Slide 1

ParodontologieCURS III

2.Gingivite simptomatice, frecvent hiperplazice , din cursul unor boli sistemice

a.Gingivita din diabet

Diabetul este o boala extrem de importanta din punct de vedere parodontal.

Doua tipuri de baza de diabet se descriu: insulino-dependent si non-insulino-dependent.

DID (tip 1)cunoscut ca si diabetul juvenil sau cu debut precoce (desi el poate aparea uneori si la varste mai inaintate) este foarte instabil si dificil de controlat .

DNID(tip2) se adreseaza varstei adulte,debutand de obicei dupa 45 de ani.Se poate controla prin dieta si agenti hipoglicemici. Debutul diabetului are simptome asemanatoare celui cu debut precoce, dar intr-o forma mai putin severa. Microbiologie:La pacientii insulino-dependenti cu manifestari gingivo-parodontale flora subgingivala este compusa in principal din : Capnocytophaga,bacterii anaerobe Veillonela parvulaFusobacteriumPrevotella intermedia Actinobacillus actinomycetemcomitans ,specii comune atit diabeticilor cit si non-diabeticilor cu leziuni gingivo-parodontale sunt prezente in numar redus.

Manifestari orale asociate: Xerostomia; Tulburari ale gustului; Candidoza asociata hiperglicemiei; Alergii bucale nespecifice; Parotidomegaliile :la pacientii cu DZ tip I si II; 10-25% din cazuri; insotite uneori de usoare cresteri a glandelor submandibulare

Simptomatologie:

miros caracteristic de aceton sau de mere;culoare modificat de la rou deschis la rou-crmiziu sau rou-violaceu n faze avansate de staz;sngerri uoare la atingere;consisten redus, moale a papilelor;

frecvente ulceraii; hiperplazie gingival generalizat, de tip polipoidal; polipi gingivali sesili, cu baz mare de implantare sau pediculai;

frecvent, pungi false; uoar mobilitate, prin edem inflamator.

Date experimentale

Un studiu al indicatorilor de risc efectuat pe un grup de pacienti cu varste cuprinse intre 25 si 74 de ani a relevat: - indivizii cu varste peste 45 de ani,diabetici si fumatori,au un risc de afectare gingivo-parodontala de 20 de ori mai mare decat al celor ce nu prezinta acesti indicatori ; - prezenta in santul gingival al Bacteroides forsythus si Porphyromonas gingivalis creste riscul afectarii de 30-50 de ori. - in DID tulburarile gingivo-parodontale apar dupa varsta de 12 ani, prevalenta intre 13-18 ani fiind de 10%, iar dupa 19 ani de 39%. - copiii cu DID au tendinta de a prezenta primele leziuni importante in jurul molarului I si a incisivilor, tinzand sa se generalizeze odata cu varsta. Frecventa afectarii periodontale pare a fi similara diabeticilor cat si nondiabeticilor pana la varsta de 30 de ani; dupa aceasta varsta gradul distructiei este vizibil mai mare la diabetici .

b.Gingivita din carena vitaminei C

Nu este necesar ca pacientii ce prezinta carenta vitaminei C sa prezinte gingivita. Acest tip de gingivit este produs de placa bacterian.

Deficitul acut de vitamina C nu cauzeaza si nu creste incidenta inflamatiei gingivale dar ii sporeste severitatea, prin modificarea raspunsului gingival.

Forma sever a deficienei vitaminei C este scorbutul, care poate aprea: - la copii, n primul an de via ; - la vrstnici cu deficiene de nutriie; - n general n condiii restrictive de hran.

!!!Alcoolismul este un factor predispozant la scorbutSimptomatologietumefactie gingival cu ulceraii i sngerri la cele mai mici atingericuloare rosie violacee consistenta moalehalenpungi falsemobilitate prin edem.

la pacientii cu igiena bucala buna, manifestarea clinica cu modificari distructive ale gingiei si parodontiului este redusa sau absenta. la pacientii cu igiena deficitara, tabloul clinic se agraveaza cu aparitia de pungi parodontale adevarate si avulsie.

c.Gingivita din boli hematologice1.Gingivita hiperplazic din leucemii

Formele principale acute ale bolilor leucemice sunt : - leucemia acut limfoblastic mai frecventa la copii; - leucemia acut mieloid mai frecventa la adulti.

Gingivita hiperplazica apare cel mai frecvent in leucemia acuta, uneori in leucemia subacuta si rar in leucemia cronica.

Leucemia acuta mieloblastica

Simptomatologie:debut discret sau brusc si agresiv prin sindrom hemoragipar;manifestari in sfera maxilo-faciala odontalgii; -adenopatii loco-regionale; -tumefactii parotidiene;stare generala alterata(astenie psihica, dispnee, fatigabilitate, paloarea tegumentelor).

Semne clinice: gingie rosie-violacee, cianotica gingivoragii precoce;

ulceratii suprainfectate si necroza pe marginea gingivala libera acoperita de false membrane;

hiperplazie gingivala frecventa cu caracter extensiv ce poate acoperi chiar si in intregime coroana dintelui.

12 Leucemia cronica

Simptomatologie:debut insidios si evolutie indelungata;manifestari orale mai reduse;tendinta de hiperplazie gingivala mai ferma;gingivoragii discrete;

rare ulceratii, mai putin extinse si suprainfectate;semne generale mai putin evidente.

2. Gingivita din anemiiSe descriu: Anemia hipercroma macrocitara (anemia Adisson-Biermer)Semne clinice: glosita Hunter:mucoasa linguala neteda, lucioasa, de culoare rosu aprins; gingie cu aspect palid, lucios.

Anemia hipocroma microcitara (feripriva)Semne clinice: glosita,ulceratii orale (sindrom Plummer-Vinson); gingie de culoare roz deschis.

Anemia drepanocitara caracter ereditar Semne clinice: mucoasa gingivala si bucala cu aspect palid, usor galbui; la nivelul oaselor maxilare apare fenomenul de osteoporoza. Anemia hemolitica normocitara (normocroma) Semne clinice: mucoasa gingivala palida;poate prezenta ulceratii suprainfectated.Gingivite din unele tulburri imunodeficitare

Agranulocitoza si/sau formele mai puin severe de granulocitopenie (sau neutropenie) pot fi produse de: - infecii bacteriene sau virale; - hipersensibilitatea la medicamente - radiaii ionizante produse accidental sau utilizate terapeutic. Gingivita poate debuta brusc sau dup o faz eritematoas urmat de ulceraii situate iniial la nivelul istmului faringian de unde se extind treptat dar rapid pe mucoasa jugala,gingivala,labiala. Ulceraiile au caracter hemoragic i mai ales necrotic suprainfectat. Aspectul clinic este asemntor cu cel din gingivostomatita ulcero-necrotic.

Gingivita hiperplazic din granulomatoza Wegener o boal rar, caracterizat prin leziuni necrotice i granulomatoase acute ale tractului respirator i renal; gingia - aspect hiperplazic -culoare rou-violaceu - prezint ulceraii -sngereaz cu uurin.

Gingivita din sarcoidoza afeciune granulomatoas de etiologie necunoscut; gingie- hiperplazic -ulcerat

3.Gingivite hiperplazice , ca efect secundar al unor medicamente Gingivita hiperplazica hidantoinica

Hidantona=anticonvulsivant folosit in tratamentul epilepsiei. Cu incidenta intre 3 si 85%, se descrie mai frecvent la pacientii tineri. Aparitia si severitatea nu sunt neaparat corelate cu dozajul, concentratia hidantoinei in saliva, sau cu durata terapiei, desi unele studii indica o relatie bine definita intre doza si gradul de hiperplazie.

Proces cronic,hiperplazia excizata chirurgical se va reface in conditiile continuarii tratamentului,DAR dispare spontan la cateva luni dupa incetarea acestuia. Hiperplazia hidantoinica poate aparea in absenta factorilor iritanti locali(placa/tartru) si poate lipsi la pacientii la care acestia sunt prezenti.Prezenta placii doar influenteaza dimensiunea proliferarii. Radiologic, se remarca o demineralizare a septurilor interdentare

De obicei generalizata, hiperplazia este mai pronuntata: - in zonele anterioare maxilare /mandibulare. - in zonele dentate Hiperplazia mucoasei in edentatiile totale este foarte rara.

Simptomatologie :Zona de gingie fixa este de obicei mai putin hiperplazica, ceea ce o deosebeste de hiperplazia gingivala idiopatica

Leziunea hiperplazica - initiala de dimensiuni mici de forma unor margele, intereseaza marginea gingivala libera si papilele interdentare nedureroasa - avansata hiperplazia papilara si a marginii gingivale libere se unesc acoperind o suprafata importanta a coroanei dentare ce interfera chiar cu ocluzia.

HIPERPLAZIA FARA INFLAMATIE SUPRAADAUGATA ARE: - un aspect lobulat, - culoare roz-deschis, - consistenta ferma - un sant situat la baza hiperplaziei papilelor si a marginii gingivale Iibere sau,la limita cu mucoasa alveolara ,atunci cand cuprinde si gingia fixa. NU SANGEREAZA!

HIPERPLAZIA CU INFLAMATIE SUPRAADAUGATA(DATORATA PLACII BACTERIENE) ARE:

- linia de demarcatie a aspectului lobulat stearsa -culoare rosie sau rosu-violaceu

TENDINTA DE SANGERARE!

Gingivita hiperplazica la ciclosporine agent imunosupresordoze zilnice mai mari de 500mg/zi incidenta cca 30%.Histologic si clinic fenomene asemanatoare cu cele produse de hidantoina. Simptomatologie fenomenele hiperplazice debuteaza la nivelul papilelor interdentare mai frecvent in zona anterioara acoperind partial coroanele .

Gingia : culoare roz, densa , rezilienta ,cu o suprafata granulara cu tendinta redusa de sangerare prin supraadaugarea inflamatiei septice bacteriene.

Gingivita hiperplazica prin antagonisti de calciu Factorul etiologic :este placa bacteriana, iar aspectele clinice sunt expresia modificarii de catre medicament a raspunsului tisular fata de inflamatia bacteriana. Substantele medicamentoase care blocheaza canalele de calciu folosite in tratamentul cardiopatiilor se clasifica in urmatoarele grupe: - grupa Verapamilului - grupa Diltiazemului - grupa Nifedipinei

Simptomatologie : caracter generalizat predominand vestibular si in zonele interdentare; volum - variabil f de timp si doza decolabila de coroana dintelui, punand in evidenta depozite de tesuturi sfacelate, acoperite cu exsudat purulent

culoare : de la rosu congestiv cu zone frecvent ulcerate pana la rosu inchis, uneori violaceu in zonele de staza( acoperite pe

alocuri de placarde fibrinoase alb-galbui )

consistenta gingiei la inceput ferma, odata cu cresterea in volum,devine moale, depresibila - la pacientii cu o igiena bucala buna :de tip nodular, cu suprafata si consistenta ferma

Atributul medicului stomatolog nu este de a recomanda bolnavilor cu hiperplazii gingivale prin antagonisti de calciu renuntarea la acest tratament vital ci de a actiona printr-o terapie locala corespunzatoare.

GINGIVITA PRIN UTILIZAREA MEDICATIEI CONTRACEPTIVE Nu sunt corelatii justificate intre consumul de contraceptive hormonale si aparitia unei gingivite specifice. Utilizarea contraceptivelor pe o perioada mai mare de 1,5-2 ani poate fi insotita, la unele persoane, de manitestari gingivale asemanatoare cu cele din sarcina, dar intr-o masura mai redusa: - mici cresteri de volum ale papilelor gingivale - congestie gingivala - sangerari usoare

4.Gingivita si gingivostomatita ulcero-necrotica Afectiune inflamatorie distructiva a gingiei ce prezinta semne si simtome caracteristice Se insoteste constant de afectarea altor zone ale mucoasei bucale. Apare la toate varstele dar o incidenta mai mare s-a descris intre 15-20 ani respectiv 20-30ani. Desi a fost considerata de unii autori o boala contagioasa. acest lucru nu a fost dovedit.

Factori favorizanti locali: traumatismul direct al gingiei de catre dintii antagonisti in ocluziile foarte adanci sau prin migrari; gingivite pre-existente, pericoronarite; fumatul. Factorii sistemici favorizanti: deficitul in vitaminele C, B1, B2 (in alcoolism); boli generale cronice casectizante: - sifilis, tumori maligne; - rectocolita ulcero-hemoragica; - boli hematologice (Ieucemii, anemii) Factori psihosomatici: stresul , nevroze anxioase , depresii

Semne clinice obiective : ulceratii crateiforme la vf papilelor interdentare (aspect decapitat) ce se intind si la marginea gingivala libera; suprafata acoperita de o pseudo-membrana alb-galbui-gri delimitata de restul mucoasei de un eritem linear pronuntat.

in unele cazuri suprafata pseudomembranoasa e dezgolita expunand o margine gingivala rosie,stralucitoare,hemoragica leziuni caracteristice ce distrug progresiv gingia si leziunile periodontale subiacente aspect crateiform-crenelat al papilelor si marginii gingivale libere pe distante ce ocupa unul sau mai multi dinti

leziuni sferice izolate pe palatul moale ocazional la pacientii edentati total hemoragie gingivala spontana sau sangerare pronuntata la cel mai mic stimul hipersalivatie viscoasa rigiditatea fetei

Subiectiv: durere radiata in oasele maxilare -atingerea gingiei -intensificata de condimente,alimente fierbinti,guma de mestecat. halena fetida trismus adenopatie stare generala alterata cu temperatura usor crescuta in stadiile usoare si moderate ale bolii Evolutie: alterarea starii generale -temperatura mare -pierderea apetitului reactiile sistemice severe la copii:insomnie ,tulburari gastro- intestinale,depresii

Complicatii: stomatita gangrenoasa sau noma, meningita,abcesul cerebral, septicemi distructii parodontale intinse si denudarea radacinilor. Rareori, afectiunile pot retroceda spontan fara tratament.

Sub tratament corespunzator,reducerea suferintelor acute locale si ameliorarea starii generale. Recidivele dupa tratament sunt destul de frecvente, mai ales in absenta corectarii factorilor favorizanti.

Diagnosticul diferential : - gingivostomatita herpetica; - gingivostomatita aftoasa - gingivite alergice si descuamative - leziuni difterice - sifilis - tuberculoza - leucemia acuta - agranulocitoza - candidoze acute

GINGIVITA ULCERO NECROTICAGINGIVOSTOMATITA ACUTA HERPETICAEtiologie:interactiunea dintre gazda si bacterieConditii de necroza Suprafata epiteliala distrusa;margine gingivala afectata;Alte tesuturi orale rar afectate

Rar la copiiDurata nedefinitaNu se imunizeaza dupa un episod acut

Contagiozitate nedemonstrata

Etiologie virala specifica

Eritem difuz si eruptie vezicularaVezicule sparte ce lasa ulceratii ovale sau sferice usor deprimateimplicatii gingivale difuze; pot interesa mucoasa orala si buzeleFrecvent la copiiDurata 7-10 zileEpisodul acut poate determina un anumit grad de imunitateContagioasa

`

GUNGINGIVITA DESCUAMATIVAPARODONTITA CRONICAFrotiurile bacteriene releva complex fusospirochetal.Marginea gingivala afectata.

Istoric acut.Dureroasa.

Pseudomembrane.

Leziuni necrotice marginale si papilare.Afecteaza adultii de ambele sexe, mai rar copiii.Miros fetid caracteristic.

Frotiurile bacteriene releva celule epiteliale si cateva forme bacteriene.Implicatii difuze ale gingiei marginale si fixe;alte zone ale mucoasei orale. Istoric cronic.Dureroasa sau nu.

Descuamari neuniforme/epiteliu gingival.

Papilele nu sufera necroza.

Afecteaza adultii, mai des femeile.

Nesemnificativ.

Frot bact variabile.

Marginea gingivala.

Istoric cronic.Nedureroasa daca nu se complica.Nu sunt procese descuamative generale;poate aparea puroi din pungile parodontale.Papilele nu sufera necroza pronuntata.Afecteaza adulti , ocazional copiii

Halena nesemnificativa.

GUNDIFTERIESIFILIS STADIU IIEtiologie: interactiunea dintre gazda si bacterii, posibil fusospirocheteAfecteaza marginea gingivala

Membrana se indeparteaza usorDureroasaExamen serologic normal

Nu confera imunitate Contagiozitate nedemonstrata

Terapia antibiotica amelioreazaEtiologie bacteriana specifica: Corynebacterium diphteriae

Afecteaza rar marginea gingivala Membrana se indeparteaza cu dificultateNedureroasaExamen serologic normal

Imunitate dupa primul episodContagioasa

Terapia antibiotica are efecte minore

Etiologie bacteriana specifica: Treponema pallidum

Afecteaza rar marginea gingivalaMembrana nu se detaseaza

Dureri nesemnificativeExamen serologic anormal(Wasserman, VDRL)Nu confera imunitateNumai prin contact direct

Terapia cu antibiotice este eficienta

PericoronariteSe refera la inflamatia gingivala in relatie cu coroana dentara partial erupta.Locul de predilectie al pericoronaritelor este zona M3 mandibular semiinclus Dpv.clinic se impart in:- acute - subacute - cronice Etiologie: microbiana-streptococi -stafilococi -spirochete -fusobacterii

Factori favorizanti:spatiul dintre coroana dentara si lamboul gingival suprapus este locul ideal pentru acumularile de resturi alimentare si bacteriimalpozitia dentaraformarea de pungi parodontale in zona molarului de minte mandibularSimtomatologie:In forma acuta subiectiv:dureri la masticatie dureri iradiate in zonele invecinate trismus hipersalivatie lamboul interfera cu inchiderea arcadelor gust depreciat obiectiv : mucoasa- rosu intens - inflamata -cu leziuni supurative adenopatie stare generala alterata,febra

Chiar si la pacientii fara semne clinice sau simtome, lamboul gingival este de multe ori inflamat cronic si infectat,cu diverse grade de ulceratie de-a lungul suprafetei sale interioare

Complicatii: frecvent abcese de vecinatate:- in zona maseterului, - retrofaringian, -periamigdalian, -uneori in loja temporala rar:- edem laringian - tromboflebita sinusului cavernos - meningita acuta