată

Diametrul fusului de osie pentru rulment - df

170 09300680

,,

++

169/168 09300180

,,

++

Seraj rulment 0,068 – 0,118 0,043 – 0,093 Diametrul osiei la inelul de etanșare - di

200 21201660

,,

++ 196 2120

1660,,

++

Seraj 0,094 – 0,212 0,094 – 0,212 Diametrul osiei în zona butucului roții - dc

229 +0,03 / 229,267 +0,03 225 +0,03 / 225,267 +0,03

Diametrul interior al butucului roții – dr

228,77±0,015/229,037±0,015

231,77±0,015/232,037±0,015

Diametrul osiei pentru fretare butuc roată

23502750

,,cr dd −

−= 23502750

,,cr dd −

−=

Seraj 0,20 ÷ 0,26 0,20 ÷ 0,26 Diametru osie fretare butuc coroană – da

230 250220

,,

++ 227 250

220,,

++

Diametru interior butuc coroană – db

db = da 250280

,,

−+ db = da

250280

,,

−+

Seraj 0,47 ÷ 0,53 0,47 ÷ 0,53 Diametru exterior disc – D0 1100 +0,1 1092 +0,1 Diametru interior bandaj - Db

Db = D0 3161

,,

−− Db = D0

3161

,,

−−

Diametru de rulare 1250 ± 0,5 / 75 1220(1212) ± 0,5 / 60 Lățime bandaj 140 ± 2 140 2

3+−

Număr șarjă bandaj Asimetria f – f1 0,5 1



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

NOTĂ: La osiile montate noi/ieșite din reparație, se admit : - diferența între diametrele cercurilor de rulare ale aceleiași osii – 0,3 mm / 0,3 mm ; - diferența între diametrele cercurilor de rulare ale osiilor ce se montează pe același

boghiu – 1mm / 2mm ; - diferența între diametrele cercurilor de rulare ale osiilor ce se montează pe același

vehicul - 1mm / 2mm ; - abaterile de formă ale osiei axă și ale roților sunt conform prescripțiilor din

instrucțiile de reparații.

La verificarea osiilor montate trebuie să se constate existența următoarelor defecte: 1. Fusuri de osie - pete de rugină, fisuri, coroziuni, conicități și ovalități peste limitele admise, filete

deteriorate; 2 Porțiunile libere ale osiei - rosături, lovituri, fisuri pe suprafețe și la racordări; - săgeata la mijlocul osiei nu trebuie să depășească valoarea de 0,15 mm.

3 Roți - rotire pe osie, deplasare axială, urme de rugină sau șpan la îmbinare; - fisuri și deformații la spițe sau în membrană la roțile monobloc, în butuc sau

obadă; 4. Bandaje - rotire sau slăbire pe obadă ori inele de fixare slăbite; - defecte ale suprafeței de rulare sau dimensiunile bandajului nu trebuie să

depășească valorile admise. Momentul static de dezechilibru nu trebuie să depășească valoarea :

- 2,5 Nm pentru V < 140 km/h; - 1,5 Nm pentru V ≥ 140 km/h .

Pentru echilibrarea osiilor se pot utiliza prevederile din [31]. Valoarea rezistenței electrice a osiilor montate este următoarea:

- 0,01 ohm pentru osie nou construită sau după rebandajare; - 0,04 ohm pentru osie revizuită, fără rebandajare. Controlul ultrasonic al osiilor se execută la fiecare osie introdusă la reparație, de către

personal autorizat, cu respectarea reglementările tehnice în vigoare [30], iar rezultatele examinării se consemnează obligatoriu într-un registru special.

MĂSURĂTORI LA CUTIA DE OSIE

Denumire cotă Valoare la fabricație

[mm]


[mm] Alezajul carcasei pentru rulment 310 +0,052 310 +0,81 Conicitate și ovalitate 0,026/0,026 0,03/0,03 Diametrul cutiei la capac interior 311+0,211 311+1 Diametrul de fretare capac interior 311 1100

3200,,

−−

Cota de montare a capacului interior în cutie 52,5-0,1/34-0,3 52,5-1/34-0,5

Diametrul gulerului de fretare pe osie 200+0,072 196+0,072 Diametrul gulerului de fretare inel intermediar 215-0,072 214-0,09

Diametrul cutiei la capac exterior 205-0,115 204 120

+− ,

Diametrul capacului exterior 205+0,072 205+1



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

8. MĂSURĂTORI LA BANDAJELE ROTILOR OSIEI MONTATE

10

NK

I

C

B

A

q r

70

2

70

10

70

Valori prescrise [mm]

0.6028I += C=32÷33 qr=9÷11

Viteza [km/h] Amax Bmin

K=1359 ÷ 1362 N=1423 ÷ 1426 V>100 0 60

Osia Cota măsurată

Valori măsurate [mm] 1 2 3 4 5 6

Roata st.

Roata dr.

Roata st.

Roata dr.

Roata st.

Roata dr.

Roata st.

Roata dr.

Roata st.

Roata dr.

Roata st.

Roata dr.

I C qr B A K

N

NOTĂ : Semnificația notațiilor pentru cotele măsurate : I - înălțimea buzei bandajului; C - grosimea buzei bandajului; qr - înclinarea buzei bandajului; A - uzura radială pe cercul de rulare al roții; B - grosimea bandajului; K - distanța dintre fețele interioare ale buzelor bandajelor; N - distanța dintre fețele exterioare ale buzelor bandajelor măsurată la 10 mm deasupra cercului de rulare.



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

9. VERIFICAREA ALINIERII ȘI PARALELISMULUI OSIILOR MONTATE

a

b

mi

g

Simbol cota


LE 5100 kW


LE 3400 kW

Valori măsurate [mm] Boghiu 1 Boghiu 2

a 4350±1,5 2700±1 b a±0,6 a±0,6 c 2250±1 d c±0,6 e 2100±1 f e±0,6 g 10±1 10±1 h1 1360 0+ 2 1360 0+ 2 h2 1360 0+ 2 1360 0+ 2 dx (h1 - h2) / 2 (h1 - h2) / 2

g+dx m g±0,3 g±0,3 i (g+dx) ±0,3 (g+dx) ±0,3 j 8÷12 l j±0,3

h1

h2



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

10. VERIFICĂRI LA INSTALAȚIA DE PRODUCERE ȘI ÎNMAGAZINARE A AERULUI COMPRIMAT ȘI A INSTALAȚIEI PNEUMATICE A FRÂNEI.

LOCOMOTIVĂ LE 5100 kW

Nr. crt.

Subansamblul/parametrul verificat și condițiile de verificare Valori prescrise

Valori realizate

Post 1 Post 2 1 PIERDERI ADMISIBILE (ETANȘEITĂȚI) 1.1 Conductă principală.

Presiunea de încercare 5 bar Robinetul mecanicului KD2 pe poziția neutră Pierderile în 5 minute

0,1 bar

1.2

Întreaga instalație cu toate rezervoarele și cu toate robinetele deschise Robinetul mecanicului KD2 pe poziția de mers Robinetul pentru frâna directă pe poziția de mers Presiunea în conducta de alimentare 10 bar Presiunea în conducta aparatelor 5 bar Presiunea în conducta principală 5 bar Pierderi după 5 minute 0,2 bar

1.3 Circuitul de precomandă Presiunea de probare 3,6 ± 0,1 bar

Robinetul mecanicului KD2 pe poziția de frânare rapidă Pierderi în 10 minute 0,2 bar

2 VERIFICĂRI ȘI REGLAJE

2.1.

Frâna directă Robinetul pentru frâna directă pe poziția de frânare Robinetul mecanicului KD2 pe poziția de mers Presiunea maximă în cilindrii de frână 2,1± 0,2 bar

2.2. Frâna automată Robinetului mecanicului KD2 pe poziția de mers Presiunea în conducta generală 5 ± 0,1 bar

2.3 Robinetul mecanicului KD2 pe poziția de mers Timpul de umplere pentru rezervorul auxiliar 110 ÷ 130 sec

2.4 Robinetul mecanicului KD2 pe poziția de frânare rapidă Presiunea maximă de precomandă 3,6 ± 0,1 bar

2.5

Frânare gradată (treptată) Prima acționare la 4,5-0,1 bar La 3,4 bar în conducta generală, presiune maximă în cilindrii de frână 2,1±0,2 bar

2.6

Frânare completă Presiunea maximă în cilindrii de frână la: Presiunea pe poziții G și P Pe poziția R la V< 70 km/h Pe poziția R la V> 70 km/h

LE 120 km/h

2,1±0,2 bar 2,1±0,2 bar 4±0,2 bar

LE 160 km/h

2,35±0,2 bar 2,35±0,2 bar 4,8±0,2 bar

2.7

Timpii de frânare la presiunea de 0,95% din presiunea maximă din cilindrii de frână Poziția G: Timp de frânare: Timp de defrânare: Poziția P: Timp de frânare: Timp de defrânare: Poziția S: Timp de frânare: Timp de defrânare:

35-50 s 50-70 s

4-6 s

10-20 s

4-6 s 10-20 s

2.8 Rezervorul de temporizare (36) Scăderea presiunii de la 6 bar la 5 bar 7 min

2.9 Sensibilitatea frânei La o pierdere de 0,4 bar frâna trebuie să acționeze 6 sec



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

Nr. crt.


Valori realizate

Post 1 Post 2

2.10 Insensibilitatea frânei La o pierdere de 0,4 bar frâna nu trebuie să acționeze 60 s

2.11

Frâna de alarmă Robinetul mecanicului KD2 pe poziția de mers Se deschide robinetul de alarmă (34) Frâna trebuie să intre în acțiune imediat

2.12

Ruperea trenului Robinetul mecanicului KD2 pe poziția de mers Se deschid pe rând robinetele 40 și 41 Frâna trebuie să intre în acțiune imediat

2.13

Aparatul de siguranță (D.S.V) Robinetul mecanicului KD2 pe poziția de mers Se acționează pârghia aparatului de siguranță Frâna trebuie să intre în acțiune imediat

2.14 Funcționarea ștergătoarelor și a instalației de spălat geam

2.15 Funcționarea instalației de avertizare sonoră

2.16 Supapa de siguranță (3) de la rezervorul principal Supapa de siguranță (24) și (76) Presiunea de acționare

11 ± 0,2 bar 2,1 ± 0,2 bar /7,5±0,2 bar

2.17 Presiunea de aer la disjunctor 8,5 ± 0,1 bar 2.18 Funcționarea nisiparelor

2.19 Frâna antipatinaj Presiunea din cilindrii de frână 1±0,2 bar

2.20

Funcționarea compresorului -declanșarea automatului/anclanșarea automatului: - timpul de umplere a rezervoarelor de 2x500 litri

10 03,0

+− /8±0,3 bar

3EC2M – 5,5 min. ECE3,5LE – 4 min.

2.21 Cursa cilindrilor de frână * 110±10mm

2.22

Reglajul presostatelor cu microîntrerupător poz. 9 – compresor 3EC2M și ECE3,5LE

- închide /deschide poz. 15 antipatinaj

- închide / deschide poz. 61 IAC

- închide / deschide poz. 109 aparate închide/deschide

8±0,2/10±0,2 bar

1,25±0,1/0.8±0,1 bar

5,4±0,2/4,8±0,2 bar

4,6±0,2/4±0,2 bar

2.23 Funcționarea compresorului auxiliar timp de umplere la presiunea de 7,5 bar max. 4 min

2.24

Reintrarea în sarcină a compresorului ECE3,5LE după oprire la funcționare normală la o întrerupere accidentală

12±5 sec. 60±10 sec.

2.25

Sigilarea aparatelor poz. 63 – robinet de izolare G ¾” pentru aparatul de siguranță poz. 16 - robinet de închidere G 1/2” pentru supapa de comandă simplă V5 poz. 57 – supapa de reducere la 5 bar poz. 9,15,61,109 – presostate cu microîntrerupător poz. 3,24,76 – supape de siguranță dopul de golire a uleiului de la compresorul ECE3,5LE



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

* Verificarea cilindrului de frână

Presiunea de verificare

[bar]

Timp (minute)

Pierderea de presiune admisă [bar] Cerințe

9 3 0 cilindrul închis cu flanșe oarbă 5 30 0,5 cilindrul complet asamblat 6 0 realizare cursă de 220 mm

0,6

10

0,1 la scăderea presiunii de la 6 bar la 0,6 bar cursa de 220 mm trebuie să se mențină

NOTĂ:

1. Verificarea etanșeității cilindrului de frână se realizează cu ajutorul unei emulsii de apă și săpun pe la locul de ieșire al tijei cilindrului de frână din capac, pe la racordările și punctele de îmbinare prin sudură.

2. Se verifică funcționarea corectă, la umplere, a cilindrului de frână, dacă pistonul se deplasează uniform, fără trepidații și realizează cursa maximă a pistonului de 220 mm.

3. La golire, de la presiunea de 0,6 bar, pistonul trebuie să înceapă să revină imediat ce presiunea scade sub 0,6 bar, iar deplasarea pistonului să fie lentă și progresivă.



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

10 b.VERIFICĂRI LA INSTALAȚIA DE PRODUCERE ȘI ÎNMAGAZINARE A AERULUI COMPRIMAT ȘI A INSTALAȚIEI PNEUMATICE A FRÂNEI.

LOCOMOTIVA LE 3400 kW

Nr. crt.


Valori realizate Funcționare

DA/NU Post 1 Post 2

1 PIERDERI ADMISIBILE (ETANȘEITĂȚI) 1.1 Presiunea de încercare 5 bar

Robinetul mecanicului KD2 pe poziția neutră Pierderile în 5 minute: - conducta principală;

- cilindrii de frână; - rezervor principal

0,1 bar 0,1 bar 0,3 bar

1.2 Etanșeitatea globală a instalației de aer cu robinetul de izolare a compresorului principal închis:

a) proba de 20 de minute – început / sfârșit b) proba de 1 oră – început / sfârșit c) proba de 8 ore – început / sfârșit

2 VERIFICĂRI ȘI REGLAJE

2.1.

Frâna directă Robinetul pentru frâna directă pe poziția de frânare Presiunea maximă în cilindrii de frână

3± 0,1 bar

2.2.

Frâna automată Presiunea în conducta principală când robinetului mecanicului KD2 este pe poziția:

- treapta I de frânare; - treapta II de frânare ( rapidă )

Timpii de scădere a presiunii în conducta principală: - de la presiunea de 5 bar la 3,4 bar; - supraalimentarea de la presiunea de 6 bar la 5 bar

4,6 ± 0,1 bar 3,4± 0,2 bar

5 – 8 sec.

420 – 480 sec.

2.3

Presiunea în camera C (cilindrii de frână), pentru pozițiile G, P, R și presiunea în camera Cv de 3,6 bar:

a) pentru V< 60 km/h în poziția G,P,R; b) pentru V> 60 km/h în poziția G,P; c) pentru V> 60 km/h în poziția R; d) pentru LE de 160 km/h și V> 60 km/h în poziția R

3,9±0,15 bar 3,9±0,15 bar 7,2±0,15 bar 8,2±0,15 bar

2.4

Timpii de frânare la presiunea de 0,95% din presiunea maximă din cilindrii de frână și de defrânare până la 0,3 bar în cilindrii de frână Poziția G: Timp de frânare: Timp de defrânare: Poziția P: Timp de frânare: Timp de defrânare: Poziția S: Timp de frânare: Timp de defrânare:

30-40 s 45-60 s

3-5 s

15-20 s

3-5 s 15-20 s

2.5 Sensibilitatea frânei printr-o duză de Ø 1,8 mm La o pierdere de 0,6 bar frâna trebuie să acționeze

max. 1,2 sec

2.6 Insensibilitatea frânei printr-o duză de Ø 1,8 mm La o pierdere de 0,3 bar frâna nu trebuie să acționeze min. 60 s

2.7 Frâna de alarmă Robinetul mecanicului KD2 pe poziția de mers Se deschide robinetul de alarmă (17) Frâna trebuie să intre în acțiune imediat

2.8 Ruperea trenului Robinetul mecanicului KD2 pe poziția de mers



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

Nr. crt.


Valori realizate Funcționare

DA/NU Post 1 Post 2

Se deschid pe rând robinetele 20 și 23 Frâna trebuie să intre în acțiune imediat

2.9 Aparatul de siguranță (D.S.V) Robinetul mecanicului KD2 pe poziția de mers Se acționează pârghia aparatului de siguranță Frâna trebuie să intre în acțiune imediat

2.10 Funcționarea ștergătoarelor și a instalației de spălat geamuri

2.11 Funcționarea instalației de avertizare sonoră

2.12 Supapa de siguranță (4) de la rezervorul principal - deschide - închide

Supapa de siguranță (16) de la compresorului auxiliar - deschide - închide

Supapa de siguranță (28) de la frâna directă - deschide - închide

11±0,2 bar 11 - 10% bar

7,5±0,2 bar

7,5 - 10% bar

3,8±0,2 bar 3,8 - 10% bar

2.13 Presiunea de aer la disjunctor / timp de umplere rezervor - tip DBTF, BVAC; - tip IAC

8,5±0,1 bar / 4 min. 10±0,1 bar/1 min. 30 sec.

2.14 Funcționarea nisiparelor 2.15 Frâna antipatinaj

Presiunea din cilindrii de frână 1±0,2 bar

2.16 Funcționarea compresorului -declanșarea automatului/anclanșarea automatului: - timpul de umplere a rezervorului de 1000 litri cu compresor tip - 3EC2 - ECE3,5/3,2LE

10±0,2 / 8±0,2 bar

5,5 min.

4 min

2.17 Cilindrii de frână de 10” * - cursa - joc la sabot

110±20mm 8 – 10 mm

2.18 Supapa electropneumatica pentru frâna de mare putere, poz. 34 - timpul de scădere a presiunii de la 7,2 bar la 3,6 bar; - presiunea în camera C la frânare joasă (V< 60 km/h); - presiunea în camera C la frânare de mare putere (V> 60 km/h)

3÷5 sec.

3,9±0,15 bar 7,2±0,15 bar

2.19 Funcționarea compresorului auxiliar timp de umplere la presiunea de 7,5 bar 65 sec.

2.20 Funcționarea dispozitivului pentru slăbirea frânei prin ALE 10

2.21 Funcționarea manometrelor pentru cilindri de frână

2.22 Funcționarea frânei de mână



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

* Verificarea cilindrului de frână

Presiunea de Verificare

[bar]

Timp (minute)

Pierderea de presiune admisă [bar]

Cerințe

9 3 0 cilindrul închis cu flanșe oarbă 5 30 0,5 cilindrul complet asamblat 6 0 realizare cursă de 220 mm

0,6 10 0,1 la scăderea presiunii de la 6 bar la 0,6 bar cursa de 220 mm trebuie să se mențină

NOTĂ: 1. Verificarea etanșeității cilindrului de frână se realizează cu ajutorul unei emulsii de apă și săpun pe

la locul de ieșire al tijei cilindrului de frână din capac, pe la racordările și punctele de îmbinare prin sudură. 2. Se verifică funcționarea corectă, la umplere, a cilindrului de frână, dacă pistonul se deplasează

uniform, fără trepidații și realizează cursa maximă a pistonului de 220 mm. 3. La golire, de la presiunea de 0,6 bar, pistonul trebuie să înceapă să revină imediat ce presiunea

scade sub 0,6 bar, iar deplasarea pistonului să fie lentă și progresivă.



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

11. VERIFICĂRI LA VITEZOMETRUL TIP HASLER

A. Verificări premergătoare încercării pe stand și verificări funcționale pe locomotivă

Nr. crt. Denumirea verificării/lucrării Valoare la fabricație

[mm]


[mm]

Controlul vizual privind: -starea izolației cablurilor; -starea legăturilor electrice (slăbite, rupte); -starea de curățenie a bucșelor-cuzinet; -STAREA DE CURĂȚENIE SI UNGERE A ANGRENAJELOR SI A RONDELELOR INFĂSURĂTORULUI BENZII; -controlul stării garniturilor.

Conform prescripțiilor pentru revizia vitezometrului


2

Verificarea rezistenței de izolație (între cablurile electrice puse în scurtcircuit și carcasa metalică) Rezistența de izolație se măsoară cu un megohmetru de 1000 V

Minim 100 MΩ

3

Ungere: -ungerea rondelelor înfășurătorului de bandă; -ungerea cuplajului motor de antrenare- ax de comandă; -ungerea ancorei redresor și a locașului arcului de contact alunecător; -ungerea bucșelor cuzinet; -ungerea angrenajelor; -ungerea lagărelor din piatră și a balansului regulatorului de bătăi.



4

Verificarea însemnelor pentru: -depășire ordonată; -atenție; -manevrarea inversorului de sens de mers.

Conform instrucțiunilor de verificare


5

Verificarea închiderii-deschiderii contactelor K1……K6 Contactul Utilizare K1 K2 INDUSI K3 K4

Închis

Deschis

de la la de la la 0 90 90 Vmax 0 65 65 Vmax 0 50 50 Vmax

0 40 40 Vmax K5 VACMA 0 10 10 Vmax K6 Frână

Creșterea vitezei 0 60 Vmax Vmax Descreșterea vitezei 0 50 Vmax Vmax



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

B. Verificări pe stand

Nr. crt.

Denumirea verificării


Valoare admisă la ieșirea din

reparație [mm]

Observații

1 Verificarea indicației vitezei

Verificarea indicației vitezei se face de la viteza 0 la viteza maximă și invers pentru vitezele maxime de 120 km/h; 150 km/h; Viteza de creștere/scădere a vitezei este de 10 km/h /10 secunde

1.1 Verificarea indirectă prin citirea turației dispozitivului de antrenare cu un turometru etalon și determinarea vitezei indicate de vitezometru utilizând tabelele de corespondență turație-viteză

Eroarea de măsurare 4% din domeniul de indicare pentru fiecare treaptă de viteză la care se efectuează verificarea

1.2 Verificarea directă prin compararea indicației dată de un vitezometru etalon cu cea a vitezometrului care se testează

Diferența dintre indicațiile celor două vitezometre nu trebuie să depășească 4% pentru fiecare treaptă de viteză la care se efectuează verificarea

1.3 Verificarea histerezei (diferența dintre viteza indicată obținută pentru valori crescătoare și cea obținută pentru valori descrescătoare la aceleași valori ale vitezei)

1,5 % pentru tot intervalului de indicare a vitezei.

2 Verificarea înregistrării pe bandă

Se scoate banda și se verifică modul cum a fost trasată viteza și

comenzile butoanelor

3 Verificarea circuitelor de control viteze

Lampa Aprins Stins L2(10) <10 km/h >10 km/h L3(40) <40 km/h >40 km/h L5(50) <50 km/h >50 km/h L6(65) <65 km/h >65 km/h L7(90) <90 km/h >90 km/h

Se admite o toleranță de ±3 km/h

4 Verificarea contorului de kilometraj

Contorul trebuie să incrementeze 60±1 km

Verificarea se face la V=120 km/h și t = 30 secunde

5 Verificarea curentului prin traductorul de viteză

0,9 ÷ 1,2 Acc



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

Nr. crt.



Valoare admisă la ieșirea din

reparație [mm]

Observații

6

Verificarea funcționării releelor portcreion pentru: -creionul de timp; -creionul de viteză; -creionul INDUSI 1000Hz; -creionul INDUSI 500 Hz, precum și verificarea însemnului frânării de urgență





Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

12. VERIFICĂRI SI MASURATORI LA DISPOZITIVUL DE SIGURANȚĂ ȘI VIGILENȚĂ (D.S.V.) ȘI INSTALAȚIA TIP INDUSI

A. DISPOZITIVUL DE SIGURANȚĂ ȘI VIGILENȚĂ 1. Dispozitiv siguranță și vigilență :

Tip……………………………… Nr……………………………….

2. Rezistența de izolație

Subansamblu Valoare la fabricație Valoare admisă la ieșirea din

reparație [MΩ]

Dispozitiv 50 MΩ Mufa cablată 50 MΩ

3. Tensiunea de alimentare

Valoare la fabricație Valoare admisă la ieșirea din reparație [V]

24 V ± 30% 17,8 – 31,2 [V] 110 V ± 30% 77 – 143 [V]

4. Timpi proba din pedală, fluier, controler, buton Valoare la fabricație Valoare admisă la ieșirea din

reparație [S] Ciclu vigilență 30 ± 6 s Semnalizare acustică 5 ± 0,55 s Ciclu siguranță 2,5 ± 0,25 s Semnalizare acustică 2,5 ± 0,25 s Ciclu vigilență urmat de ciclu siguranță cu respectarea timpilor

Claxonul nu sună Electrovalva nu „cade”

B. INSTALAȚIA INDUSI. 1. Seria aparatelor INDUSI montate : - Cofret nr……………………. - Set aparate nr…………………….. - Inductor I nr…………………….. - Inductor II nr…………………….. 2. Dimensiunile de montaj ale inductoarelor

Denumire Prescris Măsurat Post 1 Post 2

Distanța până la fața laterală a ciupercii șinei [mm]

95 ± 5 / 112± 5*

Înălțimea [mm] 155 - 5 * Inductor tip Siemens

3. Rezistența de izolație - Cablu inductoare 50 Mohm - Cablu 211 sau 18 50 Mohm 4. Tensiuni - Nefiltrată 05/3b – 0,5/3a (15 – 30) Vcc - Filtrată 05/3b – 05/2a (18 – 28) Vcc 5. Curenți inductoare

Tipul inductorului

Valoare de acționare Post 1 Post 2 Media Calculat Măsurat

2000 Hz 1000 Hz 500 Hz



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

13. R

EGLA

JE S

I MĂ

SURĂ

TORI

PE

LOC

OM

OTI

VĂ

- A

INST

ALAȚI

EI IN

DU

SI

N

r. C

rt.

D

ENU

MIR

EA V

ERIF

ICĂ

RII

APA

RA

T TI

P A

Po

ziție

but

oane

Ridicarea vitezei la A28i

Pupi

tru

Com

andă

Caderea releului de franare

Claxon

In

regi

stra

ri LE

GEN

DĂ

S1

4- B

uton

“A

TENȚI

E”

S29-

But

on “

DEPĂȘI

RE

OR

DO

NA

TĂ”

S17-

But

on “

REA

RM

AR

E”

S1; S

2; S

3- C

omut

atoa

re ro

tativ

e pe

ntru

in

fluența

200

0-10

00-5

00 H

z S4

- Com

utat

or b

ascu

lant

pen

tru P

ostu

l de

con

duce

re

S5- B

uton

de

influ

ență

H

22; H

23- L

ampa

alb

astră

V

iteze

le V

1 si

V2

V

1[km

/h]

V2[

km/h

] Po

z. R

90

65

Po

z. P

65

50

Po

z. M

50

40

C

omut

ator

în p

oziți

a ze

ro

sup

erio

ară

Com

utat

or în

poz

iția

mijl

ocie

In

ferio

ară

But

on a

păsa

t scu

rt tim

p

R

idic

area

man

uală

a v

iteze

i

A

prin

dere

a lă

mpi

i de

sem

naliz

are,

sem

nal c

laxo

n sa

u că

dere

a re

leul

ui d

e frâ

nare

S

emna

l cla

xon

în ti

mpu

l apă

sării

bu

tonu

lui d

e at

enție

N

ota

: Fișe

le d

e măs

urăt

ori t

rebu

ie sa

conțină

rubr

ici p

entru

: -

număr

ul/c

odul

de

iden

tific

are

al fișe

i; -

date

le d

e id

entif

icar

e al

e fu

rniz

orul

ui fe

rovi

ar

- da

tele

de

iden

tific

are

ale

loco

mot

ivei

(tip

, număr

, se

rie) ;

-

date

le d

e id

entif

icar

e al

e re

vizi

ei p

lani

ficat

e ;

- da

ta,

num

ele,

pre

num

ele

si s

emnă

tura

per

soan

ei

care

a

efec

tuat

/v

erifi

cat

măs

urăt

orile

/ co

nfor

mita

tea

valo

rilor

măs

urat

e cu

va

loril

e pr

escr

ise

S1

S2

S3

S4

S5

S14

S29

H22

H

23

H21

S1

7

1 C

onec

toar

e si

gura

nță

KS1

, inv

erso

r “ÎN

AIN

TE”

fă

ră a

er, p

unte

a 0,

4/04

– 0

,4/1

2 co

nect

ată

Pe poz. FST1 sau FST2 după cum probele se fac la POST 1 sau 2

a b c

2

Con

ecto

are

sigu

ranță

KS2

, fără

influ

ența

re

3

Influ

ența

re 5

00 H

z V

< V

2

a b c

4 In

fluența

re 5

00 H

Z V

> V

2

a b c

5 In

fluența

re

1000

Hz

fără

“ A

TENȚI

E “

în in

terv

al d

e 3,

75 se

c.

a b c du

pă 3

,75

sec.

6

Influ

ența

re

1000

Hz

cu “

ATE

NȚI

E “V

<V1

în in

terv

al d

e 3,

75 se

c.

a b c du

pă 2

0 se

c.

7

Influ

ența

re

1000

hz

cu “

ATE

NȚI

E” V

>V1

În in

terv

al d

e 3,

75 se

c.

a b c

Poz.

R

după

20

sec

Poz.

P

după

26

sec.

Po

z. M

du

pă 3

6 se

c.

8 In

fluența

200

0 H

z

a b c

9 In

fluența

200

0 H

z cu

“D

EPĂȘI

RE

OR

DO

NA

TĂ”

a b c 10

Pu

ntea

04/

04 –

04/

12 d

esfă

cută

C

onta

ct N

K în

chis

cu

dist

anție

r 4 m

m

Rel

eu ti

mp

7 se

c.

Con

tact

ven

til tr

acto

r NK

des

chis

11

Influ

ența

re 2

000

Hz

cu a

er

a b c



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

14. VERIFICĂRI DIMENSIONALE ȘI JOCURI LA APARATUL DE TRACȚIUNE

Ø70

305

17,5

M70

x6

A

A

610±1

12,5

12,5

e2

e1

A-A

Ø55+0,1900

A

A

A-A

e2

e112,5

12,5

L0 1013

L 741



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

e dgf

h

c

b

90

a

b

a

h

e f

i

cd

A. Cârlig

Simbol cota Denumirea cotei/jocului

tip Lo 1013 Valoarea nominală

[mm]

tip L 741 Valoarea nominală [mm]

Valoarea la fabricație

[mm]

Valoarea admisă la ieșirea din reparație

[mm] U1 Uzura bolțului de articulație - - max. 2 U2 Uzura rozetei - - max. 3 a Deschiderea ciocului cârligului 41+2 41+2 max.44 b Distanța de la gaura bolțului la marginea

ciocului

143+2 143+2 max. 147

c Grosimea ciocului 75 75 min. 70

e1 x e2 Cotele tijei cârligului 60-2 x 50-2 62-0,5 x 62-0,5 min. 54/46 ; min. 57/57

f Diametrul găurii bolțului de legare 56+0,5 56+0,5 max. 60 i Diametrul găurii bolțului de fixare în jug 80+0,19 - max. 82,5 k Uzura ciocului cârligului - - max. 4 g Joc axial al piuliței pe filetul cârligului - 0,453 max. 0,5

NOTĂ: Cotele a, b, c, f, k, g din tabel sunt conform prescripțiilor din norma tehnică de reparații. Cu ocazia efectuării reparației cu ridicare de pe osii (RR), subansamblurile aparatului de

tracțiune tip Lo 1013 se demontează odată cu cârligul de tracțiune, în vederea verificării, mai puțin placa frontală, după verificarea acesteia și constatarea integrității ei.

Înălțimea în stare liberă a amortizorului aparatului de tracțiune tip Lo 1013 va fi de 310300+

− mm iar la comprimare cu o forță de 50 kN va fi de 285± 6 mm.

La montarea aparatului de tracțiune tip Lo 1013, piulița cârligului de tracțiune va fi strânsă până la realizarea cotei de:

- 285± 2 mm a lungimii amortizorului din elemente de cauciuc; - 70± 2 mm la opritorul amortizorului.



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

B. Eclisă

Simbol cotă Denumirea cotei


[mm]


[mm]


Postul I Postul II

a Distanța dintre marginile exterioare ale orificiilor piuliței și bolțului de fixare, măsurate pe axa eclisei

10424+ max. 429

b Distanța dintre marginile interioare ale orificiilor eclisei măsurată pe axa eclisei

10320+ max. 323

c Grosimea peretelui orificiului bolțului măsurată pe axa eclisei

1023+ min. 21

d Diametrul orificiului bolțului 5,0047+ max. 49

e Grosimea peretelui orificiului eclisei măsurată pe un diametru înspre exterior

1025+ min.22

f Diametrul orificiului piuliței 5,0057+ max. 59

g Lățimea eclisei 5,1040+ min. 39,8

h Grosimea eclisei la mijlocul distanței dintre axele orificiilor

1014+ min.13,8

i Deformația capătului eclisei dintre orificiului bolțului față de mijlocul eclisei 0 max. 3

C. Laț și piuliță

Simbol cotă Denumirea cotei


[mm]


[mm]


Postul I Postul II

a Grosimea peretelui lațului măsurată pe axă în zona rotundă

0140+

− min.35

b Grosimea brațului măsurată la 90 mm de axa piuliței

5,1031+

− min.30

c Distanța dintre brațe 2070+

− min.65

d Diametrul orificiului de montare a piuliței 5,0047+

− max. 49

e Grosimea peretelui lațului măsurată pe un diametru al orificiului piuliței și marginea exterioară a lotului

1023+

− min.21

f Jocul între laț și piuliță max. 3 max.6 g Diametrul umărului piuliței 45 ± 0,5 min.42 h Jocul între flancurile filetului piuliței și filetul

axului filetat max. 0,5 max. 1,5

NOTĂ : La reparație se admite:

- Lungimea cuplei înșurubate la maxim = 1510750+

− mm ; - Lungimea cuplei deșurubate la maxim = 20

10986+− mm.



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

15. VERIFICĂRI DIMENSIONALE, JOCURI ȘI UZURI LA TAMPON

L1

f

L

c

d1

a

D1

d 3

b1b

D2

d 4d 2

Cursa 110a1

g

Tampon tip 3705

Tampon tip 2461

Tampon tip C 1059.400.6



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

Simbol cota Denumirea



[mm] tip 3705 tip 2461 tip C 1059.400.6

L Lungime tampon 650±9 650±9 650±9 R Raza de curbură a talerului 1000+50 1500+100 c Uzura maximă taler max. 6 max. 8 max. 6 b Spațiu între manșon și corp max. 3 max. 3 max. 3

r Rotire corp tampon față de manșon tampon

max. 4 max. 4 max. 4

Uzura suprafeței exterioare a corpului în zona de contact cu manșonul

max. 2

max. 2

d1 Diametrul exterior al corpului 195+2 0,3

0,7189−−

d2 Diametrul corpului la canalul inelului de fixare 187-0,5

0,30,7180,5−

−

d3 Diametrul interior al corpului 170+2 168+2

D1 Diametrul interior al manșonului 196+0,5 189+0,5

D2 Diametrul interior al manșonului în zona de contact cu inelul de fixare

210

202,3+0,72

Uzura suprafeței interioare a manșonul în zona de contact cu inelul de fixare

max. 1,5

max. 1,5

f Lățime canal pană / uzură max. 21/0,4 max. 21/0,4 g Adâncime canal pană max. 6,5 max. 6,5

a1 Distanța dintre inelele interioare închise * * *

b1 Distanța dintre inelele interioare cu fantă * * *

L1 Lungime arc inelar 586 575

d4 Diametrul exterior al inelului de fixare >206 >199,5

(gr.10mm) >197 (gr.8mm)

NOTĂ: Pentru tamponul tip C 1059.400.6 se admite refolosirea tuturor subansamblurilor componente, la interval de 2RG cu respectarea valorilor uzurilor din tabelul de mai sus. Tampoanele, la ieșirea din reparație nu trebuie să prezinte joc longitudinal (cota e).

∗ Arcuri inelare

Forță de comprimare [kN]

Lungime arc [mm] a1 [mm] b1 [mm]

Inele noi LE 5100 kW 8 22586+

− 14 - 23

20 7 - 11 10 - 17 LE 3400kW 11 2

6575+− 10 - 16

20 7 - 11 7 - 11 Inele vechi

LE 5100 kW 8 221586+

− min.9

20 min.6 min.5 LE 3400kW 11 2

8575+− min.9

20 min.6 min.5



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

16. VERIFICAREA ROBINETULUI MECANICULUI TIP KD2

Nr. crt.

Denumirea verificării Simbolul curbei

Prescripții pentru verificare

1 Verificarea etanșeității

L1

Robinetul mecanicului KD2 este în poziția III neutră, iar presiunea L=1,0 bar. Înregistrarea se face timp de 150 secunde, iar presiunea poate varia între +0,2 bar, până la –0,1 bar.

L1a

Robinetul mecanicului KD2 este în poziția II de mers. Înregistrarea se face timp de 150 s, iar presiunea poate varia între +0,2 bar până la –0,1 bar.

2 Verificarea reglării presiunii L1-3 Se înșurubează șurubul de reglaj până când L=5,5

bar.

L1-4

Se deșurubează șurubul de reglaj până când L=4 bar. Curbele se ridică timp de 5s, cu mânerul robinetului KD2 în poziția II de mers. După ridicarea acestor două curbe, prin șurubul de reglaj se aduce valoarea presiunii la L=5 bar.

3 Verificarea funcționării în serviciu L2

Frânare la presiune maximă; presiunea în conducta generală trebuie să scadă de la 5 bar la 3,4…0,25 bar, în 6…8s.

L3 Defrânare; presiunea trebuie să crească de la 3,4 la 5 bar, în 6…8s;

L4

Frânare în trepte; se vor executa trepte de frânare din 15 în 15 s. Prima treaptă de frânare se va face cu o depresiune de 0,4±0,1 bar. Coborârea „X” (vezi diagrama etalon), provocată de dispozitivul de frânare în trepte, nu trebuie să fie mai mare de 0,1 bar.

L5

Defrânare în trepte; se vor executa trepte de defrânare după fiecare 15s. Se admite o diferență de 0,1 bar între treapta 4 de frânare față de linia de presiune 6 bar și treapta 4 de frânare față de aceeași linie, pentru robinetul mecanicului cu dispozitiv de frânare în trepte (tip D2) și de 0,2 bar, pentru robinetul mecanicului fără dispozitiv de frânare în trepte. Presiunea L în poziția de frânare maximă va fi de 3,4-0,25 bar.

4 Verificarea egalizării

L6-Z6

Robinetul KD2 este în poziția II de mers. Se apasă egalizatorul până când Z6 atinge presiunea de 1 bar, timp de 15…20 s în același timp L6 crește de la 5 la 6 bar. Creșterii de presiune îi urmează o cădere de presiune, L6 scade de la 6 bar, iar Z6 de la 1 bar la 0 bar, în timp de 7-8 minute

L7-Z7

Robinetul mecanicului KD2 este în poziția III neutră. Egalizatorul se apasă până când Z7 atinge presiune de 2 bar, L7 scade și nu trebuie să mai crească.



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

Nr. crt.

Denumirea verificării Simbolul curbei

Prescripții pentru verificare

5 Verificarea șocurilor la alimentare L8-Z8

Robinetul mecanicului KD2 este în poziția de frânare maximă. Se va da un șoc de alimentare de 30±3 s, iar Z8 va crește până la 0,8…0,9 bar

L9

Se va ridica cu robinetul mecanicului KD2 în poziția de frânare maximă. Se va da un șoc de alimentare de 15 s. Curba L9 crește până la 6,5 bar, iar apoi, în timp de 55 s până la 110 s, începe să scadă până la 3,4 + 0,2 bar. Supraîncărcare „u” va fi cuprinsă între 0,1 și o,2 bar.

L10 Robinetul mecanicului KD2 este în poziție de frânare maximă. Se dă un șoc de alimentare de circa 3 s și se înregistrează L10.

6 Verificarea frânării rapide L11

Robinetul mecanicului KD2 este în poziția II de mers și se execută o frânare rapidă. L11 trebuie să atingă 1 bar, timp de 2-3 s;

L12-Z12

Se aduce din nou robinetul în poziții de mers. Se dă un șoc de alimentare până când Z12 atinge 3 bar. Se execută o frânare rapidă, L12 atinge 3 bar.

NOTĂ: Diagramele înregistrate pentru autoregulatorul D2 (robinetul mecanicului KD2)

verificat se compară cu diagrama etalon.



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

DIA

GR

AM

A E

TALO

N P

ENTR

U R

OBI

NE

TUL

FRÂ

NEI

AU

TOM

ATE

TIP

KD

2



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

17. VERIFICAREA RELEULUI DE PRESIUNE TIP DÜ 15

Nr. crt. Denumirea verificării Prescripții pentru verificare

1

Verificarea etanșeității în poziția de slăbire

Proba de etanșeitate în poziția de slăbire se va face pe standul de probă la o presiune de 11 bar prin ungerea releului cu soluție de apă și săpun. Nu se admit scăpări de aer, timp de 3 min.

2 Verificarea etanșeității în poziția de frânare

Proba de etanșeitate în poziția de frânare se va face pe standul de probă, cu robinetul mecanicului KD2 în poziția de frânare. La controlul cu soluția de apă cu săpun nu se admit scăpări de aer timp de 15 s. Controlul etanșeității se va face atât pe poziția de frânare înaltă cât și pe poziția de frânare joasă. La frânarea joasă se va acorda atenție etanșeității camerei F.

Nr. crt.

Simbolul cursei Denumirea diagramei

Prescripții pentru verificare Presiunea [bar] Timpul

[secunde] Observații inițială finală 1 CBSBH Diagrama presiunii în

rezervorul CB la frânare rapidă înaltă

0 3,6 2,5±1 -

2 CSBH Diagrama presiunii în cilindrul de frână la frânarea rapidă înaltă

0 6±0,15 2,5±1 -

3 h/n Diagrama presiunii în cilindrul de frână la frânarea rapidă înaltă

6±0,15 4±0,15 - Timpul nu este indicat

4 CLh Diagrama presiunii în cilindrul de frână la slăbirea din frânarea înaltă

6±0,15 0 max. 5 -

5 CBBBh Diagrama presiunii în rezervorul CB la frânarea înaltă în trepte

0 3,6 - Minim șase trepte

6 CBBLh Diagrama presiunii în cilindrul de frână la frânarea înaltă în trepte

3,6 0 - Minim șase trepte

7 CBBh Diagrama presiunii în cilindrul de frână la slăbire, la frânarea înaltă în trepte

0 6±0,15 - Minim șase trepte

8 CBLh Diagrama presiunii în rezervorul CB la frânarea rapidă joasă

6±0,15 0 - Minim șase trepte

9 CBSBn Diagrama presiunii în cilindrul de frână la frânarea rapidă, joasă

0 3,6 2,5±1 Minim șase trepte

10 CSBn 0 4±0,1 2,5±1 Minim șase trepte

11 CLn Diagrama presiunii în cilindrul de frână la slăbire, la frânarea joasă

4±0,15 0 max. 5 Minim șase trepte

12 CBBn Diagrama presiunii în cilindrul de frână la frânarea joasă, în trepte

0 4±0,1 - Minim șase trepte

13 CBLn Diagrama presiunii în cilindrul de frână la slăbire, la frânarea joasă, în trepte

4±0,15 0 - Minim șase trepte

NOTĂ: Verificările releului DÜ 15 se execută pe standul de probă. Presiunea în

conducta principală va fi de 6,5 bar și se va menține constantă pe durata verificării.

Diagramele înregistrate se compară cu diagrama etalon.



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

C

UR

BEL

E D

E PR

ESIU

NE

ETA

LON

PEN

TRU

DÜ

15

3,6-

2,1/

4 BA

R

( LE

5100

kW

)



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

18. VERIFICAREA FUNCȚIONALĂ A SUPAPEI DE COMANDĂ SIMPLĂ TIP V.5

NOTĂ: Abaterile de la diagrame sunt conform toleranțelor indicate în norma de produs.

Semnificația prescripțiilor diagramelor etalon: FR – Diagrama presiunii în cilindru de frână la frânare rapidă; FD – Diagrama presiunii în cilindrul de frână la frânare ordinară (în trepte); S – Diagrama presiunii în cilindrul de frână în timpul slăbirii; AR – Diagrama alimentării rezervorului auxiliar; F20 – Diagrama presiunii în cilindrul de frână la proba de sensibilitate; E 0,8 – Diagrama presiunii în cilindrul de frână la proba de insensibilitate Standul de probă se alimentează la presiunea de 6,5 menținută constantă pe durata verificării.



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

19. V

ERIF

ICA

REA

DIM

ENSI

UN

ILO

R, A

BA

TER

ILO

R Ș

I A C

AR

AC

TER

IST

ICIL

OR

ELA

STIC

E

ALE

AR

CU

RIL

OR

DE

LA S

USP

ENSI

A C

UT

IEI S

I DE

LA C

UPL

AJU

L TR

AN

SVER

SAL

DIN

TRE

BO

GH

IUR

I - L

E 51

00 k

W

1.

Arc

ext

erio

r di

n sâ

rmă Ø

52

A. A

rc p

entr

u bo

ghiu

cu

ramă

de ti

p A

SEA

Num

ăr

dese

n/

cod

fise

mas

urăt

ori

Dia

met

rul e

xter

ior [

mm

] Înălțim

ea a

rcul

ui în

star

e lib

eră

Lo [m

m]

Ver

ifica

rea

flexi

bilităț

ii su

b sa

rcin

a Pn

= 65

,20

kN (L

s)

Ver

ifica

rea

elas

ticită

ții

sub

sarc

ina

Pn=

65,2

0 kN

Ver

ifica

rea

para

lelis

mul

ui

supr

afeț

elor

de

sprij

in

[mm

]

Ver

ifica

rea

încl

inăr

ii față

de

supr

afaț

a de

aș

ezar

e [m

m]

Var

iația

pas

ului

în

tre sp

irele

act

ive

[mm

]

Valoare la fabricație De

Val. admisă la ieșirea din reparație a

locomotivei Valoarea măsurată

Valoare la fabricație Lo






Valoarea L’o după eliminarea

forței Pn

Lo-L’o [mm]

Lo-L’o măsurată

Valoare admisă

Valoare masurată

Valoare admisă

Valoare masurată

Valoare admisă

Valoare masurată

D31

2-95

sB

L -

6907

∅3 0

329+ −

∅

5 232

9+ −

61

5±7

7 961

5+ −

49

0±5

7 949

0+ −

≤3

≤5

≤5

≤4



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

B. A

rc p

entr

u bo

ghiu

cu

ramă

repr

oiec

tată

Num

ăr

dese

n/

cod

fise

mas

urăt

ori

Dia

met

rul e

xter

ior [

mm

] Înălțim

ea a

rcul

ui în

star

e lib

eră

Lo [m

m]

Ver

ifica

rea

flexi

bilităț

ii su

b sa

rcin

a Pn

= 55

,72

kN (L

s)

Ver

ifica

rea

elas

ticită

ții

sub

sarc

ina

Pn=

55,7

2 kN

Ver

ifica

rea

para

lelis

mul

ui

supr

afeț

elor

de

sprij

in

[mm

]

Ver

ifica

rea

încl

inăr

ii față

de

supr

afaț

a de

aș

ezar

e [m

m]

Var

iația

pas

ului

în

tre sp

irele

act

ive

[mm

]



locomotivei

Valoarea măsurată



locomotivei

Valoarea măsurată





forței Pn

Lo-L’o [mm]

Lo-L’o măsurată

Valoare admisă

Valoare masurată

Valoare admisă

Valoare masurată

Valoare admisă

Valoare masurată

D31

2-95

sB

L -

6907

∅3 0

329+ −

∅

5 232

9+ −

615±

7 7 9

615+ −

508±

5 7 9

508+ −

≤3

≤5

≤5

≤4

2. A

rc in

teri

or d

in sâ

rmă Ø

35

Num

ăr

dese

n/

cod

fise

mas

urăt

ori

Dia

met

rul e

xter

ior [

mm

] Înălțim

ea a

rcul

ui în

star

e lib

eră

Lo [m

m]

Ver

ifica

rea

flexi

bilităț

ii su

b sa

rcin

a Pn

= 32

,95

kN (L

s)

Ver

ifica

rea

elas

ticită

ții

sub

sarc

ina

Pn=

32,9

5 kN

Ver

ifica

rea

para

lelis

mul

ui

supr

afeț

elor

de

sprij

in

[mm

]

Ver

ifica

rea

încl

inăr

ii față

de

supr

afaț

a de

aș

ezar

e [m

m]

Var

iația

pas

ului

în

tre sp

irele

act

ive

[mm

]



locomotivei

Valoarea măsurată



locomotivei

Valoarea măsurată





forței Pn

Lo-L’o [mm]

Lo-L’o măsurată

Valoare admisă

Valoare masurată

Valoare admisă

Valoare masurată

Valoare admisă

Valoare masurată

D31

2-96

sB

L -

6908

∅2 0

210+ −

∅

5 221

0+ −

615±

7 7 9

615+ −

490±

5 7 9

490+ −

≤3

≤5

≤5

≤4



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

20. V

ERIF

ICA

REA

DIM

ENSI

UN

ILO

R, A

BA

TER

ILO

R Ș

I A C

AR

AC

TER

IST

ICIL

OR

ELA

STIC

E

ALE

AR

CU

RIL

OR

DE

LA S

USP

ENSI

A C

UT

IEI S

I DE

LA C

UPL

AJU

L TR

AN

SVR

SAL

DIN

TRE

BO

GH

IUR

I - L

E 34

00 k

W

1.

Arc

ext

erio

r di

n sâ

rmă Ø

42

A. A

rc p

entr

u bo

ghiu

cu

ramă

de ti

p A

SEA

Num

ăr

dese

n/

cod

fise

mas

urăt

ori

Dia

met

rul e

xter

ior [

mm

] Înălțim

ea a

rcul

ui în

star

e lib

eră

Lo [m

m]

Ver

ifica

rea

flexi

bilităț

ii su

b sa

rcin

a Pn

= 38

,21

kN (L

s)

Ver

ifica

rea

elas

ticită

ții

sub

sarc

ina

Pn=

38,2

1 kN

Ver

ifica

rea

para

lelis

mul

ui

supr

afeț

elor

de

sprij

in

[mm

]

Ver

ifica

rea

încl

inăr

ii față

de

supr

afaț

a de

aș

ezar

e [m

m]

Var

iația

pas

ului

în

tre sp

irele

act

ive

[mm

]



locomotivei

Valoarea măsurată



locomotivei

Valoarea măsurată





forței Pn

Lo-L’o [mm]

Lo-L’o măsurată

Valoare admisă

Valoare masurată

Valoare admisă

Valoare masurată

Valoare admisă

Valoare masurată

BL20

1-56

sB

L -

6914

∅3 0

304+ −

∅

5 230

4+ −

5 21

±5

7 952

1+ −

37

9±5

7 937

9+ −

≤3

≤5

≤5

≤4



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

B. A

rc p

entr

u bo

ghiu

cu

ramă

repr

oiec

tată

Num

ăr

dese

n/

cod

fise

mas

urăt

ori

Dia

met

rul e

xter

ior [

mm

]

Înălțim

ea a

rcul

ui în

star

e lib

eră

Lo [m

m]

Ver

ifica

rea

flexi

bilităț

ii su

b sa

rcin

a

Pn=

37,4

7 kN

(Ls)

Ver

ifica

rea

elas

ticită

ții

sub

sarc

ina

P

n= 3

7,47

kN

V

erifi

care

a pa

rale

lism

ului

su

praf

ețel

or d

e sp

rijin

[m

m]

V

erifi

care

a în

clinăr

ii față

de

supr

afaț

a de

aș

ezar

e

[mm

]

V

ariația

pas

ului

în

tre sp

irele

act

ive

[mm

]



locomotivei

Valoarea măsurată



locomotivei

Valoarea măsurată





forței Pn

Lo-L’o [mm]

Lo-L’o măsurată

Valoare admisă

Valoare masurată

Valoare admisă

Valoare masurată

Valoare admisă

Valoare masurată

BL20

1-56

sB

L -

6914

∅3 0

304+ −

∅

5 230

4+ −

5 21

±5

7 952

1+ −

38

2±5

7 938

2+ −

≤3

≤5

≤5

≤4

2. A

rc in

teri

or d

in sâ

rmă Ø

28

A. A

rc p

entr

u bo

ghiu

cu

ramă

de ti

p A

SEA

Num

ăr

dese

n/

cod

fise

mas

urăt

ori

Dia

met

rul e

xter

ior [

mm

] Înălțim

ea a

rcul

ui în

star

e lib

eră

Lo [m

m]

Ver

ifica

rea

flexi

bilităț

ii su

b sa

rcin

a Pn

= 17

,25

kN (L

s)

Ver

ifica

rea

elas

ticită

ții

sub

sarc

ina

Pn=

17,2

5 kN

Ver

ifica

rea

para

lelis

mul

ui

supr

afeț

elor

de

sprij

in

[mm

]

Ver

ifica

rea

încl

inăr

ii față

de

supr

afaț

a de

aș

ezar

e [m

m]

Var

iația

pas

ului

în

tre sp

irele

act

ive

[mm

]



locomotivei

Valoarea măsurată



locomotivei

Valoarea măsurată





forței Pn

Lo-L’o [mm]

Lo-L’o măsurată

Valoare admisă

Valoare masurată

Valoare admisă

Valoare masurată

Valoare admisă

Valoare masurată

BL20

1-57

sB

L -

6915

∅2 0

206+ −

∅5 2

206+ −

5 21

±5

7 952

1+ −

37

9±5

7 937

9+ −

≤3

≤5

≤5

≤4



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

B. A

rc p

entr

u bo

ghiu

cu

ramă

repr

oiec

tată

Num

ăr

dese

n/

cod

fise

mas

urăt

ori

Dia

met

rul e

xter

ior [

mm

] Înălțim

ea a

rcul

ui în

star

e lib

eră

Lo [m

m]

Ver

ifica

rea

flexi

bilităț

ii su

b sa

rcin

a

Pn=

16,9

0 kN

(Ls)

Ver

ifica

rea

elas

ticită

ții

sub

sarc

ina

P

n= 1

6,90

kN

Ver

ifica

rea

para

lelis

mul

ui

supr

afeț

elor

de

sprij

in

[mm

]

Ver

ifica

rea

încl

inăr

ii față

de

supr

afaț

a de

aș

ezar

e

[mm

]

Var

iația

pas

ului

în

tre sp

irele

act

ive

[mm

]



locomotivei

Valoarea măsurată



locomotivei

Valoarea măsurată





forței Pn

Lo-L’o [mm]

Lo-L’o măsurată

Valoare admisă

Valoare masurată

Valoare admisă

Valoare masurată

Valoare admisă

Valoare masurată

BL20

1-57

sB

L -

6915

∅2 0

206+ −

∅

5 220

6+ −

5 21

±5

7 952

1+ −

38

2±5

7 938

2+ −

≤3

≤5

≤5

≤4

3. A

rc c

uplă

tran

sver

sală

din

sârmă Ø

35

Num

ăr

dese

n/

cod

fise

mas

urăt

ori

Dia

met

rul e

xter

ior [

mm

] Înălțim

ea a

rcul

ui în

star

e lib

eră

Lo [m

m]

Ver

ifica

rea

flexi

bilităț

ii su

b sa

rcin

a

Pn=

49,0

5 kN

(Ls)

Ver

ifica

rea

elas

ticită

ții

sub

sarc

ina

P

n= 4

9,05

kN

Ver

ifica

rea

para

lelis

mul

ui

supr

afeț

elor

de

sprij

in

[mm

]

Ver

ifica

rea

încl

inăr

ii față

de

supr

afaț

a de

aș

ezar

e

[mm

]

Var

iația

pas

ului

în

tre sp

irele

act

ive

[mm

]



locomotivei

Valoarea măsurată



locomotivei

Valoarea măsurată



locomotivei

Valoarea măsurată


forței Pn

Lo-L’o [mm]

Lo-L’o măsurată

Valoare admisă

Valoare masurată

Valoare admisă

Valoare masurată

Valoare admisă

Valoare masurată

D31

2-53

sB

L -

6911

∅2 0

170+ −

∅

5 217

0+ −

4 238

6+ −

7 938

6+ −

33

0±4

7 933

0+ −

≤3

≤5

≤5

≤4



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

21. VERIFICARE COTE CUTIE LOCOMOTIVĂ

Simbol cotă Valori la fabricație [mm]

Valori măsurate stânga dreapta

N 1, N 2, N 3 2035 ±5 O 2, O 3 245+10

0 O 1, O 4 245+10

+6 P 1, P 2 560 ±5 Planeitate K,L,M (1-9) ±10

NOTĂ:

1. Denivelarea capacului acoperișului max. ±10mm iar pentru prismele pantografului max. ±3 mm;

2. Cutia se sprijină pe longeroni în 4 puncte situate în același plan orizontal, în dreptul traverselor principale. Grosimea admisă a adaosurilor sub cele 4 puncte de sprijin pentru aducerea la orizontala a cutiei este de maxim 6 mm.



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

22. VERIFICARE COTE ȘASIU LOCOMOTIVĂ



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

Denumire cotă Valoare la fabricație

[mm]

Cap A Cap B

Stânga Dreapta Stânga Dreapta

D 1, D 2 1615±1 E 1,E 2, E 3, E 4 868±3 F 1, F 2, F 3, F 4 250±1,5 G 1, G 2, G 3, G 4 380±1 H 1, H 2, H 3, H 4 848±1,5 O 1, O 2, O 3, O 4 245+10

0 P 1, P 2 7

2560+−

R 1, R 4 1975±2 R 2, R 3 1825±2 R 5, R 6 1850±2 S 1, S 2 115±3 T 1, T 2 1

0373+

D I, D II * 15,44090+

−

373+10

* D I și D II reprezintă lungimea dintre suporții de articulație ale barelor de tracțiune NOTĂ: 1. Planeitatea se verifică cu teodolitul; 2. Șasiul se sprijină pe longeroni în 4 puncte situate în același plan orizontal în

dreptul traverselor principale. Grosimea adaosurilor sub cele 4 puncte de sprijin pentru aducerea la orizontală a șasiului este de max. 6mm;

3. Pentru aducerea în același plan, la capetele și la mijlocul șasiului, se utilizează suporți reglabili;

4. Cotele D 1 și D 2 se verifică pe un dispozitiv specializat; 5. Denivelarea admisă între două puncte de măsurare este de max. ±6 mm pentru

locomotivele tamponate sau incendiate; 6. În cazul în care cutia este deformată, tamponată sau incendiată se vor face toate

verificările de la construcție nouă; 7. Cota pentru suportul de limitare laterală va fi 1225±3, iar cota pentru conurile de

ghidare resorturi va fi 1335±1,5.



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

23. VERIFICARE COTE BOGHIU

t1 t2

b

f1 f2

η1 η2

ν 1 ν 2

ae1 e2c1 c2

d1 d2

K1

K1

m1

l1

m2

l2

o1n1

i1h1

i2h2

o2p

pr

r n2



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

Simbol cotă Valoare la fabricație

[mm] Valoare măsurată

[mm] LE 5100 kW LE 3400 kW Boghiu I Boghiu II

a 2700±1 b a±0,7

a 1 1243,7+1-2

a 2 1393,7+1-2

b 1 a 1±0,5 b 2 a 2±0,5

c 1, c 2(3) 820,6±0,5 882±0,5 c 2 892+1,5

-0,5 d 1, d 2(3) 820,6±0,5 882±0,5

d 2 892+1,5-0,5

e 1, e 2 400±1 f 1, f 2 400±1 h 1, h 2 990±1 i 1, i 2 990±1

k 1 1980±1 k 2 k 1±0,7

l 1, l 2 930±0,5 m 1, m 2 731±1 n 1, n 2 471±1 o 1, o 2 660±1

p 90+0,1-0

r 90+0,1-0

t 1, t 2(3) 950+0,1-0 1006+0,1

-0 t 2 1010+2

-0 u 1, u 2 199±1 v 1, v 2 199±1

w 1 se măsoară w 2 w 1±1,5 w 3 se măsoară w 4 w 3±1,5 z 1 2020±2 z 2 483±5



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

24. VERIFICARI LA PANTOGRAF

360

140

2600

2500

696

420

Înăl

ţime

max

imă

pant

ogra

f des

chis

Înăl

ţime

max

imă

de lu

cru

Înăl

ţime

min

imă

de lu

cru

Înăl

ţime

min

imă

com

plet

cob

orât

Planul punctelorde sprijin pe izolatori

13°-16°

NOTĂ: 1.Verificarea forței statice la ridicare – 5+1 daN; 2.Verificarea forței statice la coborâre – 7,5-1 daN ; 3. Verificarea forței în poziția coborât – 9 – 13 daN;

4. Verificare rigiditate transversală la forța de 30 daN – max. 30 mm, în ambele sensuri; EP EP2 EP3

5. Verificarea timpului de ridicare – 7+2 sec. sec. 208+ sec. 2

08+

6. Verificarea timpului de coborâre – 5+1 sec. sec. 215+

− sec. 15 ± 7. Verificarea pierderilor de aer la cilindrul de ridicare pantograf – Pn = 8÷10 bar, max. 1%, 10 min. ; 8. Verificare funcțională : - ridicare continuă fără vibrații și aplicare lină pe firul de contact; - coborâre rapidă la desprinderea de pe firul de contact și așezare lină pe suporți.



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

25. VERIFICAREA TIMONERIEI DE FRÂNĂ

Denumire subansamblu Valoare la fabricație

[mm]

*Valoare admisă la ieșirea din reparație

[mm]

Reparare prin rebucșare alezaj/arbore

Traversă pentru frână I 0,100,2975−

− 0,360,7575−

−

50+0,16 50+0,32 Traversă pentru frână II 0,10

0,2960−− 0,34

0,7360−−

55+0,46 55+0,50 Pârghie de transmisie I 35+0,039 35+0,080 41+0,025/ 0,050

0,03441++

55+0,046 55+0,1 61+0,030/ 0,0500,04161+

+

Pârghie de transmisie II și III 35+0,039 35+0,040 Susținător sabot I 75+0,046 75+0,4

45+0,046 45+0,4 Susținător sabot II 60+0,046 60+0,4

40+0,039 40+0,4 Susținător sabot – portsabot 60+0,046 60+0,8 Bulon 60-0,046 60-0,9

50-0,039 50-0,7 62-0,046 62-0,9

Bolț 39-0,039 39-0,5 30-0,039 30-0,5 14-0,027 14-0,5 45-0,039 0,32

0,6845−−

50-0,039 0,320,6850−

−

40-0,039 0,310,5540−

−

* Depășirea acestor valori duce la înlocuirea bucșelor sau a bolțurilor. Remedierea alezajelor bucșelor se face prin strunjire 1 mm pe rază, confecționarea unor bucșe noi și la montare să se asigure o asamblare cu strângerea prescrisă.



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

26. VERIFICAREA IZOLAȚIEI INSTALAȚIEI ELECTRICE

1. Proba de ploaie a) Se îndreaptă un jet de apă la presiunea de 1 bar spre acoperiș și ferestre, de la

distanța de 2 m, timp de 5 min. b) Se măsoară imediat rezistența de izolație, pe circuitele de alimentare a motoarelor de

tracțiune, aceasta nu trebuie să scadă sub valoarea de 0,1 MΩ. 2. Măsurarea rezistenței de izolație Se efectuează această operație pe ansamblul locomotivei cu conexiunile realizate la aparate, față de masă și respectiv față de conexiunile și aparatele adiacente.

Nr. crt. Instalație probată Tip

megohmetru

Valori limită (MΩ)

Valori măsurate

1 Instalație de forță motor de tracțiune – 1000 V 2500 V > 5 2 Instalație de forță serv. aux. 380 V 1000 V > 1,5 3 Instalație comandă iluminat 6 – 110 Vcc 500 V > 1 4 Instalație de încălzire tren 1500 V 2500 V > 50

3. Proba de străpungere Această probă se efectuează cu tensiuni sporite în raport cu tensiunea nominală a instalației, timp de un minut. Nr. crt. Instalația probată Tensiune de

străpungere Valori

măsurate 1 Instalație de forță MT – 1000 V 3200 Vca 2 Instalație de forță serv. aux. 380 V 1440 Vca 3 Instalație comandă iluminat 6 – 110 Vcc 1150 Vca 4 Instalație de încălzire tren 1500V 4000 Vca

NOTĂ: În cazul instalațiilor electrice cablate parțial sau nemodificate, încercarea se va efectua la maximum 75% din valoarea nominală a tensiunii de străpungere.



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

27. VERIFICAREA ÎNTRERUPĂTORULUI TIP IAC 25/630

Nr. crt Denumirea verificării Parametrul

verificat Valori

nominale

Valori măsurate/ rezultat

1 Funcționare electromagneți de comandă poz. 6.1 și 6.2

U (0,7-1,1) Un R 6.1 70Ω±5% R 6.2 70Ω ±5%

2 Funcționare de tensiune nulă poz. 6.3 U 0,8 Un nu deschide R 6.3 370Ω ±5%

3 Funcționare presostat poz. PB P 4 daN/cm2 blocat 6.1 P 5 daN/cm2 anclanșat 6.1

Funcționare presostat poz. PD P 3,8 daN/cm2 deschide IAC P >4,5 daN/cm2 nu deschide

4 Suprapresiune P 12 daN/cm2 1 min. 5 Pierderi de presiune în poziție deschis P max.0,4 daN/cm2 30 min.

Pierderi de presiune în poziție închis P max.2 daN/cm2 30 min. 6 Cursa totală a contactului mobil L 53 –57 mm

Cursa în contact a contactului mobil l 327+

− mm

7 Rezistența de contact la I=200-400 A R 150μΩ 8 Rezistența de străpungere a

întrerupătorului, în stare uscată 75 kV/50 Hz

1 min. 9 Rezistența de străpungere a contactelor

auxiliare, în stare uscată 1200Vca

1 min. 10 Rezistența de izolație a contactelor

auxiliare cu megohmetrul de 500 V min. 5 MΩ



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

28. VERIFICĂRI LA INSTALAȚIA DE MĂSURARE ȘI CONTROL A VITEZEI TIP IVMS (varianta cu INDUSI și DSV)

A. MĂSURAREA PARAMETRILOR FUNCȚIONALI Nr. crt.

Denumirea parametrului măsurat și simbolul

Condițiile în care se efectuează măsurarea

Valoarea admisă

Valoarea măsurată

1 Măsurarea rezistenței de izolație RIZ între ploturile scurtcircuitate de la cupla A, cupla B, cupla DSV și masa locomotivei

- se decuplează aparatele indicatoare și cofretul de la instalația electrică; - întrerupătorul principal al bateriei va fi pe poziția deschis; - se cuplează conectorii cu ploturile în scurtcircuit; - se deconectează siguranțele automate. Măsurătoarea se efectuează cu megohmetrul de 500V.

minim 10 MΩ

2 Măsurarea tensiunilor din circuitele de alimentare Ua

2.1 La cofret INDUSI Se cuplează bateria și siguranțele automate pentru vitezometre INDUSI, DSV

-110 bornele

(8,9)

+110 bornele (13,14)

2.2 La cofret DSV +110 bornele M,A

-110 borna C

2.3 La cofret IVMS post II de conducere

+110 bornele (a1,b3)

-110 bornele (C1, b5)

2.4 La cofret IVMS post I de conducere

+110 borna b1 și

masa

+24 borna a6 și masa

-24 borna C6 și masa

3 Măsurarea curenților în circuitele inductoare I

- se deschide robinetul pentru izolarea alimentării cu aer a instalației INDUSI - se conectează aparatul de probă la conectorul de măsură din cofret

Post I Post II Post I Post II

3.1 Curentul I500 din circuitul inductorului de 500Hz 190-210 mA 190-210 mA

3.2 Curentul I1000 din curentul inductorului de 100Hz 190-210 mA 190-210 mA

3.3 Curentul I2000 din circuitul inductorului de 2000Hz 190-210 mA 190-210 mA

4 Măsurarea pragurilor de acționare

Post I Post II Post I Post II

4.1 Curent prag acționare pentru inductorul de 500Hz

0,7I500±2mA 0,7I500±2mA


0,6I1000±2mA 0,6I1000±2mA


0,6I2000±2mA 0,6I2000±2mA

5 Verificarea erorii aparatelor de indicare a vitezei

Conform instrucțiunilor de verificare ale standului 1,5 % Post I Post II

6 Verificarea erorii indicatorului numeric de timp

Conform instrucțiunilor de verificare ale standului 1%



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

B. VERIFICĂRI FUNCȚIONALE ȘI DE STARE

Nr. crt.


Condițiile în care se efectuează măsurătoarea

Cerința funcțională sau

de stare

Realizat (corespunde) Da Nu

1 Verificarea aparatelor indicatoare din postul I și II de conducere a locomotivei

Indicatorul analogic pe poziția „0”

1.1 Indicatorul numeric afișează viteza Afișează „000” 1.2 Indicatorul numeric timp Afișează ora și

minutul

1.3 Intensitatea luminoasă pentru ecran și indicatoare numerice reglabilă

Indicații vizibile din poziția în care conduce mecanicul

2 Verificarea semnalizării „lipsă alimentare INDUSI”

Se deconectează siguranța automată pentru alimentarea instalației INDUSI

Lămpile galbene luminează intermitent

3 Verificarea parametrilor programați - cu siguranțele decuplate se conectează echipamentele cu instalația electrică; - se cuplează siguranțele automate pentru vitezometre instalația INDUSI și DSV

După cca 2 secunde de la cuplare trebuie să apară pe elementele de afișare de pe aparatul înregistrator din postul I: - nr. vehicul OK - Dia. OK

După încă cca. 2 secunde trebuie să apară mesajul: - selectați meniu, date. - date tren.

4 Verificarea modului de introducere a datelor referitoare la tren și la mecanicii de locomotivă

Se apasă tasta MENIU și se selectează unul din meniurile: - date tren - date mecanici - ora și data calendaristică - test limită viteză După selectarea meniului se selectează cu tasta DATE parametrul dorit

- Modificarea parametrului dorit se face cu ajutorul tastelor C-MP, JOS, SUS - Validarea parametrului modificat se face cu tasta „OK”

5 Verificarea regimului de mers, rapid, persoane, marfă

Se alimentează instalația de frână cu aer, se apasă pe rând tasta M/P/R

Lămpile albastre se aprind astfel: - rapid M+P - persoane P - marfă M

6 Verificarea influenței frecvenței de 2000Hz fără DEPĂȘIRE ORDONATĂ

- se simulează viteza de 91 km/h; - se trece inversorul pe „înainte la postul I de conducere”; - se conectează aparatul de probă la conectorul de măsură; - se reduce curentul pe circuitul de 2000Hz până la atingerea pragului;

- simultan se sting lămpile albastre și sună soneria INDUSI; - timp de min. 30 secunde nu se poate rearma instalația. - se produce frânarea de urgentă

7 Verificare REARMARE - viteza sub 28 km/h; - presiunea în conducta generală sub 1,6 bar.

după 7±1 secunde instalația se rearmează (soneria încetează



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

Nr. crt.




de stare


și lămpile albastre corespunzătoare categoriei trenului se aprind.)

8 Verificarea influenței frecvenței de 2000Hz cu DEPĂȘIRE ORDONATĂ

- se acționează butonul DEPĂȘIRE ORDONATĂ; - se reduce curentul pe circuitul de 2000Hz până la atingerea pragului;

instalația nu reacționează

9 Verificarea influenței frecvenței de 1000Hz nesupravegheată

se reduce curentul pe circuitul de 1000Hz până la atingerea pragului

-după 4±0,5 secunde se produce frânarea de urgentă, -se sting lămpile albastre și sună soneria INDUSI

10 Verificarea influenței frecvenței de 1000Hz supravegheată sub viteza de control V1. 10.1 Rregimul de mers RAPID - se simulează viteza de 88 km/h;

- se face influența cu frecvența de 1000Hz; - în interval de 4 secunde se manevrează butonul ATENȚIE

se aprinde lampa galbenă timp de 20±1 secunde după care se stinge

10.2 Rregimul de mers PERSOANE -se simulează viteza de 63 km/h -se face influența cu frecvența de 1000Hz -în interval de 4 secunde se manevrează butonul ATENȚIE


10.3 Se selectează regimul de mers MARFĂ

-se simulează viteza de 48 km/h -se face influența cu frecvența de 1000Hz -în interval de 4 secunde se manevrează butonul ATENȚIE


11 Verificarea influenței cu frecvența de 1000 Hz supravegheată peste viteza de control V1 11.1 Regimul de mers RAPID -se simulează viteza de 92 km/h

-se face influența cu frecvența de 1000Hz -în interval de 4 secunde se manevrează butonul ATENȚIE

-se aprinde lampa galbenă timp de 20±1 secunde după care se acționează frânarea de urgență -se rearmează instalația

11.2 Regimul de mers PERSOANE -se simulează viteza de 67 km/h -se face influența cu frecvența de 1000Hz -în interval de 4 secunde se manevrează butonul ATENȚIE

-se aprinde lampa galbenă timp de 26±1 secunde după care se produce frânarea de urgență -se rearmează instalația

11.3 Regimul de mers MARFĂ -se simulează viteza de 52 km/h se face influența cu frecvența de 1000Hz în interval de 4 secunde se manevrează butonul ATENȚIE

-se aprinde lampa galbenă timp de 34±1 secunde după care se produce frânarea de urgență -se rearmează instalația



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

Nr. crt.




de stare


12 Verificarea influenței cu frecvența de 500 Hz sub viteza de control 12.1 Regimul de mers RAPID -se simulează viteza de 63 km/h

-se face influența cu 500 Hz instalația nu reacționează

12.2 Regimul de mers PERSOANE -se simulează viteza de 48 km/h -se face influența cu frecvența de 500 Hz


12.3 Regimul de mers MARFĂ -se simulează viteza de 38 km/h -se face influența cu frecvența de 500Hz


13 Verificarea influenței cu frecvența de 500Hz peste viteza de control V2 13.1 Regimul de mers RAPID -se simulează viteza de 67 km/h

-se face influența cu frecvența de 500Hz

-instalația reacționează cu frânare de urgență -se rearmează instalația

13.2 Regimul de mers PERSOANE -se simulează viteza de 52 km/h -se face influența cu frecvența de 500 Hz


13.3 Regimul de mers MARFĂ -se simulează viteza de 42 km/h -se face influența cu frecvența de 500 Hz


14 Reglaj ventil -se reglează tija ventil golire astfel încât la 5 bar să nu existe pierderi de aer -se reglează tija ventil traductor și se asigură cu contrapiuliță.

-2,0÷2,2 bar – se aprind lămpile albastre -1,5÷1,6 bar – se sting lămpile albastre

15 Verificarea dispozitivului de siguranță și vigilență DSV

-butonul „ATENȚIE” acționat sau -se simulează viteza V>10Km/h

- - -

15.1 - Se apasă pedala -după 30±3 sec. avertizarea optică și sonoră se anulează pe rând din pedală sau butonul de anulare -după 5±1 sec. de la acționarea avertizării optice și sonore se produce frânarea de urgență



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

Nr. crt.




de stare


15.2 - Se eliberează pedala -

-după 2,5±0,4 sec., avertizarea optică și sonoră se anulează pe rând din pedală și din butonul de anulare -după 2,5±0,4 sec. de la avertizarea optică și sonoră se produce frânarea de urgență -după comanda frână de urgență, se rearmează instalația din butonul „Rearmare” -conducta principală de aer se realimentează la 5 bar

15.3 -se apasă pedala -butonul „ATENȚIE” neacționat sau -viteza simulată V<10 Km/h

-dispozitivul DSV trebuie să intre în acțiune

NOTĂ: Pe fișa de verificare se vor menționa seriile pentru: - aparatul înregistrator; - aparatul indicator; - traductorul de viteză; - cofret



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

76

29. VERIFICARE AMORTIZOARE HIDRAULICE 35±0,200

7

Ø60

40

Ø39

Ø28-0,020-0,053(f8)

43C

ursa

pis

tonu

lui

h=14

6,5±

232

,5

293

1

2

73

3

4

67

5

8

910

Lung

imea

L în

sta

re c

ompr

imat

ă =

338±

3Lu

ngim

ea L

în s

tare

des

tinsă

= 4

84,5

±3

L

1

5

8

4

2

3

6

10

1-urechea amortizorului 2-tubul rezervorului 3-supapa interioară 4-cilindrul cu calmator 5-tija pistonului 6-talerul pistonului 7-segmentul pistonului 8-talerul supapei 9-arcul supapei 10-inelul de etanşare



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

77

Nr. crt.

Denumirea parametrului/caracteristica ce

se verifică Simbol

Unitatea de

măsură

Valoarea admisă la ieșirea din reparație

1 Cursa pistonului h mm 146,5±2 2 Lungimea amortizorului

(distanța dintre centrele urechilor de prindere)

L mm Comprimat 338±3

Destins 484,5±3

3

Reglarea forței de destindere și comprimare amortizor vertical

amortizor orizontal

Forța la destindere maxim

Fd daN 680 592

mediu 630 550 minim 500 440

Forța la comprimare maxi

Fc daN 550 670

mediu 450 550 minim 407 496

NOTĂ: Verificările funcționale se efectuează pe un stand specializat în următoarele condiții: - viteza pistonului 0,11 m/sec. - temperatura mediului ambiant: 200C±50C - cursa pistonului 76,2 mm. Verificarea forțelor de reglaj se face după efectuarea pe stand a 10 cicluri complete de funcționare pentru eliminarea aerului din cilindrul de lucru și pentru verificarea etanșeității.



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice










Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 bis (vol. III)/15.IV.2008 conține 80 de pagini. Prețul: 24 lei ISSN 1453—4495

&JUYDGY|204973|



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

partea i anul 176 (xx) — nr. 291 bis fizice persoanelor

Documents