partea i anul 176 (xx) — nr. 892 bis legi, decrete ...mo.0n.ro/2008/0892bis.pdf · partea i anul...
TRANSCRIPT
-
P A R T E A ILEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTEAnul 176 (XX) — Nr. 892 bis Luni, 29 decembrie 2008
S U M A R
Pagina
Anexa la Ordinul ministrului educației, cercetării și tineretului
nr. 5.233/2008 privind aprobarea Curriculumului
pentru educația timpurie a copiilor cu vârsta cuprinsă
între naștere și 6/7 ani................................................ 3–144
-
A C T E A L E O R G A N E L O R D E S P E C I A L I T A T EA L E A D M I N I S T R A Ț I E I P U B L I C E C E N T R A L E
MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII ȘI TINERETULUI
O R D I Nprivind aprobarea Curriculumului pentru educația timpurie a copiilor
cu vârsta cuprinsă între naștere și 6/7 ani*)
În baza prevederilor Legii învățământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare,în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 231/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Centrului Național
pentru Curriculum și Evaluare în Învățământul Preuniversitar,în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 366/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației, Cercetării și
Tineretului, cu modificările și completările ulterioare,
ministrul educației, cercetării și tineretului emite prezentul ordin.
Art. 1. — Se aprobă Curriculumul pentru învățământulpreșcolar, cuprins în anexa care face parte integrantă dinprezentul ordin.
Art. 2. — Curriculumul pentru învățământul preșcolar,aprobat prin prezentul ordin, se aplică începând cu anul școlar2008—2009, în toate unitățile de învățământ preșcolar.
Art. 3. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial alRomâniei, Partea I.
Art. 4. — Direcția generală management învățământpreuniversitar, Direcția generală învățământ în limbileminorităților și relația cu Parlamentul, Direcția generală buget-finanțe, patrimoniu și investiții, Centrul Național pentruCurriculum și Evaluare în Învățământul Preuniversitar,inspectoratele școlare județene/al municipiului București șiunitățile de învățământ preuniversitar duc la îndeplinireprevederile prezentului ordin.
2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 892 bis/29.XII.2008
*) Ordinul nr. 5.233/2008 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 892 din 29 decembrie 2008 și este reprodus și în acest număr bis.
Ministrul educației, cercetării și tineretului,
Cristian Mihai Adomniței
București, 1 septembrie 2008.
Nr. 5.233.
-
1
AN
EXĂ
M
INIS
TER
UL
ED
UC
AȚI
EI,
CE
RC
ETĂ
RII Ș
I TIN
ER
ETU
LUI
C
urric
ulum
pen
tru
învăță
mân
tul p
reșc
olar
(3
-6/7
ani
)
20
08
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 892 bis/29.XII.2008 3
-
2
„I
deile
au
calit
atea
lor p
ropr
ie, s
unt p
erfe
cte,
în ti
mp
ce lu
crur
ile,
fiind
cop
ii al
e id
eilo
r, su
nt im
perf
ecte
!” (P
LATO
N)
4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 892 bis/29.XII.2008
-
3
C
onte
xtul
car
e a
favo
rizat
intr
oduc
erea
con
cept
ului
de
educ
ație
tim
purie
în R
omân
ia ș
i, im
plic
it, re
vizu
irea
curr
icul
ară
Într-
o ac
cepț
iune
gen
erală,
edu
cația
est
e pr
oces
ul (
acțiu
nea)
prin
car
e se
rea
lizea
ză f
orm
area
și
dezv
olta
rea
pers
onal
ității
um
ane.
Ea
cons
titui
e o
nece
sita
te p
entru
indi
vid și
pen
tru s
ocie
tate
. Ca
urm
are,
est
e o
activ
itate
spe
cific
um
ană,
real
izată
în c
onte
xtul
exi
stențe
i soc
iale
a o
mul
ui
și, î
n ac
elaș
i tim
p, e
ste
un fe
nom
en s
ocia
l spe
cific
, un
atrib
ut a
l soc
ietății
, o c
ondiție
a p
erpe
tuăr
ii și
pro
gres
ului
ace
stei
a. Așa
dar,
ea s
e ra
porte
ază,
în
acel
ași t
imp,
la s
ocie
tate
și l
a in
divi
d.
Între
for
mel
e ed
ucaț
iei f
igur
ează
și e
ducația
for
mală,
car
e ar
e un
car
acte
r or
gani
zat,
sist
emat
izat
, in
stituțio
naliz
at.
În a
nsam
blul
pro
cesu
lui
perm
anen
t al e
ducație
i, ea
con
stitu
ie o
per
ioad
ă de
for
mar
e in
tens
ivă
care
fac
e di
n acțiu
nea
educ
ativă
un o
biec
tiv c
entr
al. E
a se
adr
esea
ză
vârs
tei
de f
orm
are și
asi
gură
asi
mila
rea
sist
emat
ică
a cu
noșt
ințe
lor,
exer
sare
a in
tens
ivă
a co
mpo
rtam
ente
lor
soci
ale și
dez
volta
rea
capa
citățil
or
indi
vidu
ale.
N
umer
oase
cer
cetă
ri ar
ată
că, p
entru
oric
e pr
oble
mă
care
apa
re în
dez
volta
rea
unui
cop
il, c
u câ
t int
erve
nția
est
e m
ai ti
mpu
rie, c
u at
ât ș
ansa
de
rem
edie
re e
ste
mai
mar
e. D
e as
emen
ea, c
u câ
t int
erve
nția
se
prod
uce
mai
târz
iu, c
u at
ât m
ai m
ari s
unt c
ostu
rile
asoc
iate
și p
rogn
ostic
ul p
oate
fi
nefa
vora
bil.
În a
cest
con
text
, ana
lizân
d pr
ocen
tul d
e re
pete
nție
în în
văță
mân
tul p
rimar
, dar
și r
ata
de părăs
ire ti
mpu
rie
a șc
olii
(tine
ri 18
-24
ani)
în u
ltim
ii an
i, în
Rom
ânia
, con
statăm
că
aces
tea
au v
alor
i rel
ativ
ridi
cate
în c
ompa
rație
cu
stat
ele
Uni
unii
Eur
open
e (v
ezi t
abel
ele)
.
Rat
a de
părăs
ire
timpu
rie
a șc
olii
20
02
2003
20
04
2005
RO
U
E-2
5 T
OT
AL
22
,9
22,7
23
,4
20,8
15
,2
Băi
eți
23,7
23
,9
24,9
21
,6
17,3
Fe
te
22,1
21
,5
21,8
19
,9
13,1
Rat
a ab
ando
nulu
i șco
lar
în în
v.pr
imar
2002
-200
3 20
03-2
004
2004
-200
5 T
OT
AL
0,
9 1,
2 1,
3 U
rban
1,
0 1,
0 1,
3 R
ural
0,
9 1,
4 1,
4 Băi
eți
1,1
1,4
1,5
Fete
0,
8 1,
1 1,
2
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 892 bis/29.XII.2008 5
-
4
Ținâ
nd c
ont d
e ce
rcetăr
ile e
xist
ente
, conșt
ient
izăm
din
ce
în c
e m
ai m
ult f
aptu
l că
o m
odal
itate
cla
ră d
e re
duce
re a
rep
etenție
i (în
spe
cial
la
nive
lul î
nvățăm
ântu
lui p
rimar
) și a
părăs
irii t
impu
rii a
șco
lii es
te in
terv
enția
la v
ârst
ele
mic
i și f
oarte
mic
i . D
e as
emen
ea, s
unte
m c
onșt
ienț
i de
fapt
ul că
educ
ația
tim
purie
poa
te fi
o p
ârgh
ie e
senț
ială
de
redu
cere
a in
egal
itățil
or s
ocia
le.
Educ
ația
tim
purie
, ca
primă
treap
tă d
e pr
egăt
ire p
entru
edu
cația
form
ală,
asi
gură
intr
area
cop
ilulu
i în
sist
emul
de
învăță
mân
t obl
igat
oriu
(în
juru
l vâr
stei
de
6 an
i), p
rin fo
rmar
ea c
apac
ității
de
a în
văța
. Inv
estiț
ia în
edu
cația
tim
purie
est
e ce
a m
ai r
enta
bilă
inve
stiți
e în
edu
cație
, după
cum
ara
tă u
n st
udiu
ela
bora
t de
R.C
uhna
, un
ul d
intre
laur
eații
Pre
miu
lui N
obel
în e
cono
mie
. Învăț
area
tim
purie
favo
rizea
ză o
portu
nitățil
e de
învăța
re
de m
ai tâ
rziu
. Dep
rinde
rile și
cun
oștințe
le d
obân
dite
dev
rem
e fa
voriz
ează
dez
volta
rea
alto
ra u
lterio
r, ia
r def
icie
nțel
e de
cun
oștințe
și d
eprin
deri
prod
uc
în ti
mp
defic
ienț
e m
ai m
ari,
opor
tuni
tăți
de în
văța
re ra
tate
sau
sla
b va
lorif
icat
e.
Edu
cația
cop
ilulu
i înc
epe
de la
naș
tere
. Edu
cația
tim
purie
, în
Rom
ânia
, ca
în în
treag
a lu
me,
cup
rinde
edu
cația
cop
ilulu
i în
inte
rval
ul d
e vâ
rstă
de
la n
aște
re p
ână
la in
trare
a ac
estu
ia la
șco
ală.
Gră
dinița
, ca
serv
iciu
de
educ
ație
form
ală
asig
ură
med
iul c
are
gara
ntea
ză s
igur
anța
și sănăt
atea
co
piilo
r și c
are,
ținâ
nd c
ont d
e ca
ract
eris
ticile
psi
holo
gice
ale
dez
voltă
rii c
opilu
lui,
impl
ică
atât
fam
ilia
cât ș
i com
unita
tea
în p
roce
sul d
e în
văța
re.
Ca
note
dis
tinct
ive
ale
educ
ație
i tim
purii
am
put
ea a
min
ti:
• co
pilu
l est
e un
ic ș
i abo
rdar
ea lu
i tre
buie
să
fie h
olis
tică
(com
preh
ensi
vă d
in to
ate
punc
tele
de
vede
re a
le d
ezvo
ltarii
sal
e);
• la
vâr
stel
e m
ici e
ste
fund
amen
tal să
avem
o a
bord
are
plur
idis
cipl
inară
(îing
rijire
, nut
riție
și e
ducație
în a
celași
tim
p);
• ad
ultu
l/edu
cato
rul,
la n
ivel
ul r
elaț
iei “
dida
ctic
e”,
apar
e ca
un
parte
ner
de jo
c, m
atur
, ca
re c
unoașt
e to
ate
deta
liile
jocu
lui ș
i reg
ulile
car
e tre
buie
resp
ecta
te;
• ac
tivitățil
e de
sfăș
urat
e în
cad
rul p
roce
sulu
i edu
cațio
nal s
unt a
devă
rate
oca
zii d
e în
văța
re s
ituaț
iona
lă;
• pă
rinte
le n
u po
ate
lipsi
din
ace
st c
erc
educ
ațio
nal,
el e
ste
parte
neru
l-che
ie în
edu
cația
cop
ilulu
i, ia
r re
lația
fam
ilie
– grăd
iniță
- c
omun
itate
es
te h
otăr
âtoa
re.
Sis
tem
ul d
e în
văță
mân
t ro
mân
esc
a în
regi
stra
t pr
ogre
se r
emar
cabi
le,
în c
iuda
con
diții
lor
econ
omic
e gr
ele și
a d
esel
or s
chim
bări
soci
ale
în
regi
stra
te d
upă
1989
. La
sfârși
tul a
nulu
i 199
0 ța
ra în
regi
stra
o s
tagn
are
econ
omică,
dar
după
1998
, ca
rezu
ltat a
l dem
ocra
tizăr
ii tre
ptat
e și
a in
fuzi
ei
fond
urilo
r eur
open
e și
ale
Băn
cii M
ondi
ale,
refo
rma
în e
ducație
a fo
st d
emar
ată.
O
dată
cu
prev
eder
ile L
egii
învăță
mân
tulu
i Nr.8
4/19
95,
priv
ind
gene
raliz
area
tre
ptată
a gr
upei
pre
gătit
oare
pen
tru ș
coală,
rat
a de
îns
crie
re a
co
piilo
r la
grăd
iniță
a c
resc
ut a
nual
. Rat
a de
însc
rier
e a
copi
ilor
preș
cola
ri în
gră
dinițe
într
e 19
99-2
006
Anu
l șco
lar
Cop
ii cu
vâr
ste
între
3 și
6 a
ni
Nr.
Cop
iilor
însc
riși
în
grăd
inițe
R
ata
de în
scri
ere
1999
-200
094
5333
61
6313
65
.2
2000
-200
192
5001
61
1036
67
.1
2001
-200
291
2440
61
6014
67
.5
2002
-200
388
5898
62
9703
71
.1
2003
-200
4 88
6205
63
6709
71
.8
2004
-200
5 88
3812
64
4911
73
,9
2005
-200
6 86
7923
64
8338
74
,7
Surs
a: In
stitu
tul N
ațio
nal d
e St
atis
tică
6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 892 bis/29.XII.2008
-
5
Anu
l 20
00 a
duce
o n
ouă
vizi
une
desp
re e
ducația
preșc
olară,
văz
ută,
în
cadr
ul p
rogr
amul
ui e
ducațio
nal
“Org
aniz
area
învățăm
ântu
lui
prep
rimar
”, ca
un
prim
pas
pen
tru f
orm
area
tânăr
ului
și s
peci
alis
tulu
i de
mâi
ne.
Ast
fel,
prim
ii an
i de
viață și
edu
cația
la a
ceas
tă v
ârstă
au d
even
it pr
oble
me
cruc
iale
pen
tru e
voluția
ulte
rioară
a or
icăr
ei p
erso
ane.
În a
nul
2002
est
e in
ițiat
pro
gram
ul „
Gen
eral
izar
ea g
rupe
i m
ari
pregăt
itoar
e în
învățăm
ântu
l pr
eșco
lar
rom
ânes
c” ș
i, în
cad
rul
aces
tuia
, în
co
nfor
mita
te c
u m
odifi
căril
e și
com
pletăr
ile la
Leg
ea î
nvățăm
ântu
lui (
stab
ilire
a du
rate
i învățăm
ântu
lui o
blig
ator
iu d
e 10
ani
și c
obor
ârea
vâr
stei
de
școl
ariz
are
de la
7 a
l 6 a
ni),
este
revi
zuită
Pro
gram
a ac
tivită
ților
inst
ruct
iv-e
duca
tive
în g
rădi
nița
de
copi
i și s
unt r
ealiz
ate
core
lăril
e cu
pro
gram
a cl
asel
or I-
IV.
U
lterio
r, re
spec
tiv î
n an
ul 2
005-
2006
, es
te e
labo
rată
Stra
tegi
a M
inis
teru
lui E
ducație
i și C
erce
tării
în
dom
eniu
l edu
cație
i tim
purii
, cu
spr
ijinul
U
NIC
EF.
R
ealiz
area
unu
i sis
tem
coe
rent
de
educ
ație
tim
purie
a c
opilu
lui î
n R
omân
ia e
ste
o ne
cesi
tate
car
e de
curg
e di
n pr
iorităț
ile e
ducație
i la
nive
l m
ondi
al ș
i naț
iona
l.
Con
venț
ia c
u pr
ivire
la D
rept
urile
Cop
ilulu
i, O
biec
tivel
e de
Dez
volt a
re a
le M
ileni
ului
, pe
care
189
de
stat
e m
embr
e al
e N
ațiu
nilo
r Uni
te s
-au
ang
ajat
, la
Ses
iune
a S
peci
ală
dedi
cată
Cop
iilor
din
mai
200
2, să
le î
ndep
linea
scă
până
în 2
015,
pro
gram
ul
Guv
ernu
lui R
omân
iei (
2005
-200
8),
Pro
gram
ul
Naț
iona
l de
Ref
ormă,
pre
cum
și S
trate
gia
Min
iste
rulu
i Edu
cație
i, cu
pro
iecț
ie p
ână
în 2
013,
tras
ează
coo
rdon
atel
e de
bază
ale
sist
emul
ui
de e
ducație
tim
purie
pe
ne d
orim
să-
l pro
movăm
. D
ezvo
ltare
a tim
purie
, int
egra
tă a
cop
iilor
est
e o
prio
ritat
e a
UN
ICE
F, c
u ro
l det
erm
inan
t în
înde
plin
irea
obie
ctiv
ului
de
dezv
olta
re a
l mile
niul
ui
trei ș
i anu
me:
asi
gura
rea
abso
lviri
i cic
lulu
i com
plet
de
învăță
mân
t prim
ar d
e că
tre
toți
copi
ii, fe
te ș
i băi
eți.
De
asem
enea
, D
ecla
rația
ado
ptată
de A
duna
rea
Gen
erală
a N
ațiu
nilo
r U
nite
, la
cea
de
a X
XVI-a
Ses
iune
Spe
cială
din
data
de
10 m
ai
2002
, cu
prin
de p
rinci
piile
car
e gh
idea
ză m
ișca
rea
glob
ală
de c
onst
rucț
ie a
une
i lu
mi
dem
ne p
entru
cop
ii și
car
e se
con
stitu
ie î
n ja
loan
e pe
ntru
co
nstru
cția
unu
i sis
tem
de
educ
ație
tim
purie
a c
opiil
or d
in R
omân
ia. D
intre
ace
ste
prin
cipi
i, u
rmăt
oare
le c
onst
ituie
che
ia d
e bo
ltă p
entru
sol
idita
tea și
vi
abili
tate
a ac
estu
i sis
tem
: •
Inte
rese
le s
uper
ioar
e al
e co
piilo
r tre
buie
să
fie p
rinci
palu
l obi
ectiv
pen
tru to
ate
acțiu
nile
lega
te d
e co
pii.
• In
vest
iția
în c
opii și
resp
ecta
rea
drep
turil
or lo
r est
e un
a di
ntre
mod
alitățil
e ce
le m
ai e
ficie
nte
de e
radi
care
a sărăc
iei.
• O
rice
copi
l est
e nă
scut
libe
r și e
gal î
n de
mni
tate
și d
rept
uri.
• C
opiii
treb
uie
să a
ibă
parte
de
un s
tart
cât m
ai b
un în
viață
. •
Toți
copi
ii tre
buie
să
aibă
acc
es ș
i să
abso
lve
învăță
mân
tul p
rimar
, gra
tuit,
obl
igat
oriu
și d
e bu
nă c
alita
te.
• C
opiii
și a
dole
scenții
sun
t cetăț
eni c
are
disp
un d
e ca
paci
tate
a de
a c
ontri
bui l
a co
nstru
irea
unui
viit
or m
ai b
un p
entru
toți.
•
Rea
lizar
ea o
biec
tivel
or d
e de
zvol
tare
ale
mile
niul
ui n
eces
ită r
eînn
oire
a vo
ințe
i pol
itice
, m
obili
zare
a și
alo
care
a un
or r
esur
se s
uplim
enta
re la
ni
vel n
ațio
nal ș
i int
ernațio
nal,
avân
du-s
e în
ved
ere
urge
nța și
gra
vita
tea
nevo
ilor s
peci
ale
ale
copi
ilor.
• O
lum
e m
ai b
ună
pent
ru c
opii
este
o lu
me
în c
are
toți
copi
ii se
vor
put
ea b
ucur
a de
ani
i cop
ilărie
i – u
n tim
p al
jocu
lui ș
i al î
nvățăr
ii, c
ând
copi
ii su
nt iu
biți,
resp
ectați și
alin
tați,
cân
d dr
eptu
rile
le s
unt p
rom
ovat
e și
pro
teja
te, fără
nici
un
fel d
e di
scrim
inar
e, c
ând
sigu
ranț
a și
bunăs
tare
a lo
r su
nt c
onsi
dera
te p
rimor
dial
e și
cân
d se
pot
dez
volta
în sănăt
ate,
pac
e și
dem
nita
te.
Plan
ul d
e acțiu
ne a
dopt
at A
duna
rea
Gen
erală
a N
ațiu
nilo
r U
nite
pla
sează
un a
ccen
t deo
sebi
t pe
următ
oare
le e
lem
ente
, car
e po
t con
stitu
i st
ruct
ura
de re
zist
ență
în c
onst
rucț
ia u
nui
sist
em d
e ed
ucaț
ie ti
mpu
rie în
Rom
ânia
:
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 892 bis/29.XII.2008 7
-
6
• D
ezvo
ltare
a fiz
ică,
psi
hică
, spi
ritua
lă, s
ocia
lă, a
fect
ivă,
cog
nitivă și
cul
tura
lă a
cop
iilor
con
stitu
ie o
prio
ritat
e națio
nala
și g
loba
lă.
• P
rinci
pala
răsp
unde
re p
entru
pro
tecț
ia c
reșt
erea
și d
ezvo
ltare
a co
piilo
r îi r
evin
e fa
mili
ei ș
i, ca
ata
re, f
amili
a es
te în
drep
tățită
să b
enef
icie
ze d
e to
ată
prot
ecția
și s
priji
nul d
e ca
re a
re n
evoi
e.
• A
cces
ul păr
ințil
or, f
amili
ilor,
tuto
rilor
, al p
erso
anel
or c
are
au în
îngr
ijire
cop
ii și
al c
opiil
or înșiși
la o
gam
ă co
mpl
etă
de in
form
ații și
ser
vici
i est
e o
prio
ritat
e.
• P
uner
ea în
pra
ctică
a un
ei le
gisl
ații
națio
nale
, a u
nor
polit
ici ș
i pla
nuri
de a
cțiu
ne, a
loca
rea
resu
rsel
or p
entru
pro
tecț
ia d
rept
urilo
r co
pilu
lui ș
i în
ființ
area
sau
con
solid
area
uno
r or
gani
sme
națio
nale
sau
a u
nor
inst
ituții
pen
tru a
sigu
rare
a bu
năstăr
ii co
piilo
r es
te o
obl
igaț
ie a
guv
erne
lor
care
s-a
u an
gaja
t să
impl
emen
teze
pla
nul d
e acțiu
ne a
dopt
at la
Ses
iune
a S
peci
ală
a A
dună
rii G
ener
ale
a N
ațiu
nilo
r Uni
te, d
in c
are
Rom
ânia
a
făcu
t par
te.
• D
ezvo
ltare
a si
stem
elor
naț
iona
le d
e m
onito
rizar
e și
eva
luar
e a
impa
ctul
ui a
cțiu
nilo
r asu
pra
copi
ilor e
ste
o măs
ură
de p
rimă
nece
sita
te.
• C
onso
lidar
ea p
arte
neria
telo
r cu
fac
torii
car
e po
t co
ntrib
ui î
n m
od d
eose
bit
la p
rom
ovar
ea ș
i pro
tecț
ia d
rept
urilo
r co
piilo
r in
clud
e im
plic
area
di
rectă
a au
torităț
ilor
loca
le, a
par
lam
enta
rilor
, a o
rgan
izaț
iilor
neg
uver
nam
enta
le, a
sec
toru
lui p
rivat
și a
age
nțilo
r ec
onom
ici,
a co
nducăt
orilo
r re
ligioși
, spi
ritua
li, c
ultu
rali,
ai l
ider
ilor ș
i ai m
embr
ilor c
omun
itățil
or.
• E
ste
nece
sară
îmbu
nătățir
ea s
tatu
tulu
i, m
oral
ului
și p
rofe
sion
alis
mul
ui p
erso
anel
or c
are
lucr
ează
dire
ct c
u co
piii și
al e
duca
toar
elor
din
creșe
și
grăd
inițe
, asi
gura
rea
unei
rem
unerăr
i ade
cvat
e a
mun
cii a
cest
ora și
cre
area
de
opor
tuni
tăți și
stim
ulen
te p
entru
evo
luția
lor.
•
Dez
volta
rea și
im
plem
enta
rea
unor
pol
itici
și
prog
ram
e națio
nale
priv
ind
frage
da c
opilă
rie e
ste
o măs
ură
de p
rimă
nece
sita
te î
n ve
dere
a în
depl
iniri
i ang
ajam
ente
lor
asum
ate
de ș
efii
de s
tat ș
i de
guve
rn c
are
au p
artic
ipat
la S
esiu
nea
Spe
cială
dedi
cată
cop
iilor
a A
dună
rii G
ener
ale
ON
U.
• E
ducația
est
e un
dre
pt a
l om
ului
și
un e
lem
ent
esenția
l pe
ntru
red
ucer
ea sărăc
iei și
mun
cii
în r
ându
l co
piilo
r, da
r și
pen
tru p
rom
ovar
ea
dem
ocrație
i, pă
cii,
tole
ranț
ei ș
i dez
voltă
rii.
• E
xtin
dere
a și
îmbu
nătățir
ea o
crot
irii ș
i edu
cație
i în
perio
ada
copi
lărie
i mic
i, în
mod
ega
l pen
tru băi
eți ș
i fet
e, ș
i mai
ale
s pe
ntru
cop
iii c
ei m
ai
vuln
erab
ili ș
i mai
dez
avan
tajați
este
un
obie
ctiv
prim
ordi
al a
l edu
cație
i •
Îmbu
nătățir
ea c
alității
edu
cație
i, sa
tisfa
cere
a ne
voilo
r de
învăț
are
ale
tutu
ror
copi
ilor,
cons
olid
area
ocr
otiri
i și e
ducație
i în
perio
ada
copi
lărie
i m
ici p
rin a
sigu
rare
a de
ser
vici
i și s
usțin
erea
de
prog
ram
e or
ient
ate
spre
fam
ilii,
tuto
ri, p
erso
nalu
l de
ocro
tire și
edu
cație
și c
omun
itate
sun
t ob
iect
ive și
acț
iuni
car
e tre
buie
cup
rinse
în s
trate
gia
de fo
rmar
e a
sist
emul
ui d
e ed
ucaț
ie ti
mpu
rie în
Rom
ânia
. În
con
text
ul p
reze
ntat
, pu
tem
afir
ma
că e
xper
ienț
a ro
mân
ească
în d
omen
iul
educ
ație
i tim
purii
din
ulti
mii
17 a
ni,
prin
stu
diile
, ap
licaț
iile și
ad
aptă
rile
real
izat
e pe
pla
n națio
nal,
dar ș
i loc
al, c
u sp
rijin
din
par
tea
spec
ialiș
tilor
din
țară
și d
in s
trăinăt
ate,
ofe
ră a
rgum
ente
sol
ide
pent
ru le
gife
rare
a co
ncep
tulu
i de
educ
ație
tim
purie
și f
orm
area
de
pârg
hii d
e acțiu
ne la
niv
el d
e si
stem
edu
cațio
nal.
Una
din
tre p
ârgh
ii es
te ș
i pro
gram
a de
stu
diu
care
fa
ce o
biec
tul p
reze
ntei
revi
zuiri
. P
rogr
ama
cupr
inde
toat
e ac
tivitățil
e ex
iste
nte
în in
terio
rul s
truct
urii
orga
nizațio
nale
a g
rădi
nițe
i de
copi
i, de
stin
ate
sa p
rom
ovez
e și
să
stim
ulez
e de
zvol
tare
a in
tele
ctua
lă, a
fect
ivă,
soc
ială
și f
izică
a fie
căru
i cop
il în
par
te ș
i are
în v
eder
e at
inge
rea
următ
oare
lor f
inal
ități
ale
educ
ație
i tim
purii
(de
la n
aște
re la
6/7
ani
): •
Dez
volta
rea
liberă,
inte
grală și
arm
onio
asă
a pe
rson
alității
cop
ilulu
i, în
funcție
de
ritm
ul p
ropr
iu ș
i de
trebu
ințe
le s
ale,
spr
ijini
nd fo
rmar
ea
auto
nomă și
cre
ativă
a ac
estu
ia.
8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 892 bis/29.XII.2008
-
7
• D
ezvo
ltare
a ca
paci
tății
de
a in
tera
cțio
na c
u alți
copi
i, cu
adu
lții ș
i cu
med
iul p
entru
a d
obân
di c
unoș
tințe
, dep
rinde
ri, a
titud
ini s
i con
duite
noi
. În
cura
jare
a ex
plorăr
ilor,
exer
ciții
lor,
înce
rcăr
ilor s
i exp
erim
entă
rilor
, ca
expe
rienț
e au
tono
me
de în
văța
re;
• D
esco
perir
ea, d
e că
tre fi
ecar
e co
pil,
a pr
oprie
i ide
ntități,
a a
uton
omie
i și d
ezvo
ltare
a un
ei im
agin
i de
sine
poz
itive
; •
Spr
ijini
rea
copi
lulu
i în
achi
zițio
nare
a de
cun
oștințe
, cap
acități,
dep
rinde
ri și
atit
udin
i nec
esar
e ac
estu
ia la
intra
rea
în ș
coală și
pe
tot p
arcu
rsul
vi
eții.
În
ela
bora
rea
prez
entu
lui
docu
men
t s-
a țin
ut c
ont
de t
endi
nțel
e ac
tual
e în
ped
agog
ie,
de e
voluția
sis
tem
ului
de
învăță
mân
t pr
eșco
lar
înre
gist
rată
în u
ltim
ii an
i (de
schi
dere
căt
re a
bord
area
Met
odei
pro
iect
elor
, a a
ctiv
itățil
or in
tegr
ate,
a m
etod
elor
inte
ract
ive
de g
rup
etc.
), de
o s
erie
de
aspe
cte
pozi
tive/
dific
ultăți
întâ
lnite
în
activ
itate
a la
gru
pă a
cad
relo
r di
dact
ice
educ
atoa
re,
prec
um ș
i de
nive
lul d
e m
atur
izar
e ac
tual
al c
opiil
or d
in
grăd
inițe
și
de t
endi
nțel
e și
evo
luții
le î
n do
men
iul
info
rmaț
iilor
și
al t
ehno
logi
ilor
mod
erne
. În
ace
lași
tim
p, s
-a r
econ
side
rat
rolu
l în
văță
mân
tulu
i pr
eșco
lar î
n ra
port
cu c
elel
alte
trep
te a
le s
iste
mul
ui d
e în
văță
mân
t.
Dez
volta
rea și
edu
cația
cop
ilulu
i în
inte
rval
ul 3
-6/7
ani
Stud
iile șt
iințif
ice
refe
ritoa
re l
a ef
ecte
le e
ducație
i tim
purii
preșc
olar
e (v
ezi
Pre
-Sch
ool
Edu
catio
n in
the
Eur
opea
n U
nion
. C
urre
nt T
hink
ing
and
prov
isio
n, 1
995)
au
scos
în e
vide
nță
o se
rie d
e el
emen
te im
porta
nte:
E
ducația
tim
purie
(in
cluz
ând
educ
ația
preșc
olară)
are
un
efec
t po
zitiv
asu
pra
abili
tățil
or c
opilu
lui s
i asu
pra
viito
arei
sal
e ca
riere
șco
lare
, în
sp
ecia
l pen
tru c
opiii
pro
veniți
din
med
ii so
cio-
econ
omic
e fo
arte
def
avor
izat
e, î
n se
nsul
că
aceșt
ia p
rogr
esea
ză î
n pl
an in
tele
ctua
l, de
zvol
tă
atitu
dini
poz
itive
față
de
învăța
re p
recu
m ș
i mot
ivaț
ia d
e a
depu
ne în
viit
or u
n ef
ort r
eal î
n șc
oală
. Pe
de a
ltă p
arte
, s-a
con
stat
at că
educ
ația
tim
purie
are
un
efec
t po
zitiv
asu
pra
abili
tățil
or i
ntel
ectu
ale și
soc
iale
ale
cop
iilor
, in
depe
nden
t de
med
iul
lor
de p
rove
niență
, at
unci
cân
d in
stituții
le p
reșc
olar
e pr
omov
ează
cu
adevăr
at c
alita
tea,
atâ
t în
ceea
ce
priv
ește
med
iul f
izic
cât
și i
nter
acțiu
nile
adu
lt/co
pil.
E
ducația
tim
purie
(in
cluz
ând
educ
ația
preșc
olară)
are
efe
cte
pozi
tive
asup
ra v
iitoa
rei i
nteg
rări
soci
ale
a ad
oles
cent
ului
și a
dultu
lui.
Stu
diile
lo
ngitu
dina
le a
u st
abili
t fap
tul că
pent
ru c
opiii
pro
veniți
din
med
ii so
cio-
econ
omic
e de
favo
rizat
e s-
a ob
serv
at o
red
ucer
e a
com
porta
men
tulu
i de
lincv
ent,
prec
um ș
i o ra
tă m
ai m
are
a d
urat
ei d
e șc
olar
izar
e. A
cest
efe
ct a
supr
a in
tegrăr
ii so
cial
e po
ate
fi ex
plic
at, d
esig
ur, p
rintr-
o in
tegr
are
educ
ațio
nală
reuș
ită c
u m
ai p
uțin
i ani
de
repe
tenț
ie, r
ate
mai
scă
zute
de
aban
don și
o d
orință
mai
mar
e de
a fi
inte
grat
în s
ocie
tate
.
Măr
imea
gru
pei e
ste,
de
asem
enea
, im
porta
ntă.
Uni
i aut
ori c
onsi
deră
că
25 d
e co
pii e
ste
max
imum
, iar
în c
lase
le c
u pe
ste
25 d
e co
pii a
r tre
bui
să fi
e pr
ezenți
doi
adu
lți. D
e ac
eea,
rate
le în
alte
de
pers
onal
, îns
oțite
de
coop
erar
ea d
intre
adu
lții
resp
onsa
bili
cu e
ducația
cop
iilor
și o
acț
iune
ed
ucaț
iona
lă d
e ca
litat
e au
efe
ct a
supr
a de
zvol
tării
cop
iilor.
In
fluența
formăr
ii și
sup
ervi
zării
per
sona
lulu
i asu
pra
dezv
oltă
rii c
opiilo
r. E
xistă
trei d
omen
ii in
terd
epen
dent
e al
e co
mpo
rtam
entu
lui a
dultu
lui c
are
au u
n im
pact
asu
pra
dezv
oltă
rii c
opiil
or: 1
. Org
aniz
area
cla
sei p
e gr
upe
în d
iferit
e ar
ii, p
erm
ițând
cop
iilor
să
acțio
neze
indi
vidu
al s
au în
gru
puri
mic
i sau
mai
mar
i. A
ceas
tă fo
rmă
de o
rgan
izar
e ar
e ef
ecte
poz
itive
asu
pra
dezv
oltă
rii s
ocia
le (i
ndep
ende
nță,
coo
pera
re, r
ezol
vare
a co
nflic
telo
r so
cial
e) ș
i a li
mba
julu
i. 2
. Int
rodu
cere
a un
or ti
puri
dife
rite
de m
ater
ial,
acce
sibi
l și a
decv
at c
opiil
or, c
u su
gest
ii pe
ntru
act
ivități
stru
ctur
ate
în
juru
l ace
stui
mat
eria
l. A
cest
fapt
dă
posi
bilit
ate
copi
ilor să
devi
nă im
plic
ați î
n jo
cul e
labo
rat ș
i, în
ace
lași
tim
p, să-și
dez
volte
abi
lităț
ile s
ocia
le. 3
.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 892 bis/29.XII.2008 9
-
8
Cal
itate
a in
tera
cțiu
nilo
r ad
ult/c
opil,
atâ
t în
rel
ație
cu
man
agem
entu
l co
mpo
rtam
entu
lui
soci
al (
stim
ular
ea d
iscuție
i și
a e
xprim
ării
de s
ine,
în
cura
jare
a in
depe
ndențe
i etc
.), c
ât ș
i din
pun
ctul
de
vede
re a
l lim
baju
lui (
man
agem
entu
l tim
pulu
i de
vorb
ire ș
i înc
uraj
area
cop
iilor
car
e nu
vo
rbes
c pr
ea m
ult).
.
Im
plic
area
act
ivă
a fa
milii
lor
în e
ducație
și î
n pr
omov
area
par
ticipăr
ii lo
r. P
roie
ctel
e ca
re v
izea
ză im
plic
area
păr
ințil
or d
in m
edii
defa
voriz
ate
în
educ
ația
pro
priil
or c
opii
sunt
num
eroa
se ș
i var
iate
. În
prez
ent,
în c
erce
tare
lips
esc
argu
men
te s
olid
e în
spr
ijinu
l im
plicăr
ii pa
rent
ale și
pen
tru
defin
irea
unor
met
ode
de a
cțiu
ne e
ficie
ntă.
Se
pare
doa
r că
un ti
p in
stru
men
tal d
e in
terv
enție
viz
ând
echi
pare
a pă
rințil
or c
u un
set
de
activ
ități
spec
ifice
car
e să
fie
real
izat
e ac
asă
este
mai
rele
vant
pen
tru c
opiii
cu
nevo
i spe
cial
e de
cât p
entru
cop
iii d
in m
edii
defa
voriz
ate,
în s
peci
al a
tunc
i câ
nd a
ceșt
ia d
in u
rmă
bene
ficia
ză d
e un
învățăm
ânt
preș
cola
r bu
n. A
lte f
orm
e de
im
plic
are
pare
ntală
par
să f
ie b
enef
ice
pent
ru c
opiii
de
favo
rizaț
i, in
cluz
ând
sprij
inul
em
oțio
nal,
dezv
olta
rea
unei
rel
ații
părin
te/c
opil
satis
făcă
toar
e, a
juto
r în
util
izar
ea s
ervi
ciilo
r di
spon
ibile
la n
ivel
lo
cal (
de e
xem
plu
serv
iciil
e so
cial
e, c
ele
de c
onsi
liere
fam
ilială
și c
ele
de n
utriț
ie).
În c
oncl
uzie
, tre
buie
mențio
nat că
efec
tele
edu
cație
i tim
purii
asu
pra
educ
ație
i ulte
rioar
e a
copi
lulu
i sun
t în
relație
cu
influ
ențe
le e
ducațio
nale
infu
zate
pe
par
curs
. La
o v
ârstă
timpu
rie,
(până
la 3
ani
), tip
urile
de
îngr
ijire
ofe
rite
copi
ilor
influ
ențe
ază
dezv
olta
rea
lor.
Mai
târ
ziu
(înv.
preș
cola
r, pr
imar
, gi
mna
zial
și
licea
l), r
ezul
tate
le d
epin
d de
exp
erie
nțel
e of
erite
în
proc
esul
de
învăța
re.
De
acee
a,es
te o
arte
im
porta
nt să
se d
efin
ească și
să
se
prom
ovez
e ca
litat
ea în
edu
cație
la a
cest
e ni
velu
ri. P
e de
altă
par
te, c
erce
tăril
e în
dom
eniu
ara
tă că
cel m
ai m
are
bene
ficiu
al e
ducație
i tim
purii
ap
are
în p
lanu
l non
-cog
nitiv
. Au
fost
iden
tific
ate
mul
te r
elaț
ii po
zitiv
e și
sem
nific
ativ
e în
tre fr
ecve
ntar
ea g
rădi
nițe
i și c
ompo
rtam
ente
le c
entra
te p
e sa
rcină,
dez
volta
rea
soci
o-em
oțio
nală
, mot
ivaț
ia ș
i atit
udin
ile p
oziti
ve față
de
învăța
re.
Stru
ctură și
con
ținut
C
urric
ulum
ul p
entru
învăță
mân
tul p
reșc
olar
pre
zintă
o ab
orda
re s
iste
mică,
în v
eder
ea a
sigu
rării
: •
cont
inui
tății
în in
terio
rul a
celu
iași
cic
lu c
urric
ular
; •
inte
rdep
ende
nței
din
tre d
isci
plin
ele șc
olar
e (c
lase
le I-
II) ș
i tip
urile
de
activ
ități
de în
văța
re d
in în
văță
mân
tul p
reșc
olar
; •
desc
hide
rii s
pre
mod
ule
de in
stru
ire o
pțio
nale
. To
toda
tă, p
reze
ntul
cur
ricul
um s
e re
mar
că p
rin:
• ex
tens
ie -
ang
rene
ază
preș
cola
rii, p
rin e
xper
ienț
e de
învăța
re, î
n câ
t mai
mul
te d
omen
ii ex
perie
nția
le (
Dom
eniu
l lin
gvis
tic ș
i lite
rar,
Dom
eniu
l șt
iințe
lor,
Dom
eniu
l soc
io-u
man
, Dom
eniu
l psi
ho-m
otric
, Dom
eniu
l est
etic
și c
reat
iv),
din
pers
pect
iva
tutu
ror
tipur
ilor
sem
nific
ativ
e de
rez
ulta
te
de în
văța
re;
• ec
hilib
ru -
asig
ură
abor
dare
a fie
căru
i dom
eniu
exp
erie
nția
l atâ
t în
relație
cu
cele
lalte
, cât
și c
u cu
rric
ulum
-ul c
a în
treg;
10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 892 bis/29.XII.2008
-
9
• re
leva
nță
- est
e ad
ecva
t atâ
t nev
oilo
r pre
zent
e, c
ât ș
i cel
or d
e pe
rspe
ctivă
ale
copi
ilor p
reșc
olar
i, co
ntrib
uind
la o
ptim
izar
ea înțe
lege
rii d
e că
tre
aceș
tia a
lum
ii în
car
e tră
iesc
și a
pro
prie
i per
soan
e, la
ridi
care
a co
mpe
tenț
ei în
con
trolu
l eve
nim
ente
lor ș
i în
conf
runt
area
cu
o la
rgă
varie
tate
de
cer
ințe
și așt
eptă
ri, la
ech
ipar
ea lo
r pro
gres
ivă
cu c
once
pte,
cun
oștințe
atit
udin
i și a
bilităț
i nec
esar
e în
viață
; •
dife
renț
iere
- p
erm
ite d
ezvo
ltare
a și
man
ifest
area
uno
r ca
ract
eris
tici i
ndiv
idua
le,
chia
r la
cop
ii pr
eșco
lari
de a
ceeași
vâr
stă
(vez
i pon
dere
a jo
curil
or ș
i a a
ctiv
itățil
or a
lese
și a
act
ivitățil
or d
e de
zvol
tare
per
sona
lă);
•
prog
resi
e și
con
tinui
tate
- pe
rmite
trec
erea
opt
imă
de la
un
nive
l de
stud
iu la
altu
l și d
e la
un
cicl
u de
învăță
mân
t la
altu
l sau
de
la o
inst
ituție
de
învăță
mân
t la
alta
(con
sist
ența
con
cepț
iei g
ener
ale,
asi
gura
rea
supo
rtulu
i ind
ivid
ual p
entru
cop
ii et
c.).
D
’Hai
naut
atră
gea
atenția
asu
pra
fapt
ului
că
“pun
ctul
cen
tral a
l cur
ricum
urilo
r tre
buie
sa
fie e
levu
l, nu
mat
eria
…. ș
i că
atun
ci c
ând
se v
orbeșt
e de
conțin
utul
cur
ricum
ului
treb
uie
să înțe
lege
m c
a nu
est
e vo
rba
de e
nunțăr
i de
mat
erii
de în
văța
t, ci
de
scop
uri e
xprim
ate
în te
rmen
i de
com
pete
nțe,
m
odur
i de
a acțio
na s
au d
e a șt
i în
gene
ral a
le e
levu
lui”.
S
truct
ural
, pr
ezen
tul c
urric
ulum
adu
ce î
n at
enția
cad
relo
r di
dact
ice
următ
oare
le c
ompo
nent
e: f
inal
itățil
e, c
onțin
utur
ile,
timpu
l de
inst
ruire
și
suge
stii
priv
ind
stra
tegi
ile d
e in
stru
ire ș
i de
eval
uare
pe
cele
două
nive
luri
de v
ârstă
(3-5
ani
și 5
-6/7
ani
). O
biec
tivel
e ca
dru
sunt
form
ulat
e în
term
eni d
e ge
nera
litat
e și
exp
rimă
com
pete
nțel
e ca
re tr
ebui
e de
zvol
tate
pe
dura
ta în
văță
mân
tulu
i preșc
olar
pe
cel
e ci
nci d
omen
ii ex
perie
nția
le.
Obi
ectiv
ele
de r
efer
ință
, pr
ecum
și
exem
plel
e de
com
porta
men
t, ca
exp
rimăr
i ex
plic
ite r
ezul
tate
lor
învăță
rii (
conc
epte
lor,
cunoșt
ințe
lor,
abili
tățil
or ș
i atit
udin
ilor,
dar și
ale
com
pete
nțel
or v
izat
e) s
unt
from
ulat
e pe
ntru
fie
care
tem
ă și
fie
care
dom
eniu
exp
erie
nția
l în
parte
. În
for
mul
area
ac
esto
ra s
-a ți
nut c
ont d
e:
• po
sibi
lităț
ile, i
nter
esel
e și
nev
oile
cop
ilulu
i preșc
olar
, pre
cum
și r
espe
ctar
e a ri
tmul
ui p
ropr
iu a
l ace
stui
a;
• co
rela
rea
fiecă
rei n
oi e
xper
ienț
e de
î nvăța
re c
u pr
eced
ente
le;
• în
cura
jare
a in
ițiat
ivei
și p
artic
ipar
ea c
opilu
lui p
reșc
olar
la s
tabi
lirea
obi
ectiv
elor
, sel
ecția
conțin
utur
ilor ș
i a m
odal
itățil
or d
e ev
alua
re;
• în
cura
jare
a în
văță
rii in
depe
nden
te p
rin o
ferir
ea d
e oc
azii
pent
ru a
-și c
onst
rui c
unoașt
erea
(atâ
t în
inst
ituția
de
învăță
mân
t cât
și î
n af
ara
aces
teia
), pr
ecum
și a
lucr
ului
în g
rupu
ri m
ici p
e ce
ntre
de
activ
itate
(ar
ii de
stim
ular
e) ș
i, pe
cât
pos
ibil,
în g
rupu
ri cu
o c
ompo
nență
eter
ogenă
; •
stim
ular
ea a
utor
efle
cție
i, au
toev
aluă
rii, a
utor
eglă
rii c
ompo
rtam
entu
lui d
e în
văța
re.
Est
e bi
ne să
subl
inie
m fa
ptul
că,
obi
ectiv
ele
de re
ferință
, com
porta
men
tele
sel
ecta
te p
entru
cel
e șa
se te
me
curr
icul
are
inte
grat
oare
, pre
cum
și
suge
stiil
e de
conțin
utur
i su
nt o
rient
ativ
așe
zate
și
cons
titui
e m
ai d
egra
bă u
n su
port
pent
ru c
adre
le d
idac
tice
afla
te la
înc
eput
de
drum
. U
n ca
dru
dida
ctic
ver
itabi
l știe
că
adevăr
ata
mun
că a
edu
cato
arei
est
e în
spa
tele
ace
stui
doc
umen
t cur
ricul
ar, că
au m
ai ră
mas
o m
ulțim
e de
lucr
uri d
e fin
ețe
pe
care
urm
ează
să
le c
once
apă și
să
le e
valu
eze
sing
ură și
că
nim
ic n
u po
ate
fi m
ai p
rovo
cato
r din
pun
ct d
e ve
dere
pro
fesi
onal
dec
ât să
„te în
treci
” cu
prog
ram
a de
stu
diu
utili
zată
la g
rupă
și să-
i găs
ești,
ast
fel,
noi î
nțel
esur
i, ab
ordă
ri, s
trate
gii d
e ap
licar
e et
c..
Dom
eniil
e ex
perie
nția
le s
unt
adevăr
ate
„câm
puri
cogn
itive
int
egra
te”
(L.V
lăsc
eanu
) ca
re t
rans
ced
gran
ițele
din
tre d
isci
plin
e și
car
e, î
n co
ntex
tul d
at d
e pr
ezen
tul c
urric
ulum
, se
înt
âlne
sc c
u do
men
iile
tradițio
nale
de
dezv
olta
re a
cop
ilulu
i, re
spec
tiv:
dom
eniu
l psi
hom
otric
, do
men
iul
limba
julu
i, do
men
iul s
ocio
-em
oțio
nal,
dom
eniu
l cog
nitiv
. În
cel
e ce
urm
ează
, vo
m e
num
era și
det
alia
dom
eniil
e ex
perie
nția
le c
u ca
re v
om o
pera
în
cadr
ul c
urric
ulum
ului
pen
tru în
văță
mân
tul p
reșc
olar
.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 892 bis/29.XII.2008 11
-
10
D
omen
iul e
stet
ic ș
i cre
ativ
- a
cope
ră a
bilităț
ile d
e a
răsp
unde
em
oțio
nal ș
i int
elec
tual
la e
xper
ienț
e pe
rcep
tive,
sen
sibi
litat
ea f
ață
de d
iferit
ele
nive
luri
de m
anife
star
e a
calităț
ii, a
prec
iere
a fru
mos
ului
și a
ade
cvăr
ii la
sco
p sa
u ut
iliza
re.
Exp
erie
nțel
e și
tră
irile
car
acte
ristic
e pr
esup
un e
xplo
rare
a tră
irilo
r af
ectiv
e, c
a și
a p
roce
selo
r de
a c
onst
rui,
com
pune
sau
inv
enta
. P
rin
inte
rmed
iul
unor
ase
men
ea e
xper
ienț
e co
piii
acum
ulea
ză c
unoș
tințe
și
abili
tăți,
ca și
o s
porită
rece
ptiv
itate
per
cept
ivă,
car
e le
va
perm
ite să
reacțio
neze
de
o m
anie
ră p
erso
nală
la c
eea
ce văd
, aud
, atin
g sa
u si
mt.
Ace
ste
expe
rienț
e po
t fi p
reze
nte
în o
rice
com
pone
ntă
curr
icul
ară,
dar
cu
deos
ebire
în c
onte
xtul
ace
lor d
isci
plin
e ca
re s
olic
ită ră
spun
suri
pers
onal
e, im
agin
ativ
e, e
moț
iona
le ș
i une
ori a
cțio
nale
la s
timul
i (ve
zi m
uzic
a, a
ctiv
itățil
e ar
tistic
o-pl
astic
e, d
ram
a, e
uritm
ia e
tc.).
D
omen
iul o
m ș
i soc
ieta
te -
incl
ude
omul
, mod
ul lu
i de
viață,
rel
ațiil
e cu
alți
oam
e ni,
relații
le c
u m
ediu
l soc
ial,
ca ș
i mod
alitățil
e în
car
e acțiu
nile
um
ane
influ
ențe
ază
even
imen
tele
. Dom
eniu
l are
o e
xtin
dere
și căt
re c
onte
xte
curr
icul
are
care
priv
esc
tehn
olog
ia, î
n se
nsul
abo
rdăr
ii ca
paci
tățil
or
uman
e de
a c
ontro
la e
veni
men
tele
și d
e a
ordo
na m
ediu
l.
Tehn
olog
ia e
ste
cea
care
face
ca
prod
uctiv
itate
a m
unci
i să
crea
scă,
ast
fel î
ncât
mem
brii
com
unității
să-și
poa
tă p
rocu
ra p
rodu
se m
ai m
ulte
, m
ai ie
ftine
și d
e m
ai b
ună
calit
ate.
De
acee
a, s
e ap
reci
ază
că p
reșc
olar
ii po
t fi p
uși î
n co
ntac
t cu
aces
t dom
eniu
prin
man
ipul
area
uno
r m
ater
iale
și
exec
utar
ea u
nor
lucrăr
i car
e țin
de
dom
eniu
l abi
lităț
ilor
prac
tice,
prin
con
stat
area
pro
prie
tățil
or m
ater
iale
lor,
prin
sel
ecția
uno
r m
ater
iale
în fu
ncție
de
cara
cter
istic
ile lo
r, pr
in c
onst
atar
ea că
mat
eria
lele
pot
ave
a și
cal
ități
este
tice,
cum
ar f
i tex
tura
, cul
oare
a sa
u fo
rma
etc.
D
e as
emen
ea, î
n ca
drul
dom
eniu
lui s
ocio
-um
an s
e do
reșt
e ca
preșc
olar
ii să
înțe
leagă
ființ
ele
uman
e an
gren
ate
în c
onst
ruire
a pr
opriu
lui v
iitor
și
prop
riei l
umi,
trăin
d vi
ața
de z
i cu
zi. T
otod
ată,
est
e im
porta
nt c
a pr
eșco
larii
să
înțe
leagă
fapt
ul că
situ
ațiil
e pr
e zen
te îș
i au
orig
inile
în s
ituaț
ii di
n tre
cut,
să o
bser
ve s
imila
rităț
i sau
dife
renț
e în
tre o
amen
i sau
eve
nim
ente
, să
își i
mag
inez
e vi
ața
în a
lte p
erio
ade
isto
rice.
S
e co
nsid
eră
nece
sar
ca i
ntro
duce
rea
unor
con
cept
e sa
u de
zvol
tare
a un
or a
bilităț
i de
ord
in g
ener
al să
utili
zeze
ca
punc
te d
e pl
ecar
e ex
perie
nțel
e pe
rson
ale
ale
copi
ilor.
Din
ace
st p
unct
de
vede
re, e
i vor
fi în
cura
jați
să s
e an
gaje
ze în
exp
lora
rea
activă,
din
pun
ct d
e ve
dere
um
an ș
i so
cial
, a z
onei
sau
car
tieru
lui î
n ca
re lo
cuie
sc.
Fam
iliile
ace
stor
a, m
ediu
l fiz
ic, u
man
și s
ocia
l pot
fi u
tiliz
ate
ca re
surs
e de
învăța
re. P
e de
altă
par
te, t
extu
l lite
rar,
imag
inile
și a
lte m
ater
iale
le
audi
o-vi
zual
e po
t fi u
tiliz
ate
ca s
urse
de
info
rmar
e.
În a
bord
area
ace
stui
dom
eniu
se
plea
că ș
i de
la p
rem
isa
că in
stituția
preșc
olară
repr
ezin
tă u
n co
ntex
t util
izab
il pe
ntru
coo
rdon
area
prin
cipi
ilor
și a
cțiu
nilo
r m
oral
e. A
stfe
l, co
piii
vor
înțe
lege
mul
t mai
ușo
r co
ncep
te p
recu
m d
rept
atea
, ech
itate
a, b
unăt
atea
, ade
văru
l etc
. atu
nci c
ând
le v
or p
utea
ob
serv
a c
oncr
etiz
ate
în a
cțiu
nile
adu
lțilo
r cu
car
e vi
n în
con
tact
. D
e as
emen
ea,
dezv
olta
rea
unor
con
duite
con
sist
ente
cu
prin
cipi
i m
oral
e va
fi
favo
rizată
de o
bser
vare
a și
dis
cuta
rea
de căt
re c
opii
a un
or p
robl
eme
mor
ale,
de
exer
sare
a lo
r în
jocu
ri lib
ere
sau
dirij
ate și
de
stud
iere
a și
dez
bate
rea
unor
ope
re li
tera
re s
peci
fice
vârs
tei.
D
omen
iul l
imbă
și c
omun
icar
e - a
cope
ră s
tăpâ
nire
a ex
primăr
ii or
ale și
scr
ise,
ca și
abi
litat
ea d
e a
înțe
lege
com
unic
area
ver
bală
și s
crisă.
S
e ap
reci
ază
că p
rin a
scul
tare
și e
xprim
are
în s
ituaț
ii de
gru
p, p
reșc
olar
ii de
vin
capa
bili
să e
xplo
reze
exp
erie
nțel
e al
tor
pers
oane
și
să-ș
i ex
tindă
ast
fel p
ropr
iul r
eper
toriu
de
expe
rienț
e se
mni
ficat
ive.
Se
urmăr
ește
ca
aceș
tia să
vorb
ească
cu în
cred
ere,
cla
r și f
luen
t, ut
ilizâ
nd m
odal
ități
de
expr
imar
e ad
ecva
te p
entru
dife
rite
cate
gorii
de
audi
toriu
. S
e re
com
andă
ca
toat
e in
stituții
le d
e în
văță
mân
t preșc
olar
să
furn
izez
e co
ntex
te în
car
e pr
eșco
larii
să
se p
oată
exp
rima și
să
utiliz
eze
activ
m
ijloa
cele
de
com
unic
are.
Din
ace
astă
per
spec
tivă,
se
apre
ciază
că s
tudi
ul o
pere
lor
liter
are
spec
ifice
vâr
stei
raf
inea
ză g
ândi
rea și
lim
baju
l ace
stor
a,
extin
de c
apac
itate
a lo
r de
a înțe
lege
situ
ații
inte
rper
sona
le c
ompl
exe și
adu
ce o
con
tribuție
impo
rtantă
la d
ezvo
ltare
a ca
paci
tățil
or d
e ev
alua
re.
12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 892 bis/29.XII.2008
-
11
Tot
în c
adru
l ace
stui
dom
eniu
incl
udem
și p
rimul
con
tact
al c
opilu
lui c
u o
limbă
stră
ină
sau
regi
onală.
În
aces
t se
ns,
copi
lul v
a fi
obiș
nuit
sist
emat
ic să
ascu
lte s
onor
itate
a sp
ecifi
că l
imbi
i st
udia
te,
să o
rec
unoa
scă,
să
repr
oducă
ritm
ul,
fone
mel
e și
into
nația
(at
enție
, el
est
e se
nsib
il la
pa
rticu
larităț
ile li
mbi
i nec
unos
cute
, cum
ar
fi: s
ucce
siun
ea s
ilabe
lor
acce
ntua
te s
au n
eacc
entu
ate,
ritm
ul...
.etc
.). D
e as
emen
ea, c
opilu
l va
fi aj
utat
să
în
vețe
cuv
inte
car
e să
îi p
erm
ită să
vorb
ească
desp
re e
l îns
uși ș
i des
pre
med
iul î
ncon
jură
tor,
care
să
îi fa
cilit
eze
rel
ații/
cont
acte
soc
iale
sim
ple
cu
vorb
itorii
nat
ivi a
i lim
bii r
espe
ctiv
e și
car
e să
îl a
jute
să
parti
cipe
ora
l la
viaț
a/ac
tivita
tea
din
clasă/
com
unita
te.
Act
ivitățil
e ce
le m
ai p
otriv
ite p
entru
ace
astă
învăța
re s
unt:
o
mem
orar
ea d
e cu
vint
e/ p
ropo
ziții
, câ
ntec
e și
jocu
ri m
uzic
ale;
o
im
itare
a rit
mur
ilor d
iferit
e, a
com
pani
ind
fraze
le a
uzite
și r
epet
ate
cu o
tam
burină;
o
jo
curi
de li
mbă
. A
stfe
l, co
pilu
l va
fi
încu
raja
t/stim
ulat
să
învețe
și
câte
va e
lem
ente
ale
cul
turii
țăr
ii/re
giun
ii re
spec
tive
(isto
ria l
ocur
ilor,
creații
arti
stic
e sp
ecifi
ce,
mân
căru
ri, a
ctiv
ități
tradițio
nale
etc
.).
Dom
eniu
l șt
iințe
-
incl
ude
atât
abo
rdar
ea d
omen
iulu
i m
atem
atic
prin
int
erm
ediu
l ex
perie
nțel
or p
ract
ice
cât și
înț
eleg
erea
nat
urii,
ca
fiind
m
odifi
cabi
lă d
e fii
nțel
e um
ane
cu c
are
se a
flă în
inte
racț
iune
. A
stfe
l, se
con
side
ră n
eces
ar c
a pr
eșco
laru
l să
fie p
us în
con
tact
cu
dom
eniu
l mat
emat
ic p
rin jo
curi
dirij
ate
cu m
ater
iale
, cum
ar
fi ni
sipu
l sau
ap
a, s
au p
rin s
imul
area
de
cum
pără
turi
în m
agaz
ine.
În a
ceas
tă m
anie
ră v
or p
utea
fi d
ezvo
ltate
rep
reze
ntăr
ile a
cest
ora
cu p
rivire
la u
nele
con
cept
e,
cum
ar
fi: v
olum
, masă,
num
ăr ș
i, de
ase
men
ea, e
i vor
put
ea fi
impl
icaț
i în
activ
ități
de d
iscr
imin
are,
cla
sific
are
sau
desc
riere
can
titat
ivă.
Dez
volta
rea
capa
citățil
or d
e rațio
nam
ent,
incl
usiv
de
rațio
nam
ent
abst
ract
, va
fi î
ncur
ajată
în c
onex
iune
cu
obie
cte și
act
ivități
fam
iliar
e în
sal
a de
gru
pă s
au la
do
mic
iliul
cop
iilor
. Est
e co
nsid
erată
deos
ebit
de s
emni
ficat
ivă
conc
retiz
area
idei
lor m
atem
atic
e în
exp
erim
ente
, util
izar
ea lo
r îm
preu
nă c
u al
te c
once
pte
și e
lem
ente
de
cuno
aște
re p
entru
rez
olva
rea
de p
robl
eme,
pen
tru e
xprim
area
uno
r pu
ncte
de
vede
re, p
entru
creșt
erea
cla
rităț
ii sa
u re
leva
nței
uno
r m
esaj
e. De
asem
enea
, est
e de
dor
it ca
dom
eniu
l să
nu în
grăd
ească
copi
lul d
oar
la c
onte
xtul
dis
cipl
inel
or m
atem
atic
e, c
i să-
i ofe
re p
osib
ilita
tea
de a
ex
plor
a și
con
text
e al
e un
or a
lte c
o mpo
nent
e cu
rric
ular
e, o
riund
e ap
ar e
lem
ente
cum
ar
fi: g
ener
area
uno
r de
sene
geo
met
rice,
sch
eme,
est
imar
ea
unor
cos
turi,
pla
nific
area
uno
r act
ivități,
cua
ntifi
care
a un
or re
zulta
te, a
naliz
a pr
oporții
lor u
nei c
lădi
ri et
c.
Abi
lităț
i și c
ompe
tenț
e as
ocia
te d
emer
suril
or d
e in
vest
igaț
ie ș
tiinț
ifică
, cu
m a
r fi
obse
rvar
ea,
sele
ctar
ea e
lem
ente
lor
sem
nific
ativ
e di
n m
asa
elem
ente
lor
irele
vant
e, g
ener
area
de
ipot
eze,
gen
erar
ea d
e al
tern
ativ
e, c
once
pere
a și
rea
lizar
ea d
e ex
perim
ente
, or
gani
zare
a da
telo
r re
zulta
te d
in
obse
rvaț
ii po
t fi
dobâ
ndite
de
copi
ii pr
eșco
lari
atun
ci c
ând
sunt
puș
i în
con
tact
cu
dom
eniu
l cu
noaș
terii
nat
urii,
prin
act
ivități
sim
ple
cum
ar
fi:
obse
rvar
ea u
nor
ființ
e/pl
ante
/ani
mal
e/ob
iect
e di
n m
ediu
l im
edia
t ap
ropi
at,
mod
elar
ea p
last
iline
i (p
utân
d fa
ce c
onst
atăr
i pr
ivin
d ef
ectu
l te
mpe
ratu
rii
asup
ra m
ater
ialu
lui),
con
fecț
iona
rea
sau
jocu
l cu
ins
trum
ente
muz
ical
e si
mpl
e, a
plic
area
uno
r pr
inci
pii șt
iințif
ice
în e
cono
mia
dom
estică
(ex.
pr
oduc
erea
iaur
tulu
i) sa
u pr
in c
ompa
rare
a pr
oprie
tățil
or d
iferit
elor
mat
eria
le.
Toto
dată
, preșc
olar
ii po
t fi î
ncur
ajaț
i să
efec
tuez
e ex
perim
ente
, să
utili
zeze
în c
ondiții
de
secu
ritat
e di
ferit
e in
stru
men
te s
au e
chip
amen
te, să
înre
gist
reze
și
să c
omun
ice
rezu
ltate
le o
bser
vații
lor șt
iințif
ice,
să
utili
zeze
dife
rite
surs
e de
inf
orm
are,
să
rezo
lve
prob
lem
, să
cau
te s
oluț
ii, să
sint
etiz
e ze
conc
luzi
i val
ide.
D
omen
iul p
siho
-mot
ric a
cope
ră c
oord
onar
ea ș
i con
trolu
l miș
căril
or c
orpo
rale
, mob
ilita
tea
gene
rală
și r
ezis
tenț
a fiz
ică,
abi
lităț
ile m
otor
ii și
de
man
ipul
are
de fi
nețe
, ca și
ele