a 48-a convenție a bisericilor penticostale române din sua ... · (și succesele) juridice de...

24 CUVÂNTUL ADEVĂRULUI Septembrie - Octombrie 2016 Septembrie - Octombrie 2016 CUVÂNTUL ADEVĂRULUI 9

VIA

ȚĂ

CR

EȘ

TIN

ĂV

IAȚ

Ă C

RE

ȘT

INĂ

gustat compasiunea, le fac parte și altora?” (Stuart Briscoe, How to Be a Motivated Christian, Wheaton, Victor Books, 1987, p. 87) În Matei 18, Isus povestește una dintre pildele cu cel mai mare impact din lucrarea Sa. Ea îl pri-vește pe un om care îi datora superio-rului său o mare sumă, pe care însă nu o putea plăti. De aceea, el l-a imploratsă-l ierte, prosternându-se înaintealui. A fost iertat de îndată, iar registrulcontabil a fost adus la zero. Iertat demarea lui datorie, omul a plecat și s-aîntâlnit cu un prieten care îi datora osumă mult mai mică. El l-a prins peprietenul său de gât și i-a cerut astfel:„Plătește-mi până la ultimul bănuț, saute voi arunca în închisoare.“ Nu contasepentru el că tocmai fusese iertat de odatorie de 64.000 de ori mai mare de-cât cea pe care i-o datora prietenul său.A fost cu totul nedoritor să ierte. Isus acriticat o asemenea atitudine și i-a învă-țat pe ascultătorii Săi că cei cărora li s-aarătat compasiune trebuie să o arate șiei față de alții.

Apatia noastră nu provine din fap-tul că nu știm ce ar trebui să facem și nu constă în faptul că ne abținem să facem ceea ce știm că ar trebui să facem. Doar că niciodată nu ajungem să facem acele lucruri despre care știm că sunt drepte și că ar trebui să le facem. Auzim adesea că drumul spre iad este pavat cu intenții bune. Ei bine, pentru unii creștini, așa este și drumul spre cer. George Swee-ting, pastor al Moody Memorial Church și președintele Institutului Biblic Moody din Chicago, Illinois, SUA, a spus că „Dru-mul numit Mâine conduce la orașul nu-mit Niciodată.”

Nu există suficientăinteligență, promovaresau resursefinanciarecare să recu-pereze o adunare apatică.

Acolo unde predomină apatia, oa-menii bine intenționați ajung deziluzio-nați și rătăcitori, programele ajung un scop în sine al adunării și se dovedesc goale de conținut, iar banii sunt irosiți. Apatia neîndreptată și necorectată mar-chează începutul sfârșitului pentru orice mișcare religioasă.

Apatia conduce la pierderea aprecierii

pentru binecuvântările lui Dumnezeu din trecut

Israel era în mod constant avertizat de către profeți că trebuie să repoves-tească fiecărei noi generații binecuvân-tările bogate împărțite de Dumnezeu poporului Său. Aceasta a dat naștere unei credințe renăscute în Dumnezeul care Își continua lucrarea printre copiii Săi. Biserica este viciată de pierderea memoriei. Când uităm ceea ce a făcut Dumnezeu, încetăm să-I mulțumim pen-tru binecuvântările din trecut și pier-dem din vedere posibilitățile viitoare. În lipsa unui sens al istoriei, ne lipsește siguranța viitorului. Dumnezeu S-a miș-cat cu putere în Biserica lui Dumnezeu. Zilele noastre dintâi erau marcate de evenimente supranaturale care deter-minau creștere în ciuda unor circum-stanțe aparent insurmontabile. Nu prea ne dă mâna să uităm acele binecuvân-tări și să le evităm de parcă ar face parte dintr-o epocă mai puțin luminată sau educată decât a noastră.

Psalmistul ne amintește că Dumne-zeu „a pus o mărturie în Iacov, a dat o Lege în Israel și a poruncit părinți-lor noștri să-și învețe în ea copiii, ca săfie cunoscută de cei ce vor veni dupăei, de copiii care se vor naște și care,când se vor face mari, să vorbeascădespre ea copiilor lor; pentru ca aceș-tia să-și pună încrederea în Dumnezeu,să nu uite lucrările lui Dumnezeu și săpăzească poruncile Lui.” (Ps. 78:5-7)

Am petrecut mai bine de douăzeci și doi de ani din viața mea în lucrarea cu tinerii. Am fost cu totul absorbit de dorința arzătoare de a vedea această nouă generație îmbrățișând, susținând și apărând acele doctrine ale credinței care i-a condus pe pionierii bisericii noastre să-și asume o dedicare și sacri-ficii incalculabile. M-am investit în mare măsură și în încercarea de a oferi o spe-ranță radiantă cu privire la viitorul bi-sericii noastre în inimile acelor tineri. Cu toate acestea, îmi pare rău că tre-buie să constat că mulți din această

generație cunosc puțin despre dedi-carea necompromisă a generației pio-nierilor. Ei au doar o cunoaștere super-ficială a miracolelor, a intervențiilor divine care au bătătorit calea pentru trezirea penticostală din zilele noastre. La fel de trist este și că aceiași tineri do-vedesc puțină speranță pentru viitor. Nu înțelegeți? Acesta este un princi-piu biblic incontestabil. Dacă nu împăr-tășim cu tinerii noștri binecuvântările din trecut, le va lipsi fundamentul pen-tru speranța viitoare. Nu putem des-părți viitorul de trecut. Dacă uităm trecutul, ne pierdem dreptul pentru promisiunile viitoare ale lui Dumnezeu. Apatia ne fură trecutul și ne pradă de speranță.

Apatia conduce la îngâmfare

Dr. Horace Ward definea îngâm-farea astfel: o parte intenții bune și o parte aroganță. Pericolul îngâmfării constă în concluzia falsă că Dumnezeu va fi întotdeauna cu noi, pentru sim-plul motiv că El a fost întotdeauna cu noi.

Seminția lui Iuda s-a făcut vinovată de trista greșeală a îngâmfării. Vreme de secole, profeții au anunțat că din Iuda va ieși Mesia, Regele evreilor. Poporul evreu credea că este atât de favorizat de Dumnezeu, încât El va trece cu vederea modul lui de trai. Din cauza acestei presupoziții, evreii au lipsit la cel mai important eveniment al istoriei. Nici măcar nu L-au recu-noscut pe Mesia atunci când Acesta a venit. Nu vă înșelați, Dumnezeu va aduce judecata asupra oricărui popor care abuzează de harul și mila Lui.

Dacă îi ascultăm cu atenție pe acei lideri creștini care au căzut recent în păcat, vom auzi aceeași povestire care se repetă de secole cu cei care au eșuat în relația lor cu Dumnezeu. Ea sună cam așa: „Nu am intenționat niciodată să eșuez în relația mea cu Dumnezeu și să aduc dezonoare asupra Trupului lui Hristos. Am fost prea credul! Am crezut că, fiind atât de dedicat lucră-rii lui Dumnezeu și având atât de mult succes, Dumnezeu nu va permite să trec de punctul în care puteam experi-menta o recuperare imediată.”

Cu câțiva ani în urmă, am vorbit cu un coleg care a slujit ca mâna dreaptă a unui evanghelist cu rezultate deose-bite în cruciadele sale evanghelistice. Totuși, mai târziu în viață, se spune că

(continuare în pag. 10)

n perioada 2-5 septembrie a.c.,

Îîn uriașa metropolă Chicago,situată în Nord-Vestul Mijlociu

al Statelor Unite ale Americii, pe malul american al Lacului Michigan, în faci-litățile asigurate de vestitul Centru de Conferințe McCormick, s-a desfășurat cea de-a 48-a Convenție a Bisericilor Penticostale Române din Statele Unite și Canada, organizată de Betany Roma-nian Church, Niles, Chicago, avându-l ca pastor senior pe fr. Luigi Mițoi, pas-torul coordonator al Convenției.

Organizarea acestui eveniment la Chicago a făcut ca o treime din conven-țiile penticostale române (16 din 48) să fie ținute în această localitate, urmată de Detroit (cu 12 convenții), fapt care demonstrează mărimea și potențialul comunităților române penticostale din aceste două mari metropole americane, relativ învecinate.

Tema convenției anului 2016 a fost „Misiunea Bisericii”, abordată în sensul larg al cuvântului ”misiune”, fiind pre-cedată în 2008, la Detroit, de o abordare a misiunii în sensul ei restrâns, deci în raport doar cu lumea nemântuită – Marea Trimitere.

Audiența directă a fost de 4483 de români (înscriși oficial), veniți de pe întreg teritoriul SUA și al Canadei,

dar și din Australia, Israel, România/ Europa, realizându-se o prezență peste nota obișnuita de participare a ultimi-lor ani.

Numărul beneficiarilor reali ai eve-nimentului a fost, însă, mult extins prin intermediul transmisiilor LIVE, reali-zate de Credo TV, Studioul din Chicago, atât prin rețeaua de televiziune, care operează nu doar în Europa, ci și pe con-tinentul nord-american, cât și prin re-țeaua de Internet, accesibilă de pe în-tregul mapamond, numărul de accesări unice online fiind de peste 25.000.

Invitatul special al convenției a fost dr. Ravi Zacharias, de origine indiană, apologet de anvergură internațională, conferențiar de rang universitar extrem de căutat, autor a peste 20 de cărți, cu programe regulate la radio și la televi-ziune.

Invitatul special din România a fost conf. dr. Ioan Brie, rectorul I.T. P. Bu-curești, pastor al Bisericii Emanuel din Sibiu, care a și avut mesajul care a în-cununat finalul conferinței.

Un alt invitat a fost Harry Miheț, creștin evanghelic american de origine română, avocat șef în cadrul organiza-ției americane de avocatură Liberty Counsel, renumită prin demersurile (și succesele) juridice de drept consti-

tuțional, vizând domeniul drepturilor omului, a libertății religioase și a sanc-tității vieții și familiei.

În sfârșit, cea de-a patra persoană invitată, mai ales pentru conferința fe-meilor, a fost d-na Kim Davis, funcțio-nara publică care, pe motiv de conștiință religioasă, nu a acceptat să elibereze certificate de căsătorie unor cupluri de homosexuali, fiind întemnițată pentru această „infracțiune”, timp de câteva zile. Sub presiunea opiniei publice și a de-mersurilor în instanță făcute de către avocatul Liberty Counsel Harry Miheț, Kim Davis a fost eliberată, în cele din urmă, iar decizia guvernatorului statu-lui în cauză și sentința judecătorului care vizau această speță au fost anulate / desființate.

În ce privește desfășurarea întruni-rii, trebuie spus că elementele muzicale (cor, fanfară, orchestră, solo-uri și gru-puri; dar și „cântările în comun”) au fost de o foarte bună calitate, fiind bine alese și deosebit de antrenante. La eforturile bisericii organizatoare și-au adus con-tribuția, alături de „musafirii” veniți din depărtări, și cântăreți aparținând celor-lalte biserici penticostale române din Chicago.

Pe parcursul sesiunilor în plen au fost prezentate, cu dăruire și compe-

A 48-a Convenție a Bisericilor Penticostale Române din SUA și CanadaA 48-a Convenție a Bisericilor Penticostale Române din SUA și Canada



EV

EN

IME

NT

EV

EN

IME

NT


Pare să nu ne peseObstacolul major în calea înnoirii

Extras din volumul Biserica lui Hristos: mărturie, înnoire și echilibru duhovnicesc.

Născut din bogata experiență pastorală și teologică a autorilor, acesta va fi lansat pe

8 octombrie a.c., la Rin Grand Hotel din Calea Bucureș-tilor, nr. 255 A, Otopeni, în

cadrul eveni-mentului marchează 40 de ani de existență a învățământului teologic

în România.

ineva îmi spunea de cu-

Crând despre un cuplu alcărui mariaj de cincispre-

zece ani devenise „o prietenie obo-sită“. La fel, nu ia mult timp ca o ru-tină religioasă să-și piardă vitalitatea și să se degradeze până acolo încât să ajungă o prietenie obosită. După cum spunea și William James (psi-holog american din sec. XIX, n. tr.): „Religia este fie un obicei plictisitor, fie o febră acută.”

Mulți creștini și-au pierdut pasi-unea pentru Dumnezeu. Prospețimea sau încântarea cunoscută cândva s-au pierdut. Mii de creștini practi-canți suferă de „lehamite religioasă“.Imnurile vechi și-au pierdut semni-ficația. Experiențele trecute au ajunsamintirile șterse ale unor zile desprecare aproape că nici nu mai suntemsiguri că au existat vreodată. Uniislujitori au ajuns să piardă încânta-rea care altădată îi motiva în slujireacreștină. Un slujitor definea predicadrept „ceva pentru care ai face încon-jurul lumii ca s-o predici, dar nu aitrece nici strada ca s-o asculți”. Nuexistă suficientă inteligență, promo-vare sau resurse financiare care sărecupereze o biserică apatică.

Uzura spirituală este evidentă printre mulți membri ai poporului lui Dumnezeu. Mare parte a conver-sației noastre se țese în jurul unor subiecte precum oboseala pe care o resimțim, angajamentele prea nu-meroase sau senzația de epuizare. Prea mulți creștini mimează slujirea lui Dumnezeu. Se simt prizonieri: înfricoșați de iad ca să renunțe cu totul la Dumnezeu, dar prea copleșiți de agonie și de durerea lumii muribun-de, pentru a crede cu adevărat că pot produce o schimbare. Singurul lucru care îi poate recupera pentru starea de vitalitate spirituală, acolo de unde să perceapă creștinismul ca pe o aven-tură spirituală în loc de o slujire de mântuială, este ridicarea din mlaș-tina apatiei și înnoirea relației cu Dumnezeul suveran.

Suveranitatea lui Dumnezeu este sursa noastră cea mai puternică de speranță. Dumnezeu nu este înfrânt. El nu Și-a vacantat tronul. El nu este

absent din creația Lui. El nu a renun-țat la noi. El este aproape de noi și la îndemâna celor care se supun voii Sale. Viziunea înnoită a lui Dumne-zeu este esențială pentru înnoirea conștientizării faptului că suntem poporul Lui.Când Biserica și-a pier-dut abilitatea de a fi înduioșată de poverile altora, de a fi ofensată de lucrarea diavolului, sau de a fi indig-nată de nedreptățile societății, atunci dragostea ei s-a transformat în apatie. Apatia ajunge chiar la rădă-cina crizelor morale și spirituale de astăzi. Ea fură înnoirea. Ia pâinea de la gura celor flămânzi și îi lipsește pe cei însetați de apele proaspete ale fântânilor adânci ale lui Dumnezeu. Îi condamnă pe bărbați și pe femei la o viață de despărțire de Dumnezeuși îl jefuiește pe poporul lui Dumne-zeu de relația zilnică și vibrantă cuEl. Păstrează Biserica într-o starede amorțeală catatonică și o reducela starea de ordine socială.

Termenul „apatie” provine din grecescul apatheia, care înseamnă lipsit de pasiune, sau absența patosu-lui. Dumnezeu a desemnat Biserica să-i iubească pe oameni și să-i ajute cu compasiune în nevoile lor. Când Biserica și-a pierdut abilitatea de a fi înduioșată de poverile altora, de a fi ofensată de lucrarea diavolului, sau de a fi indignată de nedreptățile societății, atunci dragostea ei s-a transformat în apatie. Cea mai mare motivare pentru compasiunea față de alții este înțelegerea că singura rațiune pentru care existăm și supra-viețuim rezidă în preocuparea lui Dumnezeu pentru noi. Cum vom putea noi, pentru care Dumnezeu a făcut atât de mult, să ne închidem vreodată ochii și inimile la nevoile altora? Stuart Briscoe spune: „Com-pasiunea lui Dumnezeu […] este în-suși fundamentul existenței noastre, al răscumpărării noastre și al supra-viețuirii noastre. O dată ce am înțeles aceasta, ar trebui să privim în adâncul inimilor noastre și să căutăm dacă ceva de această natură ni s-a împărțit și nouă prin Duhul Sfânt. Punând aceste lucruri în cuvintele cele mai simple, aș spune astfel: dacă am

Pare să nu ne pese

VIA

ȚĂ

CR

EȘ

TIN

ĂV

IAȚ

Ă C

RE

ȘT

INĂ

tență, de către frații păstori și de către conferențiarul invitat special, un număr de 8 (opt) prelegeri biblice, pe subiecte complementare, câte două pe fiecare din cele patru sesiuni, subscrise temei gene-rale a convenției. Prezentăm, în cele ce urmează, în ordine cronologică, sesiunile, conferențiarii și temele tratate de către aceștia:

- vineri seara: Nelu Filip, Phoenix, Ari-zona – Formarea Bisericii și Cornel Bîrsan, Kitchener, Canada – Împuter-nicirea și lucrările Bisericii;

- sâmbătă seara: dr. Crinișor Ștefan,Yorba Linda, California - Închinarea Bisericii și dr. Ravi Zacharias, Atlanta, Georgia – Maturizarea și instruirea Bisericii;

- duminică dimineața: Petrică Las-cău, Phoenix, Arizona – Sfințirea Bise-ricii și dr. Lazăr Gog, Anaheim, Califor-nia – Organizarea și slujirea Bisericii;

- duminică seara: Cornel Avram,Phoenix, Arizona – Trimiterea Biseri-cii și dr. Ioan Brie, Rector I.T.P. Bucu-rești – Pregătirea și așteptarea Bisericii.

Sâmbătă, 3 septembrie, înainte de a doua întrunire în plen, au avut loc, unele în paralel, mai multe conferințe și seminarii, după cum urmează: Con-ferința slujitorilor ordinați; Conferința surorilor; Conferința misiunii; Seminar familii; Concurs biblic tineret etc.

Trebuie remarcat faptul că, în cadrul celei de-a patra și ultima sesiune în plen, Consiliul pastoral al convenției, în lec-turarea pastorului Cristian Ionescu, a prezentat un comunicat care a fost apro-bat și în cadrul „Conferinței păstorilor”,

prin care s-a manifestat susținerea pen-tru demersul Coaliției pentru Familie din Romania în scopul modificării prin refe-rendum a Articolului 48 din Constituția României privind familia, inițiativă care, după cum se știe, a beneficiat de susți-nerea, prin semnătură, a peste 3 mili-oane de români și care a fost validată ca inițiativă legală de către Curtea Constitu-țională a României, în ciuda unei cam-panii de virulentă opoziție.

Privind retrospectiv, putem afirma că, prin bunătatea și îndurarea Domnu-lui, norii amenințători iviți în ultima vreme pe cerul libertății de conștiință și de practicare a credinței creștine, în chiar țara a cărei constituție a fost fon-dată pe Cuvântul lui Dumnezeu și în chiar orașul Chicago, supranumit și „Orașul Vânturilor”, n-au putut să deterioreze atmosfera de bucurie, de încredere de-plină în Dumnezeu, de părtășie și de zi-dire duhovnicească care a fost la ea acasă și cu ocazia acestei ultime convenții sus-ținută de frumoasa și dinamica Diasporă Penticostală Română Nord Americană.

Mai menționăm că înainte și după sesiunile în plen ale convenției, au avut loc interviuri realizate și transmise în direct de către Credo TV, care timp de un deceniu a fost partenerul media al convențiile penticostale române nord-americane.

Din acest motiv, în cursul Conven-ției a avut loc o mică festivitate dedicată acestui moment aniversar, care a inclus o scurtă prezentare video a TeleviziuniiCredo la 10 ani de existență, cât și decer-narea de către Consiliul Director al Credo

Television Netwok a unor medalii de recunoaștere a meritelor bisericilor care s-au remarcat în anii care au trecut prinsprijinirea semnificativă a Credo TV.

Convenția din anul 2017, având ca temă „Maranata - Domnul nostru vine!”, va avea loc la Phoenix, Statul Arizona, în organizarea Bisericii Penticostale Române „Maranata”, avându-l ca pastor coordonator pe fratele Nelu Filip, fiind cea de-a 5-a Convenție care ar urma să se desfășoare în această localitate. Vii-torul pastor coordonator și-a susținut invitația și printr-un mod original de interpretare a unui text biblic, din Fap-tele Apostolilor 27:12a: „Și fiindcă lima-nul nu era bun de iernat (Chicago!), cei mai mulți au fost de părere să plece de acolo cu corabia (mașini avioane etc.!) ,pentru a încerca să ajungă la Fenix (Phoenix!)...”

Așadar, „La anul la Phoenix, cu voia Domnului!” Sau, pentru că pe însăși Terra noastră, prin tot mai accentuata lipsă de iubire și credință în Dumnede -zeu, începe să se instaureze o teribilă și periculoasă „iarnă spirituală”, ar fi mult mai bine să ne vedem la lorioasa „Cong -venție” din Ceruri, pregătită de scumpul nostru Mântuitor, Domn și Mire Isus Hristos tuturor răscumpăraților Săi! MARANATHA! Domnul nostru vine ! Să fim gata! Dumnezeu să ne ajute la aceasta și să ne dăm și noi toată silința!

Pastor coordonator, Realizator Credo TV,

Luigi Mițoi� Iacob Berghianu

EV

EN

IME

NT

EV

EN

IME

NT


ST

UD

IU Î

N S

ER

IAL

ST

UD

IU Î

N S

ER

IAL

osteneală?”, spuneau evreii în vremea aceea. Şi se pare că o spunem şi noi destul de des, când vine vorba de sa-crificiu pentru lucrarea Domnului. Însă, preaiubiţilor, preţuirea pe care o acordăm lui Dumnezeu şi lucrării Lui se măsoară în timp investit în slujire, bani cheltuiţi, ore puţine de odihnă sau relaxare, transpiraţie, lacrimi, kilometri rulaţi şi uzură la maşină, sănătate şi viaţă pusă pe altarul Domnului. David a spus răspicat: „Nu voi aduce Domnului o jertfă care să nu mă coste nimic” (2 Sa-muel 24:24). Cât costă jertfa ta şi a mea?

4. Părtinirea în slujire (2:8-9).Aceasta este o slăbiciune a slujitorilor. Simpatiile, relaţiile, legăturile de rude-nie, darurile – n-ar trebui să aibă nici o influenţă în actul slujirii noastre, dacăvrem ca jertfele noastre să fie bine pri-mite înaintea lui Dumnezeu.

5. Ignorarea principiului ze-ciuielii (3:8-10). Refuzul poporului de a-şi aduce zeciuielile la Casa Dom-nului echivala în ochii lui Dumnezeu cu nerespectarea poruncilor sfinte şi cu înşelarea Lui (v.7-8). Iar aceste aba-teri atrăgeau alte consecinţe nefaste

pentru popor: blestem divin, închiderea cerului, invazii de lăcuste, pământ nero-ditor, culturi compromise (3:9-11).

Oare nu din aceeaşi cauză şi noi, credincioşii din „perioada harului”, suntem deseori lipsiţi de binecuvântarea cerului?

6. O atitudine sfidătoare, aro-gantă faţă de Domnul (1:6,7; 2:17; 3:7,8,13). Observaţi, vă rog, duelul ver-bal: „Dumnezeu zice... dar voi ziceţi...” şi replicile poporului la acuzaţiile Dom-nului: „Cu ce am nesocotit Numele Tău? Cu ce te-am obosit (înşelat)? Ce-am spus noi împotriva Ta?”. Această ati-tudine era în contrast evident cu ceea ce aştepta Dumnezeu de la ei, atunci când îi confrunta cu stările lor rele. Oare nu ştia poporul că un duh zdro-bit şi o inimă mâhnită sunt considerate jertfe plăcute înaintea Domnului (Ps. 51:17)? Dar noi, ştim?

7. Cârtiri şi lamentări nejus-tificate (2:17, 3:14). „Unde este Dum-nezeul dreptăţii? Ce câştigăm dacă păzim poruncile Domnului? Oare nu slujim degeaba lui Dumnezeu?”. Aceste plângeri reflectă nemulţumire, amără-

ciune, necredinţă, lipsă de perspectivă şi sunt ca nişte duşuri reci pentru pasiu-nea relaţiei cu Domnul, entuziasmul închinării şi râvna pentru slujire.

Concluzii

vem harul să aparţinem celei

Amai măreţe Impărăţii carea existat vreodată. Ca familii

puse deoparte pentru Domnul, suntem o privelişte pentru lume, îngeri şi oameni.

Suntem închinătorii Dumnezeuluiînaintea căruia se proşterne întregul Univers. Avem privilegiul să fim lucră-tori împreună cu Dumnezeu în marele Său câmp de lucrare. Cât preţ punem noi pe aceste favoruri deosebite? Cum ne achităm noi de marile responsabi-lităţi încredinţate? Ce calitate au trăirea, închinarea şi slujirea noastră înaintea acestui mare Dumnezeu? El, care a dat ce a avut mai bun (chiar totul) pentru noi, merită tot ce e mai bun (chiar totul) din partea noastră. Să ne ajute Dumnezeu să fim şi să facem totul în aşa fel încât El să fie mulţumit de noi. Amin.

Cu bucurie vă anunțăm că misi-unea CREDO TV împlineșteanul acesta 10 ani de slujire!

Este un motiv de a da slavă lui Dum-nezeu pentru că ne-a binecuvântat și ne-a dat harul și oportunitatea aniver-sării primei decade de activitate.

Este realmente un har, luând în con-siderare că, pe parcursul celor 10 ani, omenirea a avut de înfruntat una dintrecele mai grele crize economice din istorie.

Și pentru Credo TV această perioadăa fost presărată cu momente de suișuri și coborâșuri, cu momente în care cre-dința și răbdarea ne-au fost testate la maxim. Finalmente însă, Domnul ne-aajutat să ieșim biruitori din toate, iar această misiune există, în ciuda vicisi-tudinilor, a intemperiilor și a scepticis-mului unora. Mai mult, această misiune se dezvoltă.

Ne amintim cu nostalgie de momen-tele emoționante de acum 10 ani, când a fost lansat canalul de televiziune creș-tină Credo TV, care emite prin satelit, cu program de 24 ore pe zi, 7 zile pe săptămână.

Lansarea Credo TV a avut loc cu ocazia Convenției Bisericilor Penticos-tale Române din Statele Unite ale Ame-ricii și Canada, din Phoenix, Arizona, în anul 2006.

Tot atunci, Credo TV a devenit par-tenerul media al acestor Convenții și secuvine să aducem mulțumiri Comitetu-lui de organizare al Convenției, care ne-aonorat, încredințându-ne responsabi-litatea acestui parteneriat media pentruun astfel de eveniment de importanță majoră în sânul diasporei române.

Iată-ne împreună, la fiecare ediție,

începând cu anul 2006, de fiecare datăfăcându-ne cu prisosință datoria.

Grație posibilităților tehnologice , începând cu ediția din 2010, serviciile divine ale convenției se transmit nu doarprin internet, ci și pe canalul principal deteleviziune Credo TV, care, prin satelitul THOR, acoperă toată Europa, OrientulMijlociu și partea de nord a Africii. Aces-ta este preluat de cele aproximativ 219 rețele de cablu mici și mijlocii din Ro-mânia și de rețelele majore ca: Focus Sat, UPC, Telecom TV și mii de anteneindividuale. În felul acesta, programeleconvenției sunt vizionate de zeci de mii deromâni, chiar și de unii care nu aparțin neapărat unei denominațiuni evanghe-lice. Este, într-adevăr, o expresie a me-sajului din pilda semănătorului: sămânța,

mesajul Evangheliei, pătrunde peste tot,chiar și în cele mai izolate sate, la oamenicare realmente nu au avut altă oportu-nitate prin care să se întâlnească cu o Evanghelie curată. Nu este acesta un miracol, un motiv de implicare și de a neapleca cu mai multă atenție și respon-sabilitate către această misiune, ca să-iexploatăm potențialul?

Credo TV și-a dezvoltat și continuăsă-și dezvolte producția proprie. Produ-cem o varietate de emisiuni pentru toate vârstele în studiourile noastre din Cluj Napoca, Chicago, Phoenix - Arizona și, în curând, la Oradea și Timișoara.

Credo TV, prin prezența sa la eveni-mente organizate de bisericile evanghe-lice, se adresează publicului larg, oferind o filmare profesională și transmisii în direct ale unor evenimente din Statele Unite și Europa.

Cazul Bodnariu a demonstrat cu pri-sosință ce poate însemna un canal de televiziune. Credo TV a produs majori-tatea clipurilor cu mesaje de impact, careau devenit automat virale pe internet. A transmis în direct de la mai multe de-monstrații de amploare, culminând cu maratonul din 16 aprilie, când Credo TVa preluat transmisiile live din 31 de lo-calități de pe 4 continente, centralizân-du-le în studioul din Chicago, pentru a

Zece ani de transmisie CREDO TVZece ani de transmisie CREDO TV

AN

IVE

RS

AR

EA

NIV

ER

SA

RE

Echipa Credo TV SUA, alături de Marcela și Marian Avram

Steve Bonica, Petru Amarei și Florin Blaj în dialog curealizatorul Credo TV, pastorul Iacob Berghianu

COMUNICATUL OFICIALal Convenției a 48-a a Bisericilor Penticostale

Române din Statele Unite și Canada

Având în vedere demersul Coaliției pentru Familie din România, care a strâns 3 milioane de semnături ale cetățenilor români, aprobarea Curții Constituționale din România și anticipând și aprobarea Parlamentului României pentru organizarea unui referendum național,

Convenția Bisericilor Române Penticostale din SUA și Canada, în numele celor 110 biserici și a celor peste 25.000 de membri, salută și susține inițiativa de amendare a Constituției României, prin

ARTICOLUL UNIC:

Articolul 48 alin. (1) din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, care se modifică și va avea următorul cuprins: „Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor.”

Considerăm că prin introducerea acestei propoziții în documentul de bază al țării, România se va înscrie în primele rânduri în lupta pentru revenirea la normalitatea de ordin biblic, istoric și social, dar și în reafirmarea realităților obiective biologice și instinctive ale naturii umane.

Prin aceasta, credem că Dumnezeu va binecuvânta România și poporul român cu o platformă de morală sănătoasă, singura care s-a dovedit viabilă pentru civilizațiile istoriei. Absența acesteia a declanșat declinul și, în cele din urmă, decăderea totală a celor mai puternice imperii ale lumii.

Consiliul Pastoral al Convenției cheamă toate comunitățile creștine române la trei săptămâni speciale de pregătire cu post și rugăciune, în legătură cu acest demers, după cum urmează: 28 noiembrie - 4 decembrie 2016; 9 -15 ianuarie 2017 și 17 - 24 aprilie 2017.

De asemenea, chemăm toți creștinii români din România și Diaspora să se unească la acțiuni legale care ne reprezintă, pentru proclamarea Familiei ca Instituție Divină, așa cum a fost aceasta întemeiată de Dumnezeu, Creatorul, și care reprezintă, simbolic, însăși relația Mântuitorului și Domnului nostru Isus Hristos cu Biserica Sa, prin mijlocirea Duhului Sfânt!

a 48-a convenție a bisericilor penticostale române din sua ... · (și succesele) juridice de...

Documents