MIRCEA NEDELCIU

Opere 6

Zodia scafandrului

EDITURA PARALE

LA 45

Editor: Călin Vlasie Redactare: Cosmin Perţa Tehnoredactare: Adriana Vlădescu Pregătire de tipar: Marius Badea Design copertă: Ionuţ Broştianu

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

NEDELCIU, MIRCEA

Opere / Mircea Nedelciu. - Piteşti : Paralela 45, 2014- 12 vol.

ISBN 978-973-47-2009-5

Vol. 6 : Zodia scafandrului : roman / st. introd. de Ion Bogdan Lefter. - 2017. - ISBN 978-973-47-2561-8

I. Lefter, Ion Bogdan (pref.)

821.135.1

Copyright Editura Paralela 45, 2017, pentru prezenta ediţie Prezenta lucrare foloseşte denumiri ce constituie mărci înregistrate, iar conţinutul este protejat de legislaţia privind dreptul de proprietate intelectuală. www.edituraparalela45.ro | www.cartearomaneasca.ro

EPP

EDITURA PARALE

LA 45

MIRCEA NEDELCIU

Opere 6

Zodia scafandrului

Ediţie îngrijită şi prefaţă de Ion Bogdan Lefter

Editura Paralela 45 EDITURA P

ARALELA

45

Zodia scafandrului

5

Notă asupra ediţiei

Volumul 6 al Operelor lui Mircea Nedelciu completează seria romanelor. Reamintim că tomurile numerotate 1 şi 2 cuprind integrala prozei scurte a autorului, iar cele de la 3 la acesta, al 6-lea – romanele. Vor urma, într-un total estimat de alte trei volume (dacă nu va fi nevoie de patru sau cinci!), articolele, eseurile, interviurile, corespondenţa, alte proiecte şi documente.

Zodia scafandrului, roman neterminat, s-a publicat pentru prima oară postum, în anul 2000, la Editura bucureşteană compania (cu mi-nusculă iniţială asumată în marca întreprinderii). Mircea Nedelciu se stinsese din viaţă în vara lui 1999. Nu s-au păstrat – sau n-au existat – exemplare imprimate de către autor pe hîrtie. Nu obişnuia să-şi finiseze îndelung textele, făcea de mînă doar mici note în carneţele sau pe fişe, apoi, ca prozatorii americani, bătea direct la clapele maşinii de scris, pînă la apariţia computerelor personale, apoi a lucrat, tot prin interme-diul claviaturilor, pe ecrane, redactînd cursiv, „dintr-o suflare”. Nu va fi simţit – deci – nevoia să-şi recitească romanul pe hîrtie, mai ales într-o fază intermediară de lucru.

Familia a oferit acces mai multor apropiaţi la computerul autoru-lui (un MacIntosh, model din prima parte a anilor 1990, gen Ilvx sau Centris). Îngrijitorul acestei ediţii a preluat fişierele romanului, de fapt cîteva copii identice, conţinînd acelaşi text; la fel, vechii prieteni şi colegi Adina Kenereş şi Petru Romoşan, care au şi publicat cartea la editura lor, compania.

S-a păstrat şi o versiune din 1992, cu menţiunea locurilor în care autorul a lucrat la roman şi a perioadei: „Fundulea, Bucureşti, Valea Vinului, Constanţa, Martigues, Montpellier 1988-1992”.

În ediţia de faţă am recuperat numerele capitolelor şi secţiunilor rămase doar ca proiect: „26”, „27”, „28”, „II. DECEMBRIE”, „III.

EDITURA PARALE

LA 45

Zodia scafandrului

6

MARTIE”, „IV. NOIEMBRIE”. Ele sînt prezente la final, necom-pletate, nescrise; dar fac parte din text.

De asemenea, am reunit într-o Anexă documentară note de lucru, pagini de jurnal, confesiuni ale autorului legate de proiectul Zodiei scafandrului, în cea mai mare parte inedite (excepţie fac interviurile de la final).

Pentru sprijinul acordat la alcătuirea ediţiei i se cuvin mulţumiri Mirei Nedelciu. La selecţia şi la transcrierea documentelor din Anexă a contribuit şi Iuliana Miu.

I.B.L.

EDITURA PARALE

LA 45

Zodia scafandrului

7

Prefaţă

Zodia scafandrului. Cu literatura în faţa destinului

Către sfîrşitul anului 1986, cînd îi apăruse cel de-al doilea roman,

Tratament fabulatoriu, Mircea Nedelciu încheiase şi lucrul la docu-mentarea, la scrierea şi la finisajele Femeii în roşu, spectaculoasa re-constituire „docu-ficţională” semnată împreună cu Adriana Babeţi şi Mircea Mihăieş. Cartea e depusă pentru publicare în ianuarie 1987. Cronicarii continuă să comenteze foarte favorabil Tratamentul..., operă de mare complexitate şi de subtilă subversiune a unui autor afirmat ca „vîrf” al generaţiei sale şi al noii noastre literaturi postmoderne. Are în spate şi cele trei culegeri de texte scurte din 1979, 1981 şi 1983, Aventuri într-o curte interioară, Efectul de ecou controlat şi Amendament la instinctul proprietăţii. La 36 de ani, confirmat ca prozator de mare calibru, dar încă tînăr, cu nediminuate rezerve de energie şi de creati-vitate, e o prezenţă activă în lumea culturală bucureşteană şi naţională: participă la cenacluri, la festivaluri şi colocvii, colaborează la presa pe-rioadei nu doar cu proze, ci şi cu articole de opinie şi cu eseuri „de scriitor”, e apreciat, premiat, consultat şi ascultat. Prietenos din fire, e şi foarte simpatizat de mulţi colegi de breaslă. Mai scoate din cînd în cînd la iveală cîte o proză scurtă, cînd îl incită cîte o idee, o situaţie de viaţă ori un pretext experimental, încît se adună materia celui de-al patrulea volum de gen, Şi ieri va fi o zi, căruia-i va veni rîndul la publicare în 1989. Are – aşadar – toate motivele să fie relaxat, sigur pe el şi pe valoarea sa literară, chiar dacă, lipsit de aroganţă, nu face mare caz de succesele care se tot acumulează. Cu Tratamentul fabulatoriu şi cu Femeia în roşu încheiate, se poate îndrepta spre un nou proiect de anvergură.

EDITURA PARALE

LA 45

Zodia scafandrului

19

Zodia scafandrului

I. FEBRUARIE 1. Încuie uşa. Traversează holul. Pătrunde în liftul fără lumină. Bîjbîie

după butonul parterului. O smucitură brutală. Coborîrea în întuneric induce spaima.

Acesta este un roman de profunzime. Cel puţin partea aceasta, destul de voluminoasă, este scrisă sub o

mare presiune, este scrisă sub ape. Desigur, atunci cînd veţi citi, dumnea-voastră veţi fi în aer, la suprafaţă adică. Din acest motiv, între noi sînt posibile neînţelegeri, distorsiuni, efecte de refracţie, carenţe grave de co-municare.

Comoditatea v-ar putea determina să abandonaţi o astfel de lectură. Eu însă, mereu convins că la capătul celălalt al saulei se află un

om, continui să scriu. Măcar din curiozitate, acel om ipotetic este ca-pabil să mă salveze.

2. El ieşi la ora 5. Acesta este, după cum se vede, un roman de suprafaţă. Ce poţi simţi scriind: „El ieşi la ora 5”? Păi? Este vreo legătură între

ieşitul tău pe terasă la scris propoziţii de felul acesteia şi ieşirea lui, la ora 5 dimineaţă, în februarie, în staţia tramvaiului? Se poate face vreo comparaţie? Vreo legătură? De temperatură, de presiune (atmosferică sau osmotică)? De orizont, de univers chiar? Nu cumva sînteţi în două

EDITURA PARALE

LA 45

MIRCEA NEDELCIU

20

universuri diferite? Şi atunci, în ce fel vrei să comunice suprafaţa albă de hîrtie din faţa ta cu profunzimile în care se mişcă el? Cu presiunea care creşte acolo cu o atmosferă la fiecare 10 metri?

Ezităm adesea să trecem dincolo de suprafeţe. Este firească teama de ceea ce ar putea fi obscur, labirintic, periculos dincolo de ele. Uneori, pur şi simplu, nu reuşim să ne imaginăm o cale simplă de întoarcere şi acesta este un motiv suficient pentru a evita traversarea suprafeţei.

Preferăm să luăm lucrurile, dar şi oamenii aşa cum se prezintă la suprafaţă. Ni se pare simplu şi eficace. Este, de fapt, o trimitere a respon-sabilităţii spre celălalt, o deresponsabilizare a propriei decizii.

„N-ai zis că... aşa? De unde să ştiu eu ce ai în gînd (ce e dincolo de suprafaţă şi nu se vede)? Am luat de bun ce ai spus şi am reacţionat în consecinţă. Dacă între timp, din cine ştie ce raţiuni de profunzime, suprafaţa pe care mi-ai prezentat-o s-a schimbat, vina nu este a mea, e a ta.”

Acesta este raţionamentul cel mai răspîndit, raţionamentul oame-nilor care nu vor complicaţii, care preferă să răspundă matematic exact unor stimuli evidenţi şi să continue la nesfîrşit un joc fără surprize. Este lumea eficacităţii, a administraţiei romane, a imperiilor relativ durabile, dar, nu se ştie de ce, aproape totdeauna evoluează o astfel de lume spre absurd şi spre dezastru.

Tot mai multe profesiuni pozitive însă încep să facă apel şi la ce e dincolo de suprafaţă pentru a lua decizii bune dincoace de ea. S-ar putea ca ele să perceapă totuşi lumea ca pe o suprapunere infinită de supra-feţe. Faptele rămîn: metalurgistul radiografiază blocul de metal pentru a vedea eventuale fisuri, pori sau compactări; constructorul e interesat de structura betonului după ce l-a turnat; comersantul nu se mai mulţu-meşte să-şi numere banii în fiecare seară, ci trece la sondaje de piaţă; omul politic nu mai ia de bune aplauzele de la sfîrşitul discursului său şi trimite în teritoriu sociologi sau agenţi ai serviciilor secrete ca să-i aducă date dintre cele mai contradictorii şi nici măcar în acestea nu îndrăzneşte să creadă. Ultima şi nu cea de pe urmă ştiinţă a omului – medicina – nu mai poate fi concepută fără scanere, radiografii, analize de sînge, puncţii, biopsii, histologii etc.

Sigur, simţul comun, rareori sfîşiat între nevoia de certitudine (care-l îndeamnă să rămînă la suprafaţă şi la raţionamente simple) şi curiozitate

EDITURA PARALE

LA 45

Zodia scafandrului

21

sau teama de viitoare surprize (care l-ar îndemna spre cercetarea pro-funzimilor), continuă să meargă cu robusteţe mai mult pe prima variantă. În relaţiile dintre oameni lucrurile acestea se văd cel mai bine. Nu avem timp să ne aplecăm asupra fiecărui semen de-al nostru şi să ne întrebăm din ce resorturi intime porneşte zîmbetul lui către noi sau înjurătura pe care ne-o aruncă din automobil la primul semafor. Numai lipsa de timp nu este însă o justificare suficientă. Ea e mai mult un pretext care as-cunde cauza adevărată. Şi această cauză adevărată e Frica.

3. Tot ce puteai răspunde cînd erai întrebat la ce lucrezi suna astfel:

„îm, hîm, un fel de... un roman cu scafandri.” Părea o glumă pentru cei mai mulţi dintre prieteni. Pînă şi familia se obişnuise cu bancul ăsta. Dacă erai chemat la telefon şi nu te găseau la iuţeală prin casă, spuneau că eşti plecat la Constanţa sau la Tulcea. „Se documentează pentru roma-nul ăla cu scafandri!”

Dar şi dacă ar fi fost adevărat, în faţa paginii, totdeauna, tot la supra-faţă te afli. Respiri. Eşti în aer. Între tine şi el sînt distorsiuni, neînţelegeri, carenţe grave de comunicare. Ceea ce lui i se pare a fi o catastrofă, pentru tine poate fi doar o umbră roşie în apă. Ce frumos, spui tu, de parcă soa-rele ar răsări din adîncuri! El însă ştie că-n preajmă se mişcă rechinul şi că tocmai a atacat o făptură cu sînge cald.

O dimineaţă de februarie în care te duci la baie să te bărbiereşti şi descoperi o umflătură ciudată sub bărbie, în stînga. Un ganglion. O ten-tativă a profunzimii de a penetra suprafaţa spre exterior. Ce poate să-ţi producă o astfel de întîmplare? Spaimă?

Aici nu mai e vorba doar de frica prudentă a celui care se abţine să pătrundă el dincolo de suprafeţe pentru a nu întîlni necunoscutul şi pentru a nu-şi complica existenţa. Necunoscutul a ţîşnit el către tine, te ameninţă şi nu ştii cu ce. Sigur, rudimentele de cultură medicală şi ima-ginaţia proprie te îndreaptă spre ce e mai rău. Nu îndrăzneşti nici măcar în gînd să rosteşti cuvintele care ar desemna boala. În acelaşi timp în care te întrebi cui i-ai putea cere ajutorul – unui medic, fireşte – încerci şi să eviţi să te adresezi unui specialist în boli grave.

EDITURA PARALE

LA 45

MIRCEA NEDELCIU

146

EDITURA PARALE

LA 45

Zodia scafandrului

207

Cuprins

Notă asupra ediţiei ......................................................................................... 5

Prefaţă. Zodia scafandrului. Cu literatura în faţa destinului

de Ion Bogdan Lefter.................................................................................. 7

Zodia scafandrului ........................................................................................ 19

Anexă. Documente ..................................................................................... 145

Însemnări dintr-un Notes (1986)............................................................ 147

Însemnări pe un plic (1989) ................................................................... 149

Însemnări pe alt plic (1989) ................................................................... 152

Fişă de lucru (nedatată) .......................................................................... 153

Altă fişă de lucru (nedatată) ................................................................... 154

Însemnări dintr-un caiet (1989).............................................................. 155

Altă fişă de lucru (nedatată) ................................................................... 158

Însemnări din alt caiet (1995) ................................................................ 159

Jurnal francez (1 iulie-29 septembrie 1995)........................................... 170

Jurnalul din Camera Sterilă .................................................................... 189

„A fost un moment dificil, în care am avut de ales între viaţă personală

şi viaţă, pur şi simplu” Interviu cu Mircea Nedelciu (1996) .............. 195

„Dacă nu era comunismul, eram negustor în Bărăgan” Interviu cu Mircea

Nedelciu (fragment) (1998)................................................................ 200

Ultima carte a lui Mircea Nedelciu Zodia scafandrului – exerciţii de

suferinţă Interviu cu Mira Nedelciu (2000)........................................ 201 EDITURA PARALE

LA 45